Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

135

Click here to load reader

description

istoria învățământului

Transcript of Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Page 1: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

sc oiN

triliSCL

ISTORICULU LORC DELA 1830- 1867

CU ANESAREA

TUTORC DOCUMINTELORU RELATIVE LA CESTIUNE ,

Mrerhia,

Directore generale 4[4 ministeralui instractiunei publice eultelorn.

Et quum utnn 1liTe1PU inferiortztwen probernuLu

BUCURESCITIPOGRAFIA NAT(ONALE. INTREPRINQETOR U N. RADULNSCU

1866

www.digibuc.ro

Page 2: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

SOULE SATESCIPit

ma aiD ism A_ Iv-i- u isa.

ISTOR 1 CULV LORV DE LA 1830 1867

CU ANESAREA

'MOW) DOCUMINTELORC RELATIVE LA. CESTIUNE,

DE

N. 'gt. -Wallin,

Directore generale alü ministerulut instructiund publice f i all; cultelorü.

.Et quum stumna miremnr inferioratamen probemns..

BTJCURESCITIPOGRAFIA NATIONALE. INTREPRINVETOR C. N. RADULESCU

1868

www.digibuc.ro

Page 3: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

AUTOR..Y426awAi.

Ne propunemd a face istoria scólelord mistre sáte§ci. de 1a 1830 pane" astd-01.

'king face acéstil istorid sine studio et ira, pentru cd, inlaturandd tota feluld de preocupa-

tiuni politice séd personale, nol suntemil deci§1 a deschide cu cea maT mare nepdrtinire,

anquetd asupra imprejurdrilord care ad activatil ori intdOiatil desvoltarea instructiunel i e-

ducatiund säténulul Romând in acestü periodd de timpd.

Sine studio et ira va fi, repetima, anqueta nóstrd, pentru cil nu ne propunemd de a

afla ci de a inata de la Incubi , procederile bune, de le vondi afia , la organi-

sarea inveteimdntulut sätenescii séd (Wed aunt in trecutü sedderi in acéstd privintd, sa le

descoperirnü, spre vindecarea lord pe viitord.

V. A. Urechia.

www.digibuc.ro

Page 4: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

3

CA PITOLULO I.

Istoria scólelorn säte§cl In ace§tt 37 de ant dinurmä, o impärfimil In urinätórele perióde :

I. Dela 1830 la 18331833 18371838 1847

IV. 1847 1855V. 1855 1867

DiviOitinea acésta ce stabilimti in istoria ccólelorsäte§c1 nu este arbitrarid, ci, cum se va vedea maila vale, indicatä de eveniminte, care aü adusninfluinfd séii prefacere mai insemnatä In mersultinvètämêntulut popularti.

Dela 1830 1837.Regulamintele organice ale Munteniet §i Moldo-

va nu an creatti InvèterOntulti de la sate.Regulamentuld Muntenia la secfiunea 4 cap. 8

art. 306 se ocupit numai de scblele incepatóre pentru ambe secsele de prin eapitatele judgelora

Regulamentiilti Moldova §i elti, §i Inca in ter-ment mat puginn limpeA la auesa lit. F. Sectiu-nea I-a, art: 66, abea indicA decisiunsa de a seinfiinta scoll incepetóre prin capitalele judetelora(veçlt §i art. 420), ba Inca nict nu cere pentru tótejudetele scoli ci numal pentru Romani' , FIRT, Ga-

Foc§ant, Berladd §i Boto§k".

Pe candil Statuln nu avea nict uS. ingrijire de In-v6tItura sätenilor ingrifati óre de ea scoll private ?

Nu era mat respanditd instructiunea privata inacóstä clasit a natiund decumil n'o r6spandisestatuld In puterea regulamintelor organice. Instruc-tiunea privata §i inca In cea mat injositä stare,abia esista prin unele (Tap §i dórà prin unele ca-se private. Ea era, In §cólele private, pusa nu nu-mat sub prlvegherea Eforiet scólelor, déra hid, inMuntenia, Regulamentulii organicü aliniatti III alart. 364, otaria ca instructiunea privatä, sä, fie pri-vighétä §i In privinta metódelor de inväVimüntil.

A§a déré istoricul scólelort din sate pentru anildela 1830 la 1833 este resumatil In aceste puncte :

a) Regulamintele organice ale prjncipatelor nu anavutil In vedere de locn infiintarea scólelor sätescl.

b) N'a esistatn in Romania (Moldova §i Muntenia)dela 1830-1833 Inv6t6mentt pentru sätent.

Wed ar fi de lipsa dove0I in sprijinuln conclu-siunelorn de susü, amn putea aduce o amid de acteoficiale din ace§tt ant.

A§a de esemplu, ca se cit .mil cateva : In 12 Au-gust 1831 Pre§edintele Plenipotentiart alü Diva-nulul Muntenia, Adjutantul General Chiselev,adresézif Eforiet Scólelor epistola cu Nr. 80 (a-nesa Nr, 1) prin care eere Eforiet raportd de si-tuaOunea inväfemäntului In térd.

La acéstä cerere Eforia respunde ea raportuldsett Nr. 24 din acela§1 and 1831-24 Septembre,(anesa Nr. 2) din care se constatti ca la finea arm-lut 1831 nu era nict in gandulii cuTva infiinfarea de§colt pentru glen!. Eforia pe atunci se preocupa :cu a§Oarea scólei primare din erban-Voclä, (lo calult dela St Sava fiindi1 in reparafiune (hip bóla ho-lerel cand servise de spitalil); cu reparafiune a loca-lulut scólel din CraioVa §i cu lucritrI pentru pre-gätirea de locale in cele-l-alte ()rap judefiane.In istoria ce ne propunemti a publica, a scólelor pri-mare judeOane, vomn proba cu acte oficiale cit pe-catulti de na§cere a invèfamèntulut primarn judefianna statti in lipsa de pregätire de Invätötort indös -

trap' ea cuno§cintl mat intinse ') cati1 §i de localuri a-propriate cu trebuinfele una §cóle. Lipsa decarp didactice era o a trela causä a rëulut. Invedere cu acéstä lipsä , Eforia scólelor serise ea-tre Profesoril §cólei Nafionale In 1831, Noernbre23 sub Nr. 32 (VOT anesa Nr. 3) ca el sese indeletnicéseä a alcittui fie§care in parte unilcursil prescurtti de tóte acele §ciinft ce este nea-pèratä trebuintä se le Inv* candidafit profesortce vor merge pe la judefe §i aceste alcatuirt sa leinf atipze gata pang la 15 a iitóre lun Decern -bre. Mirabile dicta ! se cern eilrft didactice de laNoembre 23 pänü la 15 Decembre !

1) Ce-1 dreptuld In 1831 Octombre se indinti und cursil de pregitirede Profesorff sael Nationale din Bacnrwl, (Ida pregdtirea se mar-gini numal la Invätarea sistemel lancasteriane, multimindase a secere dela candid iii de Institutorf primari abié nrmitórele ennoticintI:.Gramatica, Geogratla politicdsci, teoria nnmerilor !dregl td a fan-gerilor §i catehismul. (veclianesa NI% alit. a. b). Trebninta de professorItti localerl o constatil i losaql Eforia in raportuld sü cdtre D-Ifi Chise-lev: Plusieurs ont deja dte trouvds, gie.e raportuld Eforiel, de localnri,les mitres le serunt sons pen, mais le besoin de professeurs se faisantsentir pour ces differents -dtab I issements d'ddit ction primaire, L 'ephori es'oecnpe en ce moment de l'établissement h Bucharest d'une dcolenormale d'ensaignement Matuel, qui ouvrira dans pen ses conrs.

www.digibuc.ro

Page 5: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Naturalminte cererea EforieT o satisfacu, 5n parte,1numai trecerea a çlecT de ani ! D-1i1 Efor StirbeTin discursuld ce inu la ob§tésca adunare in 31fevruarie 1833 la ocasiunea desbaterilorü tine nouelegT scolare, recuná§ce ca greutatile cele mat marlce a intâmpinatd Eforia la intocmirea §cólelor, agfostti lipsa profesorilor §i lipsa de incaperT trebu-incióse. (VOT anesa No. 4)

Scaderile ce in trécatil semnalarrand la organisa-rea scólelor primare judetiane. d'ar fi fostd vorMse se organiseze scolele satesci in acela§1 timptL, arfi fostü aelé§T de nu §i mai mall, cad pe la sateun s'arti ti aflttü Invetetori nici cu cuno§cintele a§ade slabe cerute dela InstitutoriT din ora§ele jude-tiene, éra locale neci de inchiriétd

CAPITOLULU II.

Dela 1833 peincl la 1837.

In cursuld mild 1832, Eforia scólelor vëçlêndtigreutAtile ce intimpina la infiintarea scólelor, creçlua le Invinge prin facerea uneT nousé legi a scéleler§i decT Pre§edintele DivanuluT, Chiselev, trimiseob§te§ceI Adunari in desbatere ung asemene projectilde lege. Pregatitd de Eforie. In Martie, acestg pro_jectg era deja votatd de Adunare, dar §i acéstälege notia ca §i acé vechiti din Regulamentul Orga_nicti, nu prevedé nimicfl pentru §cólele sate§cl, orycare fie de altmintrele imbunatatirile dobandite prinea pentru scólele judetene.

Zöstrea didaetica a scólelor und and dupre pu-blicarea nouel legi, era abia :

Carte de silabire §i cetire.Catehismt. AritmeticA de L Pop, Gramatica de

I. Pop, Geografie de .Aron Floriand, Caligrafie deA. Pop.

Retorica.Eva ngeliil e.Cat pentru pugina redicare a nivelei instructiune1

prin ora§e, ce le consideramti ca punctg de pur-cedere a §cólelor comunale, -- de la 1833 la 1837,póto sta de dovadainsa§T dificultatea cu care se ga-séti candidati carii pMtiÇr cu 100 lei pe luna, seiumeze trei luni de Oile cursuld normald de la sc6-la nationale din Bacure§ci, ca apoi sä deving. cu

a§a de putinA ostenéll, invétatorT de capitale de ju-dete. 'Acésta lipsa de candidati o constata in 1832§i apol in mai multe alte ründuri Eforia f:icèndti

prin circulara sa din Iulie 4 aceld and ca de §i:in multe renduri ad publicatg prin gazete condi-tiunile prin care se priimCscd candidatT de profes-,,sorï, totu§Y numèruld de candidati ce se afla la invëtd,-tura, nu este indestuld a implini locurile vacante a.(Anesa No. 5) SA se noteze bine ct nu se cerea de

catd eate unti invêtetord séd celi multd cite delpentru fie-care judetd. Ce ar fi fost dér d'ar fi luatgguvernulti otarirea se infiinteze §i scolt de fete prinacele judete §i apoi scoff prin comunele rurale ?Se se véçla in Anesa No. 6 ce putina instructiuneera p'atuncT de lipsa until invettitorg de ora§il ! a-

bea i se ceré materia de done séii treT clase prima-re §i anche §i aceste reduse la lecturA, Grama-ticA, Geografia §i din Aritmetica : intregil §i frangerl !(Anesa No. 6.)

CAPITCLUL6 In.

Intorcendu-ne acum privirea asupra invétigmén-tului primarg din scolile sAtesci de dincolo de Mil-cova (Moldova) de la 1830 incoce, afiAmü ea in1832 Epitropia invétigturel publice înfiinù. primele§ésse scóle incepetóre din capitale de judete, érd in8 Noembriu 1834 se a§edia o §c(51lii publicA pen-tru crescerea fetelorg, lucru la care dincóce deMilcovg se gandira fórte tarçliu. In 1835 Iuliu16 se promulga nA noua organisatiune a invétil -mentului superiord, In urmarea careia senfiinta a-cademia çlisa MichailénA. In anulg 1838 era omiia §épte-çlcci §i optd de scolarl la tóte scólele

Incepetóre de peste Milcovg ; érä de la infiintareaacestord scóle pana la 1838 urmase la 'nvètiaturayncepatóre §ésse mii cincT Bute §épte OecT §i optil(6578) de scolari. CArtile scolastice, lucrate pesteMilcovü panA la 1838, se referea u maT cu sémala programuld gimnasiuluT. Intre anniT 1829 §i1832 ad fostd publicate Gramatica §i Sintasa luiGeorge Seulescu, Anteile cunoscinte, de acela§1;

Geografia mica de Basiliu Fablanu, Catihismul, ân-teile cunoscinte romano-francese.

Pe la 1835 apArg mica Geografiä a patriel de

pitaruld Popescu Scribanu §i vre o 22 de carpdiverse, traductiuni ect. care lnavutirA litteraturaromana. In 1838 se publica prima chart& ro-mitnésca a Europa de D. George Asaky, prima çli-cemd, dupl ace a lui Cantemir.

In acesta'§I tempt, pe c.ndü barbati intelligintise ocupati cu pregAtirea de cartT §i de scoli, epi-

www.digibuc.ro

Page 6: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

_ 5 _tropia invetiAturei publice indöstrà, scolile cu loca-lurl cumparate pentru dênsele. Due le asemeneacase erad cumpArate pang, in 1838. Dérd, cu tóteimbunAtatirile realisate pentru 'nvètiAtura prima-rA din orage §i cea superiórA. nu este mai pu-tint] adev6ratd ca in anii de la Regulamentuld or-ganica pánA la 1837, peste Milcovd nu aflamd Did

lucrare pentru 'nfiintarea de scoli sAtesciD. Colson in Etat présent et de l'avenir des Prin-

eipautés Danubiennes," vorbesce despre scólele din acestiiperiodil de timpii cu lauda pentru cele din Moldova.

CAPITOLULO

De la 1837 peinti la 1847.

Anuld 1838 este demnti de a fi insemnatd intrecel bunt ai culture nationale, cAcl in acestd annüse agitA ma)" mntêiü intrebAri despre organisatiuneain vetamentului sAtescd. Inteadev6rti, prima lu-crare ce afiAmti in dosare, relativit la infiintareaacestul invetAmêntd, este, prin o coineidintl admi-rabile, datata dim 24 Ianuarie 1838. La órain care scriemü aceste rAndurl (24 Ianuar 1868)sung alit 30-le and deplind decAndii und ministrudin lluntru séui Vorniculti celd marea D-lui M. GM-ca, provoci cu adresa sa No. 117 (anesa No. 7 §i 8)pre Eforia §cólelor ca sA infiinteze mil sIte§c1.

1ntentiunea era patriotic i laudabile; vomd ve-dea insë cumii csecutlunea a fostd eronatA , ne fi-indd preglititd nici unuld din elemintelo constitu-tive unel scoli: Ned loculd, neclinv6têtori, nee! mo-bilierd, ned cArti §i mai putea dice neel elevi.

Departamentuld din lAuntru, fâr s. cugete la a-cestea tóte, ordonkpurement et simplement : Sg. seinfiinteze prin tóte satele scoli, urmAndd a lordninv6tAturg numai in Vreme de iérnA, adicA de la1-ia Noembre §i pAna la finitul lui Martie ca in lu-nele cele-l-alte sd, se indeletnicéscl pentru adju-torarea pArintilord la lucrarea pAnAntului

Singurulti mizloca de realisare a scólelord sA-te§cT, ce recomandl Vornicia mare din 1838, esteintelegerea ocArmuitorilord cu proprietaril mo§iilor.

Asupra acestei memorabile de altmintrele adre-sA a onor. ministru din lAuntru, Eforia otAresce :

Se se respundl Cins. Vornicii cl, Eforia cu deose-bitA multAmire a vNutil poruncile date pre lajudete de cAtrA C. Vornicie pentru punerea inlucrare a legiuirel ce privesce la intocmirea scó-

,,lelord de prin sate. ') Pentru acésta s se scrie §idin partea Etoriei o circularti cAtre top ocarmu-itorii, cari sA se straluéscA cu tótA rivna in in-deplinirea m6surilord ce s'ail luatit pentru scólelede prin sate, §i scum deocamdatA sA se 14041cu proprietarii mosiilord ca sl otArasa casa in-

tru care are a se tine scóla, séd sa chibzuiéscitmizlóce pentru cladirea unei incaperl intradinstpentru acésta. Prin acésta slujbil Eforia deose-bitü cA va cunósce merituld §i vredniciaria ocArmuiri, va avea §i dovédI de rëvna pen -

tni folosuld ob§tescd, itideplinindd cu esactitateacéstA santa indatorire ce este pusä asuprA-le.

Deosebitil O. se scrie §i profesorilord duph la judeteca sä. Ingrijésci de acum a cluta tined terani fecioride pop% séü altii, care se priméscA a urma in scólA

vreme pentru ca gi se deprin4 cu in-vetAturile incepAtóre §i apoI se fie datori a OA§cólä, in vre un sat. Pentru acésta intelegênduse cuDD. OcArmuitori volt puté gAsi asemen1 tineriprin sate dintre cAntAreti séü grAmatici ce suntpe la bisericl.

(Vedl §i naintarea lucrArilor dupe acéstrt roolutiunein anesele 9, 10, 11, 12 §i 13.

Cu adresa No. 511 din Februarie 14, 1838, E-foria a informatd §i pre logofepa bAsericéscA de re-gula ce a fAcutri in privinta scólelord de la sate§i a rugaeo sA facI §i din pai tea logofetiei cuviin-ciósele poftiri atAt st. metropolif , st-lord episcopi,cátd §i cAtre cuvio§ii egumeni ai monastirilord Ro-n-Mesa §i Grecesci, ca, dupe intelegerea ce vordavea cu ocArmuirile, sl otaréscA case pentru scóleprin satele mo§iilord séü s chipzuéscl fgrit intür-I;liere inlesnirile cuviincióse pentru cladirea unord a-semenea inctiperi de §cóle ; §i pentru a se incredin-ta mai bine acel cantarep séd feciori de preop defolósele ce ad O. dobandéscA ca nisce inv6tAtorl prinsate, sit se scrie de la St a§e4ilmânturi de se vagAsi cu cale de sunt logofep §i cAtre profesorif

ca s ingrijéscA a indeinna pre acei tineri,§i a se intelege §i cu profesorii pentru acésta .

In Mal 25 1838, Eforia se adresa cu N r. 501cAtre Marea Vornicil (anesa 14), spre al vestl el aprimit raporturi de la comitetele scólelord normale

1) Nu era o legiuire ci o vorbel scipati tn regulament5, qicendu-secá ttrcovnicif pentru léfa ce volt primi so My* si coplif sateniloril.

www.digibuc.ro

Page 7: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

(din judete), prin care se face cunoscut5 ca la unelede acele scóle cad ad Inceputti a se aduna candidat1 de invetatorT dintre tircovnicil dupe la satespre a se deprinde acolo acum In véra ca invat6tu-rile incépetóre, §i In térna viitória sä Incépa a a-duna cop11 la invatéturi, In scólele cc se gasescd ase a§eda pc la sate. Eforia apoT ark& ca i se adaugade comitete ca acestT candidati de InvatatorT se p:AngdDa nu potd §edé la InvAt6tura chte daoe lani»precurn cere trebuinta, din pricina ca n'ad de chef-tuéla ca sa§1 Intretie hrana de tóte dilelele.

Eforia cere Mare Vornicil ca, pe lAnga aceT dolce s'a otarltii a se da invetlitorilord de sate

de la fie-care familia, sa li se dea cheltuéla mancare1din cutia satuluT pe vreme de &me hint, in carevord fi datori a urma invataturile la scó-la normale din oraviild de chpeteniá aldjudefulal in fie-care vérd.

In 1838, Martie 8. Logofetia Basericésca cu a-dresa Nr. 713, cere Eforiel programa de Invëtatu-rile §i de orênduelele ce are a se urma In seólele sa-tescI (Anesa Nr. 15.)

La acésta, Eforia respunde cu adresa Nr. 263Martie 21 1838 (Anesa Nr. 16) ca invötaturile Inscólele satesd ad a fi :

Cetirea, dupe tabele care volt coprinde nu-maI maxime morale §i religiOse §i care sant a se ti-puiri inteadinsti in data ce va se attie4a ti-pografia colegiultd, care se attépta a so-si de la Paris peste duoe sad trel

Scrierea dupe modelurT (le caligrafia ce atia se tipari inteadinsd maT Indestulatóre §i maipotrivite cu trebuinta terrangord.

Catildsul legeI cres-tinesd.

Aritmetica elemen-tara, In sfit§itd

Luerarea cAmpuluT §ieconomia.

Pentru scriere, adaoge eforia, care costa cheltu-éla, se vord Intrebuinta place de pétra de care segasescd In mantiI D-lui Log. Alex. Filipescu, carea promisti a darui pentru asemenea usd o minamare de table.

Aceste invetäturI ad a se ti-pad iârà in table ea si nuaibä teranil greutate en cum-pdfátur1 de cárti.

In MaT 13 cu Nr. 466 §i 467 Eforia scrie pro-

1) Avead i cate duoe chile inmate din magaia de rezervi.

fesorilord din Buzed §i Giurgiui (anesa Nr. 17) mul-tamindule c s'a pusd pe lucru, de a pregati can-didati Inv6tatori

Lectiile ce volt trebui A, se dée acestor inveta-torT, dice eforia, vord fi : cetirea pe tablele lancas-trice dupti regula acestuT metodd, scrierea caligra-flea, din aritmetica cele 4 lucrArT In numere fran-geróse. catechismuld §i tOte rugaciunile refigieT atesunt maT de capetenie la Inchinatiune §i la slujbabasericésca; sit Invete §i cAte-va cantarT bisericesdpe eat se v a puté."

Eforia spre acest scopti tramite dece esemplaredin o carte de rugaciunT tiparite ad hoc.

Trel dile dupe acésta adresa, Eforia scrie (In16 Mai 1838, Nr. 468-495) celord alalti profesoridin judete, de a grAbi la adunarea §i pregatirea decandidatT. Eforia d. programuld de maI susd,latura cartea de rogatiunT (20 parale bane) cere Infine lista candidatilor adunatT, din ce sate ? versta ?etc. ca diverse lamurirl relative la ei

Prin Circulara din Iunid 0, 1858 cu Nr. 556571, se ordona facerea esamenelor de fine a anuluTtutor profes. scólelord de prin judete

In Iunie 14, 838 Efor. scrie prof. din Cernet1Nr. 628, Giurgid (626) Buzed (627) i Craiova (625)ca in vacanta de acum a scólelor incetandd inv6--Waffle Ora la 15 August, urméza ca §i candi-datiT de Invatatori pe la sate sa se slobóda acum dupeesamenü la casele lord. »Se scrie D-le (dice Eforiaacestor profesorI) Inse ca slobodindu-1 pre a ces-tia candidatT se-1 indatorescl ca la 15 A.ugust, de-odata cu deschiderea scólelor incepetekre se vie ia-ra§1 in scólä ca se urmeze Invetaturile pia la 1Octombre, canal atund ad a se Intörce la sate ca sedée §i ET Invëtatura copiilor ce se vord aduna a-colo."

In Iuliu avu !odd la Bucuresci esamenele scóle-lor pe 1837-38. La acésta ocasiune se rostiradiscursurile aci anesate sub Nr. 18.

Din discursul D-1111 Poenariu Director al scólelorapare ca in 1837-8 Inca nu se Infiintase scoll satescTdér ca s'ail adunatfi candidati la scólele. urmatóre:

www.digibuc.ro

Page 8: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

La Buzet 45Mehedin(1 55Dolju 72Caracal 80G orjti . 170

AcestI candidatT, çlice D. P. Poenaru, ale§T din-tre paraclisieril bäsericilord dupe la sate, viindti lasaele nationale de prin judete at a urma acolocâte-va lunT invëtgturile inceOtóre spre a se maidesev 6r§i la citire vi la scriere §i a se de-prinde cu metodulti lancastrict, singurul miz-!ova prin care se pohl Inflinta scoll prinsate, fdrg d'a fi sili1 parintiI copiilor se Intre incheltuell cu cumpgrgtórea artilor, care art fi ne-apgratti trebuit6re la alt-felti de metodurl de in-v6taturg.

D. Poenaru adaog cft : dupg ce se vort de-prinde ast-felti invqgtoriT la saele de la judete, a-cum In lanile de vérg, se vort orêndui pe la sa-tele lort a tine saa In lunile de Térnd §i a§a Inlama viltéria se ngdejduesce cg, in maT sustnumitele chief judete, se vor afla deschise peste400 scoll.'

Aa dart in iarna dintre 1838 9 numal sg nd-dajduia a se infiinta scolI sgtesci §i numal in 5 ju-dete, ca la 400 scolT, num6ru la care nu respun-dti citrele candidatilorg aretatT cg se adunaserg la

normale din acele judete.

La Iuliu 19, 1838, cu oficiulti No. 543, Dom-nult A. D. Ghica multgmesce pentru esamene §ipentru lucrgrile relative la scolile satesci , naintatede ministeru din launtru : (Anesa No. 19.)

4efu1t acestula aü infiintatt*) prin satele a-cestuT principatii sae, unde jn vreme de i6rng co-pii satenilort se v6ra inv6ta de catre tircovnicT lacarte §1 cintgrl. Iart in vreme de vérit ace§tT Vir-covnicl se adung la saele a§eçlate prin capitalelejudetelort spre a se depriude §i la metodicesceleinvètliturl incepltóre §i cu adstg ping acumti numaTin judetile Mehedint1, Doljü, RomanatI, Gorjt §iBuzet se vècld adunap 424 de fircovnici.")

1) Nn se 1nflintaee finchd , cum a'a vèclatd, ci naintue lucrgrI We-riea gi aceld minietetd spre adunarea eandidatilord.

In 15 Iuliu 1838, cu adresa No. 669, Eforiasaelort areta Vorniciel marl el numaT la jude-tile Gorp , Mehedintl , Romanati , Doljti , Buzetl.,ocgrrnuitoriT at adunatti candidati la sag iard laalte judete nu se scie din ce pricing s'a Wattcu totult in nelucrare aceste folositóre intocmirT."

Judetele aceste sunt Muscelul, Dâmbovita, Arge§ul,Oltul, Rimnicul-Seratt, SecueniT, Teleorman, Ialomita,Vla§ca §i ond cu sémd II/ ()mild' de la care necIrespunsii metearic s'a datd Eforici." Eforia cere re-petirea ordinelort de adunare a candidatilord §i deIntocmire a caselort. Cad la 15 Augustü profe-soril sunt porunciti a fi gata a primi pre acelcandidati §i a incepe cu den§i1 deprinderea la In-'vètäturile ce le volt trebui §i apol la 1 Octom.se Intórcl la casele lort ca sl incépg Indatg a tinesag pentru copiik satendord (Anesa No. 20.)

Cu adresa Nr. 713 din Aug. 4, 1858, Eforia a-nuncit departamentulul din lguntru c. ircovniciIceT maT multi nu vor se se fact Inv6tgtorT §idecT satele furg silite a cauta alti tinerT din satelelor §'al trimite la sag. Eforia cere apgrarea lortde dgrl §i se se scrie §i proprietarilort de mo§i1ca sg scutéscg pe InvètgtorI de prin sate mgcardnumal de clacä déca nu §i de dijmg ,

D-lort at a lua cea maT mare parte la folosult ceva isvorl din aceste a§e4minte ob§tescl.

Tot-odatt Eforia stäruesce se se implinéscl le-ult nu numal de la sätenT ci §i de la totl §e06-toril din satti färg osebtre, cad ceea ce se adunge pucing §i nu se pott glisi InvAtAtorI mal ale§T cua§ia mug micti. (Anesa Nr. 21. )

In Sept. 9, 1838, Eforia scolelor scrie profesor.saelor din capitalele judetelord (anesa Nr. 22) cuNr. 844 858, c5, spre a inv6ta candidatil cântirilebasericescI se dea fie-care ate 2 leT o data pentrutot-déuna pe tót vremea care se va afia acolo lasckle normale. Cu acesti bard profesoril se anga-geze un cântgrett bunt cu platg.

In Sept. 1838, cu No. 904 Eforia vestesce departa-

1) In 14, Aug. 1838 ae trimite peutru inveelarea eandidatilord la jundete caligrat11 en p1ati1 20 parale.

www.digibuc.ro

Page 9: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

8

mentulul din liuntru ci sunt adunati ') un mare nu-mer de candidati 2) care se pregitesca a fi invö-tatorl pe la scóle comunale. Eforia mizlocesce sáIi se respundi lefile ; propunênd ca bani strinsi dela sata sti se pistreze la ocarmuire, si ea sä res-pundg lefile dupe deslegarile Eforiel.

D'abia in Sept. 16, 838, iérna cugeti Eforia laimportanta localuluT de scóla si atund cu adresaNo. 901, comunica Vorniciel din launtru planu mo-delu 3) care se-la imparte pe la tóte satele uncle estesa se faca sad. Acesta plana fu tiparita in 2000esemplare si trämite Eforia Vornidei 1800 ca sele impartä cite 100 pe la ocIrmuire spre a sepane in lucrare cladirea de scóli pe dal se vaputé mat potrivita cu acesta modelti.

M6sura propasi de Eforie peutru left o primesceVornicia cu adresa No. 1544, din Sept. 27 1833.

Eforia vestesce atuncl otdrirea la profesorI si lecere catagrafil de candidati cu indicarea si a pli§il,satula unde este orenduita invètlitorü §i No. caselorüdin sail.

Propunerea de planü de casa de sal nu are re-sultatt, cad cu adresa No. 1605 din Oct. 4, 1838Ministru din läuntru respuncle Eforiel ca, acumiitocmaI asupra apropierei TerneI" se vede in ne-put* a indeplini asemenea cerere. (AnesaNo. 23).

Eforia fuse la 20 Sept. 1838 cu adresele citraprofesora scolelora din judetele Craiova, Cerneta,Tergu-jiuluI, Caracal, Itämnicu-Valci, Slatina, Câm-

Pitesci, Giurgiu, Ploesci, CalirasT, Ter-govistea, Buzeulü, Bräila, Vilenii de munte, Focsanile trimite planula de scóla, vestindule ea prin de-partamentulil din launtru s'a tramist si la 9cir-

1) S'a véclut ca fn 15 Auguel abia fncepuscrA cursurile de pre&ire §i ea in 15 Inliu 1838 , Eforia areta eh numai fn 5 judetese adtmasetA candidatif... Ce carte mai putuseri invëta el de la 15August la 16 Sept.l?...

2) Din 5 indetel...3) Adresa alipite la Jora § 170 din Tanuarie 838.

nluire cite 100, spre zidire de KO pe la satedupe ela.

In sept. 16, 1838, en circulara No. 973-982,(änesa No. 24,) se institue revizoratuld scólelora co-munale , cite unula de plag, dintre invëftitorii ceimai deprimi §i mai destepp in slujba lora

Pe cita tempa acela era in revizie , scóla o0116 unuI ajutora dintre candidatI , adici la scó-la unde era inrëtgtorula §i revizorü, se otAri, cite2 invütitori ; plitindu-se din suma strinsi 2/3 ce-

1E11 I §i 1/3 celni de ajutor.. Eforia dt instructiuni revisorilor de plasa; Efo-ria apol aAla gradele de scolI §i le numesce :

a) La sate, sco!I comunale.b) Cele din plasi a inv6titorului revizor : pre-

parande.c) Cele din Sudete, normali.d) Din Craiova, centrale.e) Din Bucuresci, complementare.Eforia ternaina recomandânda profesoriloril sa nu

slobódti pc la sate candidata pima la alte ordine,cacI n'aa esit Anche tabelele lancastrice din tipara, sifiinda cä aceste table se deosebescü óre-cum de a-cele vechi va fi trebuinti sa se arete invètitorilorain 2 séa trel Ode , metodula dupe care aü a seintrebuinta.

In fine la Oct. 14, cu circulara No. 1030-1653(1107, ve0I ca la art. 24). Eforia scrie (vedi anesaNo. 25), clitre ocirmuiri ca fiinda timpula de ;xi-misfi candidata pe la sate, Ea a scrisa profesoruluIscóleI normale judetiane slobódl se mérgi adeschide scóli la satele hotarite bon. §i cit d'aceeas'aa trimisa profesorului .fie-cAruia cite 50 trupurltable lancastrice ca si dea cite una trupamia invëtatora.

Eforia scrie dar ocirmuirel ea se a§e0e pre in-vètitorf pe la sate , séa in inciperile de sad cevorti fi fticutii '), séti in casele de sfatti, séa in oricare WM incapere 2 vrenlelnicesce pima ce la vi-itórea prima-vérl se volt face inteadinst incEper1pentru sal 3).

1) Neel o Sciifltã nu era sositA eA vre o col se clAdisi in vrenn0 satá 10 se trAmise fovètatorl 1

2) ARA datA cord case dupe plani rnodelfi; ce desceptinnell.3) Ele nu Wad Malta I

www.digibuc.ro

Page 10: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

9

Pc1 pentru locale.Despre capacitatea invetAtorilvii ce acumd ad

sd piece la sate, vorbesce Insasi Eforia scédelordin circulara No. 1111-1126 din 28 Oct. 1838,cdtre profesot de judete, in care k;lice cl Dupd,bAgarea de sétnd. ce a fIcutii la invetatura can-didatilord de prin sate a v6(;lutd c unia .

sunt atâtd de nedestoinici ti neprimitori»de Inv6fhtura incAtd orT cAtA vreme se vordtine in scólA nu vord putea Ina eea mai pu-cina infelegere de invëtidturile ce li se pre-dad. (Anesa No. 26.)

Acésta vOêladd Eforia, scrie profesorilord cacandidatii ce vord fi óre cum ') pregatiti sd-1slobódd la sate, ca sIi incépd a da invëtdturd. lacopiil satelor lor ; iar cei ce se vor fi aretat nedestoi-nick i neprihnitorr de Invetaturd, séd pentru cdsunt bdtrâni, séti pentru c al mintea thinpitit, se-Tdeparteze cu totuld din numëruld candidatilDr.

In Oct. 7. (Anesa Nr. 27) s'a adresata sub Nr.1013--1023 i in. 14 Oct. la profesorii din Rim-nicu-VAlcei, VAleni de Munte, Focsant, Câmpulunguiard la Giurgiu , la 24 Octombre , circulara subNr. 1055-1058 prin care Eforia trAMite tabe-le lancastrice spre a se da ld candidatil Ind de-prin0 la invdtAturd , ca se mérgd, se incépd a in-vOta copiii pe la satele unde se vord fi gdtittpentru acésta incdperi, séd unde vord fi case deKatd.

Pentru cAti dinteacesti candidati, adaogd Eforia,slobOiti acum se vord ails inteo plasd, D-ta vel da(scrie profesorulul) chtre sub ocArmuirea pldsi untideosebitd adresii mole va fi insocitii cu porunca cinst.Ocirmuirl, i cu lista de numele acelora si de sa-tuld in care ati se tie scóla VeT da deosebitd inmilna fiescdrue i cAte und inscristi dupe modelulii a-Murat. Pre candidatil cel maT slabi la invdtdturd

mai alesrz pre aceia fu acdrora sate nu se v'ordafla nicr case de sfatil, séti vre o altd incdpere desc61A, se-1 mal opresci in scóla normali, spre de-prindere, citA vreme vei socoti de trebuintd."

1) Eca acelfi trecutti eublimìl ald far:SW[14W!

Eforia mal cere Anchë catalogd generale de toticandidatii dupe la scoli.

In Oct. 31, 1838, prin circulara sub No. 11661180, ciitre profesoril din judete, Eforia regulézAimpIrtirea lefilorti la 1nv6tAtorii sAtesci de 2 oilpe and; care left s. li se dea d'a dreptuld de sd-teni. De aceea Eforia scrie profesorilord ca sd in-datoreze pre fie care candidatd sd fad, catagrafid,dupe modeluld datt, (Nutnele i pronumele de ce

éptec ? de are copii: bdeti, de ani; fete de ani.De a plAtitii ? Bagarl *de sémd) de top enoriasiisAteni ce se vord fi afiândt in

-Asemenea catagrafil se va face de 2 oil pe ant,una la St. Demetrie, i alta la St. George , case adaoge in listi prisósele enoriasifort... i sA sescadd acei ce volt muri séii vord cddea in nedes-toinicid de a puté plAti baniT otAriti.

foria otdrésce Anchd co léfa sd . nu aibd a oprimi invëtiitoruld decâtii dupe semestre incheiate ,

ca sA nu se aducd pagubi satenilord , cândd tre-buinta ard fi a se indeparteze'vre und inv6tAtort."(Anesa A. 28.)

Acéstältirculard e motivatd de adresa No. 1737din 22 Oct. 1838 , a Vorniciel marl cAtre Eforiii.Anesa No. 29.)

Cu adresa din 12 Noemb. 1838, sub No. 1950,Vornicia mare, (auesa No. 30), vestesce Eforila data ordine ocArmuitorilord ca prin intelegereen D-nil proprietari ai satelord pe unde se vordaseçla sA fad, punere la cafe a li se da lem-nele trebuitóre si a se indatora pArinta copiilorca sd le transporteze cu rênduld de la loculd celi se va arka."

Acéstd dispositiune Eforia, cu circulara No. 12361251 din Noemb. 14, 1838,. o comunicd, profe-sorilord din judete spre vestire la invdtatori.

C5.te-va ople apoi Eforia cu circulara cdtre pro-fesoril din judete, No. 1305-1320, cere cataloguldcandidatilorti cu insemnare, pe Ifingd altele de :

1. In ce cud se as4lA .scóla ? De e casa sfatu-lui sü Inadinsti? séd de e chiar casa in care lo-

2

www.digibuc.ro

Page 11: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

10

cuesce invffcitorulii §i (Intl este mdrimea acel Inca-peri ?

2. Numele proprietarilorif satului , ca sn scieEforia cu cine are a conrespunde la trebuintä.

De la 141a 18 Noemb. 1838, Eforia mal trnmitetable §i prima data abecedare dtipe tabela alcntuitn,ca sn se dea In ninnile copiilord, care vor fi se in-vete cetirea la table, spre a se deprinde §i pe lacasele kr la acéstA invdpturn.

Aceste carp nu se dedead gratis.

In 18 Novembre 1838, cu adresa Nr. 1988Vornicia mare COD311111Cg, Eforiei ordinuld ce a datocArmuirilor de scutire a Invëtätorilor de clad, etc.de la proprietari cari se vede erad depart s. d'a pro-tege top scólele nascende (anesele Nr. 31),

In Decembre 2, 1838 , cu 'adresa No. 1189 E-foria mizlocesce la Vornicia Mare, repetindu-I co-prinsulti circulArei cntre profesorii din judete cuNo. 1013_, ca Vornicia sn ordone §i din parte-iocarmuirilord ca phat ce la véra viitae se vordzidi inteadinst case pentru scóle , snese slobs-AAvremelnicesce casele de Wahl spre a se tin6 bite-Ansele salele satelord , §i a nu se intAr¡lia d'a seIncepe Inifetnturile comunale de cAtre mal susti a-rëtatii candidati. (Anesa No. 32).

CAPITOLULO V.

Dupe ce In§irarnund cu cea mai mare fidelitate tó-te lucrArile relative la Infiintarea In 1838 spre 1839a scólelor comunale ruralI in Muntenia, vomil a-duce pentru unii din anil urmAtori numai resulta-tele anuale constatate ca date de scólele aceste.

A§ia in 1839, la solemnitatea distribuirei pre-miilorti pe 1838 9 cetimd in discursuld rostitfide D. Poenaru :

,Pentru sc6lele comunale ce s'ad leginitu a seintocmi pe la sate , dupa ce s'ad luatd mdsurilearetate In anuld trecutd , adunAnduse cáfá-va can-didati de Invetntori dintre tireovnici, ce s'ad. &Rdpe la sate, li s'a ficutd pe vérn bre-eare deprin-dere la InvëtAturn in scólele normale de prin ju-dete, §i tu ièrna trecutn acesti candidati ad fncutü

1) Ve41 Corierul Romineeed Nr. 111 anul X Vineri 7 Win 1838

scoli in satele lord ocupAnduse eel fnaï mula cuindestuld aplicare la invetatura copiiler snteni. Ast-feld s'ati aflatd in ièrna trecutn intocmite 1975 scolicomunali, .unde au urmatd la inv4Aturn peste 33000copii".

Atria cantata se aflämil actele pe care venom-bilulú Directore ald EforieT s'a intemeitd tnsemnânddaceste cifre de 1975 scoli , §i de 33000 seolari,cAndil In Noembrid 1838 nu erati Anchè nici (peeinfiintate, §i In Decembrid se cerea abia casele de-sfatit pentru scóla, dar afiati1 pitstrate ase-menea acte la dosare. Noi credemd cn aceste cifreerail póte luate cu aprocsimatiune, ca posibile, darAnchë realitatea nu erat ele...

Ca sn v60 fin-cine marea parte ce optitnismul(4reclama din cifrele aceste , noi punemti aci (anesaNo. 33,) unit actit din :840 , adien dupe trecereaAnchd a unul anti, in care scolile necesariammtreurmad sä fiit mai in burin stare decA]td in 1839.Este raportulti No. 16, din 16 Maid, 1840 , aldD-lui .prof. Jorju, din Bucuresci, insArcinatti cu re-viziunea scólelort din judetuld Ilfovt, adecn a ju-detului-mode/ii.

El bine ! din acestil rAportil se vede en in judet,uldacesta era 56 scoli. Din aceste, revizorele constata :

a) In privirea localulul en numai doue sunt Instare mai bunn, ca cele-lalte sate séd nu at case,§i invelätorii nu aft ineeputù sóü Invèt.A In tindacasei invdtatorului, sa In case In cea mat' próstästare... Abin o singurn casa de sc616, din cele douemai bune, e ziditn dupe modelu in 1840 !..

b) Neel o sc616, cu mobiliert (cu band numaiuna (16111!) d'aceea revizoruld adaoge tristuk re-treat" la fin-care satd : Pentru seóla nee orostire !" La multe lipsiatt §i tablele lancastrice.

c). Candidatii cei mat multi nu cautt de sc6111.,§1 d'abiA tumid l'a aflatd invdtênda pe scolari adu-narea ; cetire fórte slabn §i mai preste totdde Iniëtntura de scriere, neavêndil scolarii cele tre-buitórel

Ecit oficiale constatatn starea scólelorü sAtesciin 1840. No. de 1974 scoli §i de 33,000 scolaritrebui se mangle auçluld nostru ;. resultatele realeinse nildeintristarn !

Una ant dupe aceea nu mered mai bine sco-lele. Cu raportuld D-lui revizord-profesore Jorp,

www.digibuc.ro

Page 12: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

No. 10 din Martid 14, 1841, D-lut constata Efo-riel. ci :

pupa scirile aduse de revisorif pla§iloril... in-Matura copiilord din satele acestul judettl... mer-ge prea slabhi, atatd din lipsa incaperilordcAtd ti din nedarea celorti trebuincióse...(Anesa No. 34.)

*

In Sept. 25, 1841, Anchë nu se indreptase it-uld. Acela§T D. profesore adreséza la acésta datasub No. 52 altd raportd in care spune categorictia In cele ma multe sate nu sunt auche scoh §ica pe unde s'ail inceputti a se face, s'ati facutfi a§ade rele ca nu potd servi cu nect und chipd de,scólä. (Anesa No. 35).

*

0 mare piedeca la progresuld invetaturel sate-nilort era aceld perpetud Va-et-vient" ald candida-plorti §i désa lord schimbare.

Acésta este nevoitt in 1842, Mal, unti and duperaportuld mal susd adusil, s'o recunósca §i revizo-rulii prefesorti D. V. Jorjti.

Désa schimbare a candidatilord de invetatort a-duce cea mai mare piedica in imbunatatireascólelord satesci , fiindd ca din cel int6ifi trami§1abia a patra parte se mal afla anchè candidati §idin cet schimbatt neincetatti se totft schimba §i cuacestti chip nect odatii nu vomfi avé nadejde aITODY6 puté avé invëtatort deprin§T."

*

in Maiil 29, 1842, sub Nr. 50 raportéza re-vizorele catre Dori& ca :

Cea mat mare parte din invëtlitorI §i candi-dap ad Implinita cu rëvna indatoririle ... dérdmulti din el din nenorocire ail Intêmpinat multestanjinirt eu ne facerea anche a Incaperi-lorfi, §i din cele acute ne-fiindd potrivite entrebuinta; cu lipsa de band §i semi-cercurl ; cti

nedarea copiilord §i cu neintimpinarea lemnelor invreme de frigo. Asemenea unit din el avenda diiiinlesnirt n'ad invetata copiI numai din incicireitnicia lord." Cate scolT, dér, maI erad bune ?...

tS'a filcutd in anit dupe urma mire laude de sis-

tema din 1838, de a inveta pre candidatT prin scó-lele din ora§e. Eca In ce modd limpede se arétaIn 1842 Mal 26, sub Nr. 54, de D. V. Jorjil profesordde Ilfovd clitü de putind profltad de asemenea in-Otaturit di§it candidati :

Tardia venire a candidatilord in scála §i deselelipsirI face ') C3 se trécei anulA fara alirma eel mamulti o lima intréga In scóle, §i ea acest chipnu vomd puté agiunge se await multI inveta-tort deprin§l, pentru ca viinda aprópe de vremeaotarita d'a se slobodi la satd, §i mat lipsindd, a-jungd unit de urméza numat o septamana §i altiVnu wind nici mind... a

(dosaru Nr. 198).

*

Definitivemintre in 1842 build 20, revizorele pro-fesord de Ilfovt raportéza ca In llfovü sunt no-minate 126 scolt cu 2164 elevi, dérd In realitate100 candidati mat ;inn in case private, rele, alecatt-va biett.

*

Neel la Septembre 1842, nu erat luate rdsurtpentru locale, 'WA de care esistinta suilelor erao inchipuire numal. La acésta data earA§1 ca §iin 1839, 1840, 1841, revizorele profesore de Illovil raportéza Eforiet sub Nr. 69 (Septembre1842) cA, : .

Intre piedecele ce optescti Inv6tatura copiilortisätent, lipsa de locale este una pré insemna-ta, fiindti-a dupa ce anchè pona acum nu s'aMcutd In cea mai mare parte apol §i celeispravite tlindfi red fäcute §i laanclu-se ne-ispravite s'ati derèpenatti" (anesa Nr. 36).

*

Anuld 1843 n'a adusd indreptare. In Septembre22 aceld and cu raportuld Nr. 52, revizorele cerezidirea scólelorti, §i aréta ea cele ce sunt, snnt preamid §i fiepotrivite ancitü Incape abea tret band §icercurile nu se pota lam In jost, cad cadd presteband. Vedeti anesa Nr.. 37.

Aceea§1 constatare §i in 1843 di : desele schim-bad ale candidatilort ce neincetatd urméza aduce

1) Vedemil finch6 pe multi denancia0 ci nu Wad ma1 arRatd pela scedele normale, dupa nnmirea lor la sate...

www.digibuc.ro

Page 13: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

12

mare stinjinire invétaturel." Acésta cunstata revizo-rele in 1843 Octombre 9 cu rapoytul Nr. 69, a-(lasagna : iar mg multi iail aice (in scóla ju-detului ) mal ântêiü condeiult ') si fiindti §i top decuand si neavendt vreme a se deprinde In calcevatt la cetire §i scriere, cumt vord puté (es-clama demnult profesore) invéta el pre bietil 'copil ?

In 1843 Septembre 30 dupe ordinuld Eforiei serenduesct sub-revizorl de pläsi. (Raportu No. 92din Oct. 29, 1843).

Anulti 1844 este óre mal bunt pentru scolelesatesci ?

Tott star:m scólelord sätesci din Ilfovt , va res-punde pentra tóte judetele.

In (anesa No. 38) raportulti No 128 din Maid31 alti revizorului profesord de Ilfovt se vestesce E-forier Ticalósai stare' materiale a scólelort maitóte casele fiindfl nepotrivite ad trebuinta atittpentru mtrime, forma, catu §i pentrucad 'Hide ali inceputt de acum a se därima."

In multe sate in loct de a se clfidi sc6le dinnod, s'a cumpAratt dirtmAturi de case de la sti-teni si proprietarl.

Ori ee meremetd se va chipzni a se faceacestora va fi de prisost darâ de veo cAteva ca-se si aceste nu ate märimea potrivitä qui dérca se póta aeestd judefd avé seoli sise dee casele ce suntt facut de case de sfatilsi se se eladésea seoli din not celelaltece mutt numal uNite cu pari bâtuti in pämêntt§i lug neingrIdite, st, se &Arne si Eat se prefacapotrivite cu trebuinta."

Décä este inse se credeMi cifrele date de Efo-ria la ocasiunea, impartirel premiilorti si pre maimulti anni, apol invétätura atenilor at Blatt ast-felt

In 1841 1986 scoli i 47,516 scolari, 18422) 2213 48,711

1) i dupe o 1nn, ane orl o sibtlimanä, era trimie la sate so fn-vete el pre copil il

1) fa an discursil ce D. Poenara thin la 1842 la frnpArtirea pre-millord, pre care D-l0 bine vol a ni-ld /comanica, aflamd hue ci-frele 2107 scoll 0.41,639 copil... Care este cifra esacti?

In 1843 -- 2203 scoli si 43,079 scolarl1846 2324 47,6881847 2309 48,545

Ca sii, se vé4 cum aceste cifre sunt eronate, arttrebui sti aducemt áci semele dt plata lefilort, state-le de presintä a invétItorilort, candidatilort din {IA--care judett. Noi cercetarämt aceste state de presintg,singurele care furl mai conforme cu realitatea§i Anché !... EI bine declartint far& cea mai micaOmit de contraçlicere temeinicti, cá neci pentru 1/2din cifrele aruncate pe tabelele anuali iwprimate pen-tru distributiunéa premielort nu furti scoli si sco-lari in realitate...... Unt esemplu-done volt arétaacésta.

In tabela pe 1846 se (pee cä judetulfi Prahovaavé 169 scoll sltesci. Cum avé 169 scoli candnrevizorii iu statele de presinta facute de ei peluna Apriliti , state In care trecén si sumele cu-venite la scolile uncle nu erat invétAtorl , in acelestate , Oicemt , aréti !impede si verde ca nu e-sistar6. in 1846 trilunia Aprilit Iunit, nu 169,ea 100, ci numai 75 scoll §i anume : 27 in plasaFilipescilort, 17 In plasa Campulul, 16 plaiulti Pra-hovel si 15 in plaiult l'Arsorului! = 75. Se sescadà acum din aceste 75 scolile cele vacante dupeinsäsi lista aceluiasl revizore-profesore (7), §i voltreminea 68 moll. Cum era deci posibilfi ca 68scoli aibii 2355 scolari ?... Punendd de fil-careo mizlocit. de 15 scolari putét fi in judetult Pra-hova 68X15=1020 .scolari celt multt , cu ciframizlocid esageratt., crag si suntt si açil scollsatesci care at numal cAte 7-10 scolari.

Tott ast.menea este, de esemplu, ID judetuld Me-hedinti , unde tabela pune 263 scoli si 5026 sco-lari. Lista lefilort probA din contra cI n'a esistatt

citti 165 scoll si ânché cu scadere de 19 va-cante, adecli 156 scoll. Judecese de No. scolarilort !D'art fi posibile s punemt cite 20 de scóli Anchenu ne-amil urca decitO la cifra de 3120 , érâ 'nude 5026 scolar1 !

www.digibuc.ro

Page 14: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

13

CAPITOLULO VI.

De /a 1847 pind /a 1855.

Annu lt 1847 veçlu nascerea uneT noue lee pen-tru instructiunea publict. ') Nu potemt apreciacu Inlesnire motivele acesteT .noue legi. Celle cese scriét si se çlicét despre scólele sttesci p'atuncl artpoté proba ct: aceste scoll nu eraii de loct cores-poi-14;160re cu sacrificiele pentru dênsele ; e destultst amintimt et unt bArbatt ca D. Eliade RAdu-lescu scrié In Curierult romanesct din 1840 : cumca InvëtAtura In scólele romAnescI era forte scd-dutd, a§a. cll., Oice D-luT, cu greil arii fi gasita ci-neva net scolarti, care sa scie scrie cu o orto-graft óre care, hotarita qi chipsuitcl."

Ne tememt eu tóte astea cA nu nivela cea jos-nicA q instruc iuneT din scoli, ci motive de naturamall putint patriotict, at preseçlutd la confectiona-rei acestel lee. Inteadevèrfi legiuirea din 1847promulgata cu officiult din 21 Februarit No. l 69nu putea avea pretensiunea In 10 articole ale seesti coprindt. maI multü decAtt legiuirea din 1833,In 250 ! AtAta numal potemt constata In favóreaacestel none lee scolastice, et prevede , cumt nuprevèçluse legea din 1833, cAte-va articole In fa-vórea scólelort Wesel si anume art. 3 si 8.

Pant la data legiuirel din 1847, cum s'a vt-çlutti din actele maT susd aduse, Intemeierea sc(5le-lort sAtescI reçlema pre unt alineatt, furesiatt denu scimt ce suflett generost, la art. 362 sectiuneaIII-a din Regulamentt, articolt care s'a modificatilprin legiuirea din 1833 asupra protopopilort sipreotilord. In acestt articolt se hottria in fay&rea cAntAretiloril de pe la bAsericile din sate drep-tuld de a Primi pe totil annulii : Din magazia dereserva a satului cAte duoe chile bucate bentruhrana long si cAte duoI le! pe annt de fie careenoriasit slitént And cu Indatorire d'a 'llvëtacopii satului carte si cAntArl."

Noua lege din 1847, mArgini InvetAtura prinscolile sittesci la cetire, scriere, catihisulii 0 celed'anteiii opera(iunl aritmetice. (Veçll art 3 dinlege). In dispositiunea Eforiel din 1848 Martie21 era prevëçlutA si Inv6tAtura lucrtiril campului§i Economia easel, va sit çlicA, In 1847, o scAderelegala intemeiati constatartma in nivela instruc-thine si educatiunel sAtenilort.

1) Vecit Anesele Kr. 89.

Insuficiinta legiuirel celel none din 1847 pro-mulgata de Domnitoruld George Dimitrie Bibescu,o reeunoscu acesta chiar fn acelAsT anal ; ad inSeptembrit 9 promulgt cu officiult set No. 32, tintfelt de Regulanientii , complectAtort si esplicAtortlegiuirei. Relativmintre la scolile siitesci (17efii a-nesa Nr. 40.) art. 2, çlice cA se vort Infiintascoli In ate satele care v.prt area unt numèrtide familil de la 50 in sust. Se pott pleade acesie scoli si In satele alit Wort numèrt defamilil va fi maI mict de 50, cAndil vre tint ase-menea Batt, nefiindt depArtatu de altult decAttcelt multt cu vre 1000 stAnjinT, se vott puteauni ca st tit done sét treT sate o singurt. scólt...

Art. 3 ald officiuluI stabilézt programult Invè-tAturilort In scolile sätesce (17edl Anesa Ar. 41.)

Art. 5 ottrésce timpult de Inv4Aturt In scólAla sate de la 1 Octombrit 23 Aprilit.

Art. 6, 7, 8, 9 regulézt, revisiunea scolart. Pro -gramele anecsate la acestt officit si anume celtcu litera A imparte scóla siitésca In treI despArtirI(Vedl anesele Nr. 42.)

*

Revolutiunea din 1818 trebuia naturalminte stse preocupe de reorganisarea Invöttniêntulul In Or-rt. Pe cAndt In Moldova ea ocasiona InchidereaAcademieI si a maI Wort scólelort orAsenescI, inpartea de dincéce a Romaniel, locoteninta dom-néscA institua o comisiune insarcinatt, ea intocmi-rea organisArei instructiunel puhlice". Deja en de-cretult Locotenintil No. 505 din 1848 Septembre2 s'a adaost la sccilele din Radu-VodA si cea dinCrajova cAte unt aid treilea institutort pentru Cl.Iv. (Veçlf anesa la dosar No. 484 din 1848).Desideratult guvernamentuld provisorit alt repu-bliceI romAne nu se realist, cAcT, cum se sciA, du-rata acellul guvernamentd nu i dede timpt a 's1Implini misiunea ce 'sI Impusese. Si era multti deflcutt, cad in realitate mal nimict nu esista Ininv6tAmêntuld sAtesct : Nu esista locale de sa-le, dovédA circulara Eforiel din acelt annt Iuliii 7,cu No. 748-761, prin care recunésce trebuintade a se clAdi din not Incliperl de scal prin tótesatele judetelort (Veçll anesa No. 43); nu esistatimal multt invëtAtori, séd celt pucint, indivis1idemn1de acesta nume.

www.digibuc.ro

Page 15: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

14

*

In Noembria 1, 1848., dupg, aderea guverna-mentuluT revolutiuneI, o reactiune Wit de tnarginflovi InOttimentula In genere, éra pe cella sätescain particulara. Dupg ce cu circulara No, (a-nesa No. 44) Eforia scrise câtrg Prefectii de ju-dete a : Luanda departamentula. acumil sciintgcg, eandidati1 inv6tAtori de sail .... atAtap pe vre-mea trecutelora eveneminte ail fosta de celle mesisternatice cdpetenii a felurítelora r.sbungtdre §iturburgtórc mi,cgri spre a revolta pe totT cei in-clinati cu d'en§ii " apoi dice ea aflata cumil cgacel invAtatori nu incetézg indemugrile scandalOsede a intreprinde veri e mizlóce netrebnice ca sgpropoveduiéscg, §i sg, aducg, in rAtticire pe locuitorT,urmare cu totula improtiva duhuhri §i cugetuluIpgrintesca aid obladuirei," conchide apoi acé au-toritate scolarg cg prefectil A cerceteze §i pe can-didatil carii iar afla cg ad luata cea mal mica parteIn acele lucreiri 0 urnzarir nepravelnice WI camal intreprinda prin tainice mizlóce asemenea cu-getarl... pre aceia numitI decAta sg Ilndeparteze.'

Asemenea persecutiunT sunta numal inceputulanoueT sisteme Introduse in térra.

