Buletinul Fundaţiei Urechia Nr. 8
32
@ i: ,- M@ W@ BULETINUL Anul 5-Nr. 8 Serienoui 7997
-
Upload
biblioteca-va-urechia -
Category
Documents
-
view
57 -
download
12
description
Nr. 8, Anul 5, Serie nouă; Galaţi : Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia“, 1997, 56p.;
Transcript of Buletinul Fundaţiei Urechia Nr. 8
-
@i : ,- M@
W@
BULETINUL
Anul 5-Nr. 8Serie noui 7997
-
DISEMINAREA INFORA,UTI EI - VOCATIA BI BLIOTECI!
SUMAR
C u v i n t i n a i n t e . N e d e l c u O p r e a . . . . . p . 2
Colocviul Diseminarea informa{ii lor - Voca{ia bibliotecii.Sistemul automatizat integrat de bibliotectr.S t e n o g r a m d . . . . . . P . 3 - 3 0
Moment festivB i b l i o t e c a P u b l i c i G a l a { i 1 2 5 . . . . . . p . 7 - l l
r.-:-.t--
BULETINUL FLINDATIEI URECHIA
Publicalie semesffiald editati de Biblioteca Jude{eanf, ,,V.A. Urechia".Anul 5. Nr. 8. MARTIE 1997.
Adresa: 6200, GalaPi, Mihai Bravu, I6Telefon/Fu : 03 6-4 I I 0 3 7
I D-ul d in I NT.e, RNET es te : B VA UG L@; U N U. RN C. RO
O Numir redactat de:NEDELCU OPREALNIU-ruLIAN DEDIU
O Text stabilit dupi bandd magneticf, de:NEDELCU OPREA
O Machetare gi tehnoredactare computerizat5'''LIVIU.IULIAN DEDIU
O Culegere comput erizat6;DORINA IORGA
ISSN: 122V3459
T a 15 noiembrie 1996 la Galafi s-a consu-I-tmat un MOMENT AIIIVERSA& dedicat
implinirii a 125 de ani de la infiinfarea primei biblio-teci publice de stat in administrafia Consiliului Jude-fean din I 871, Biblioteca Judeteanl Covurlui, continuf,dup[ 1891, prin preluarea unor colecfii gi finan1are, declte Biblioteca Public6,,V.A.Urechia", pini in zilelenoastre. Cu acest prilej a avut loc un colocviu pe oteml de extreml actualitate. DISEMINREA INFOR-MATIEI - VOCATIA BIBLIOTECII qi o aplicaliepracticd, daci putem s6-i zicem astfel-Analiza sistemu-lui informat izat integnt al B i b I iotecii,,V. A. Urech i a".
Cu regretul cl timpul, mai ales din cauza res-tricfiilor financiare, nu a permis o analizL critici a totceea ce s-a f[cut la Biblioteca,,V.A.Urechia" p6n6laacea datd, considerdm cd dezbaterile au fost mai multdecet interesante.
Faptul cd am fost inspirafi de a inregistra toateluf,rile de cuv6nt gi intervenfiile sub impulsul sponta-nului, ne-a pus in fafa unui material, sub formd de ste-nogramd, pe care am luat hotdr6rea de-al publica inacest numf,r al Buletinului Fundatiei Urechia
Multi dintre noi au participat la foarte multedezbateri profesionale, pe care, datoriti faptului c6acestea nu s-au inregistat pe un suport matenal, timpulimplacabil le-a gters din memoria tuturor. Pierderiierparabile.
Am considerat, din punctul nostru de vedere.cd cele spuse la l5 noiembrie 1996 la Galali meritd afi puse in circulafie, cu convingerea cd vor deveni datede referinfd pentru viitoarele abordS.ri ale temei.
S-au conturat atunci elemente definitorii pri-vind starea de fapt in care se afld blibliotecile publicede stat, ale unui posibil program practic de realizare ainformatizdrii bibliotecilor publice gi conectirii lor inrefea locald, zonall gi nafionald, pentru o mai rafionalf,folosire a alocafiilor bugetare, intr-o coordonare pro-gramatica mai mult sau mai pufin centralizat1" indife-rent de sursele de finanfare.
Dezbaterile respective reflectl in acelagi timp.fdr6 supdrare, o insuficienfd in pregdtirea profesionalf,pe aceasta temf, gi chiar limite in capacitatea de receptare gi infelegere a necesitdlii trecerii de la sistemulclasic la cel automatizat de inregistrare 9i regdsire ainformafiilor bibliografice gi cu atdt mai mult al celorfactologice. condilie sine qua non pentru transformareainstitulieibibliotecii publice de stat, ca serviciu social,ca nod public gatuit pentru referinte 9i informafii.
Putem considera cd materialul adunat in acestnumdr poate constitui o bazl dc plecare penfu aborda-rea institu;ieibibliotecii in sistcm informatizat, ca veri-gd a sistemului nalional ce sc profileazl la 9i, mai ales,dupd intersectarea mileniilor doi gi nei.
Lucrf,rile susfinute. pc care autorii le vor trimi-te, vor fi publicate in numtrrul viitor al BuletinuluiFundasiei Urechia. unele fiind adevdrate contribulii petema intbrmatizdrii"'
Nedercu oprea
. a r a a .
roN
o
('6rofc
6ull-ocoro
Slstemul informqtizot de biblioteco
-
Buletinul Ft arechia O Nr. 8
COLOCVIUL DISEMINAREA INFORMATIEI - VOCATIA BIBLIOTECII.SISTEMUL INFORMATIZAT INTEGRAT DE BIBLIOTECA
Vineri, I5 noiembrie, ora 8:00
Nedelcu Oprea: - inainte de toate urez oaspefilor din far[ Dup[ cum afi v[ant, dat fiind posibiliti[ile limitate, am adustoatii manifestarea noastrl intr-o singurl zi.
Avem o zi foarte incf,rcatil. Aceasta nu inseamni cd mdine,cei ce mai rf,m6rL nu sunt binevenfi la Biblioteca,,Urechia", sI con-tinulm discufiile.
BINE ATI VENIT!
ffj".1
x$4ii
4a*
- Mulfumesc colegilor mei, tofi prezenfi aici, care au fdcutun efort morim din punct de vedere profesional, dar gi ca gazde,pentru ca lucrlrile colocviului sd fie la nivelul exigenfelor dumnea-voasffi. i
Marcim un inceput de bibliotecl publicl de stat, infiinfatitla 15 octombire 1871, cu primul buget votat la l0 noiembrie 1871.Deci putem sI spunem ci biblioteca public[ de stat s-a nlscut laGalafi atunci gi a continuat sf, existe gi sd fie finanfatil de ConsiliulJudefean ftrri intrerupere pdn6 in zilele noastre. Dup6 inaugurareaBibliotecii
.V.A. Urcchia", in 1890, tot ca bibliotec[ publicl destat, dar subordonatil Ministerului Cultelor gi Instnrcliunilor Publi-ce, Biblioteca Judefeani Covurlui cedeazi coleqiile sale Bibliotecii,,Urechia" gi astrel existlm continuu, finanfafi, local gi central.
Am ales dintre toate posibilifitfile pe c:re le are o bibliotecdpublic[ de a se manifesta in astfel de situalii, una singur6, o singurlproblem5, foarte modem6, foarte contemporani cu noi gi este o des-chidere cltre viitor, viitorul bibliotecii publice, care are vocafiadisemindrii informaliei, care trebuie sI devini nod gratuit de infor-mafie, de referinle gi de comunicafie, interconectafil la sistemelena{ionale gi internafionale. Aceasta este perspectiva anului 2000 sau2001, c6nd unii dintre dvs. vor fi foarte activi, iar alfii vor privi depe,,trotgar'cum lucrali gi vf, vor admira
Incercim si consumlm foarte rapid bogAfia de materiale pecare noi le avem de prczentat.
Daclimi permitefi, dup[ cum afi vlantin program, wem sdascultilm cuv&rtul Ministerului Culturii penru a afla - il gtim o
-
D r s E MINAREA IN FOLU+T!-U - VOCATIA F I B L
panc. cei care au participat la simpozionul din mai 1996 - care esteiocul bibliotecii publice, a informatizlrii bibliotecii publice in con-textul Programului de informatizare Romdnia on-line'
Vom asculta dup6 aceea cuvdntul Bibliotecii Nalionale, caAgenfie Nationala de Iniormatizare, vom asculta cuvdntul domnuluiOan tvtatei directorul CIMC, cu perspectiva conectlrii bibliotecilorpublice la INTERNET. Dorim s6 prezentdm cateva din plangele pecare le avefi in mapa, publicate 9i in Buletinul Fundafiei Urechianr.7 pe 1996. Am selectat pentru prezentare modul de organizare'ce-arn vrut noi, ce-au g6ndit colegii noqtri pentru informatizareaBibliotecii ,,Urechia". DupI aceasta v[ invit6.m s[ faceli o vizit6 intoatl biblioteca noastr[ gi mai ales, unde avem deja instalate termi-nale gi posturi de lucru, s[-i chestionafi pe colegii nogtri cdt vrefi,si ne criticafi cdt putefi, pentnr cd in ultimd instanla ambilia noastrS"a colectivului galitrean af Bibliotecii ,,V.A. Urechia" 9i chiar a admi-nistraliei locail, a fost de arealiza un sistem care sd poata fi anali-zat. criticat gi pe care s6-l punem la punct 9i sd ludm de la dvs. expe-rienla pe care s-o adaptlm la noi. Numai a$a se va putea asigura ounitate pentru ...u .i inseamnd realizarea automatizdrii difuzariii n fo rma-t i e i b enefi c i ari I or b ib liotec i i p ub I ice'
Dau cuvAntul domnului ion M6runfelu, 'eful Serviciuluibibl ioteci din Ministerul Culturi i .
Ion lVllrun{elu: - Binuiesc c6 dvs. cunoagtefi c6 in 1994 s-a ela-borat o strategie de afiliere a Romaniei la Comunitatea EuropeanS"o Strategie care S-a concretizat intr-un program de restructurare aintregiiiieli economice 9i sociale 9i care a fost remis organismelorcomunitare. Acest program a fost aprobat. Un capitol important inaceastra strategie a iost publicat in 3-4 cArli de cca. 180-200 pagini,care cuprindea gi activitatea culturii.
Noi am propus atunci, s-a cerut la toate ministerele pentrusegmentele biblibteci, o etapizate a alinierii bibliotecilor rom6'ne9tila -standardele moderne existente in prezent in Europa'
Din toate aceste probleme au fost refinute 9i au intrat in pro-gram. strategia panl in anul 2000 cdteva printre care in perioada7r)g'-tggl informatizarea bibliotecilor judefene. pdnl in anul 2000cele municipale qi ortrgeneqti 9i pdnA in 2010 celelalte bibliotecipublice; chiar aga este formulatl.
Este vorba 9i de bibliotecile comunale'in 1996, o pa.rte dintre dvs. afi qi participat, a avut loc un co-
locviu la nivel nafional in acest domeniu, la care a participat 9iPregedintele Frii gi unii membri ai guvernului, programul respectivfrind in mapa fieci.rui participant la colocviu'
Programul a fost publicat 9i nu are rost sa vi-l prezint, cuexceptia unor probleme esenfiale.