Nu se incheig luna Noembria 1848 §i Eforiacu circulara Nr. 1053 1067 ordona tuturora cgr-muirilorii judetene (Ved1 anesa No. 45) sä in-chidg immediata tóte scolile. §i de ora§a §i de sata :7) atâta pentru lipsa localitatiloril de scóle, cgta §ipentru aceea a profesorilorti carI se depärtézg, dinposturile lora." Eforia otgrésce In fine ca sänu se mai adune cei 2 lei de familiä pentru plataInvAtAturei, Ora reservele din acéstä dare sg se tilt-mitä la casa el'.

AcéstA mesurg Eforia o supune tota in aceea§1di cu raportula sea No. 1072 Noembre 1,1a aproba-rea cgimgcamiei.

CAPITOLULU VII.

De hi Noembrit 1848 Ong la 1855 a fostatot,. t utpulit ca sä se piérdä §i putinula capitalace se adnnase de instructiune §i educatiune in anniTdin urmg. Este admirabile purtarea corpuld In-vëtätorescil In acesti tempi. Dosarele abia pästrézgprobe regretabile de umiliatiune §i abjurare, de launula oa doI individi di§1 profesorl ! TAcema

numele Iola pentru onórea familielorti ce ara potéavé aceia.

i

*

. In acelasi anna 1848 Noembria 25 sub No.1104, Eforia scólelora incheig una jurnalt (VedIanesa No. 46) priu care dA, a Intelege Intre alteledi urmézA a se ocupg cu organikirea din nota InvOtatureI publice Este organisare §i or-ganisare ! Intro acestea, ca slt aibg aera cg faceceva pentru scéle, Eforia cu raportuld sea N. 1199cittre cgimdcgmig, cern aprobarea de a insärcing peunif din profesorl ca, In lipsa de clase, scolile fiinddinchise , sä compung fig care In specialitatea sea(Ate o carte destinatg pentru invatAtura publicg, cuconditiune sit li sä urmeze lefile ce ad avutt intrecuta Ong la deschiderea scólelort. (VedT q.neseleNo. 47 i 48). Ghipzuirea Eforier [supuindusesfatulu! administrativa estraordinara , acesta nuo aprobg , ci cera (Vedl anesele 49 §i 50) cg E-foria A 1' supung mai Antéia lista profesoriloritc u aretarea cArtilora ce se iusgrcinézg a face (a-nesa No. 51). Acésti cerere Eforia a indeplinit-oin Ianuaria 28, 1849 cu raportula No. 58 cgtreministerula Oultelort.

NumaT In 10 Maia, 1849, Eforia primi de la lo-gofetia bäsericésci (anesa 52.) adresa No. 2644,prin care vestesce aprobarea prin decretula cgimit-cginiel No. 1916, a chipzuiril Eforiel relativg la o-cupatiunea profesorilora earl n'aa clase, ca scriereade carp didactice.

In Main 20 , annula 1849 , Eforia teméndu-se ,

pare, nu cum-va se vor fi 01161)&1 Ina scol1 pela sate , (anesa No. 53 scrie prin circulara No.380 396 cAtre prefect1 ca sg, inchidg töte caselede scóla §i se pecetluéscä in ele töte mobilele desag.

*

In de§erta ant aduce aci mal multe documinterelative la lnyötämêntult sätesca intre anniT 1848§i 1855 In téra Romänéscg ; ele téte sémäng §1din tóte conchidema la urnigtérele : prigonire incontra Invètatorilort in genere, Incetare complectita literature! didactice , lncetarea tuturora scoliloraIn genere §i pe Ma va tempa in speciala a se&lelora incepëtóre siitene.

www.digibuc.ro

Page 16: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

15

CAPITOLULU VIII.

In Moldova, insA, Domnulg Gregorie Ghica, nu-mise in acestg tempii o comisiune speciale pentruredactarea until regulamentfi alii instructiune pu-Nice. Acestil regulamenta deveni la 1850 lege si olege care va onorà d'apururea domnia lui GrigoreGhica, cAci ea stabilea gratuitatea instructiunei pu-bliee pentru ori ce RomAng , (§. I), prevedea stabi-lirea de scoff de Agricultzurd , (§. III), IndustridMesera, (§. IV), fAcea din invétAturli o conditiunede. admisibilitate la functiunile publice (§. IX) , se)cupa de cArtile didactice ca elementg primordialgin sc61A (§. X), si in specialg pentru invétAtura sa-telorg pentru Antéia datA se legiuea peste MilcovgcA : In satele fia-cAreia plA§i si in apropierea cen-trului celui mai Impoporatt (§. XVI) se va stabilio sc615, elemental* a In fine programulg scólei sA-tesci va coprinde : Retigiunea , Lectura , Scrierea,cele 4 regule, cunoscintele practici de faceri de con-tractü , petitiuni , etc., in fine cunoscintele relativela iudustria agricola §i domesticA, la arpentagia, laTasur; etc. etc. (§. XVII). AcéstA lege a luiGrigore Ghica , stabilea inteung modti indirectii siobligativitatea instructiunei publice otArAndt la §.20 el : locuitorii vorfi puté trAmite copii lorgla sc6lele ce le vorg veni mai la indeminA , si nuvorri fi nee de cumg obligati sA-I facA a se ducela acele ale oraselorg, déca se afiA alta mal apró-pe de locg si déca le. vine 'mai bine va sl OicA,cu alte cuvinte, locuitorii avég numai voia ag a-lege sc6la dérg nu si de a nu da copii la Invé-tAturA.

De la 1850 pAnA la 1855 guvernAmêntulg mol-davg s'a occupatg cu reorganisatiunea dupA noualege, a invétiAmAntului secundarü si primarg de ()-rase. Numal in 1855 se aiizA in Iasi la organi-sarea scóleloril sates& In 1838 ung zelosg mi-nistru din lAuntru, cum s'a vNutg, scrié cArmuitorilordmunteni sA facA scoli sAtesci prin tOte satele, pu-tint preocupAndu-se de sunt pregAtiti InvétAtori,

localuri §i cArti (!)In 1855 in Iasi se procese d'altmintrelea. Cana

fu vorba de organisarea scólelorg sAtesci mal

Antéig se preocuparl de invetAtorl §i de publi-carea de cirti ; in locii de a decreta 2000

de scoli pe Mrtie , in Noembrin 1855 se ins-titui conformil § 81 din lege, o sc611 speciale pentrnpregAtirea de InvétAtori satesci, unde se primirlscolari absoluti de 4 classe primare si In curgerede unulg -sea duol ani li se predarA sciintele natu-rale, repetitiuni din religiune, gramatica etc. peda-gogia §i didactica, esereitAndu-se totg de o-datAscolarii la predare in sc6la Incepëtóre a lipitA

instant ula normalg.Se comparAmil inteung tablog sinopticg capacita-

tea InvétAtorilorg din ambele provincii romAne:

In Muntenia

Cunoscintele cerute dela candidata de invd-

tatorl.1) Cetirea2) Scrierea3) Patru regua de a-

ritmeticd4) Eleminte d geo-

grafid generate5) Doue lug de aile

practicei pentru metódalancastricd

In Moldova

Cunoscintele cerute dela candidata de 'My&

tätori.I) Patru classe pri-

mare in care trebuia sese invete:

1) Lectura.2) Scrierea.3) Catihismul i isto -

ria Santei, vechiulanoula testament.

4) Gramatica romanddictando.

5) Geografia, special-minte a Romeinilorii.

6) Aritmelica 'ntrégti,esercita de calcula.7) Cunoscinta mësuri-

lord, greutdtitor i mo-netelord.8) Lectura si scrierea

in limba9) Estracte istorice de

biografii isloria ter-ra pe scurta.

10) Esercitil de me-morid.

10) Unü anü de stu-diü teoreticd si practicain institutula normalü.

Diferinta dintre capacitatea cerutA de la invétA-torii sAtesci din Muntenia si aceea a invetatorilorgsAtesci din Moldova este astA-OI esplicatiunea ceamai lAmuritit a rid,icatei nivele a sc6lelorti din sa-tele de peste Milcovg. Pucine, dér mal bane !

1) Vedl § 25 din lege.

www.digibuc.ro

Page 17: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

16

CAPITOLlall X.

De /a 1855 ptintt 1867.

La Incept' lt annului 1855 Oared in térra ro-manésel inaintite unele lucrart doviditóre a unelsalutare reactiuni In favórea sc6lelord satesci des-fiintate In 1848.

Inca din 7 Februariu 1855 Departamentuld ere-dintei comunica Eforiei scdlelor scinita ca DomnuldStapanitord, asupra referatului acelul Departamenttcu No. 148, insocitil de ald EforieT saelort enNo. 1409 din 13 Decembre 1854 otingatord deremasitew ce p.retindea din contribatiunile a cate 2lei de familia ai candidatilord de sate, (anesele No. 54)a bine voitd a aprobá re'nfiintarea de scoli säte-cl.Departamentulu credintei r6ga (Mr Eforia sa gra-b6sc a. a organisa In scurtd tempt sc6le .satesci."

Eforia procede dupti, vechiuld obiceid ; ea nu sepreocupa dealt In modd fórte secundarä de Io-calli si de InvdtatorT, ci asupra adresel provocat6rea Ministrului credintei decide : sa se ail Visterieisciinta de numdruld satelord i targurilord din fiä-care judetd care ail familiT in No. de 100 si malmultd (anesa No. 55).

Vistieria triimite in 28 Februariti 1855 en a-dresa No. 1288 listele cerute, lard Eforia Incheiaasupra adresel acestia resolutiunea : Mudd se voltdeschide scaele se va lua In bagare de grill alä-turata lista."

Episcopuld de Rôninicd, intrede lucrärile pentru organisareacere de la Domnitort Invoke ca

acestea,de scoli

GLASA II.

1) Cetirea.2) Scriere dupa modeld de Oa1igrafi i didaudo.3) Prescurtare din Istoria Ana.4) Eleminte de Aritmetica : Celle 4 lucrarT cu

numere intregT.5) Catihismuld.Eforia vestesee prin circularea sea din 1855

Maid 6 No. 637-641 catre comitetele scolare dinGorjft, Dolju, Mehedinti, Vilcea, i Romano Pt Invoireadata unora preoti de a deschide sae prin sate. .

Déa Episcopia nu urmaria simplu deschidereasaelord ci remunerarT pentru preoti. Ea cereprin adresa No- 606 din Maid 16, 1855 lefe pentrupreotii ce at sit deschida scot! satesci. La a-césta cerere Eforia respunde In lunid 3 cu adresaNo. 849 a : Nu are mizióce spre a face remu-'wrap preotilord i ca, a socotitd cSl sfintia lordpreetiT, luandi1 sarcina instructiunii copiilorti dinsate, at voitil a Indeplini o datoritt crestinésca.'

Nu avemti sciinta di In urnia unni astfeld derespunst sa se fi Infiintatd scolT stites0 de preoti.Thad singurd raportd de la administratoruld de Me.hediuti cu No. 7386 din Tunid 11, 1855, ar6tacli deputatit satului Brosc'zr i Bánju *tare Intr6-ba : cine s platésca preotilord dascali lefilt ? PA-rintil copiìlorù ce ad copil la scóla, séll top la olalta, si cate citt ? si de trebue sa, se repare casade seóla si de tine ?" La acesta raportil Efo-ria respunde: ca acelord sc6le nu li se da nicio subventiune din partea Eforiel, nici In privirearemuneratiunel preotilord, nid In privirea repara-

audinda ratiunei caselord de Tftla. (Ve0i respunsuld EforieTsatesci, cu No. 1185 din Angustd 1, 1855).

sa deschida scolisatesci preotii pe la sate. Eforia vestesce in23 Aprilid 1855 acestul Episcopt ca se invoiescepreotilord de la unele sate, ce dupä cercdare vasocoti capabil, Sit deschida scóle de sate, In caresa faca studiele Insemnate In acestd programt

CLASA I-as

1) Silabire, Cetire, i Scriere.2) Invdtatura pe din earl a rugliciunelord.3) Deprindere la scrierea numerilord aritmetice.4) Principil de numdratd si calculd din &du.

Mai duoi anni trecuse de canda se ordonase In-fiintarea de scoli Wesel i nimica in renlitate nuse dobandise. Acésta Indemna, se pare, pe Dom-nitoru ca In Septembriu 1855 sit mal restrkginumeruld scólelord, pe hartiä projectate, hotarandtiea In toed de a se Infiinta scoli prim t6te satele,0, se deschida : scoti centrale sätesci prim fiti carejudepii, pe uncle dorinta se va area qz trebuinläva dovedì."

Eforia, care la Inceputult annulul ceruse de laVistierie lista de satele din térra, Intrebit acumtI

www.digibuc.ro

Page 18: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

17

cu circuliirile No. 1316-1330 pe comitetele seo-lastice : Cate sate frunta§e se aflt in coprinsulgaceluT judetli, §i ce populatiA are fiA.-care §i la caredin eile dupa pArerea comitetulul, arti fi mal deneapAratA trebuintA a se infiinta de o 9mg datascólA comunalA ?" - - In fine urmArindü de la co-mitete adunarea listelorg satelort, Eforia deschidein Septembriu 24, 1855, publicatiunT in Vestito-rulg RomAnescg pentru concursu de ocuparea scó-lelorg sAtescl,

Étti, in extenso .publicatiunea Eforiel :Conformt inaltel Mariel séle resolutiunT, datA la

raportult onaratuldi departamentg alti credinteT cuNo. 148 din annulg urmAtorg §i alg acester Eforilcu No. 149, din 13 Decembriu annulg trecutil, ut-mAndg a se deschide scoli sAtescI centrale -prin fia-care judetb, se publica ch la 1 Decembriu viitorgse va deschide la Eforig, concursti pentru institu-toriT ce sunt a se ,numi la aceste scolT. Cunos-cintele ce se vorg cere de la concurint1 &ant :

1) Cetire,2) Scriere,3),Religiune, Istoria santa §i Catihismulti,4) Eleminte de Gramatica romAnA,5) Din GeografiA: divisiunele principale ale globu-

lui §i ma in specialg geografia tërrel cu cunoscinteistorice.

6) Aritmetica : cele 4 lucrAri , uumere complesT,sistema greutAtilord §i mësurilorg din térrA.

7) Cunoscintt de phigAriA §i din geometriA, apli-tatinne la müsurAtÓrea pogónelorti.

In Octombrig 22 , acela§T ant 155 , departa-mentulg credintiT scrie Eforiel cu adresa No. 6075,(anesa No. 56) ä : cAtg insA pentru mësurà luatAca prin concursg sA se alégl inv6tAtorï acelorfi scoll(sAtesci), departamentulg nu este de pArere, pentru

onorata EforiA cunósce insA§T en cAtA dificultatese gAsescii concurint1 pentru posturi de profesorTnude folósele suntt mal marl , in -vreme ce pentruinvëtAtori de sate nu o se se gasésea nedo-data;; prin urmare este rugatl onorata Eforib.ca, lama in consideratiune aceste ImprejurArT, a-nume neapArata trebuinta ce este de a se infiintacAtg maT curêndd acele scolT, sft bine-voésd a de-pArta orT-ce piedicl aril mizkci cAta mat in grablpunerea lorg in lucra re si a se multAmi acum la

inceputg ca candidatii de inv6tAtorT sl tréci ungesameng prin care sA se verifice déca sunt capa-bill de insArcinarea lorii."

Premisele adresei D-luT Cturpinénu ministrulgcredinteT, arg A indreptAtitg pe nesciue s. asceptealte conclusiunT6 RN a fAcutd Eforia, Oicea domnia-sa, de a deschide concursg dada bine scie EforiacA nu se Oses0 dedtg cu anevoiA mare profe-sorT de judete, necum sa se gAséscA invétAtor1 pen-tru sate cu mica WA ce li se acorda ; p-luT arg fipututg adtiogi : cu lipsa de sAtenT care 0, fi trecutgcelg pupal doue clase primare. Canclusiunea logi-c& era : sit se pregAtéscA invqätorT inteung tempi"'datü pentru scideTe ce erag a se deschide Zeluldpatrioticil impinge pc ministru tine sA çlicA EforieT: luatTpe cine s'o intémpla , dati-T titlu de inv6tAtorti §1,fiat-tu x , 0, se fad scedA. Eforia se speriA eainsl§i de realitatea negativA a concursulul §i se grA-bi a respunde ministrulut Credintel la adresa ma!susti adusA d : Eforia are tótA vointa de a infiintascóle de sate; cA concursulg candidatilorg n'are deobjectg decitg a se esamina concurintii décA agcalitAtile neapAratg trebuincióse spre a fi institu-torl la sate, cl prin urmare pArerea acesteT EforiT§i fl onoratuluT departamentfi nu sunt neunite ,precum se esprimA azelg onoratü departamentu , §i

cil in fine onoratulg departamentti, fia incredintatdd acéstü, EforiA posede vointA... spre a face totiice este cu puting din parte'i spre infiintarea scó-leloril de sate." (Veçll adresa Eforid No. 1799, No-embre 23, 1855).

Trd çlìle dupit acestd respuns4 , Eforia instittao vomisiune de profesorI, compusa de D-nii Massim,George Popu §i Alesandru Popu, ca sä esaminezecandidatiT pentru reinfiintarea scólelort comunale,care candidatl 170111 incepe a se infAci§a la Eforiede la 1 Decembria viitorg §i resultatulti esamenu-lui slRi comunice EforieT, etc.'

Resultatulg concursuluT fu celg prevNutg de mi-nisterulg CredinteT. Comisiunea esaminAtóre rapór-tézA cu adresa inregistratA la No. 1876 din 7Decembre 1855, cit s'a presintatil numdi dout can-didaty pe carT esaminatg dupg programuld

1) Departamentulü Credintel, No. 7378, Decembre 20, 1855, alä-tug Eforie1 petitia a 4 jun1 Român1 care ceril ea fii candidati:

Resoltgia: se va respunde cli pentru organisarea soilelord de ci-3

www.digibuc.ro

Page 19: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

18

publicata L concursa. Eforia veçIenda asemenea re-sultata, amânä pe altä data pe eel doui concurenti

se otäri se iea o mesurä mai radicalA. Ea su-puse Domnitoralui cu raportult No. 1910, din 9Decembre 1855 , o chipzuire noud urmatórea(anesa No. 57).

1) In capitala fia-carui judetti se va deschideeke o scola normala pentru Invetatura candidati-lord Invetatori de sate,

2) Directiunea §1 facerea lectiunilort in fia-carescola se va incredinta unui singura profesord cuon orara de lei 500 pe

3) Numai din satele cu 100 fanii1i cclii patinase va lua câte una candidatti

4) Alegerea candidatului se va face de ensu§1

profesorulti normale de judep. Acesta pro -fesord se va preâmbla spre acestfi sfer§ita in fiti.-care satd §i va indemna e junil ce i se va Ordcu bune dispositiuni naturale a hnbrAci§a carierade Invetatori.

5) Candidatil nu se vorti lua decAtti cu buna-voia lord §i numai In verstä de la 16 pinä la 20de anni.

6) Candidatii unui judeta voril urma In scólanorrnalä de la 1 Aprilia pina la 1 Octombria, érdde la 1 Octombriti pina la I Apriliü fiä care can-didata va da lectii in scdla satuliff sea.

7) Profesorula scólei normale va fi datorfi in cur-said celorti 6 luni de iernä a se preâmbla prinju-deü In revisia, scdlelora de sate, observânda §i In-dreptindii pe candidati n predarea lectiilorti.

8) Fiä- care candidatil va fi datorti a urma Inseta normalä cinci anni.

Eforia cere in fine ordine catre departamentuladin Mantra pentru clädirea de sae dupa anesa-tula plana...

In 22 Decembre, acelaqi annt, 1855, secretaruldde state cu adresa No. 5058 , scrie- Eforiei alAtu-rândil copia dupa o adresä a Episcopului de Rim-nicti cu No. 1648, din 8 Decembre, pentru inifin-

tre Vora a Mudd la Domnd raportuld loa No. 11 dupe ¡Mid-rea medal raportd, Eforia va Mee eele:cle enviiu(3. Jar dintre can-didati nu ea infalifalti la Eforiii deofifd dol la ciioa ce era otdritipeutru esamend, care read esaminatil indatd, si li-s'afi data volA sit se re-,ntórci la loCnirl. !Ora, Ci se voril 1usciina despre otárlrea Eforiel Ina lord privinti.

(NB. Doi din 4 reciamanti aunt toemal cel deja esaniingi. B.A. U.)

tarea de scoli prin preop pe la sate, cu resolutiu-nea Domnitorului : In deaprópe bagare de gm& §ichipzuire a Eforiei scólelora."

Episcopula cerea de la M. S. Domnitorultipentru cele ale gece scoli ce ati (Voda) chipzu-itd a se Infiinta in fig-care judete sa fig. a§qateIn satele ce se coprindti in allturata lista opoi in-dica §i preotii care se gasira destoinici de acelescoli, §i cere s poruncesca Domnitoruldrea inceiperitorg , otitrindu-se totd de catre M. Sa§i lefile" ; mal cere ca totti-d'auna QJseie scoliaiba Invetatori clerici §i sa pórte numirl de scolibeisericesci. Mai adauga dupti aceea, sä se dea or-dina octirmuitorilort st esecuteze pe cântaretii §iparacliseril, ce nu a ra Intelege sä mérga de bung,void la seal&

Eforia cu raportula No. 75 , din 27 Ianuarifi,1856, respunde Domnitorului tu privinta cereril E-piscopului de Rimnica, car indata ce se va aprobaraportula ei cu No. 1210, din annula trecuta , a-tingAtorti de Infiintarea scélelora de sate, va chip-zui ca , la alegerea institutorilora aceloril "sae,sä se prefere preotii earl vord are o capacitate e-gala cu eel laici , insä preotii institutori sä fiä inprivinta instructiunei de a dreptuld sub ordinile a-cestei Eforii , carea II va nami numai dupa unaesamena ce vorii da Inaintea comisiunei ce se varendui de déusa §i Eforia va avé dreptti a'T disti-tui totd-dé-una dada null Nora implini datorielede institutori."

Ne e de prisosa a mai 4n§ira aci vanele cores-pondinti urmate Intre Ministerd §i diverse a utori-tati In curgere de mai dol anni de Oile. Destultieste pentru istoria nostra sul aretama cul trecu§i annul a 1855 §i 1856 §i 1857 mai tota MIA säse fi realisata mäcard u sal satésca ; numai inacesta. de pe urma annd reincepu lucrArT pentrure'nfiTntarea scoliloril satesci. .

Prima lucrare ce anima in dosarele eforiei rela-tiva la acésta afacere este din 19 Ianuariu 1857.Acésta este o adresti, a Ministerului Cultului §i in-atructiunei publice din Muntenia ea No. 237, carevestesce Eforiei saelora §i' I alatura copia dupä oficiulcaimacamului Alexandra Dimitre Ghica cu No. 12 din11 Ianuatia 1857 pentru redeschiderea saelordsätesci. Ministerult adaoge Eforiei invitare s iea

www.digibuc.ro

Page 20: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

19 .

dispositinni pentru aflarea §i alegerea institutorilorttrebuitorT, anuntändui cg eld a luatil intelegere cuMinisterulg din nguntrn pentru reparatiunea scole-lorg ee vor mM fi esistând §i reclitdirea ce-loril din nog dupg trebuintä (anesa No. 57).

Oficiula citimgcamiel othria infiintarea scólelornsätesci, incepënd de la satele cele mai multil po-pulate, §i pentru acestg scopt ordona Eforiei sg, des-chidg contursu pentru esaminarea candidatiloril cari,ggsinduse destoinici, It se numéscg institutorl, fo-losinduse Eforia de preotil bäsericilorü sgtesci, aceicare la India intocmire a acestorg scóle aü fostüpreggtiti (?) a fi invgtatori.

Institutorii säteni vor fi indatorati si nu lucrevéra pgrnintuln, sg mérga la scóla cutralg a jade-tului, unde volt urma subt de aprópe directiuneaprofesornlui a se imputernici §i a se desavir§ila cele ce ar ma! fi de lipsg pe timpuln ce se vaggsi de Eforig ct este de ajuns. Se va publica inOM terra cg, toti acei care pe viitoiü vorn voi ase inrola intre candidatil de ingtitutori sn, fig datoria urma invgtäturile c6lei centrale de judetü §igg-sindu-se destoinici, se vorü mimi institutorI In lo-curl vacante. Ping, In primgvara viitóre se voltrepara incaperile'de sc611 ce s'ag fost infiinlatdcare astg4i sunt in deräpanare ; asemenea unde nuvorg mai fi esistandü asemenea clädiri sä se ingri-j6scft a se gäsi mncilperile putinci6se. Cgrtile ele-mentPri , ce se volt. (Agri pentru invgtatura copii-lorg de sgteni, se volt vinde lor cu eel(' Mai mienpretg §1 se volt da gratisg ta cel sgracl. Fig careproprietard va fi de aprópe privighietorfi pentrubuna stare a seólelorii §i silinta institutorilorti, in-telegendu-se pentru acestü sfär§itn cu profesoreledistrictale. CitrmuitoriT judetelord sunt chigmatide aci In'ainte a avea cea me mare silinta la in-aintarea invntigtureï §i moralei in judetele born, ea

merite cu denadinsulii titlulg de pre§edinti alcomitetelorr" de instructiune Sumele ce sevolt aduna pe annuln curentti i in viitorn din ceicite doi lei de familig, se vorti *versa regulatn Incasa Eforiel scóleloril rgmängndü de acum inainte inprimitiva §i speciala lorü destinatiune. Departa-mentuin Credintel §i Instructiunel publice in intele-gere cu can alit trebilorti din nitu,ntru, ald finan-telort §i cu Eforia seólelort va aduce la indeplini-re ect.

In censecintä cu oficinlil de mai susn in estractgadusti, Eforia inaintézit publicatiunea (anesa No. 58),

prin care intre altele spune, spre a putea pe loct panein lucrare patriotica dorintg a principelui caimacant,»de o cam datg nu va cere la numirea de invätti-tori decAtti a sci sg citéscg §i sg scrie, catihismulti

cele 4 lucrgri din aritmeticg. Nivela viit6re acandidatilorg o stabilesce publicatiunea asfeln :

Cetirea, Scrierea, Catihisinula, Istoria santd.Din geografie : Divisiunele principale ale globulAGeografia Europa 0 mal in speciatii aceea a tërrelromecinescI. Din aritmetica: Numerite complese,sistema greuttititorii i mè'suriloru din Ora CT-

noscinte de pluggrig §i din geometrig aplicatiune lamesurg,t6rea stiajinilort §i a pogónelorn.

In urmarea acestei publicatiuni Eforia scaeloriiincheia ju 18 Februarin 1857 Jurnaluld cu No. 9(anesa No. 59) prin care otärèsce In' vedere en fon-&rile 654814, par. 26 anuala contributiune a sa-telorn pentru instructiune, infiintarea a 2,000 scolipentru satele eele mai populate.

Intre acestea in 26 Februarin 1857 Eforia pri-imi adresa episcopului Filoteiu de Buzen en gr.357 (anesa No. 60) prin care observa ekti tie anevoigeste ca candidatii de invätigtori s. via spre esa-minare la Bucuresci i vestesce cg Pr. St. sa a Indem-natil pre preotil eparchiel séle sg se fad" ei invgtg,-tori, dectall cere de la Eforig sä ineuviinpze es-

saminarea born in capitala fig- cgrul judetd de cl-tre -profesorii respectivi d'acolo.

La acéstä cerere Eforia respunde In Martie 15ca adresa Nr. 405 cum cg va profita Ja tempg debine-voitórea propositiune a episcopului.

De ce eforia nu profitt in data ? Ni se pare citdin causit cg dupg publicatiunile argtate, iérit§i nugäsi candidatl ori-cian de injositg, cumn s'a ye-Out(' , lgssä nivela esamenulul. Acésta o docm-

mentézg insu§i jarnaluld Eforief din 9, Martie 1857

prin care, revenindn asupra jurnalului din Februarin,(pee vqlêndii di in urtna publicatiilora ce amifacutti GiU s'ag artitatii mal nimenr) i attribu-

1) Veq1 anesa No. 61.

www.digibuc.ro

Page 21: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

_ 20 _

inda acésta la putindlatea lefi5 mai euredía lefa la 600 de lei pe annil plus pogóne-le etc. si scade nun:16m1ù de scoll pe hArtie dela 2,000 la 1,000, otgrind Ott de o7datA cd es-saminarea candidatilort sd. se fact, de institutoritscólelort centrale din judete. (Anesa No. 62]. Acéstddispositiune Eforia o suppune la aprobarca domné-se& in 12 Martiu 1857 cu raportult Nr. 378.

In 25, Maiii 1857 'Inca niel dupd atAtea conce-siunt Acute in favórea ignorantel doritorilorti de ase face 111010tort sItesct, nu se gdsiser& dealtprea putint Invttgtort, dupg unit std dovkld de-claratinnea ce face Eforia cdtre ministerult de in-terne cu Nr. 737. Atuncl cere Eforia de la aceltiministert ca sd repeteze poruncile cAtre carmuitortpentru ggsirea de invütatort i numat la sAtele un-de nu se vort puté gitsi sit se indemne a trgmitecandidatt Ja scóla districtuald, care indemnare spe-ra Eforia cA satele o volt incuviinta tótg a lollmultgmire.

Incdttiva acéstá mösurd a reesitti a da pe ic

colea ate unit ignorant candidata de invétigtorti,Ur& ca sd se vér;ld cumti de putinii se realizaseinfiinprea de scolt, dupd atdta tempt i preschim-Uri de hartiT, vomit aduce aci in resumatu rapor-tult revizorelut scólelorti sgtesci din districtulti celtmat aprépe de centru, din districtult óre cumil mo-delt. Acestti raportt arètd starea in care s'aii gd-sita fid-cai e sad, la J857 Septembro 18. Dice a-cesta raportii, care de bung sémá mime pesimistiinu era, cá in plasa Snagovu se afld 25 de scollhug dinteacéstea abea vre o 11 In stare bung, bineintelegndase cg stare bung era numat cg nu plo-ua Intr'ênsele. Cele alte, séti cA nu esistd, de loitsét cg, revizorele le adnotézg, cg suntü in préstAstare.

Plasa MostiVea i Ddrnbovita 42 scoli, dud dinacestea 17 nu sunt , séü sunt in pr6stg stare, a-decd iérdst mat próste de alma sunt pr'6ste celealte, dovédI póte sta la acésta respunsult ce dgrovizorult In acelast tablot la IntrebArile despre

invëtiAtoril la aceste scoli; elt consta-tg cd, din 67 soon 44 n'at Wei, 46 n'at semi-cercurt, 54 n'at table de litere, 55 n'at tablade socotéld, 48 n'at Beaune i mésg pentru in-v6tAtort si 47 n'at invètigtort si pe unde suntinvétidtort acestia sét el n'at sc61ä séti cg

mobilierultl necesaril IncAtil de la elnimict astépta (volt anesa Nr. 64.)

nu se péte

Situatiunea sc6lelort din judetuld Ilfovit, celti matapropiatü de centrult de unde se dedea impulsiu-nea, este tristg oglincld si acelet acelort alte judete. A-céstA situatiune ceru de la Eforid formarea de instruc-thin! pentru revizorit i inqtigtorit saelor Wesel (a-nesa Nr. 65). Acestt regulamêntt este Intocmittin Cictombria 1857. Eia impune revizorilorü indato-rirea de a invëtia impreund cu invetigtorif sgtesclcursulti invétiliturelort din scóla central& a jude-

anume invétigturile din clasa I, a II, §i aIII-a precumt i aplicatia geometriel la mêsarátóreapamêntulut i m6surilort obicinuite in térrd ; elemin-te din istoria türret si 6re care cunoscinte plugdresci.Prin acelasl regulamentti se otdrésce v'ersta de ad-misibilitate a scolarilorü la sate Intre 7 si 15 an-nt, eel' care trecu peste 15 annt se potn primi dérgse punt pe o banci deosebitl ; éril la art. 25 dinacestt regulamentt se otgrésce cg la nict o sc61äcumunalg de bdeti sd nu se priméscd In scrfolg fete.

In fine regulamentult impune metoda lancastriangin scolile comunale.

Potinti se potea definitivrninte asceptg de la re-visort, Matt tota din invAtAtoril de sate, cart eratde o egalg ignorantg cu cel pe cart urma sd i re-visuiescA. Wed ne amt multdmi numal cu citreamú constat& la Noembrit 16, 1857, dup& adresacu No. 2345 cite Ministerult financelort pe M-O care Eforia hnesézd lista tutort inv6tAtorilortide sate spre scutire de birt, cd in MA Romaniade dinc6ce de Milcovti (Muntenia) esistat la aceadatg unii numërii de 471 sae séti celt putint deinvadlori

CAPITOLULO X.

Pe cAnda in partea de dincéce a Romitniel seperdea têmpult din. causa rind gresite procedert,care IntgrOia infiintarea scélelort sgtesci séd fAceailusorid instructiunea In celle infiintate, preste Mil-covd Ministrult instructiunil publice supunea cu ra-portult No, din Mait, 1855 (anesa Nr. 66.) la in-tArirea Domnitorulut unti regulamentt pentru In&intarea sad preparandale de inv6tAtort Wesel in

Incg din 1854 Ministerult pregAtise unti

www.digibuc.ro

Page 22: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

2

proiectd de lege pentru infiintarea unord asemeneascoli ; (led acesta remasese In nelucrare supusli

. fiindd IneuviintAril sfatului administrativü. A-cesti Intocmire pentru saa preparandalrt otArA

admisibilitatea in ea in conditiunile. iirmAtere : Mi-nimum de Virstü, 18 annt , maximum 30, Re-ligiunea ortodosA, §i cunoscinple claselorti pri-mare complecte. Beneficiile ce se promitead inve-tAtorilord satesct erail 1,000 let pe annti, casa de§edere, lemne, servitort, locti de hranA, scutire debird §i dreptuld la pensiune.

Pe calla scóla se organisa asfeld, ministeruldnu WM cestiun ea localelorti de scólA §i incependdmat Inteit pe la mo§iile monastiresci, stAruia, o-bligAndd pe arenda§I prin contractil, sA zidesd casede sc61 it dupA planuld .anesatti (anesa 67).

In 15 Decembre 1855 se avizezA la deschidereascólet normale. In publicatiunea ce se face la des-chiderea scold prin foile officiale se ridicA nivelade admisibilitate a seolarilord mal multd decAtd ins-tructiunile mat susd citate B Se vord priimi... cupreferintA acet tined cart vor fi sAvir§itd ctirnuldinferiord la gimnasit sed la seminaruld din Socola,apot aceia care ad stistr§itti cursuld invetAturelorilprimare, iard pentru acet tinert cart dad dove;11de capacitate §i n'ad apucata a desevir§i Ind pAntiacumil cursuld complectt alü Invelaturelord primarese vord ha mesuri ca pe 16110 'cele alte obiectesA p6tA Bevir§i aceld cursd tn clasele- primare dela Tret-Ierarcht. a

Prin instructiunele 'speciale intocmite pentru di-rectorulti scólet preparandale, hi art. 6 se otArt in-fine ca eld sA fiA obligati'. a prelucra cursuldinvettiturilorli scolei dupl o carte alesk de consi-Hula scolart, care prelucrare, aprobatA fiindd deconsilitt, se va da mat pre urmA la tiparti cu chiel-tuiéla departamentulut, iérd pAnA atuncia se vortiservi scolarit cu manuscripte.

In 1856 Octombriu 12 caimacanuld TeodordBal§id dA decretuld cu No. 33 catre departamen-tuld Cultelord §i ald instructiunel publice de pesteMilcovd prin care, dupA o preambulA lungtt, cons-tatA cA nu s'a fAcutd In Moldova scolt sittesci §idecl pune tnainte departamentulut de a lua me.surile cele mat cuvenite pentru a deschide scólelecomunale prin cele mat Insemnate sate ale clerulul.

1

Asupra acestuT decretti Ministrulti Cultelord o-tAresce a se scrie tutulord administratorilord ca Inceld mat scurtd timpti sA dea sciintA décit , pe lamo§iile Imposesiete (Inarendate) de acestd depar-tamentd , s'ad Ott"' de Djnil posesort casele descólA precum sunt obligal prin contractele ce päs-tréz, diva care sä se póta decreta numirea pro-fesorilorä. Totd d'o-datA Ministrold, cu ocasinneaacestul decretd, propune tnfiintarea unel ferme-mo-delä pe o mo§i4 a clerulut lengit capitallt la caresg, urmese §i scolaril din preparanda.

.Nu putemd a nu sublinia o curiositate din n -césta resolutiune , aceea care propuné cA scolaAllpreparandalt sa fiti obligati a Inveta limba ger manäca s pet& tntelege esplicatiunile la ferma modeld,unde avea dorintA Ministruld sl punA profesortnumai nemy, sub cuventd clt dintre Romani nue niel unuld ea acestA sciintA (Agricultura), caresli primescti de a fi profesort."

AcestA straniti, dorintti, eVenimintele politice schim-bAtóre na permised sa se realizese. Totu§1 trebuesl observant' cti pe. cndìí scóla preparandala seocupa cu formarea de tuvetAtort, ministeruld pe d'altAparte nu neingrijise, cuing deja amti mat spus-o,a se ocupa §i de localele viltórelord scolt, obligAnddde o camti datA pre arenda§il statulut ca sA le cIA-désc

In 21 August-J. 1857 grad mat multl candidattde profesort gata din sCóla preparandalA. Cu t6teacestea in 1858 Maid, Ind nu erat deschise scó-lele stitene din causa, de bunk sérna, mat multri aevenemintelord politico prin care trecea terra, pe

accea c niel localele de scell nu erad 'Ateinpstrate cu töte necesarele.

In 1857 Noembrid, revisoruld scólelorti cu rap.No.. 127 propune ctt: scolaril din scóla preparandalg.fiA Indatorati a urma pe langl cursuld acestord scóle§i pe ale scólet reale sub cuvintti ea objectele cece se predati in acestA §c61A, nu de multi" Infiin-tata, sunt de neapAratA nevoift celord care se des-tina a fi Invetatort sAtescl

In 1858 Maid 9 Ministeruld instructiunet publi-ce face raportd No.. 4670 cAtre caimacamd, pdncare tt anuncia ck indestulAtord numerti de

www.digibuc.ro

Page 23: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

22

case de §c61e trebuescd a se gAti -pe la mo§iile a-rendate In véra curentd" §f cere caimacamului Incu-viintarea cd, IAA clndil la o noua imposesuire (aren-dare) a mo§iilord cleruluT, cheltuelile scolastice §iléfa invétAtorilord se volt putea trece In contra c-tele de arendare In sarcina arendatorilord, sa pótti,rdspunde din cifsa centrald a cleruluT asemenea chel-tueli, ca §cólele sAtesc1 sA pótd fi cu chipuld. acestadeschise la 1 Septembrie viitord,(1858) (anesa No. 68)

In 30 Maid 1858 Ministeruld cultelord incheidund jurnald (anesa No. 69) prin care, dupd ce

enumerd dispositiunele legeT §i lucrdrile Inaintate laart. 4 litera A, otdrésce ca numaT decAtd la 1Septembre 1858 O. Incépd a functiona 8 §colT sd-tesci pe mo§ille clerulul, pentru care sunt casele gata.

Ministeruld otAré§ce onorariele acestord Invétit-661 la suma de 2,400 le pe annü érd la litera

stipulézh : Cursuld Invétdturilord §cólelord aces-tora (sAtescI) fiindd statornicitil pe tempti de treTannT prin § 18 ald a§edënatintuluT scolard, iar prin§ 19 cerênduse compunerea unuT manuald de In-.vétatura elementard din saele acestea §i dupd §22 o programl speciald care sd Impartd Invéthtu-ra pe annT §i ceasurT; sectia I-ea (din Ministerti)va cere de Indatd consilinluT scolard sA se ocupeseriosd cu gItirea acestord pAnd la 'nceperea lordla 1 Septembrid viitord, iar manualuld de la §. 19plind la 15 lulid urmAndti a se irnpArti pe la scéle-le sätescI"

In 10, Tula 1858 cu oficiuld No. 4788 Minis-teruld scrie directiuneT scólei preparandale sit 'T re-comande tineril ce sunt pregAtitT spre a se face in-vétAtorT. Directiunea recomandh prin rap. WI No,33 din 25 Iunit, 8 tineri ceruti earl, cum dice, rapor-tuld, §i cu virsta §i cu sciinta meritd a fi invetd-tor1 sätescr (anesa No. 70).

In 18 Iuniti 1858 CaTmacamuld Incuviintd ce-rerea MinistruluT Instructiund publice cu raportuldNr. 4670, de a se plAti InvttAtoriT sAtesc1 ping, laarendarea mo§iilord satesc1 din casa derubai. (a-nesa No 71).

Localele tcólelorti erad dérü pregdtite ; Inv-dtd-

torii pentru dansele asemenea. In 1858 August 22consiliuld scélelord cii raportuld Nr. 117 (anesa No.

72) aprobd §i cartea scolasticd necesarid ; Ministeruldasupra acestuT raportd otdrésce cumpArarea a cate100 esemplare de fid-care sea&

In 1858 Septembre 9 consiliuld scolasticd cu ra-portuld Nr. 148, ¡Am o noud editiune de abe-cedard pentru sate mid eftind §i maT bund.

Singuruld red In contra cAruia avead a se am-gui invétatoriT .de la sate care aveati locale bune,mobilieruld necesard §i cartea necesard, era indi-ferinta stitenilord de a '§1 da copii la Inv6taturit(anesa No. 73).

Pentru remediarea aéestuT red consiliulti scolas-tied cu raportuld Nr 61 din Maid 26 annuld 1859opind ca prin organuld comitetelor de inspectiunesd facd Ministeruld desteptare pdrintilord séd e-pitropilord copiilord care absentézd, cdmd c. ad An-ta datorid de a r§1 trämite cop regulatil la scóld(anesa No. 74).

Opiniunea consiliulub o comunicd ministeruld comi-tetelord §i prefecturelorti ca circulara Nr. 4534 §i4535 (anesa No. 75). Alipimu aci ca anesd listace afldmd la dosarti priu care se socotég ce anumeobiecte la data acdsta se clAdéd trebuitóre uneTsale sAtescT. Acéstd, listit va proba cumil cd se in-cepuse a se intelege c. scdla nu va sIt died numalmurif §i Invttätoruld, 'ci o sumd Ind de alte ele-minte.

Cu tóté aceste conditiunT laudabile, dorinta de a seface §i mid bine aduse pe inspectoruld generald aidscdlelor ca cu raportuld Nr. 3 din 1859 Junin 23,sd propund chigmarea In timpuld de vacantd a In-vttAtorilord deja numit1 spre a ''§1 perfectiona In-vttiAtura scientificd §i pedagogica sub magistri es-pert1 din gimnasid, §i a da apoI §i esamenii (aneseleNo. 76)

Acéstd mösurd propusd de inspectoruld scélelordse realisd §i de sigurd c. contribui In cdtd va laImbunitAtirea intelectuald a InvétiAtorilord, caril a-vead a preda in scoff dap programulti urmAtord :Clasa i Cetirea, scrierea, numerarea , rugAciunT

din abecedarulti D-lui Codrescu §i Gusti.JI. Adunarea, sub-tragerea, imultirea i Im-

pArtirea, tabla luT pitagora, scrierea, IstoriaSintd, testamentultí vechid §i nod pe scurtd,

www.digibuc.ro

Page 24: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

23

cunoscinti generale de Geografie, cule-

gent de animale, plante :§i minerale ; de-semnulti en mina libera.Catihismuld micti morald sociald i Isto-ria Santa, testamentuld noti ; formele gra-maticale ; Geografia Romanilort ; biogra-fia Domnilord Romani; cele patru spetil,numere complese §i frante , indsuri degreutate §i de lungime cu aplicatiuni prinesemple practice, la mdsurarea suprafete-lord §i a trupurilord; scurta descriere aaniotalelord, 3 plantelord §i a minerale-lord folositóre §i necesare la economie §imai cu séma a acelorti care se potil cres-ce, produce séd afil In patrie ; Pro-bleme practice din agricultura §i din tec-nologia chimica, §i compuneri practice,precum: Contracte, jalbe, etc. Desem-nuld cu mama libera.

Adaogimti aci, inainte de a merge mat departe,tabeluld generalti ald scólelord satesci de peste Nil-covti a§a cum Ild alma in dosaruld alcatuitü totildupa cererea nOstra candd ne aflaind directore laMinisteruld instructiund publice in Moldova. A.-

costa tabeld care 'Arta data din 25 Iulid 1859,aréta ca, la acésta data erad infiintate, 24 scoli sA-tesci, din care 20 avéd localele lord proprii §i na-me 4 In case oferite de proprietari; aceste scoliavéd invetatori pregatiti in scóla speciall din Trel-Erarhi , ba chiar la 7 din ele emit numiti invéta-tori cu cunoscinte de 4, 5 §i 7 clase seminaricesci(anesa No 77).

In 16 Jul11, 1859, ministerulti instructiunei pu-blice, spm impoporarea scólelord Wesel tramite cA-tre profesoril scélelord elementare de prin sateledistrictelord, urmatórea circulara cu No. 11,628 :

Fiindd in privire ca , la mat' multe scóle s'adsimtita cA predarea Ceaslovultd §i Psaltirei, aril fiund indemnd mai multil pentru locuitorit sateni,spre a-§1 tramite copiii la invdtatura.

Fiindti in privire cA , dupre mdsurile acum lu-ate de contopirea invétaturilord basericesci cu aceleprimare ordinare se necesitézi chiar cunóscerea a -cestord cAr1 pentru acei din elevil laici, earl '§I

ard propune mal târ1iul imbraci§area carierei de-ricale.

Ministeruld, In unire cu socotinta emisa:cle con-siliului scolard prin raportuld No. 225, incuviintézacetirea* acelord carp in scólele satesci , acolo undeintroducerea lord ca carp. de cetire póte mat multi'a indemna pe copiil satenilorti de a frecuenta scó-lele cu mai mare zeld.

Facêndu-se acésta cunoscutil D-téle, rémâne sin-gura sa chipzuiti dupe imprejurarile locale."

In 1859 Iuniu 11, adeca cam o lung, inaintecirculara mai sust adusa , ministerulti instructiunelpublice de peste Milcovti , pentru antéia§1 data inRomania se gandi la invetatura fetelord satenilord(anesa Nr. 78). Elil incheiti jurnaluld prin care: consi-derandti ca ecuilibrarea de inteligentalintre ambelesexe este. o garantia a bunet armonil §i a morali-tAtel familiet ; considerândil cA educatiunea sexululfemeescti este cea d'antéiti necesitate in regeneratiu-nea poporulul, fiindit-ca ele sunt menite aiface dinfia-care familia cate o scóla, unde pe lunga educa-tiunea sufletéqc5, sA póta da copiilorti ford i pri-mele notiuni desvoltatóre inteligintei ; considerinddnecesitatea de a se uniformisa citd mat' multd In-vétatura elementara pentru ambele sexe, in intere-sulti armoniei §i fericirel familiel ; consideranddcA scolarii Went', de partea barbatésca atatd duperegulamentti catt §i dupg esperiinta anilord din ur-

.ma se védd el nu potd frecuenta scolile decatdin tempd de iérna a§a ca cea mai mare parte aannulul scola rémane disponibile ; considerândti cAfetele satenilorti sunt mai putinti ocupate cu agri-cultura , .in vérsta de 6 anni pin& la 12 ; conside-randd ca e datoria guvernultd a conlucra la stavi-larea sexului femeescd de la munci nepotrivite cuputerile lui fisiee §i prin urmare dannatóre sat-MA-O publice ; ministeruld otarësce ca celti putind intimpultl candd scóla satésca rdmane inchisa pentru

sa fiti deschisa pentru copilele satenilord dela 6-12 anni , pe lunga care §i Térna putéasemenea câte-va öre 0116 elm& In doue Ode pe fiAce sdptamana "

Ministrult1 ordOna, ca sa se comunice acestd jur-nald consiliuliu scólelord §i sa se céra programulti§i regulamentuld necesard pentru scélel% de fete.

Consiliuld cu rap. No. 79 din 17 lunid 1859

www.digibuc.ro

Page 25: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

24

aréth Ministerulul ch elii cu via multAmire si in una-nimitate aprobh mesura, (anesa Nr. 79) othrAndg capentru scólele acestea sh se aplice programa si sta-tutele saelord filiale din Ias§1 (de 2 clase).

Acésth dispositiune s'a supust de ministerg cureferatulg No. 4937 Iunig 24 acelasl anil la ott-rirea sit aprobarea consiliuluT de ministri (anesa Nr.80) , cerêndu-i-se a incuviinta sporirea salariululinvgthtorilorg care ard deschide sae de fete pe lasate de la 2600 la 3000 leT, care sh se tréch Insarcina arendatorilorg mosiilord la o nouh arendare,iérg pan g. atuncï sh se plAtésch totti din casa cle-ruluI cu incepere de la 1 Sèptembrin annulg cm-rentg, chndg urmézh a se deschide scólele pentrufete.

InthrOiere urmA de cAte-va lunT la aplicapunea mé-surilord maT su.sii aretate. In 18 Ian. 1860 consiliulürevenindg asupra cestiuneT, cu rap. No 10 propnnech cAtI privesee ternpult cAtg se cuvine sh Invetefetele hi scólh sh se lase In buna chibshinta a profeso-ruluT ca adech sh Invete MOT inainte de mésit, iéraduph, mésh sl Inv* fetele ; iérg de cumva profeso.ruliiart socoti ch arg fi mai potrivitg, atuncT póte cafetele sh inve0 impreunh ea MOT in aceleasT (ire,punêndu-se insh Inaintea D-lorg profesorT ch nu-maï eel insurap sh nrmeze a inveta fete de lavirsta de 10 anni in ainte, iérg eel nelnsurap nu-maï pAnh la acea de 10 .annT."

*

In fine, disrosipunele tóte fiindg luate, In 1850Ianuarig 29, Ministerulti adresh chtre top Invéth-toriT din -sate circularh indemnAtóre de deschidereascohlord iu condipunele mai soil enumerate, anun-ciindule ch de la çliva chat' In catalógele scóleT seva vedea figurandg celt pupng cifra de 10-15eleve, li se va spori salariulti la suma de 3000 leTpe anng.

In Martig acelasl annü era(' degia Infiintate 8scoli Wesel' pentru fete, mal tóte cu aprópe numë-tuld cerutü de Ministerg ca condipune la sporireasalariulul invqmorulul.

*

La esamenile annuale pe 1858-1859 esistagpeste Milc.ovg 15 solT de bAer pe la sate duphcum se aréth In anesa lit. A de la referatulg cerut de

la secpunea sOlelort si presentatg pretoriulul In13 A ugustÙ 1859 (veyri anesele Nr. 81).

*

MA a me urmAri detaliele annilorg 1860 §i1861 va fi d'ajunsg, ca sh probhmit eh scolile sh-tesci de peste Milcovg n'ag statg In nemiscare, shspunemg eh In Ianuarig 1862 se infiintaserh pesteMilcovg 64 scolT shtescI pe mosiile clerulul paniên-téng cu ung numèrii totalg de 2000 elevY , cumprobézh statistica intocmitti , dup6 direcpunea ceamti fostg datg noT, de sectiunea scólblorti si careapoI s'a §i publicatg in memoriulg presintatfi minis-truluT d'atuncl de D-nu capg MO sectiunel. La a-césth dath scóla preparandalh avé In internatulgeT 40 de preparanA dupe ce scosese dejA, 4 rén-durl de tinerT preghtip §i caril eel maT mulp fu-seserii, denumitT In Bassarabia de curêndil revenithMoldoveT , érg unii si pe la scólele primare de prinorase ca suplininp si adjuncp.

e

Cu töte progresele scóleT preparandale , ea nudedea indestui candidap de profesorl si acésta vé-dénd'o ministeruld , decise prin ordonanta No: 39din 1860, Augusta 12, (anesa No. 82) infiintareade. 4 scoll normale la Botosan`i , Baceiu , Tecuciasi Ismailii , menite a primi In elle ori-ce per-sönh de o v.ersth Inaintath carele arg dori a sepreghti pentru cariera de profesorg elementart,_

Pentru ca sh póth urma la aceste scolT cAnth-repT de pe la bAsericT , consiliulg de ministril (a-nesa No. 83) prin jurnalulfi L 64 din 26 Augustg1860 othrésce sA li se dea din cutiile satelorg cAtelei 30 pe lunh. Acésth dispositiune a consiliuluT sesupune InthrireT domnescï cu raportult No. 11326din 19 Septembriu acelasT anng (anesa No. 84) sidobAndindu-se aprobarea Domnitoruluï, se othréscein Septembriu 25 deschiderea in luna luI Octopi-briu a celorti 4 scoll uermali (anesa No. 85) si calectiunile la aceste scolI sh se VA In localele sco-liloril publice primare.

In Noembriu 5 , 1860 Domnitorulg incuviinOzh,raportulg MinistruluT Instructiunel publice No. 13697(anesa No. 86) prin care , pe cuvêntt ch In Is-mail(' nu se póte Infiinta KM normall din causalipsel de scolari, si de profesorT, cere asedarea scó-le1 acesteia In locg de Ismailg la Pétra.

www.digibuc.ro

Page 26: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

25

*

Acésth incercare de a imita In Moldova proce-derea guverniimêntuluT munténü, nu dedn resultate,cum nu deduse reale resultate neci in Muntenia.Su') la din Tecuel nu se putu Infiinta '), cé din Ba-cAd pAnA In finea Noembriu n'avea decAtt ung sco-laril, Scóla din Pétra. la 30 Noembriu, avea treiscolati carii invttad dupe programulti anesa No.87, programti care , de ard fi avutd cine sä in-vete dupe eld, aril fi asiguratd totu§T o nivelA maTridicatA pentru scolile sAtesci de peste Milcovd decum era in Muntenia. Cu mare anevointh se urct,peste cAte-va lunT numèruld seolarilord de la Pétrala flece 0 la Bactid la un-sprellece (vedi rapor-tuld comitetului de inspectiune din Bachd No. 13 din26 Ianuarid 1861 §i raportuld profesorului primarddin .Pétra inregistratd la No. 12666 din 26 Ia-nuarid).

*

In luna luT Martin ace§tI candidatl de la scoliad cerutd a se imprA§tia pe la sate §i intrebAnddatuncl ministeruld care din candidatil acestia meritäa fi numitl invëtAtorT sAtesci, s'ad aflatd resultatelefórte minime, ca sit nu dicemd pe alocurea -Warnule. Cati-va insit din ace§tI candidati, -earl maT dinainte urmaserA cAte o clasa- done pe la seminaredobAndirh numirl pe la scoli sAtesci pentru ate oclas1 doue §i cati-va pint, la a treia inclusiva.

In definitivil sailele normale dup. sistema munténAclidurA de adoua di dupA creatiune, lipsite de profeso-II, lipsite de scolari, lipsite de locale speciale etc. Salanormale din Trei IerarchT remase din nod singurapepinierä de invétatori Wesel, pe lunga care, adAo-gAndu-se pedagogia §i In clasa IV a seminarielort,se mal immulti nun-161111d candidatilord de invëtlitorTastfeld §i prin elevil e§iti din seminaril.

*

Unit annti dupA infiintarea primelord scóle sAtesclin Moldova, pentru esamenile anuali MinisteriuldtrAmitea comisinni esaminAtóre, de la care se pri-mirA raporturT, multtimitóre dad pentru moduli"'de predare In acele scoli , dér mai tóte arttAndddorinta de a se vedé mal Impopulate de cumd e-

1) Vo41 Relaliunea atatistieil de G. R. Melidon, 1862.

rat ; WI phrinth luafi pe fiT lord la lucrarea eim-pului §i 1 Impedecad de a merge la scélA (vedi a-nesa No 88) Mind, nu pentru a indestula o sim-plA curiositate, ci In interesuld adevtrulni, in anesti,unuld din raporturile delegatilord la esamenile scó-lelord sAtesci, acela ald economuluT Constantinu Bu-turénu, inregistratil la No. 4645, din 26 Augustfi1859, (anesa No 89) Aid se va vedé ci, déca inchunele case de scéle lasafi multd de doritii, chianti

si in Moldova , starea lord morale lush era, cumudice raportoruld, ituxintätóre. La acestd resultatfide bunA-sémA a contribuitt pregAtirea pe basesolide a invétAtorilorti cAtd §i povétuirile ce ulte-ri6re li s'a dattí pentru intretinerea scolilord sipredarea materieloru dupa programe. A nesiimd

aci, in interesuld istorieT, unele din instructiuniledate in acestd respectd (anesa No 90).

*

In 1860, sailile sAtesci de peste Milcovt eradla nume'rd de 42 dupre cumd se constatd, din bud-getulti MinisteriuluT, care pe aceld annd propuneainfiintarea incA a 10 scoll noue de la 1 Mid. Acelescoli se infiintarA §i Wei ma. multd decAtti 10 cAcT in1862 se constatA, cum aretarAmd, esistenta a 64 scolishtesci en totd atAtia profesorr §i cu 2000 de sco-larl. Védti-se Ins§ cumii, In modu oficiale, insu§1 Minis-teruld Instructiunei publice de peste Mileovd cons-tatA Intr'und memoriald pentru starea invttAtureipublice ce posedAmt In manuscriptd (anesa No. 91)cumd era In 1859 administratiunea scolilord sA-tesci §i care erad neajunsurile lorl Ministeruld, cons-tatAndd lipsa de populatiune prig. scoll. conchide,lanecesitatea confectionAriT unel legi pentro obligati-vitatea instrnetiunei publice primare.

*

OrT ate scAderi intAmpinarh scólile atom lepeste Milcovii, ele, Indöstrate fiindti c!) invépAtorT

bine pregAtiti, merserA sporindd, de i In numérumultd mai putind Insemnatti, de cumti erali sincro -nistice scolile de dincóce de Milcovd (Muntenia).