Inainte de aceasta a$ wea s6 mai spun cdteva probleme con-sumate saptamana trecutA 9i chiar in aceast6 sdptd'manl'
Eite vorba despre disculiile pe care le-am a*,t cu MinisterulFinanlelor vis-d-vis de o seric de proiecte pentru 1996-1997, cares[ tie suplimentate la buget pe 1997.
in disculiile avute pAnI la nivelul directorilor din Ministerulde Finanle gi luni seara la nivelul unui ministru adj. ;i-au insu;itcosturile estimate pentru 1997 privind achizilionarea softuluiTINLIB la nivelul a 30.000.000 lei per bibl iotecf, judeleanf,. Deasemenea, gi-au insugit punctul nostru de vedere privitor la conti-nuarea constnrctiilor de biblioteci incepute 9i costurile pentru elabo-rarea studiilor de fezabilitate incd pentru 5 biblioteci in anul 19975i in viitor. urmd.nd ca toate acestea puse impreunf, cu darea de
seaml a Guvernului actual gi cu propunerile acestuia pentru guver-narea viitoare. sf, fie inmdnate noului executiv ce se va constitui inurma sufragiului popular de la 3 noiembrie.
Nu pot sd afirm cd noul guvem va menfinc propunerile acru-alului .*.ruiiu: dacd le va susfine sau gi le va insugi, dacd le va mul-t ipl ica.
Din toate informafiile pe care le am la ora actual6, cel pufinfinanligtii cu care s-a discutat, unii dintre ei vor rd.mdne allii nu,banuieic ci in plan local nu se vor produce astfcl de modificari depersonal, la nivll central categoric se vor produce, in aceste condi;ii,dac[ cel pulin se menfine acest punct de vedere, activitatea in acestdomeniu va cunoaste in 1997 o imbunf,tatire fa16 de ceea ce s-a pe-trecut pdnd acum.
Noi am prezentatgi alte elemente, intre care trecerea biblio-tecilor judegene ia autoritifile locale; sperd'm sl se realizeze in con-difiile unei guvernlri care vrea sA intf,reascd autonomia locall.Aceastd subordonare locala este benefic5, dupd cum putem SA nedf,m seama din cele petrecute pdn6 acum; este mai bine pentrumarea majoritate a institufilor din teritoriu.
Tiecerea bibliotecilor judetene la Ministerul Culturii ainsemnat un beneficiu pentru pufine biblioteci, str zicem pentru vreozece. Celelalte au avut de pierdut, sub aspectul schemelor depersonal, a dotdrilor materiale q.a.
Dvs. suntefi in profesie, sau vefi deveni, 9i deci voi prezentacloar Programul-cadru al informatizdrii unei biblioteci' Datele suntculese din cele publicate sau nu de Biblioteca Nafionala' Centrul deInformaticf, gi Memorie Culturala a Ministerului Culturii, din datelepublicate gi punctele de vedere ale unor biblioteci din invdfamdntulluperior, Comisia Nalionald de Informatic[ 9'a'm'd'
Informatizarea se poate realiza modular pe baze concep-tuale, ca in final biblioteca sf, fie parte de sistem. Acest sistem pre-supune: o bazlde date centraltr gestionata de un soft adecvat princare se asigurl rcalizatea tuturor funcfiilor bibliotecii: achizilii,schimb intem gi intemafional, imprumut, schimb de alte informaliide la gi cltre alte sisteme, elaborarea de publicatii, de bibliografii'controlul serialelor, evidenfa gestionar6.
Aceasti etapS este cea mai importanti 9i presupune un seriosefort din punct de vedere financiar-
Am estimat atunci costurile, care se vor modifica in functiede evolulia in plan na{ional 9i mondial.
S-a luat in calcul la vremea respectiva o colecfie la nivel ju-defean, o bibliotecl care sf, aiba 500.000 de unit5fi bibliografice, cuo cre;tere anual6 de 15.000 de volume. sigur cu diferentile derigoare, un nivel mediu anual de 20.000 cititori pcrsoane fizice 9i ofrecvenfd medie zilnicl de 500 cititori.
Nu s-a atins incl cifra medie de 400.000 de unitdfi deeviden{i pe bibliotecl judeleanS- Nu s-a atins nici o cre;tere anualtrae tS.bOb de volume. nu s-a realizat nici numf,rul de cititori de20.000 anual gi nici frecven{a de 500 medie zilnictr. Deci s-a estimatceva mai mult, cam cu25Yo mai mult.
La costurile de echipamente 9i cantitatca de aparaturS, decalculatoare, s-a propus: l0 posturi de lucru pcntru personalul bibli-otecii, server gi 10 PS (terminale) pentru accesul publicului labazade date. S-au prevlzut imprimante. CD-ROM. independente oriincorporate in FS etc. Toate acestea ar insuma 25.000 de dolari perunitate.
-
Buletinul Ft Urechio O Nr. 8
Sigur cI aproape toate bibliotecile judefene mai defin oparte din ceea ce este necesar ca dotare tehnico-material6, ceea cediminueazl costurile per unitate.
Universitnte a -Dunarca de Ju'dn Calati
OnnnoruBibliotacii ,,V.R. Urachio" din Goloti
impliniracr o I 25 do crni de lcr infiintor@clBibliotocii ,,V.11. Urochio" din Ccrlcrl i constitu-io un av@nim@nt de o doosobitd semniFiccr-l ie, otdt p@ntru municipiul Golcr! i , c6t s ipantru cul[urcr romdnocrscd, in gonoral.
Bacr l izdr i lo do oxcopt io alo bibl ioteci iDumnacrvocrstrd, uncrnim racunoscu[o, oufost oblinuta in urmcr unui ofort daosobit; ionorcrbil, clublct Co o racrlS compotontd pocar@ lo-crm pretui t tot t impul.
Univarsitctt@o ,,Dundrocr do Jos" dinGcrlcrti s-o constituit tot t impul intr-un princi-pcrl banoficicrr crl Fondulvi do corta si rovistecr I b i bl iotaci i Du mn@ovocrstrd, io r rozultatolestudanli lor 5i compatanfcr proFasioncrld crcrbsolvantilor no;tri sa dcrtoroazd si etortu-lui Dumnoovocrstrd.
t lstdzi, lcr oro bilcrntului, momant tostivdistinct in octivitcrtacr Bibliotocii ,,V.R.Urechicr" , pormitali-na co, ?n nvmoloSanotului Univarsitdti i ,,Dundraa do Jos" dinGcrlcrl i , sd v6 trcrnsmitam mulpi crni 5i noisuccc
-
DISEMINAREA INFORA,A EI - VOCATIA BIBLIOTECII
unele biblioteci judefene 9i chiar municipale au obtinutsponsorizdri in plan local, dar Ministerul Culturii, in structura lui depana astnzi, nu pr.u a dat curs ofertelor venite din partea FundafieiSOnOS de exemplu. care se puteau exploata intr-un fel sau altul in
farl- Nimeni nu s-a impotrivit c6 o bibliotecd sau alta a oblinut nigteiaciliUgi, dotiri cu calculatoare, ddnd curs surselor obi;nuite pe carele cunoagteli pentru rezolvarea unor probleme'
Sunt gi biblioteci municipale 9i ordqeneEi care au inceput s6lucreze, deci sa achizilioneze tehnica de calcul 9i se poate s[ existeun inceput de activitate in sistem automatizat. $i este bine cf, existf,ugu r.uu. Sperdm ctr in 1997 numd.rul acestora va creqte. s6 seintroducd tehnici 9i la alte unitifi.
vf, refinem atenfia cu o alta chestiune. Prin luna aprilie,cind am fost intr-o deplasare la Piatra Neamg am vizitat o firmlprivat6 care a pus pe caiculator legisla;ia uzualf, romAneascf,. Unelebiblioteci s-au abonat in nigte condifii de cost nu prea mare.
Am incercat atunci s6 gSsim o solufie ca s6 achizifionf,m, sf,lacem abonament pentru bibliotecile care nu avearL dar nu s-a putut.
Deci aceasta firmi prelucreazr 9i line la zi legislafia qi poaterilspunde la orice cerinlA informalionald in acest domeniu. Regret cf,() asemenea idee nu a apa.rut intr-o bibliotecl publicl 5i a apdrutintr-o tirml particularl cu 4-5 oameni. ce lucreazf, la aceastl activi-tatc.
Noi ar trebui str facem acest lucru pentru celelalte segfnentedc purtdtori materiali de informa;ii: nu numai segmentul legislativ
V6 stdm la dispozifie pentru discufii, pentru intrebf,ri. Nevom imbunatafi gi noi programele pe care le preconiza.m in conti-nuare gi sper ca Guvemul ce-;i va incepe activitatea cdt de curd'nd.s6 fina-seama de propunerile avansate pentru ceea ce va trebui s6 sefac6 in acest domeniu, total nepolitic; nu implicl sub nici o form6politicul. DacS acestea se acceptd, putem s6 desf[9ur6.m activitateain condilii mai apropiate de ceea ce se intdmpla in plan european.
necesar utilizatorilor.
N.O.: - Mulfumim Domnului Mdrun{elu'aici un progrdrn pentru derularea practicd a
Poate cf, intocmim noiinformatizf,rii, s6-l ina-
intim viitorului guvern, s6 se facf, cum vremcum s-a intdmPlat Pdnd acum.
noi. cum trebuie, nu
Dumitru constantin zamfirz -Nu ne-a luat in scamf, p6nf, acumgi n-o sd ne ia nici in viitor'
N.O.: - Dau cuvintul Domnului Director Gcncral al BiblioteciiNa;ionale a Romdniei. Gheorghe Bercan'
Gheorghe Iosif Bercan: - Stimafi colegi' eu irni cer permisiuneasa cites-c lucrarea. in calitate de preqedintc a ABPRR 5i director alBibliotecii Nationle. Mul;umesc gazdelor pcntru prilejul de a neaduna astlzi la sf,rbdtorirea Bibliotecii Publice dc la Galagi' carene-a ardtat cum trebuie sA fie o asemenea manil'cstare. Este o ches-tiune de satisfaclie personalf, s[ participf,m. sii ascultS.m 9i s6
-
discutS.m problemele noastre intr-un astfel de cadru. Este un faptbenefic cf, ne aflf,m reunitri aici.
Vreau sd mulfumesc gazdelor pentru modul in care au orga-nizat totul, cum ne-au primit gi cum o sd ne onoreze in continuare.
in program eu sunt prezent cu o problemd, respectiv Biblio-teca Nafionald in calitate de coordonator al programului de informa-tizare. Din pdcate aceasti calitate este neoficialI. Noi am incercat sAoblinem un statut oficial de coordonator gi in mod cert nu vom fi.pentru cd un program nafional va fi rezultatul conjugdrii reprezen-tanfilor tuturor refelelor de bibliotec6.
Biblioteca Centrall Universitartr Bucuregti
Lcr Cinci SFerturi DoVoac
Toti ctitori i bino m@ritd da lcr oom@ni si delcr Dumne,z@u dcrr ctitori i do bibliotaci pot Fiosezoti ?n caruri le, cala mcri inolto alo bucuri-o i .
i ou clodi t lScosuri p@ntru mint@ si in imd,crlcdtuiri cero choomd m@r@u s@l@a de, cu-
Bibliotaco Dumnoovoostrd stimcrti cologida lcr Golcrti, cr tost si osto o col@ctio do ro-Ferinld, bine construitcr si bino sluji[d, implini-tcr prin r@v@r6@rc!io putarnicd si Frumocrsd inobStoo gdlStecrnd si in miscoracr culturoldnof ioncr ld.