OrganisAndu-se In 1864 65 revised pe ( atedoue judete, calif primirii inshreinarea de a grAbi lufi-intarea de scoli Wesel*, in curêndd spori numéruld lord,mal alesd in judetele la care se nemerise revisori ac-,tivl §i inteliginti. Totu§1 nu eete de negatd cA, déciinvttAtorii acestord scoli none at fostd ale§1 d'in-

4

www.digibuc.ro

Page 27: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

26

tre preoti cu eke 4 §i 7 clase sentinarice§c1 í u-nia celd pupa cu cate 4 close primare, nouele sco-li in pripa orgauizate lasti de doritd lam dalprivesce materialuld adec loutlulil, mobilieridd etc.

Noua lege a seóleIord, aplicata in 1865, stabi-lindd obligathitatea instructiunei primare dérd la-sandd asupra comunelord obligatiunea de a da lo-calu §1 mohilieru, a facutd, sarace mint sunt celemat multe din comune , din marele principiu aftobligativitatit o litera in mare parte mörta.

CAPITOLULO Xl.

Revenindti acumii la saile din Romania de din-coke de Milcovd (Muntenia), gland, In 1863, lu-crari (sub Ministruld Odobescu), prin care, condem-nindu-se vechia procedere in organibarea scólelordWesel, §i Ill vedere avéndu-se procederea guvenam6n-tolui Moldavt inainte de unire iii ace,tii respectd,se propunea in budgetuld anualii nimic mai put'ind

decatu supresiunea scolilorii sittesci de dinc6cede Milcovii §i creatiunea in loci' le a 450 scoh nu-mat, pentru t6ta Romania ') D. Minissi u Odobescudicea in sprijinulü acestei propositunn , in notelepreliminare cap 11 pag. 5, din budgetulu Minis-terului, Cìt : ,,Esperiinta de mai nay: anni a dove-ditti ca invëtatura, or citt de primaria aril fi, pre-data de 6meni care nu scid nìci ceti nic scrie,

nu like aduce nici nut resultatil. Se propune dérddesfiintarea acestui moclu vitiosd de administrare ascófilord satescl."

Dorindri binele, ministeruld din 1863 nu nemeriealea la elit. In locil de a suprima scolile trebuia si seimbunatatésca §i organizeze prin treptata inlocuire aInv6tAtorilord r'61 cu a1i1 mai bunt MOsura pro-pusa nu se realist). sub Ministerulii care succedi

Ast-felii, in annulii urmatord 1864 se Iasi asubsiste scólele de dineke de Milcovil In stares lordde mai nainte,. multamindu-se a se da o organisatinnemai cotnplecta institutului Basiliu Lupu din Ias§1 §i ase erca in Bucuresci §i Ias§1, dupe metoda mista, scolf

I) Anuarulti pe 1863-64 constatd 1867 molt cornunale de si Inbudgetuld proiectatd de D. Ministru Tell pe 1863 erad trecute 2200AM In I odgetuld pe 1864 se vdü treeute 2096 de scoll dineóce

ili1e4st si 71 dineolo de Mileovil. Tot 71 scolI aunt trecute ea.esistrtnde peste Mama i in budgetulk pe 1863.

modeld la care sa studieze acésta metoda revizorii§'apoi sa se silésca a o intinde pretutindinea. Semai lua otitrarea, in 1865, dupe initiativa luata deunii din revizori §i cu incuviintarea Lonsiliulal sc6,lelorii, de a se supune invOtatoril la und nod esa-mend pentru a se Indeparta acei cari arfi fi cu to-told r61.

Elaboratele esaminatilord alipite la dosarele res-pective ale ministerului stad de fata spre a probaincapacitatea marei majoritati a acestord candidatl.Niel sciinta de caligratia, nici de ortografia cea malelementara, necum sciinta de istoria tèrrei, de ge-ogratia etc., nu posedad eel mai multi dintre can-didatt (veçll d. e. dosaruld No. 274 din 1865 pentrujudetulti Vla§ca).

Noua lege a scólelort ridica §i pentru sc6lele dedinc6ce de Milcovil nivela Intelectualä, eau nu semai multamesce leginitorulii din 1865 ea objectelece se predara In scolile satesci de la 1838-1848§i de la 1858-1865, ci (art. 32) cere, pe langacetire i scriere, Catehismu, notium de hygienii, de

de istoria terrel, de dreptu administrativiiaift tOrreI , de Aritmetica, de sistemuld legald aldrasurilord §i greutatiloru etc.

Realisatu-s'ad cerintele legii din 1865 ? Marta-rimil ca nu, pentru ea , spre a aplica programelenuol In tóta puterea In scolile satesci de dinc6cede Milcovii. se cern invetatorl mai calificati decitticei actuali.

Vedêndii acésta scadere D-lu fobtd Ministru I.Stratu a cerutri §i dobanditt de la camera in buge-tuld et 'I a presentatii pe 1867, Insemnata alma de1,080,000 lei pentru ctearea a 300 scoli sktescl Oisede modela, In care, numindu-se invOtatori calificatisa se pal realisa cerintele nouei legi scolare. A-§ia s'a fostd procedatt §i In 1838 §i In 1858 din .cóce de Milcovd. 8i de asta-datä , ca §i atunci,

se publicara concursuri pentru aflarea de WOO:tori capabill §i, tott ca §i In 1858, concursuld nudedu bune resultate , de §i se promitea 300 leipe luna léfa unit! InvOtatord stitescd. Atunci selu otarirea de a se pregati In tempd de cate-vasOptamlni In Bucurescl , Ias§1 , Craiova §i Berladd

www.digibuc.ro

Page 28: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

27

pre putiniT eandidaV ce se presentaserd, si care sevuser a ii prea slabï.

Aceste provisoriï seóle normale functionarA unele,gratiä buneI vointe a mat rnultorti D-ni profesori cu

WI carte puturi dobAndi candidatiï din Bueureseï,Berladti, si Craiova (cäcY in Iassl nu se potu organisaseóla) se supuser d. la o noud, incercare de esamenü,in urma cAreia cu tertd," buna-vointA tat nu segäsir candidatI dertmi de a primi eel 300 leI pelunä,, ci intre 100, 150, 200 si pré putini 250.

FurA deel a cestI Cap"- va rênduitI pe la seólele.

Oise modelu, in localuff mal multd séd maI putinilbine conditionate, de bund, sémit nicI unnld demntide a purta numele de localti modelu

Acesti invètätorl OisT de modeld sunt oblegatia maI urma in lunele de versa la seóla. Póte ehasfelü n mal en timpulti vord ajunge in adevèrdInv6tAtori capabili. De o-camdatA eei mai' multiau de modelu numai léfa (anesele No. 92 ).

Crearea In Bueurescl a 'Wlei normale pentru pre-gAtirea de inv6tAtorI sätesd, datoritä initiativeï M.S. Domnitoruluï, va face in fine posibile treptataimburattitire a personaluluf invëtAtorescil pe la sate.

Ca sd avernd Inteund virtord api opiatii scoll bu-ne pe la sate , ne ma?'" trebue insA localurï apro-priate cu scopuld. lord. In märginirea legiI instruc.:tiunel' publice. Ministerulü In acesta cestiune n'a pu-tutu face alta decitti a adresa, In aniT acest a dinprind, necontenite cAlduróse apeluri la proprietariT

1) Vedi r aportulft revis G. Melidon prin care arkrt ea invëtAtorscolilorü modelii sunt mai josii 'ea eel veclii din Moldov t Veih re-zolutiunele D. Ministru pe mal multe suplid alle inv6 Atorilorii dinBucuresm care in supltm datu probe de nesciinta lord Oda si de

SA eäutämd deci a stabili aceste diverse

sitabire. paratiunï intre annii rn21 susii indicati

de mosiI si la comune, trämiténduli-se de curêndtisi o seria de planurl de scóla de diverse märimIka, dupd, miziöce alegere , sti zidésel localuldnecesarid scolei. Ministeruld a venitti chiarti,

de eäte ori i s'a ceruttl, in ajutorti spre acsta enrnaterialil de lemne. TotusT 1111 este de speratürealisarea acestorü zidirl pia candil statulti nu vada ajutoruri de bani pe la -comune.

Asa, s'a urmatd si se urmézä,' in Belgia, Prussiaetc., pe unde instructiunea poporultiï a primitti inadeverii o fórte mare desvoltare.

CAP1TOLULÛ Xl.

Inainte de a termina acéstä espositiune sim-timti de lipsä .a face unti resumatfi aid observa-tiunilorti astre, intemeiate pururea, cum s'a vëOutt,pe documinte. Se constatArati decI ad pe seurnsituatiunea scedelorti sätescï In annii 1838, 18471848, 1858 j 1864 5 séri si 1866-7.

In maï multe modurl se. póte face acéstl constatare, spre a se afla starea de progresti séti de sca-dere a invelImentului , i a flume :

a) Prin comparatiunea numëruluib) Prin cornparatinnea numèrulul scolariloril.e) Prin comparatianea conditiuneloril de admi-

sibilitate a invètiltorilortid) Prin comparatiunea programeloril de in 76,-

mêntti.0) Prin comparatiunea numëralui art 'd u cliche icef) Prin comparatiunea peselorti la care revine

invetätura unuY scolarti

TABELt I.Comparafiunea mumërului Scadorie

1838-39 1846 7 1848 --9

1975 Scoll..Notel Veç1 pag. f.

AIISIMMINSIINLIMIMISI.IX111711:111MINCX.91=1611Paeaals

2309 0

Desdintate dupevolntiune.

r e -

1 8 5 8

1011 &oil in MunteniaNola Vedi Brost-ma Starea Instr tefu-

nel put-dice in Romfinia de sus, discursde 1. Zalomit. lineureset 1862.

In Moldova 15 $coli".Vedi sa Nr. 81.

1864

1988

1635 dincáee deMileovuí si 353peste Mticot u.

www.digibuc.ro

Page 29: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Asia dérti num&ulfi scólelorri a mersh sporindu art mersti relativfi catre annulii 1858-59 sporindtiOA la 1347 inclusivti; érti dupe desfiintarea sc6- la numerii pinü la 1867; acesth spurt este Ind Inlelorii, dupe cüderea guve'rnului provizoriii din 1848, minus in comparatiune cu annula 1847.reinfiintindu-se abià in 1858-59 scoll satesci, ele

T iBELA ILComparatiunea in numërula Seolarilorit.

1838-39 1846-47 1848-9 1 I 8 5 8 1864-65 ')

33000 Sco lari in Muntenia. Veçl'ipag. 10.

Nola. In tabloulf" de starea scó-lelorti din tot principatulii, la do-sarufil din 1834, No. 217, pentruesamene, stint numai 32521 sco-tali.

48545 Scolari. Vqi ta-bloulrt despre starea seó-lelor imprimatil pe acestannti.

i

0 22940 In Muntenia.In Moldova circa 300.

61,977. I

Peste Mimi'',10,693.

Dine.de Weevil51,284.

!

Aa dérú numhruld scolarilorti a mersh sporinclaii ambele perióde ale scólelorfi sittesci. Déril cu.deosebire a sporitü numërula scolarilorti in perio-

douilea intr'unti raportü multi"' mai mân-gaetoril , mal alesh tinhndu-se sétra de nesporireatoth de o-datii §i a irtmëruluI scólelorg.

TABELA IILComparatiunea condifiunilorii de admisibilitate a inOteitorilorg.

1838,39 1846-47 1 1848-49. 1858-59 1666-67

Inar.tarea Cetirei ciScriere i deprindereacu metodulti lancastricdot e luni de Oile.

Vsryi pag. 7.pag. 9 la care

se aratä ch, candid*"erail ne destoinici si ne-primitori de invétitturáetc.

NB. In Moldova nu e-sistad scoli sates&

011MMIIIIIN

mai multi. can-didati ióei in scóla ju-detmlui mai rintiiti con-deinIi si fiindrt I totide eurfind si ne-avandvreme a se deprindenic cevae la cetirescriere, cum voril invg-ta ei pre bietii copii?(pag. 12)

0

0

ln Muntenia:

a) Cetirc.b) Scrierev.) Catehismild) Istoria Shntáe) Geografia Europe si a ter-

rei Românescif) Aritmetica, nurnrile eomplese

greutAti i mkurig) Cunoscint4 plugArielh) Din geornetrii ap1ici4iune

m6suri. Peg. 19.

In Moldova

4 Classe de gimnasiil i doi a-nI de pedagogid i didacticd séricelri putinii 4 clase primari si a-nil de pedagogiii.

S'a mai adaosiiagricultura,desem-Dula, igiena,tele naturali, isto-ria, mtizica vocale,dreptil administra-tive'', gimnasdca, a-gricultura.

Tabelulii acesta vorbesce mai elocuinte dechtilamil paté vorbi nol: in privinta progresivei Main-täri a nivelei iutelectuale a invelltorilorti. i décAaxioma : cum este inatlitorul( aqa e seóla" nu in-tOmpina contraslicere , atuncl fiü-cine va conchide

cu inlesnire cit nivela intelectuale a scólelorii ea in-sh,§1 s'a urcatil multü in await dupe urml.

1) Damn eifrele din annuaruld pe 1804-5 ; in 1867 , eifrele a-mate ad trebuitti se spores* ddrii finelid nu avenul in eancelarià a-dunate eifrele esaete.

www.digibuc.ro

Page 30: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

29 -

TABELA IV.Comparatiunea programelorg de invqaturei

1838 39 1846-4711848-49 1858-59

Cetirea petable.Scrierea ca-

ligrafica.Aritmetica

4 speeil.Catihidmulfi

legil cresci-nekt.

Lucrareadimpului qieconomia.

Vedl pag. 6.

In Moldovanu esistil scoli

Idem ca 'n1838-39

Idem

0

0

CL I) 1. Cetire, silabire, scriere.2. Inv6tAtura pe din afarä a rugaciu-

3. Deprinderea la scricrea numeriloraritmetice.4. Principil de numarat ,rea calculu-lui din gând.

Cl. II) 1. Cetirea.2 Scriere dupa modele de caligrafiä.3. Preseurtare din istoria sfinta.4. Eleminte de aritmetica.Cele 4 lucrari cu numere intregi.6. Cateltismii.

ln Moldova.

1866-67

PROGRAMA

SCOLEILORt SITESCI DIN ROMÄNIA

DespdrOrea 1.

1 Cunóscereabirea, cetirea dupe table.

2 Formarea literilora dupemodele.

3 Scrierea numerilora si cal-cularea din memoria asupra ce-lord 4 lucrAri aritmetice cu nu-mere intregi.

4 Invetarea sfinteloril rugA-ciuni pe de rost6.

Clasa I. Cetirea, scrierea. numerarea, ru-gaciuni din abecedarula D. Codres-eu si Gusti.

Clasa II. Adunarea, subtragerea , imulprea§i impartirea, tabla lul pitagora,scrierea, istoria Banta, testamentulancù pe scurta, cunoscinti generalede geografia, culegeri de animateplaute si minerale, desemnula cumtna libera.

Clasa IlL Catehismulti mica morala socialúistoria sântà, testamentula nuoa,

formele gramaticale, geografi a ro-manilorti, biografia Domnilor Ro-mani, cele patru spei, numerelecomplecse si frânte , m6surl degreutate si de lungime cu aplica-PLIA prin esemple practice, lam6surarea suprafetelorti si a tru-purilora, scurta descriere a ani-malelora, a planteloril si a mine-rarelorti folositóre i necesare laeconomie i mai ea sémä a ace-lora care se pota Greece, produ-ce sa afla in patrie. Proble-me practice din agricultura si dintecnologia chimicg, i compuneripractice, precum: contracte, jalbl,etc. Desemnula cu maw li-

Despdrfirea

1 Citirea i scrierea caligra-fica dupa modela, i dictando.

2 Eleminte de catehism par-tea ântäia.

3 Din aritmeticii. cele patrulucrAn eu numere intregl.

4 Divisiunea pamêntului incontiments si oeeane, din geo-grafie, pe ehartA fArA teestii.

5 Culegere de animale. plan-te i minerale.

Despdrtirea

Citirea pe carp basericesei2 Eleminte do catehisma

partea II i III-a.3 Istoria sacri pe scurtii.4 Cele 4 luerärl aritmetice

cu nuinere complese.5 Geografia Principatelord

RomAne, impArtirea bru, ora-sele , riurile, lacurile , muntii,numirea terrilorii vecine. Tôteaceste mai multi' in waft modilpracticti si en ar6tare pe charta.

6 Scrierea caligrafica si dup.'dictando.

Desparfirea IV.

I Memorisapune de parabo-lele din Evangelia eu esplica-rea lorii morala si datoriilecrest.nismului.

2 Cetirea cu intelegere dincartea cuprinytóre a cunoscin-telor relatiVe la economia decampil i casnica.

www.digibuc.ro

Page 31: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

30

Urmare din Tabela IV.1838 3911846-47 1848-49 1858-59

11866-67

07,

3 Memorisatiuni ,din biogra-fiile Domniloril romani celorümat renumiti.

Pärtile cuväntulul si for-mele gramaticale într1thù modiipracticti precumil i aplicareaeelorfi mai usiore regul1 orto-grafice in seriere.

5 Impartirea politic& a Eu-ropei numal pre charta. Mësu-rile de greutatl si lungime, mé-surarea pogóneloril i falceloril;cotitulii vaselord.

6 Seurta desariere a anima-lelorii folositóre si necesariela ecomania

pp oattari ee.

casnicä , care 136resce, produce si afla in

e7Cnali.grafiadupa modelfi si

ditaclo

'n fa0. cu acesta tabelil nu credemti sii. mai fin, de lips&stärnintI din partea nóstra spre adenionstra ceea ceapare evidentil, ci invétatura säténului a mersil desvol-

1 8 3 8 3 9

tându-se §i ea In 1867 ea este superióra asupra MOO-turel annilor din nrmä. Póte ca. Anché nu top' Invet. sunt

positiuneï dér pa§l' marl" In genere facia.

TABELA V.Comparaliunea cartilorg didactice

I 1 8 4 6 4 7 1 8 4 8 I 1 8 6 6 6 7

Tabelele laneastnce se antuitau in Mar. .iii 21 ca se vord t dupa ce se va

aseçla tipografia Statuluy, ce se ase .ptaBA yin& de la Paris p sto 2, 3 lunY.Modelde de scriere se anuntail ca

a se tipäri.To nsi esista o carte de silabire; o a-itmeticd de D. I. Popp, grantatica de

I. Popp geografid de A. Florian, pres-curtare de Catechimii de idem, ealigra-d de A. Popp. Aceste.t pentru scolilerbane.Mai esista te.stamentuld vechiù i nodipäritii de societatea angl BA.Apoi :Abecedarulii moralu de G. Michaescu,

Istoria vechinlui testamenta cu moraläde pärintele It n; datoriile omului cres-,linù de S. Marcovicl, etc. care in resu-i'nett' pe 1838-39 dedéfi in

1 Istoria no Ayr testamenta.2 Ist. princ. tèrrel romänesci.

Manualil dIdem de illy 6t. trase din script.

1 Manualfi de rugaciune.4 Chetehisme1 Eleminte de matematica.1 Elerninte de geometriti cu figuri.1 Geografia mica.

Pe liinga cartile din 183839, din care cele mai mul-te epuisate séti reeditionatemai aflämil; Manualii de e-conomia 'casnica pentru in-vèlaturg fetelorti.Pri temilú fnerimei.Principii de agrieuIturà.Culegere de tail felulii de

scris(re.Cursfi de stila ep's olarfi.Sänta seriptura pe scurtri.Istoria principatului tèrre

rom&nesci.

.1111110 EMMA SIP MIN

Din cele din urma si pe I fingä ele:Tractatei de me-

sure fi greuteiti.4 G-ramitici ro-

mdne.2 Mlnudnatare

pentru invëtatori.Unti jurnalu in-

aticitoriula pri-marl.

1849

In tempuld re-actiunel abé -flamil impriman -du- e pentru -la mid abecedardsétl bud r d i uniinianualii de sila-bisma.

Actualminte nut ial tipografia Statului pose 'e pes-te 30 epee si,olastice.

Instructinnea primara are la disposit unea ei as-ta-op in.nimurn :

10 Gramat ci romane dediversi autoii.

20 MA Lull divere degeogiaba.

15 M nua e de aritme-ticA.

7 M nuale relative I

sciintele naturale.8 Manuale relat've la

Istor.a.5 Manuale pentru de-

semeulii limara.etc. etc.

Ertl candil e vorba deabecedare si carp de lec-

nurnèrulii lorti co-virsesee mime ma)* susì .aduse pentru alte cArt1 siaci nu amintimii despreeartile care se adresézanumt.i la invi5tätori si in-stitutori.

Lasämti ca conclusiunele acestei tabele so le traga invii antagonistii, déca maI suntü, al" invétbmén-tuhil nostru primarti.

www.digibuc.ro

Page 32: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

31

TABELA

Costull in termeni mediä all inagiturei satene pentru una

In 1838-9pentru und scolart.

1 8 4 8 9

45 lei vechl aprosimativa, so-cotindu-se termenele midlo-eia de 20 scolari de scull', ;érA spesele reducandu-se laaceste :

a) 500 léfd din cate 2 lei defamilia.

b) 200 seutire de bird , beili-curl, clad,

e) 200 in bucate din patuielede reserva.

Deci :900 lei vechT afóra de localti,

lemne, sé5 beilicun, spesede clasA.

1 8 6 6 7

13 lei veehl i fraqiune.budgeta tunt treeug 850,800 lei

pentru salele Weser. Acésta, suma im-pärtita pe No. 61,977 scolari, avemacifra de 13 lei mai sus5 arëtatA.

Si aci insA nu se socotesce easa,leinnele , mobilierulii scólei , speselelunarii.

Asa derd, pe candti in 1838-39 costa inv6-

iiitura until saténii citte 45 leI pe annt §i Invéta-tura aceea erea asa de slabd, hi 1866-67 ea costa,dérii Imbunatalita considerabilü, numal 13 lei; a-deed ca 1, 3 6(13, deci mal atreia parte.

Se nu se créOd insa cä acesta este costuld celddupe urmii, aid Invétaturei saténulul ; amesuratiien catil scólile se volt imbuuuíti i popora, se vamodifica acestfi prep, derd. pând candti nu volt fizidite localele si provedute cu mobilieruld si apara-tele necesariI, Doi totti nu voind avé normaluld costordinard alti educatiunei saténuluI.

Ned. ut-intrebamd (YAW cost*, iinv6tItura publicttprimard si urbane rurale, împrite flinch" speseleeI pe No. familiilord ce compunü dupe statistich po-poratiunea erre, aflamt ca pentru 897, 333 séri

ImmulOte cu 5 membri, pentru 4,486,655 locuitorIaril urma se se cheltuiésca de fia- care. pentru in-strucOunea primard publica de sate si orase numaI'cite 49 banI i fractiune, si anché socotinduse dupebudgetuld projectatü pe 1868, uncle sunt trecute

circa 500,000 lei vechi sporurI pentru creatiuni'One, Asernenea cifra nu este mare. In comparare cuceea ce costA in alte térri instrucOunea poporuluI.

Asia in SfiOra ajunge spesele de scólA la 1

fraud si 79 centime de locuitoriü.In Francia revine la 55 centime de locuitoritl,In Anglia 1 fr. §i 19 centimeIn Italia 41 centime.In Spania 40In Rusia 29

Acste cifre probézä cd, n.- In serrile care cheltu-escd mal pucind pentru sco.e este lumina ca malmare. Scdderea In spese o dobindesce scóla prin spo-ruld scolarilord saderea in spesele pe capil delocuitord nu este semnü de progresd aid Inv6td-turei, ci de maI pucina intindere a el", prin Impu-cinarea No. scólelorü, ne ingrijirea de locale, moMelt, aparate §i de invéptorI burg.

1) Ve4! pentrn aseste cifre : !Instruction populaire en Europe par.rL Manier" 1867,

www.digibuc.ro

Page 33: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

CONCLUSIUNE

Din espositinnea de mal de susd a lucrArilortInaintate de la 1830 relativeminte la scólele primari§i in specil cele sltesd, fie-cine, sperAmd, cd vaconchide :

1° Ca de la treentd nu avemtt de hive"-OM vre o proeedare mai ferieitä pentruorganisarea seólelord sittesel qi gralmicadesvoltare a Invélitmêntului In popord.Trecutuld de la 1838-1847 ne 'Joke Insi aretacumil amoruld de iérrii §i Inteliginta a-doui trelWimp, In fruntea cdrora istoriculd fideld va aflape D. P. Poenaru, ad ree§itd sd invingd o mareparte din dificultAtile marl, re se intémpino la or-ganisarea inv6tAmêntuluI in sate: Fiat amor patriae.

2° CA InvdtAmAntuld sAtzscti nu va puté fi or-ganisatfi pe base solide §i pe callea ce duce laresultate mail de cAtd cu conditiune :

a) SA se aviseze In datd la creatiunea de localede scoli apropriéte scopulul §i la procurarea mobi-lierulul §i a aparatelord didactice reclamate de pro-gresele morderne ale sciirlteI lul Pestalozzi.

b) Se se creeze séd acumt cd gratiA M. S. Dom-nitorulul s'a creatd, se se desvolte mered §i sese imulOscA scólele normale primaril spre a formabunl Inv6tAtorl satescl.

c) Se se linultiésci §i ImbunAtAtéscit bibliotecadidacticA A scólelord primari prin töte m4116cele po-sibile.

V. A. Urechi4.

www.digibuc.ro

Page 34: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

ANESELE

www.digibuc.ro

Page 35: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

ANESA No. 1.

Adresa Presedintelul plenipotentiarii alü Divanulul, ad-

jutantil genera15, Kiselefti, catre Eforia seólelorti Princi-patulul Romäniel, din 1831 Augusta 12 No. 80.

Je desirerais avoir un rapport detaillé sur la si-tuation des tcoles publiques et j'invite l'EphorieA, me donner A ce sujet des renseignements exacts,

1) Acésta EpistolA pare cA a stimulatü zeluld noueiEforif a salelorti , compusä din DD At. Filipescu, E.BAlAcianu i Stirbel. Eforia respunde D-lui Kiselef (veçllanesa No. 2) td pe d'altA parte provOcA lucrArile urmA-tire pentru redeschiderea de scoli pe la judete. SA

publicAmil aci cate-va din ele, impacientl cum suntemild'a nu perde occasiunea d'a-le pAstra mal la indemAnApentru venitérea istoriA a salelorti primare urbane.

Eforia sedlelorú. Bucureeci 1831 Septembre 5 No. 23, citrá CinetitaMare Vornicie din Mantra.

Fiind-cA dupA organicesculü Regulamentti urma a seasePt sale obscesci incA de la 146 Witt ta tOte ora-sele de cApeteniA a Principatulul cu a Statului ohiel-tuiélä si flindii-cA acésta intocmire a scó lelorii s'a in-tAtliatit pAnA acumil din pricina neprasnicei bóle acholerd ; acumil Eforia, vèçlêndil cA acelü biciù dum-net¡leescü s'a rAdicatti si câ o liniste deseversitA imperA-tiesce intru Vote, fArA cea mai micA intAtliere se grA-besce a implini a sea datoriA i spre Rasta a si luatticuviinciósele mésuri , ce se atinge de a. sea ingrij ire.[MI o mare Impedecare la inceperea inv4Aturilorn intota t1rra este lipsa de case obscesci destoinice a slujide sale in orasele de cApeteniA a judeteloril. Pentruaceea flindü-c4 mal in töte oraselo de cApetenie urnae-zA a se afla monastiri rnetóce ori case monastiresciset obscesci ; Eforia de o parte privindil, cA celti d'An.teiti folosil obscescil este invétAtura si alii adeveratel

tant sur ce qui existe, que sur ce qui reste à faired'après le réglement.

Je l'invite en même tèmps A prendre toutes lesmesures qui peuvent dépendre d'elle A, l'effet d'a-visér aux moyens les plus propes à réparer le tempsperdu par suite de la suspension des études. Cetobjet, étant de la plus grande importance dans l'in-térêt de l'Instruction publique , l'Ephorie doit ymettre toute l'attention et touta la célérité possible. ')

fericiri temeiil este inv4Atura, érA pe de altA parte lu-Andii mai cu deosebire in bAgare de stimA cererile desale si rivna invApAiatA a tinerimel, cu cinste poftesce precinstita mare Vornicie sA bina-voiéscA a trAmite cAtümai ingrabA porunci pe la top ocArmuitoril de judelecu cuprindere ca acestia sA adune flesce care in par-te'i pe locuitoril, cei mal insemnati, al oraselortl de cl-peteniA si facêndu-se chipzutre obscéscA dupA pArereaceld mai mad sA se otAréscA pentru Bala o casA inflesce care orasiil sat din cele monastiresci ori obscesci,érA nefiindü aseminea case sA se inchirieze de cAtrAoraiü cu incApere in destuhl, adecA trel odM pentrulocuintA a dol dascali si alte done salt mAricele pentruinvAtAturA. DupA ce punerea la cale a CinstiteI Vor-nicii va lua sevêrtsire, Eforia plecatü o rógä sA bine-voiéscA a o insciinta ca sA trimétA dascalii cuviincioslsi si incépA invétAturile.«

AcestA adres1 a Eforiei scóleloril proba cA anche laSeptembre 5, 1831, nu se organizaserA scoll conformilregulamontulu i recomandArei D-lui Kiselef.

Eforia se adresA apoi directil la ocArmuitori pentrua le ordona sA pregAtéscA case de sail.

EcA circulara :

Circalara de la Eforia acedeloril Met Octirmuitorf.

Fiindü-cA in Regulamentulit intocmitti in acestü Prin-cipatil pe lAngA altele este asedatti a se oréndu i si laacelü judetti , la o sallA cu doui profesori cu

www.digibuc.ro

Page 36: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

36

ANESA No. 2.Raportula Eforiei Wit D. Kiselef, despre scolt

A SON EXCELLENCE MONSIEUR LE PRESIDENT.

L'Ephorie des Pe() lesRapport

. La nouvelle Ephorie des Pcoles, dés l'instantde sa nomination, mit le plus grand empressement

faire reprendre aux etudes, dans les Ea) les pu-

pieta de la easa scóleloril pentru invülAtura copiilorilacelui judetü . dupe care Eforia a si pregAtitil profe-sori ea- sa 'I tim*: ca sA incdpä inv5tAturile. Derr,fAcënda socotélA ca acestora le face trebuintA clouts casede locuintA si deosebitil alte done case de nvätaturAcu Beaune, mese si celelalte pentru metodulil lances-

cAci se cuvine ca orAsenil de aci sA le facA, fi-indù cä fill D-loril aü sA se foloséscA cuinvät Aurae. Deaceea se scrie Dumn.-tale sä se adune la isprAvnicie toporäsenil i dAnduli-se in cunoscintä acelea folositúre in-tocmirl sä chipzuiéscA mai Antaiii Ioculü langA vr'o ba-

unde are si fiA scóla spre a fi cu apropiere, a-poi sl se sfAtuiésci cu top a face o sinaforA attail pen-tru facerea odi1orü de Inapturti, Cata fi pentru in-cAperile de locuitulti profesoriloril , cAel indestulti estecA plata profesorilorti sft da din ma salelorti si pAnAcandil se potti gad acestea. trA de vorii fi gata, BAaibA Eforia reapunsti spre a tramite profesoli, pre-cum si de urmarea e s'a fAcutü."

Reeultatuld primil la amistA eircularl fu urmätorultirespun4

Vornieia mare din Mantra a tfirref romtioeseI No. 1100 Septembriiianulii 1831, Seetiunea 3-ea Buenresei.

Cinstitel Eforif a seólelorti1

Potrivitti cu gläsuirca otnosenil cinstitel Eforii de la5 ale urmiTtórei sub No. 23, atingAtóre de a pub) icarisiVornicia prin poruncile sele in judete a se stringe dinpáruentenli insemnag ai fiesce and orasiii de capete-nie ca BA chipzuiéscA si BA otArasa ate o casA pentruinvätAtura publieä a neamului romAnesefi, fAcêndu-seurinare, sii venitil respunail acumil de la judetele, cemai josti se inseemézA, de .gAsiren cerute:orti case intrebuinta scolelorü.

Dreptti aceea se poftesce Cinstita EforiA ca s. facApunere la cale ca trAmiterea profesorilcril spre punereain lucrare a cursului invëtáturel..

Pentru Man le Dvornicit din lAuntru Filipescu.Orasulti

Cernetii.De la data acestei adrese pAnri in Noembriti 12, nu-

maT se naintézit vreo lucri.re seinnificativA. La acéstAdatA Eforia trAmite Vornicici a cdsta adresA :

aci s'aflarft caes

bliques, lcurs cours ordinaires, que des circonstan-ces graves et extraordinaires avaient fait suspendre.

Votre Excellence, ayant bieu voulu mettre a sadisposition le Han de Serban-Voda, l'Ephorie fitde suite faire les réparations necessaires, une écolecentrale fut aussitôt ouverte, et bientôt les élèvesy affluèrent de toute part. L'ardeur avec la quellela jeunesse reprit des études trop-longtemps in-térrompues , son assiduité, le zèle des professeurs,

Eforia seóleloril nationali =mid 1831, Noembrie 12 No. 2 BneureseI

Cinstitef Mare Vurnicif.

prin acésta otnosenie Eforia are cinste a ruga pecinstita Vornicie ca sA bine-voiéscA a face cunoscutfiate ca3e s'aii gásitü prin orasele judetelorti, dupe pu-blicatiile, ce s'aii fAcutti in trebuinta scólelorti,turei public; ca sá pótA i Eforia a se indeletnici maibine anal va trAmite pre orenduitii profesori, aci du-pe otnosenia cinstitei Vornicii de Is 26 Septembre subNo. 1100, vede Eforia cA numat la done judetegäsitii case, adecA CArnpu-lungil si Cerneti. DeosebitilEforia rÓgil pe cinstitä Vornicie ca sA bine-voiéscA amai inap'rospäta de isnlivA porunci cAtre ocArmuitoriijudetelorti totil inteacésta pricinA, sA nu se intAqiezede a se face Eforiei in grabil cunoscute ori ate casese voril gAsi mai Antêiü, cA si Eforia sä nu sufere in-pedecare and(' va urma cele ce se atingil inteacestade folosii punere la cale, de care cu cinste ascéptitEforia respunsulti cinstitei ornicii."

Dreptil respunsü la acésta cerere Vornicia-Mare, cuadresa No. 1518 din Noembriti 1831 mai anunciA Efo-riel acestea :

Vornicia mare a trebiloril din liuntru a tiirreI RomAnescl No. 1518,

17 Noembre, 1831 Seetia 3 , masa 2, Bueuresel.

Respunde vornicia cinstitei Eforil cA potrivitasuirea otno§enieT de la 12 ale acesteia cu No. 2 de is-nó vA improspätatti poruncl cAtre ocArmuitorii ju-deteloril, a grAbi tóte fArA zAbavä gAsirea caseloril in-cApètóre pentru trebuiuta scólelorti nationale, ce urmé-zi a se integmi pe Iajudete pi pe datA, - ce va veni a-semenea cunoscintA sa va da in cunascinta cinstiteiEforiel.

Se insemnézA catre actlista mai josii pi oraselc undes'ati &ail case incApAtére pentru scóle intocmal dupecererea cistitei Eforil.

Marele Vornicti din lAuntru, FilipeseuCAmpu-lungti.Cerneti.

Ploesci.

www.digibuc.ro

Page 37: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

37 ---

tout promettait des progrès rapides, qui auraient puréparer en quelque sorte le temps perdu. Malheu-reusement ces espérances s'évanouirent bientôt. L'ap-parition du choléra vint de nouveau nous forcerde suspendre des cours, qui avaient commencé sousde si heureux auspices ; dans cet intervalle, VotreExcellence voulut bieu ordonner de mettre l'ancienlocal de S-t Savva, destiné aux cours publiques,la disposition de l'Ephorie ; celle-ci s'occupe d'yfaire des réparations importantes à l'effet de rem-plir le but auquel il est destinè, en y établissantles trois classes ci-désigneé: savoir : L'Ecole pre-mière, l'ecole centrale, qui en attendant ont ouverts

Asupra acestel adrese Eforia otOrdsce :«Dupe ce se va face cunoscutil magistraturilorti ca

cheltuéla pentru intocinirea sz6lelorti o-datA pentru totti-d6una urrnezA se We* pe séma 'fiA-cAruia oragd gi dupece se vord priimi respunsuri, atunci li se voril scri aingriji sA aibi gate, atütd suma de schndurl trebuinciósedupe felurimea gi grosimea lemnelorii co li se voril a-róta de aici cu deslugire, cAtti i semi-cercurile de ti-nichia in numêruld trebuinciosti socotitord pe optii bAnclin fiA-eare din doue paradosuri, se vorti trämite de acichte un modeld de semi-cercuri de cercevé.

Cu acestil chipü indatä ce se va trAmite de aicl pro-fesori, acestia, gäsind totti materialuld gata, pe lociivoril ingriji ca in putine çlile sA se lucreze bAncile ,

cum vorti povetui gi sA re agede bite cele trebuinciósefAra a se pricinui perdere de vreme la deschiderea scó-lelord."

EcA devisulti dupe care Eforia credea cA se p6te facepregAti cu mobilierti o scólA primarA.

Insemoare de materialuri la audia fncepöteme cu optrt clasuri.

8 scAnduri de bradil gróse de 2 degete si gi latede e palmA domnéscA. pe care tind copiiI cArtile gi acrid,érü lungulil scAndurei va fi dupe lAtimea odAiei.

8 idem scAnduri gróse totil de 2 gi degete gi latede o palmA domnéscA, pe care gedil copiii.

8 scAndurl niai subtid tptü de brawl , pe care tinilcopiii piciórele.

8 sail:3(1mi subtiri totti de braclil , din care ail sA sefacA 16 telegrafuri (adicA stéguri).

pentru scaunele 1nvOltito-3 seänduri de bradd gr6- I rilord, avêndil aceld Ree-

se de 2 degete. unti unit aulapil midi des-4 idem mal subtid. pArtitil in patra despar-

1 dnue in fatA çi dolt!.I in dosù

24 grindi de stejard, lunguld de 2 stAnjenl, latuld domid latii de mAnA, grosimea idem, drA in muche de. 4degete, din care grindli aü sA se facA piciórele scaune-orü.

leurs cours à. Serban-Voda et l'école complémen-taire qui sera ouverte dans les premiers jours deNovembre.

L'Ephorie s'est en mème temps occupé des écolesde districts; le local destine' à cet effet a Kraiova,ayant recu différentes destinations dans le coursde la guerre, vient seulement d'être mis a la dis-positions de l'Ephorie, qui va s'occuper de le faireréparer immediatement ; elle ose se flatter , clue

sous peu il sera à même de recevoir des élèves.L'Ephorie s'occupe en même tems de se pro-

curer des batiments dans les autres villes des dis-tricts ; plusieurs ont dejá été trouvés, les autres le

3 grindi de stejarii , lunguld de 2 stânjen1 gi latuldde unil latil de mOnA gi mai bine , care ad sA se bagein zidii in dreptuld scaunelord , in care aa sA se bathsemi-cercurile, ea sA tie mai bine.

8 semi-cercurl de ferd, dupe forma ce se trAmite.21 table de tin:el-16 micA dupe modelii , in care ad

sA se puie modelurile de scrim"' adecA grapsimele invii-tAtorilord i tablele de aritmeticA.

10 table it:Tü de tinicU, in care se pund tablele de

Aaeste matedalud stint de lipsA pentru o scólA trice-petóre numai cu optd clasuri, pentru care s'aii gi inchi-puitil 'Lasts..

George Pop , profesorti de imprumutata invOtAturA.

&motels unuI scauna.cle fav6talura metodaluf lei Lancasterd.

Lef, par.

4 20 0 scindurA de bradd de cele gröse, care estedeasupra , pe care tind copiii cArtile gi acrid,cu privazu josti, lungulii de 2 stAnjeni.

4 20 Alta scAndurA de o palmA grásA, pe care geddcopiii lengA scaund.

2 20 0 scAndurA de cele mai subtid, pe care pundcopiii piciórele.

7 20 Trei grind!, lunguld 2 stAnjeni, Wulf' until latüde mg.* groduld o palmA, in muche de 4 de-gete, din care se feed pici6rele.

2 20 0 scândurA de o palmA, mal aubtire, din caresA se facA 2 steguri, unuld la o margine gi al-tulti la cea-Paltä margine.

3 20 Patru halcale de ferd din care intro stéguriblitute 2 la o parte gi 2 la alth parte.

12 Tinte marl pentru bAtutulti scAndurilord delemur!.

25 Plata megterulul pentru luzrulti until scaunti.50 12

Eca acumii gi planuld unel clase primare recoman-dati1 de EforiA;

www.digibuc.ro

Page 38: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

BS

seront sous peu, mais le besoin de professeurs, sefaisant sentir pour ces differents établissementsd'éducation première, l'Ephorie s'occupe en ce mo-ment de l'établissement à Bukarest d'une école

Pisa ald unel suede incepëtdre de judet6 pentru 60 :molar!.

etc. etc.

Lel. Par.80

2104063

I 12

Pretuhl mobileloril unel mil.

Scaunii invëtAtorului.Pentru 7 trupurl de lemnAriA.10 table mari de tinichié.21 miel idem.7 semi- cercuri de feril, trel oca 225 dr.

522 20(Ve0i pag. 25 de la dosaruld de la arhivaStatului No. 2230 , No, 1675, No. 1 de laEforiA, din 1831, Septembre 8).

Eth cum, celd putind In 1831, intelegea Eforia cA sc6-la nu va se OicA numal muni unei case I Al de cea uitatii maT apoi acéstä procedere 1...

In Noembru 24, 1831 eu adresa No. 36, Eforia vestesceVorniciei ca se eerie ocArmuitorilord ca conformii art.85 din regulamentuld organicd (?) se se alégA localede sae mai alesil la bAserica cea mai mare din orasili

normale d'enseignement mutuel , qui ouvrira danspeu ses cours.

L'Ephorie se trouve heureuse de pouvoir annoncera Votre Excellence que, jusque à ce jour elle ne s'est

mitéce monastiresci. Din primele linri ale acestei adreseresultA cà Eforia nu a fostil regulatd Anch6 nimicd pentrudeschiderea scólelord in celle 4 orase unde este ve-çlutii cA tea aflatil localud.

In Noembre 20 , 1831 cu adresa No. 12 aerie Efo-ria Vorniciel.

Cinstitel mare Yornicii a trebilorel din kluntru.

Eforia cunosedndil cd, sfaturile orAsenescl aunt subtindatorire, ca sA priveghieze asupra tóte ate privescdla buna orêndutilA a unlit ora0i i cA.. privegherea sc6le -lora publice este asemenea o neapilratA datoriA a sfa-tului fleece-arid Orap , ca ceea ce priivesce maimultd spre folosuld lord in parte, ea cinste r6gApe cinstita VorniciA ca sA bine-voiéscA a face cunos-cutil prin poruncile , ce va da dare tóte sfaturile orA-gnesci, ca Eforia de scum in ainte la ori ce jude-ca de trebuintA cA se atinge de inaintarea lucrurilordseólelord publice, o sA se 'nte16gli cu sfaturile ora,elorti.Acele sfaturi firesce din doue pricini vord indemna cuosebire la acea ingrijire: antaiii de datoriA sAvar0reiporuncilord Cinstitei Vornicii i aid douilea de cugeta-rea folosuluI lord. Acestea bine judeandu-le CinstitaVorniciA va bine-voi a trimete si Eforiei sciintA deurmarea, ce se face intr'acésta.s

ccë aci prima adreek ce Eforia trAmite directd, in a-facere de scoll, cAtre Municipatele sate.

Etoria scólelora.

Cinatitulul Sfatti orlfenesell din oraplil

sIncredintatii este Eforia, cA din partea Cinatitei marlVornicil scrisil in multe rendurID-lui ocArmuitord allüacelui judidetd sea prin sfAtuirea oraveniloril de a coloingiijirea lord sA se gAséseA o casA sén vre und metohilmonastirescil eu doue sItli mAricele pentru invetAtura co-piilord si cu doue, trei odAl mar miel pentru locuirea das-calilord ai o odaiä pentru scéla publicA din acestil o-ra0d; dar fiindü cA Eforia nu are nice o sciinti des'ad gäsití o asemenea casA séd nusi vede cu sufie-tésca neastdmpgrare ca tinerimea 'si perde vremea i

dascaIii aunt co si sositl inteaceld orasiti, Eforia nu lipsesce prin teacesta a face sciutd aceluI sfatd , cA inarticoluld 85 ala organicesculul Regulamentt ce s'a in-tocmitd pentru salele publice din tot(' PrincipatuldV.alachiei,s se coprinde cA pentrwscólele de prin crapart se tie ease publice, ce se vord gAsi prin facele era-se, ci fiindti cA Eforia cunósce pe sfaturile -orAsenesa

www.digibuc.ro

Page 39: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

39

pas vue dans Je cas de disposer des fonds, qui sont iassign& aux écoles par le réglement organique, sur 'les caisses de la Vestiairie; elle a pu suffire a toutpar les fonds disponibles, qui se trouvaient dansses propres caisses.

Cependant elle ne pent dissimnler tt Votre Ex-cellence , qu'elle éprouve en ce moment quelqueembarras par suite des arrierés qui lui sont duspar la métropole : ces -arriérés présentent un Ca-pital de 6,300 piastres pour l'année 1829, de26,198 pour l'année 1830 et la totalité des sommespour l'année 1831. Quelsqu' aient 60 les efforts del'Ephorie jusqu' A, ce jour pour se procurer la ren-trée de ces fonds , tout a eté inutile, La Métro-pole néglige même de répondre depuis quelquetems aux invitations, pi lui sont faites. L'EphorieA cet effet ose solliciter les ordres de Votre Excel-lence, seul moyen de donner de l'efficatité A sesréclamations. (signés) .Alexandre Philippesco

E. BalatchanoStirbeyNo. 24.

Bukarest, 24 Septembre.1821.

iusArcinzte cu Vote Interesurile orasiului si CA ingrijireasi chipzuirea pentru Bala publica i sti cuvine dreptilo. datoria santA si netAgAduitA, privindil maT multil sprefolosuld in parte alii orAsenilorti, cici 'si vgdil copii in-v6tat1 si destepti prin invëgturA, ceea ce este cea din-têiii podóbi a omului simtitord , de aceea poftesce peacestil sfatil orAsenescü, ca indatA dupA priimirea a-cesteia sA chipzuiéscA cu din adinsulil pentru gäsireapomenitei case spre a nu se mai prelungi vremes inzadarii, fiindil ()mil s'a çlisil doue sali marl si treiodAl mal mid , insA acele odAT intru care este a seaseçlia inv6tAtura alilodidacticA sà. aibA lunguld de trelstAnjini si jumêtate, &A latulii de treT, inpotrivA de nuse voril gAsi atfitea de mari fie si de 2 strtnjinI lun,gulf" si de dour latuld. Deosebitil va ingriji cinstituldSfatii si pentru mobilele ace! scóle adecA : scaune, la-vile si celelalte , care acestea fAcôndu-se o datA princhieltuida orAseniloril vord fi pentru totil-d'auna; cAciEtoria jertfesce pentru plata dascalilord si pentru alteadaugirl , ce se vorii face spre inflorirea acestui folosùobscescil, asa dérfi urmAndil cinstituld data si silinda-se prin tótA a sa virtute a se psi si casa trebuinciósApentru sc6lA si mobilele cele trebuinci6se a se pregati;va insciinta Eforia, cfitti mai fArA zAbavA si a cui anu-me se MIA acea casA ca sA scie mai din vreme , cepunere la cale sA facA inteacésta trebuinfi cu trimite-rea dascaliloril, érd pAna se va priimi respunsil de laacestil sfata, Eforia va ingriji a trAmite pe datA acoloomil cli sciinta spre a povAtui in ce ail a se lucra si

ANESA Nr. 3.Eforia seólelorú Nationale.

Doranilor protesori sad centrale din Bucurescf.

Raportulk D-v. ce atT trimisk Eforie de la 15ale urmatorulul subt Nr. 3, in unt jurnalk coprin-Otork de töte §ciintele la care se indatorézit a daesamenfi candidatil profesorï, vepnduse, s'ail WO-lesii de bunk chipzuirea ce ak facutk, de aceea §i.Eforia scrie D-v. ca 0, ve indeletnicit1 a alcktui fie§Y-care in parte unit cursk pe scurtil de töte acele§ciinte, pe care este ne-apkratli, trebuinti a le WO-a candidatil profesor! ce vork merge pe la judete

§i aceste alcktuirT le vcti infliti§a D-v. Eforiel gataplink la 15 ale viitornlul Decemvrie.

Iar candidatil profesorT, fiind-cii, trebue indepli-niti intru §tiinta invlitAturilorii ce s'at otkrit prinjurnalulti din Decemvrie 8, anulk urmatorti , invremea I;e se va indeletnici la invlitAtura metodu-luT IuT Lancaster, dupe temeiurile a§eqate prin jur-nalulii Eforie subt Nr. 2, Octomvrie 30, vorli fi

a se aseçlia mobilele scólel cu insemnare de la Fforiade suma si feliurimea anume a acestel mobile.

Annuli"' 1831 Noembriii 23, No.... Bucuresci.

Eforia seAlelorü nationale AnnulA 1831 Noembre 34 No. 26Bucuresei.

Cinstitel Mari Vornicil a trebilortZ din licuntrul

Prin otnosenia cistitei Vornicii, pe care cu cinste apriimit'o Eforia, scrisit de la 17 ale urmAtoriului subNo. 1518, s'ail vëçlutil insemnarea , ce se face pen trugAsirea altoril doue case in trebuinta scólelord publicela orasele Rimnicu-VAlcil si Ploesci, déril fiindd cAEfo-ria nu are sciintà a le cul aunt aceste case si de suntdestoinice a sluji inteacésta trebuintA, si mai virtost,ca prin unele din orase .se gAaescii si metoace- monas-tiresci, care potil fi mal maxi si mal incApêtdre. Deaceea are cinste Eforia a insemna cinstitel VorniciT ar-ticolulii 85 ald organicescului regulamentil, ce se atin-ge de intocmirea scóleloril care si se cuprinde printr'-acesto cuvinte : .se va aseçlia ate o seólA incepaerein fiesce-care orasil de capeteniA din judete, carea secompune inteo parte de odAl ale acelei mai mare büsericice se va afla a colo.. Dinteace3tea doue, intelegêndiicinstita Vornicie trebuintA cA acestil articulti eate defolosü a se da si in cunoscinta earmuitoriloril, va bine -voi a le porltnei, ca asupra glairei unorü aseminea casesA aibA cea mai mare ingrijire si osirdia spre n nu tre-ce vremes. gpre acestil temeiil si Eforia eu chiste facecunoseutil acésta cinstitei Vornicil."

www.digibuc.ro

Page 40: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- --10

lndatorati tottinteacea vreme, a se desevêr§i §i la cele-lalte Invetaturi ce le vorg lipsi dupit cursurile ele-mentare ce se vorg alcdtui. Spre acestil sfir§itddard §i in locd de 2 luni ce prin jurnalulg Eforiei seotArise numitilort candidatilord spre invntAtura aces-tor cursuri, vord avé trei hie, §i vord primi fie§i-care cite lei o sutA pe lunit. De primirea ace§tiea§i punerea in luci are va avea Eforia respunsuld D-v.

1831 Nembrie 23.Nr. 32.

Bummed.

ANESA No. 3 bis.

AstA-01 la 30 Octomvrie anuld 1831, adunAndu-se mAduldrile Eforiel §c6lelord ad chipzuitg ca sase adune inteo çli pe Oa sAptdmAna §i a poftidascAli §c6leT din Bucuresci, ca top din preund in-chipuindg unit cousilig, sl faca esamenuld celorüce se volt arnta ea dorire de a fi profesor! lascólele de prin judete, ség din Craiova, §i find-ainvntdturile la aceste sc6le trebue sä, urmeze dupemetoduld lui Lancastru, §i sA, se asetnene intru VS-te en duhuld osebitulul regulamentil ce este Intoc-mitt, de aceea : '

1-id Profesorii Bucurescilord se vorü indeletnici ainchipui proectuld de InvetAturile ce se vord cerede la fie§Y care candidatg spre a fi dascAlti la ju-detd, §i asupra acestord invAtAturi li se va face a-id esamenulit Care dintr'An§ii se va cun6§te des-toinitt, 'i se va da inscrisg iscAlitd de profesori cevolt alcAtui consiliul, §i in urmd va fi p-imitil dea asculta cursuld normalg spre a inveta metoduldlui Lancastru, dupe care mergéndfi la judetü, sA,urmeze InvntAturile.

2-a Cursuld normald nq va tinea mai multd dede done luni. Candidatuld de daschld va primieke lei o sutd pe lunA inteacéstA vreme de lacasa scólelord insI candidatuld, pentru cursuld nor-maid, va fi datort a merge in tóte çlilele ca sd fiede fatA la paradosuld de alilodidacticd atAtd la in-tlea clasA, cAtd §i la a doua, §i a practisi fäcên-du-se §i monitord intre ucinict

3-a Cursuld normalü va incepe de la 1 Noem-vrie §i va urma in t6te Oilele. DascAlfi alg aces-tui cursd va fi D. Gheorglue Pop, en léfa pe lunittalere cloud sate, insd nu la aceste césuri cAnddeste paradosuld la intAiea §i la a doua clasit de ali-

lodiclacticit. Se va da coprinderea acestui jurnald inctmo§cinta profesorilorit scólei spre respunsg la ra-portuld ce ag datit Eforiel de la 14 Octomvrie1831, Nr. 2, §i spre a fi intoculaï unnittori. ertipe de altit parte se va da de cittre Eforie in cu-no§cinta ocArmuitorilorg de judete ca sA publicuéscdde ob§ce acéstd, punere la cale, dAndu-se §i pringazetit.

ANESA No. 4.

La 11 Far. s'ag infliPi§atil intru cercetarea 0,bicinuitei obstesci adunArT projectu de regulamen-tulg scólelord publice §i cu prilejulü acesta D. Vor-niculg §tirbei ca mAdulard alit Eforiei scólelorg arostitd nrmAtórea cuvéntare :

Mai 'nainte de a da in cunoscinta cinstitel a-dundri regulamentuld, ce s'a facutg pentru o nounintocmire a scólelord publice, socotesed de datorida supune cinstitei adundri cursuld lucriirilorfi Efo-riel, adecA starea !atilt care s'ag primith sctilele In-tilt a sa ingrijire, mizlócele ce a inirebuintatd pen-tru inaintarea lord, resultatuld ce ad dobAnditd, §iin sfdr§itti intinderea ce se nAdAjduesce dupe nouaintocmire.

La sfêr§itulii annulut 1830 , cândii Etoria ceade acum s'a insArcinatti cu ingrijirea de invntAturapublii a , doue sc6le erag intocmite numal: una inBucuresci, alta in Craiova, cate §i acestea se afladInrhise din Imprejurarile vremel. Atunci cea d'An-OM ingrijire a Eforiei a fostii a se deschide in-datd scóla din Bucuresci , care a §i inceputd deloci"' lu hanuld lui erband-Vodii, primindg mai laurrnA pe sémd-§1 scóla din St.. Sava, s'a indeletni-citii. cu OM silinta a face meremeturile §i a glitiincAperi nod, potrivite cu intinderea invntAturilorgce trebuinta cerea , §i cAndg Eforia chipzuia a a -

§eçla invntAtura publicit pe temeiurf mai statornice,§i a inlesni mizhicele cele pentru intinderea acesteiinvetAturi, a data peste noi b6la holerei, §i Eforiaa fostft silitd sA Inchiçld scóla. IndatA Ind dupli.incetarea acestei b6le s'a deschisil so:51a in St. Savain luna lui Noembre urmAndu-se pinit la Marte 1,1832 cursurile ce at fostg mal de trebuintA a sedeschide atunci Indatd pe potriva puterel scolari-lord ce se adunaserit.

www.digibuc.ro

Page 41: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

41

Ertl de la Nellie 1. s'a data inqtaturei publi-ce o noire desvoltare, intr'acea vreme deschisd

in St. Sava cursuri noui, dändu-se fia-careia ramuride invètaturet o intocmire mal regulatI.

Inteacea vreme s'a intocmitii scóla centrall inCraiova ; OW inteacea vreme s'ail a§glatil scóle in-cep6tórd mai pe la tóte judetele , §i ast§-01 mimepatru judge sunt la care nu s'ad amlatti änch6scóle , adia Slam-Rimnia , Darnbovita, Ialomita §iTeleormand.

Atund s'a intocmitti in St. Sava rind pansionüunde se dl . copiiloril o in-grijire mai de aprópe la4. lord purtare §i invgatura. Inteacestil pensiondse pazesce acum o buna orênduéla , §i póte slujidreptd modeld §i pentru alte asernenea amlemên-turi.

Atuncl éra§T s'a facutd punere la cale de a seamla in Bucuresci sale incepütóre in fia-care plasaa oraplui, pentru multimea scolarilord ce nu potiiincap6 in St. Sava , §i pentru ca sa le fiä mal cuapropiere a§T unna invëtaturile inteacele sae.

Dinteacestea una s'a a§4atti in St. Gheorgheceld vechiii, alta la betserica Amzii, doue

nu s'ad deschisd Anch6 pentru a nu se gäsescii in-clperï ; Eforia Ana ingrijesce a se implini acéstatrebuintä, cAtö mai feira zabava.

"Pe lênga alta neinlesnire ce Eforia a intêmpi-natii in cursuld lucrarilorü séle , cea mai mare afostd lipsa profesorilord la intocroirea scólelord in-cepdtóre, §i nici s'ar fi pututti birui acésta n einles-fire, déca nu s'ar fi intocmita aid unti cursii nor-meld spre deprinderea acelora ce se aréta cu do-nut& a se pregati pentru a fi profesori, otärändu-se pentru acestia, spre incuragiare, §i ate lei unasuta pe luna pe o vreme marginal de trei §i pa-tra luni.

Deosebitd de mai susti arëtata neinlesnire, ce aincercatil Eforia la intocmirea scóleloril este §.1 lip-sa de incaperile trebuincióse pe la ora§ele din ju-dge; s'a facutii insä indemnare dregatorilord pr e-cumd §i ora§enilord din partea locului a chipzuimizhicele de inlesnire, §i pentru punerea In lucra rece s'a facutd pe la unele locuri , Eforia se simtedatóre a multarni dregatorilord §i orì1enilorü dupela acele locuri, c1ci prin a lord rêvna s'a datii sc6-lelord bune inaperi , unele prin inchiriere §i me-remeturi, altele prin cladiri inteadinsa : preeum s'aunnatd mai cu séma la ora§uld Giurgiti, unde prin

silina ce are ocarmuitoruld de acum aIü acelul ju-detii , pentru cite privescd la obstesculd folost, aingrijitt pentru a inlesni tinerimel din partea lo-cului mizlócele de invêtatura , §i din a s'a rêvns'ad indemnatd ora§enil, precum §i a1T iubitori deluminarea tinerimel , §i ail ajutatii de s'a fäcritd ozidire inteadinsd pentru sc6le cu doue säll marl cepotd coprinde fil-care ate 200 de scolari.

Peste cinci hull dupe acésta noue intocmire ainvetaturei publice &air datd obstei dovéda de ur-marea invetaturilord prin esamenulà generald ce s'afacutii la 9 ale lui Septembre in sala din St. Sava ,

Atund cercetandu-se ate doui scolari In fil-c, treclas6 , s'a doveditti sporirea rapede ce Muse uce-nicii inteacésta vreme de dud hint La acestd es-samenü dupe chipzuirea ce se feicuse pentru in-demnarea ce trebue set se dée §i scolarilord la in-vëtaturä, s'a factad alegere prin concursd de optdtineri din eel' mai silitori §i mai sporitI la Invga-tun' i s'ad a§glatil pensioned ai Statului cu inda-torire ca desavêr§indu-se ta invgAturi sa predeajfl salele publice acea ramura la are se vortl ga sidestoinici.

La aceea§I epoca fetandu-se esamend §i la scó -lele din Craiova , precum §i scóle cese afil a§glate prin judge, pe.la tóte s'ati datd do-ve4 cä i invgatorii ad ìmplinitü cu rêvna §i vred-nici slujba lord §i scolarii ad facutu multd spordla invgatura.

Pentru inaintarea invëtaturilorti, Eforia a avutdnecontenitä luare aminte a se povëtui, prin .espe-rienta, de mizlócele cele mai inlesnitóre , §i c1iu dd

dupe cea din urmä, vacantl s'aii deschisd iérlo sc6-lele, s'a data inväteiturilord o mai mare intindere,a§glêndu- se in sfêgitd pe temeiuri statornice po-trivitil ca trebuinta ce s'a cunoscutii , §i dovediteprin cercare , temeiuri dupe care s'a alatuad re-galamentuld ce acurn se infaci§6za cinstitel adunari

Pe aceste no-ue temeiuri se urinal acum in-vëtäturile in trite salele cu buna orênduéla.§i dap estarea lord de acum bite dad bung nadejde de spo-rirea lord spre desavér§ire.

In 12 sale incepät6re, ce s'ad a§e0ata pinii a-acum pe la judgele dupe afara, dolAndesce tineri-mea cele d'antAid cunoscinte printeund metodd fór-te inlesnitort, §i se imparta§escii preste o mia sco-lad de acésta invetatura.

sala din Craiova , precam §i in Bucuresci6

www.digibuc.ro

Page 42: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 42 ----

s'a datu claseloril incepetóre o lutindere mal po -trivitg, cu trebuintele, §i starea locuitorilord aces-torn crap, in Craiova se Invétg. incite Gramatica,Aritmetica, Geografia, limbile Grecescg. §i. Franto-zéscg, 250 scOlari urréa, astg-di aceste invetti-turi in scóla din Craiova ; cu intristare inse Efo-ria arétd, el de nu s'a datg ping acumg acestelsale tót,1 desvoltarea dupg dolintg, i de nu s'adobindita OM rodirea ce se nadgjduia, acésta im-pedecare a fostg lipsa de inaperi potrivite cu In-tinderea trebuintei unel scöle centrale.

Despre altä parte cu multamire aréta Eforiacinstiter Adundri: , ca Magistratulg acelui ora§g adata dovédi de o deosebitg Avila luandri pe sémascólii In niizloculp ora*ului ung locg f6..te intinst,pe care Eforia ngdgjduesce a se Indeletnici iu véraviitóre sg clgdesca o zidire dupg, und plang regu-latg.

Invettitgrile ce se urn-16A in scóla din Bucu-resci , dupe Intocmirea de acumg stint : Gramatica,Caligrafia, Geografia, Aritmetica, Desemne, lstoria,limbele Latinéscg, Grecescl, Frantozéscg, Rusésci ;Algebra, Geometria §i pravilile pgmentului, precumgIn alAturata tabla se arete.

Optd-sut4 de scolari urmézi acumg deosebiteleinvetIturr In scóla din St. Sava, §i 400 in cele-lalte done scóle incepetóre de prin plg§i.

»Pe lêngg Cele-l-alte Eforia a socotitti de ceamai sintA a sea datorig a Intêmpina töte trebuin-tele prin cea mal mare economig. La sfer§ituldannului 1830 dada s'a orenduitti acéstit Eforia, s'a a-flatit nahtg in casa scólelorg .lei 73,798. Dupg ac.eeas'ag strinsg pe anulti 1831, lei 95,808 din yen-§larea mo§ielorg, §i din contributia preotilorg ; s'agadunatg §i pe annulti 1832 lei 53,220 din yen-rviarea mo§ielorti Glavaciocti. Rril an suma hotg-ritä prin regulamentulü organicti §i prin budgetulgcheltuelilorg Statului pentru Vinerea scólelort pu-blice, nu s'a primitti de la Visterig, mai multd decgtg lei 94,660, din suma de 525,000 ce se cu-venea scólelorti pe 18 luni, adicg lei 175,00.0 pcsemestru din urmg 1831, §.1 lei 35,000 pe annulg1832.

Cu acéstg, sumg de lei 317,486, s'ag Intimpi-natil tóte trebuintele saelorti In curgere de duolanni, de la inceputulg annului 1831, Ong, la létulti1833 ; dinteacesti ban! Eforia a avutil a Intempinanu numai cheltuele regulate, ce s'ati urmatti pe fig-

care lung, ci §i alte cheltuell estraordinari cads'ag suitg piing la o sumg, de lei 60,000, ce s'agintrebuintatii pentru meremetulg scólei din St. Sava,mobilarea sähilorti de predare, ingrAdirea curtii, cuzidg, zidirea din nog a doue odgi pentru portarti,§i pardosirea cu pétrg a Mite! din antia acesteilicóle ; pentru clkdirea §i mobilarea sglilorg In scó-lele incepetóre din St. Gheorge §i de la bAsericaAmzil, §i pentru meremetulg §i mobilarea incgpe-rilorti unde Se an acumg a§o;latli scóla din Cra-iora.

Socotelile scélelorg pgna la 1 Martie 1832, s'agcercetatfi §i.s'an Incheiatg de caträ obscesculg comi-tatg, ce dupg deosebitg Regulamentg era atunciInsgrcinatü cu revizia caselorg de folosti obscescti,iear socotelile pe Oece lull! ale annului 1832, suntgata a se supune obscescului Controlg.

Acestea sunt mizlócele ce ag avutg Eforia lamina §i ce a Intrebuintatfi pang acumg de cindgs'a insgrcinatg tut ingrijirea scólelorg publice, eardig pentru sporirea invétAturilorg , spre destiv6r-§ire acumti candg, dupg. temeiurile ce s'ati a§eçlatapriu regulamentulg organicti tfite ramurile admi-nistraiieT, s'ag imbuntitglitti Inteun chipg simtitorg ;oblAduirea petrunsg fiindd de veciniculti adeverg,ci numaT deprinderea in obiceiurY Mine póte veci-nici Ieginirile némurilor §i cg temeiuld cellI mai ne-clintitt alfi orinduelilorg unel societati este brie-tatura tinprimell nu puté perde diu vedere ung ob-iectg pricinuitord de ac-stg folosg obscescl Deaceea oblgduirea, dorindg a a§e4 pentru viitorg In-vetItura pe temeiuri statornice printr'o legiuire dincele mai de cepetenig, a Ingrijitg a alcgtui Regu-lamentulg scólelorg ,. care se pune astii0i Inainteaobscescei adungrf §i care este o lucrare de multivreme potrivitg cu trebuintele ce s'ag cunoscutg §icu cercgrile Le s'ag flicutg

Prineacestti regulamentti scólele se aft In-tocmite astg-felti in cita tinerimea va pute siturmeze cu inleanire din trépti in tréptA InvetAturapotrivite cu a sea virstg §i cu a sea stare Inv&pturile iérg-§1 se aflit a§e0ate pe astg-felg de te-meiuri, Indtg sg se OM Intinde fig-§i care ram-it a invetaturilort din ce In ce mai multt , dupA

trebuintele Statului §i dupg sporirea ce va face ti-nerimea la invetituri.

Sórta tinerimel pentru vremea venitóre se clitacumil in chibzuirea obscesce adunie, la (Musa sti

www.digibuc.ro

Page 43: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

43

a i se da printeo bung intomire a scóleloril miz-

lócele de a dobitndi bunele havntlturi §i bane o-biceiuri prin care némulg romAnesed se pótitmal repede spre fericire.

(Iscglittl) Mgdularulg Eforiel scúlelorg B. Stirbei.

pi

Ditmd set dares de admit despre esamenele de min sun apni dudCurierulü:

BUCURESCI, 10 SEPTEMBR1t.

Jol la 7. Septembrig ad unAndu-se in sala colegiuluidin St. Sava Clirosulii, boerimea §i o muhimede no-rodg, s'a sArbgtoritg printr'o solenanitate publicg esa-menulg generalg alü saelorg, dupg chipulg urmgtorg :

S'a cAntatg mal Intnig de scolar1 ruguciuneaség CAntarea Diminetei.

Pe urrng D. Dvornict Stirbeig Logofetulg in-structiel Publice a deschisil serbgtórea essamenuluiprintenn cuvêntil plinì de simtire §i dorg patrioticiicare in Animele tutuloril a facutti iat mare mi§care.

Dupit acestg cuvèntil intr'o cercetarecite doui scolari din fig-§i care clasä ale sale-lorg bleep etáre de la bAserica Amzii, Sf. George§i Sf. Sava. Clasulg I-ig §i :1g II-lea esa

minatg la citire, patrn lucrgri ale Aritmeticet, de-clinatil §i conjuggri. Clasulii alt III-lea la ince-puturi de Catihismg, de Gramaticg, de Aritmeticg§i de Geografig. C1asulg alit IV-1ea inceputuri deAritmeticg §i Geometrig. Cunoscinte usuale, De-semng liniarú §i ecsercitii gramaticali.

Dupg acésta s'ail adusti Intro cercetare ale douiscolari din fig care clasg de invntAturile Urna-niore, §i s'aií ecsaminatit dupg cum urméztt :

Clasulii I. §i II. Gramaticg rominéscg rezonatg,inceputurl de limba frantozésd; Geografia §i Hro-nologia. Clasulu III. i IV. analisg gramaticale alimbel frantosesci, Aritmetica rezonatg, inceputuride limba lating, sintassa limbel frantozesci. lim14grecéscg, §i Istoria generate.

Pe urmit s'an cercetatü cursurile cele slobodeadecit cei de la limba rusésck§i limba grecéscg noun.

Incepêndg cercetarea invntitturilorg complemen-tare s'ati adusg asernenea In ante eke doui sco-lari din fig-care clasit, §i s'ag esaminatg la Alge-brg, §i Geometrig. la pravila eivilg §i Criminale,§i insfAr§itti Oaligrafia §i Desemnulg.

Sfár§indu-se esamenulg, chigmatg pe numetoti scolaril cei silitori §i li-s'ag implirtitg &Yuriin cArt1 spre incuragiare Cärile ce s'ag impArtitg

aü fosal Masilon , Bosuet, Fenelon, Atlasuri geo-' grafice, Marmontel , Gramatica, Poesil, Aritmetica,liii Francher, Ingltarea §i cgderea Romlnilorg delà Montesquig, Mitologia, Deprinderi asupra citi-tulul, §i autori clasici greet

Nu póte cine - va povesti bucuria, lacrimile celefericite ale acestel pline de rAvng aduniiri. Vorbenu adjungt ea sg dé a intelege acéstg, §ceng sim-titóre. Cine este pgrinte §i doresce lurninarea fii-lora sei §i o vede In faptg, cine este patriotil §iarde de foculti acela cerescg spre a vedé in pa-tria lui amiaza filosofici §i a adevérului §i din-tr'ung intunerecg de vécuri de o-data i-se arétgo diminétì. veselg §i strelucitóre In Wit slava ei,aCela póte a'§i inchipui stremutgrile de bucurigaleacestei adungri care cu vederea, cu au(lulg in-sgto§atii, nesAtiosg sta atintatg la rgspunsurile celepotrivite ale tinerilorg. Copil de eke optg anni§i çlece anti pntrun§l de fiinta intrebgrilorg §i

care le at invntatil in limba lout, in miz-loculg rind adunitri färg sfiélg, intocmai ca nisceprofesori pe catedri, lorg se desvoltd §i '§i ark/pe tabla ség prin graig cunoscintele lorg cele sta-.tornice i Incredintate, adevnrurile istoriel, pricinileingltgrei §i cgderil natielorg, virtutile §i gre§alelelorii, le auOiamg din gura pruncilorti noi earl neamt perdutg OM a nósträ tinerete a Invnta numaivorbe. Adevbrulg matem aticii, scuturatt de OMbanuiéla §i nedomirirea., strelucea plin de gratil in-gurile cele nevinovate. Trei sute de scolari la de -

semng acoperiserg pgretii sglei de capo-d'operile lu-crgrilorg lorg de peste annü, desemnuri topografice§i de architecturA, peisagiuri, §i icóne istorice insumg nenumnratA, dovédg, cg, nu sunt fapta nici aunuia nici a deciurT de ómeni, ci a sute de mAni,ce mai mainte de doue-Oeci de luni eraii cu totulg ne-deprinse In frninésa acesta artg,

Pré sfintituld Mitropolitg, blagoslovindii rodurileprofesorilorg ì silintele scolarilorg, a chigmatti da-rulit duhului sântü, adevërulg, blindetea §i dra-go stea, ca, invntAturile formAndu-le mintea, acestedaruri ceresci formeze animile spre a puté firézemulg §i ngdejdea patriei, patrioti §i cre§tiniai Evangeliei lul Hristosti, .§i pe uring spre adju-toruld celorg snrmani a daruitg 1000 de 1A.

tn sfir§itg adunindu- se boeril efori in sala desfatg aft alesg d'intre §colarii cel silitorl pe cei cese vorg VIA In pensionii cu cheltuiéla scólelorg.

www.digibuc.ro

Page 44: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 44Cu nutOrnla vlitora se volt tace cunoscute atatanumele acestora citta i alu totorti eminentiloru. .

Acuma, spre multamirea cititorilora no§tri ne grkbima a publica cuvéntula D. Stirbeiti, carele cii

numerula viitora se va da §i in limba frantozéid.

cuvêntula :

Acura a doua órA se serbézA prin acéstä Adu-nare incheiarea anuluI scolastica §i se rain cunoscintAob§téscl urmarea invétaturilora de peste antra.

Din sporirea ce s'a arkata la Invktiturit, inputina vreme la esamenula annuluI trecuta s'a cu-noscutit fulosula ce isvordsce din a§e¡lêmânturilece s'aa intocmita pentru educatia publica. Oblit-duirea petrunçlénda : ca InvétAturile i otrivite peprincipiurl de religiA §i de morala stint cele malputernice mizléce pentru Intemeiarea foriciret unulnéma, a a§eçlatti scélele pe temeiurI maI stator-nice, andu-li-se o organisatitt potriviti cu trebuintace se simte §i eu miziócele acestel" Ora

Duptt acésta mud intocmire, a§edêndu-se tkecursurile Invétriturilora, s'aa deschisa scólele laOctombre In 8 printeo solemnitate (sArbAtorie) unclefaçiA fiindt1 tuait. Ec. S. D. deplina ImputernicitultiPresidenta a insufiata In animele tinerimeT o nemärginita rAvnA, la invkAturA.

Acum la cercetarea ce s'aa fAcutd In partela sfar§itula cursurilorti, Eforia saelora a avutaprilegiult a se bucura de Intrecerea tinerimeI laInvkAturit §i a multAmi profesorilora de 'lima cucare s'aü strAduita a'§I impArtA§i invkAturile, éramal alesa D. Directorula Poenarulti, cAruia sun-tema datorl cea mal mare parte a InaintAril In-vötäturilora publice. Nádejduiml c cinstita A-dunare va incredinta piirerea EforieT prin cercetarepublica ce este chiAmatl a face.

AstA tli se pune Inainte acesta cinstite adunitrirodulil ce s'a dobAnditti In acesta annt cercetan-,du-se câte dour scolari de flA care clasä : dupe a-ceea se vora. arka scolaril ce pentru a lora si-linta meria Incuragiare §i dinteacestia unir se voraalege pelisionarI pentru a se 0116 la InvkAturi cucheltuéla din casa scólelorü, éra ali vora dobitndipremiele, ce s'at otgaltji pentru fig-care pentru altilorg meritg.

Cinst. adunare va bine-voi a se arëta cu in-dulgentg, landg In btigare de sémli, cg ung nog a-§e4mêntil de invèlgturg publicil , ping a se 'bite-

meia , are a se lupta cu multe neinlesnirl §i cä atrebuittl sit se facA cea mar mare economig ca SAse Intêmpine cele mal d'intAitt trebuinte.

Cu tóte acestea prin osirdiea Eforiel saelorgale c. reia luerArT Kmâne a se pretui de cinstitulapublica §i mar alest prin esperienta §i stgruirea a-wl a D. Dvorniculd A. Filipescil, care cu nepre-getare de anni Indelungatr se aflg, mgdularti alil a-cestef Eforii , cAta i a D. Logofkuld Ste. Ma-chu, care a primitil acéstA sarcinA ca o mostenirede bune sentimente ale reposatuluI Intru fericirepArintele séfi, InvkAturile ail sporitd din ce in cemar multii §i Intrecerea cu care acumd tinerimease silesce a se Impgrtg§i, dg cele mar bune nedgjdi.Numerulft scolarilord cresce din Oi In li ; preste2000 de tined at urmatg in acestg annti cele mard'Antêiir invèpitiiri in salele publice Ce s'ag a§e-datfi In diferite pArtl ale piincipattiluï.

»De aceea se nitajduesce cä, precum tOte celel-alte a§edemênturi de folosa obstesca Inaintézit ne-incetata, invëtäturile 'publice nu vora rémAné marinapor §i in acéstg epoca , In care s'a totamaterialulti pentril idirea .monumentulul de ferici-rea némulul romAnesca se va lega mar cu ttiritemelia acester zidirL, clându-se mizléce de a se de-sevdr§i §i intemeia edupatia publicg, prin care sin-gurg se póte obiclnui omulg a iubi buna orêndué-la in societate , a pretui a§er,lematurile de folostlobstescu , a se supune legilorg §i cumultämire t6te datoriele de unti adevëratil cresting§i bung mgdularg alti societitter.

Fitl ddrti bine incredintalr, iubitl tinert cg töteanume vé preggtesct o viitorime iericitg. Vedetl cucâtit rêvng top patrioVI dorescti luminarea ;Amu-lur ; inteacesti patriotl scólele afi dobanditti acumung protectoril din cer mar r&nitorr pentru Ina-int'area Invgtilturer §i intemeierea bunelorti obice-iurr. Pré Santia sa Mitropolitulli Gregorie, imbung-tgtitulti nostru pästorti este celg mal ferbinte do-ritorg de folosulg obscuct.

Siliti-vö dérA tinerl, fitt totd-dé-una supu§l in-Mgtoriloril vostri, strduii-v s le aducetr multamire prin a véstrA silin. i sli fitI recunoscétorrpentru a lorg strädanig. Vedetr cll top vé voiescftbinele ca din inima pgrintéscti.

Cer ce a1Ï isbutitg §i vi s'a incununattl strada-nia prin laude §i premir s. privitl acésta numal cao lndemnare pentru a ve fatrgdui sit sporiV mar de-

www.digibuc.ro

Page 45: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

45

parte la Invetatura. Gel ce ati remast mal jude-retft sa mi ye desnadejduiti, ci s v siliÇi mai cudinadinsuld ca sit vr.1 Imparta§iti de acum Inainte§i voi de acelea§1 cununi de landa , ea §itovarA 1 vostrii.

Vedeti ca parinti, frati, prieteni top adu-nata astavil ca sa se Imparta§ésca de bucuria ceamai simtitóre.

Mumele pe acasa ascépta cu nerabdare s afle

isbandele vóstre la acésta luptä a Invetature , savö Imbraci§eze §i sti ye blagoslovésca. Alta din celmai de aprópe ai vostril prieteni simtd Maid, deanima, nadejdea , Indoéla , veselia, en und cuvêntttóte sentimenturile câte framênta In césurile aces-tea animele nóstre cele fragede.

Ucenicii Insumi, nu sunt mu1i anni, 'mi aductiastaip atninte de candii eramd pe band scolard ca

tti cu o nemarginita placere me imparta§escdde simtirile cele mai petrunyletóre, veftndu-ve stra-daniele de peste annü Incununate cu laude.

Acestea , iubii tined, din anima de adeveratilprietend vi le pund Inainte, cad totd-dé-unapoftitd o viitorime fericita , érd acum cindii unadin indatoririle puse asupra dregatoriel ce mi s'aincredintatii este Ingrijirea pentru invetatura publi-di, me cunoscil norocitil ca mi se di piileja apreved6 din sporuld ce ati facutii la havetatura,fericita viitorime ce vi se gatesce §i a Insoti a meabucuria §i multamire a sufletului cu cele mal dulci

') DAmil aci Anchg trel acte ce Val de scolíi esame-ne, din care se potil dobandi multe date asupra scedelortidin 1832 i 1833.

son Excellence MOnsienr le Lieutenent General de Kisseleff,Aide-de-Camp de S. M. L'em$ereur de tontes les Hussies, PresidentPlénipotentiaire des Divans de Valachle et de Moldavie , ChevalierGrand Croix de plimieurs Ordres

L'Ephorie des Boles.Rapport.

L'Ephorie des écoles a l'honneur de porter A la con-naissance de Votre Excellence la marche et le résultatduconcours qui a eu lieu perm i les élèves les plus a-vane& dans les etudes pour le choix de cinq boar-siers , conformément aux ordres de Votre Excellenceet aux dispositions du reglement des écoles.

cet effet, apres les examens prealables qui ont étéfait en detail par les professeurs, parmi tons les élevesen general, è la fin de l'année scolnire, l'Ephorie assis-t& de M. le Colonel Fanton de Verragon , et presidéepar le grand Logothete des affaires écclésiastiques et

naiejd1 ale parintilord, cu multamirea 1nvetatorilorti§i cu lauda ce yeti dobandi chiar de la tovara§iicu care v'ati Intrecutd.

Grabiti-ve se ve folositi de vremea ce aveti Anchea petrece in scoli; ea trece iute, paziti-ve si n'operdeti In Indeletniciri netremnice. Cu invetaturatemeinica §i ca bune obiceitirl yeti fi nti-dejdea §i sprijinéla ndmului; vedeti cate ¡clad demizléce de Inaintare vi s'a deschisd acumd; la ma-na vóstra sta sa v folositi de dénsele. Streduiti-ve a le cunósce, a le pretui §i a ve face vredniclde a le Intrebuinta.

In sfar§itil ttpariti in ânimele vóstre acele en-vinte care resuna anche inteacésta sala.

Toti, doritori de fericirea patriel, vi s'aiubiti intru t6te buna orInduéla, lucrati limba na-tionalé §i straduiti-ve fttra pregetare la Invétatura,cad &O.-care va dobandi resplatirea ostenelilordséle."

Insotitd cu aceste cuvinte vi e va aduce in veciaminte sprijinirea ce a dobanditd némuld omenescdde la facétoruld sea de bine Paveld Chiselefii.

Acestd nume va trece din generatia in genera-tia, Insogitd cu tóte a4amêntele cate s'ad Intoc-mad pentru fericirea acestel terrl §i va fi intrealte dove0I de numerate faced de bine ale impe-ratescei curtI a Rusiei icóna cé mai adeverata deparintescele cugetarl ale pré puterniculuT riostruocrotitord.

de l'instruction publique s'est reuni dans l'ecole deSt. Sava , et la devant une Assemblée composée desmembres du haut clerge, des différens fonctionna ires etd'un respectable public , deux élèves, pris de chequeclasse ont 6té examines et tous cettx qui se sont le mieuxdistingués par leurs progrès dans les etudes leUr as-siduité au travail , et leur bonne conduite ont obtenudes prix; ceux-ci se sent hotly& u nombre de 165dont 35 ont obtenu les grands prix , 48 les secondsprix et 82 des accessits.

Le nombre des éleves qui ont frequenté les écolesde Bucarest depuis cinq mois, s'eléve a mille trois cents,sur Ce nombre, dont huit cents appartiennent aux écolesprimaires , et cinq cents à l'école central e et complmentaire, 350 ont eté trouves capables de passer A desclasses plus élevées.

Apres l'examen et la distribution des prix, les mem-brea de l'Ephorie,34-r le Colonel Fenton, et le GrandLogothete se sent retires pOur délibérer sur le choixdes cinq boursiers qui ont été pris parmi les eaves qui

www.digibuc.ro

Page 46: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

46

ANESA No. 5.Cirenlara citre profesorii de la 10 orase.

EFORIA. SCOLELORÙ.

Doinnului profesorn aln scóle .din orqua

Sciutd este obscesce cti pe la tóte orasele de cape-tenie de prin judete trebue sä se asede scóle cucite dduI profesorI. Dintre acestia la unite se o-

ont le mieux rempli les conditions voulues par le ré-gletnent , leurs noms se trouvent inscrits à la suite dece rapport ; ne reste plus qu'A obtenir le consente-ment de leurs perens par un écrit revêtu de leur sig-nature déclarant clue, contormément aux dispositions duréglement des écoles , leurs fils exerceront les fonctionsde professeurs pendant dix ans , .après avoir termini)leurs études aux frais et sur les fonds de la caisse desécoles.

Dans le cas ou les parens de quelques uns de cesboursiers refuseraient d'accepter cette condition pourleurs enfants, ceux-ci seront remplacés, par d'autres é-lèves qui se sont montrés également dignes de ce choix.

L'Ephorie a également l'honneur de porter A la con--naissance de Votre Exellence qu'on a remarqué pen-dant tout le cours de l'examen, dens l'Assemblée quiFa honoré de sa présence, une satisfaction générale re-lativement aux progrès des élèves , vu le court espacede temps qui s'est écoulé depuis l'ouverture des cours ,

résultat, dont toute la reconnaissance est due A la sol-licitude paternelle et aux soins persjvérants de Panto--rité supérieure.

L'Ephorie, prenant en Considíration (Pun côté les ho-norables services rendus aux écoles depuis longuesannées par un des protesseur- , le père E. Potéca , etde l'autre son Age avancé qui ne lui permet pltis devaguer à ces pénibles fonctions a Phonneur de le re-commender A, la bienveillante sollicitude de Votre Excel-lence, et de la supplier de ddigner, dans le cas nil Ellele jugerait convenable , lui accorder l'Egouménat d'unMonastère parmi ceux qui se trouvent vacants. Ce Mo-nastere, vu tes quAlités qui distinguent le révérend Ore,pourrait devenir un exemple des améliorations dont estsusceptible la gestion des domaines Ecclésiastiques.

Aléxandre Philippesco.Etienne Ballaziano,Le Vornik B. Stirbey.

No. 357ce 5 Septembre, 1832,

Bucarest.

A l'Ephorie des Ecoles.

J'ai reçu le rapport que l'Ephorie des ecoles m'a a-dressé, en date du 5 Septembre, No. 357, relativement

rinduesce numat cite und profesord, érd la alte le lip-sescti aminduol (precumd se vedil In insemnarea dema! josd) pentru care Eforia In multe rëndurl apublicatd prin gazetd, conditiile prin care se prii-mescd candidatI de profesorl , ci fiind-cd acumtinumérulil de candidati ce se did la Invètiturd, nu esteIn destuld a Implini tote aceste locuri va-cante, se dd, D-le In scire conditiile de primireacandidatilord orI-cine va voi sit fie profesoi ti

l'examen des élèves qui a eu lieu a Pécole de St.Sava. L'heureux résultat de cet éxamen m'était déjàconnu : c'est le plus bel éloge gee l'on puisse faire duzèle éclairé et du dévouement des membres de l'Epho-rie dans la tAche pénible qui fear a &is confiée.

Les Ames généreuses , trouvant leur plus douce ré -compense dans la reconnaissance publique, je me faisun devoir de lui signaler les titres que s'y sent acquis,M. M. Alexandre Philippesco , Etienne Ballatzano , etBarbo Stirbey ediargés de Porganisatipn et de la Di-rection des écoles dens toute l'étendue de la Princi-pauté, en ordonnant que le présent témoignago de maSatisfaction soit public!) dans la gazette.

Je me tais un égal plaisir de reconnaitre le dévoue-ment du Sieur Poénari, proviseur dee écoles , pour lasurveillance active qu'il déploie , pour le maintien dubon ordre et de la subordination parmi les élèves, ainsique pour le régularité qu'il a su introduire et conser-ver dans les cours.

Je saisis, en même temps, cette occasion pour rendrejustice au zèle , à l'activité et A Passidinté des profes-seurs Siméen Maredvici, Jean Popp , Ioseph Genilie etGeorges Popp, dont lee éléves de classes qui leur sontconfiées ont fait preuve.

Le Présiden plénipotentiaire des Divans aide-de-campGén éral Siselef.

. No. 663Bnoarest, le 20 Septembre

1832.

son Excellence le gkeirs1PaulliisseletT aide-de Camp de S. ML'Empereur de toutes les Busies, Frésident pleniputentiaire des Di-vans de la Valachie et de la Moldavie, Chevalier grand-Croix deplusieurs ordres.

L'Ephorie des Ecoles a l'honneur dc porter a laconnaissance de Votre Excellence le résultat des exa-mens pour les études suivies dans les écoles publiquesde Bucarest pendant Pennies scolaire de 1832-4833.

Le 17 Aofit les cours ayant été terminés les profes-seura se sont occupés pendant plusieurs jours à exa-miner avec soin tons les élèves sans exception, et ilsont assigné à chacun la place gull a meritée par seaprogrès et par sa conduite.

www.digibuc.ro

Page 47: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

47

de judetd, se va arAta la centrala din Bucuresci,§i de va fi pregittitti la invëtäturile elementare, degramatick catihismti, aritmetica, §i geografie, dinddesamend IT va trebui numai si invete in putineclile metodnld lui Lancastre, apol se va orindui pro-fesord la loculd ce'lil va alege, lar de nu se vortipregati la invètitturile de mal susd, va puté sirimie in scóli, in calitate de candidatil ca sit ur-meze cursuld acestord invëtitturi precumd §1 meto-duld, in trei séd patru luni, §i pe acéstit vreme ise va da spre ajutord cite lei o sut pe 1un, a-poi and(' esamenti se va §i orindui, de aceea dérvei ingriji a inainta ca séti dintre scolaril cel malsporiti la virstd, la invétiturii, §i mal bund morald,

C'est après cet examen Impartial, fait en public dansles classes, qu'oiit été choisis ceux qui devaient ob-tenir des prix.

Le co lcurs pour le ehoix des boursiers eut lieu le 7de ce mois dans le collège de St. Sava en présencede tous ls membres de L'Ephorie, du haut clergé, despremiers Boyards et d'un public hombrenrx.

Le grand Logthéte des affaires ecclésiastiques et dePinstruction publique a ouvert la séance par un dis-emirs pi a proluit sur Pauditoire une vive impression;la traduction nn est annexée au présent rapport.

Ensuite les élèves les plus distingués de chaque clas-se ont été de nonveau examinés , ils ont justifié la pré-férence qui leur avait été accordée et ont rep desprix analogues A. 1 eur mérite. Ces prix, au mombrede 56, étaient répartis de la manière suivante ; 14 pre-miers prix, dix-huit seconds prix et 24 accessits.

Pexamen de Pannée passée il y eut 165 prix, dont,35 premiers prix, 48 seconds Fix, et 82 accessits.C'était alors la première distribution régulièrement faite ;les professeurs avaient cru deveir montrer plus Win-dulgence , afin d'encourager les élèves et d'intéresserdavantage le public au succés d'une institution, dont lepays est en droit d'attendre les plus grande bienfaits, maispour cette année Pinstitution &ant en pl sine vigueur,on a procédé ave.; la justice la plus rigoureuse.

Le nembre des éléves qui ont tréquenté les écolesde Bucarest, pendant cette année s'élève à mille-soi-xante-deux, sur ce nombre 798 ont suivi les étudesprimaires, 264 les humanités et les études complé men-taires,"398 ont 61.6 jugés capables de passer à des clas-ses- plus élevées.

.Après la distribution des prix , les membres de PE-phorie et le grand Logothète se sont rétirés pour dé-libérer sur le choix des cinq boursiers, ceux-ci ont étépris parmi les élèves qui ont le mieux rempli les con-ditions voulues par le règlement.

leurs noms sont :

séd vre-o altä persóni cu aceste calit1t1, gäsinduse§i socotindu-se destoinici a fi candidati IT vei adre-sarisi la Eforie , §i de primire §i urmare vel tri-mite raportd".

Ecit lefile ce ottiriseri :Prof. pentru cl.I cu léfa pe lunde 150 la Giurgiu.

ldemIdemIdemIdemIdemIdemIdemIdemIdem

2 79 n

a a n Cim p-lung.r r Cerneti.r 32 r Ploe§ci.

Buzed.2 2 19

2 2 n R.-Valcil.71 r

r

Careen]r

7/

T.-Jita O.I, VAL de M.

Slatina

Floresco JeanStrimbeano ThoniasPapadonat NicolasStanesco DemètreGouliano Théodore.

11 ne reste plus qu'à obtenir le consentement de leursparens par un écrit revêtu de leur signature déclarantque, conformément au x dispositions ciu réglement desEcoles, leurs fils exerceront les fonctions de profes-seurs pendant dix ans, après avoir terminé leurs étudesaux frais et sur les fonds de la *WM des écoles.

Dans le cas ou les parens de quelques uns de cesboursiers refuseraient d'accepter cette condition pourleurs entans, ceux-ci seront remplacés par d'autres &-yes qu5 se sont montrés, également dignes de ce choix.

L'Ephorie s'estime heurense d'annoner à Votre Ex-cd11 ence que les professeurs ont rempli tous leurs de-voirs avec un zéle et uue assiduit . exemplaires, leséléves ont dignement répondu aux efforts de leux mat-tres par l'application et la docilité gulls oat constam-ment deployées.

Aussi, à la vue du résultat de cet heureux concours,Notre digne Métropolitain a témoigné une vive satis-faction qui a été partag re par tous les assistans.

L'EPhorie croit ne pouvoir mieux récompenser lezèle des professeurs qu'en les recommandant à la bien-veillance de votre Excellence, dont Papprobation éclairéeest, à elle seule, un puissant encouragement.

M-r. Poyénari mérite une mention particulière; commeprofesseur, i1 a droit aux mêmes élogea que sea col-lègues, comme Directeur du collège de St. Savva et&ant de l'Ephorie, son activité infatigable et sa ea-geese sont audessus de tout éloge.

Alexandre PhilippescoE. Ballatzano, Stirbey.

No. 283.1833, 18 Septembre

Bucarest

www.digibuc.ro

Page 48: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

48

Pentru a 2-a cl. cu pe lund 250 la Craiova. pe 16110, preotft i und cintdretd carele va fi da-

2 120"0) Pitescï.

2 210501 Brdila.

15012001 Foc§anl.I 50

21

200 Tirgoviste.

2 1254} ITrziceni.

2 215001 Rusi de vede.

2

J Pentru 1-a1 Idan 2-aJ Pentru 1-a1 Idem 2-a

Pentrn 1-aIdem 2-a

Pentra 1-aIdem 2-a

J Pentrn 1-a1 Idem 2-aJ Pentru 1-a1 Idem 2-a

. .4 22

1832, Iulie 4.

ANESA No. 6.

Asta-çll la 8 Noembriu 1831 top profesoriT scó-leT din Bucurescl, adunandu-se i cetindil

cu cea mal adâncd. luare aminte jurnalulti incheattide catre cinstita Eforie la 30 Octombriu 1831, a-tingltord de luvéttaurile ce se cerd de la eel cese vorti arUa cu dorintd a fi profesori de judete,indatd, ad intocmftd consilin cerutd pentru esame-nuld unord asemenea candidati, si a otdritti i sci-intele la alti cdrora esament se indatorézd numiti.Aceste sciine sunt : gramatica , geografia politi-céscit pe scurtil, adicd, impartirea pitmêntuluI In sta-turT, orasele de-cdpetenie. religiea stäpanirea fia-

creia térd . muntI , mdrife j riurile cele mat fn-

semnate ; teoria numerilord Intregl si a fringerilorti ;si in stérsitti catehismulti.

Insd pentru inlesnirea candidatilord , se va facein scóla nationald din Bucuresd un cursd normaltiald acestorti sciinte de catre profesoriI scólel, caresunt insdrcinatT cu dénsele , care cursd na va tinémaI multü de treI kW.

Subserfig : Ef. Poteca, Simeon Marcovici, loan Popp,L Ioanid, R. Moroiu, hod Genilie, George Popp, AlecuPopp.

ANESA. I i 8.Copia dupe Oren Departamentulal din launtra ald Prineip. Inrref

romanesci, No. 118, din t838, Ianuaritt 24, Citre Eforia aeólelord :

Acestd departamentt vèlêndil In projectulti alti2-16 pentru seminard, protopopd preot1 cí la art.ald 84 se coprinde cit In fid-care sail se se tini

tord se invete copiiI satulul carte si cântarl, a cit-ruia articold coprindere negAsindu-se Anché pusd Inlucrare, s'at si datd indatd tircularnice porunci cuítrd tOte ocarmuitile judetelorti ca potrivitd cu glä-suirea pornenitulur articold, prin iutelegere cu pro-prietaril mosiilord se i pue in lucrare testuld re-gulamentulul infiintandu-se prin Vote satele scoli

pentru copiiI satenilorti, urmdndu-se a lorti invétitturdnumaI pe vreme de lérnd, adecd dela 1 Noembreping la sfirsituld lui Mania, ca in lunile cele-l'altese se Indeletnicéscit spre ajutoruld pdrintilord lorala lucrarea pdméntuluï. Dreptd aceea dupd trebuintace urmézd a avé i acé cinstita Eforid , de O ase-menea sciintd , nu lipsesce departamentuld cu cin -

ste a-I da in cunoscintit cele urtnate intru acésta,alAturándu-se i o copid dupe acé porund.

P. sefulil departamentuhd, L Manu.Copia dupli Porunea olrerilare cträ oeärmuirile judetelorfi, de la

department:flit din latintru.

,In proectulti alui 2-lea pentru seminaril, "proto-popi si preoti, la art. 8-lea sl eoprinde, cit in fil-care sattl se va tiné pe lênguí preoti i tint cdn-taretd, care va primi osebitd de doue chile bu-cate pe fia-care amid si eke lei tiouI pe annd de&L.-care enoriasii sAtént plAtindu-i- se unuld la Sf.Gheorghe i celti-l'altd la Sf. Dumitru, volt fi insddatorI acM cantareti sit invete copiiI satultd cartesi cantdrI, si fiindti-cd coprinderea acestul articolddin regularaenta nu sd gasesce pusd in lucrare innicI inteund seta, De acésta se scrie acel ocâr-muinl ca sä se intelégd cu top^ propridaril judetuluT,si sii puid In lucrare testuld regulamentulul inflin-Ondu-se prin töte satele scóle pentru copiti

, i Wit pentru ceea ce privesce la incdpe-rea scólei, proprietariI volt chipzui cele maI Inles-nitóre Itdemánatice mizlóce ca sd se OM tiné scé-la inteo incapere potrivitä ca numèruld scolarilord,incdtil i invétltura lord sd se OM face cu tótuíceruta oranduiald , i s'endtatea lord sit nu se va-tame; invëptura copiilord de prin sate se va urma

I pima! pe vreme de Térnä, adicit de la 1 Noembre,si pind la sfirsituld ltd Marte, ca in lunile cele-Fal-te sd se indeletnicéscd la lucrarea pdméntuluT , a-

ducéndd ajutortt parinOlora lora ; departamentuld

este bine incredintatti, cuí totT proprietaril volt im-brätisa cu bucurid acéstd lucrare care privesce laluminarea némultd, singura fericire a until norodd

www.digibuc.ro

Page 49: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

49

6rd ocArnauirea de urmarea ce va face 1ntru acéstasit raportuésed färd zabavd.

1838 Ianuarie 14.

ANESA No. 9.

CINSTITEI M. VORNICII DIN LAUNTRU,

NO. 109, Februariu 4, 1838.

Eforia cu cinste primind0 adresa CinstiteI M.Vornicil No. 118 a vNutd cu deosebitä multamireporuncile ce s'a datil de cad aceld Cinstitil De-partamentd pentru punerea in lucrare a legiuire, ceprivesce la intocmirea saelord pe la tóte sateledinteacestd principatt. .

Etoria de demultü doritóre de o asemenea intoc-mire a ImbrAci§ati1 cu bucurid acésta Indeletnicire§i conformându-se cu chipzuirea Cinstitel M. Vor-nicil pentru punerea In lucrare a legiuirei, sd adre-s6z1, si din parte-1 &are D-nil ocärmuitori al jude-telord poftindu-1 sd se Indeletnicésci cu 0tli rêvnala acéstä santä Indatoiire ce pe lênga altele estepusä asupra slujbel cu care Dumnélord sä aflä In-särcinatl In administratia judetelorü.

Deosebitd Efona dd §i profesorilord dupe laju-dete instructil ca intelegöndu-se cu D-nim ocirmuitort sil. Ingrijösci a gäsi finer!' tërratit dintre can-taretil sa gramdtici1 dupe la baserici , si acestiaprimindii a urma dtä-va vrem . pe vérd In sc6ladin orasuld judetului spre a se deprinde la Invê-Viturile Incepëtóre, sä se indatoreze a 0116 set% Invre nut satii cu folosurile ce s'ati legiuitt pentruasemenea Invetatorl.

Dinteacésta intéia miscare ce Cinstituld Depar-tamentu din läuntru a bine-voitd a da uneI ase-menea de obsce folosit6re Intocmirl , Eforia cunos-cêndt dorinta ce are aceld Cinstitti Departamentiipentru Intinderea .bunelort InvètaturI lntre claselemuncitorilord OrranI, r'ömâne bine Incredintatft cdsub asemenea sprijinélii acéstd indeletnicire va do-bêndi totil adjutorulü si Inlesnirile cuviincióse sprecea mal bunä sporire.

ANESA No. 10.

cATRA PROFESORIT scOLELoroa DE PRIN JUDETE

1838, Februarie 4.

In proiectuld al douilea din regulamentulti orga-nicu art. 8-lea se coprinde ca In a-care sold seva tine pe lingd preotd si un cintdrett carele cuplata de doue chile de bucate pe a-care anal sicâte lei 'Joni' pe annü de fld-care enoria§tI sätönri,sd. fle dator1 ace!' cintt1ret1 a 11100 copiil satululcarte numal In sése lull!' de iérnii, rêmänêndd celede vérd pentru munca plimêntulul.

Cinst. M. Vornicia din Läuntru chipzuindd apune in lucrare si acéstä dispositiune a regulamen-tulul a datri porund atilt töte odrmuirile ca säse ia mèsurile cuviinci6se pentru acésth uoud in-tocmire, Indatorändu-se proprietaril mosielort ca sägäséscit cud pentru mild, séii a se clädi IncAperlInteadinsil pentru acestea.

Eforia a poftitii si din parteI pentru acésta peD-lorii ocarmuitoril; §i scrie Dumitale ca si ingri-jescl d'acuma a dta tinei tèranl feciorl de popä sédaltiï care sa prina6scd a urma Inteacea sad cadva vreme ca sä deprinp la InOtaturile Incepatóre,si apol O. fiä dalorl acela a tinea sc6l6. In vre Lintsatt. e

Asemenea tinerI Eforia socotesce cd s'arti puteagäsi dintre cantaretil seil grämdticil ce suntd pela bäsericele satelort. Dumnéta te vel Intelege fä-rd zabavä pentrn acésta ea Cinst. ocarmuire, §i.pentru punerea la cale ce se va face veI Incnnos-ciinta Eforiel cele de cuviintä.Cu No. 117 Cernetl.

No. 118 rergu-Jiulul.No. 119 Caracald.No. 120 Bitmnicu-Valcel,No. 121 Slatina.No. 122 Pitescl.No. 123 Campu-Lung.No. 124 Giurgiu.No. 125 Ploescl.No. 126 Cáldrasl.No.. 127 Braila.No. 128 Urgu-Vestea.No. 129 DanNo. 130 Rusil-de Vede.No. 131 Focsanit

www.digibuc.ro

Page 50: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

50

ANESA No. 11.

Circulará catre ocarmuitoril judetelorti mai giosü in-semnate. 1838 Februarid 14.

Prin regulamentula organica proectulti al 2-16 art.8 sit otirasce ca cintiretil de la biserica satuluT sifig datori a tine §i sag avênda pentru platg citedoue chile de bucate din magasia de rezervi §icite doul leT de fie-care casi pe anna. Prin a-dresa ce Eforia a primit de la Cinst. Departa-menta din Liuntru a luata sciinti de cele ce s'atscrisii Dumitale pentru punerea ia lucrare a acesteitlegi air!.

Etoria este bine incredintati c Dumnéta cunoscifolosula ce va. izvori dintru acéstä sfinti intocmi-re si c, veI implinl ca scumpitate ruësurile ce s'attbeta pentru saele duprin sate. De aceea dupia ei datoritt, Eforia ca cinste poftesce pe Damn&ta ca si bine voescl a te stredui cu téta dynepentru acésti punere la cale ; §i acum de ocamda-ti te vel intelege Dumnéta cu proprietariT mo§ie-

lora ca si otitrésci case in care are a se tine sc6-la sataluT, séa si chipzuiascg mizlócele pentrudirea uneT inciperT inteadinsti pentru acésta ; §i lavreme si insciintezT V-ta EforieT pentru &free a-celoril case de scóle, §i numele satelort in cares'a gisita. Deosebitti D-ta vel bine voi ca priu

ce veT trimite prin tOte satele, si sedea din cuvênta in cuvhitti folosurile ce ati 0, do-bindésci acel inv6titorl, ca dupg ce top de ob§cese volt incredinta de adjutórele ce li se dA, sii. pri-mésci cu tragere de inimi, a urmi in sc6la publi-di din ora§ulii de cipeteniä alil acelul Judetti un-de dupi, ce se vora deprinde in cât va vreme lamnvÇllturile inpepitóre si fig datorT epoT a Çiueascóli in vre un sata invëtinclit copiil pe vremea deTérni.

Eforia a scrisa §i profesoruluT sae! publice deacolo ca s ingrij6sci de acuma a cguta tined ;er-rant, feciorl de pop séll alii ca si se a§e0e aurma inteacea sag invëttiturile precumii §'a çlisamal sastt, §i c pentru acéatl si se intelégg cu D-ta.Asemenea tinerl Eforia socotesce cA s'arA putea les-ne gig dintre cintireta ség gramiticil ce suntprin sate, dinduse (Mr de catri D ta §i pentru acés-ta cuviinciésele porunci prin satele acelul judeta,se vora face apoT C11110SCUP acel tinerI profesoruluT

ca depri n(15, cAtil mai legrabi la invitäturiletrebuincIóse.

ANESA No. 12 §i 13.

CATRA M. LOGOFETIA A BASERICILORÛ,

No. 151, Februarin 14, 1838.

Prin adresa ce Eforia a primiia de la Cinsti-tula Departamenta din Mantra s'a insciintata depuuerea la cale ce s'a ficuta prin poruncile ces'a data, pentru intocmirea sc6lelora prin töte sa-tele dinteacesta principatt, potrivita cu legiuireadin regulamentula organica proectula alti 2-leaart. ala 8-lea unde si coprinde ca ciatiretri dela biserica satulul si fi datori a tinea §i §c6liavénda pentru pieta cite doue chile de bucate dinmagazia de reservi §i cite doul lei de fig-care casipe ant.

Eforia de demulta dont6re pentru asemenea in-tocmire s'a conformatil acum cu chipzuirea Cin-stituluT Departamenta din liuntru §i s'a adresata§i din parte-T citre D. D. OcirmuitorT judeteloraindemnandu-T spre a-se indeletnici cu tóti rivnala east/ sintli indatorire, §i pe de-tat parte a-cuma Matti sit se intelégi cu totT proprietaril mo-§ielora ca stti otirésci casa in care are a-se tine§c6la séul s chibzuiasci, mizlóce pentru clidireauneT inciperT inteadinsa pentru acésta, pe de altiparte totü acum de un-dati sA dea D. D. Octirmuitoricuviinci6sele publicatil §i pentru a se gäsi tinerTterranT feciorT de popti sé4 grAmAtici cad sA pri-méssi a urma in §c61a publica din ormula jade-tuluT cite-va vreme pe vérg pentra a-se deprindeca invetaturile incepitóre, §i apol si fig, datorT,pentru folosurile ce li-se asigurézi, si tiA §c6laIn vre-unti satü invetAndri copiI numaI pe vremede Una. Eforia a data deosebitü §i &Uri totTprofesoril instructiile cuviincióse ca intelegendu-secu D. D. ocirmuitiri s ingri,j6sci a gisi finer!, §1sA-1 a§e¡le in §cólA ca sA le predea invataturileincepet6re.

Eforia dart dupg a sea datorii cu cinste supunein cunoscinta Cinst. M. Logofetil m6surile ce s'aa luattispre intocmirea §i intemeierea scólelür prin sate. Fi-ind-cl msA intgrOierea, de a-se pune cit mal in grabiin lucrare acésti, legiuire, p6te sh se priciunéscinumal *din mizl6cele de a-se gisi prin sate séa

www.digibuc.ro

Page 51: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

51

a-se cladi case inteadinst pentru §c6le, §i aceste 1

mizlóce s'art putea lesne infiinta ciindd proprietariimo§ielort voril imbriiçi§a cu buni-voin0. acéste pu-nere la cale, fecêndu-se incepere si dendu-se pildila acésta, de cetre acele proprietep ce ad mal buneinizlike pentru ori-ce infrumusetare s'art putea facein satele lort, §i cad sunt aternate de la a§e4-mênturi obstesci, precum sf. Episcopil, mönestirici altele asemenea.

Eforia plecatu r6ge pe Chist. Logofetie ca se bi-ne-voiasca a face §i din partea acelui Cinstitt De-partamentt, cuviinciósele poftiri atett sf. Mitropolil)sfintelort Episcopii, catil §i Met cuvio§ii egumenilaï monestirilort romenescl §i grecescl, ea dupe in-elegerea ce vord avea cu ocermuirile, se hoteréscecase pentru §c6le prin satele mo§ielort sa se ehib-zuiéscit före intailiere inlesnirile cuviincióse pen-tru cledirea unort asemeni inceperi de sc6le ; §i

pentrn a-se incredinta .maï bine ricer centäreti sétfeliori de preop de folosurile, ce at se dojAndésceca nisce iv6tlitori prin sate, se se scrie de la sf.A§qamênturi, de se va gesi cu cale de la CinstitaLogofep, §i atilt protopopii pläsilort ca se in-grij6sce §i acesti-a a indemna pe acel tinerl, §ia se inOlege §i cu profesoril pentru. acésta.

ANESA 14.

CATRA M. VORNICIA DIN LAUNTRU

No. DOI Maiö 25, 1838

Dupe. pornncile ce s'ati 'data pe la ocermuiri deatilt Cinst: Mare Vorniciit spre a se pine in lu-crare disposiVile regulamentului organicu din pro-iectult ale 2-lea art. alt 8-lea. prin care se, ota--resce intocmirea sc6lelord- prin töte satele prin-cipatului, Eforia nu lipsesce plecatt a tice sciuttCinstitei M. Vornicii a a primitt raporturi dela comiteturile sc6lelort normale prin ca ri rapoitini se face cunoscutt4 Eforiet ce la unele din a-cele scoli at inceputt a se aduna candidati de in-v4titori dintre iircovnicil dupe la sate spre a sedeprinde acolo acuma in vére cu invètaturile in-cep6tóre, si in Iérna viitóre se ini épe a adunacopiii la invëtature in scólele Wesel ce at a sea§ei;la pe la sate.

Dért, flindd di acesti candidati de invOitori se

plengt ce nu pott §ec16 la invateture sate donelune, precumt cere trebuinta, din pricine a n'atde cheltuiéle ca sä-§i intémpine brava din töte yli-lele, Eforia plecatu rógit pe Cinst. Vornicie se bi-ne - voiasci a chipzuf cele de cuviintä spre a se le-giui, ca pe lange, acel clod lei ce s'a oteratt a seda invètetorilort de satt de la fie-care familia, sei se dé §i cheltuiéla mandril din cutia satului pevreme 6 done luni in care va fi datord a urmeinvCteturile la sc6la normale din ora§ult de cepe-nenia aid judetului in fie-care vérit.

ANESA 15.

DEPARTAMENTUL LOGOFETIET BASERICESCÌ

Cinst. Eforiä a Scólelor.

Martid 1838.

Lutinduse. In cunoscintä coprinderea adresuluiCinst. Eforii cu No. 151 pentru intocmirea scóle-lug publice prin satele Principatulul, Departamen-tult dupe trebuinte are cinste a pofti pe CinstitaEforie a bine- voihscit a trämite o programe, deinvq&turile §i de oranduelile ce are a se urma hi-teaceste scoli, dupe care luenduse sciinte, se-i OMsluji la punerea la cale ce va face §i din parte-iintru acésta.

ANESA 16.

Una M. LOGOFETIA BASERICESCA

No. 263, Martie 21. 1838

La adresa Cinst. Logofetii No. 719 prin carese cere de la Eforie o program& de invéteturile §iregulile ce at a se nrma in scólele de prin sate,Eforia cu Cinste r.spunde ce invèteturile pe la a-cele scoli volt fi acestea, adcee :

Cetirea dupe table, call voril cuprinde macsimemorale §i religióse §i cari stint a se ti-OH intradinsti indata ce se va a§ei;la

tipografia colegiulul care se ascépte asosi de la Paris peste done sét trel luni.

Serierea dupe modelnri de caligrafirt ce at ase tiperi iére-§i intradinsii mal inlesni-Ore §i mai potrivite en trebuin0 terra-nilorti.

www.digibuc.ro

Page 52: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

. 52Catihisuld legil Cre§-1

tine. I ;>ceste invétaturi art a se ti-p.iiri iéri si... in table ca sa, nuAritmetica elementara, ilietzraa% grte cu cum

in sfirsitd lucrarea plimén-tului §i economia easel. j

Pentru scriere, ca ea nu pricinuiasca multa chel-tuiall, se va face Inlesuire copiilord terrani ddndu-lisetable de pétra de care se gasescd In muntiinostril si anume In muntil D-lui LogofetuluT Ale-xandru Filipescu care a si fagaduitil a clarui pen-tru asemenea trebuintg o sumg insemnatóre de a-ceste table.

Cdtu despre intocmirea caselord pentru saelede prin sate, si regulile ce ad a se Oa pûntru a-ceste seóle, acestea s'ad fdcutd cunoscutti Gist. Lo-gofetii prin adresa Eforiei No. 151 Februarit 14.

ANESA 17.

and PROFESORli SC6LELOR MA1 JOS iNSEMNATE

1Primindu-se raportuld D-téle cu No. et] bu-curia si multamire a veOutti Eforia rdvna cu carete straduesci D-ta ca sg pregatesd invetatori pen-tru scólele dupd. la sate.

Lectille der ce voril trebui sa se dea acestortInvetritori vord fi : citirea pe tablele lancastrice dupgregula acestul metodü, sqierea caligraficg, din arit-metia cele patru lucrgri cu numere fringer6se,catihismuld §i bite rugacitmile religióse, ate suntmai de cdpetenig la Inchinaciune si la slujba ba-sez icésa ; sg Invete si cate-va antgri bdsericesdpe cdtd se va puté.

Pentru aceste inchinAciuni s'a tipgritd acéstd car-ticica §i se trimite pentru acea scóla cinci Oeci esem-plare. Pretulti acestel carp este de doue (ilea para-le bune.

Pentru ace candidati de InvetatorT ce s'ail adu-natii acolo. ea Insciintezil D-ta cu ce mizlece afi ve-nitd la invetatua, adea unde si-ati loca§iuld §i hra.na ? De §I-a adusti merinde fig-care cu sine de lasatil séd li s'a datd in mdng lord ce a fostti sgpliitésca acumd la st. Gheorghe fig- care sateant.

In sf1r§itd numele §i pronumele acelord candi-datT, vêrsta lord si satulti peutru care este ótArdttfig care de InvetAtord.