Colegii m@i do lcr Biblioteccr CantrcrlS Uni-v@rsitord din Bucur@rti, purtdnd p@ umc-ri su-Ferinfcr imensoi trcrgadii din docombrio I 989dcrr ;i bucuricr r@ncr;t@rii intru mcri bine, vdsun[ oproop@ in crcacrstd zi sdrbdtor@osc6,@xprim6ndu-;i pr@tuir@o p@ntru tot co r@oli-zoFi cu ddruire si cu sparontd, cu vointd si cutoncrc itcrte.
Vivcrt. Crasccrt. Floraot.
ConF.univ.dr. lon Stoicodlroctor eonaral
Deci in aceastf, calitate neoficiald de coordonator pentrureteaua bibliotecilor publice de stat, md voi opri asupra acelui pro-gam pe care l-am mai prezentat la intdlnirea de la Bucuregti, pe carel-am mai rearanjat gi o s6-l citesc. Pentu c5 materialul trebuie s6-lcunoagteti, domnul Oprea a spus cd o s6-l publice, sigur fiecarepoate veni cu sugestii sd realizlm din acesta un adevdrat program dei nformatizare gi automat izar e a b i b I ioteci lor.
Se citeSte lucrarea pe care o vom publica separat.
N.O.: - Mulfumim domnului Bercan. intr-adevdr avem un materialsubstanlial care ne pune in fafd foarte multe probleme.
In continuare dd.m cuvdntul d-lui Dan Matei, directorulCIMC, care ne va pune in tem6 cu una din principalele direcfii aleactivitafii viitoare a bibliotecilor, respectiv interconectarea laINTERNET.
Lucrarea se publicd separat.
Urmeazd o activitate practicd, respectiv, in 2 ore, partici-panfii au vizitat Si analizat sistemul informatic integrat al Bibliote-cii ,,V.A.Urechia", reSeaua instalatd infuncliune, inclusiv pentruaccesul publicului, compusd din I9 posturi de lucru Si terminale,setner, modem, imprimante, multimedia, copiator, telefonizare etc.Lucrdrile au continut dupd Momentulfestiv, ce a awfi loc la ora 12.
Moment festivBIBUOTECA PUBUCA GALAN gVS
Cuvdntul unor partic ipanpi.
Domnul $tefon StanciuConsilier $ef al Inspectoratului pentru Culturd al Judepului GalaSi.
DOAMNELOR, DOMNILOR.
Aldturi de dumneavoastrd, onoreazd tntrunirea noastrddomnul PreSedinte al Consiliului Judepean dr.Rdman Anghelupd,domnul Subprefect al Judepului Galafi, ing.Trdian Mdndru, precumSi alte personalitdpi, care au trecut de mai multe ori pe la bibliotecdgi Si-au gdsit Si astdzi timp pentru a fi aldturi de noi.
Noi nu vd putem spune dumneavoastrd -care iubi;i aceastdinstitu;ie Si in general cartea - despre importanla evenimentului pecare-l sdrbdtorim, decat cdteva cuvinte.
Atunci, cu 125 de ani in urmd, cand s-a infiinlat prima bi-bliotecd ca institulie de stat, Biblioteca Judeleand Covurlui, aici,la Galapi, au existat o sumd de motivafii.
Dacd ne gdndim Ia epoca respectivd, cdnd Romdnia a pdsitin modernitate prin promovarea programelor legislative de cdtreAlevndru loan Cuza Si Mihail Kogdlniceanu, continuate dupd ei,in/dptuirea dezideratelor de modernizare a Romdniei formulateincd de la 1818, pentru intrarea teritoriilor romdneSti tn circuiteleeconomice Si culrurale ale Europei Si lumii, putem a gdsi Si motiva-yiile punerii bazelor instituliei bibliotecii publice. in acest context,al manifestdrii de astdzi, tebuie sd amintim de adoptarea, ca oprima lege, a Regulamentului pentru organi:are Sifuncpionare a bi-
-
D r s E M I N A RE A I N F O R MA T I E I - v O C A T I A B=t q_Ll O!Ee!!
bliotecilor publice de stat, sanc(ionat de Domnul unirii in 1861, pebaza cdruia s-a trecut la tnfiinSarea bibliotecilor, tocmai pentruaceastd u$urare Si uSurinld, pentru ca oamenii sd gdseascd caleamai clirectd cdtre carte, cdtre tnvdpdturd, cdtre dezmdrginire.
I/d mulpumim pentru cd participali la acest evenimentpentru Galapi, dar nu numai. Are acest eveniment conotalii de ordinnalional in istoria bibliotecilor, a culturii romdneSti tn genere.
Rog pe Domnul PreSedinte al Consiliului Judepean Galalisd ne adreseze cuvdntul sdu. Doresc sd spun cd, dincolo de funcSiape care domnia sa o exercitd, este o prezenld in viala culturald ajudeSului qi cu deosebire afost aldturi de bibliotecd.
Domnul Dr. Rdzvan AnghelugdPreSedinte al Consiliului Judegean Gala;i'
sunt nevoit sd-l contrazic pe Domnul stanciu. Eu nu onorezaceastd sdrbdtoare, festivitote. Md simt onorat eu, de prileiul pecare ni-l oferili: md simt onorat sd fu printre trecdtorii care vin Sirevin tn aceastd institutie. Trdiesc Si eu bucuria cd acum 125 de aniau fost oameni capabili de a face gestul, tn condisiile epocii, de apune temelia unei astfel de institulii cum este biblioteca. suntem sinoi trecdtori pe aceste pdmdnturi Si cu putinSele noastre incercdmsd ldsdm o urmd, iar cei ce vin dupd noi sd o aprecieze ca atare.
in ce md priveSte, preludnd un concept pe care PrefecturaGalati l-a structurat in I99l , acela de a asigura o demoltare insti-tupiei judepene, care o constituie Biblioteca ,,V.A. Urechia", am ac-cepmt un program de firnnyare din bugetul judepului care a asigu-rat condi;ia dezbaterii pe care dvs. astdzi o aveli ca temd: Informa-ti:area Bibliotecii Publice ,,V.A. Urechia".
Meritul de esenpd este a celui pe care-l consemna DomnulStanciu, al directorului acestei instituyii, Domnul Nedelcu Oprea,unul dintre oamenii pe care eu ii respect la o dimensiune pentrucare nu-i gdsesc egal tntre cei ce sunt tn apropierea mea Si cu caremi-aS dori, dacd Dumnezeu va vrea, ca sd putem sd continudmimpreund ceea ce am gdndit pentru aceatd instituSie'
Dacd Dumnezeu o sd vrea, o sd determine guvernanlii aces-tei ldri, de astdzi Si mai ales pe cei care vin, sd ne restituie tn admi-nistralie aceastd instituSie. (Aplauze)
Regret cd sunt nevoit sd marchez acum, la momentul iubi-liar, sd exprim mdhnirea mea, cred cd pentru pulind vreme. cdaceastd institulie Si nu numai Biblioteca ,,V.A.Urechia", este inafara responsabilitdsilor adminis trapie i i udefului. Vdd cd reint oar-cererea ei acolo unde-i este locul, este si bucuria dvs. Asa amtnpeles eu aplauzele.
Dacd se va intdmpla aSa cum spuneam, vd asigur pe cei cemuncili aici acum si pe cei ce veli munci pe mai departe, cd veligdsi tn Consiliul Judepean sprijinul necesar atat pentnt demoltareainstitupiei, cdt mai ales. in ce md priveSte, asigurarea denoltdrii ladimensiunile normalului Si a bibliotecilor comunale, ordseneSli Simunicipald Tecuci, institurii care, iatd, pentru un an de zile sunt insitualia de a nu-Si asigura echiparea cu carte, Si nu numai cu carte,Ia elintensiunea pe care colectivitdsite, comunale mai ales, o recla-md.
Doresc celor ce ail venit aici nu numai cu sufletul' md uitSi vdd pre:enli $i pe cei care au venit cu bani, bdnci, societali co-merciale, sd acceptali Si din partea mea mulsumiri pentru ceea cefaceSi pentru aceastd institulie Si vd invit sd vd incdpdlanali pentru
a putea sdrbdtori si jubileul de 150 de ani si mai departe pentruaceastd institulie.
Vd mulsumesc Pentru tot.
$tefan Stanciu: - ii mutsumim Domnului PreSedinte pentru cd afost aldturi de toate instituliile de culturd din judel, nu numai-aldturi
de Biblioteca ,,V.A.Urechia". $i teatrele Si muzeele aufosttn obiectivul Consiliului Judegean, Si Grddina Botanicd Si noulComplex muzeal de $tiinSe ale Naturii tSi leagd existenla de numeledr. ildnan Angheluld in timpul mandatului sdu de PreSedinte alConsiliului Judefean.
Biblioteca Judeteani,,V.Voiculescu" Buziu
Bibl iotaci i , ,V.R. Urachio" Golol iDistinsului diractor Nadalcu Oprao
in numalo cologilor din judatul Buz6u, v6[rcrnsmitam, lo c@os oniv@rsor, col@ moi col-d o f oli c i td ri p@n tru @xcopFiono I o crctivi tcr to pacara o dasFd5uroFi spr@ ltinalo culturii rom6-n@sti .
125 do crni da lcr tondcrrao primei biblio-taci rcublice din Gcrlcrti, inseomn6 nu numcriun Farici[ prtoj da rotrospactiv6 cr implinirilorc@ ou condus, prin munco d@ g@n@roti i, lcrpr@stigiul do caro s@ bucurd crst6zi insti[ufictdirijcrtcr cu crtdtcr pricaporo do marc-loNadelcu Opracr, ci ; i o sdrbdtoora no[iono-15, monit6 scr n@ solidarize-z@ si sd n@ ongo-joza in damorsul nos[ru.
Biblioteco ,,V.l l . Urochio" vct rdmona v@1-nicul modal p@ntru toota bibl ioteci lo publ icadin Bom6nicr ! Ccr si diroctorul @i !
Lcr mul l i oni I
Cu incr ltd cons i doralia ,
fllar. Oproascucllrocior
I 5 noiambria 1996, Gcrloti
-
Doresc in acest cadru, sd-i propun Domnului Oprea SiConsiliului de conducere, de administralie a Bibliotecii,,V.A. Urechia" ca pe cele doud structuri, semi-coloane, de laintrarea tn aceastd sald sd se consemneze pe doud pldci de marmu-rd numele celor care au contribuit la tnfiinlarea Si dezvoltareainstituliei bibliotecii publice de stat, incepdnd cu propunerea - deacum 125 de ani - Si cred cd un domn Oprea, un domn AngheluldSi mulsi alsi domni gi doamne tSi vor gdsi locul pe aceste pldci demarmurd.Este aceastd propunere tn spiritul respectuluifayd de oa-menii care Si-au sacrificat multe pentru o institulie.
Nedelcu Oprea: - Doud pldci de marmurd la dimensiunile celordoud semi-coloane, sunt cu totul insuficiente pentru tnscrierea nu-melui celor ce au muncit, Si au tnchinat o parte dinviala lor penffucre$terea continud a Bibliotecii ,,V.A.Urechia" gi a Bibliotecii Ju-delene Covurlui pe care o continud. Numele lor ar umple paginileunei,,cdrli de aur", cufoarte multefile.