No. 466 BuzedNo 467 Tergu-Jiulul Maul 13.

ANESA 18.

CUVINTULÚ CE S'A DISU DE DOMNU COMISULeP. POINARU, DIRECTORULtj SC6LLOR 1837-38.

Prea Indltate Dómne!

Tinerele animi care astaçii se batd de .dorire adobindi semnele de triumfil , pentru luptele ce aüavutü spre a-sT Impodobi mintea cu bunele Inveta-turi, aprinse fiindd de intusiasmuld ce le insuflacinstea cu care Maria ta, la asemenea solemne pri-lejurT, bine voesci a incuragia invetaturile, Impgr-tAsescd in OM acéstg cinstitg adunare cu a lordtutrecere, ca cu o schinteig electricg , aceld sfAntfi

focii all" curiozitatiei, ald dragostel §i ald interesu-lui ce 'i Inftiti§éza aceste fragete fiinte. PArintifcare ad fostii maI ingrijéti, de a vedé pe fil lordsporindd In eariera InvëtAturilord , privescd astaliùcu ochil plini de bucurie cununile prin care seresplatescti stredgniile scolarilord celord silitori.ProfesoriT, prin sporirea ce ad facutd la invetaturAscolariI care s'ad gasitd vrednici de a se Incununaast4i, &tad destoinice dove01 de rivna cu cares'at streduita la Impartasirea Invetaturilord de ob-sce pentru toti scolariT, sunt cea mal dulce manggiere a ostenelilord séle, In pacea ce ad cu a lordconsciintg, cg '§i Implinescd din OM putinta slujbace le este Incredintata. T6te cele-l-alte cinstiteperske, care cinstescii cu a D-lord allare de fataacéstg serbat6re, dad cea mai vie dovédd ca, pen-tru pretuirea Invëtaturilord obscescT, se aflA inimisimtitóre in tóte stArile societatei. Toti dérd aidsimtimti bucuria ce aduce obscesculd Interesd aldinvetaturilord ; top ne Impartasimd de stralucireace se dA §arbit6rel de ast411. Ca mgdulari aIaceleiasi familiI , ai nape, Old, romanesci, fiescecat e din noT, ne vomit cerceta cu luare aminte saaflamt mizIkele prin care se póte Intemeia sórtanatiel Intrégi pe sórta Ed-cAruia individd, din careea se alcatuesce, ne vomd incredinta a prin nimictialtd nu se p6te pregati o fericire obscéscg, cleat"'prin scóle publice, priu care se Insufla In frageteleanimi ale tinerimei respectuld catra cele sAnte, iu-birea de cinste si de omenire, supunerea la privili§i nepregetarea in lucruri de folosd obscescd.

Spre acestd scopil, Prea InAltate Dómne, Eforiastreduinduse a linplini dorinta Maria Téle, facetotd mizloculd a Intinde cdtd mai multd invetata-

www.digibuc.ro

Page 53: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 53

rile in tott principatulii , §i acumg se fericesce ciprin ajutorulü celd piing de OM rivna ce a dobin-ditii In acéstA lucrare de la Cinstita Vornicia atrebilorg din launtru, Eforia a pututil pune in lu-crare chipzuirea ce a fosta facuta de a se orga-nisi scóle pe la tóte satele Principatulul. Pe lajudetele, unde ocArmuirile s'ag patrunsii de impor-tanta acestei lucrari , §i n'ag avutil a se lupta cuimpiedecari din partea proprielarilorg de ni4ifporuncele date de catra Cinstita Vornicia, din pre-una cu mgsurile luate din partea Eforil, s'at pusüin data In lucrare §i ag dobinditg cele mat' buneresultaturi. In judetulii Bugg s'ag adunatil dupela sate 45 candidati de invgtatorf, in judetulii Me-hedintula 55, in judetulti Doljuld 72, in judetuliiCaracalii 80, in judetuld Gorjelg 172. Acesti can-didati ale§i dintre paracliseril basericiloril dupe lasate, Viindii la saele nationale de prin judete, aii

urma acolo cAte-va luni invgtaturile incepgtórespre a se mai desgvir§i la citire §i la scriere §ia se deprindd cu metodulg lancastericti, singurulgmizlocfi prin care se potü infatiga scoll prin satefara de a fi siliti parintif copiiloru sa intre in chel-

cu cumparatórea cartilorn, care aril fi neapa-ratii trebuincióse la altg fag de metoduri de in-vètaturi.

Dupe ce se vorii deprinde ast-felü invglatorilla scólele dela judete, acumg in mile de vèra, sevoril orAndui pe la satele long a tin6 scóla in lu-nile de iérna viitóre; se nadajdue§ce ca, in mai susgnumitele cinci judete, se vorii afla deschise pestepatru mite scoff.

Cinste §i lauda acelord ocArmuitori §i acelorgproprietari de moiY, care pgtrundii ast-felft scopultInaltulul Guverng, §i imbrAçi§6za cu Vita rivna ase-menea.lucrari de ob§te folositóre ! Cu asemenea in-grijire din partea ocirmuitorilorg §i cu ajutorulg cese cuvine a da proprietarii, ca cei .mai de aprópeiuteresati de imbunatatirea teranilorg, Eforiea estebine Incredintata c In putini anni s'ard pregati ogeneratie mai potrivita cu noële institutiunï. Prininvetaturile de religia §i de casnicia ce li-se vorgda inteaceste scoli, locuitorif deprin sate se voltdeprinde de mid a fi mai buni crestini, A avea iu-birea de cinste, a se apara de felurf de iresuri §ia fi mai muncitori. intinçlêndusb ast-feld Invgtatu-rile la sate, sc6lele dupe la orme se vorg desvol-ta din ce in ce mal multd, §i a§a duhult Intelege-

rei tare locuitorii de prin orage se va Dune In órecare armonie, ora§anulfi §i tgranuld se N ord cunós-ce..unuld pe altult fil a! acelia§l familii, numele deR omAng nu va mai fi ung termeng de ocarg, ci'lgvord purta §i unultí. §i altulii cu acea fala stremo-§6sca la care rivnea tóte némurile.

Acósta dorita fratie, cinstip ascultatorl, natura asadit-o In inima fie§-caruia ornii, §i nu mar relele na-ravuri o incotropescil. D-vóstra top cunóscep pre-tulti acestui dart cerescg ; cu top darg suntemii da-ton' alft desvolta prin bunele invgtaturi, a pregatiprin tóte mizlócele o asemenea fericire, a o aducecitti naì aprópe de no); facêndfi macarg pe tênèrageneratie, ce acumg se ridica, 0, se indulcósca deacea stinta armonie, caie Intemeika fericirea né mu-rilorü, sa pretuésca bunel3 invgtaturi, sa se patrun-çla de duhulg intelegerei, alü iubiril de aprópele sëfi,care este duhulii pace! §i alui dragostei ce ne in-véta sAnta scriptura.

Luati aminte, iubiti tined, ca fericirea la caresuntep chemati spre a ye imparta§i de a ei dulcó-td, atarna cu totuld dela maim vóstra ; ea se lute-mèóza" numal pe stredaniile ce yeti pune a vk" in-podobi mintea cu sciinte §i a vg amplea Anima devirtuti. Tóte imprejurgrile ve sunt acumg inlesni-tóre, ca s sporip pe acéstii, cale ; parintil vo§trifacg tóte jertfile pentru a vg vedea inaintíndg inbaneie inv4aturi; scoll v sunt deschise pentrutop färä deosebire. Aci subt protectia Prea mnal-tului nostru Domng, prin fierbintea dorire ce MäriaSa, a cell"' mai bung Parinte, are de a vóstra fe-ricire, invgtaturile vord lua din anng in anng o maymare desvoitare ; Intre altele iata cg, pentru annuluviitorg este sa se dea cursului de leg o deosebitaintindere, cu adlogirea a trei catedre none, §i a§aacum acésta ramura de Invëtatura, una din cele mainéparat trebuincióse pentru odihna ob§tósca, ye des-chide o cariera intinsa, in care ye yeti puté facefórte folositori statului prin cunoscintele ce yetidobindi.

Straduitivg déril sa profitap de inlesnirile ce visedau, nu lasap sa tréca nici o çli a vietii vóstre fräde a putea sa'i dap de gala, spre care folosil apintrebuintat-6, (cuibono), rin vg grabip a e§i din scólgmai nainte de a trece Vote invgtaturile ce neaparatdv6 trebuesce pentru ori care cariera rip Imbrati§ain viéta saciala, §i déca eviti din scóla nu parasitlde tag cartea, socotincla dal cif nu vg mai tre-

www.digibuc.ro

Page 54: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

buesce nimica a mal invYta, pentru ci §titT a ni-menT n'a e§itil din scóle des6vir§itt1 la nid o 111176-pturit, §i a trebuitd si '§I indoésci stredaniile §idupe e§irea din scoli, acela care a doritil si se de-oseb6sci prin a sa §ciintä ; §i cu ctù invétti cinevamal multd cu atitti simte citi '1 mal lipsesce a sci,6+ OL& fre 686 otaa, a fps, und fiilosofti greet dinceT mal invitatT, Nu putetI dice ci pentru lipsaceloril trebuincióse ale vieteT, e§incld din scólii viseva hripi tót vremea la alte Indeletniciri, cad inorl ce trébi ye yeti afla, totfi volt putea si vä rti-mini césurl slobode §i pentre invètituri. Luati pil-di dela con§colaruld vostru Iorgu Costaforu ; atT ve-dual ci acesta de und annti de cindd a OW dinscóli nu a lisatd si trécti in zadard césurile. ce '1prisosea in cancelariea uncle se aft& acumti practi-cantd, ci repetindt, inteacesti vreme de unti anal,tóte lectiile ce se predat in clasele de Umanióre incurgere de §ése annT, a datil acumd esamenuld cese ottirèsce in regulamentuld scólelord pentru gra-duld de Laureatd. §i s'a gisitd vednicd de a lua §idiploma pentru acestti grad& Asemenea isbutirevetl puté face toti. déca vi. yeti* intrarma cu oet/4.1re ne stremutati de a pune la invitituri tóticeruta silinti, de a nu v6 margini numaT in ascul-tarea lectiflord la scdi, ci ale Otrunde cusulú ajutinduvi spre acestti sfir§itd cu citirea §i al-tord cArtl de asemenea subjecte. Acumil ve estedeschisi §i bibliotica colegiulul, unde, inteunti nu-nArti de vre'o dece mil volumud, puteti gisT indes-tule cirtl in limbele cele mal Invètate, ca si intre-buintatT cu folosd césioile ce v rëmnü slobodepentru adlogarea §ciintel vóstre.

Nu *ma inteacestd chipd, iubiT tinerl intrebuin-tinduvi vremea v vetT face vrednid de cinstea ob-§tésci, §i vetl area in tóta vremea cugetuld lini§titdqi dile plicate.

ANESA Nr. 19.

Not Alecsandrn Dimitrie (Mica Voirodil, en mila lui Dumne4e5,Domna a MI térra Rominésci.

.

Catre departamentulù' Bilserices.V.

Cu prilejuld impärtirel premielord, ce amti ficutdDomnia Mea scolarilorti din colegiuld stintulul Sa-va la 3 ale curgitórel incredintindu-ne de in-

semnatele inaintid ce &di ace§tia la cursuld invi-titurilord din tóte clasurile in trecutuld annd sco-lasticd, §i de moraluld cc se &ere in conduita a-celord scolari, ad dobinditd o deseviniti muiA-mire pentru viitórea fericire ce '§I preglite§ce ti-nerimea Rominésci pâidü a§a de dreptd cu folosi-toruld scopd pe care s'ad intemeiéttl scólele acestulprincipatd.

Acésti pretiósi multimire de care ra'amd bacu-ratd la töte prilejurile de esamene si desivêr-§6§ce acumd, cu adhogirile ce ad luatd in acéstiinvitituri publícit ptin sate dupe inchipuirile §i si-linta departamentuluT trebilord din niuntru.

§efuld acestuia a infiintatti prin satele acestuTprincipatd scóle unde in vremea de iérni copil si-tenilord se vorti inveta de catre têrcovnici la car-te §i cintirT, iard in vreme de vary. ace§tT têrcov-nicT, se aduni la sc6lele ardate prin capitalele ju-detelori spre a se deprinde §i el la metoduld aces-tel invëtiturl incepitóre §i cu acésta pini acumtinumaT din judetele Mehedinti , Dolju, RomanalT,Gorju §i Bun, se veil aduna §i 424 de. têrcov-nicT.

De aceea mirturisimil cea mal vie multamire anóstri atitd D-lord midulad al Eforiel scóle-lord §i ob§tesculuT directord pentru intelépta ingri-jire §i adevërata sporire ce aduce fericirea In insem-nitórea parte ce li s'ad incredintatd, cumd §i tutu-lord profesorilord pomenituluT colegiti pentru neos-tenita lord silin , pentra buna lord sporire a in-vititurilorti §'a moralulul, celd d'intêiti scopti altiinv6titurilord, i pentru care pini acumd ni s'alidatii necontenituld prilejil a'l insemna cu laudi.

Doomuld §efd ald departamentulul trebilord bi-siricesd va aduce la indeplinire acestti ofisd alünostru.

(Semnat) : Alecsandru Ghica.

ANESA No. 20.

OTNE§ENIÀ CATRE M. VORNICIA DIN LAUNTRU

No. 669, 3838.

Dupi, poruncile ce cinstita. M. Vornicii a bine-voit a di citre ocirmuirile judetelorti pentru ,pu-nerea in lucrare a legiuiril ce priveste la intocmi-rea sc6lelord de prin sate, intelegêndu-se §i Efo-

www.digibuc.ro

Page 55: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

55

ria cu cinstitele ocirmuiri pentru tinerii ce ad afi candidap de invetigtorI pe la sate, din raportu -rile ce a primitt mai la urmg de la profesori s'a

Insciintatd cg la unele judete, precumit : Gorjult,Mehedintii, Roman*, Doljuld §i Buzeulit, Domniiocirmuitori indeletnicindu-se cu tótit rgvna la acéstäob§t6scl indatorire an adunatil la scóla normalg dela 50 Ong la 180 scolari; dill la alte judete nu se Mgdin ce pricing s'a lgsatn eu totuln in nelucrare a-céstit folositóre intocmire. Aceste judete sunt celeurnittóre : Muscelulü, Dimbovila, Arge§ulit, OltultiSlam - Rámniculit, Sicuenil, Teleormanfi, Ialomita,Vla§ca, §i mat cu semg Ilfovuln de la care nicirespunsit mlicarti nu s'a dart Fforiei.

Dandit acesta cu cinste in cunoscinta cinstitel,M. Vornicii, Eforia este bine nädejduitä cä, dupg

acela cinstitit dapartamentu are de a ve-dé infiintate .catn mat' fárä zgbavä saele dupg lasate, va bine voi a mal repeta pOruncile ce a dattcgtre ocgrmuirl ca sä 16 in mai de aprópe ingrijireatita pentrn adunarea aceloril candid* pe la sc6-lele normale din fig-care judett, cgtn §i pentru in-tocmirea caselord pentru incgperea sailelorü deprin sate ; cad la 15 August profesorii sunt po-runciti ; fi gata de a primi pe aceT candid* §ia incepe cu den§ii deprinderea la invetiäturile cele vor trebui §i apoi la intein Octombre sg se in -thrcg la casele born ca sg incépg indatg a tine sc6-la pentru copil slteniloril.

(Semnatn.) C. N. IlieScu.

ANESA No. 21.

CATRE CINST. DEPARTAMEMT DIN LAUNTRU.

No. 713. August 4. 1838.

Prin raporturile ce Eforia a primita de la pro-fesorii scedelor de prin kid*, s'a insciintata cgmulti din tircovnici dupg la bäsericile satelor, neprimindti a-se numera intre candidati de invätgtori,sgtenii an fostü siliti a data alï tineri dip satblelord, §i a'i trämite la scólA. Multi insg dintea-ce§ti tined sea cfi, sunt birnici sup* la Vote in-sgrcingrile acestel trepte, seu clfica§1 pe mo§ii stre-ine indatorati la t6te därile proprietgrescl.

De acea fiind-c1 ace§ti invetatori ca pótgimplini, precumn se cuvine, slujba scólei trebne sit

fig apgrati de ori-ce altg indatorire, Eforia r6glipe Cinstitulit Departamentn ca sit bine-voiascit,despre un parte a face cuviinciósa punere la ealeca acei tined ce se vord a§e0a invetittori pe lasate si fig apgrati de plata capitatiei §i de ori-cealte indatoriri ce atirng de administratig, desprealtg parte O. se poftescg de catra Cinstiutld De-partamentn D-lord proprietaril de mo§il ca sit scu-tescg pe invatgtoril de prin sate mdcar numai de

déca nu §i de dijing, fiind-cg D-lorn all alila cea mai mare parte la folosuln ce va isvordin aceste amliminte. ob§tesci.

Pe lengl acésta Eforia adaogg rugäciune 1 CM-stitulul Departamentit Ca sg, bine-voiascit a da po-runci de a-se supune la plata leului hotirätn pen-tru invätittorulti Isatului tog §e0torii inteacelnisatit fern osebire, precumn preotii, Diaconil, vA-

dorobantii, mazIlii, boerii, de nemfi, cgcl de varAmän6 plata aumaI pe familiele de birnici adju-torult ce se cere pentru invetittori va fi póte pu-tint, §i prin urmare nu se vorit pate tine laacele sae 6meni mat' ale§I dintre säteni, §i varningnea Zadarnici §i tragerea de animi ce arétiacnnin ace§ti candidati de invétätori §i tag oste-nela de a-se infiinta aceste dorite a§e4minte.

(Semnatu.) C. N. Iliescu.

ANESA No. 22.

CIRCULAR-a CATRA. PROFESORII SCOLELORD DEPRIN JUDETE

Septembre 9, 1838.

Candidatii de invetgtori pe la sate avendit tre-bninti de a Inveta §i cintgri de o-datg ea invétit-turila ce an a asculta in scóla normalg , Eforia achipznitil ca pentru a se inlesni acestorit candidatlinvitgtura cintgrilorn, sA dea fig-care dintr'acei can-did* cite clod lei o-datg pentru Mtg. vremea cese Torn afla acolo la scóla normalit. De aceea D-tavei Ingriji a gisi unit cintgretn cu bung sciinticare sit se tocmesci cu plata ce s'a aretatn, §i sitinvete pe top candidatil de prin sate sciintatärilorn bäsericesci pe câtA vreme va aye fig-caretrebuintg.

Vei da apoi in cunoscinta Eforiel mimele acelorticintAreV.

www.digibuc.ro

Page 56: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

.-- .56

No. 844 CernettNo. 845 Inspectoriet sae centrale din Craiova

No. 846 de la CaracalaNo. 847 Rämnicul-VAlcit

No. 848 Térgu-JiulutNo. 849 PitesctNo. 850 Campu-LungdNo. 851 GiurgiuNo. 852 PloesciNo. 833 Têrgovi§teaNu. 854 VAlenii-de-MunteNo. 855 BuzaNo. 856 &AdaNo. 857 Ca1iira0No. 858 Foc§ani.

ANESA No. 23.

DEPARTAMENTULÚ TREBILORO DIN LAUNTRU

Gotombre 4, 1838 No. 1605.

Cznstitesi Eforii a salelorti nationari.

Spre Indepliniiea celord coprinse in otna§eni; cu

No. 901, cu cinste 'i se rëspunde el departamen-tulii, dupe Itemeiurile ce s'ail fostil luatil mal dinainte asupra intocmiret satlelord prin sate, dAndt§i poruncile rcuvenite cAtrii ocitrmuirt pentru aid,-tuirea incäperilord de trebuintä, acum tome asu-pra acer epoct a aproprieril ternei , §i a alcAtuiret

celorti ce se ceruse mat dinainte a se intocmi, de

a se da §i osebite otäritóre porunci spre a se sä-vér§i clAdirile dupe planulti insemnatd , se vede inneputintA a indeplini o asemenea cerere, rdminêndtica. la intêmplare de a se mal face in viitorime a-cestti felil de nemestit prin sate pentr e. trebuinte

de sale, sit se iea ingrijirea din partea ocArmuiri-

lord ca sä se apropie pre câtd va ierta putinta cumodelurile trämise cart s'ati §i Inaintatd ocärmui-Mort cu povquire spre a se aseména temeiurilortide mat susii.

ANESA No. 24.

CIRCULARD CATRA .PROFESORIT SCOLELORtY DEPR1N JUDETE.

183e. Septembre 16.

Cu intocmirea salelord prin sate, fibula tre-

buintA ca pe la aceste sale communale sii se faca

adesea in vremea Inv6tAtori1ord revisiA, Eforia acbipzuitil ca cu acéstä. slujbA sl se insArcinezeunit din invätAtorit salelorti communale, cart vordfi mat deprin§1 la InvëpturA; se scriA dérd D-téle

ca din candidatt ce se aflä, acumd adunap la salanormall sä alegi pentru fiä- care plasä ate unuld

din eel mat deprin§1 §i mat destepti in slnjba lord

§i pe acesti-a sal a§eçlt Invëtätort la cate aAsatfl, care va fi mat mare in fil-care plasl, cu in-

datorire ca acet inptätort sit implinéscrt si slujbade revizort de Plasl, ér ca sit nu se oprésca In-vätAturile la acé sall communalA in vremea re-viziet, sä se dea fiit-carul revizort cAte lint adjutordiérl-§1 dintre candidap, orAnduindu-se astd-feld laaceld satd (lout invëtätori in toed de unuld. A-

tuncea summa de bant, ce se va stinv dinteacelti

satd, se va impArti !litre amendef invétätorit, astd-feld in cätd 'celti insärcinatd §i cu revizia sit ieadoue pArtl, érd acela, care va fi sg, se ocapeze nu-mat cu inv6tAtura in salii, se iea ul a treia partedreptd léfA a sea din summa banilortt ce se voltaduna.

Revisoruld de plasit va fi datoril a ambla inOM vremea de térnA pa la töte salele .comunale,

ca sä cerceteze Inv6tAturile, sä indrepteze neorän-

duelile, §i sA raporteze pe fiA-care lunA la profes-soruld sale normale pentru ort-ce observati ä. vaface in revizia sea pe la salele communale.

Acésta mäsurä sit se punit acum indatit in lucrareca, de-nä-datä cu mergerea candidaiilort pe la sa-tele lord spre a incepe inv6tfitura copiilord st fiäpregAtip §i rexizorit, catihisindu-se asupra Mato] iri-lord ce ad a implini §i sä. incépA §i densit ocoluldlord, vizitAnti fia- care tóte scolile plä§it séle §i co-respondendu-se adesea cu D-ta in ort-ce trebuintavet avé cu salele sommunale.

Cu acestd prilejd sA face cunoscutd D-téle ade amnia inainte sal& obsc e§ct se vord densebiplin numirile unnAtóre :

Salele de prin sate se vort, numi Communale;cele de prin plA§I, uncle se volt aseçla revizorii sevorti numi Preparande. fiindd-cA acolo, afläudu-se

dot inv6tAtort se potä pregAti §i inteacele salecandidatil d3 Inv6tAtort; sallele din capitalele ju-deOlord se numescti Normale; cele de la Craiova

Centrale §i in sfArOtd cele de la Bucuresci Com-ptementare.

www.digibuc.ro

Page 57: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

57

De primirea acestel circulare D-ta e§ti poftitasa respunp fara altä zabava, tramitênp i listade numele revisorilora, ce se volt alege pentru fia-care plasd, cu arétare de numele pla01 i alii sa-told In care se va apçIa fia-care revisorü.

Invètätoril 0, nu se slobNit pe la satele lora maiinainte d'a se scrie D-têle pentru acéstaitorin deo-sebita circulara, pentru ca este sa se tramita intea-cea0 vreme i tablele lancastrice, call se ascépta,sa ésä din tiparil i inda c aceste table sè de-osibesd óre-cuma de cele vechi va fi trebuinta 81se arête Invétatorilorti In doue séa tie Pe me-todula dupa. care a-se intrebuinta.

No. 978 Slatina.No. 974 Pite§ci.No. 975 Campu-Lungil.No. 976 Giurgia.No. 977 Ploese.No. 979 Valena-de-Munte.No. 980 Ca lara§i.No. 983 Tirgove§tea.No. 978 Buzea.No. 981 Braila.No. 982 Foc§anii.

ANESA 25.

CIRCULARII CA-TRA OCIRMUIRI

Fiinda vremea acuma de a se slobwili pe la sa-tele bolt acel candid* de invétatori, ce sunt maideprin§I la invetaturile ce li s'a aretatt i ale'cl-rora sate. aa incaperi de pile séfi case de sfatil,Eforia a mist profesorului scólei normale el peacei candidali sal slob*, de acumii ca BA mérgasit deschi4 sae In sotere In care s'at otaratil afi inMatori, de aceia s'aa tramisti profesorulul 50trupuri de table lancastrice efi impart& fia-ca-rui invétatora ate una trupil.

Cinstita Ocarmuire déra este poftita, ea cu o-rinduirea acelora candidati pe la satele lorit sa slo-b* porunci catra sub-ocarmuirile pla0lora, ca du-pa sosirea acelora candidati la satele loril, sa-1 a-eçle séfi In incaperile de scéle ce vora fi facute séa

In casele dt-3 sfata, séa tu ori care alta incapere,vremelnicesce péné ce la viitórea Prima-véra se

vora face inteadinsti incaperi pentru scóle.Pe linga acésta ca sa se dée Eforiei o deplia

sciintA atata de vremea in care aa venitfi acel can-didati la scóla normala din capitala judetulta, chili§i de numerula enoria§iloril steni, ce se vora aflaIn satulü de unde este candidatulfi 0 in care sataeste oranduita it-11,60,0ra, s'a scrisil profesorolul ca

tramiti Eforiei cata ma! in grata o listh cu a-cele insemnäri. Cinst. Ocarmuire va bine-voi a In-lesni D-lui profesora sciinta ce va cere pentru a-césta de la Cancelaria ace Cinst. Ocarmuirl.

No.NoNo.No.No.No.No.No.No.No.No.

No.

No-No.No.No.No.

1030 Mehedinti1031 Gorju1032 Romana1033 Arge§iula134 Dolju1035 Oltu1036 Boat1037 Dambovita1038 Prahovo1039 Braila1040 Ialomita1048 Ilfovul Octombria

Octombrie 7

13105D Valcea1051 Sacuena Octombria 141052 Rümnicula1053 Muscela1107 Vla§ca Octombria 24.

ANESA No. 26.

CIRCULARO CATRA PROFESORII DE HUN JUDETE

Octombre 28, 1838.

Dupe bagarea de séma, ce a facutd Eforia in In-vétatura candidatilora de prin sate a véçluta ca u-nit dinteace§ti candidati aa multa aplicare 0 de-prindere la Invétaturrt , éra altii sunt atatt de ne-destoinici i neprimitori de invétatura, in catii ori-cata vreme se vora Oné In scólá nu vora puté luacea mai put:ina intelegere de invétaturile ce li sepredatí.

De aceea se scrie D-téle ca eandidata, ce voltfi óre-cum pregatiti sa-1 sloboça, potrivita cu circa-larea ce s'a tramisil cit No.:....., ca sa incépä ada invétatura, la copia satelora lora, éra eel ce sevolt fi arétata nedestoinie i neprimitori do invé-tatura. pentru ea sunt pré Mani ski pentruaa mintea de tat( têmpita, sa-I departee cu totult1din numërula candidatilort, 0 de numele acdora sâtrarniti la Eforia, lista , ca dupa aceea sa se pro-pue Cinst. Departamenta din Mantra ca s dea po-

8

www.digibuc.ro

Page 58: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

58

runcl spre a se lua in bira acel ómenT si. a se tra-mite in lunile vérer la scéla normall, dintre sAtenilcarT vora 6 mal tinerT, cu mintea maT sanëtósg 4

.,

mal primitóre de invêtatura.No. 1111 Inspecto.rulul din Craiova.No. 1112 CernetT.No. 1113 Targu-JioluT.No. 1114 Caracala.No. 1116 Rümniculti-Valcel.No. 1116 Slatina.No. 1117 PitescrNo. 1118 CAmpula-Lungil.No. 1119 Giurgiu.No. 1120 Ploesci.No. 1121 Maras!.No. 1122 Targovestea.No. 1123 Buzëa.No. 1124 Braila.No. 1125 Valenil-de-Munte.No. 1126 Focsant

ANESA No, 27.

CIRCULARt CATRE-PROFEgORII*DE PRIN JUDETE

Octombrie 7. 1838.

Fiindil vremea acumii de a se sloboçli candidatilde invètatorT pe la sate, unde trebuia sa tia scólelepentru copiI satului, Eforia tramite D-téle cinci fledtrupuri alcgtuite WI- care de cgte 13 fol din tablelelancastrice, ce s'att tiparita Our). actunti ; de cele-alte- foI ce stint a se maT tipari din preung cu to-ile Nr. 8 si 14 se vol.(' tramite.

Si scrie déri1 cA, dupg ce d-ta vei arëta candi-datilora si aceste table ca sA se deprinçla In cateva Pe a incunoscinta regula dupg care ag a sepreda, sa sloboçll pe catI candidatl ye! conóscemal deprinsT la InvètaturA, ca 0, mérga O. incépaa invëtia copil pe la satele unde se volt fi gAsitüpentru acésta IncAperi séti uncle voril fi casa desfatii si sl daT pentru fig-care scóla cite un truptide aceste table.

Pentru cliff dinteacestI candidati, sloboçliti acum,se voril afla inteua plasg, d-ta vel da cAtre sub-ocgrmuirea plAsiT nuil deosebitil adresa, care va fiinsotita cu porunca cinstiteT ocArmuiri si cu listAde numele aceloril candidati, si de satulti in care

aa sa tig scepla, ye! da deosebit In maim fia-carulasi cgte un inscristi dui% modelulti algturatti.

Pe candidatil ceI maI slabI la inv6tAturit si malalesti pe aceia In ale cgrora sate nu se volt aflaBiel case de sfatü, laid vre'o alta incapere de scó-lA Sal mai opresci in scöla normala, spre deprinderecgta vrent vei socoti de trebuilita.

cu sloboçbrea candidatilort celora mal deprinsTd-ta sa 1nchipuiesci o lista generalA pentru totT can-didatil, ce acumti stint la 1nvetatura inteacea scólAaretandu-se Antêit Nr , çliva cAnda a-venitt inscóla fig-care candidata, numele si pronumele, vêr-sta lui, cola si cele-alte insemnarT ce sa arête gra-dula invëtAturilorti cu care s'aii deprinst mal bine fia-care candidata.

Acea lista, iscalita de d-ta, sa o tramitT aid laEforig

No. 1013No. 1014No. 1015No. 1016No. 1017No. 1018No. 1019No. 1020No. 1021No. 1022No. 1025No. 1055No. 1056No. 1057No. 1059No. 1105

CernetiTArgu-JiolulCaracaluPitesciInsp. din CraiovaSlatinaBuzeiinrgovestePloesciBrailaCalarasilR6mnicu rglcilVal. de MonteFocsanTCampu-Lungü.Giorgio Octombre 14

I

Octombre 7.

Octombre 14.

ANESA No. 28.

Oireularu cötre profesoriT seólelorti normale. 1838 Oct. 31.

Pentru primirea acelorti douT lel de cütra invè-tatoril s, ólelort loinunale de fie-care enoriasT saténapentru plata lorti, dupg ehipzuirea ce s'a Mutt,s'a data porinicT de catra Cinst. Departamentti dinLguntru ca acel douT lel sA se respunçla d'a drep-tula de ctitra sAténti in man invöttitoruluT comu-nale, Insg, unula acum la St. Dimitrie si altula laSt. Gheorghe si sub-ocArmuitorulti sa, nu aibg. altaamesteca la acésta de cata sa fig ca un esecutora.spre a'sI urma fia-care süténa- la vreme acesta, da-toriA. De aceea Eforia scrie D-téle ca, Mat& du-pA primirea acestel-a sA Indatorezi D-ta pe fiA- care

.

www.digibuc.ro

Page 59: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

59

candidatt sa fact catagrafit, dupa modeluld alttu-rat!, de toti enoria;i1 stteni ce se volt fi ailandtin satulil in care este ottratt de inv4iitord, insem-nandt inteacéstä catagrafit in deosebite rigle : 1-id§irult numerilort ; alt 2-lea numele enoria§ului st-tent, alti 3-lea de ce tréptt este, adect ; birnicti,mazilti, preotti , diacont. vain% §cl. Mt 4-leadespre copil §i dinteace§tia cap suntti btieti §i

cate fete insemnandu-se pentru fie-care de cati annieste, al 5-lea at a plAtit dinteacei doul lei §i in finein rigla cea maT de pe urmit se vorti insemna de-osebite impregiurtri ce se vorti ivi pentru vre unultidinteace§ti enoria§T, ori ct nu vi fi in stare de apläti acer doul lei WI et a lipsitt din satti. Acelecatagrafii vort fi indoite din care una se va trimi-te aici la Eforit ért alta se va popri la D-ta. Dupaacea candidatult va Oa unti deosebitil catastift incare va trece in potriva numelui fit-ctruia säténübanii ce va primi §j dada va urm6, vre o impotri-vire de la vre-unult din säteni la plata dreptuluisét se va alresa ditra sub-ocarmuitorti ca st sefact. implinire ; asemenea catagrafit, precum s'a a-rétatt mai susti se va face de done ori pe annti,una la St. Dimitrie §i alta la St. Gheorghe ca stse adarige in liste pristsale enoria§ilorti ce, mtrin-du-se in vérstit sét insuranduse, se volt deosebierr casele lorti §i se volt scAdé ace!' ce se vorü..min set volt cAdé in nedestoiniciä, de a puté pit-ti banil ottrap.

Candidatii vorti avé a'§I strange banii numai petint semestru trecutt, érii ni0 o data inainte, .ctde .va fi trebuintä O. se depärteze vre-unulti dintr'-én§a pentru nedestoinicii sä nu se mal fact invt-luiélt puinduse indatorire ca st intórct inapol ba-riff la salt. Cu Vote acestea , fiundri ea multi dincandidap at apucatti de ati luatti de la WO baniiin ainte, ace§ti bani vorti remané pe séma acelortcandidtp pant la St. Gheerghe viitorti §i atunci'viindt .iért§I la sc011 toti candidgii, se va face a-legere de aceia earl volt fi Cestoinici §i de acl in-nainte se va regula ca invétAtorii de sate st nu'§i primésct leuld decatti la siër§itult fit-ctruiasemestru, dupt inscrisulii de destoinicie ce li-se vada de catrt D-ta, (Ana se vorti sloboçli din scólt.No. 1166 Craiova. No 1174 Giurgiu.No. 1167 Cernett No. 1176 Ploesci.No. 1168 Targu-Jiului. No. 1176 CAltra§1.No. 1169 Caracalt. No. 1177 Targove§tea.

No. 1170 Rümn.-VAlcei.No. 117! Slatina.No. 1172 Pite§ci.No. 1173 Campu-Lungfi.

No. 1178 Buzét.No. 1179 Braila.No. 1180 VAL-de-Mt.No. 1181 Foc§ani.

PLASASatula

Catagrafia de enoriafiä sifteni ce sunt cu locuin-fa inteacelei satü.

6Z

NUMELE

PRONUMELE,

De are copii.

'g Sias

-0)Ka.0

-.a-..c...xl Bagar1 de

sémti.

I 1 I

,

ANESA No. 28 (bis.)

COTRE DEPARTAMENTULO DIN LAUNTRU

1838, No. 904, Sept. 16.

Dupe poruncile date pentru -infiintarea saeloritpublice pe la sate se aflä acum adunati pe la tótescólele normale nut mare numérti de carldidap, callse pregätescti a fi invétiitori pe la scólele corm-nale. Penti u léfa acestorii candidati sunt date po-runcile Onrb. Departamentii pe la ocarmuirT ca, po-trivia"' cu coprinderea regulamentulni, sä se stringtate duoi lel de fit-care familit de prin sate, instpint acum nu s'a intocmitti nici o orênduélit in cechipti a se respunde léfa acestoril invétttori. Eforiaclért , chipzuindti a .inlesni §i a regula acésti res-pundere , propune Cinst. Departamentti urnittóreaintocmire : Dupe ce se vord strange acei duei leTdupe la .tóte familiele de prin sate, se vort pästrala ocirmuiri ,. fill a se respunde nemënui vre opara dintr'ên§il, decitti dupe deslegtrile ce se voriida de la Eforit. Pentru acéstt respundere de baniprofesoruld sad normale din tapitala judetului,trämiténdii maf antéiti listt de invétitorii, ce sevorti afla in lucrare, va insemna §i vremea pe cittse cuvine a lua léfä fit-care invötätorti dupit a seaintrare in slujbit ; dupe aceea Eforia, intocmindilstatt de lefile ce vort fi BA se Aspunçlti , va dasloboçlire profesorului de la judett sit primésct de

www.digibuc.ro

Page 60: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

60

la ocirmuire, suma copring inteaceld statd , si siio rdspuntla pe la invetAtoril de prin sate in duodcA§tiurl, adecti prima-véra, ca,ndt intrA candidatil insc6la normala spre maI multA a lord deprinderela invdtäturd, si tómna , cAndfi esd de acolo ca sase IntórcA la saele de pre la sate, atund invdtl-toril primincld din mama profesorulul , ord iscAliin condica, ce se va trAmite acestuia de la Eforilinteadinsd pentru inscrierea lefel invdtAtoriloril deprin sate.

ANESA No. 29.

DEPARTAMENTUW TREBILORO DIN LAUNTRU22 Octom. 1838.

Cinstitd Eforil a se/detail.

Spre a se puté pune iu lucrare cu mai bungo.rênduéla mesura luatl prin poruncile ce s'At fostddatd maI dinainte pe temeiuld adresuld onrb Eforilcu No. , asupra implinirel banilord, cuvenitI ase respunde candidatilord alesi de invëtatorI pe lascólele de prin sate, WA de a mizloci neorêndui6-lit séd invd1m5.§61A la rostirea acestei imprejurArr, ,precum si impovdrarea locuitorilord cu implinireade o-datA a sfertuluI Sf. Gheorghe si Sf. Dimitrie.In urina chipzuireI de mar susü, puindu-se inainteatutulorü kcArmuitorilort judetelord prin circulareaporuncel a face urmarea ce se arétd, aci :

I. CA pe la eel mal multi din invdtAtorY, urmAnddsit se fi rdspunsii de cAtre insisI locuitoril satelordbanil cuveniti al simbriel pomenitilord candidatI insocotéla semestrului trecutt , ocArmuirea sI stAru-éscA ca implinirea acelord cite dour lei sii-§1 iea in-ceperea de aid inainte ; adica de la 26 ale urmi-toruluI Octombre.

II. Banff, ce urrn60.1 a se strAnge, adicA leuld o-rênduitil, sä se iea ingrijirea de chtre ocArmuire casä se respun4 de cAtre fil-care locuitoril sAténtin primirea d'a dreptuld a pomenituluI invdtatord,WA de a se amesteca cAtu-s1 de pnind maIllmltd.sub-ocArmuitoruld, de cAtü numai ca nut esecutoraintrn all urma fil-care dintednsil datoria prescriskrdmAindii in nelucrare cele ce li s'ad maI fostilporuncitt Antditi pentru chipult respunderel, si cele-alte prin profesoruld sad din capital&

Departamentuld are cinste a da in cunoscinta O.Eforil lucrarea de mai susd spre sciintit.

teed cum in 1840 se mal regula cestiunea lefilord.

ANESA No. 29 (bis.)

EFORIA SOLELORC NATIONALE.

1840, August.

Cinstitd Visteril

Prin firojectuld din regulamentuld organicd se o-tärasce ca, pentru plata invdtätorilord de pre lasate sA se respundä de dare fiA-care enoriasd cAteleI duoI , dAndu-se deosebitd inMiltoruluI si ekedone chile de bucate.

Fiindii el acum dupe mdsurile, ce s'ad Man, s'aintocmitd scoli comunale msI pre la tóte satele dinprincipatü, §i invdtAtoril de pe la aceste scoll dr-at o mare neinlesnire cu primirea dreptulul lorddin maw, sittenilort, Eforia socotesce de cuviintd, ada in cunoscinta cinstitel Visterit urmAt6rea chip-zuir e :

I. FiI-care enoria§il sit fie datord a da la cutiasatuluI aceI doI lei, insa und led la Sf. Gheorghe§i altuld la Sf. Dimitrie.

II. CAndti imvétAtoril de pre la sate volt fi sApriméscit plata lord , adicA la sfdr§ituld fil-clruladin semestrele Sf. Gheorghe si Sf. Dhnitrie, sA seinkiseze la cutia satulul , din care, fao cu ficieleorênduite prin regulamenta pentru. deschiderea cu-tier, sA i se dée banl pe numdruld enorimilord dinacestil WO si sA dée invdtAtorului ehitanta de pri-mire.

III. FAcêndu-se acéstA platA, sub-ocArmuirea sAse indatoreze .a incunosciinta indatl .ocarmuirel lo-cale , care va insciinta EforieI pentru a el regula ,

si pentru mdsurile ce trebue sA se dée in cunos-cinta profesornluT fiA-clreia scóle din orast , ca slse scie cA invétAtoril '§I ad primitil la mAna lord sisA nu rémAie la ned unuld dintr'ênsiI cu;êntd depricinuire din sc6la normalti.

Cinstita VisteriA dérd cu cinste este rugatii O.bine-voiéscl a pune in lucrare cele de mil* spreintocmirea mdsurilord arétate, ca invdtAtoril de prela sate sA-§I priméscA regulatii acel doi lel d'adreptuld din cutia satulul §i a impärtasi apol peEforil cu cinstitd respunsd.

.0

www.digibuc.ro

Page 61: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

61

ANESA No. 30.DeparMmentu1d Trebilord din Lduntru aid Priocipatuint tèrrei

Romänesel 12 Noembre 1888. NQ. 1950.

Cinstild Eforii a scólelorit.

In urma otnoseniel acer Cinst. Eforil en No.

1222, dAndu-se poruncile cuviincióse cötra töte o-carmuirile judeSeloril ca prin inSelegere cu DD. pro-prietarlI satelorli, pe unde se vora a§eda scóle deinvqatura , sa faca punere la cale a li se inlesnidarea Jemnelora trebuinciöse pentru incahlituIti lord§i a se indatora 0641 copiilora, ce se vora aflala invèlaturl, ca sit le transportu6sca cu ründuld

de la locula ce li-se va areta de cötre D-lorti

proprietaril. Departamentulfi are Cinste spre rlis-punsil a 1. face cunoscuta.

. ef. Departamentulul Mix. Ghica.Besot. §ef. Secs. D. Taciu.

SA se ilk in cunoscinta profesorilora de la se&lele normale disposiSiile ce a luatti Cinst. Departa-menta din Launtru pentru Incalçlirea sc6lelorü co-munale.

ANESA No. 31.Departamentuld Trebilord din LAuntru ald Principatuld terrei

RomInesed. 1834. Noemb. 18, tu No. 1988.

Cinstitei Eforil a scótelora Nationale.

Dupa adresa Chist. Eforil cu No. 1190, dAndti-se cuvenitele poruncl clitra ocarmuirile judelelorapentru aplirarea, ce se cuvine a face proprietarilinveSatorilorti de prin sate de rlispunderile datoHe-lord reciprocitgel, acesta Departamentd are eins-te spre rlispunsa a 'I Inainta pe MO acésta chiaracop% dupa pomenitele poruncl spre sciinta Cins-titel Eforil.

Sefula Departamentulul Mix. Ghica.efula Secliel D. Taciu.

ANESA. Nr. 31 (bis.)

DEPARTAMENTULt TREBILuRtr DIN LAUNTRIL

Ocelrmuirii Judetului.

nil nadejde ail mal priimita Departainentulaacum otno§enia Cinst. Eforil a Scólelora eu No.

1190 arlitare ca, din raporturile ce aa primitd dela unil din profeseril scólelorfi natibnall de prinjullete, s'ad hisciintatti ca mulp din candidaSI deinvliSatorl pe la sate se alma' de cötra arenda§ilmo§ielorti prin silnice miçll6ce, eu dorobanti ea sitplatésca tóte drepturile proprietaricescl cu cuvêntiica acel candidaSI le sunta dajde de claca§I princontracturile orenduirel , Oncla ereaa Wile Mere-dinSaSI ca duptt porund cu No. va fi mid-locita D. ocarmuitora prin ale séle bune *IkeClitra D. proprietarI §i arendasT spre a nu se mesupra nisce asemene candidap de invlitaturI dedrepturile proprietaricescl, nefiindti nicl vre una lu-cru insemnata, ci §i printeacésta i-se pune in ain-te ocarrnuirei a Insufla prin pohtirl mal cu dinadin-sub In gindulti D-lora proprietarI §i arendasl cu-viinSa ce este a se apara acestl candidap de re-ciprocele datoriI, adangêndu-se ca o asemenea tn.-

mare, ce de sine§1 s'ar fi asceptata sa o fad, vaaduce iiu puOnit lauda §i Domneflorti §i folosa In-semnatorti spre sin* ce se va intrebuinta de cö-tra pomenitii la invliSatura tinerimeI. Era de ur-marea ce se va face spre sfêgituld de maT susil

sa raportuéscit Departarnentulul ca deslusire.. .

1838, Noemb.

ANESA No. 32.

EFORIA SCÓLELOR DIN PRINCIPATUL ROMINIELNo. 1189, Noembre 2. 1838.

Cinstitel Mari Vornicii clan Launtru

Pentru sloboçlirea acum a candidaSilord de in-vlitatori ca sa mérgi pe la satele lord, Eforia s'aadresata cötra ocArmuirile judeSelora , poftindu-leca acei canditlap, ce se vorü face cunoscuSI de cd-tra profesorula mad normale ca Banta 6estoinicI

a preda §1 el invliStitmile pe la copiil satelora, sase aseçle WI in incaperile ce se volt gasi prinsate spre a puté sluji de scóla , séd vremelnicescein casele de sfatti One ce se volt cladi incitperI

inteadinsti pentru scóle.Eforia cu cinste da ac6sta in cunoscinta Cinst.

Marl VornIciI §i o rögl ca 0, bine-voiésca a seda si din partea acelul Cinst. Departamentil en-viinciósele poruncI atilt P. onor. ocarmuirl, ca pe lasatele nude nu se gasescil de o-cam-data alte in-caper!, 0, se slobóçla vremelnicesce casele de sfatil

www.digibuc.ro

Page 62: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

62

spre a-se tiné intr'ênsele scólele comunale de cg- mare neorênduiélt, sc6la trebue lärgitg, cu prispatrg, mal sus4 argtatil candidap Ong ce la Vira i lungitä cu tinda.viitóre se vorü zidi inteadinst case pentru scóle.

ANESA No. 33.

CINSTITET EFORIT A SCUELORO NATIONALE.

Prot. scold normale din Judetula

Plecândg din Bucuresci la 3 Aprilie pentru arevisui scólele comunale din acestg judetti, am ur-matt pre catt m'a iertatti vremea si de starealort cu cinste face cunoscutd cinstitei Eforil celeurmatóre:

PLASA SABARULUI.-

&tub% Glam.

Done-filed i ésse de copiii ; douelled ereat a-tund in scóli, silabisét si scriati cu bdgare de salt,trel dintre densil citeag binisiorg, scriag dictandoinvgtaserg, i rugacinni ; scóla e pré mid , tre-bue lArgitt, trggêndri pgretii in marginea prispeIsi lungitä Ong in odaia candidatulul stricandt tin-da din lituntru care esti de prisost,

Candidatulü lipsea intealtt satil, cincI- spre- Oececopil sedeati in scóla; scóla trebue lArgitt, cu pris-pa si adtugêndus e. tinda la lungime.

.Flocesta.

Done-4cl si patru copil ail invgtatt, optil-spre-Oece ereat atuncl in scólg, scóla trebue largitt, cuprispa; citirea i scrierea cu bggare de sémt, sésecopil invgtat ruglciuni ; Pentru sat cumpa-ratt, o cast bunt, dérit trebue lärgitit cu prispaadgugath tinda la lungime.

Simidreni`i

Septe-spre-çlece copii ait invgtattt ; 13 ereat, in-vgIgtura cu pucina btgare de gait, pentru scólacumpgrasert o cast (mare) care t;u nid net me-remett nu Vote fi bung.

Invgtittura förg, blgare de sémt, candidatulti in

81oboia

Trei-çleci i noue de copil at invgtatti; 35 erati;numai 4 cunoscég slovele i niel nu scriatt din mul-ta neorenduiélä a candidatului, scóla trebue lungitacu tinda.

Domnescii de josa

Optfi-sprellece copii aU inv4att, 14 ereat, inve-tltura eu bagare de sémt, invetag hitru o castdata de proprietariti pre care vrea se o dréggpentru sc61g, dért nu póte implini trebuiqa; fiindade zida si numai de dot stängeni lungg, si do doT

Dovinescii de susa.

§epte-spre-pce copiI att invgtatd, 9 ereat, invg-tätura cu bagare de sémg; WOOD inteo cast preamicul inchiriatt de satti; pentru sag nicT o rostire.

Catichea.

Candidatulg lipsea , at invgtatt coph pré puci-ng, vreme din indarittnicia candidatulul, fiindtpré scóla trebue largitg cu prispagitA cu tinda.

Ciorogarla.

Candidatulü, care a urmatg in sc6la normale, l'agonitt proprietariti la 6 Martie, puindg in locu'isul invete copiI pre unt altu, care singurt nu cu-nósce tablele cetire.

Colintina din deala.

Trel-spre-Oece copii at invgtatü, 9 unit, cetiatpre table bine, nu sedan, ne avêndt cele trebuin-cióse, mnvëàü inteo casä veche meremetisitä; pentruscó16, nic1 o réstire.

Poenari 1u Enictid.

Patru-spre-Oece copil ail invgtatt, 12 eratl, in-vetAtura cu bagare de Ong, 5 invgiat rogliciunisi ceva cintarl, scóla e fácutit, dupg, modelg si mg-rimea caselort de satti.

Colintina din vale

§ése-sprellece copil aü invgiatt, 13 ereati, WOO-

www.digibuc.ro

Page 63: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

63

tura cu pucina bggare de sémg, invütail Intr.() ca-st Inqhiriatg de satg, scóla e neisprgvitg, trebuelgrgita cu prispa.

Doui-spre-dece copil ag Invèlatg; candidatultt lip-sea atunci, scóla trebue iärgitg cu prispa §i lun-gitg cu tinda,

Geindava.

Unu-spre-dece copil all invüt,atri,. 9 creel, InvëtailCU pucina bagare de sémg , scóla trebue facutgamendoue odgile una, lärgindu-se cu prispa §i a-daugêndu-se altä odaig pentru candidatg.

Gura crucerulut

Doue-deci copii aü. Invetaturg cu bggare de sé-mg., 10 cantag bini§iorg, sc611 nu erea, InMait Incasa candidatulul pêné se va a§eda satula la linigea a fad scólä.

Cornelu din vale.

Copiii nu invülaii, WI la sloboOirea candidatu-lid din scóli, ne fiindü table tipitrite, nu 'i s'a data.

Scóla fiindg numal urzitg , trebue lungit5, cucgte ung stânjinti, ridicata temelia §i mat' ingltatgtavauu.

Darasct

Patru-deci de copil ag Invélatfi, 27 erail, Inv&tItura cu puciuui bggare de sémg, Invétat inteocasa pré mica Inchiriatg de satii, scóla .urzitg prémici, trebue facutui o scóla maI mare, fiindg No.

(scoriastilort) Enoria§ilorü trecutg de. 200.

Doue-decI de copiT aft invétatii, 1.7 ereag, WO-tätura cu bggare de sémg, 5 invütag §i rogaciuni.Pentru scóla cumpgraserg, o casa, cafe trebue tar-gita cu prispa §i facute amendoue (Agile una §i

adaugêndil odaia pentru candidatg.

Copticenii de miOlocu.

Copiii nu aft Invetatti, candidatulit a lipsitt tealvéra din scóla., scóla trebue largitg, cu prispg, §i

adaugatä tinda la lungime.

Copdcenii.

Patru-spre-dece cop at Invütatg, candidatulfi ereade 2 septImâni reg bolnavil, scóla trebue lungititcu prispa §i lugitg cu tinda.

Doue-decI §i unu copil ag Inv64atit, 17 ereail,Invétgtura Cu bggare de sémg, scóla fiindtt Mee-putg pré mica , am oprit'o din lucru, §i s'ag

sittenil cu arenda§ulg ca sg o prefacg, caruiaam hotargtg o mgritne potrivitg cu numerulg Eno-ria§ilorg.

Dobrenit

Doue-deci §i §epte de copil, 20 ereag, cetirea §iscrierea pre tablg. cu bitgare de gull, 6 cetég çli-ceri pre orT ce carte §i InMaserg §i ruga-ciuni, unulit lucra adunarea §i scliderea din arit-mega §i scia dictando bini§org acéla pré mica §ica sg se undrepteze nu se póte.

Bercenit

pece copit alt Invetatg ; nu-I mai MOO, de 3septgmiinT act nu vrea se i ded a Invéta in casacandidatuld. Scóla, fiindü numaï urzitg trebuelungitg §i largitg cu ate unit stkjing, Inaltatg, te-melia de doue palme §i mal redicatg tavanulit.

Stiubeti.

16 copil ail Invétatg, 9 ereag, invëtltura cu pu-cing blgare de sémg, Invètag Inteo casui micit In-chiriatg de sag, nu e nict o rostire.

Oresci`i Crucerulut

8 CopiT art invèatit ; nu-1 mai Inveta de 3 sep-titrni pentru ca nu vreat sg-1 dée. Pentru scéla[Iva gatitg din materialg, dérü nu Incepuse la lucru.

CiocovenY.

12 copiT ag Invetatii, cetirea cu bagarede sémit,Dll scriat, ne avendit cele trebuinciósa, pentru scé-

la nici o rostire.

Valea Dragulut

10 copil aft invütatg, 8 ereag, luvetittura cu bui-gare de séma, Invötail In tinda easel candidatulul,ne avênda altui casa ggsita.

www.digibuc.ro

Page 64: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

12 copiiOne; pentru

64

PLASA OLTENITIT.

Satula Frurnupii.

ad invétatt, candidatuld lipsia desc61A nieT o rostire.

Ber

Candidatulti lipsia, pentru sag, dreseserti o cashdata de proprietarit pentru acésta, care 'Ate fi deajunsti.

Hotaru.

Candidatuld lipsia de doue septamâni, pentrusag, nieT o rostire.

Crivetiu

16 copil ad invétatti. 10 era, indtAtura cu bA-gare de sémg; in;ttati intru o cash' inchiriatg, de

satd; pentru scóli nieT o rostire.

Roclovanu.

16 copil ad invétatti, 15 erad ; la silabismti cupucina Ware de sémA, nu scriad, ne avêndd celetrebuinci6se, 6 citead binisorti; inv6taserA rugAciunT

cAntAri, invétat intr'o casa pré scóla in-ceputh pré micA, trebue fAcutA una mid mare, fi-indd numéruld enoriasilord trecutd de 320.

Ctisciórele.

10 copii ad invölatil, 8 erati, invétAtura cu pu-cina Ware de sémA, invétag Intr.% cash' inchiriathde NW; pentru sc61g. nici o rostire.

Chirnotii.

35 de copil all invétatd, 16 erad, invétAtura cubAgare de Ala , 6 citead binisord i invetat ro-gAciuni, invetad intr.% casa data de proprietariti,8c4516. na e; trebue lAcutg, mai mare, fiindg numé-ruld Enoriasilorti trecutti de 360.

Gellbenapt

14 copil ag inMatd, nu4 mai invéta fiindti lu-41' la munch eel mai mul1, sala e pré mica si

ca sA se indrepteze nu stA mizlocu de chtti sA seprefacA.

Suhatulil

17 copil ati inv60,til, 13 era, itnvNitura ea pu

cina Ware de sémA, sc6IA nu e, nefiinda ineg, sa-tulti aseçlatt la linitt.

Aproplit

Nu â tinutg sc614, 'pentru el nu-i a datd cask,pentru sag nici o rostire.

Anica.

2g de copii ad invétatd, 23 erat, tilabismu cupucinA Ware de gull, 6 citeat i scriad binisorti,invétad si rogAciuni, invötad in casa candidatulul,pentru sag, niel o rostire.

UlmeniL

12 cop ad invétatd 9 erad, invétAtura cu 1)1-gare de sémA, invetad in casa until stitént, in careera si und resboig , pentru salt nici o rostire,spund ch o sä o fad, Esc. s. D. Spatar : C. Ghica.

PLASA CIOCANESCILORD.

Curatescii.

13 Copil at invgatd, 8 erad, invétAtura cn pu-cilia Ware de séing, , scóla pré mica i ca sit seindrepteze traue prefAcutg.

Garicenit.

16 copii ad invétatg, invet Aura cu Ware desémA , scola asa de mid, inchtd, fiindd inteksa 3band, cercurile nu se potg lAsa.

Frasinetfi.

11 copil aJl invètatti, 8 erag, invétAtura 'cu bA-gare de grail, scóla trebue lungitg, cii tinda i lar-gag, cu prispa de la spate , fiind Mcuti cu doueprispe

Obitesci noui.

20 copii ad inMatti, 16 era', inMAtura cugare de séml, 6 inMaserA rogAciuni, sc6la trebuelungitg, cu tinda.

Copiil nu-I invéta de o lung. , nevrêndti sAtenii

dee , scóla pré mica si pardoséla mal josti decitti facia pamêntulul.

www.digibuc.ro

Page 65: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 65

Nenciulzi.

15 copiT ail inv6tatt, 11 erean, inv4atura cu ba-gare de sank acestti satil aril trebui unitt cu Ul-mu, fiiudti mai unil trupfi. cad are numai 45 deenoria§1.

Utmu.

Copiii nu inv61(ati de doue luni, tindil candida-tult reti bolnavil, scóla urzita pré mica, trebuefacuta alta mai mare, fiindil numërulti vtioria§ilortitrecutti de 200.

Boméga.

20 de copil at inv6tatti, 8 ereau invetatura cubagare de sema , 4 inv6tati §i rogaciuni ; pentruscóla nici o rostire.

Tarascii.

12 cop! ail invetatt , at inv6tatt intr'odata de unti saténti nu-1 mai inv6ta de one mai vrêndti siténult sa dée casa ; pentrunici o rostire.

scólalurid,

salt

Ciocanetif Serbl.

19 copil ail inv6tatti, 13 eread. invetatura cu bit-gare de guilt , invetati intr'o casa inchiriata desta. .

Ciocdnet,ii romeini. 6

2 copil ad inv6tatt, din neorênduiéla candi.da-tuluT inv6tAtura Ma bagare de sémii, scóla Nee-puta pré stramta , NB. aceste 4oue sate trebueunite fiindti unt trupti §i de o proprietate, numalcu numire de Ciocan : rom §i sêrbi.

Obiletii read.

18 copil at invAtatti, 11 ereat, inv6tatura cu ba-gare de gm/I, sc6la trebue lungita, cu tinda §igita cu pritpa.

Sdruletii.

14 copiI at inv6tatt, 11 eread, in.v6tatura cu bi-gare de sera, sc6la pré mica, trebue tungita eutinda §i largita cu prispa.

Plasm

24 copil at invetatt, '1-a inv6tatti In casa candi-

datului. pentru care i platea chiria , nu-i mai in-v6ta de doue septamani din neorênduiéla candida-tulul; pentru sc61A nici o rostire.

Belciugatu.

11 copil at invetatt, 4 ereat, invetatura cu pu-cina bagare de séma, inv5tat inteo casa inchiriatade sett; pentru sag, nicl o rostire.

PL ASA DAM BO V IT.ET.:

Afuniailii.

13 copiT at inv6tatd, 9 ereati, invötatura cu IA-gare de séma, invètati inteo casa inchiriata de satti,pentru scóla nici o rostire ; Fiindfi ca mal t6tesaele , uncle stint factite, suntü a§etpte in faciapam6ntu1ui cu tavanu lost §i ad prea pucinit de-osebire de easele satenilort, plecatti rogil pre cins-tita EfOrie a face cele de cuviinta ca in satele ca-re nu suntt (acute) Inca incepute, se le facA re-dicate de 2 palme din facia ptiméntului , tavanumai Man §i ferestile mai marl'.

Profesor B. Jorju.No. 16.

16 Maid 1840.

ANESA No. 34.

CINSTITEI EFORII A SCOALELORtr NATIONALE

Prof, scóli nafionale din judetulii Ilford.

Dupd scirile aduse de revisorti plasilord, cucinste faciti cunoscutd Cinstitei Eforif, cd invetdtu-ra copiilord din acestü judera merge pré slabiiMAW din lipsa inaperilorti câtii si din ne da-rea celorti trebuincióse, dupa care socotiamil detrebuinta spie a rn6 duce a revil;lui pe catti m6va ierta vremea.

Dérti, ca sti, póta acéstä revisie aduce o mal buttinbunatatire, rogfi pe cinstita Eforia 0, bine voi-&di a face cele de cuviinta, ca se mérga Inpreunacu mine §i sub orarmuitorulti pla§ei, ca, ottit ênduseo data facerea tncaperilorfi, alaturarea sat( lorti §i.altora trebuintióse, sa se §i puna tn lucrare.

Nr. 1014, Martie 1841.

Profesor: B. Jorju.

www.digibuc.ro

Page 66: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 66

ANSA No. 35.

CINSTITEI EFORII A SCOLELORÙ NATIONALE

Prof'. sad normate din judetulli Moil

In cele mai multe sate dintr'acestd jude-Id, ne-flindd Inca facute scede, rogü pre cin-stita Eforie sit bine-voiéscl a face cele de cuviintäca sa selaci calla se va puté maT curêndii, cdci seapropie vremea invétAture1 copiilord sätenT §i dinprieina ne incapOritorti se face mare fan-pedecare in invèlatura lair& Derti, pewtrucd prin sate pre unde s'a ispravitil sunt cu totultine potrivite cu trebuiuta, o rogü a face cele decuviintä ca sd, le fad. ase0ate pre stalpil easel cadle facd de slugesce fata piiméntului de pardosélii,mai inalte, ferestile mai marT, marimea sdlel de in-vëOatd copil se tid celii putind de duel stanjenilung& si patru la* la satele cu No. mai midi deo add cinclOeci de familiT si forma dupä pland ;cad, dupd cumii .se fad, cu nece und chipd nu sepotd WOO copil intr'ênsele dupd modulü Lancas-teriand.

No. 52.Septem. 22, 1841.

Bucurescl...

Profesor : B Jorju.

ANESA lio. 35 (bis).

Nu numaT localele lipsiad ; vedeti ce çlice aci deinvéOtori.

CIRCULARÁ CA'PRE PROFESORD DE PRIN JUDETE

1842 Februariu 6.

Eforia a luatü sciintii de la cei maT avuti pro-pielari dinteacelii judetfi ea invétatorii scó-lelorti de prin sate nu pazescfi seóla, candstint indatorati a da invétAturl la copiii satului, cio pustiescii fórte desfi si cd in baserica satuluT nuhied slujbd de cAntdretil séd de têrcovnicd unitdinteacei cand dati, ce prirnescd acele doué chile debncate si eä in sfarsitii acei invétAtorT ied aceidoui lei §i porumbuld fiird a face vre-o ispravd.

Eforia scrid D-v. ca fail intdrOiare sä, te inte-legi atatt cu revisorii, lusarcinati cu cercetarea scólelord comunale, catil si cu ling din candidati pen-tru starea acelerd scóle, cerêndd pentru dovédä deurmarea copidorti in sc.616 incredintarea ale§ilorii

I satuluT §i pe c611 din invétAtori vel cunósce cds'ad abAtutd slin datoriele lord sd -I dai in cunos-cinta Eforidi ca sa chipzuiascä apol impreund cuD-v., divä pdrerea ce vei da, pentru indreptarea cetrebue s& se fad,.

No.No.

No.

No.

No.No.No.

No.

No.

No.

No.

No.

No.

No

No.

No.

No.

No.

8990919293949596979899

100101102103104105106

CraiovaTargu-Jiu.Caracdla.Rümnicul-VMciiSlatina.Pitesci.Campu-lungtl.Tirgovistea.Ploesci.VAlenil de Munte.CAldrasi.Buzëii.Rosil de Vede.BrAila.Foc§ani.Cerneti.Giurgiu.Ilfovd

Invdtétorii eread necapabill, dérd si necapabili cumerad se Wad si ei de scóld. Atunci Eforia cre0a irnpedica rëuld prin urmAtórea circularii.

Circulará cAtre profesorT. 1846, Decembro 23.

S'a facutd adesea ori bAgArl de ,,sémä el uniidin invétato-..ii sateloru, gäsindd pricing de a se IA-pAda din slujba acésta pe la inceputuld trimestru-lut Octombre, dup. ce adecd '§i ail primitd léfa intotü cursulu Verel, fail a da lectid scolarilord sa-tulut §i cu acéstä tragere a candidatulul rémanescóla comunald inchish pe tótA Iérna ; de aceia sesaid D-téle ca de acum inainte nici und invëtätornu va avé void a se trage din acéstd slujb& inori-ce vreme a anului, fid mdcard a sea cerere oriAntru a se preoti sad pentru vre o altd impregiu -rare, ci aceia se vord s1oboo;li numai in curgereatri-mestrului de Aprilie ta sA remand indestuld Wemespre a se OA si a se gregAti altu candidaff, pêrblila inceperea trimestrului .de Octombre, ca sii nurémand scóla rnchisd din lipsa invétAtorului.

Midi' énsè vre unulu din invétAtori va cAlcaacéstd orénduéld, va fi supusii a intórce top banii,ce va fi luatd pe trimestrele ce vord fi trecute de

www.digibuc.ro

Page 67: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

67

la 1-id Iu lid 1366 In trimestrele In care acela vavoi sl '§I (We dimisia séd se va fi fAcutt nevëçlntde la scóla satultd.

Acéstä regulA o fad D-ta cunescutä totor4 Invë-lAtorilort ca s aibg din vreme sciintl.

No. 1457 Cerneli. No. 1458 TOrgu-Jiulte.No. 1459 Carachla. No. 1460 VOlcea.No. 1461 Pitesci. No. 1462 COmpu-Lungil.No. 1463 Ploesci. No, 1464 Tirgovi§tea.

ANESA No. 36.

CINSTITEI EFORII A. SCÓLELORO OBSCESCI.

Profesoril scólei din IlfotaIntre pedecile, ce oprescti invetatura copiilorti

säteni, lipsa scólelord este una pré insemnatä, fi-ind-cl duPO ce Onch6 IAA acuur nu s'a ihentdin eea mai mare parte, apoi si eele is-pravite, flu,ìiìÌ red faeute si lashmhile neispravite, s'ad derépanatil. Acéste en cinstearOtOndu- o cinstitei Eforii o roe' se bine-voiéscäa face cele de cuviintä, el attar' §i pre cele fiticutese le grijéscit de acifmil ca sit .se Oat gäti Onela N.remea inceperet invOtäturei copiilord sittenTinteac6,stit iérnä..

Profesor : B. Jorju.Na 66.

2 Septembre, 1842.Bucuresel.

') Din lipsa de locale invèlátorif ereaü adesea siliti sänu lozu6sca, in satula uncle tineati seóla, Judecese ce per-derea de tempii, eke absente de la Bala, pe vremi rele,anda iny4Atorula spre a veni diminéta in satulü uncleavea sc616., trebuia sit puna doue Ore de eale 1 tece aciunti acta constatûnda ae6sta :

Circulati, 1846, Septembre 7.

S'a mal seeisa D-v. dt fia-care candidata de invOtäWei trebue sa-sI aiba locuinta in satula in care se aflO.gala , éra nu aiurea. De aceea veI ingriji D-ta eagleacum inainte BA nu recomandezI pe vre unula care sdt¡itçl n altil Bata si sa firt. scóla intr'altula. tra andatui va sta putinta a sT gas i candida.a, care sa éä inacelasa Bata in care se aft scbla, atunci cela ce se vagäsi de aiurea sit se indatoreze prin insecisa ca faraaltä zabavit, indata ce se va aproba de &titre Etoria, BAse mute in satula in Care este seóla. Acésta insemnarese va areta de catre D-ta totil-d'auna in ra.porturileprin care vei recomanda 'pe candidatI, din noa insem-nfindaca cutare recomandata este din cutare seta si se

ANESA 36 bis.

CINSTITULUI DEPARTAMENTO DIN LAUNTRU.

Profesorult scélelorti incepCtóre dintra acestitjudetil, fitcadil revisia sedlelora de prin sate, minraportuld set de subt No. 69 dit In cunoscintii a-cestei Eforii, cä in cea mai mare parte Incit pinitacumt nu s'an fAcutd pun ere la cale de a se clit-di scóle §i din potrivä i cele ineepute , litsän -du-se ne isprävite, se derCpanä, din dare priciniturmégI cä nici candidatiT sit nu aibit unde invetapre copii sätenilort.

Ci fiindd el din cAderile i datoriile acestei E-foril este de a preveghia atOtti pentrii clAdirea, im-bunätätirea, Inaintarea scólelorri normale de prin()rage, clta §i a acelord romunale de prin sate, pen-tra care se Intêmpinit maY multe impedeciirl ;De aceea are cinste iérA§I a maT roga pre aceldcinstitd departamentt ca sA bine voiési A de a luamèsurile Cuviincióse, atOtO de a se clädi scólele dinnot, catO si ale sevèr§i pe cele Incepute i nese-vêr§ite, cad, läsandule aceste din urmä in stareade acum, ne aparatd urmézit a se derepana cu to -

tulfi §i in urmä a se face cu cheltueli, cu care seimpoverézk aatele mai virtosd cOndii einstitultidepartatnentii pretuesce cA de unft mare folosd §itrebuinta este pentru inaintarea civilisayei §i abunel cresceit, din care se ascéptit fericirea obscei,sit se desevêmscA scölele. Acésta nädäjduititfericire nu lipsesce Eforia a o recomendui la pi-rintéscA ingrijire a cinstitului departament5.

Indatorkä a se muta cu voia proprietarilora din am ndone satele.

No. 1142 Cerneti.No. 1143 TOrgu-Jiultd.No. 1144 Caracala.No.. 1145 Valcea.No. 1146 Slatina.No. 1147 PitescI.No. 1148 TOrgovistea.No. 1149 Valenii de Munte.No. 1150 Ploesci.No. 1151 Cdropu-Lunga.No. 1152 Rosii-de-Vede.No. 1153 CfilärasI.No. 1154 Braila.No. 1155 Boar!.No. 1156 FocsanY.No. 1157 Giorgio..No. 1158 Craiova.No. 1159 Ilfo'vula.

www.digibuc.ro

Page 68: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

68

ANESA No. 36 (bis).

Starea scblelorn din toto Pr;ficipatulti pAnd la 1-ifi WM 1842.

SCÓLELE

Nu m efé I

Sc 61emun]e.

judetelorü 7,o

Zo

MehedintI

Gorgiulfi

Doljiulä

Romanap

Wlcea

OM hi

rge§iulä

111usc

Dâmbovita

Prahova

SAcueniI

Buzeulu

RômniculüSäratfi

Bräila

Ialonaita

\Tiara

Teleorman

Ilfovulä

260

160

150

1.11

179

113

142

85

146

51

138

101

96

30

50

143

132

12'6

6630

3806

5125

3096

4726

2404

3109

1447

2192

7211

2190

1521

2024

7101

9151

3721

2237

2164

2213 48 711

TOTALDDE PRIN JUDE TE Nr,

se6ie_

lOrti

NT.cli3colajt.e

send lele

SCOLA CENTRALX DIN CRAIOVA

Scólele NormaleOOP

&edit centralädin Craiova

Craiova sum ...

T OmANr.

sedIe-

lord

Nr.profesorilord

Nr.scola-rilor

o

Felulä in-vätätureI

o4 r.;Z

oo

Numeleormiu1uI

o

Z oo2358 16

853,794

338INg=1111.

Cerneg 114 260 6714 CLASSELEClassulil Antal5 11 al

T.-JiuluI vacant 160 3806 doilea de IncepAtorl 212Classula III-lé idem. 60

13 4 Grecesci 354 Craiova 163 5479 21 serl v1-le:dIeT-luea

6 RomâneseI3 Nemtesel manidre. 95

Grée4 20 Caracteu 99 112 3188 ScOlele din Bucurescl 1 9

Scále sueenrsale 2 228Rämnicu 120 179 4846 Biserica Amza 139

Sf. George vechi id. 192-^ Slatina. 154 113 2558

5 3 Românesci2 GreeeseI

127 PitescI 113 147 3349

C.- Lung 95 85 15421 Grée6

3 Trances A 20 Tärgoviste 94 149 2306Românh

8 Rom. 4 el.16 Fr. 1 Bulg. 341 PloescI 158 67 1220

Evreescl

1 Grecélch 10 Buzet 87 139 2289

1 Grecéseh 10 Buzet1 87 102 118

2 RomânescI4 1 Francesä Foc§anI 50 100 2112

1 Grecdsch

1 Grecéseä 25 BrAila 168 31 903

64 Românesci

Grecescie 70 Cälära0 45 56 1030

42 RomfineseI1 Grecésca 97 Giurgiu 203 147 40211 Pension

2 Greeesel 55 R. de vede 64 134 235654 Rom. 12 gr.

88 2 Nem. 13 Ev. 2263 BucurescI * * 214 44271 Arm. 3 pen.de copif qi fete3 seolf de fete145 3439 1654 2358 53,794

www.digibuc.ro

Page 69: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

69

ANESA No. 37.

CINSTITET EFORIT A SCOLELORC.

Profesoruta ecólef normale de

Vremea siobothreT candidatilord la sate, ca s. in-cépg invëtätura copiilorg sgteuI , s'a apropiatg §i

pentru cA maI prin tóte satele sc6lele nu sunt is-prkvite séti cele isprgvite trebuescg unele lipite §ila altele mobile facute, rogg plecata pe cinstita E-forig sä bine-voiéscg a porunci ca sii gribésci se-vêr§irea bolt, potrivitit cu aretarea fitcutit in listaallturatä pe lagg raportulil cu No....

Asemenea o rogg ca la satele, ce inchg nu s'ainceputfi ség la cele numaT urzite , sa porundscaa le face , mgrimea potrivitg, cu numgrulti enoria-§ilorg §i mal bine ingrijite, cgcT fiinda pré strimte,ingltimea la unele ma josg dechtg de ung stânjeng,ferestrile pré mid §1 pariT ligtutY in pitmêntii, nunuma c nu potg sluji de scoli, neincapêndg lute-énsele decatfi doue , treI bänd §i pentru semi-cer-curl nu mid rëmane locg, apor curêndti volt §i ea-dé , cad pang ce sunt bittutT in pgmêntg pu-treftscil curêndti, did unele de acum ag inceputta se pleca.

Bucureed,21 Octombre

1868.

B. Jorju.

ANESA No. 38.

CINST1TEI EFORIT A SCOLELORV.

Profesorula seóleloril normale de IlfovtI.

Cu cinste alitturti pe !kg acésta plecatg lista,cerutä de cinstita Eforiti., de starea materiale a tu-tulorg scóleim g normale ale acestuI judetti, din careva puté cun6sce cinstita Eforik ticalósit stare a

fiindg ma tóte nepotrivite cu trebuinta, atatgpentra marime, formg, ctttg §i pentru materialg, cadunele ag Inceputü de acum a se derima in multesate in locg de a se cladi scóle din not, s'a cum-pgratfi dgrimaturi de case de la stiten! §i propri-etarT.

Or ce meremetti se va chipzui a se face aces-tora va fi de prisosg, afarg de vre o cite-va care§i acestea nu an marimea potrivitg cu numèrultienoriailoit1 i ca sk póth acestg judetti avé scóle,rogü -plecatt pe cinstita Eforig se bine-voiésci aface cele de cuviintg intru acesta , ca aceste cesunt fgcute, sg se dée de case de sfath, cgc1 Intruacestü judetg nu sunt anche fäcute §i sit se cla-déscg scoli din noti potrivite de mail en numerult e-norimilorti §i forma dupe plang; cele-lalte, ce suntnumaI urzite cu paril bgtutl in pgmêntg, ci Ina nu

sunt higritdite , si se &rime §i sg se prefacA po-trivitg cu trebuinta. Prof. B. Jorju

INo. 128

1844, Maid 31.

www.digibuc.ro

Page 70: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

7Cr

LISTAde starea materialä a sedlelorri din judetulti

Plasa Sabaru-'z'5)

C.)

s.:

S A T U.De este scöla sevemità 865

numal Incepnti sat Melde mud Inceputa

Dirt ce materialüeste facutil,

Märimea SO leiDe ce are tre- Mete de

buir4A séml. bl)s:1

___

=.,,cz

staujetii suluicni

I Stremni Dobreni Seversita De gard parI MO SA se facA mobil. Pré strimtil pr(trebuinla setutul

2 Oresci I Idem Idem 4 2 Idem

3 Simidreni Meremetuita o erica in care afostii aupt cam. Idem 3 2

4 Valea DraguluT Crop. ocasA de sA Idem 1 1/2 1, sti se facA nouA dupe casFeei

etinn linateni sfai

5 Dobreni Seversita Idem

6 Bragadiru Idem Idem _

7 Stirbeiu Ni midi inceputu

8 BArcenif Sever§ita Idem 4 3 SA seingrAdéscA

9 Poenr.IuIEnutiu Idem De gard pe tAlpi Mobile

10 Pope01 Nimicü inceputti Idem. .

II Buda Sever§4a De gar, pari in plim. Giamuri

12 DarasciI Sever§ita De gar. par.in pArn. 5 3

13 Bol. din vale Idem De gard pe talpi 2 ' 2 Mobile

14 Ciocoveni Idem Idem in pAmint 2 '/2 2 Mtwara

15 Gilava ç3untmgpeintLoreea8g. in care a fast Idem Rre talpi 4 3. Giam. §i lipite

16 Coliba§ii Saver§ita Idem In pAmint 5 3 1/2 Mobile Forma dupA pla

17 Olinceni Idem Idem 2 1/2 2 GiamurI

18 Coplc. de josù Idem Idem 1 3

19 Bicu Cump, ocasA de sä.ten1 Idem 1 72

1 Pré atrima

20 Alosti Sever§ita Idem 3 2 1/2 Mobile

21 Sloboqia Diem Idem 3 2 '4 SA se lipéscA,

-

22 MAgurelele Idem Idem 2 i 'A, SA di inv. §i mob

23 FlocesciT Cump. osasA de sAten1 Id(' n, 2 1 1/2 SA se invAléscA

24 Chiajna Seversita Idem 3 v, 2 ' 'I'

25 Domnescl Nimict luceputti. .26 Gindava Cump. ocasA de sAteni De gard -pre talpi 2 1/2 2 Mobile

27 Cope. Monastiri Seversita .Idem 2 'A 2 SA se Invüléseli

28 Ciorogirla Nimicti In ceputA De gar. par. in Om. 3 2 1/.2 %bile29 Poenr.Florcscul. Idem Idem 3 1 1/2 SA se Invelésd. ldem

.30 CreVescil Se versita Idem 3 2 'A Mobile

www.digibuc.ro

Page 71: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Märimea 6010

SATITDe este seöla sevêr,itA addnumM Ineeputi, sdA niei

de cum A ineeputi

De ce materialileste facuta bn

313233343536

SintescilCatiniïCopacenil de susBo lint din déliiCornetuCat,una

Savh§ithNe sav'er§itaeump, òcasa de satenINB. 1.0 are candidatSavêr§i ta

De gar.parï in parn.IdemIdem

De gar. par. in Om.

322

3

Plasa Oltenitel37 Casciórele Num. bleep. de 2 ani §i

s'a dèramat §i ce era38 Luica Sevêr§ita De gar.par. in Om. 339 Chirnotil Ne savêr§ita- Idem 57840 Orivellu Sevêr§ita Idem 541 Heretiï Data ocasA de propiet. In paente de zidii 31/3

42 Hotaru Sevêr§ita De gard in pam. 343 Spanliocu Idem Idem 344 Oltenita Idem Idem 345 Podovenu Numaï inceputa de 3 Idem

anï §i sa derimatii NB. In acestil satil Odeaub geirmuirea

96 Basilap SevdrOta Idem 347 Suhatu Idem Hem 348 Galbenali ldem Idem49 Frumo§eil NuMal inceputa50 Aproçlil Idem51 Gruiu Idem52 Mitreni Idem53 BudeVI Data o casa de propit.

3=De ce are tre-

buintABagarI de

séma12 72 Mobile1 1/2 Mobile1 1/2 Idem

2 1/2 MobileAnnul a infiintatileandidatil Sinda

fouth alituratil laSlobodia.

2 7,433

2 i/22 I/221/2

22

Plasa Ciocanesciloril54 Ulmulli Saver§ita De gar. par.in 355 Pokesciï NimieD inceputa56,Ciocanesci1 Ne savênita De gar.par. in Om. 257 Frasinetu Idem Idem 1

581upsianu Idem Idem 156 Obilescivescif Idem Idem 3

60 Faurel Idem Idem 261 NenciuleviT Idem Idem62 Giriceni Savêr§ita De gar.par. In Om 263 Coconi Idem Idem 264 Sarulesciï Idem Idem 265 Priasna veche ldem Idem66 Fundu Idem Idem .3

67 Obi 101 noT Idem Idem 468 Cotiofanca Idem Idem 269 Gurbanesciï Idem Idem 370 Ileana Idem Idem 3

7172

Priasna nod,Párlita

Nimicil inceputSavêr§ita Idem 2

2 16

2'/2 11/2

72 1 V2

I/2

1 1/2

21 1/2

1/4 11/22 1/2

31/2 2

21/2 2

2

Se se faca n-,obil.

S'ä se faa mobile 1 sgse lipéseg.

Tabla de nisipSa se lipéscA

SA se fad, odae

sa se lipéscaIdem

SA se faca mobil.

SA se fad', mobil.SI se Iipéc i mobilele

Idem

Idem

MobileIdem

GramurlMobile

Mobile

Forma dupe planIdem

Forma dupe planIdem

Idem

Idem

ldem

Prea strimt A

De la aceste aìse trAmiti i candidatI

Tux ebeltmila opórproprietaruld.

StrimtA

Idem

Idere

Strina

I dem

Idem

Idem

Idem

UmplutA. ca grADde arendepitt

www.digibuc.ro

Page 72: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

72

S A T'TJ

De este scála seversitl sadnumai Inceputi, sail nici

de cunal inceputi

De ce materialtieste fAcutA

Märimea ScóÍi

>,=.4Cd

De ca are tre-buintA

BAgArl desémA

73 Bogata74 Monastirea

75 Crétia76 Agie§ci77 Greci178 Balamucil79 Gago80 Maia81828384858687888990919293

95

9 697

9 899

Micsiuneti1Netezesci1HerbinV1RasimniceaCatruneVISurlarilTamAdAnMarintiaSarindaruGradisteaRaduletilBitinaGergitaSudiiIFunduleaDraguesclBelciugatuGatileleCringu

100 MOra saracA101 Pojaetil102 Dragornirescil103 Balotetil"104 TargAsescil105 BAlteniT106 Cosoba107 Turbatii108 Corbenca109 Ciofliceni110 Lipianu111 CiumagiT112 FlAmânzeni113 CigInescil114 Brutiman115 Balta dómni

1

Idem

InceputASAvélitANumal urzitANumaT urzitA

IdemIdem

UrzittildemIdem

1CrzitiiNume urzitäNimict inceputtiSAvér§itANimicti fActitASAvér§itAUrzitA

.IdemNimicü inceputSAvêr§itäUrzita

Idem .[dem

Suntil in lipsA decandidatfi

SAvér§itAIdem

Nimicuí inceputNumal" inceputfiNimicul inceputCump. o casA de sAt.Mime inceputACump. o casA de sAt.Nimicfi inceputA

IdemNumal inceputAInceputa nimicti

IdemCutup. o casA de sit.NiiìictÎ inceputANumal inceputA

Idem 2

Plasa GherghiteiDe gar. par.in pAm.

Idem 3

De gard pe talpi

In paenttiDe gar. par. in Om.

2 2

Plasa SnagovuluiDe gard pe talpiIn pAmênt

Idem

IdemIdemIdem

De gard pe talpl

De gard in pAm.

Idem

2

2 1/2. !Mobile

2

254 2 3/8

2 7 11/2 2

2 y2 2 1/2

2 1/2 22 1/4 2 1/22 1 I/2

3 1/2 3 Ye

2 2

2 I/2 2 ih

Mobile

N'are mobile

Inceputa de 3ant i s'a der6-panatti

Ineeputd de 8Sul II e'a deré-pAnatd.

www.digibuc.ro

Page 73: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

73

ANESA No. 39. a.

Pré lnaltate Dómne !

Projectulii, ce atl bine-voitii InAlOmea VéstrA alatrArnite ObscesceI AdunArl cu oficiulii sub No. .

pentru neapArata organisatie a salelord §i infiin-tarea Pensionatului de fete , desbAtênduse cu ceamai mare luare a minte, earl priimitii Intru Wit in-tinderea sistema coprinsA intr-ensulö §i impArtitit Intrefetrepte : In invAtAturI prin scéle comunale deprin sate, fn invfitAturI elementaril prin scóle nor-male si In inqtAtur1 Academice precum se des-lursce in projectfi, asemenea §i intocmirea Pensi-onatului de fete cu suma de banI, ce se hotArasceprin art. IX, a se lua pe totu atmulii din venitu-rile Monastirel St. Spiridonti nor), precum si pen-tru suma de ban! arfitatit prin art. X din projectil,adea pe lAngA legiuita sum A de Id 350 miI sit semal dée peAe anna Uin cassa Centralg suma tre-buinciósA la acéstA organisatie a scólelorti de lei500,000 pe temeiulfi incredintiirel ce al datt adu-lt/it-el Domnuld §effi Departamentulta credintei cA

pe totulfi annulfi, peste acoperirea tutulorfi cheltu-elilorfi Cassel Centrale anuale, prisosesce snma tre-buinciósA spre a se acoperi acesti lei 500,000,Oil a se attinge suma aflatl acumii In cassa re-servA, pre cumfi asemenea s'at hotArltd a se rès-punde din cea pin/ acumil reservA, acumt reservaa Cassel Centrale si suma de lel 500,000 ce se

cere dc o cam-datA pentru pregAtirea incAperilortitrebuincióse pre cAtfi acésta va puté fi de aj unsii.

Secretaria dérfi , supuindit la cunoscinta MarielVóstre prelisulfi project!), se régit a se da inalta in-Wire. .

1847 Februari6No. 443.

ANESA No. 39 b.

Noi Georgid Demetrie Bibescu V.V.Cu mila lul Dumnqlet1 Domes Stapemitortl a MO Térra

Romeinéscd.

CINSTITE/ OBICINUITET OBSCESCI ADUNARÌ

V606ndfi Raportulfi cu No. 443, ce ni s'a Ina,-ciopta sub iscAlitura Pre§edinteluT 0 a Secretarielacelei cinstite Adunlirl prin care se supune la a

nóstrA cunoscinti cit, cercetAndfi Projectulfi pentruOrganisatia saelort si infiintarea Pensionatululde fete, s'a priimitfi intocmal dupe copriuderea lui;noi, potrivitii art. 49 din Regulamentulfi Organici,intitrimii acestfi Project!) asa precum s'a incuvii4tatü de Qinsita Adunare.

Domnia lui §efuld Departamentulul Credinteleste insArcinatfi cu cetirea acesrul Oficii.

(Urméza semnAtura MArieI Sele).

1847 Febrnarifi 21No. 169.

ANESA No. 39 c.

PROJECTC.

Art. I. InvetAturile publice se impArtg in donepe alit prevAdd la partea bArbittéscA séfi la rar -tea femeiéscA.

Art. II Pentru ceea 0 privesce la invfititturacopiilorfi de part a bArbAtéscl, acestea se volt im-pArti in ire despArtirl adecit: in scóle de sate séficomunale, in scóle de oraso séti. elementaril §i inscéle desAvêrOtóre sét) Academice.

Art. III. In scólele de prin sate invfit,Aturile sitvorii margini Intro acea a citirel, a scriereT, a Ca-techismulta si a celoard d'Antèifi operatiunT arit-maid.

Art. IV. In orasele de cApeteniA ale jedelor4 pelAngA Clasele de citire, scriere, de aritmeticA, mar-ginitA in cele patru lucrArI si de Catechist)* sevon) adauge alte doue clase pentru Invettltura Gra-maticel, a elementelorti Istoriel, a Geografiel §i aaritmetieel cu fractiI.

In Capitala Bucuresci se vorii ase0a trel de a-ceste scéle, éril in orasulii Craiova una, cu adAn-gere de invfititturl cunoscinteloril usuale §i a de-semnului finiarfi, aplicate la arte §i me§tesiugurT,

Art. V. Invétaturile deslivêrsitóre se volt urma in-teo AcademiA, ce se va aseçla in Capitala Bucu-resci in care se vorn WOO limbile: latinA, etenicit;francesa, germanica §i slavonA cu o mid desAvér-§itA tat de o- datit deprindero si limba nationall.

Pe MAO acestea sit va invfita Iotoria Univer-salA, Retorica, Elementele Filosofiel §i ale stiinte-lorft Fisico-Matematice; tóte aceste Invëttituri se vortiImpitrti In 12 Clase.

www.digibuc.ro

Page 74: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

74

Asemenea celord de jost patru clase din aceeas1Academia se volt intocmi i hi orasuld Craiova. Se

va alatura pe lênga acésta Academie si o facultate

pentru Invötätura legilord aceste tern cu Inde-pkire de cunoscinta legilord romane §i n compa-ratia cu legislatia altortl neamurI, impitrtindu-se a-ceste Invötatur1 Inteund cursd de duol anni.

Art. VI. Ca o sucursala a acestel Academif seva ma1 aseda pe lêngl, Departamentuld OstAsescilo scóla de apligatie pentru indoitd sférsitt de a sepregati acold MAUI aspiranti la graduri militaresci,catii si eel cé volt fi a se intrebuinta la lucrareasioselelord, a podurilord, minelorti si alte asemeneaslujbe Ingineresa

Art. VII. In Academia scolarif se vord 1114)10 InInterni §i Esterni adeca : unii sedatorl* In Pensionatil§i altif vord urma fa invétatura la Academia Io-cuindd la pitrintif lord ; d'intre scolari eel din Intru24 se vord tiné cu cheltuéla statulul.

Acestia se vord priimi dintre fiii acelorücall volt fi sivërsitif Insemnatóre slujbe térreI

si se vord afla a fi scapatati, dandu-se precadereacelord scolarI earl volt fi datd dovéda de o maImare capacitate la Invétatura.

Art. VIII. Invqaturile In scólele comunale deprin sate precum si cele elementare de prin warse vord urma töra niel o plati ; érd pentru in-vötaturile in Academia precunT §i ale celor de limb!'sträine, ce se wrd aseda In orasele Craiova séd sialte orase, scolaril vord plati §i banif ce se vord a-duna sa vord face venitd old scólelord.

Plata in Acadeniia va fi pentru scolari EsternIate 3 galbeni éiü pentru cel Intervi atte 20 galb.pe trimestru, in orasuld Craiovei pentru clasele delimb! straine fie-care scolard va plati cate 2 galb.,érd In cele' alte orase, unde vort fi asemenea cla-se, sa va p1ti 6'10 unit galb. pe trimestru.

Art. IX. Pentru ceea ce privesce la invëtäturafetelord, se va aseda In capitala Bucuresci mid Pensionatd fondatoruld St. Spiridon nodprin Testamentd hotarasce ca din prisosuld veni-tulul acestel Monastirei O. se Indöstreze und nu-m6r11 de fete pe tad annuld , ért o bunä crescerefiindti o döstre morall, cu multd mal folositóre de dtilputina dare in banI ce se slobóde astadf, spre acestdsférsitd se leginesce ca ea se intocmésca undPensionatd de fete ale carttia incaperI se vordcladi séti pe loculd aceste Monastiri, ce 'la are a-

laturea, décit acésta se va gag priinciosti sprecestil sförsitd séd In alta parte. Si din venituldMonastiref St. Spiridon sit se dée pe totd annuldIn trebuinta acestul Pensionatt cite lei patru-dedde mir, sutra% ce din socotelele Infaciosate se ga-sesce astadI a fi prisost peste cheltuelile urmatedupe duhuld §i dispositiunile testamentare ale fou-datoruluI, rémaindd si o reserva Monastirel peutrucheltuelf estra-ordinarif , érd sporindd venituriledupe vreme se va adttoga si darea catre Pensiow.td.

In acestd Institutti se vord tiné cu cheltuélitdin acel banT §i 12 fete, fiice de pariati cad vordfi facutd Insemnittöre slujbe statulul si se volui a-fla a fi scApatatT.

Pe litngit ace bani sa va adauge o sunlit decind-ded mi le spre a se Indeplini trebuinteleacestuf Pensionatd si a veal dupe trebuinta spreajutoruld §1 altorì partieulare Institute de fete ces'ara intocmi in Principatd.

Art. X. Spre punerea In lucrare a aceste! noulorganisatif se va da pe fie-cere annd din priso-suld veniturilord case! Centrele, pe lânga legiuitasuma de trel sute cind-ded mil lei, und adaosti decind sute le o-data pentru totfi-d'a-Una din re-serva act stel case, suma de all! cind sute tel pen-tru pregatirea Incaperilort trebuinciése , pe cittacésti sumit va puté fi de ajunsd.

ANESA No. 39 d.

Not Georgid Demetrid Meson V. V.C114 mila luiDuninefletä Domnfi Steipemi1ort1 a MN Térra

Rometnéscei

COTRE DEPARTAMENTULt CREDINTET.

Pentru complectarea Eforiel scélelorn, Noi ork-duimd mlidulari aï acestel Eforif si Impreuna lu-crittorl cu Domnia lui Banuld Alecsandrn Filipescu,pe Domnia lord Vorniculd Manolache Balénu si

Logof'ötuld Costache Filipescit.Domnialuf §efuld departamentuluf Credinte1 va

da acestd aid nostru Ofisd in cunoscinta numii-lorti Bolen!.

(Urméza semnätura MarieI Sele)Secretarul StatuluI (semnat) C. G. Filipescu.

No. 453.1847 Septembre 4 Bueureact,

www.digibuc.ro

Page 75: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

75

ANESA No. 40.

Noi George Demetrie Dibesett V. V.Cu mila 1,0 DumneOefi Domn2I a MN férra Ronu lased

COME DEPARTAMENTULt CREDINTEI

Potrivitt cu dispositiunile legiuireT- din annuldcurgetord asupra uneT none intocmirl a saelordpublice , NoT aducendt OM a nóstrA ingrijire capunerea In lucrare a acelord dispositiunT sä res-pundA la dorinta, ce and avutti si la asceptareapubliculuT pentru Inaintarea invetnurilort, amd in-tocmitd si poruhcimd a se pazi urmatórele orendue11.

Art. 1. Invettiturile pnblice In principatd, impar-tindu -se in primare elementare , colegiale §i spe-ciale, se intocmescd dupe chipuld urmAtord:

Invétaturile prirnare set comunale.

2. Scólele primare sea comunale volt ur-ma a se tine in bite satele, cari vord aye unit nu-mend de familil de la cincT-4ecT in susd.

Se potd tine de aceste scóle si in satele abWord numerd de familil va fi maT mict de cinci-OecT, cindt1 veri unit asemenea satd, nefiindd depttr-tatd de altuld de catil celd multd cu vre una miestinjeni, se voril pute uni ca sit tie done sed treicite o singura scelS sed alma proprieraruld orilocuitord aceluI satd micü vort primi a contribui

1) Ecce Anche in 1839, Sept. 15, cum regula aseme-nea Vornicia Mare cu adresa &Litre EforiA sub No.1804 :

Cinatitel Eforil a seólelord,No. 1804, Septem. 15, 1849.

Veçlendu-se coprinderea otnopniel Cinstitei Eforil euNo. 981, spre tespunsil cu ciaste se face cunoscutil cAdepartamentulii, priviodui spre inlesnirea qi utairarea lo-cuitoriloril, ca sä nu ceree impovérArI, ail slobopri po-runcele séle cAtre ocArmuirile judetene ca satele ee voltfi mai midi la numeril de cinci-OecI de familii, BA se u-néscA cu alte asemenea, ee vorü cAdé mai cu apropi-ere §i sA cliidéscA o se61A, socotindu-se mai de -euvi-inta a rémAné candidati pe din afarA death."' a se fm-povéra sa te mid la facere de salA, apol i einstita E-forie va bine-voi a se aseména acestei punerl la ealeqi a da poruncile sale eAtre D-nil profesorI ca aft seorénduéseA invetAtori pe la scóle din cei mat cu bunAseiintA qi , ce. voril mal prisOsi, voril remanda mal Inv,* in sale ski a se intrebuinta in osebiteindeletnicirl sAtesel.

§i de la s inele pentriraditugerea lefel invetittoruluT,ca sA se OM as* deosebitl scélit pe sepia acé-lui satt.

Art. 3. Graduld la care se cere sit ajungli hive-täturile In scelele comunale este citirea slobodit§i cu intelesfi pe ori ce carte de tipard si pe totdfeluld de scrisére de inânit; scrisnld dupe o formitregulati i citetit ; inchinAtiunile ce se cuvind a sciori-ce crestind ; elementele catihisel legel crestinesciortodocse ; cele patru lucritri ale aritmetice7 §i

óre-care cunoscinte practice prin care s'ard poteinlesni si imbunittgti ineseriile la care se indelet-nicescd terraniT, precum povétuirl astipra lucrAreipamentoluT , crescerea vitelord §i altele asemenea.Deosebitd de acesta se vord MOO si cantltrile bit-sericesci, pe cittd trebue a se sci pentru a se ajutapreotuld de satft la sever§irea sitntel slujbe.

Art. 4. Aceste irivetlturi coprinse In alitturatatablit sub litera A, se vord urma, dupe tablele Ian-castrice §i ape manualele ce se an pinit acumprimite sed cate se vord mal primi de acum ina-inte pentru asemenea sale.

Art. 5. Copiil satenilort vord urma la acestescóle de o cam data numaT in semestru de iernitde la 1 Octombre Oil la 23 Aprilid, ca sit fia slo-bo4I vera a da ajutord pitrintilord la munca pit-méntuluT2).

Art. 6. Cu ingrijirea acestord sale in firi- care

2) In 1840 lanuariA 17, Eforia scólelorii prin tircu-lara sea No. 420-437 cAtre profesorii salelorfi dinoraqele judetene otArA sA se fa. Bala la sate véra,t¡ti skmbitta. Eccé acé circularA :

Cirenlard dtre profesorif aeólelord normale, 1840 Iannarin 17.

La cercetarea ce scum se vatace acolo eandidatilorrade invetAtori, cunosandil domnia-tea eA, unii din candidatice vorü fi urmatA regulatü Inveçitturile i pe acévort lua numire de in vétAtori; vei trimite &4i eancelariellista de numele acelora cu gradulii fit-cAria inv&tAturi,ea sA li se clée dupe acea la mAnA unii grada de a-testatil.

Deosebitil si serie domniel-téle ca eandidatil cu intórce-rea bora acum pe la sate sil nu fiA indatorati a tinésalt luna de vacantiii, ci numal Sâmbiltit 'Ara, Du-mineca qi in serbAtori sA strAngA pe cc:opt &si sii-i dudla bAseriel. Ertl la 15 Augustil sit se intórci toil can.didatil iérlp la seal, unde vorif rémAné precum i inannil trecuti One la sférqitulil lui Septembre.

www.digibuc.ro

Page 76: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

'76

judetd va fi Insarcinatd profesoruld de classe 1 dinorasuld de cApetenie alti judetului.

Art. 7. Spre acestti sférsitd profesoruld va avéintfajutord cite und sub-revisord pe fiA-care douépla§T, care va visita celti puçind de doue ori in se-mestru fia care said, si va raporta profesorului pen-tru ori-ce trebuinta , ca si acesta sA raporteze E-foriel, dupe instructiunile ce i se volt da.

Art, 8. Sub-revisori se vord alege d'intre Inv&tatorii de sate ceT mai deprin§1 la invétAturd, , eel

mai cinstiti In ale lorü purtari si earl vord fi datdmal multil sport' la invétatura copiilord ; érd orên-duirea lord preen] §i a invétAtorilord de sate seva fad- dupe recomandatia profesorului §i aproba-tia data de Eforia.

Art. 9. Plata sub-revisorulul va fi a decea partedin acel duol lei de fiA-care familia , ce dupe le-giuire WI Inv6tAtorii de sate de la enoria§ti sdteni.

InaldturX elementare sea da crap.

Art. 10. Scéle elementare se vord aseda citeuna in ft.-care ora§d de cdpetenil ale judetelord

Art. 11. Aceste scóle se vord alclitui de patrudespartirT, formindti doué clase fiii-care cu cite douédespartirï, din care cele doué d'intêiii vorti coprin-de invétaturile, ce s'aii arétatd pentru scólele co-munale , éril In cele-l-alte doué se voril urma celearétate In tabla litera B, aded: citire mai luting,pe felurite cart!, deprindere la scriere caligrafica ,invétAtura catehierie si a istoriei siinte ; elemen-tele gramaticei ca aplicare la feluri de compuneri ,

aritmetica cu tóte partile el , .elementele geografiei

No. 420 Craiova.No. 421 Cerneti.No. 422 TArgul5 Jiului.No. 423 Caracal5.No. 424 13,8mniculil,VAleei.No. 425 Slatina.No. 426 Pitesei.No. 427 Giurgiu.No. 428 Ploiesei.No. 429 VAlenil de Munte.No. 430 CA1Ara0.No. 431 CAmpulii-Lungil.No. 432 BrAila.No. 433 BuzaNo. 434 Foqani.No. 435 RoOT de V ede.No. 436 TArgovegea.No. 437 Ilfovii.

cunoscinte usuale cu aplicatia la plugAria §i la altetrebuinte de economid, casnicd; desemnulii liniardaplicatd la feluri de me§tesuguri de intéia trebuintl.

Art 12, InvétAturile Inteaceste scéle vord VIAchid césuri pe ¡Auk ênsa trel césuri Inainte de a-miadl si doué dupe amiadi, dfindu-se lectil in têtedilele afarit de Joia si Dumineca

Art. 13. Fia-care classé cu cite doué despitrtiriva av é cate und profesord ; êns ti. cursuld fia-cAruiadespArtiri va fi de und aunt , rémaindd astd-felidscolaril dol anni Inteo classe sub acela§i profesort.

Art. 14. Cu priveghiarea asupra scélelord ele-mentare vord fi insitrcinati trel revisori , din careunuld pentru scélele celorn chid judete de peste010 , ért cei-l-alti dol speutru scólele celord 12judete de dinc6ce de qua.

Art. 15. De aceste scóle se Intocmesca cite unaIn fid-care orasd de capeteniA ale judetelord , érti

In Bucuresci trei In deosebite (.1 ,spartiri ale capi-talei. Deosebitd se arétit in Bucuresci si o catedrnestraordinarA de caligrafiA cu tinerea registrelord.

Inateituri academice séti colegiale 0 speciale.

Art. 16. In Bucuresci se intocmesce o academiacu 12 clase, din care 8 colegiale si 4 de scintespeciale , precum se ark& In tabla sub litera B ;ênsA fiindd-cA accste clase urméza a se Infiinta gra-duald, potrivitd cu deprinderea ce se va da scola-rilord in invétAturf pregatitére, se vord deschide Inannul(' acesta numal trei dintr'aceste clase , adecA a

8, 7, si 6, rémaindil ca din cele-la-Ite noué clasesa se infiinteze din. annd In amid cite una mai multii.

Art. 17. T,1 Craiova se Intocmesce mid colegidcu sésse ( lase, din cate patru gimnasiale si doué desciinte fisico-matematice , precum se arétit in tablaex litera L ; épsn si acolo urmAndn a se pregAtiscolarI gradualn, se infiintéd inteacestfi aunn nu-mai doué close 8 si 7, si doué catedre estradrinarilde limba grecgcn si de desemnn, érn cele-l-alte pa-

1 tru clase gimnasiale se vord adhoga cate una infin-care anal.

Art. 18. Din clasele cele vechi ale colegiuluI dinBucuresci volt réminé in annuld acesta in fiintit

cinci clase , precum se arétA in tabla cu litera E,pentru scolari cari ad inceputil acestd curso si analit sévér§i ; ért In viitord aceste clase ad a sepreschimba in cele noui ale academieT cate una pefie care annd.

www.digibuc.ro

Page 77: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

77

Domnla WI §efuld departamentulul credinteï vada in cunoscinta Eforiei scólelort acestil Mil nos-tru ofist.

No. 32.Anna 14 1847.

Sept. 9.

(Urméza ischlitura MAriei Sé le.)

ANESA Nr. 41 §i 42.Litera a.

SCOLELE COMUNALE at SATESCÏ.

Despdrtirea I.

Silabisirea §i citirea dupe tablele lancastricedupe manualele corespunPtoriï.

Invettiturg pe din afarA a roggiunilord in 16table.

Deprindere la scriere §i Insemnerea numerilordaritmetici.

§i

Despärtirea II.

Citire pe estractd din sAuta scripturi in 22 ta-ble §i pe prescurtare de vechiulil §i nould testa-mentd coprinsii in 34 table

Scriere dupe modeld de caligrafiä dupe spunere.Din aritmeticA adunarea §i sciiderea coprinsA in

13 table.

Despartirea III.

Citire cu intelegere pe nould testamentü §i altedill religióse §i morale.

Scriere dupe modeld de caligrafiA mai intinse §idupe spunere.

- Din aritmeticl : cele patru lucrArT simple coprin-se in 14 table.

Inv6tAtui.a pe din galä a catihierei, ce se co-prinde in 12 table

Oil care cunoscinte usuale aplicate lelplugAriA.

ANESA No. 43.

CIRCULARD, ANNUlt 1848 IUNIt 7.

Eforia, cunoscéndu trebuinta de a se ellidi dinnod Ineapetile de seóle prin tóte satelejudete(ord Ili a se repara eiitd mai fordzfilbavil aeele seóle, ee stint in prirsta stare,

s'a adresatt cAtre O. Departamentd din läuntru, casA chipzuéscii a se pune in lucrare acéstA mësurA.

O. Departamentd acum grin adresa No. 1222respunde Eforiel, ca mal nainte de a face punereala cale pentru clAdirea din nod cu meremetuld scé-lelorA, trebuinta este de a cunósce satele acelea incare ski lipsescd scólele séti sunt incAperile in pró-80, stare.

De aceea se scrie D-téle, ta indatd dupe primi-rea acesteia sä puï .a se face prin sub-rcvisoriïp14iloril obscéscA catagrafiA pentru tóte sc6lele, a-rètanda atattl pentru acelea ce lipsesa cu totuldslin uncle sate, att.' §i pentru acelea, ce at trebu-intA de meremetft sed acelea, ce sunt bine §i cAtdse va puté mal förA zAbavA sA trAmiti aci aceacatagrafiA.

Intr'acea catagrafiti , dupe care sa inaintati acimodelu, sA se vorbóscA §i pentru mobilele, ce suntde trebuintA in fil-care scolA.

No. 748 CernetïNo. 749 TArgu-JiuluINo. 750 CaracallNo. 751 Rômnicul ValceINo. 752 Inspectorula dill CraiovaNo 753 SlatinaNo. 754 PitescïNo. 755 Câmpu-tungtiNo. 756 GiurgiuNo. 757 Calära§lNo. 758 BräilaNo. 759 Foc§antNo. 760 buz65No. 76 1 Targove§tea

ANESA. 44.

Copid dupi porfineile trimise pe la cdrmuirile judeteloril (nu decattl Eforik eum din eróre deseriemil tu testd pag.-14, ai de edtrdDepartamentuld din liuntru 1)

LuAnda Departamentula scum sciinta cl candi-dati1 invétAtori de satil óre cum §i logofeti, ce seatlä orAnduitI pe la dênsele atAtil pe vremea tre-cutelord evenimente ad fostd cele mg sistematicecApetenii a feluritelord resbunAtóre §i turburAtóremi§cAri spre a revolta pe toti eel Inclinati cu Un-§il, potrivitil specialitAtii insArcinArilorti puse asu-prfi-le, cad §i chiar acum nu incetézA, pe citii

1) Doearuld Cultelora din 1898, No. 484

www.digibuc.ro

Page 78: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

78

putin¡a le-ar ierta, indemnarile scandal6se de a in-treprinde ver-ce miscare netrebnica ca sa propo-veduiésca si sa aduca in ratacire pe locuitori, ur-mare ca totuld impotriva duhului si cugetuluT pa-rintescfi fa obladuirei ; departamentulu grabesceacum cea mai d'apr6pe luare aminte a DompultilCArmuitord ca sa cerceteze cu strasnica bagare deséma imprejurarea aci espusit si pe citi din po-menitil candidati oil logofeti de sate 'I va dovedica at iluatfi ori atunci la ineeputil ori mai , la ur-ma cea mal mica fapta in asemeni lncrari si ur-mail nepravilnice WI ca mai intreprindfi printainice miçllóce asemeni cugetari séti Japte privitórela turburarea odihnei si liniscei obscesci, pe unii caaceia a-I departa numai decAtd, atatd pe candi-datfi, catd si acel logofetl de indatorirea slujbei ceindeplinescti, tritmitândfi si Departamentului lista cude amèruntulti cu numele si catigoria felului in-vinovatirei lorti O. tat inteo vreme orênduindfiindata in loculti logofetilorfi pe alp 6meni tihniti§i linisciti si cu purtari cuviincióse ca, dupa aceeasa se chipzuiésca si 0, se otarasca ceea ce trebu-inta ar cere si pentru orAnduirea eandidatilorti inloculti Mora ce se volt areta din partea Oar-muirei chOuti in invinovatirea mai susti descrisa.

Imprejurarea, fiindti fórte seriósa si cerêndit tótaluarea aminte a D-lui Ocarmuitoriti, i se pune inainte a intrebuinta cele mai iscusite mill6ce spreindeplinirea celorfi poruncite printr' acésta, cu adäugere ca pentru aceia din. candidati si logofetlce se vorb dovedi ca an luath parte in asemenïneprävilnich WI ca cord fi blnuiti, a se afle o-carmuirea cu o d'apr6pe politienésca priveghiereasuprä-le si la intêmplare de a simti din parte-levr'o urmare care arA da pricina de cea mai micarevolutionare si miscare WI propoveduiéla , pe miffca aceia sa arestuésca indata si si raportuiéscaDepartamentului cu deslu§ire ca sa se dée desle-garea pentru pedépsa ce s'ar cuveni O. li se fad;de priiiiire Ansa si urmare se adasta raportfi farazabava.

ANESA No. 45.

EFORIA SOÓLELORt.. Cinstitei Occlrmuirti a Judetului....

Atatfi pentru lipsa localitatitorfi de sae in u -uele orase, citA sl. pentru aceia a profesorilortl,

cari se departéza din posturile lorfi, Eforia a ota-rita ca in deobsce ca töte scólele normali de prinorasele de dipetenia ale judetelorti sa inceteze deo cam-data din invètatura, De aceea fiindd-ca siscóla din orasuld urméza a fi intea-césta categoria, Eforia da acésta cu cunoscinta siocArmuirel si o poftesce ca indattt dupa primireaacesteia se faca cele de cuviintti pentru inchidereaacestel scoli OA la a doua deslegare si tat d'o-data sa indatoreze pe D- nu Magistratfi ca sit pri-mésca de la profesori atät4 mobilele cätfi si Vitoobiectele scélei precum : biblioteca cu 'catalogulficartilorfi, registre de la instructiile Eforil, charte,&bull, table de perete, table lancastrice si altelesi pentru töte acestea sa se fad doue fol indoitesubt iscalitura madularilort Magistratulul si a profesorului, din earl liste una se va opri in pastra-re la magistratti, érfi alta se va trämite de catraouor. Ocarmuire la Cancelaria Eforil

Deosebitfi Eforia poftesce pe onor. OcArmuire

ca O. dée fora cea mat pticinti zabaya porunci grab-nice ca si scólele de prin sate sa inceteze cu to-tult, remaindfi atatt sub revisorii cata si invëta-torii acelorä sale in oranduiéla in care se vorfifi afländil mal dinainte si fiindd-ca acestia re-m hnit sloborili din acéstd Indeletnicire, urméza casi acei dol lei Ce plittea fia care enoriasti sateandpc aunt, sa nu se mai respun0a acelord invëta-tori, ci de la 1-iu Ianuarifi ala anului curentti, de&in adeca nu s'a platitti lefile acestord tuvèta-tori, sa intre in cutia satulul. Eforia poftesce peonor. Ocarmuire ca si pentru adsta mësura saaibit cea mal strasinicti ingrijire.

,

ANESA No. 45 bis.

CINSTITE/ CA1MA CA MIT A TERRE/ R OMANES CI

Eforia scólelorii.

Raportil

Eforia, vèl;lêndti pe de o parte cA in unele orasede dpetenia de prin judete lipsescil localitätile pen-tra sdlele normalI, ce ereati intocmite pe acolo, pede alta a cei mal multi din profesorl s'ad depar-tatti, atitti dupe deslegarea Cinstitei Ocarmuiri, in-cunosciintata prin adresa Cinst. Departamentil alticredintel cu No. 3412, cätti si dupit !ncredintarea

www.digibuc.ro

Page 79: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

ce a mal luatd Eforia pentru unii , a chipzuitiltrebuinta cere de o-cam data ca t6te acele scoffse inceteze de a maT da inv6taturd, pe la copil,p6n6 ce se vord gäsi 6menT ptimateni, cari dAndfidoveçliT destoinice despre aid lord moralti, 0, sepót orêndui pe la acele setae. Asemenea Eforiaa socotitd de neaparatä trebuinp, ca si saele deprin sate sd se inchidii totuld, remaindil pe viitord sub revisoril si inv6tatoriT acelorti sate la o-ränduéla in care vord fi foad mai din nainte sifiindd cä, preeum este sciutti Cinstitei CitimäcdmiI,fid-care enoriasd säténd platea invdtittorulul desatti pe annii ate dull lei, urmézd cí, acestl banT

intre de acum inainte in cutia satulul WA ase mal da invetatorilorti.

Cu tóte cd, Eforia s'a adresatti pentru acestemesurl d'a dreptuld aka Ciustitele Ocarmuiri alejudetelord, Eforia Ana cunosandu se datóre a daacésta a d chipzuire i in cunoscinta Cinstitei Cdi-mdcdmieT, o r6g1 ca sä bine-voiéscä a porunci casit se dde si din parteà Cinst. Departamentti dinlituntru cdtt mal fgr zäbavii cuviinciósele circularlporunci pentru acesta.

No. 1072Noembre 1, 1898.

ANESA No. 46.

JURNALO

Eforia sailelord, in urma m6surei luate de a se%chide sc6lele publice vremelnicere pentra lipsade localitati, cari acum se afid ocupate de os-

tirl impiträtesci, luânduí in *are de gall pe deo parte atatti starea de neajunsuri a cash' sale-lord, citd si trebuinta de a reorganisa din 11011 in-v60tura publicd, si ea acestea nu se potti face ingrabd, a chipzuitt cele urmdtóre :

1, S. se slobódit lefile D.D. profesori, pe 7-bresi 8-bre, 6nsä numal la aceia, carT nu vord fi luatüparte activit in miscdrile revolutionari ale acestuiamid séti vor fi in categoria de care s'a vorbittiIn rapportulti Eforid, catre Cinstita CahriicAmid,

No. 1073.2 D. D. Profesori aretati la statuld lefilorii pre

Septembre si Octombre, remAindil slobodi de la 1Noembre de asti indatorire a domnélorti. nu vortimai puté face nicl. o cerere de léfg, de aci inainte.