$tefan Stanciu: - Sdfacem sd existe cel puSin cele doud pldci demarmurd.
Rog pe Domnul Subprefect Traian Mandru, Si domnia sa oprezenld tn evolulia Bibliotecii ,,V.A.Urechia", participant la acfiu-nile culturale ale ei, sd rosteascd un cuvdnt Si din partea Prefectu-lui, Domnul Nicolae Beuran, care tSi exprimd regretul cd nu poatefi prezent, absentdnd din localitate.
Domnul ing. Traian MdndruSubprefect al Prefecturii JudeSului Galapi.
Md simt Si eu onorat cd pot sd particip la acest jubielu. Amparticipat Si la altele, la cel din 1990 Si Ia multe acliuni ce au avutloc la Biblioteca ,,V.A.Urechia".
De altfel, s-a stabilit un program tncd din 1990 in CoruiliulConsultativ al Prefecturii, cum era pe vremea aceea, s-a transmisapoi Corailiului JudeSean aceste date ale programului, dar perma-nent instttuyia Prefecturii a fost aldturi, a /dcut ce a putut ca totprogramul pentru informatizarea gi menlinerea Bibliotecii,,V.A. Urechia", aducerea ei la un nivel modern sd se realizeze.
Ceea ce trebuie sd remarc este cd in aceastd Bibliotecd amgdsit un colectiv de oameni, conduSi de Domnul Oprea, cu o vechi-me in aceastd institulie, pentru mulsi de invidiat, oameni sufletisti,care au ttiut sd valorifice cu maxim de eficienyd tot ce li s-a pus ladispozilie ieri Si astdzi.
Recunoastem cd mult mai mult ar fi trebuit sd se alocepentru acest capitol, dar zicem, cum spunea Si Domnul PreSedinteRdman AngheluSd, cd pdnd la jubilele ce urmeazd, sd se gdseascdmulsi sufletisti. Eu nu dau pe noua guvernare, pentru cd Si acolosunt oameni tot de culturd, tot cu suflet pentru tradiyie, deci oamenicare sd sprijine acliunile tncepute, sd aducd la nivelul cerut, lagdndulfiecdruia, avdnd in vedere cd o bibliotecd simbol, aga cumeste apreciatd biblioteca noastrd,, este tn acelasi timp un real spri-jin pentru toli ce ce doresc sd se instruiascd.
-
D I S E MI t\tA REA I N F O R MAT I E I - V oC A TI A B I BJ! 9r rc !!
Mulpi nu au posibititdpi personale Si nu au intotdeauna ladispoziSie ce le trebuie Si venind aici pot sd-Si completeze bagaiulde cunoStinPe de care au nevole.
Eu felicit pe oamenii bibliotecii Si doresc multd Si lungaviald in sluiba benefciarilor ei.
Domnul Ion Mdrunlelu$ef al Serticiului Biblioteci din Ministerul Culturii'
Md onoreazdfaptul cd pot sd particip la acest jubileu, carecontinud seria sdrbdtorilor lecturii publice la Galapi, aniversdrileBibliotecii ,, v.A.Urechia". Pentru prima datd s-au sdrbdtorit 25 deani de la inaugurarea Bibliotecii,,(Jrechia" in 1915, apoi 75 deani de existenld in 1965.
in l97l s-a sdrbdtorit Centenarul primei biblioteci publicede stat la Galali, Biblioteca Judeleand Covurlui, pentru ca dupdaproape 20 de ani, tn 1990 sd se sdrbdtoreascd ,,Centenarul inau-gurdrii publice a Bibliotecii ,,v.A.urechia" cu participare interna-lfonald-, cea mai ampld mani,festare culturald nalionald dupd de-cembrie 1989, continuatoare a celui din 1871, de la a cdrei infiin-pare aniversdm astdzi 125 de ani. Noi sperdm caiubileele bibliote-cii gdldpene sd continuie, sd f;e Si alte iubilee la care, unii dintrenoi, sd participdm.
Asa cum se prezintd astdzi instilia bibliotecii publice de statla Gatapi, Biblioteca ,, V.A.Urechia" poate f un reper pentru a intuicumvorfi ele, respectiv ea, dar poate toate bibliotecile romdneSti,maine, in viitorul ce se apropie, mileniul al treilea"'
lrloi trebuie sd relinem, atdt noi, cei care suntem de fapd,dar Si ceilalsi slujitori ai cdrlii care nu se afld aici, cd de peste 125de ani aceastd bibliotecd s-a constituit tntotdeauna tnt-un centrupentru rdspdndirea culturii, a stiinlei, a informaliei la Dundrea deJos, dincolo de granipele Galapiului. Sd re1inem cd aici s-a investitde cdtre administralia locald bani, cd oamenii Bibliotecii,,1,/.A.Urechia" i-afructificat cum trebuie, cd institupia afost de laan la an, de la deceniu la deceniu tntr-un continuu progres, cdbeneficiarii ei cititorii, dar Si institulii, au gdsit aici tot ce le-atrebuit penftu instruirea Si creSterea lor culturald Si sociald.Biblioteca ,,V.A.Urechia", o$a cum spunem, a fost' este si va fi unaclevdrat centru de diseminare a culturii Si cunoStinpelor incorpo-rate in cdryi Si alsi purtdtori materiali de informapii.
Investitiile de astdzi, indiferent de unde au venit, au fostconcentrate pentru inffoducerea tehnologiei noi, pentru informati-:area prelucrdrii datelor bibliografice, pentru regdsirea tn sistemautomat a informa;iilor Si putem spune cd aSa cum a inceput, chiarin stadiul la care se afld, Biblioteca ,,V.A.Urechia" este la parame-tri Si la cote valorice euroPene.
Eu doresc, sunt convins cd aSa va fi, ca aceastd bibliotecdsd fie permanent in concordanld cu cerinlele epocii in care-side sJdsoard activitatea.
Succes intru mulPi ani.
Domnul Gheorghe losif BercanDirector General al Bibliotecii Na;ionale a Romaniei'
incep prin a md raporta la ce a spus Domnul Subprefect;Bib[ioteca ,,1'.A.Lrechia" din Galapi n-a fost Si nu este numai unsimbol, este un etalon al lecturii publice din Romania, atat in
privinpa administraliei cat Si a programelor de bibliotecd. Aceastase datoreazd tn cea mai mare parte conducdtorului ei. A avulmaximum ce i s-a oferit. Dar a Stiut sd valoriJice la maxim ceea cenu i s-a oferit pentru a ridica biblioteca din toate punctele devedere.
Comentariile, dupd ceea ce s-a prezenlat aici, ce am vdzutnoi prin scurta vizita prin seclii, tntr-unfel sunt de prisos pentru cdnu numai bucuria de a participa la o aniversare, cum puline s-aurealizat tn Romdnia -sunt puline biblioteci publice care implinescaceastd vdrstd venerabilld - dar Si pentru faptul cd Biblioteca,,V.A. (Jrechia" reprezintd un etalon, dupd cum Domnul directorOprea Si colectivul dumnealui constituie un model de lucru tn bibli-oteconomie, model in administrare profesionald, model in ceea ceintreprinde tn relalii interne Si internalionale tn sistemul biblioteco-nom,ic. A avut curajul si tdria sd inisieze un progrom pe care l-a pustn aplicare qi-l demoltd in continuare, atat in ce priveSteprelicrarea tradisionald, cdt mai ales tn noul domeniu al informati-zdrii.
Cred cd la aceastd ord Biblioteca ,,V.A'Urechia" dinGataSi se tnscrie in prima linie a bibliotecilor idormatizate dinRomdnia.
impreund am gandit un sistem care sd fe operant inurmdtorii ani pentru crearea reSelei de biblioteci idormatizate.
Biblioteca ,,V.A.Urechia" vafi prima core va beneficia deBibtiografa Nalionald in sistem informati:at Si, categoric, primulnod de relea care se va afirma tn sistemul bibliotecilor publice.
Vd mulsumesc foarte mult cd mi-aSi dat posibilitatea Si cddumneavoastd participasi la aceastd aniversare a 125 ani de lainfiinlarea instituliei bibliotecii publice de stat Ia GalaSi, pe careB-iblioteca ,,V.A.Urechia" o continud /drd intrerupere Si va fi'repet, etalon pentru bibliotecile din Romania Si nu numai'
Preot Eugen Drdgoi
Mulsumesc penffu invitalia pe care ali Jdcut-o pentru a par-ticipa la acest moment festiv, atdt mie cat Si P.S.Casian Crdciun,Episcopul Dunirii de Jos, pe care-l reprezint si care, vd transmitep'rin mine regretul cd nu poate participa. nefiind in localitate, la o'astfel
de sdrbdtoare nu numai a bibliotecii. ci Si a orasului nostruinteg.
De altfel Eparhia, s-a tnfiinpat in 1861. Episcopia Dundriide Jos exista la tnceputurile acestei biblioteci Si are o contribuliepentru punerea bazelor instituliei pe care o sdrbdtorim. Mai mult,'lerarhii
de la Dundrea de Jos au contribuit la constituirea colecpii-lor prin donalii si aufost tncepdnd cu 1902, presedinli ai comitetu-lui'pentru protejarea Bibliotecii a$a cum o stabilit fondatorul eiprof. Vas ile A I exa ndr e sc u- U re c hi a.
Dupd intreruperea cunosculd, poute se va relua aceastdstructurd relalionald, organizatoricii.
Jubileul pe care-l aniversdm tn aceastd zi coincide fericitcu un moment foarte important'
Pe I5 noiembrie creStirtdtutcu orlodoxd sdrbdtore$te peCuviosul Paisie cel lvlare, Velicicot'.sch| c'um cste cunoscut dupdnumele sdu slav, care tsi doarme somnul da veci din 1791 laMdndstirea NeamP.
Ce legdturd este intre cuviosul Pai.sia si o bibliotecd? ceimai mulPifireSte cd intuiPi-
t 0
-
BuletinulFundaW
Este acea forld extraordinard pe care Cuviosul Paisie apus-o tn aplicare Si a oferit creStindtdfii, nu numai romdneSti orto-doxe, ci Si slave Si greceSti, ,,Filocalia", cartea de cdpdtdi, aS zice,a celor care se iniliazd in trdirea duhovniceascd.
Biblioteca,, V.A.Urechia" conservd in fond aceastd extra-ordirard lucrare, pusd tn circulalie de Pdrintele Paisie, sdrbdtoritla noi astdzi, I5 noiembrie, ziua trecerii sale tn cele veSnice.
Prin colecliile de carte veche romdneascd, care este tn prin-cipal carte de cult, prin cele mai noi addugate la colecpiile sale de-a lungul anilor Si cu deosebire dupd 1990, prin patronarea unoractivitdli de cdtre P.S. Episcop Casian Crdciun, prin organizareaunor activitdli tn comun, pentru valorificarea cuvdntului scris Siprin cele ce se vor organiza tn viitor, legdturile stabilite incd de lainfiinlarea acestei institulii vor cdpdta noi valenle spre bineleobstei.
* * *
Din motive tehnice nu s-au tnregistrat interven\iile Prof.Univ. Dr. Dumitru Tiutiuca din partea Universitdlii ,,Dundrea deJos" din Galapi, $ef Serviciu Catalogare ConstanSa Dumitrdsconiudin partea Bibliotecii Centrale Universitare din BucureSti, DirectorTraian Brad din partea Bibliotecii JudeSene ,,O. Goga" Cluj SiDirector Gheorghe Macsim din partea Bibliotecii JudeSene ,,N.Iorga" Prahova.
Cuvdntul directorului Nedelcu Oprea se va publica innumdrul9 al ,,Buletinului Fundapiei Urechia", numdr dedicat lu-crdrilor Si comunicdrilor primite din partea participanSilor.
* * *
orele I5:00 - I9:30
N.O.: - Dorim sd continud.m lucrdrile conform programului.Propunem ca moderator pe Domnul Dan Matei.
Renunflm la prezentarea lucrdrilor noastre, a celor de IaGalati, unele teme sunt prezentate Siin Buletinul Funda;iei Urechiagi in mapele ce le-afi primit in cadrul acestei reuniuni gi afi v6zutpractic ce s-a realizat.
Problematica pe care a pus-o in discufie cele trei referateprezentate dimineafS, cu extraordinara demonstrafie practicf, a d-luiDan Matei, care ne trimite dincolo de posibilitifile noastre de astizi,dar care vor fi reale, oricunl mdine, este incitantd pentru o dezbate-re, manierd pe care am dori s-o abordf,m in continuare.
Avem multe referate. Dacd incepem sd le expunem duplprogramul nostru, vd dafi seama cd nu avem cdnd s6 termin6.m.
Propunerea pe care v-o supunem spre aprobare este aceasta:Domnul Dan Matei s[-gi continuie expunerea dacl mai suntprobleme rlmase de la pauzi" iar dup6 aceasta s[ intervenim fiecarecu ceea ce credem cd trebuie spus in acest context.
in ultiml instanfl pe noi ne intereseazd dacl vom gdsi unlimbaj comun, dacd vom schimba informafii reciproc, gi in mod certle vom schimba daci putem sf, contur6.m, din tot ce vom dezbate,un material, eventual in scris, pe care s6-l publiclm intr-un volum,tntr-un program, a$a cum am mai spus mai inainte. Este normal siavem un astfel de program; vin noi guvernanfi, noi parlamentari,oameni noi 9i clror4 dac[ noi nu le prezentdm cev4 in primul rdnd
in domeniul informatizdrii bibliotecii, cred cd nu vom caStiga foartemult. Nu pofi sd o iei de la cap6t de fiecare dat[. Nu pofi invdfaalfabetul decdt o singurI dat6. Dacd vom propune ceva concret, 9ioamenii noi gtiu deja alfabetul, probabil cd vom obfine gi mai mult.
in discutiile de la aceasti reuniune sd incercd^m sd glsimsolulii, sd identificf,m puncte de vedere gi vis-d-vis de problemelerespective sI vedem ce este posibil sau imposibil. Existd gi imposi-bilul pentru anumite perioade de timp, pentru cd sunt oameni peposturi de decizie care nu inteleg g.a-m.d. Te lupfi cu morile de vdntuneori. Existd gi astlzi mori de vdnt. Cervantes nu a avut ce face,le-a lansat pe piafa mondiald gi sunt valabile gi astlzi. Aceasta esteopinia mea. Deci nu cu referate, dacl suntefi de acord.
Dau cuv6ntul gi predau toate frdnele Domnului Dan Matei,ca moderator. Domnia sa si stabileascl cum se vor derula dezbate-rile.
@ Boottl ine Enterprise Galati
StimcrtoDomnula Diroctor,
Vcr mul;urnim pantru invi[crticr de o pcrrtici-po lo Fostivi[otecr crnivarsdrii cr I 25 de crnide lcr intiintoracr Bibliotecii )udotului Covurluisi o Institutiai Bibliotocii Publica da Stcrt.
Cv rogrotul cd nu vorn put@o ti crldturi dedumneovoostrd lcr crcast moman[ oniv@rsor,v6 rugdm sd trcrnsmitali bibliotaccrri lor dininstituticr dumnocrvocrs[rd c@l@ mcri buna urdriin crcas[ c@os oniv@rsor.
in sp@rcrnto cd ocFiun@cr in[roprinsd dodumneovoos[rd s@ vcr bucuro do intor@s ;ida o lcrrg6 porticipore-, vd dorim succ@s@ incrctivi[ot@o dumnaovoos[rd vi i tocrra.
Cu stim6 ;i conside-rali@,
flntonicd 5ighinoSdiractor exocutiv CCBG
Dan Matei: - Eu md simt foarte onorat pentru cd nu sunt bibliote-car de meserie, sunt un outsider, ca sd zic... Trebuie sl dovedim cf,diletan;ii entuzia$ti, aSa ca mine, sunt un pericol. Deci trebuie sd mdluafi cu foarte multl precaufie.
Sigur cl pe mine m-ar interesa foarte tare si aud comenta-riile dvs. la ceea ce am spus dimineaff,. Nu vreau sd spun acumnimic in plus.
l l
-
D ISEMINANNE INFORMATIE! - VOCATIA BI W
AmprivitcuoarecareatenfiesitemulinformaticalBib| iote-c i i . .V .A .U rech ia . . a i ncu tu t i .Amfos t imp res iona tce lpu f i nd incdteva motive.'fn-prirnur
rdnd mi se pare important s6 spun ca sistemul
acestei biblioteci este exemplar din urm[torul punct de vedere: s-aOltonrrtu, practic cl un soft modest' relativ modest' cum este
cDSAsls,poates6consti fuiebazaunuisistemintegratdebibl iote.;, ,, ;.ri, .u totul neprofitabil ca.o_biblioteca
s6 stea s6 a5tepte un
miiacol, sd vind o sumf, semnifictiv6 de bani' ca s6-9i cumpere un
,iri.. comercial. Nu vreau sd spun cI nu trebuie un sistem comer-
cialgidirectori i trebuies6gtie,s6fac6eforturimajorepentruasta.Pdn6 c6nd vor veni resursele pentru un sistem comercial se
poate folosi CDS/ISIS 9i exemplul de la Galafi este cu totul ilustra-
tiv. Aceasta este, casLzic aS4 aspectul tehnic'in al doiiea r6nd am iost impresionat de aspectul biblioteco-
nomic.in aceasti biblioteca, spre deosebire de multe alte biblioteci
pecale le .amvdnf t inRom6niac i t i to ru lcont inuasdf ievedetaprincipal[.
$tiu ci am sd supdr mai mulli oameni' dar trebuie s6 spunc6 am vSzut destule biblibteci in care cititorul nu mai este stapanul
bibl ioteci i .or iaici laGalaf i ,ci t i torulestest5panulbibl ioteci igimdrtu.
risesc, am invdfat ceva de la colegii gtrllteni'Mi-a plicut foarte mult ideea ca la sala dc imprumut' de
exemplu, sau la sala de lectur4 cititorii si sugereze puncte de acces
la lucrdrile bibliogratice- Poate gre$esc' dar eu nu am mai vizutnicf,ieri aceasti.;i..6, de a profita de competenga cititorilor gi de
a imbunf,ttrti calitatea catalogului cu contribulia cititorului' Aceasta
mi se pare ceva cu totul remircabil gi am s6-l popularizez ori de cdte
ori am sl am ocazia.Deci 9i pe plan biblioteconomic am vSzut ceva lmportant'in ut tt.it"a rAnd, vreau si v6 spun 9i sunt convins c5'
c o n e c t a r e a g i f u r n i z a r e a d e i n f o r m a f i i p r i n I N T E R N E T d i nBiblioteca,,V'A.Urechia" din Galafi se va intdmpla foarte repede'
dac6 nu cumva r.-intarptl deja- Nu o s6 aib6 dificultatri majore dea deveni furnizor de informa{ii prin INTERNET'
indemn pe cine este dispus s6 m6 asculte s6 urmeze exem-
plul acestei biblioteci.Nu simfeam neaplrat nevoia sd laud Biblioteca
..V.A.Urechia'pentru cA au iEcut-o destui astlzi' dar ceea ce mi se
pare important oin fun.t de vedere tehnic trebuie str exprim gi, degi
este pufin jenant r-a'o ,pun de fa15 cu stdpdnii sistemului. ii laud' Deaceasta datl ii laud. Poate data viitoare am sd-i critic. Dar' repet' de
data aceasta-i laud.Conform sugestiei, aS vrea str avem o dezbatere' Sunt cdteva
subiecte care Oiminla[6 eu le-am s6.rit ugor, bizuindu-ml pe t'aptulcf, existf, nigte e*p,*eri dedicate ;i a$ dori' dacd se poate in cinciminute,ce lecdtevaaspectetehnice in teresantesf , t . ieneapf , ra t.*pur.. Pe de altA parte, aga cum a spus 9i Domnul Oprea dacf,
c inevaapreg l t i toexpunerepeunsubiectprec is .ne-arp | f ,ceasf ,auz im ' ch ia rdac6nu 'nu i i ncd tevam inu te . cas6 r lman l t impdc..trf,nctrneall" Pe urm6.
Cu alte cuvinte. v[ rog' in ordinea programului' DomnulPoptf,ma;.
Dimitrie Poptimag: - in primul rdnd' v[ rog sf,-mi permiteli s6-mi exprim mullumirea c6 m6 aflu aici. in acest moment' la Galati.
cdnd Biblioteca,,V'A.Urechia.. este la aceasta virstl aniversarS' s6
,pun .a inu'e noi au existat 9i exist5 lucruri comunc: istoria Galalilor
s! regasegte la Maramureg gi istoria maramure$cnilor se regaseqte laGalafi gi iat6 in acest fel ne reintdlnim. Venind pe tren l-am recitit
peRomu lusGugapeca re l -amreg l s i t peca | cu la to rg i l aGa la t i 'desi este abia Publicat.'
ii felicit din toati inima pentru tot ce au ldcut' pentru tot ce
au realizat gi le doresc noi succese in continuare'Ag ieveni, in cuvinte foarte pufine la problema pusl astbzi
in discutie.Este efortul pe care il incearca toate bibliotecile din
Romarriainprincipalbibliotecilejude|ene'dearezolvaoproblemadeosebitdeacut6:informatizareabibliotecilorpublic
Bine spuneabomnul oprea c6in tradilie, aveau INTERNE-
TUL acum ttjo oe ani, in Sensul c6 tipdreau cataloage, care eraudifuzate in toat6lumea. Trebuie s6 spun c6 acelaSi lucru se intampla
iil" ig.vr"reg, cu 200 de ani in urma, c6nd catalogul unei biblioteci
iru *uttipticat gi difuzat in toatf, lumea. Iatd un trecut comun.Amrlmasinurmldelumeaaceast4deqieraminpascuea;
am rdmas in urml9i incerclm cu totii acum s6-i ajungem pe undeva'sa realizam 9i noi ceea ce in mod firesc se face' $i ceea ce maidemult ne impresion4 acum nu mai este un secret pentn-r noi'
fufui*itrt.u coiegilor au a.,..,t ocaziasd vad6 stadiul la care au ajunsbibiiotecile, inclusiv cele publice, in numeroase flri din occident'
Biblioteca judefean[ Mureg a fost intre acele biblioteci jude-fene care au inceput inc'a inainte de 1989 s6 facf, un
pas in domeniul
informatizarii. Desigur atunci, aceasta problema a computerizf,rii'automatiztrrii, dupicum bine v6 este cunoscut, era un serviciu
public centralizat, in sensul c6 existau acele centre de calcul jude-i,tan li noi de fapt prin acest centru.incercam sl facem
primii pagi''--- '
Dup[ unui tggg problemele s-au schimbat gi schimbareamare rezida in primul rand in pltnrnderea pe piall a acestor calcula-
toare competitive, a$ spune.u, in tot ceea ce inseamnd inmagazina-re, automatizare 9i difuzare de informalii'
$ ino iamfostpr inreaceicene-amdatseamac6estenece-sar s6 pornim cu curaj p.ntn introducerea unui sistem informatizat'em actriz4ionat un rot p. care il au mai multe biblioteci din Romd-
ni4suntemprintrepu|ini icareamff,cutaceastagiamajunsastazidelauncalculatortupat*calculatoare,unservcr,doulposturidelucru, imPrimante.