3. DWI, fiindA-cit Eforia se inadtorNA acumn in

inchiarea de nol statute pe anuld 1849 in cari aü a seareta §i inv6täturile, ce se vorü cunósce de tre-buin ¡d. a se aseda prin sch6lele ellementarii si gy-mnasiall, cum si lefile ce ad sd, se dée Profesorilort,in personalult ce are a figura acolo , vord avéprecädere maT antâiù acei din Profesori, cari ad fostp6n6 acum in schólele publice dupe specialitatea. sicapacitatea fil-citruia si cari ati meritatti si consi-deratienea Eforiei si multätnirea obscésca.

Eforia dérd chiamd a DD. profesori pucinii a-dästare p6n6 ce se Va lucre si se va primi de gu-vernI budgetulti pe annuli" viitord 1849 §i atundin datä Eforia nu va lipsi a restabili pe domnélorin catedrele ce ad occupatd p6n6 acum.

Acestti jurnald se va trimite in copii formalela fig-care din DD. profesori.

Alessandru Filipescu.

Directore : C. N. Brihloiu.Secretar : N. Biescu.

ANESELE No. 47 0 48.CINSTITEI EFORII A SC6LELORtr

Dupl porunca Cinstitei Cäimácìtmil cu Nr. 1577.datii. asupra raportului Cinstite EforiT cu Nr. 1199,în privin0a chipzuird de a insdrcina pe unii dinprofesoriT, ce at ar6tatd capacitate, a compunefid-care in specialitateP sea Cate o carte desti-nail pentru inv6tittura publica, subt conditiuneapriimitä de D-lorti sä li se urmeçle lefile ce atiavutti in colegid IAA la deschiderea salelortisupuindu-se la chipzuirea Cinstit. Sfatti administra-tivd estra-ordinarid, s'a hotäritil ca mal Ant6iii säse infiirgeOe lista de acel domni profesorl cu lefilece ad avutti si apoi s6 intre in cercetarea si chip-zuirea acestel pricini.

Acéstä propunere a cinst. Sfatil cn cinste se däjn cunosci* cinstitei EforiT ca sit bine voiéscii, atritanite cerilta liste..

§eful departamentulul : Stefana Bellu.

Cetre Ciuslitn1 departamentil anti Trebilor niesericeed, 28 lama-rie 1849.

Eforia, luandd scirT de cele coprinse In adresaeinst, departamenta cu No. 368, a alcatuitti alittu-

www.digibuc.ro

Page 80: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 80rata aid lista de numele aceloru profesori ce me-ritéza a lua ne incetatti léfa pkö la reorganisareaclasilora gymnasiali de sétua tratam entelorg ce a-vead fia-care pe lung, 0 de uvragieb .ce s'ag inda-toratit a lucra fia- care in sciinta sea.

Pe Mpg& uvragiele ce ace§ti profesori s'at in-vredeicitg a face, Eforia, cunoscêndg ca este de nea-parata trebuinta a se face O o geografia ma complectapentru chisile gymnasiali precum §i o istoria naturale.cad aceste carti elasice ati fostü de lipsa Oa a-cumd in saele romanesci, a ottiritti sa se lucrezegeografii, indatorandg pe Domnu I. Genilie, ce' .(steorênduitg acumil bibliotecarg alt colegiului ; dérgpentru istoria naturale pe Domnu S. Valstein , ceeste conservatorig alti Museului O a socotitu caeste cu totulü dreptg ca, pe lênga lefile ce priimescace§tia in postarile lorg de 500 lei, 0, li se fad.din noü i o mica adaugere de cite lei 250 fia-caruia pe Inn& pentru ostaéla in intreprindereaarrëtatä

Eforia (NM are cinste a da in cunoscinta cinstituluidepartamentft c. aretaiii in deosebita lista profesoriaIl meritatü in OM viemea multamirea Eforiei, impli-ninda-§1" ea scumpatafe datoriile ce le ag fostd lucre-dintate, mal cu sémit pre vremea turburarilorti tre-cute, nu numat multamirea obscéca., dérd §i con-siderarea Stapanirei §i acesti 6menT, uninindt ca-racterulg profesorului ca acela alu oralanului cins-titt i integru, nu earl abatutii nici de cum de ladrumulti bane! orêndueh : ale aceea §i Eforia, pri-mind unit raportii Wit Onor. Caimacamia, ca saocupe pe acesti Trofesori cu compunerea de operedidactice, a avutii unti indoitg scopg , pe de o partea pastra pe-langa sag corpuri profesorali ca sä nu in-témpine neajunsuri la urn* candil se vorg reorganisainv6taturile prin departarea acelord profeson ségprin imbrati§area din parte-le de vre-o alta cariera§i ar fi cu dreptg ca asemenia émeni cari aüdatu dove01 §i de un moralg curatg O de sciin-

tiä atitti prin invétiatura orala la clasele colegiuluiSt. Sabba, dal §i kin adunare de culegeri folo-sitóre sa se departeze, rumpêndu- se legaturile for-mate de atari ant' intre dêni cu Eforia scólelorti ;de alla parte Eforia a chipzutt a da In folosul obscescg§i pentru tinerhne §i pentru literatura romina, in-trebuintindg sciinta acestorti profesori in a cestfi

timpt de estra-ordinara vacanta in lucrari seriósede care este lipsita invitatura public&

Stefan Bella.

ANESA No. 49 §i 50.CINSTITEI EFOR1I A SCULLORt1

Raportulg Onor. Eforii din 20 Decembre annuli"incetatg at No. 1199, in privinta sloboOirei lefilorgprofesorilorti Insemnati de Onor. Eforia prin deo-sebita lista, indreptata cu adresa sub No 58, sit-puindulti Cinst. Caimacamii §i dindu-se insciintareCinst. Sfatfi administrativg estraordinar , Depar-tamentulti ea cinste tramite Onor. Eforiei pe langaacésta in copia, jurnalulg Cinst. Sfatg ce ag Inchia-iatg la 16 Aprilig trecutg , cu osebita lista de uvragiele ce fil-care profesore are a bum §i de-'cretulg Cinst. Caimicamil cu No. 1917 prin carese aprobi chipzuirea Cinst. Statri, prtcumbitulü raportd alg profesoi ilorti ce ag adresatg ca-tre Departamentii la 18 Febr. trecutg §i care s'agsupus Cinst. Sfatü ca, luandg On. Eforilt in baga-re de séma cele otarate , sa bine voidsca a facecuvenita urmare.

Reso lufiune. Pentru efulù .Departamentului C.Costiescu. SI se faca urmare potrivita cu chipzu-mea aprobata de Ciimacamii; le volt vestiD. D. profesori a vent la Cancelaria mane la 11ceasuri diminéta.

www.digibuc.ro

Page 81: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

81

ANESA 51.

I I S rirde lefile ce an priimitn protesoril colegff tnd josü insentnati fi de lucrdrile litterarif

indntoratti it face.

1Pe lunälel

ce s au

1NVITITUR1LE CE AU PREDATU

1

Uvragiele clasice ce s'at insarchiat a culegein limba românéscá

1000

500

400

500

900

700

600

250

900

250

250

50

D. Dimitrie Paveld, profesore de algebra §i de trigonometria, (p. 2 clase complimentaril).

Slugeru T. Pop. profesore de aritmetien, i geome-trig (p. 2 clase gymnasiall §i complimentaril).

D. Alecu Orescu, profesore de geometria descrip-tivii, (in clasele complimentariI)

Cluceru S. MarcoicI, profesore de istoria (in cla-sele gymnasiali).

Medelniceru T. Iónide, profesore de limba Ong(in 3 clase)

Pitaru T. Hill profesore de limba latina ; (in 3clase).

Medelnicerulti I. Pop, profesore de gramatica (in 2clase).

Pitaru A. Popp, profesore de caligrafil §i de tine-rea registrelor (in 2 clase).

Pitaru Poienarn profesare de clasa a IV, incep6-tóre.

Serdaru L Gianili (fostii) profesore de geografia, §ide chronologia , (acesta §i are acumti deosebitaindeletnicire c bibliotecarü alti colegiuld §i pri-imesce pentru acestti posta lei 500 pe lunA.

S. Valenstein, (fostti) profesore de desemn, (acesta§i are acum deosebita indeletnicire, fiind orên-duittr ca observatord la muzeuld nationale §i pri-imesce pentru acesta postd lei 500).

A.ce§tI din urma doui profesorI cunoscêndu-sedestoinicl de a se- instircina cu lucrarea aretateloruvrage clasice, ce sunt de mare lipsä in scóleleromanesci, s'a socotitd ca este cu tot dreptulti a lise face acésta pucini adaogire la lefile ce priimescd.

Deosebitti s'a chipzuitfi ca gramatica românéscasystematica pentru clasele gymnasiale §i manuale

pentru clasele primarie sit se lucreze de D. D. IPop, G. Ioanid, G. Hill, S. I. Gianilli.

Stefan Be lu.

Trigonometria §i algebra.

Aritmetica §i Geometria.

Geometria §i Architectura.

Istoria vechia dupe (tradusa) §i retoricaingiugata cu cartea de literat. a lul Blaire.

Dict,ionaru Greco-Roman dupe S. Bisantie§i estractdrI de maxime §i istorif moral!.

Gramatica latinti a Bournouf §i dictio-naruld latino-romint.

[storia SintA a lui Duruy (traduct.) §itractata de punctuatiune.

Caligrafia pentru clasele gymnasiall §i ti-nerea registrelord.

Geometria practica pentru clasele pri-marl!.

Uil geografia pentru clasele gymnasiahprescurtandd pre Balby §i literaturaromana.

Elemente de istoria naturall.

ANESA No. 52.Departainentulii Logotetiei trebilor bliseriteed fi inetrueliel publiee

din principatuld teri românesel. 1849, Martifi 9, N. 2644 Bneuresel.

Cinst. Eforei a Scólelor.

Raportil cinstitel eforil ail' 20 Decembrid a-nulfi Incetatfi cu N. 1199, in privinta sloboOirel le-filorfi profesorilord, insemnatI de cinstita Eforia,prin deosebitä lista, indreptata cu adresa subt N.58, supuindu-se cinstiteI caimacama §i Unduejn insciintarea cinstitulul sfatd administrativa estra-ordinard, departamentuld cu cinste tramite cin-stiteI Viol! pe lângä acestil in copie jurnalucinstitulul sfatti, ce a inchiliata la 16 Apriliu

11

www.digibuc.ro

Page 82: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

82

trecutu cu osebitA Usti de uvragele ce flit-care

Profesord are a lucra, §i decretulb ciristitei cAi-

mitcAmil cu N. 1917, prin care se aprobézA chipazuirea cinstitulul statti. precumb §i osebitulb ra-portu alti profesorilord , ce ad adresatu cAtre de-partamentil la 18 Februarib trecutt §i care s'a0supasii onor. sfatt ca, luAndb onor. Eforil In bA-gare de sémA cele otArite , sä bine voiéscA a facecuvenita urmare.

JUIINALt.

Astadi SimbatA Aprilin 16 annulti 1849 citin-

du-se In adunarea sfatului administrativil estraor-dinarii raportulb onor. Eforii a scólelortí cu No.1199 §i celb din partea .departamentulur credinteicu No. 4320, care s'a Indroptatb cu decretalti onor.citimActimil sub No. 1572 din annulb incetatil Inprivirea sfatului §i vbdêndii arbtarea, ce face onor.EforiA a scóleforil cA D-lord profesora Intre-cuta rèsvrätire ail datfl dovedi de bunA purtare §ide o chipzuitä Intelegere, 6n§i1ort sl li se slobóditIda ping la noua reorganisare a scólelorri , fiindii

acésta a lord profesie singurult midlocti de vietui-re; InsA ca sg, inlesnéscA scálarilorií midlócele §i is-vórele de invétAturA la noua reorgauisare, cu con-ditii ca acéstä lf s. li se respunslit .dupe -ce fia-care va aduce §pre tipArire ate anti uvragiö, cevolt' compune de specialitatea sea §i destinatu pen-tru Invétatura publicA.

Sfatulii dupl trebuinta, avêndil a cunósce uvra-giele ce fiä care are a lucra de §i departamentuliicredintei a Infäti§atti adresa onor. Eforii cu No. 58cu osebitl listA de numele profesorilorti §i de lu-crarea ce are a face fia-care ; dérü, luandri Insär-cin rre Postelnicir IOn Alexandra Filipescu, se-cretarulii statului, despre intocmirea unel asemenealiste §i infltiF,4indu-se statului., chipzuesce cl , nr-mAndu trebuinta ca onor. Eforiä sit tie In a seadispositiä pe top profesorii, ce prin osebita list4s'afi %%cute cunoscutii sfatului pentru inv6tAtura ti-nerimei, sa li Se 81191)&0 lefile dupe gäsirea cu calea onor. Eforii asemnatii re.spunsvlu'i Cc prininscrisi ai dattl numitiï la departamentulil credin-tei, ulindü pentru .acésta indatorati asupra fiA-cAruiauvragele otArIte prin mai susii pomenita listb .

D-lui §eful departamentului credintei va supuneacestil jurnalü la cunoscitqa §i deslegarea onor.

Departamentuld trebilord din lluntru alá principatulul Orrel Ro-mineseb

Cinstitel Eforii a scólelorii.

Vëpndu-se coprinderea otno§epiei onor. Eforiicu No. 981 spre rbspunsa cu onóre se face canes-(mar el departamentult, privindb spre Inlesnireau§urarea locuitorilorb , ca s im cerce inpovèrAri,ail sloboditu p'oruncile séle catre ocArmuirile jade-teloril ca satele, ce voril fi niai mid la numbrii decinci-deci familli , sit se unésci cu alte aserne-nea ce vorii cAdé mai cti apropiere §i sit clAdés-cb, o scólit , socotindu-se mai de cuviintit a rémi-né candidatiI pe din afórA, decâtil a se Impovèrasate mid la facerea de scólä, apoi §i onor. Eforiäva bine- voi a se asemëna acestei puneri la cale§i a da poruncile séle catre D-nii profesori ca sAse orênduéscA Invëtätori pe la sae din cei rr aïcu bunä sciintä §i cei alti , ce volt mal prisosi ,

vorü r6mitné a mai invëta; in salti ski a se in-trebuinta in osebite Indeletniciri sütesci.

P. efultí departamentuluiP. §eful sectiunel, Serdaru Tudor.

Resolutiune. Neire§itii cA, satele cirri multi"' maimid de 50 familil trebue sA se unéscii, cu altüsatì pentru a§edarea scOlei §i astii-felb sunt date§i instructiele Eforiel cAtre profesori.

ANESA No. 53.

CIRCULARA CATRA OCARMUIRILE JUDELORO

Maid 20, 1849.

Cu circularea de la 10 Ianuarib annulb curge-torri Eforia a scrisb §i ace! Onor. Ocarmuiri des-pre trehuinta ce es te ca töte casele, ce afi slujitbde scóle pentru invötittura copiilorii de prin sate,sr). se Inchidl förit a le intrebuinta spre vre-o altä.locuintit, érü mobilele ce dre fiti- care clAsse sit sea§ede prin acele case §i ape! sA se pecetluiéscAacele case §i sA se clée sub ingrijirca

Pentru acéstä urmare Eforia a poftittl pe astA

Onor. OcArmuire ca sA fad, fora zAbavit punerela cale §i sA insciinteze Eforiei ; dér Onor OcAr-mire Did un respunsti One acum n'a trämisb.SA supue dérl §i sg, arete acei Cinst. OcArmnirica de lucrarea, ce va fi fAcutt sA insciinteze, ZitzAbavii. Eforia dupe regulA.

No. 380 Ociirmuirea Mehedinti

www.digibuc.ro

Page 83: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

No. 381 Ocarmuirea GorjuNo. 382No. 388No. 384No. 385No. 386No. 387No. 388No. 389No. 390No. 391No. 392No. 393No. 394No. 395No. 396

a ValceaDoljuOltuArge§iuMu§cellaVla§ca.

BrailaPrahovaRômnicuSarataDämbovitaTeleormantBuzedIalomiIlfovtí

83

I) Cu aceste anese incepa lucrarile in 1855 pentru re-inffintarea suólelord rätesci, mime pentru scólele primareurbane iincha in 1850 sub Domnitorula Barbu Stirbel,écca ce literati mal aflämil,;

Comisia intuemiti pentru progranid 1850

Íneatimel &le Domnului Steipemitorig a tótei TérraRománésal

Barba Dimitrie StirbeitiComisia fritoemitä pentru aleituirea programa

Raportd.

insarcinall de catre inaltimea vostra apregati o programä de invatatura pentru salele prin-cipatului, pleeatü alaturama Elie! resultatula indeletnici-rilora nOstre i cuvintele ce ne-aii servitil dreptil basilla a nóstra lucrare.

Organisatia Invétaturiloril publice a occupata in tóteterrile, precum si la noi i va ocnpa necontenita min-tea, tintirea guvernulul , ca unii obiectil ce este fórtestransa Iegatü cu conditia sociala fiä-caruia neamain parte, eu starea lul intelectualã, cu obiceiurile si na-ravurile publice si cu gradula chiard aid culturelbei parintesci.

Aceste considerapi tóte sunt pricini de necouteniteincercari si schimbäri in organisatia instructiel publice,cad unii privinda esclusivii numal la desvoltarea facul-tatilorti intelectuale, recomanda o sistema de invètaturaclasica, in care studiula limbelorü mórte iea locula celad'antaiti ca modeluri de perfectie , érú alii preocupatinumaï de interesele materiale ale vietuirei, recomandacu osebire o sistema de invëllituri profesionali si stu-diulü esclusivil aid limbelorü vorbitóre moderne ca celü

ANESA No. 54. 1..)

Departameutul Credintel aid Instractiune1 rublice din Prinei-patuld Romänia Bueuresel 0855 Febrnarid 7, No. 578 Masa 11-a

Cinstitei Eforil a Scáleleil.

Cinstitula Secretariata aIü Statulul incunosciintéza ca, .supuinda Mariel Séle Domnulvi Stapani-toru alaturatulii in copie raportd ala acestui Departamentd No. 148, insocita de acela al4 Onor.Eforii cu No. 1409, din 13 Decembria annula tre-cuta, atingdtora de ramd§itele ce pretinde din con-tributia a cate dol lei de familie aT Candidatilorade Sate, Inaltimea sea aa bine-voit a pune urma-.tórea resolutle

Stabilimentele ce s'aa creatti sunt cu totula in"privinta §i folosula satenilora, carl urtnéza a '0» lua treptatü desvoltarea, in cata dintr' acestn cen-

mai nemeritil mi¡llocil de comunicatia pentru intinderearelatiilora comerciale si preferarea mestesugurilorilartelora.

Cea ce a preocupatti mal cu séma pre sub-iscilitiieste ca, o societate in sistema invataturilorii, ce voiescea primi, este mal cn osebire datOre si silitit a ingriji

indestuleze trebuintele elementare fail care nu pótefi si acelea sunt de a forma mai ântêiü dregatorI i sluj-bas1 publiei inçlöstrati cu Pciinte potrivite misiunel lot%si ifa deubsce a tnoralisa pre top tluerii prin invalaturireligióse , dandn-le si gustulii ocupatiilora serióse carestatornice'scii mintea si aunt cela mai temeinica ele-menta de odilinti si de Unisce a duhurilorti.

Marginiti in acesta ()cola si privinda pre de o partela sirula trebuincióselora invataturi , érti pre de alti,parte la treptelnica desvoltare a puterilora intelectualedupe virsta tinerilora in programa ce Luna intocmitaamü adoptata cea de capetenie imparlire a invapituri-lora in primare, coleyiale (sóil de ala treilea grada) siinalte ski sciintifice speciale.

Scóle primare.

In aceste scóle invalatura s'a graduatü dupe putereavirstel elevilorti chiamati a se folosi de dansa la de-prindere in cetire, scriere, aclapare de principii religi-óse, elemente de calculi:1, de geometria usuallt, de geo-grafiét si gr znaticä , fiinda ca tóte aceste elemente ur-méz, a sluji ca o prescurta introduetia pentru o maidesvoltata invatatura, in colegiuri si aunt ca neaparateinceputuri pentru antêia educatia.

Impartirea materiilorti s'a regulata dupe programadin annula 1847 eu o micá preschimbare si cu acéstaosebire , ca in loca de done clase impalte in 4 des-partiri , alma adoptafa impartirea in 4 clase. Teme-

www.digibuc.ro

Page 84: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

84

tru se, se iutinde cerculd One la cele din turtle,

onarginl. Se vord deschide si scede sätesci cen-

iulti nostril in (taste a fostü , cit me intêiii.cu acéstAimpArtélA se osebesdi maT yid si mai caracterisatil nunumal materieIe inv5tAturei, déril si elevil dupe vtrstasi puterea conceptului lor.ü , ald doilea cA dupe orga-nisatia annului 1847, unil invgtAtord erea insär6inatd cuate doue clase inteo .singurA sal& si acéstit impreu-nare a elevilord a done clase de deosvbitA putere f iinaintaye eread pricini de confusie la predarea invdtAtu-rilord, mai cu sémit in a III si a IV dud, unde ose-birea puterilord eleviloril este ma simtitóre si invétA-toruld datord a fi mal cu multi ingrijire si bAgare desémit la lucrarea sea si a eleviloril.

Osebirea dérd a invétAturilorif din scólele primares'a Scutt' cu scopd ai cu nAdejde cA : clasele a III sia IV se vord inoredinta la osebiti 1nv4tAtor1.

(Restuld privesce alte grade de soon.)Sub-scrisl : P. Poenaru.

S. Marcovici.C. N. Brdiloiu.

1850, Sept. 23. Vecil programul0.

Noi Barba Dimitrie StirbelN mila NI Dumne(lea DommI sta-pcinitor4 a tea

pera Romanésed.

CÖTRE DEPARTAMENTULC CREDINTEI

Sunt doui anni trecuti de candii din pricina nenoro-citelorii evenimente din annuld 1848 , salele start in-chise cu mare pagubit a tinerimel si a Orrei ; 6A-careRemand simte acéstA necesitate si noi maT pre susd detotT , clici generatia ce se ridicA, nee.? andil mioillóce dea dobandi cunoscintA, se peirde rätlicindu-se fArA ocu- -patil seri6se. Inv6tAtura este o trebuintit neapAratA, dérdase0area si scopulii ei ceril chipzuirea cea maT maturA,ca HA nu ajungA de a fi pricina de rAtAcire in locti dea se face organd de fericire.

0 adfindi cegetare si experientA a trecutulul ne-aüdatil convinctia cA instructia nu trebue sA se privéscAea singura tintA a indeletnicieT tinerilord , ci ca unümi¡llocti de a ajunge la und sfarsitil si acestti miOlocitnu va fi bunk fArA numaT pe Mil va face pre omit des-toinicii a indeplini vre o slujbd speciald §i folositóresocietAtei acea alit cAruia este mAdularii si 'n care estechiAmatd a triti.

Unii altd principiii asemenea netAgAduitil este di in-structia publicd urmézA, a fi potrivitA cu trehuintele obs-cescl, prin urmare ea trebue sit fiä nationald, sit inde-plinéscA trebuintele feluriteleril clase de 6menT si sAaibit unit earapterei nationaiii

Pe temeiuld acestord principiurl s'a intocmittl o nouA

trale prin fiecare judetd, pe nude dorinta se va.,areta §i trebuinta va dovedi "

programA de invéldturi impärtite in trel trepte , adecA :incepkóre, colegiale si speciale.

Inv6tAtura din scedele incepèttire se va face numaiin limba romilnéscA , si se va educe osebitA priveghiareasupra cArtiloril ce se vord intrebuinta intra aceste'mil , spre a da totil roduld ce se cere fArA de a in-povera mintea tinerilorü cu idel ski de prisosti addneiotelese- pentru dênsii.

in scólele de alti doilea gradii, adedi in colegiuri, in-v'étAtura se va face in limbile romAnA si latinA ; litnbalatinA s'a adoptatii ca o basA in studiile clasice si camumA a Umbel romane. -

L;mba germanA si trancesà s'ail pusü dupe alegereatinerilord de la a patra clad, in susii.

Unit altii folosii, ce isvordsce din clasificatia inv6tAtu-rilord colegiale, este cA scolaril, earl nu vord avé trnio¡l-Wee de a urma t6te clasele, se potti trap de la a treiaclasit cu indestulA cunoscintA ca sA intrebuinteze o ma-estrie séd industrie.

In sfarsitd, invetaturile colegiale se combinA cu chipilca : scolaruld sA dobandéscit ante canoscinta literarkpe atii trebuesce spre desvoltarea intelegereT séle siaducerea in stare de a urma cu sporii unii cursil spe-cialii, care stel desehiçlit o carierA asernenatA cu a seaaplicare si positie si WI asigureze und mi4locd de vie-tuire; de aceea se va aseçla o l'acultate de legi pen-tru eel ce vorü voi sA imbrAciseze cariera judeclitoréscised profesii inclinate cu dtaisa , o facultate de sciinteesacte, impArtiti in trel sectiT, pentru topografT, pentruingineri de podurl si sosele si pentru architecti; o tic&IA de agriculturd si economia cAmpenések ; si o seólAde mestesugurT.

Desch4lêndu-se cu ncestil chipsí mi4l6ce de invNA-turi specia!e, drt 1 tatea si interesulii obscescii cerü caeel ce dupA trecerea unul soroctl ce se va otAri , vorddori a intra in slujbe add a esersa profesil privitórela mal susil 4isele specialitAti sA nu fiA, primill de nuvord fi urmatii invétAturile trebuinci6se pentru fiA-careramurA si nu vorti fi trecutti cerutele esamene dupAbasele amlate in aldturata programA , care se va pu-blics.

Scólele se v'orii deschide pêne la 1 Genarid 1851.Trebuinta dérd fiindii a se complecta Eforia, oréndu-imii eforT pc léngA p. M. Band Alexandru Filipescu,care remane presidentii Mil el, pe D-nii doctor! Asake,colonelulü IOn Florescu si Cluceru P. Poenaru , a cA-rora sciintA si esperientA chiAzAsuescu resultatele celemai plAcute. .

CAtre aceste privindd cA D. Clucerii C. BrAiloiii, celiide acumd directord ahl scólelorti este insdrcidatil maalte indeletniciri judecittorescl si cA acestil postil arrnizAa se ocupa de und bArliratil, nelipsitd din détoriele, stile,

www.digibuc.ro

Page 85: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

g5

Departamentulil cu onóre comunica aceste Ina lteordine acef Onor. EforiT, .rngänd'o f6rte multd ca

ouvenita inv011turA qi experientA , orttnduimil directorüalit sc6lelorü pre Clucerii S. Marcovici, care are tOtecalitAtile cerute.

DepartamentuIfi credintel va impArtilsi aceste orên-celorn dupe Were spre a intra in lucrarea ear-

clad la care 1 chiamà folosuln obscesct i incredereanOstrA. Totil de odatA va face cunoscutti Eforiei ca ur-(whit a lua maurile cele mai bine cumpinite i cumaturitate chipzuite pentru deacbiderea salelorü , ale-gevea profesorilarti, esaminarea si clasificarea scolari-lent. Déri ca sA se petA dobAndi dorittilü resultatil,foria se va adult:Et negresitil la canceleria sea de doueori pre eOptämAni ate doue ceasuri celti pucinn la çhle

ceasuri etOrtae.Urmézii. iscAlitura M. Séle,

Manta 1850Oetombrie 17, No. 1389.

Programa de invOtMuri

SOULE PRIMARE DE PRIN ORA$E

Clasa 1.

1 Silabire, citire i scriere, r2 InvetäturA pe din afórA a rogOtiunilorü,3 Deprindere la scrierea f.r insemnarea numeriloril

aritmetice.4 Prineipiuri de numeratie si calculti din gAndu.

Clasa ILI Citire pe estracte din Banta scripturA,2 Scriere dupe modelult) de caligrafiä si dictando,3 Catehismu,4 Aritmetica (cele 4 lucräri cu numere intregi).

Clasa

1 Citire cu intelegere i esplicatie pe deosebite carp'religiose si morale.

2 Caligrafia.3 Istoria ((MAO in prescurtare.4 Aritmetica (cele 4 lucrAri cu frangeri si esplicatia

sistemului mOsuriloril si greutAtilorti obicinuite in térrA).5 Elemente de geografla fisica (cele de, ctipetenie lin-

*pH ale globului cu o scurtA descriere a statelornEuropei si mid amtiruntA a Princip. Romania si Moldova.

6 Inceputuri de gramaticA.

Clasa IV.1 Citire ca esplicatiä pe cartea intaulatA Prietenulu."

tinerimei i altele as( menea.2 Elemente de geografift imbinatA cu principiuri de

desemnü

sä considere atitq trebuinta, ce le feclamli despreinstructia de care sunt lipsi1 astätlf stttenil, cAtd §i

3 Elemente de geografia civilA a tutulutg plittilornglobului cu o mai amOnuntit descriere a statelorü Eu-ropel.

4 Elemente de gramaticA.

NB. In ceasurile de oitire protesorulti se va aplicacu deosebire a da eleviloril tntr'acést clasä sciintit deistoria (mai cu s6mii de istoria terrel RomAnesci) i cu-noscinte fisice si matematice si de economia casnicA,alegêndfi cärti propril pentru acestii sfArsitn.

Coneursh pentru institutori

EFORIA SCOLELORt1

Fiindit cA multi prin jalbe cAtre Eforia scúleiorù anarétatii dorinta de a fi primil ea profesori publici pen-tru salele primare (si ca sä le Oa) incredinta o ase-menea delicatA sarcinit la persóne inçlöstrate ou cerutAcapacite te , Eforia face cunoscutü cA nisce asemeneadoritori urmég neapAratil a trece toil fArA nici o es-ceptie unu esamenti asupra invétAturiloril otArtae pen-tru asemenea sale.

atre acestea câti din domnia-lorti vorti fi inutuí saleprivate sért vorti fi esersatil meseria profesoralA pe laparticulari, sunt poftitl , eel d'Ontêiii a educe unü ates-tatti alti orAseniloril si cei de aln doilea unil inscrisfidin partea pArintilorti, coprin05torti de rêvna , capaci-tatea si purtarea inv'étitorului si adeverite, i unele i al-tele, de ocArmuirea localä si de magistratü.

Esamenele unorti asemenea doritori se von"( tiné la20 ale curetórei luni In cancelaria Eforiei E.f esamina-toff vorti fi D-nii profesorl :

1 Serdarulti I. Genilie , pentru geografiä , catehisrnilsi istoria sAntA.

2 Medelnicerulü I. Popp, pentru gramatica limbel ro-mAne.

3 Slujerulti G. Popp , pentru aritmetica si elementede geometrie imbinate cu principii generale de desemnü

4 Valenstein pentru principiurilegenarale de desemnliniarii artitatil la No. 3 de mai Eton.

5 Pitarulti AIecu Popp pentru caligrafii ; capacitatcamoralitatea vorii ti singurele conditii de admisibili-

tate 'din cari Eforia nu se póte abate , fArA a se com-promite inaintea tinerimei i prin urmare a nearnulul.

(IscAlitl). AI. Filipescu, Poenaru, Marcovici, Florescu.

1850, Noembre 4.

www.digibuc.ro

Page 86: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

86

scopula, pentra care el s'ail indemnatfl a face sa-crificiulg prin contributia de ctite doi lei de fami-

Redesehiderea Seiolei In JudeteEFORIA SCÓLELORti

D-le Ocarmuitorii aki jude(ului!

Prin luminatulii oficiii alit MArii Séle pré Inaltatuluinostril Domnü de la 17 ale curetórei lunT No. 138,se poruncesce Eforil a deschide scólele Oa la kint8iaIanuarie anulA viitoi 5, precum vé yeti indestula din a-!Murata publicat e.

Trebuintil dér neapAratA avêndii Eforia a cumiscestarea in care se aflA localulu sale publice din rese-dinta acelui judetil si privindü el : dupd articluld 13alit legittirer din annul(' 1832 asupra scólelorri suntetichiAmatil a presida comitetuld de inspectie , de puteti,sft bine-voiti a'i impArtAsi ciltil mai fArA zAbAviile Bain-tii tótA lAmurirea spre a se chipzui cuvenitele mésurlpentru indeplinirea poruncil MArii Séle.

(iscAliti) S. Illareovici, I Poenaru A. Marin etc.No. 859-87, 1850 Octomvrie 20.

Pubiicatla !Eforiel pentru redeschiderea scâleloril in 1850 Cctom.

Eforia seólelora.

MAria Sea p;é InAltatulii nostru Domnii, intorcAndtipArintesca privire si asupra instructil publice si do-rindil a-i da o organisatie mai sistematicA si o direc-tie. mai folositére tenerilorü si terrii , a 'aim-veal-1 aporunci sA se intocméscA pre unii asemenea beet o nouAprogramA de 1nv6tAturi.

Porunca inAltimeT séle s'a indeplinitA, programa s'aintAritil si prin luminatulti oficifi de la 17 ale curgAtó-rei lunl No. 1389 se poruncesçe Eforiel a deschidescélele péné la 4-a Ianuarie viitoriii si a iagriji de a-legerea peofesorilorii, de cercetarea si clasificarea sco-larilorti.

UrmAtore nobilelora cugete ale ing1lime1 Séle i pre-tuindii inportanta misiel ce se pune asuprA4 , Ef .riagrAbesce a da in cunoscinta pArintilord i a tinerilordcele de fintkid dipositil, ce a socotitii de trebnintA alua de o cam-data.

1, Pentru scélele incepétóre cercetarea si clasificatiase voril face de côtrA chiarA profesorii ce se vorii o-rêndui, dupA cum se va face cunoscuti prin osebitA in-sciintare.

2, Pentru clasele colegiale tineril se voril infAciosain tOte çlilele la cancelaria Eforiei de la 8 011.6 la 10ore de d6mAnétA, spre a fi carcetati si asel¡lati fiA-carela olasa:respectivA.

3, Pentru acésta cercetare si clasificare s'ail intocmitddoue comisil dintre D. D. Profesori cel infiintA, adecl:

lie. In sfitrsita, comsimtindti Onor. Eforie la teeace se cere spre imbunAtititire prin reformarea cres-

Comisia I, peutru clasele I, Il-a qi a III 14 D. loanPopü, de D, loan Genilie, D. loan Poenard, D. Al. Popi D. Valenstein.

Comisia a II pentru clasele IV, V fi VI de D. HildD. Ioan Zalomitü, D. George Pop, D. Valenstein , D.Teot, D. Limburg, D. Pavelri, D. Simeon MarcovicT, D.A. Marind.

Aceste comisil voril stArui in çlisele ceasuri Intl% indeplinirea datorilloril lorü. 'rota de o datA voril in-aerie Intr'o lista pe fiA-care scolard cu aretare a cla-sului peutru care se va gAsi destoinicA si voril da lamAna lui unti biletil cu asemenea cuprindere.

4, Fiindü cli Eforia se aft in lucrare pentru repara-rea localelorü si orênduirea profesorilorü ca s6 se in--méze invétAtura treptatil si MA mai ne amilnatil, tineriivorü grAbi a veni la cercetare, spre a fi gata stt incé-pA clasele cu acelii biletil, in datA ee se voril Oti si sevoril deschide scole.

5, Pentru cursurile speciale, se cere neaparatil cadoritoril de ale imbrAciosa si chiaril de vorii avé a.testatil de Invetaturile colegiale, sA trécl und esamend ge-nerald asupra acestord inv6tAturI i sA iée osebitil a-testatd cu care sti fiä primit1 a urma specialitAtile.

Spre acestil sfersitil voru da jalbA la Eforia ca acéstase facA din pitrtel chiArnare D.D. profesori pentru acelAesamenti.

S'a socotitA de neapAratA trebuintA a se lua mésuraacésta chiar pentru interesulti tinerilorA, ca di se pre-gAtéscA cu temeiü spre a urma cu folosil cursurile lacare vorti avé aplicare si a cArora singurA bunft in-vétAturA 'i va aduce in stare de a 6 vrednicT chiAmAreice le va face inalta StApAntre.

6, Pentru scólele de rain resedintele judetelorü, E-foria s'a intelesii cu autoritAtile respective, ca sA se get-téscA si sA se deschida si acelea, cAtil se va puté maifArA intArçliare.

Spre mar pre larga cunoscintA dispositil luate de in-nAltirneaSea, asppra instructil publice, MA si a programeiinveTAiurilorra sA publicA améndoue preeumil urmézA :

(iscAhti) AlPhilipeseu, D. Poenaru, D. Marcoviel. etc.i 00, Octomvrie 28.

Barbu Dimitrie Stirbel, pentru incetarea lefllorn ce se dedéail de giaba.

Noi Barbu Dimitrie Stirbei,Cu mila lui Dumneftei Dornna Stdpdnitorii a tad Té-

ra Romdnéseei

COTRA. DEPARTAMENTULe CREDINTEÍ

Aflfinduse acum datA .otArirea nóstrA pentru reorga-nisatia scólelorü publice , poruncim0 ca dela 1-iu ale

www.digibuc.ro

Page 87: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

87

cerel Mott bru, dupa principe de invdtltura, po-trivitù cu starea lor sociu1, st faca cu acea bungvointa, care posedd.. a disparé ori-ce obstacolli laorganisarea in scurtt timpt de scóle sätescï, pre-

urmatórei luni Decemvrie fa& inceteze ori ce slobodiride lea profesorilorti cari nu ail catedre si sä nu maitigureze in socotelile easel scedeloril lefi slobodite al-toril profesorl, de cata acelora ce noi vomil tntitri inposturi, dupit recomen ce Eforia treptatti ne vasupune. Urméza iscAlitura M. Séle,

No. 1481Au. 1850 Noembre 5.

JTJEN ALt

Eforia, inniintändu-se, in urma intrebarei ce de ob-see a ficuta cgtre tôte ocarmuirile judetelorii, ca la o-rasele Cernetula, Targtt-Jiulai, Slatina i Braila inca-perile de Bade pe la unele din aceste resedinte auntslobode, ér pe la altele cit inchiriatd intr' adinsuide Magistrate alte case ;

Mind(' datOre ca, potrivita cu oficiul Inâlime Sélecu programa invglaturilorti, sA se deschida pe langg

invgfaturile Gimnasiale si scedele primare de prin resedintele judetelorii ;

Cunoecëndil c si unii atatii din profesoril ceT vechiremasi curati din evenimintele trecute, catii .si din

acei candidaff ce ail data esam end pentru clasele pH-marie, s'ar puté indeplini de o cam data la aratatelescoli clasele I, II iIlI, remainda pentru estimpii vacan-tä class IV, pb'ng ce Eforia se va indeetnla mai binedéca In& acele incAperi este salA si pentru clasa IV-asi (lea aunt scolarl inaintati pentru acéstA clasä ;

Chipzuesce g deschide de o cam data aceste scoli,asedêncla pe eel mai josil insemnatI profesori, adecA

La Cerneti.

Prof. pentru clam I id n pe D-nu Dimitrie ierlagnescu21 /2

III-a pe Pitarul D. Frumusénu

La Tärgu- Jiului.

Prof. pentru class I si II pe D-nu Iogn HiescuIII-a pe Pitarul C. Stanciovici

La Tárgoveste

Prof. pentru clasa I si II pe D-nu Ioan FusseaI III-a pe D-nu A. Poenaru.

La Slatina.Prof. pentru clasa I si H pe D-nu IN. SerbAnescu

III-a .pe D-nu B. Urzescu.

La Braila.Prof. pentru clasa I si II pe D-nu Dimitrie Pizo

a III-a pe D-nu N. Calehuneanu§i profesoril de el. I si vora ayes hífa pe lunft

cumil se manifesta si dorina Sdie Domnu-lui StOpanitora, prin preOisa luminatO resolntie.

DepartamentuluT (semnatd) Ciimpinénu

ate lei trel sute, aftirA de acela de la Braila ce va 0'76lei 350, ér eel de clasa III-a voril ayes cdte lei 350pe lunA afarA de acela de la BrAila ce va av lei 400.

Profesoril din noii acum orênduiti se numescil vre-melniccsce, potrivitil cu art. 150 din regulamentula scO-leloril si aunt supusi la tote conditiunele ce aré-tat(' prin obscésea publicatiune de la 4 Noetnbrie 1850ea la orenduirea lord sA infatiseze dovedi despre a brabung conduitä.

Inceperea lefii acestorti profesori se va socoti de ladiva deslegarii Domnesci ce se va ascepta.

Profesoril otärîi pentru scólele prifnare si afiati aidin capitala se vora inlesni din casa Fforiei pen tru mer-gerea lord pe la judge cu progonulii lu bani de catepatru cai de postA in ducétére de aid.

Pentrg deschidarea invétAturilorti in aratatele seólesi numirea profesorilorii de va face roforta catrA Ma-ria Sea Domnula.

(Iscaliti) Marcovief, Al. Filipeseu, Floreseu, Poenaru.Secretar, Ilieseu.

JURNALU.

Chipzuincla Eforia asupra midlócelorti de a se blue-dinta in tótá vremea invèfitura sceiblora normale laprofesori cu capacitate si tetd-d'odatA sA indemnepe acesti din urma a se perfectiona prin studiulii se-riosü, ca GA pttséscä mat hainte in cariera profesoralA,a socotitd de cuviintg a lua mgsurile urmAtöre

1 La vacanta de profesora in yeti o sat' normalA.Profesorulü scie profesora de clasele cele de mai jositdin aceé§i scóla , voril avé precAdere a se orêndui invacantulü posta , dandü esamenil pentru túte invdtatu-rile cerute pentru clasele normale de mid susü (si dese va inOmpla iéräd vaeanth inteo cla's1 normal(' maiinaltA, va trece indata fara esamenü profesorulü -laseiurmatóre, ce va fi data esamenü.)

2 Déca profesoruld scie profesoril claselorü mal dejosa a unei bcble normale , multamindu-se pe claseleknit, nu voril voi sa dée esamena casA iée catedra va-cantA din scóla lorü, atunci Eforia va face publicatiunecgtre toti profesorii claseloril normale de mai josa caGA dée esamenü , precum mal susü s'a diet pentru o-cuparea catedrel vacante mai inaltg.

3 Mutarea unul profesore normala de la o scélA laalta pentru aceasif clasä, nu'lü supune la esamenil.

Coprinderea acestui jurnalil se va publica spre sci-in¡a D -lord profesori de seede normale.

(Iscaliti.) Al. Filipeseu, Mareoviel, Poenaru, Floreseu,No. 513,

1851, Aprilia.

www.digibuc.ro

Page 88: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

88

ANESA No. 54 bis.

RAPORTV CÖTRA DOMNO

Cu occasia supunerei la cnnoscinta MAriel Vóstrea Raportului Onor. Eforii a scólelord sub No. 1409,prin care solicitä inaltil ordind spre a 'i se sloboOide OW, Cinst. Departamentd Financiald atatli re-mä§ita de lei 136,216, par. 30, ce ar avé sä pri-méscl One la sfér§ituld annulul 1852 din contri-butia a ate duoì lei de familil ai Candidatilordde sate , citil §i mule de venitti pe duoi annidin urmli, Departamentuld cu grije fiindd a se mär-gini in cerculd datoriilord impuse de legiuiri, '0 afAcutti meditatia sea asupra chipului stringereT .a -celui venitti §i a intrebuintärei hit' , judecandd dicea de acumd destinatie a lui, de a se da spresustinerea scólelorii de agriculturä §i de apte, pótesä, se privésci.mai pucina in armonie cu principiuldpe alti aruia temeiti s'ail indatoratd fainiliele sa-tene a face susd arkata contributie, pentru a con-secuentele acelui principiti in timpulti de atunci semind in vedere cum el aceld sacrificid le va aducefolosulti ce va isvori din invëtäturä prin scólele

comunale, coprinse in art. 2 §i 3 din legiuirea a-nului 1847; pentru reorganisatia Instructiel PubliceinchiAie prin combinatiile s6le ca este mai cuvenitdpentru &multi a corrèspunde cu misia ce are,andü nu va läsa sä il scape din vedere a supunecunoscintei Inaltimei VOstre asemenea lucrare, cei se pare neconsecuente cu ster§ituld pentru cares'a o tä ritd.

Eld cunósce cl, puindu-se in compar4ie reali-tatea scólelort de sate cu aceea a susd Oiselorddoue a§e0minte, me en séniti acela de agricultua,pentru a cdruia fondare se prescrie midhice la §115 §i 116 din Regulamentulti scólelorti, nu estede titgAduit trebuinta ce de o potrivA se simtepentru améndoue felurile de intacmiri spre avan-tagiul Natiei ; hid totti-de-o-datti are convinctieDepartamentuld cA fia-care din tr'acestea urmézAdupa dreptuld cuvêntd a se intemeia séti a semodifica dupä imprejurAri pe bad de orênduelicar! se volt a§ed.a de cotre adunarea competentä§i prin autorisatia Märiei VOstre, vorti lua titluldde legiaire. Décl Inaltimea VóstrA yeti gisi debuue aceste r4ionamente ale Departamentulull vep.

bine-voi a porunci sit se dée ilr deliberatia §i chip-zuirea Cinstitulul Obscescii Divant.

No. 148,Ianuarie 17, 1855.

ANESA No. 55.

Lucrarea dupi reaolutiunea Eforiei pe Anesel: de ausfi (54) MatMoist. de finance :

»Se va scrie mal &IOW Onor. Departamentd aldfinancelord, cerendd Eforiel pentru fiä- care judetdlista de numele satelord si tärgurilorti care ail fa-milit in No. de 100 sal mal multd."

ANESA No. 56.

DEPARTAMENTULr CREDINTEI §I ALtr INSTRUC-TIUNEI DIN PRINCIPATULV ROMANIEI

1855 Octobre 22, No. 6075.

Onorabilei Eforie a scólelortl.

Pentru contributia ce se obligA Jonitoril targu-lui Rosesti a. da pe fil-care annd pentru sustine-rea scólei, potrivitd adresei en No. 1498, s'a cicrisdadministratiei respective ca sit dée sciintit ca princoncursil sä se alégA invëtAtorii acelorti Bade, de-partamentuld nu este de Were; pentru di Onor.Eforie cunósce insasi cu cati dificultate se gäsescdconcurenti pentru posturi de profesorl unde fold-sele sunt mai marl, in vreme ce peirtru invetitoride sate nu o. s4 se gäsésci incA o-datä, prin tir-mare este rugatä Onor.. Eforie cA, lutindti in con-sideratie aceste imgrejurArl cum §i neapitrata tre-buintä ce este de a se insciints. citd mal neintär-Oiatti acele scóle, sA bine-voiésca a depärta ori cepedici ard miOloci punerea lord mai ingrabit in lu-crare §1 a se muOmi acum la inceputti cii can-didati de invèttitorr sit trécä und esamend prin ca-re sä, se verifice déca suntil capabili de in3lirci-narea lord.

RESOLUTIUNEA

$ecsia... ..Se va respunde ca Eforia are OM vointa a in-

fiin0 sc6lele de sate ; ca concursuld candidatilortinu. are de obiectti decitil a se esamina concurenVid6cg, ad calitätile neapáratu trebuincióse spre a fiinstitutork de sate, cä prin urmare pärerea aces-

www.digibuc.ro

Page 89: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 89tel Eforil 9i a Onor. Departamentti nu sunt neu-nite precumil se esprima 4ce1il Onor. DepartamentO,a in sf6r§itu Onor. Departamentu 65, incredintatti

acést& Eforie posede §i vointa §i mi416cele dechipzuire spre a face tot& ce este cu putint& dinparte'I spre infiintarea scedelora de sate.

ANESA No. 57. a)

Raportd

In unna reso1utie1 ce In. Vóstr& a1 bine-voittia da pentru infiintarea scólelorti de sate, asupraraportulul acestel EforiI cu No. 1409 din annul&trecutti, insotitti de alti Onor. Departamentti altcredintel cu No. 148 din annulü urmätora, Eforiaa chipzuitti asupra chipulta infiint&ril acestorti sc6-le céle urm&tóre.

I. In capitala judetü se va deschide osoil& normal& pentru inv6taturft candidatilort de

invëtatorI de sate.II. Directia §i facerea lectiilorfi in fiit-care sc6-

16, se va incredinta until singurd profesort,i se va da o remuneratie de lei 500 pe

Numal din satele de 100 familii, eel& pu-cint, se va lua câte unt candidatti.

IV. Alegerea candidatiloril se va face de insu§Tprofesorulfi scólei normale din judetü. Acestü pro-fesorii se va preambla spre acesta sf6r§itt in figcare satd §i va indemna pe junil ce i se voltpar6 cu bune disposita naturale. a imbritcio§a ca-riera de invètittord.

V..Candidati1 nu se vord lua de cát& eu buna,\roil a lorü §1 numaI in virsta de la 16-20 anni.

VI. Candidata until judet& vol.& urma in sc6lanormal& de la 1 Apriliti §i p6n6 le 1 ctombre,

érü de la 1 Octombre On& la 1 Aprilie fig-care

candidatt va da lectie in scóla satuluI seü.VII. Profesorult scóleI normale va fi datord in

cursulfi celor 6 lunI de Am.& a se preambla prinjudet& in revisia sc6lelorfi de satü, observândti §iintreblind pe candidati in predarea lectiilorü.

VIII. Fig.-care candidatti va fi dator& a urma inscóla normal& in curs& de 5 cull.

Cu aceste disposita Eforia socotesce cä scólelede sate 41 pot& da adevëratuld folosti ce se asap-tit de la dênsele, adecit sit fortifice In anima ser-

ranulut principiele religiel §i sl faca dinte6nsultiunit oñiuí moralfi §i muncitorü.

Déca In. V6str& vest bine voi a aproba acéstichipzuire a Eforiei, e t ve. aduce pré plecat& ru-g&ciune sa bine-voiti a da inaltfi odrdinti eta&Onor. Departamentli din Mantra pentru clitdireascólelorit de prin sate dupit unfi plant did& de a-data Eforiit, câtfi §i cfitre Onor. DepartamentA ahifinantelorti ca st slob* in primirea Efora con-tributia de duoI leI. de familil pentru candidati diacare contributia are a se plIti eat& lefile profe-sorilor& din scólele normale cat& §1 ale candidati-lor de sate.

No. 1910,Decembrid 9, 1855.

ANESA No. 57 b. *)

Copid dupi originaluld Ministsriulul Cultelord çi ald Instructinnelpublice din Principatuld Romaniel din annuld 1857 Ianuarie 19 subNO. 237.

Prin mnaltulü ofici& cu No. 12 de la 11 ale cu-renteI Maria Sea Prineipele Caimacam, bine-voindtta da *Malt& ordine pentru redeschider ea scólelortisätescI, Ministeriul& comunicit cu on6re copi& du-.p& (Mitsui& ace Onor. Eforil §i o Invitft ca s ieacuvenitele dispositiunei pentru aflarea §i alegerea .

institutorilor& trebuincio§i. Tot d'odatA se face cu-noscutti ci Ministerial& a luat& osebit& intelegerecu acela ald trebilora din infra pentru reparareasc6lelort ce vorti mal fi esistândfi §i reciadireacelortt din no& dup& trebuintA. Asemenea a luattiintelegere §i in parte cu administratiunale respec-tive, pe lngti celelalte, invfitândule ca sit trimititin grab& liste esacte de numerul& scólelorti citedap& inalta mësurä urméza a fi intocmite in fiA-care district& §i cu observatiuni de cele in starebunii., de cele primitóre de reparatiuni §i de celecAte sunt de lips& , ale ciirorü copa se vorti In-nainta acel Onor. Eforil dupe rênduld priimirellorti, spre a se puté regula §1 dênsa cu numeral&institutorilort trebuinci4 la timpfi pentru flit-caredistrictti.

Sefulti Ministeriulul Crefulescu*efula Secsid Turnavitu

*) Se cuvine la No. 57 din pag. 19, del din .er6re mal estealtd No. 57 mal In urmi.

12

www.digibuc.ro

Page 90: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

90

ANESA Nr. 57 c).

.Resolufiunea Eforiei

SA se trécA in budgetuld scólelorti sAtescl sumde lel 600.. ... care este resultatulil contributiu-nel celord 2 le1 de familiA si care sumA se va a-fla cu esactitate de la VistieriA. SA se trécti lacheltuelr lei 4080 leafa a 17 revisoil cari vort fiinsArcinati a priveghia pe institorl §i aI pregAti invreme de vérA §1 vacantiune , care leafti se va de-termina de lei 200 pe lung. Lei 19200 , deosebitecheltuell ale seólelorti ; leafa profesorilorti cAte le!300 pe annü cu care, impArtindu-se restuld sumeIde le 540,000, se gAse§ce putintd de a se nurninumal 1800 instituirl care. . nurnaI la satelecele mar multd populate §i mar centrale, remAinddea satele cele mal mid O. se lege err celelalte,sét sti se iea la vreme dispositiunele ce Impreju-rArile volt ierta.

IndatA se va publica pentru gAsirea profesori-lord a veni la doue Ole hotArite pe septAmAnA ase esamina eel' din Valachia mare la EforiA , ceIdin Valachia mica la Craiova §i indatA ce sevord priimi relatil de la VorniciA pentru casa desc6IA, se vord trAmite institutort indatit ce tiA-carese va simti destoinicii. Se vol(i trAmite tablelancastrice din trebuincióse ; in publica-Onne se va areta leafa ce ail s'o priméscil profe-soril si sA se adauge clausa din oficid pentru pre-otil cari la cea din urmit organisatiune a sc6lelorüWesel nude ad fostti institutori.

SA se cérA in grabA baniI de la VistieriA, ase-menea sA se cérA banl pe annil trecuti pentru ti.-.nerea scélelord de artA §i de agricultura.

ANESA No. 57 d).Copiá dupa oficiurti MAriel Selo Principele Caimaram Alexandru

Dimitrie Chien cu No. 12 annul5 )857 Ianuari5 11 Ohl Departa-mentulfi Credinta

Desvoltarea instruqiunei publice, intinderea lu-minelorti In tóte clasele societAtil trebue Or fid, ceadin 1-a da4.,oriti, a until guvernü adeveratù _Orin-tescd. Vdftridd insd. di scóléle sAtesci, intocmiteInca de Domnia-V6strA , s'ati desfiintatti , de §i su-mele cuvenite acestut a§eçltimêntd s'ati respuusti-ne-

mg, attith dispositiile primitivel organisatinnl aces-tora scóle , cAtil si diversele proiecte , care dupevreme s'ati propusd pentru reinfiintarea lord.

NoT pOruncimil cele urmAtöre :Se vord Infiinta indatA sc6le sAtescf, Incepêndd

de la satele cele mat multd populate §i treptatdOne la satele cele cu populatiune mai mica, avên-du-se In vedere a se impreuna printeo singurA sc6-la §i pe catd departarea loculul o va ierta, sate-le cele mid cu cele marl. Spre acest sfér§itd In-datA se va publica de cdtrA Eforia sc6lelord OleotArAte spre esaminarea acelord candidati, earl gA-sindu-se destoinier, se vord numi institntori, folo-sinda-se Eforia de preotil bAsericilord sAtesci, aceIearl la Antéia intocmire a acestord "scóle ad fostdpregAtitl a fi invétAtorI si se va otAri o léfA a-nualA §i se vord trAmite pe rêndil fig,- care la sa-tulti set', spre a incepe de loct invdtätura tineri-lord sateni. Institutoril sAteni, deosebitd de léface vord primi §i despre care Eforia isc6lelort1 chip-zuindd Va asterne §i ne va supune spre intArirestatd, vorti fi scutitl de orl-ce altti dajdid. cdtrA

statfi, cu chipuld acesta sórta lord fiindd sub deaprópe priveghiare a revisoruluI generale ala se&lelorti, a profesoruluI districtale §i a revisorelulspeciale, ce se va numi de cdtre EforiA dintrecandidati de institutori eel mal capabill si esperi-mentali.

Institutoril sAteni vort fi indatoratl in lunile devérA ale lucruld pamêntuluI sit mérgA la scólacentralA a judeciului , unde vord urma sub de a-própe direetiune a profesorelur a se imputernici sia se desevèr§i la cele ce art"' mai fi de. lips& , petimpuld ce se va gAsi de Eforie cA este de ajansil.Se va publica in Vita térra cd, tot) acel catl peviitord vord voi a se inrola intre candidatl de in-stitutorl, sA flA datori a urrna invetAturile scólelcentrale de judep §i gAsindu-se destoinici, se voltnurni institutorl in toeing vacante. Péne In primA-véra viitére se vord repara incAperile de scóle ces'atí fostd infiintatii §i cari astrup sunt In derépA-nare ; asemenea unde nu vorü mal fi esistAndd a-semenea elAdirl sA se ingrijascA a se gAsi incA-

perile putincióse. ,CArtile elementari, ce se vortiottirl pentru invëtAtura copiilorti de sAteni, se vortivinde lord cu celd mal midi precid si se vord dagratis la cet sAract.

fncetatfi de cdtre töte1

avêndu in *are de sé- f FIA-care proprietarti va fi de aprépe priveghi4-

www.digibuc.ro

Page 91: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

91 -

toiti pentru btma stare a scólelord §i silinta insti-tutori1ord, intelegendu- se pentru acestd sfer§itt cuprofesorele districtale.

Ocámuitorii judetolord sunt chiamap de aci mainte a ai,é cea Thai mare silinta la inaintarea in-vetaturei §1 morale In judetele lord, ea sa meritecu dinadinsuld titluld de pre§edinti ai comitetelortide Instructiune publica.