Astizi suntem puqi in fap altor probleme' pe care le rezol-
vtrm cu foarte mare greutate.prima din ac-"este probleme este csa a personalului calificat
in domeniu; fiecare i;i perfeclioneazA personalul a$a cum poate' i;icautf, oamenii.
Aceastf, modalitate este greoaic' cred cL nu numai pentru
noi, ci gi pentru alte biblioteci din tarf,' Estc grcu in primul rAnd sf,
ai oameni bine pregtrtili in cele douf, laturi prot'csionale: biblioteco-.nom ieg i i n fo rma t i c f , .Dac6amavea invcc i c r c ; i numa ioamen i ipregatiFinprobtemeleinformatizlr i igiaiciavcmproblemedestulde grele.
O spun cu toat6 sinceritatea' Este un adcvf,r' Noi in urmd cu
dou6 slptlmAni am anunfat un concurs pcntru ocuparea unui post
de informatician qi4 posturi de bibliotccari cu studii superioare' Am
primit pdn6 in .*rui zilei de ieri doutr dosarc. iar pentru postul de
inrormati.ian nici nu s-a pus aceasti problemd. pcntru c6 la salariza-
rea care existd' practic ocuparea acestui post este aproape
imposibil6.
r2
-
Buletinul Urechia O Nr. 8
Nu spun cd nu ant realizat cdteva lucruri, cl nu s-au gdsitoameni, in schimb ne lovim de aceasti greutate.
Aga cum am gdsit posibilitatea pentru a procura baza mate-riald, aga ar nebui in continuare sI gdsim gi posibilitdfi de angajarede personal corespunzf,tor, cu care si realizAm informatizarea bibli-otecii.
Ori cred, in calitate de director al unei mari biblioteci publi-ce, cea mai mare din fard sub aspectul fondului de carte - peste816.000 de volume - deosebite prin vechimea lor, acoperim toateperioadele de timp, deosebite din punct de vedere tematic, clfiecerea in sistem informatizat a acestor colecfii, necesitd un foartemare volum de munctr, informaticieni, operatori care sI cunoascdactivitatea de inmagazinare, de formare a bdncii de date privindcolecfiile existente.
Informatizarea trebuie realizztz in paralel cu activitateanoasfit de biblioteci publicd- Biblioteca Judeteand din Tg.Mureg cupersonalul existent 65-69 de salariafi permanenfi, serve;te 22-23 demii de cititori inscrigi anual gi elibereazd spre lecturi aproximativ600.000 de volume. Este o muncf, imenstr. V[ dati seama cf, dacltotul ar fi pus la zi din punct de vedere al informatizdrii, probabil claceastl muncl ar fi fost ugurat6.
in condiliile in care dupl 1990 aproape jumltate din perso-nal a plecat in inv{im6nt gi a fost inlocuit cu cadre ingineregti, dincare astizi mai avem un singur inginer, gi-au regdsit profesia gi loculde muncd nu numai inginerii gi oameni de alte specialitlfi, nu amputut str facem ce trebuie.
Dacd in perioada 1990-1993 concediile medicale erau foartepufine, acum sunt destul de numeroase. Oamenii vor s[ se ingrijeas-cd de sdndtate, igi rezolvl problema in acest fel, mai au cdte o miclafacere gi o rezolvi tot cu concediul medical.
Deci sunt situatii cu care noi ne confruntd.m.
v GALACTA S.A. Ger-.t1tDomnului Diractor Opreo,
Cu prilajul sdrbdtoriri i o 125 de crni da loinfiintoroo Bibliotacii )vdalana Covurlui -- v6trcrnsmit c@l@ moi since-ra urdri do bina,mult@ racrliz6ri si multumiri pontru aForturilope, car@ lo focali pon[ru Sinolo 96lStaniloriubitori da carto.
Rldturi do Dumn@ovoos[rd in oc@s[@ mo-monlc- da s6rb6[ooro,
Cu daosabitd stimdR Dumnaovoos[rd
ing, Mdzoscu Ganovavomono9or
Cred cd problema informatizlrii bibliotecii publice trebuiesd fie una de prim ordin in atenfia Bibliotecii Nafionale gi a Ministe-rului Culturii, incepdnd de la dotare, continudnd cu asigurareapersonalului de specialitate, gi impreund sl realizdm sistemul nafio-nal. Unii, vedeti, deja au p65it ia aceast6 direcfie, au intrat peINTERNET gi faptul este destul de simplu. Numai cu un efortcomun putem pune la punct aceste probleme.
Intr-adevlr trebuie sI se punf, un accent mai mare peproblemele informatizlri i bibl iotecilor publice, cu toate greut6fi lepe care le avem, gi avem acum gi modele. Sincer vd spun cI eucunosc lagul, Biblioteca,,Gh.Asachi", iar aslzi am vdzut ceea ce s-arealizat in Biblioteca Judefean6,,V.A.Urechia"Galaf i.
Poate mai sunt gi alte biblioteci.V6 spun la modul cel mai sincer, astLzi pentru noi Bibliote-
ca Judefeand,,V.A.Urechia" constituie un model.M-am dus in secfii. Am vdzut modul cum funcfioneazdter-
minalul in secfie. Cititorul poat5 si vind si solicite prin bibliotecarsau singur sE lucreze la terminal, s[ caute, sd se informeze.
Personal nu numai cd m-am simfit satisf6cut de informaliilecare mi s-au dat, dar am rdmas surprins gi pentru cI au fost destul dedificile, pentru cd s-au referit la Tg.Mureg. Am g6sit la Galafisuficiente informafii privind ceea ce se intAmpld in plan editorial injudeful Mureq. Este un exemplu frumos gi, ag spune eu, este unexemplu pe care ar trebui s6-l urm6.m fiecare dintre noi.
Am gi spus Domnului Opre4 o sl le cerem sprijinul, o strtrimitem oameni.
D.C.Z.: - DupE anul doud mii.
D.P.: - Poate dupf, anul dou[ mii. Nici atunci nu va fi poate preatdrziu, pentru unii dintre noi. Eu v[ mulfumesc pentru cf, m-afiascultat.
D.M.: - Ag avea cdteva comentarii de fdcut. Dac[ v6 bizuifi caMinisterul Culturii sE rezolve problema personalului de specialitate,vI facefi iluzii in van. $i vd spune aceasta unul care std acolo in fa{aMinisterului. Dacl nu vd gdsifi singuri solufia pentru rezolvareaacestei probleme, nu v6d pe altcineva sf, o rezolve. DI Doamne s[md ingel.
Salarizarea poate c6 ar putea si o rezolve Ministerul, darexperienfa de qapte ani nu md face optimist. ins6 avefi acest lobby;in fiecarejudef existi l-2 senatori, 3-4 deputafi, pe calea aceasta s-ar putea obfine ceva mai mult. Cred !
Il rog pe Domnul Traian Brad sl ne spun6 in cdteva vorbedespre experienfa clujean5, despre care am auzit diverse legende,dar de fapt nu gtiu mai nimic.
D.C.Z.: - De fapt este doar o legend6- A fost gi a trimis oameni inAnglia in Danemarca. asta s-a f6cut.
Traian Brad: - Din domeniul legendelor in cel al practicului.Sigur cd vedem la Galafi lucruri, care, fdrd exagerare, pot fi luatedrept model in farl gi este bine sd lu5.m intotdeauna ce este bun,indiferent cdt de mari sau de mici suntem, unde ne plas[m pe loculscdrii ierarhice din punct de vedere al mlrimii colecfiilor, al num6-rului de personal sau din alt punct de vedere.
l 3
-
DISEMIT,IAREA INFORW EI - VOCA,IA BIBLIOTECII
Ceea ce an realizztnoi la Cluj, vreau sf, spun cd se datorea-z t r sp i r i t u l u i decompe t i f i epeca re l -ampus inmodu ldeagdnd ia |oamenilor.
O pia!6 a muncii foarte dezvoltatf, 9i md mir de ceea cc a
spus Domnul Popt6maS, care este la 100 km de Cluj; dacl avem unil;;;;t ta Bibiliotela judeleun4 d..informatician' sunt cel
pufin
6 , 7 . | 0 . l 5 o a m e n i c a r e " v o r s 6 i n t r e i n b i b | i o t e c l c a s a l a r i a t i . C utoatA competitia existentd' dac6 este un post de bibliotecar' de
^ . rn "n "usep rez in ta5 ,6 . . . l 0oamen ica redo rescs6 luc reze inbibl iotec6.
Aceastasedatoreaz5'siguruneisituafi iexistentf, intr-unora$ care arage multd populalie, oameni pregdtlti' t-1Ctuj sunt laora actuala r.r 8O.OOO de'studen{i, din care 40.000 la invdfamdntuloe stut li alfi 40.000 la inv6{5m6ntul particular, oameni care vin spre,.rr" orage, gdndindu-se cd acolo se vor realiza- Toate acestea sunt
stiri de lucnrri favorizante penffu ceea ce inseamnd inclusiv meseria
de bibliotecar.Deci,dacf,amv6zutctrexistf ,aceastf, tendin| ldeaaccede'
deaajungepeunpost lao inst i tu f iebugetard 'ch iar .dacdesteprost;la;lJ.r:gir. ca 9i noi ne-am resfructurat 9i serviciile 9i
exigenlele,in a5a felincdt s6 avem oameni buni, care doresc in continuare s6 fie
ut i l i .Pentnr aceasta ne-am formulat cdteva obiective pentru for-
marea qi perfeclionalea profesionala a personalului, de care ne ti.nemcud in f i i , cas im le : : p r i r nas t f e l g i ' b i ne in {e les ' t oa teduc lacre$teriinceeaceprivegtepregltireagiperfeclionareaprofesionalf,.
in p*uf.f ne_am ,iraauit pentru atragerea de fonduri duptr
1990. intrucdt inainte cunoa$te{i 9i ous. cu}re erau posibilitalile dcrealizare a unui sistem informatizat integrat de biblioteca. Duptrl g S g s i m l i m c d t r e b u i e s f , s e i m p u n t r c a u n o b i e c t i v c e n t r a l i nactivitatea instituliilor culturale dintr-un judel'
Vd mlrturisesc cd' $ansa a fost de partea noastrA cdnd unreprezentant al Programului PHARE a umblat in fard 9i a incercatsf, racoleze. sa spuiem in sensul cel mai adevf,rat al cuvdntului.doritori de integrare in acest program'
Datori tafaptuluicaU.E.nuinveste;tenicdieripedegeabaldacf, nu investesc ii uttii. dacf, nu este susfinut de organele localc'Noi am reuqit s6 convingem s6 se investeascd'
Noi, fiind unui dintre alegii alegilor. am beneficiat dc
aceas tapd rgh iedesch i sa inc lus i v i np lan f i nanc ia r . dedo ta reainstitutiei gi vom beneficia in continuare'
Ceeaceamreal izat laClu jnueste lan ive lna| iona l ,nuestcnici un lucru deosebit, ci este ceea ce se intAmplA 9i s-ar intdmplaintr-o fard europeand dezvoltattr'
Umbland acum in lumea larg5' vdz6'nd ce se int6'mpll in
marele biblioteci ale Europei' pentru cf, suntem parteneri cu
o landez i ' eng lez i . cug rec ig i "uungu r i , conv ingAndu -m l i n l unaseptembrie. .*O am folt cu acele pri gi de cealalt6 parte Ei in estulEuropei. cum se spune. mi-am dat seama c[ bibliotecile romdneStinuSun tn i c i peoepa r tecenug f , r esea leaces te ipa r t i d i nEu ropa .A'em ou*.ni pregatiqi. care gtiu ce vor gi mai ales specialigti indomeniul informatizS'rii.
lv{i-am format aceasttr convingere 9i am purces pe drumtrlincerclrii de sen'icii noi.
Suntem inctr in etapa a 5'a a acestui Program PHARE' incadrul caruia dorim realmente s6 facem servicii noi. Ncnorocircltestc cf, nu a\em legislalie care s6 favorizeze dezvoltarea unor astltlde sen' ici i .
Serv ic i i . lamodreal , inseanrndscrv ic i i f f ,cutccubant 'Nu este vorba de dezvoltarea bibliotccii pe scgmentele tradi-
f i o n a l e a l e e i , d e c i n u i m p r u m u t u l p e c a r c - l l l c e a m q i a l t d d a t 6 'Acesta nu este serviciu, imprumut de cartc 9i de altc materiale care
se fac la modul tradilional, ci servicii plltite, dar deosebite. Acesta
este serviciul nou.M-am convins ce inseamnd servicii intr-o biblioteca publicS'
aplicdnd un chestionar in biblioteca noastrtr" la oamcni care simt ce
inseamna bibliotecd, deci cititori, cca. 2.000 de pcrsoane, la inc6
500 de persoane neutilizatori ai serviciilor dc biblioteca 9i la 20 de
mari agenfi economici 9i sociali din Cluj-Napoca' ." $i'utilizatorii gi neutilizatorii serviciilor de biblioteca au fost
de acord c6, dacl suntem capabili sd punem la dispozilie serviciimoderne, sunt dispugi s6 pllteascf, peste ipotcza pe care-am formu-lat_o noi in chesiionar, peste cuantumul pe care noi il percepem
despre un serviciu ori altul.ce inseamntr aceasta La intrebarea din chestionar ,,Dori1i s6
imprumu ta t iCD-ROM-u r i ? " , , ,Camcd tcons ide ra l i cda rcos taimprumutui p. o slptamand, 2a d1gre.., nu mica ne-a fost mirarea.a.tuu dispugi s6 pldteasca l0-20.000 lei pcntru imprumutul pentruo zi, doul tuu ruimulte a unui CD-ROM pentru informare. Sigur16rl s[-l copieze, $tifi c[ nu se poate'
Deci oamenii agteapta servicii modcrne, care sf, raspunddintereselor lor, chiar plafindu-i-le. Institutriile 9i organizafiilesanitare, sociale 9i altele sunt dispuse sd dca 5i mai mulli bani pentru
a obline informafii in domenii ce-i interescaztr'Suntem |afazade structurare a unor asemenea servicii, dar,
revin, nu vom putea nici noi 9i nici dvs. dacii afi incerc4 sd prestati
servici ipl l t i te,pentrucdlegislatr ianupermitc'nunedf,acestdrept 'qi chiar daca nil-ar da incasf,rile nu rtrman in bugetul nostru.
Dorescs6v6spuncsnimeninuaajutatBibl iotecajudefeanaClu j ,cun ic iun leupent ru implementareaunorasemeneaserv ic i i,uut.nt u a face propagandf, bibliotecilor romaneqti in strbinltate,p"ni. a le face competitive, pentru a explica ce inseamna bibliote-
conomia romaneasci, ce inseamntr practicf, bibliotecarf, romaneasctr
i iu uOu.. servici i le noastre la nivclul scrvici i lor de gen din occi-
dent.Nefiind ajutali de nimeni' din pulinul carc l-am avut' am
reugit sd intr6"m in aceast[ competitie ;i am rtrmas cu huntea sus'Inurmatoareleetapealeacestuiprogram.chiargi informa-
| i i leceurmeazt rs t r led iseminf ,mimprcunt r "pent ruceeacefacemnoi, o spunem tuturor colegilor din tarl' dactr avem experientf,intr-un dbmeniu ori altul, dactr avem servicii calc se potrivesc' am
Ruu .u ' og ig i no ig i ce i ca rene .ausp r i j i n i t s f , t j e l an i ve leu ropean .Serv ic i ino i inseamnls [d lmposib i | i ta tcaunuioms6pun6
mdna pe telefon' neavdnd posibilitatca sl-5i cumpcre un ziar sau s6
se duci zilnic la Oficiul Forftelor de Muncil sau la Direclia Sanitartr
sau sf, apeleze la un serviciu centralizat dc dituz-:uca presei, s6 se
intereseze ce servicii pot sa le fumizczc accstc institulii sau organi-
,uiiip*i.ulare ori de stat. Asemenca scrvicii dorim s6 organizdm,asa cum sunt sau se organizeazl ]n ff,rilc carc nc sunt paftenere'Deci de la captrtul firuiui de tclsfon pdnil la inlirrmaiiile privind
num6ml gi fetul lOcurilor de muncd. panl la mcdicul care se ocupf,
de tratarea dinlillor, unde sunt ampalsatc catrirrctclc particulare, alte
in formal i ip r iv indcome4ul ' indust r ia judc lu lu i .unasaual tad in t reorganizatriile comerciale din judct' pot lr ltrcutc prin asemeneaservicii de bibliotecl.
l {
-
Toate acestea presupun bani, presupun modernizareainfrastructurii bibliotecii.
Calculatoarele gi oamenii pe care ii avem pentru a pune inpracticl asemenea servicii sunt insuficiente. Totuqi rdmdn, a$a cumdiscutam gi cu Domnul Dan Matei, resurse nevalorificate in ceprivegte at6t dotarea instituliilor bibliotecare cu tehnic6, dar mai alesde valorificarea potenfialului uman atdt din domeniul informatizlriicdt gi cel din domeniul biblioteconomic.
Am certitudinea cd nu va fece un an de zile 9i cel pufin din5-6-7 puncte din Romdni4 vom putea s[ privim la lumea mare prinINTEi{NET, printr-un sistem integrat, printr-o refea intre noi, ceicare doresc gi putem accede la INTERNET.
Convingerea mea este c6 din aceasti parte de tar6' de laConstanfa respectiv Galafi, trec6'nd prin Bucuregti, ajungdnd laTimigoar4 intorcdndu-ml la Cluj, Iagi 9i f6cdnd o leg[turd, existf,fo4e gi competenfe umane in bibliotecile judelene, care sf, pund inpracticf, un asemenea sisten! in care cu tofi sl ne reglsim, prin ceeaie oferim. Nu este suficient sd intre in INTERNET numai cu ceeace ai in memoria sistemului tf,u, privind numai ce are biblioteca citot ce privegte zona resPectivd.
Bibliotecile din Romdnia au ce oferi lumii, capacitatea deinformare gi ingeniozitatea oamenilor care lucreazi in aceste insti-tufii pot oferi lumii date gi informafii de orice natur6.
D.M.: - Domnule Brad, eu am o nelamurire. care sunt serviciile,dup6 pdrerea dvs., ce ar trebui s6 rd.mdnl gratuite 9i care s6 fie celecontra cost? Care trebuie s[ fie limita dintre acestea?
T.B.: - Un serviciu bibliognfrc care incorporeazapentru elaborareun timp de pAnl la 3 minute. in occident" de exemplu tn Angliadacf, o cerere adresattr bibliotecarului, de introducere inff-un subiectoarecare, dacd dep65e9te 3 minute deja trece in categoria serviciilorcu plat6. Dacd cdutarea ajunge la o jumdtate de o16 in serviciileproprii de informare sau in alte Surse, prin refeaua la care estelonbctut, costi in raport cu timpul gi, mai ales, in raport cu comple-xitatea informafiei.
Aceste servicii devin din ce in ce mai specializate 9i omuldacl doregte sd pltrundd in subiectul dat 9i doregte informaliirelevante, trebuie pl6tit. Serviciul gatuit trebuie sI fie pentru copii,pdnd la vdrsta de l8 ani gi handicapafi. Aceste servicii sunt reale,pentru orbi sau handicapati auditivi.
De aici, de la v6rsta de l8 ani gi de la handicapatul locomo-tor, vizual, ori auditiv incep serviciile, inclusiv imprumuturile decarte normalbpe24 de ore, sau 48 de ore, 5,10,15 zile, dar nu maimult. Biblioteca ce coordoneaza un asemenea program trebuie s6satisfacd cererile, poate pdnf, la 100 km in comitatul respectiv,pentru tofi solicitanfii, care sunt, intr-un fel sau altul' contribuabiliin comitatul sau departamentul respectiv.
inn-un comitaL din cauza frecvenfei solicitdrilor, s-a redusde la 7 zile la 2 zile termenul de imprumut. Din aceste motive ocarte solicitatl o gdsegti, pentru cd existd o asemenea preocupare dinparte celor ce finanteazd asemenea proiecte de servicii de bibliotecIdepartamentale gi un sistem informatizat de bibliotecl'
serviciul gratuit nu mai este pentru tot ceea ce este audio-vizual, multimedia- Toate acestea se pl6tesc.
in depanamentul din Anglia cu care suntem in relafie, 400/odin imprumuturi sunt fdcute din categoria acestor purttrtori materialide informalii, audio-vizuali. Cartea a ajuns ca imprumut la 60% 9i
este in scadere vertiginoasl. Biblioteca i$i permite sd finantezeinscription area a 3 CD-ROM-uri pe an, cumpdrd anual 57.000 detitluri gi imprumutf, 450-500.000 de volume. Aceasta inseamnd unrulaj extraordinar al cf,rfilor. Biblioteca respectivl achizifioneazd otreime din producfia editoriall a Angliei.
Acolo dacd o carte nu este solicitatd' lecturat[ timp de 6luni, rece pe un alt regim. Dup[ un an de zile cartea se vinde celorce doresc s[ o cumPere.
Asta inseamnd o societate puternicd, o economie strnatoasd,preocupzlre pentru ceea ce inseamnd bibliotecS, modernizarea ei.Existd o legislafie adecvatd cerinfelor.
Nu inseamnl c6 aceasta este o experient[, generalizatd inAnglia ori in statele care aparlin de Marea Britanie.
Problema competenfei depinde de punctul de vedere al bi-bliotecarului gi a celor ce susfin bibliotecarii s[-;i facd meseria debibliotecar. $i competenfa se reflect[ in o varietate extraordinar[ laorn incdt cdte odati te intrebi dacl este robot sau om, este informa-tician, este bibliotecar?
Am v6zut biblioteci care au 30-40'000 volume, dar nu aunici un bibliotecar. Fiind integrate intr-o refe4 intr-un sistem, ii df,satisfactia omului care lucreazd 9i administreazA acea bibliotecS' sdsatisfacA cerinfele de lecturf, din comunitatea respectiv[. El, ca ope-rator nu are studii superioare, de altfel sunt foarte putini cu studiisuperioare, este mulfumit, ii este satisf{cutf, dorinta de a face cevautit gi este stimulat de comunitate pentru ceea ce face. Angajaliipermanenfi, salariafi, sunt foarte putini.
D.M.: - Mie mi se pare o direcfie foarte, foarte periculoaslpentru c6 mi-e ftc6 c6 ea contravine principiului a ceea ce inseamndserviciul de bibliotec6.
Dupd opinia mea nu este in regulf, existen{a unei tendintemondiale de comercializare a serviciilor culturale. In primul r6.ndbibliotecile, ca gi muzeele, ca gi filarmonicile sunt finanfate deconsiliile municipale pentru a se asigura tot mai multe servicii.
O sdvindintr-o zi guvernul 9i o sd zichdacd df,m casete pebani, s[ d[m gi cartea pe bani. Mai ales, c6 zicefi, cf, proporfia c6rfii,in categoria documentelor de bibliotectr imprumutate in ansamblu,scade. Atunci n-o s6 mai fie nimic gratuit, ci totul pl6tit. $i atuncisbracul nu o sd mai aib6 acces la biblioteci.
Ceea ce spun acum este de pe pozifia de stanga dar imi parerdu, din acest punct de vedere nu pot fi decdt de stAnga'
D.C.Z.z - Tofi, din acest punct de vedere, suntem de stdnga'
T.B.: - Aqa cum s-a mai spus, tofi intelectualii sunt de stAnga a$acum ii gade bine unui intelectual. Dar trebuie sI spun cd doritorii deinformafii sunt din ce in ce mai pufini-
D.M.: - $i atuncitrebuie sd le mai cerem 9i bani?
T.B.: - Oamenii care doresc sl se informeze pe alte c6i decdt celeculturale sunt Peste 50%o.
N.O.: - De acord! Eu vreau sf, te intreb, ai fbcut acest periplu, aivizitat atdteatf,ri, dupd ce te-ai intors acas6 ce crezi c6 putem sf,apliclm noi aici, din ci ai vdzut cd s-a fdcut acolo? in cele spuse aicunoscut etapele 1,2,3,4, ce facefi in aceste etape?
l 5
-
DISE MINAREA INFORMATIEI - VOCATIA BIBLIOTEC I I
T.B.: - Programul este etapizat foarte exact, deci nu pot gti caresunt direcf i i le principale in spre f inalul programului. deci ele suntde.ia structurate.
D.C.Z.: - Da dar inainte de programul acesta ce vor ei? Cecuprinde el?
T.B.: - Modernizarea serviciilor de bibliotecd. Ei incd nu s-audumirit ce inseamnd cultura gi civilizafia acestor flri din zona sud-est europeana fari care incf, defin informalii necesare gi pentru ei.$i vorba lor, chiar mai in glum6 gi mai in serios, vor s6 le atragdspre servicii moderne, dar totodatd s6 facf, ceea ce au ele.
Ei nu-gi dau seama cd oamenii nogtri au trdit in lumeaaceasta a estului, o lume destul de bine conturatf, cultural, desprecalitatea culturalI a bibliotecarilor gi nu numai a bibliotecarilor. Darigi dau sezuna cd definem multe valori inc6 necunoscute sau care nusunt puse in valoare in plan international gi atunci vor sd pdtrundIin ceea ce avem noi mai bine, mai mult. Deocamdata. nu oferimbazele de date, de care au ei nevoie pentru a putea gti ce se int6.mplala Bucuregti ln industria- si zicem a sticlei sau a ceramicei.economic, in primul r5.nd, plecdnd de la cultural, trecdnd prinpol i t ic.
D.M.: - Tot ?n Anglia marele muzee sunt gratuite. SA nu uitd.m c6biblioteca publica nu a fost invenfia oarnenilor de stdnga nu pot sf,spun a cui. dar precis a celor mai boga;i.
Cu alte cuvinte ideea fundamentald era str lud.m de la fiecarepropo(ional. dupd care s6 finan16m aceste institutii.
N.O.: - Cred cd Assurbanipal, imi aduc aminte, este unul dintbndatorii bibl iotecii.
D.M.: - Nu cred cI era de stdnga.Exprim acum o opfiune politicd: cred cd ar trebui s6 rezis-
tf,m unor astfel de tendinfe de comercializare a artei in general.
T.B.: - Dar ganditri-vd, arta este ceea ce atinge sensibilul uman dinom. dar nu influen!ear6" decdtin mic6 mdsurd economicul gi clezvol-tarea sociall in general. Atunci ei merg spre om, in spre practic, inspre economic. in spre social; organizarea viefii, in general. dorescs[ o facf, in limite precise, in func1ie de nigte principii foarte exacte.
$i aceste principii gi informafii despre organizare suntl'urnizate de biblioteci sau trec prin bibliotecl. Ei au contracte d.:zeci de mii, poate milioane de dolari sau lire cu producf,torii deintbrmafii gi biblioteca este unul din punctele prin care se disemi-ncazf, aceastA intbrmafie.
Biblioteca este punct nodal pentru ceea ce inseamnA viafaspirituald- culturalS- economicf, gi despre care poate furniza intbr-m:r[ i i .
Rodica Ddrighici: - Mie mi se pare, a$a cum a spus DomnulIvlatei. cd tendinp de comercializare a culturii este o tendinftr fbMcpcriculoasS- Noi trebuie s6 avem in vedere situafia bibliotecilor dinRomdnia.
Clujul este inaintat. Oragul este mare. biblioteca la fbl. abcncficiat de dotare cu aparaturtr- cu tehnicd- dispune de personalspecial izat.
Ne-am imbdta cu ap6 rece, dlictr am spunc c:l avem personalpreg6ti t bibl ioteconomic. Invdfdmintul dc special i tate este subl im.dar lipsegte cu desdvdrgire. in momcntul dc ta[tr sunt oameni caretranziteazl.bibliotecile. Apa cum aprccizat Domnul poptdmag, maiare unul dintre cei vechi angajafi.
Nivelul de trai al majoritlfii oamenilor cste cel pe care-lcunoa$tem. Dacd maijupuim oamenii gi cu plata unor informafii, pecare nici nu gt im dacd acum le putcm da la nivclul celor spuse deDomnul rraian Brad, ce vom facc? chiar cr bibriotecile vor fiinchise.
D.C.Z.: - O lu6.m de la captt!
R.D.: - Aceasta este pi.rerea mea.
Gheorghe losif Bercan: - Accesul la lecturtr cste gratuit gi deci gila informalii gi aga va fi in veci.
In momentul c6nd se depdSe,ste un anumit timp gi o anumitacantitate de infbrmafii de naturd sf, solicite o ccrcetare in addncimea documentelor gi prelucratI pe calculator, vcnitd din partea unoragenfi sau institufii pentru documentarea lor, atunci. aceste cateeoriide lucrf,ri vor fi executate contra cost.
N.o.: - Noi arn fbst vizitagi de o doamntr pc nume le ei pauline, cucare am purtat o corespondenftr timp de vrco 20-25 de ani, pdnacdnd nu mi-a mai rdspuns. Probabil cd a plccat acoro unde vompleca cu totrii cdnd ne va veni rdndul.
Cu Miss Pauline am cdltrtorit in judclul Galali peste tot.Domnia sa era Pregedinta Asociaf ici Bibl iotcci lor pentru copi i gidirectorul Bibliotecii din suburbia t,lcrtflbrd.
Era pe vremea aceea cand. noi, ,,eriun foarte comunigti,..Unii invocl adesea perioada comunistf,. Undc a1i vazut voi comu-nismul? Eu nu am vdzut nicdieri fartr comunistd. M[ rog, dacd voiafi cunoscut, vtr privegte!
Eu nu am cunoscut decdt 2 formc dc comunism. Iivresc.bineinfeles: una din perioada istoricd. qsa numita comund primitivr-care era ce era gi in Biblie arn cunoscut o lbnntr de comunism. Darasta este cu totul altceva. Comunismul cunoscut a fost totalitarism.dictatur5- cu atdtea forme politice pe carc istoria le-a inregistrat.
Miss Pauline spunea cf, estc surprinsii de numndrul bibliote-cilor publice din Romania gi gratuitatca tuturor scrviciilor.
In ani i 1990-1993. Bibl ioteca,,V.A.Urcchia.. a fost vizi tatdde,.n" oameni din apus. Unii nu mai vizitascrl Romdnia gi auziserinumai de .,bananieri", ..maimufe" cobordte din pomi gi au venit sdvadtr cum sunt acestea, ce se intdmpl[ aici .,si cc lac
.,maimu1ele... Auintrat gi in Bibl ioteca
..V.A.Urechia".Unul dintre ace$tia venea morcu pc lu bibliotecl- a stat mai
mult gi a venit de mai multc ori . Sc pl irnba prin bibl iotecd- prin sl l i .pe culoare. Publicase ;i o carte. puczic. lntr-o zi l-am intrebat,.Domnule, dar ce faci pe aici?" Mi-a rd.spuns: ,,Domnule estesingurul loc unde este linigte. vin sil rnr rcpauzcz aici. la Biblioteca,.V.A.Urechia".
O altA doamntr din Paris. discrct mii intrcubl: ..gti1i. aS vreasd gtiu, la dvs. se mai citegte'?" - ,.Da. sc citc,stc" rilspund eu. ..Cdnd.cine a fdcut casiL palarul accsta'/" -..[stc vcchi. dur ultima renovarepi dotare am ttrcut-o in anii 1988- | 9t19". ,.in tirnpur comunigtiror?"..Da- dar in timpul comunigtilor anr avut gi o adrninistralie rje stat.au fost oameni gi oameni".
..E binc asta. Noi iun crczut ci nu aveli
l ( r
-
Buletinul Fundatiei Urechia O Nr. 8
nimic gi vld gi incunabule!". Aveam atunci o mare expozilie cumulte c6(i vechi, documente, h6rfi etc.
,,Domnule - continud ddnsa - eu sunt profesoarl de istoriela o gcoal[. Dar mdrturisesc cd nu zun v{zut pAn[ aici cum aratd unincunabul". Ii arat. c6, ,,avem gi c6(i despre revolutia francezl,1789." - ,,Dar de cand le avefi?" - ,,Le avem din secolul trecut".,,Bine, se mira dAnsa. Dar spunefi se mai citegte la dvs.?" - ,,Darlspund. Avem cca. 20.000 de cititori persoane frzice, inregistrafianual gi o frecvenld medie zilnic6.5-600", cum aveam respectiv inanul 1991, mi se pare.
,,Este bine rdspunde ddnsa S[ dea Dumnezeu sd se citeascd!Sf, nu ajungeli ca noi, unde sunt oameni care nu citesc mai nimic.
$tifi, am doud fete, care lucreazd in bibliotecd, una laBiblioteca municipald gi alta la o bibliotecl publicd de cartier gi astagtiu de la ele. Spuneti-mi, partidele care sunt la guvernare vd obligdsl cumptrrafi anumite c64i?"
,,Da, sigur, a fost o perioadd cdnd eram obligali sf, cumpf,-rdm anumite c[rfi. de exemplu lucrdrile lui Ceaugescu, iar pentrusate s-a interzis sd se cumpere altele decdt c6rfi social-politice. degtiin