Sumele ce se vorti aduna pe annuli"' curenttiin viitord din eel' eke duo!' lei de Limi Ha, se vortiversa regulatti in casa Eforil scólelord, rem6,inddde acunid inainte in primitiva i speciala lora des-tinatiune. Depattamentuld CredirOT §i aid ins-tructiunei publice in Intelegere cu acela alü trebi-lord din intru §i aid financelotti va aduce cátil maifára zabavit la indeplinire acestil aid nostru

Urméza iscalitura MariT &le Princiulta Cainuwam.

AN ESA No. 57 e).

Cöträ: Ministrula Financielorti

In virtutea inaltului oficid cu No. 12 de la 11ale curentel prin care M. S. Prinriuld Caimacaina bine-voitd a ordona sa se reinfiinteze scólele co-munali, Eforia lucrándd, intro ceea ce o privesce,spro esecutarea acestel inalte porunci, are neapi-rata trebuinta maT Anteid de ttite a cunósce totalasuma de banil ce urméza a se aduna din eontri-butia colord dol lei de familia pe anoulü curenttpentru a puté apoi alcatui budgetuld acestorti acó-le §i determina lefile invettitorilord. De aceea cuonóre róga pe acelti Onor. Ministeriti sa bine-vo-iésca a-T da acésta sciinta chtd Mai fára amanare,§1 totd d'odata a dispune cele de euviinta spre ase slobos;li In priimirea Domnului Pacharnicd Const.Cernovadenu, casieriuld 1scólelord, Sumele ce vorfi implinitd One acum §i celle ce se vor implinifi viitord din çlissa contributiune spi e a nu* se a-duce din lipsa banilord cea mai mica impedicarela infiintarea scóleloru, care se cere a se indeplinidad mai curendd, potrivitd cu inalta poruncii.

No. 108,25 Iantial 1857.

ANESA No. 58.

PUBLICATIUNE.

In temeiuld inaltulul oficid aid Mariel-Séle prin-cipelui caimacamil de la 11 curentd cu No. 12, E-foria scólelord publica cele urmatóre :

1. Scólele Wesel se vorti reinfiinta indata in-eel:1611dd de la satele cu populatiune mal mare §itreptatd pea la satele mal pucinti populate.

2. Top gceia cap , profitándti de acesta thaltichiamare , vord voi a se numi invetatori pe la a-cele scoli, se vestesce a se areta cei din Valachiamare la Eforia scólelort, érd cei din Valachia mi-ca la inspectoruld colegiultil din Craiova spre a fiesaminap cu mn epere de la 1 ale viitorulul Fe-bruariti, necurmatd In töte Joile §i Simbatele de la¡pee ore dimin6ta One la trei ore' dupe amitiql.

3. Spre a puté Eforia de Wit pune in lucra.repatriotica dorinta a M. Séle principelul caimacamtide o camil data nu va cere la numirea de hive-tatori decátd a sci sä citésca §i a scrie, catechis-multi §i cele patru lucrari din aritmetica.

4. Veri-cine se va areta spre esaminare va fi tn.'BOW de unit certificatti inscrisd din partea auto-ritatei loculta seti sea a profesorulul publicd dinjudetulü respectivd, Incredintatord despre a sea mo-ralitate qi bunt, conduita in societate.

5. Pe viitord insa se va cere de la fia-care in-stitutord immulti cunoscintele, tirmándd la scó-lele centrale din judete pe lunile de véra , prega-tindu-se a sci Mara de cele mal susd numite in-vetaturi §i pe cele urmatóre : a) istoria gnat ; b)din geografiA , divisiunile principali ale globulul,geografia Eurorei §i mal speciald pe aceea a terreTrománesci ; c) óre car! cunoscinte istorice ; d) dinaritmetica, nurnerele complecse, sistema greuttitilord§i mesurilorti din terra ; e) cunoscinte de plugaria§i f) din geometria, aplicatiunea la mesuratóreastinjinilord §i a pogónelord

6. Conformd dispositiunel inaltuluT oficit , Eforiase va folosi de acei preop al asericelord satescicari la Anteia intocmire a acestort scóle ati fostdpregatip a fi invetatori §i car! se vord areta spreesaminare la;dilele ma! susd aretate.

7. Aceia cari se vord alege vrednicT de 1110;1-tor!' se vora numi 'numai indata §i se word trami-te pc- r6ndd fia-care la satuld set.

8. Invelittoril de :sate vord fi scutip de ori-ce

www.digibuc.ro

Page 92: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

92

dare cAtre stet §i vorti priimi de la Efciid latcite lei trel sute pe annt.

9. Conformt luminatului oficit volt fi datori ase ocupa cu dinadinsult numai de scat . tntrebu-intAndu tott zelulti loll spre Invëtatura §1 bunapurtare a tinerimei türrane.

Catre Minjeteruld din lduntru, No. 120 lamina 28, 1857.

In virtutea Inaltului oficit cu No. 12 de la 11ale curentei, prin care M. S. Printult Caimacamta bine-voitt a ordona sli se reInfiinteze scülele co-munali , Eforia lucranifi intru cea co o .privesce,spre esecutarea acestei inalte porunci , are neapa-rata trebuinta a sci cAte din casele scólelort co-munall de mal nainte se afil Infiintate §i reparan-du-se se pott Intrebuinta pentru reinfiintarea scó-lelort cari, conformfi citatului Inaltit oficia, are a seurma treptelnicesce Incepênda de la satele cele malde frunte.

Eforia ea onOre rógü, onor. Ministert sit bine-voiéseA a face cele lde cuviinta ca sA se incépitcAtt mai neIntAiliatii reparatiunea Oiselorti case aleseólelort comunali §i iadati, ce se vort pregati a-ceste case va bine-voi onor. Ministert sit. Incunos-ciinteze acestel Eforii spre a puté face apol celede cavil* ca sa se ineépa pe data predarea In-vetaturilort la acele scóle.

ANESA No. 59.

JURNALO.

Eforia scólelort , In urinarea Inaltului oficie cuNo. 12 de la 11 Ianuariii In privinta reorganisit-re! seólelorti comuna.le, a chipzuitt a se publiea In-data pentru gAsirea InvëtatoFilorit de sate §i trice-perea catt mai curêndt a acestort mile , spre de-.terminarea lefilort Invëtatorilorti §i a celorü-l'altecheltue I scolastice , a luatt In consideratiune ell,dupA adresuld ea No. 784 Ianuariti 26, ce s'a pri-mitt de la onor. Visteria , suma totala ce este ase Implini In annult curentil de la slteni pe s6mascôleloril comunale este de lei : 651,814 par. 26,din care, sclendu-se Ida a §épte revisori socotitiate lei 200 pe lima , cari revisori volt fi insar-cinati A priveghia pe institutori §i a-i pregati pelunile de véra , lefile acestora flat pe anuit lei40,800.

ScApndu-se asemenea léfa de 300 de lei peannt en care putemt plati de o cam dat cm mi-çllócele ce aveint 2000' de InvëtAtorT pentru satelecele mai populate 600,000.

Suma totalit ne (II 640,800 care, scitçlêndu- sedin 651,814 par 29, remane unt resit de 11,014par. 26 , adica ung-spre-Oece mil' patru-spre-Oece-parole 26 care va servi de o cam data pe cAtt seva puté la cheltuelile sUilastice precum Impartiride premil pe la esamene, carti didactice pe la co-:piii Arad §i altele la seólele sittesci.

Secretart : St. _nape.Sub-scri§1. Poenaru.

Florescu.0-. Costa-Foru.

'No. 9, Febr. 18.

ANESA No. 60.

ONORABILEt EFORII A SCOLELORt,

No. 357, Febr. 26, 1867.

Prin buletinult statului amt vOuta publicAndu-se luminatulfi oficia rat MAriei Me Printului Cai-macamil pentrn deschiderea scölelort prin tóte sa-tele. Maria Sea .nn putea mai bine a sci ar6ta pa-triotica buna-vointa §i a Insemna mai bine ob1A-duirea Marie See printeunt altil-feld de faptit maTburnt §i mai ravnitóre pentru binele patriel caprinteacésta, pentru cit numai prin Inqtaturit secapata luminarea §i numal pov6tuitt de luminarese face ori-cine crestint bunt , bunt cetittianfi §ibunt pati iotit.

Ault vNutt iérA§T tat prin buletint prin ma!multe numere publicAndu-se mesurile ce a Mattionor Eforia In privinta acésta. Dênsa, ea unit orgut alfi Indeplinirei scopului Marie! Séle §i tiltaseeptitrel obscesci In privinta acésta , póte a sefelicita nu putint a i s'a prilejitit ocasiunea aIndeplini acésta, lipsa , simtitit In generalit de OMnatiunea, §i pentru aceea privirea obscéseit este a-tintata asuprA-T, ea de la bunele m6sur1 ce va lua,sa se IAA pe deplint ajunge scopulit §i sit se In-deplinésca lipsa §i trebuin ta sirntitA. Déca cuacésta venirot a esprima onor. Efoiii pitrerea nós-tra. In privinta acésta, scopult nostru este Intendchipil ea totula bine-voitortt.

Tntre cele-l-alte müsuri luate de onor. EforiA pen.

www.digibuc.ro

Page 93: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

r 93tru deschiderea acestoru sc6le , amil v6dutil si a-ceea, adic c totl, cei ce voril voi a se inrola caInvetAtori la sc6lele de sate, eel din Valachia marestt vil in Bucuresci a da esamend la onor. EforiA.Acéstd, m6surd,, dupa parerea nóstrA, pricinuesce mare

anevointA acelora mal cu sémi de pe la satele dinjudetele cele mat cu departare de Bucuresci prin.Intreprinderea unel asemenea lungi cal6tori1, negre-§itd Insotiti cu nu pucinA chAtuélit , dupl scump6-tatea tutulorti din tempuld ¡le fattt, din care pri-cinit credemd cA partea cea mai mare se va !Asade o asemenea Intreprindere §i satele, cu tótA bunavointit a gtivernului §i a onor. Eforil, vord rel.-116,116

lipsite §1 pe viitorti de unti asemenea folositordneapAratti trebuinciost a§46m6ntd. Pc de altA partetotd dupit m6surile onor. Eforii de a se priirni deinv6tAtori la aceste serge §i din preop , noi profi-tâncld de acéstl ocasiune , lipsittl prin chi-puld colt mai luting' a chiAma cu ori-ce amintea tutulord preotilorti din Eparchia nóstrA mai cuséml a seminaristilorti ca sA iea asuprä-le o ase-menea Indatorire folositóre pentru (161)0, altd-feldpad fi mangttiati cu ceea ce li se mai dl dupd, a-céstA InsArcinare, catd cd §.1 misia §i una din da-toriile lord cele mai marl este a Inv6ta. Acumdpentru sf6r§ituld d'a se esamina , urmAndti a veniIn capitalA nu numal cit vord Inc-erca acelea§i anelvointe ar6tate mai susd, dérd Insit §i aceea cd, peund a§a tempd Indelungil nu petd a-si llsa eno-riile ce ad, trebuincio§1 fiindd in ori-ce vreme a seafia In m4loculd boar pentru IntérnplAtó,'e trebu-intA , §1 prin urmare tóttt vointa §*t dorinta n6stri§i a preoplord , onor. Eforig , prin acéstA m6surApotfi r6mAn6 lipsite de concursulti pomenitilorti, dela cad ard avé und ajutorti Insemnatil , mai cuguilt de la seminaristil ce '§1 aft dobanditd cunos-cintA In seminard cu multd mal IntinsA de cAld a-celea ce se cert. In vreme ce, dupe ori-care chip,acéstA esaminare s'ar puté face In capitala fiA cArtrijudett de cAtre profesoril ce 'Y are orênduiti tap.fiindil, de se va socoti de trebuintl din -ori-ce mo-tivt, a se afia §i alte pers6ne pe cari onor. Efo-rill. va gAsi de cuviintA.

Onor. EforiA, bine voindtI a lua In de apr6pe bA-gare de sérnA Oxen. a nóstrd. , nu suntemd la In-daltt, ca In convingerea sea va face totd ceea ceva socoti de cuviinta ca sA se OM ajunge scopuldacella adecA , alit Inlesnirel spre luminarea tineri-

mei, de care acumti atatti de multd are trebuinta§i pentru care , ca pentru und lucru at6rnatti dedênsa, va trage tótA lauda §i multAmirea obscéscA.

Episcopuld de Buz60.Resolutiune.

SA se respundA cA Eforia , pretuindd sirntim6ntele de patriotismti ale Pré-autiel-Séle, va profitade propositiunea ce-1 face,

Caere Pré-Seintia Sea peirintele E ilotheiu, Episco-pula Eparchid Buzeutui.

Eforia, apretuindti venerabilele sentimente de pa-triotismd ce esprimati In adresa Pré-Santiel-v6strecu No. 35 vine printeacêsta a v6 Incredinta enrespectu6s1 reverintA a va profita de bine-voitóreapropositinne, ce-r ap fAcutti prin citata adresA.

ANESA No. 6 1.

JURNALII

Cu tóte ctí, in urma luminatului oficid de la 11Ianuariti cu No. 12 In privinta reinfiintlrei se6le-lord sAtesci, Eforia, dorindd a Infiinta potrivitd mi-pcelord séle cdte se va"puté mai multe scoli , aIntocmitti prin jurnaluld s6ti de la 12 Februaridtrecutd ca sA se Infiinteze 2000 scoll sAtesci, de-terminindd ate lei 300 pe anal pentru Inv6tit-tori ; dérd, v6çlêndil cA, in firma publicatiilorfitee a facatd, nu s'a arétatd mal nimeni 5i

atribuinda ac6sta mai cu sérnti la puciatatea su-mei de lei 300 pe annul In proportil en trebuin-tele anuale ale unui Invetatord, care no are temptide a se occupa de interesele see plug'Aresci nici dealte speculatiuni, fiindti silith totd annuld a se ocu-pa pe tempuld de férnti cu Inv'ëtAtura finer ilord t6r-rani, érd pe érli a merge ei insi§i la sc6la cen-trald din judetd spre a lord perfectionare, pentruaceea a chipzuitd Eforia a se aduce la jurnaluld sedde mai nainte modificatiunile urmAt6re :

1. Ufa Inv6tAtorilord se va determina a fi delei 600 pe annd. Prin urmare cu suma de lei600,000 afectatA prin budgetti pentru acestd sf6r-§itd se Ira Infiinta de o cam (lath numai 1600 scolistitesci.

2. Se va publica prin gazete cA de acum Inaintecandidatii de Inv6tAtori volt avid a se Inficia§a spreesaminare la institutoril sc6lelort centrali din judete

www.digibuc.ro

Page 94: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

94

cari, prin raportt cdtre Eforie, recomandindil peCandidatulti ce se va gäsi destoinica,. Impreunn cudenumirea satului uncle este a se eseVa, li se vatramite cartea de orenduire.

3. Se va prefera In fin-care plasn satulg celdmai populata si celti mai centralii, astfelg încâtflnumai dupe ce se vorg infiinta edit pucinti citeo salt in fin-care plasn In tóta terra, apoi sit semArescit. numerulg scólelorg in fin-care plasä, pênela numeruld de 1000 pe câtuí ne ajunge midle-cele ce avemü aVT.

Prin raportg, se va supune la cunoscinta MäriiSéle Princiului Caimacam chipzuirea Eforil de ase modifica Statuld lefiloril dupe chipulti aretatgmai

Secretar St. NeagoeSubscrisi Floreseu, G. Costa-Foru.

PUBLICATIUNE

In urma publicatiunel pentru reinfiintarea scó-lelort s&tesci, ce &a flcutt de acestä Eforin pringlasulg Buletinului i anuncintorului românü, vo-indg Eforia sä, inlesnésca citd se póte mai multdpe Domnii Caudidati de invetntori, a gnsitti de cu-viintit sn modifice art. 2-lea din sus& Visa publi-catiune in chipulii urmAtorid :

Pia-care candidatti din veri-ce districtg se va

. teesamina de acu' inainte de cdtre D-lii Institn-torg superiorii alg scedel publice din resedinta Dis-trictului respectivii.

Candidatulg va fi indatoratii a infaciasa la D-nuInstitutoiiü si ung Certificatil de inoralitate dupecare apoi Eforia, priimindg relatia InstitutoruluiDistrictuluï, va numi pe invetatord i acesta inda-ti va intra in functiune.

ANESA No. 61 (bis.)

Sdle Principelui Alm; ndru Dhnitrie Ghiea, Caimacamt.luterrel Romaneeef.

Eforia Inst;.ucti,unei publice.

Raportd

Eforia' scólelord, pretuindd dorinta , ee-ati are-tatg In fnptn de a intinde binefacerile lnstructiu -nil la tóte clasele societatii , n'a pututg intelegealtd-felit nepriimirea One acum a inaltel deslegarice se ascépti la raportulg el cu No 378 din 12

Martie annulg 1857, de clad a tä.cutd desapro-barea mesurei propuse de Eforie de a se micsioranumeruld scóleloril sntesci spre a se puté innri le-file invetatorilord.

Dinteacésta, inci edintindu-se ca Inältimea VOs-tri, nn priimiti impucinarea numerului scólelorg, ci-din contra dorip infiintarea lord In tóte. satele ,Eforia, conformg dorintei séle, vine plecatg a Iresupune si acumil pe de o parte necontenitele ce-refi, ce intêmpinn dirt partea satelorg celort färnscoli, ca sit se infiinteze si la 1iele nolï ast-feligcumil Interesuld conning o cere i dreptatea re-clamit, de vreme ce din numeruld de 3379 de sa:.te, care plätescg cei doui lei de familie, numai la956 s'ail pututg infiinta One acuma ; érit pede aka nu lipsesce, Pre Inaltate Dame, a Ire fa-ce cunoscutti impesibilitatea material& de a pate sitse spere realisarea acestei marl cugetari a Inälti-mei Vóstre, cu m4llócele ce avemt 41, care abiane pen-11Ra a fisa invetatorilorti *oneinsemnata de lei 300 pe anng. Indritsnimii amai adauga, Pre Inaltate Dernne, cit chiarg hive-ttitorii, ce s'ail infiintatt One acumg, Wail priimittipcistulg de cit.(' cu speranta i desil repetatepromisiuni din partea Eforiei, ea peste pucinilli se va Imbunätnti sertea. Ast1-0.1 Insn cel maimulti ail perdutii räbdarea, dimisiunile vind la can-celarie pe fin-care Vi i astg-felig , cu intristareo Vicereg, 'Ate fi de temutg ca proiectareaacestei marl institutiunl se amenintit de o gradltitscädere, cu tóte silintele ce . cllt Eforia i cu-

totti zeluld ce al-6M atitil locuitoril plini de ar-&ire de a se lumina, câtu i cei mai multi dininvetatori.

Pre Inaltate Deanne I Indouirea fondului sc6le-lord sittesci este indispensabile i s'aril puth speracu cea mai mare inlesnire, décn s'arg pute lua defin-care lamilin cite 5 lei in led. de 2 , ce seplittesai acumg.. Ceea ce s'arg face cu cea maimare multiimire a locuitoriloril si Itirit altä forma-litate, de citg simpla vointit a lord de a mnri a-céstä, dare, ca una ce privesce numal interesulgsittescil in destuld numai sn 1 se dee garantit,chiarü in faptn prin Infiintarea scaelord , ea fon-dulg lord nu se va intrebuinta de citg la scopulgpentru care este afectatil. Doveda cea mai signetdespre balm vointa terranilorii este ca ei, In dorin-ta ce ati de A se impArtnii fii lord de invetnturit,

www.digibuc.ro

Page 95: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

95

indatä. ce s'ail pubhcatd luminatuld oficiti penti u re-deschiderea scólelorti , vedêndd cä, Eforia nu 0-sesce le.spe invéfAtori cu plata potrivitä de lei 300,el Insi§1 ati voitil a adauge plafa §i chiarti pesteindouitt ; dérti Eforia, nevoindd sä dée ocasie dever-o neorênduélä ce s'ard fi intAmplatti prin cis-luire intre dén§it, cu pärere de rêti ati opritil cutotuld ori ce invoéld. Web, Inältimea Vósträ yetisocoti cA nu s'arii pi t ' acumg intrebuinta acégtämüsurA, Eforia scélelord nu vede altti !Didion' decAtd de a ye ruga plecatü sä bine-voitf a ordona ca sase iée din casasentrale pe fiä-care annti suma nea-pAratti, care , impreunAndu-se cu suma ce se iéaeumd de la Vistierie din cet 2 lei de familie , säOM acoperi budgetulti generald aid scólelorti, cese vord infiinta in t6te satele.

Cu chipuld acesta se volt plati lefile Invätäto-Hord, ImpArtindu-se acestea in trei categorif. WIclase. InvétAtorif de clasa I-a vord avé lei 600pe annt §i se vord orändui la satele cele marl'

cu populatiunea mal susti de una sutä familie. Seva cere de la acesti invètätori invetaturi cevd malIntinse de eta de la cei-lalti. Invëtätoyii de cla.sea n-a cad vord avé (ei 500 pe annü §i se voltnumi pe la satele cu mai pucind de una sutä fa-milie §i invetätori de clasea III-a ku léfä de 400lei pentru satele mai midi de 50 familie. De-osebitfi de acesta , cu econotniele , ce se vordputé face pe fiä-care anal din fonduld acestortlscóle §i cu darurile ce se volt priimi de la D.D. particulari §i proprietarI , diva indemnurile ceneincetatd le face Eforia , se spea, , pré InAl-tate Demme , el se va puté fissa o suma des-tinatrt pentru premie la elevii terranl, cet maiglib:0, pentru cumplirAtorie de dill pe la eel maiWad §i pentru resplätirea gradatä a Invülltori-lord, celorti ce inteunti timpd ma! indelungatu voltproba zeld §i capacitate.

Bine-voiti, Pré Inaltate Dómne, a sustiné preEforia In zeluld seti cell" mate de a vedé prin si-lintele séle §i prin Inalta protectiune a InAltimeiV6stre puinduse in lucrare cAtti niai curéndd mo-numentulti de gloriá, ce cu totti direptuld cuvéntiise cuvine numal Inältimei Vóstre. .

(Semnatä) G. Costaforu.No. 1178,

Iuniu 9, 1858.

ANESA No. 62.

Eforia scóleloril conformil cu dispositiunile inal-tulul oficiu de la 11 Ianuariu No. 12, atingkordde reinfiintarea scólelord sätesci, dorindti a pune lacale infiintarea a cAtd se va puté mai multortsoh prin budgetuld pe annuld curentti, ce cu altiWI plecatd raportd din 16 Febtuariu sub No. 196a supust Inaltei publicAri.. a §i facutti sä se intoc-méscA. 2000 de scóle §i in mésura sumei de lei600,000 a fisatd léfa hivétätorilort numal 101300pe mud.

Vëdêndu Usk cA, in urma publicatiunilort ce s'adlitcutti, nu se arétA mai nimeni doritord a se InsAr-cina cu asemenea funcOune §i observêndü di léfade lei 300 pe annd otArätä prin bugetd este fisrteneinsemnAtóre §1 In disproportiä cu trebuintele u-ntil' invetatorti, care este indatoratd all da totdtempulti annului In serviciuld invëtäturei tinerimeitérrane pe tempuld de iérnä, §i chiarti in a seaperfectionare pe lunile de véra, candd este datorda merge la scála centralä din judetti cu a seachiAltuéll; a chipzuitti prin jurnalulti ce a incheiatilla 9 Mal tie sä urce lefile, determinandu se fill-crtruiainvätätorti lei 60') pe annd , care §i acésta de §imid, pentru tempurile de mi-,II , dérti totti se pótespera a se gäsi invätätori cu mai multä, inlesnirepentru 1000 sate cele mai poptilate §i cele maicentrale, atitä pe cAtti iértil adi m4116cele, 0116 cese va legiut o mai luting contributiune séd untialtil isvorti de adäugire pentru bugetulti scólelortisätesci. Spre acésta a sea chipzuire, Eforia ple-catti o supune la cunoscinta InA1timei-V6stre si oréga plecatti sä binevoiésce a da luminata desle-gare dupe care se va lua mesurile cuviincióse spreinfiintarea dad mai fall zAbavA a sust Oiseloril

scóle potrivitti dorintei InAltimei-V6stre tsprimatäprin luminatulti oficid.

No 378,Martid 12, 1857.

Copia dupe raportulu adminietratiunel de &Oita ea No. 1738, an.mild 1757 Martiu 7, eAtre DepartamentuId did Iduntru.

..Pe cererea §i pregätirea inciperilord scólelortide prin satele acestui districtü, in urma mésurilordlnate de administratiune incAtti sA fiA priimitóre dea incepe inteksele invätliturile, se apropiA la sfér-sitti , érd veund dotitorti de candidatti de imetcl-

www.digibuc.ro

Page 96: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

96

turd de tóte nu s'a arétatit One acum ca sdlipriiméscci cuvenituld documentii cu care urmézd ase infacia la onor. Eforid a scaelrd pentru esa-minare, potrivitü pub1icatiune1 fAcutit Inteacestdsfêr§itd, §i cA, de nu se arétä, nisce asemed dori..torI, administratiunea crede cA causa este conditiu-nea de a merge In Bucurescl fiindti acésta o greu-tate pentru dên§i, urtnAndd a-1 costa eheltuélA §iperdere de tempti fiindd cu depürtare ; .

Administratiunea se crede datOre a supune acéstala cunoscinta onor. linistru, prin adAugire de ro-gAtiune O. bine voiéscA a face punerea la cale dea se esamiva aceI doritorI de canklidatT de cAtrecomitetuld de inspectiune alti scóleT normale din a-cestu districtd, ca sI nu maT mérgA in Bucuresci.

De punerea la cale ce va bine voi a face va o-nora pe administratiune cu respunsti.

(IscAliti1) administratorti : Const. Rosetti.

-ANESA No. 63.

(la pag. 20, rêndulri 14.)

CATRE MINISTRULt INTERIORD.

Eforia scólelord r6gA pe aceld onor. Ministerti0, bine-voiéscA ca prin sub-ocürmuirile locall sAIndemneze pe satele cele de la una sutA familiT Insusfi, unde pênA acum nu s'a orênduitfi invëtätorT,ce de la 15 ale viitoruld Augustd sit trAmitit citeund candidata la scóla publicd, a districtulul res-pectivii, spre a se pregati la InvetAturile IncepètóreIn curgerea semestrulul viitord de TérnA , ca duneaceea indatA sa se oanduéscA mv4tAtori1 la satelelord. S'a vëçlutti silitA Eforia a lua acéstA ra-surA din causa -greutAtel, ce intêmpind In glisireainOtAtorilord de sate. Cu acésta tug nu s'aducenic1 o modificatiune la mèsura luatä maT din nainte,pentru care §1 este rugatil onor. Ministru sA bine-voiésca a mal repeta poruncile séle pentru gAsireade inv6tAtor1 §i uume acele st.tte unde nu se vortiputé gäsi , sA, se indemneze celü putint a trAmitecandidatd la scóla districtualA. Care Indemnare spellEforia di satele o vord espcuta cu WA a lord mul-tämire, fiindd maT cu osebire In folosulA §i hiiina-rea War a locuitorilorti sAtesd.

No. 737: .

www.digibuc.ro

Page 97: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

ANESA No. 64.

Lista de revisuirea feleutit scaelorti conzmunal i starea In care s'ati gäsitti fid-eare canal si de table lancastrice dsite pe la unele scolidin, cele date mal nainte pe edndti ereatt soli in pltiqile: Znagovu, Motiftea i Ddmbovita, Annulti 1867 Septembre 18.

=t7.).;&-

4

T 'Numirea plgsilor si sa-telort cari at scoli.

De at sag sénnu si in ce stare' se an.

DE ed INIMATATEt OBIECTELE NECEEWill PE1TRU 8C61 I, BO NU De at inv6Otor

sét nu si cine

invëttitort

TAI3ELELE LANCASTRICE GIsrrE

OBSERVATIUNE,,, t,

a>

--c

:7_, E_.., ,,J -4.) 'E'A' =

4,, ...=

:3:-..-

.2 f-'.

,% 92

;11 f06"6.4,-iZ '''

::-;

.`.!-)

4. -F.

..t; ,ce

.6Z (f )

'4

411

-0 r.--

."2. 1

4

5-0 CO2 4_..

4 °

1

2

1

1

1

1

1

1

901

1

Plassa Znagovului

Satele:Rosin, Dudu, Haimana-lele, Giulesci, Tigäniasi Boja.

Rudenir. Giulesci si Chi-ajna.

Dragomirescii din d6lil

Dragomirescii din vale siZurbaua

Popes. Mängs. §i Manueu

Cosoba GolesculuI Cos.Cretules. si Trestienil

Breaea CamärasuluT sia Bibescului

Tartgsescii, TártAsesci,BojoreniT si Tärtäse-scii de sust

CioctinesciCretu si UrzichcaButimanu; Lucicianca

Sterianu si PitscAn6scaBocesci, Grevedia si Co-

calla

I

Saa este .in bunastare

Idem

Sag are, insg inpróstä stare

Sag nu at

Scóla este, 113SA inpróstg, stare

Idem

Nu e sail

Sag este, insg inpróstil stare

Scóla e bungSc6la este bung,

Idem

Sc61g, este, insii inpósti stale

n'are

are

n'are

idem

idem

idem

idem

idem

idemu'areidem

idem

n'are

are

n'are

idem

idem

idem

idem

idem

idemn'areidem

are

n'are

are

na're

idem

idem

idem

idem

idem

idemn'areidem Aden]

idem

n'are

are

n'are.

idem

idem

idem

idem

idem

idemn'are

idem

n'are

are

n'are

idem

idem

idem

idem

idem

idem(fareidem

idem

D. Th. Nécsu

Na aii

Nu at

Nu at

D. Geroghe Vlg-dulescu

N u at

Nu aa

Nu ail

Nu atI Nache OrOaru

Th. Poprtescu

Nu at

20

30

30

30

3024

16

16

16

10

16

1616

12

12

12

12

12

12I 12

8

34

34

34

34

20

24

23

24

24

2424

16

45

.-

45

45

45

4544

26

Acente table s'ad Idaatd inpastrarea sfat. sitesc, lipaindde la silabismd de la No1 Oa la 11.

iIlem lipsindd de la ma-

nualii No. 5, 6.

Idem lipsiod de la mil-clime No. 1, 2, 3, 4, 5, 6

Aceste table Wad lasatti InAstrare sfatulaI sitescii

Aceste table s'ad lint D-lullavatatordIdem lipaincld de la ailabiamNo 15, 16, 27, 28, 29, 30 sde la aritmetici No. 45.Aceste table s'ad lisatd Inpistrarea preotalal Nicolaelipsind table de la silabismNo. 1, 2, 3, 4, 7, 8, 1 t, 12

www.digibuc.ro

Page 98: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Tot ANESA 64.

Numirea plt§ilor §i sa-telort cari at scoli

De at sc611% séft§i In ce stare

se afli

DE Lit 1NFON1AT6 OBIEOTELB NECE8-BAHR PSNTRU 8COLI 8k6 NO

C.)

)CCS

PAMI

3,4

C.)

)cs

Ce at invétätorAd nu §i einea nume ese

invéVitort1

TABELELE LANCASTRICE GASITE

cp CD CL) 0.) 3c73

§ .16 ,C; § 4c3 .6 c4Zi 15 g - , E

= 6 6 1;33 6 g 6-a)zZ.ZcZZ1-1

OBSERVATIUNE

141

1.

Cretu1escii Cantacuzinoidem de giost, idemFiilcoieni §i Därzile

Bucuveni §i BuciumeniCorbénca, Tomasci, To-masci de susii, Tomas-ci MontstiriT , Vétrapo§tii , Pociovaliscea ,

Petresci §i OstraltCociocuBälteni

1 Ciolcanil Schitu §i Ti-gänesci

1 TAnciibesci1 Germiinescii,

Isvoranii1 TurbatiT1 Graiu1 Lipicea, BozdaniI §i Bol-

ta-négrA1 Mira Strad §i Cantela1 Pii§canit

Sc61A nu are

Scóla este buntIdem

IdemScóla egte in pl.&tl stareSc6la este bunt

ScOli n'atScóla este bunt

IdemIdem

Scóla este in próstàstare

IdemSc611 este bunt

idem n'are idem idem

idem idem idemidem idem idem

"dem

idem idemidem idem

idem idem *dem idem idemidem idem idem idem idem

are are n'are n'are are

&are n'are n'are n'are n'are*de'm idem idem idem idem

are are are are areidem idem *dem idem idemn'are n'are n'are n'are n'are

idem idem idem idem idemare are are n'are are

G. StaiculescuNu at

D. G. DragpmirD. P. Värzoiu

N'at

IdemIdem

D. StefanN'areNu are

N. GheorghescuC, Manolpscu

30

30

29

16

16

16

10

12

12

32

34

34

24

24

24

15, 16, 27, 28 , 29, si 30De la RugIciunl No 3, 4.5, 6. De la Chatichlsmn 1,2, 5, 6. Dd la Istoria-SintaNo. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 11,12, 15, 16, 17, 18. 25, 26,De la mannald No. 5, 6.15, 16, 21, 22, 23, gi 24De la aritmetica No. 7, 8,111 12, 13, 14, 15, 1617, 18, 21, 22, 27, 28- 39,40, 41, 42.

45 //Tate table s'ad Matti Inpriimirea Sfatulul sateenipsind table de la CatihisnaNo. 1 gi 2 de laistoria BantaNo. 19 gi 20

45 Aceste table s'an lliaata InpAstrarea sfatalul Wend.

43 Table Mate In pistrareasfatnlnI satesc6, lipsind dela silabism9 No. 1 §i 2 gide la aritmeticA No. 7 118.

www.digibuc.ro

Page 99: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Tot ANESA 64.

V...

1 i-7,-

--Ei--0g64

Numirea pld§ilall §i sa-telord cari ad scol1

De all scéli sédnu §i In ce stare

se al

DB AU tNFLINTATO OBIEOTELB NE0E8-8A.RIN PENTRI7 8C6LIT stá Na De ad tnvétitor

séli nu §i cinea nume estetnvetitord

TABELELE LANÇASTRICE GISITE

OBSERAATIUNE-C.)gz'XI

tillc., ....I

curn

,64)

s-.

.7.:1

E.,

4'ci),es -±.-,2

.C;

O. c.,0'

- ts74.1.4 ...

Ka

;;1.,

41=.6 tnes ..E+2 esó r,:::ZwZ1-.Zc.,Z''ZZt;

41 C1)

06 .0-as c.)4-a6,g6

ra), 1^1

.6 rnos ...c1

re

43 ,ps

_d cias <cis+a ca6 r',-,

4$)

4 73es-1- cl

..aXi "'-4-'

1

1

1

1

Massa Mostistea

Satele:Grddiscea §i Greci

Serindaru §i Dridurile

hiroiu,Bitina,Ungureni,Plimêntenil §i StAinil

DrAgoescii de sus §i dejest

Seal Wad

Scóla in prst. stare

Scóla este blind.

Scóla este nerep.

n'are

idem

idem

are

n'are

idem

idem

'

are

n'are

idem

idem

,

n'are

n'are

idem

.

idem

n'are

n'are

idem

idem

n'are

D. Gg. Andrees.

Nu at

D. N. Särlicénu

Nu aft

-26

22

30

-8

12

.

16

-10

8

12

-30

1

26

34

-22

14

.

24

--

35

39

45

In seals ce area mal nainaedea D. prop. si nu Yoeee a o libera.

Aceste table s'a dat In pitrarea sfataltil sitescri lisind de la silabism No.2, 29, 30. De la ragicinNo. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,De la eatibisma No. 5 aDe la istoria sfintli No.ai 18, 25, 26, De la maualil No. 15, 16 de la Armetica No. 3, 4, 13, 14,22, 25, 26, 41, 42.

Aceste table s'atl datapriimirea D-ltd InvatitoIipsindü table de la ailbisma No. 7, 8, 11, 113, 14, 17, 18, de la Bglcinne No. 3, 4, 5, 6, ,

a Catihisma No, 8, 4, 112. De la Istoria SiiNo. 5, 6, 26, 27, 28, 130 , 31, ai 82. - Demarmala No. 1, 2, 7,11, 12, 13, 14, 21, al '

De la Aritmetica No. 114, 19, 20, 43, 44.

LABate fu priimirea StillMI Mena.

te

8.67

t-1

Inraa-2,u-

e

ta9,la8.2

3 ,

a-

www.digibuc.ro

Page 100: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Tot ANESA 64.

)0I.0.2.),c,

to)

óz

e

Numirea pltivilor §i sa-telora cari ail scolI

.

De an scéli séfinu §i in ce stare

se afifi

DE All fNIPTINTATÚ OBIECI SLR13.01B PENTHII 13C6LI siAt

NECIS8

NO

4 ._w, ... ,=

.... ..?.z" '12.

,e1 '?-'2 ' = e"' 5

r--

De ad invëttitorséti nu §i cinea nume este

invétatorfi

GITABELELE LANCASTRICE ÀS1TE

OBSERVATIIINE.c..,ci

,e3P:1

tiw ,i 'G

'74 Q-1'

Ct)

o=z1 ,

L.'d z.).3 1;co

E-I

4,-=, :51

,c1)48

-TM' -as oE--1 w

.-' ,.=

..c; c7,el ""--g-t.6'47;37.;s-Zc-,Z1-1Z

,t; o..6 .=cl ..e3

.,1), /0

..6 a)el :a

-,ii Nv3

.6 ziel cn..ps-

4 ,=4 cz

..g ,cia

.,:j ..73

.5

Zet

i Mariuta Piscurile Scóla este nerepar. n'are n'are n'are n'are n'are Nu afi1 Gostilele, Ghima §i Gos-

tilelle mWstiriIScóla este bunk are are idem idem are Idem

1 Ileana Idem idem idem idem idem idem1 Belciug. de sus §"i de jos. Idem n'are n'are n'are "dem n'are D. Gg. Mitu 14 12 26 18 39 Aceste table s'a lisata fn

priimirea D-1u1 Inv'étatura1 Qfindésca §i Moste§ci lipsind de la silabism No

1, 2, 3, 4, 5,6, 7, 8, 9 10, 1112, 13. 14, 15, 16 De la ma-nual No. 3,4,7, 8,15,16, dela is. [Anti No. 1,2, 3.4,5,6,7,8,9, 10, 11, 12, De la aritmetici No.7, 8,10, 17 ai 18

9 Agiescii , Mataraua vi Idem are are idem idem idem Nu anBosceniI

1 atrunesci §i Liliecil Idem n'are n'are idem idem idem Idem1 Mäinésca §i Sinesci Idem nlem idem idem idem idem Idem1 Rill/Waffle §i Därvaril Idem are are are are are Idem1 Crängu Ghichi, Fundu-

lea de susfi §i de jostSala all Bunit Idem idem idem idem idem Idem

1 Surlari Stoen6ea §i U-rétia

1 Levi §i Gagu Idem are are n'are n'are are Idem1 Grecii de jost §i grecii

de mijlocti , BalamuciSc6la, Iva nerepar n'are n'aie idem idem n'are Idem

§i fundu DanAuluI1 Mic§unesci Scóla e bunI idem *dem idem

'

idem idem Idem 30 16 12 32 24 44 Aceste table s'a 15entii Inpastrarca Sfalulul Wesel)lipsiodú de la Istoria-SfintaNo. 1, 2, de la AritmeticaNo. 45.

1 NeteOieseii Sergiesculifi§i Nuci

Sc6la este nerep..

idem idem idem idem idem Idem 26 16 16 34 24 45 Aceste table s'n5 Matt( Inplistrarea afatulul Mend

1 Mena Petchi Sc6la este bun/ are are are are are Nu an

www.digibuc.ro

Page 101: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Tot ANESA. 64.

=Fso

zg

Ó

Numirea pl d§iior §i sa-teloril cari ad scoh

De ad scold sédnu §i In ce stare

se afli

DE AU 1NFIIRTATO OBIRCTIME NECE8BA RIB PISNT110 EIC6Li ate NU De ad Invatlitor

séd nu §i. cinea nume este1nvètätor a

TABELELE LANCASTRICE GIASITE

OBSERVATIIINE,._,c-)=

,Lcs

i-i

4Q.,

,--) '-'. s-

c,.,

C/2

Q.,

"c3

,cs ;-..-F-'co

E-4

c.,-0 ',I)c3 -4-'

EI w

c!, =. LI t.

72- 1.' Z.-.

,=,5'' °

"A

',-,11 =

4 E.6 :.

Z D3

`,6) 24 .=co e./

bn6 =z

41 ,g

"Ps

-4D6 esZ4 ;)

' Z3

'Pc: °c/1

6 -aZ 4

41 '0

4:g =g8 Ez

"C74 40

*z-'1 (i)p

X °3

2 0 Rädulesci §i. RAsimnicil Scóla etse build Ware n'are Ware n'are n'are Nu ad21 Maia CatargiuluT Idem idem idem idem idem idem Idem 30 16 12 34 24 45 LAsate In priimirea atatulul

22 Fer binVI Idem idem idem idem idem idem Idemaitescii.

Plasa Dâmbovitza

Satele:1 Cernica Idem [fare n'are n'are n'are n'are Nu ad1 Brdnesci Scóld n'at idem idem idem idem idem Idem 14 12 34 24 39 Lbate In prilmirea sfatolui

a

Wend, lipsinda de la Ito-gaciune No. 1, 2. dela A-aitmetici 7, 8, 14, 15 al16.

1 Fundeni1 lul Gherasim,Frunzunesci §i Tan-ganu.

Scóla este blind are are are are are Idem 30 16 30 45 Idem lipsind5 de la Arlt-metia No. 23, 24, 29 oi30.

1 Platitresci, podu pitaru- Idem are are n'are n'are n'are Idem 10 30 24 43 Idem lipaind de la Catihiam

lui §i CucuetilNo. 9, ai 10 de la latoria-'&Anti No. 9, 10, 19, 20.De la AiitmetialL No. 19,§i 20.

1 Stadein Sf. George Not Sc(511 nu ad «are n'are idem idem ideM IdemOresci luI Lämotescu§i Postovard.

1 BalAcénca , rotocenca ; Scóla este bung. idem idem idem n'are idem IdemGhinile, móra bunulul§i Caldärarul

1 Leurdeni1, Cgeln Popesci, Condurati §i Bo-besci.

Idem are are.

are are are Idem

www.digibuc.ro

Page 102: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

Tot ANESA 64.

=I.,o

7.17,'63

6Z

Numirea piAsflor §i sa-telord cari ad scoll

De pa sc611 sau u §1 in ce stare

se aflA

DE A INFIIN1AT6 OBIECTELE NEESE-&ma PENTIW 8C6II so NU De at invëtAto

nu §i cinea nume esteinvëptorti

TAIILLELE LANCASTRICE GASITE

OBSERVATIIINE,w,

pA'Ca

,..,.": °gl C.)

a)co

0.)-z c,

78 41).....o _.,E-i

my _-2)

°./Z C.?oE.; al

.1.- T.s ,t L.'03 w-))z D.

'1) 0

.,% xt1E.6 ..

5 ..,B;6 r"4 E;"

.,fg CD

s'.s:: ..T.,

413 'Y.,'a'-'

'4 5-.

.111 43E.6 cn

--.1 ;---6:

6, 7,3'4 c- '

.1%) ?eS.4.6 ,g

4 1?6 4-;:4 41

r &1j) yZ

'-..6 ca-.1

,6Lj .84S..6 s)

4 cz

1 Dndesci vitanu Sal n'ad n'are n'are n'are Nu ad1 Dobroesci F un deni Mar-

cutaIdem idem are are idem idem D. T. Constant.

1 Colintina , Plumbuita ,

Flor6sca, TAtAraniTIdem idem idem idem idem idem Nu ad

I Pantelimon Ideal idem "dem idem idem idem Preotu Barbu1 Pflésca §i. Sindrilita Sc611 este are are are are are Nu ad1 Mika DomnéscA, GA-

nésca §i Alesceu, depasArI

Sc611 n'ad dare n'are n'are n'are n'are Idem

1 Afumati, Botasiu, Ste-flnesci de susti §i dejosa

Idem idem

.

Klem idea idem idem Idem

1 Lipovetil Idem idem idem idem idem idem Idem1 Daschlu, VAresci de sus

si de joshSc61A n'ail idem idem idem idem idem Idem

1 Créta Sc6la e band are are are are are Idem1 TunariI §i Dumunil Idem ibem idem Care n'are idem Idecu1 Otopenil de sus(' si de

joshIdem n'are n'are idem idem n'are Idem

1 BAnésa §i HerAstrAu Idem are are idem idem idem D. Stoia Preda

i

1

Mesta Domnil faligtitoran s'a died a mi.

www.digibuc.ro

Page 103: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

103

ANESA No. 65.

INSTRMIT PENTRU REVISORIÏ I iNVtTATORIISCOALELORD &ITEM

TITLULO i. .

Pentru datoriele revisorilorg, de seóle settesci.

rile lorti. Cel d'AntAid ca sit-§1 reincépg. revisiile §ieel din urmA ca contiuue predarea invëtAtu-rilord la scolart

Art. XI. Déca revisoruld va inrempina in revi-suIe séle greutitt,T séd va dovedi neajunsuri, in ceiace privesce interesuld scólelorti sittesci, este indatA(Word s raporteze despre tóte d'adreptuld la pro-fesorele superiord alü scóleT centrale de districtdca acesta sit faca cele de cuviintii:

a) Pentru ori-ce cause mid institutoruld supe-riord alü 6610 districtuale, in intelegere cu comi-tetuld de inspectiune, va lua cuvenitele m6sur1 sprea se miçliloci ceruta indreptare fár iutttrçliare.

b) Pentru cause mal importante insit instituto-mitt superiorü va inainta raportuld revisorulul cAtiimal in grabti la Eforill

Art. XII. Revisoruld de districtd va observa ne-incetatti cUca se urméçla metoda lancasterianit si,dovedindd nescal-va nedomerirT intru acésta, nu valipsi a face invëlittorului cuvenitele deslu§iri spre ase corige.

Art. XIII. Revisoruld de districtil va observa incitdéca invëtAtoruld sAtescd urméz intocmai dupe in-structiile ce-T sunt impuse prin articolele de subtitluld II si VII inclusivd , va aduna catal6gele siva raporta despre tóte Eforiel prin institutoruldsuperiord alti scóleT districtuale cu sférsituldcitruia trimestru.

Art. XIV. In casuld dad s'ard dovedi cit untirevisorti a facutil vre und abusti in functiunea seasat cti prin a sea sciinta s'a toleratd vre unit a-busA in privinta saelord Wesel, nu numal se vadepArta indatA din postd, dérti hid se va da si injudecatA criminalicéscA.

Art. XV. Acel revisorl insê, car% '§1 vorit inde-plini détoriile lord cu consciintA si zelti , se vortiresplAti din cAndd in cAndü de cuttre EforiA.

Art. XVI. Aceste din urmA doue articole XIVsi X se vord aplica §i la conduita invêtittorilortisAtesci.

Art. XVII. Fil-care revisortieste datort a in-sciinta insu§i pe tosi invëtatoril sAtesci din distric-tulti sëd, ca la 1 Maid sit se afle top la scóla cen-tralit a districtuluT, unde cercetA,ndu-se de cittre in-stitutoriT acestia , se volt aseçla apoT la clasa res-pectivit dupe graduld InlëtAturel flit-cilraia.

Art. I. Revisorult se6lelort de sate este obli-gatd a revisui t6te saele sAtesci din districtuldrespectivd.

Art. U. Revisoruld este datorfi a face revisiaacestord scóle cu tót cheltuiéla de la sine.

Art. III. Revisiile sc6lelord sAtesd se volt facetn t6te lunile de iéral, incepêndti de la 1 Noem-bre si urmindd §i IAA la ultima 1i a lui Aprilit.

Art. IV. In lunile de 'Or% insl cu inceperea dela 1 Maid si On6 la ultima çli a lui Iunid, va fidatorti a urma a-care revisord impreunä cu in-OtAtoruld sAtescd cursuld invëtAturilord ce se volt

.preda in scóle centrale de cötrA institutoril acestiadupe programu prescrist pentru clasele I, II si IIIelementari, precumt i aplicatiunea Geometril lamësurAtórea obiclnuitit in térrA, elemente de IstoriaTerre si óre-carT cunoscinte plugarescl.

Art. V. Revisoruld fitt-cArui judetd va continuain timpuld vacantiuneT, aded de la 1 Iuliü Onela 15 Augusta, predarea invëtAturilord la invêtA-toril Wesel, spre a-T maT fortifica treptelnicesce lacunoscintele prescrise in articoluld precedinte.

Art. VI. In çliva de 16 Augustd se va face e-samend, insit deosebitd revisorilord §i iérA,§1 deose-bitti inv6tAtorilorti de sate, de dare Institutoriï sc6-1e1 centrale din Districtd in presinta comitetuluTde inspectiunea scolarit,

Art. VII. Resultatulti esamenulul atAtd alti revi-sorilord cAtd si aid invëtltorilord se va face cu-aoscutd Eforiei.

Art. VIII. Se vorti da premiurl de Dora ace-lord din revisoril earl '§I vord imphni datoriele cuzeld si activitate, precum si acelora dintre inv6tA-toril cad se volt dovedi mal silitorT la invètitturg§i cit at si bime purtArT.

Art. IX. Vacantia pentru revisoril si invetatorilscólelorti sittescl va incepe de la 20 Augustd §i vaOA Oa la 1 Noembre.

Art. X. Toti revisoril precum si inv6tAtoriT stintindatorap el la i Noembre s se afle pe la locu-

www.digibuc.ro

Page 104: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

TITLULO I I.

Pentru datoriile Inafatorilora sdtesei.

194

copild s nu OA vre-o bóla vatamatére §i

sanétatel celort-l'altI copiiL

Art. XVIII. Datoria principala a until invetatordsatescd este a fortifica in scotert simtimêntuld re-1igiost §i a le intipari in anima clatoriile omuluIcatre semenii se!, catre pärintI si guvernt, in finea Ie insufla idea ordind , care este o conditiunenecesaria pentru esistenta luma

Art. XIX. kvétatoruld nu va perde din vedereca esempluld sèd este cea ma bend, invélatura cepóte da scolarilord pentru indeplinirea datoriilord.lord.

Art. XX. Invétatoruld, avêndd misiunea de a cul-tiva nq numaI intelegerea, dérd si Anima tinerimel,va profita de tOte ocasiunile favorabile ca si le in-sufle simfimênte de onóre si umanitate.

Art. XXI. Invétatoruld va da celd ma! mare res-pectd autoritAilord publice §i ma! virtosd autori-tätilord, ce dirigd instructiunea publica.

Art. XXII. Eld va avé ingrijire neadormitedes-pre ton ceea ce privesce obiceiurile si sandtateacopiilord ; nu va avea nid o-data familiaritatecu ei ; - se va feri de tutui séd a le da nu-mid injurióse ség altele decatd numele lord pro-priü ; nu se va lasa nid o-data manie! §i ainsoti tota-d'auna liniscea i bländetel cu stator-nieil §i severitate.

Art. XXIII. /n fine invetatoruld s. nu pénila dinvedere ca esersa o funqiune sacra, di este insar-cinatti a da cea d'antéiti cuIturit 1n0Iegerel §i Ani-me! omulta, culturil, de la care adesea atêrna %Sit-ta instructiund superiére §i ca este responsabildinaintea lei Demnged §i a ómenilord de stareaintelectuala si morala a junimd.

TITL.I.IL6

Condifiunile de admisibilitate intr'o scóld.

Art. XXIV. Nu se vord priimi inteo scóla co-munala copii ma! mid de §épte anni ; cati treedde anni 15 se potd priimi, dért se vord pane peo banca deosebita,

Art. XXV. NicI inteo sal comunald, de baepnu se vord prilmi capii de sexuld femininii.

Art. XXVI. Invdtatoruld va ingriji ca sit se a-sigure, pe catd va sta prin putinla, ca nid unit

TITLULO IV.

Desprelocala.Art. XXVII. Invétatorulii va ingriji ca localuld

scóleT sA fia in cea mal bun& stare de curatenitiodaile sa fia udate i scuturate in tóte 1i1ele. Ae-ruld sa se inoiésca, de aceia in intervaluld de tempüce desparte und cursd de altuld se volt deschideterestrele chiar in tempuld de lérna:

TITLULO V.

Despre inaldturr.

Art. XXVIII Invétatoruld va avé neincetatt invedere ca metoda Iancasteriana , pe lenga inlesni-rea ca end singurii invetatord sa pótá invéta undnumérd mare de scolari, are ma! virtosd de scopda insufla copiilord idea ordind §i discipline!, De a-ceea invètatoruld va esecuta acésta metoda intoc-ma! dupa cum i s'a arétatd din dispositiile date deEforia, fall a face cea mal mica abater% Desprecele-l'alte invetaturl se va observa cu rigurositateprograma fisata de Eforia.Art. XXIX. Invétatoruld va ingriji ca lectura sr%AA curata, va deprinde pe scolari da soC0-011 de ceea-ce citescii i le va esplica senitiçlicerilorü §i alii fraselord.

Art. XXX. InMatura calcululul trebue sit fiadescurcata de orI-ce teoria pré abstracta. Invd-tatoruld va da scélelord numaI teoria necesarid. lapractica operatiunelord §i se va sili BA deslege dadva puté ma! multe probleme.

Art. XXXI. Invëtatoruld va esersa pe scolarisA imite modelele de scripturit ce 'I se dad, vaingriji ca tcolara sa se conforme cu esactitate eaprincipiele ce le va da asupra positid trupuluT, ti-nereI condeiuluI si asupra formarel proportie! li-terilord.

Art, XXXII. Icoana lei Isusti-Christosd va fi

pug in scóla in facia copiilord.Art. XXXIII. In scéla se va face o rogatiune.

Diminéta Tataid nostru" si cu Simboluld cre-din0I," érd séra Roglitiunea de séra diu Ma-nualnld de rugiiciuni partea IL

Art. XXXIV. Se va citi Xii téte 01Iele ate o

www.digibuc.ro

Page 105: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

105

parte din Evangelia DumineceI viitóre, SOmbäta seva recita tót Evangelia.

Art. XXXV. Invetätoruln va avé ingrijire ca co-..piil in timpult rogAtiunel s stea cu cea malt mareel/avid, (Mudd eltï ênsu§1 esemplu.

Art. XXXVI. Invëtätoruld este datorti a mergein tóte Duminecele i Serbdtorilorn cu toti scolarifsei la btiserid, stnruindd ca acestia sä- fad. Voterogatiunele §i datoriile chrcstinescl.

TI:rLuLO vi.

DespreArt. %XXVII. In fil-care Ii la inceputuln cla-

seI, monitóril vord face apelt nominalfi ; lipsirele ne-justificate de pärinti se vord peclepsi.

Art. XXXVIII. Dupe' apelt, ênsu0 invëtntoruld§i prin monitoril, inspectä pe scolarI despre curd-teniä, acéstä inspectiä se intinde i asupra citri-lortí §i caetelorti.

Art. XXXIX. Scolaril volt sta in clasä cu ca-pulti goln, dérn invntlitorult póte autorisa pe unulüséd mal multl scolari sit stée cu capuln acoperitti,fad numal in casfi de Md.

Art. XL. Invntatornld este datorü a priveghiaasupra scolarilorfi atatd in timpuln claselorti, calti§i In timpulü de i'ecreatiune, nu va permito ca säésn mal multI scolarl din clasn.

Art. XLI. Se va sili a da scolarilort s6I infäti-§are cuviindósn i ontstä i acésto chiarü prin e-semplulti sed.

Se va recomanda sä salute persönele respecta-bile in societate prin etate i rangult lorn ; ê vapopri de orI- ce cuvêntd uriciosti.

Art. XLII. ScolariI sunt supu0 la pedepse pen-tru nesilinti la invetAturti, pentru ré conduitapentru lipsire.

Art. XLIII, Pedepsele vorü fi cele nrmdt6rea) Notarea ré.b) Mustrarea in clasd.c) §ederea in pici6re in clasn inteunn loct de-

osebitd 0 in facia colorn-laltl scolari, acésta pe-dépsti nu va fi maï lungli de cittn de la una órd.

One la doue 0 nu se va intrebuinta de dtd atuncIcitndil maT multe notArl rele i musträrI nu vordfi produsil nicI und efectti.

d) Arestatd de la una orb, On/ la treT.

Art. XLIV. Catalógele se volt da revisoreluIrespectivd la finituln fiti-caruI trimestru.

TITLULO VII:

.Deosebite dispositiuni.Art. XLV. Scólele vorn fi inchise Duminicele

precumti §i Serbatorile urmAtóre :1. Cele 12 SerbatorI impnrittescI.2.. St. Ioan Bäteztitoruln, St Gheorge-, St Cons-

tantin §i Elena, St. Ierarchi Basiliti, Grigoridloan, St. Dimitrie, St. Archangeli Michail §i Ga-vrilü, St. Nicolae.

3. La nascerea Domnulul (Craciunuln) trei iIe

adecd, ajunulti, çliva nascerel §i a doua-qi.4. La inviere (Pascele) Septdmina patimilorn

§i Septdmana luminatä.5. De la çllua annuluT non One la St. Joan

BätezAtoruld inclusivn.Art. .XLVI. Dispositiunele relative la datoriile

religióse nu sunt aplicabile de ctttn la copiii cres-tinl de legea greco-ortodosti , érn nu §i pentru co-pii de altz culturI.

Direct. G. Costa-Form.

ANES1 .No. 66.

Pré kayak Dônane!

Sciute sunt lnälime1 Vóstre mnsurile luate pen-infiintarea senlelorn sätescl, potrivitn cu tendintaprevëçlutä in § 16 alfi invntdmêntuluT scolarn ; -Dupä acele mésurI resulta ca preste unti annt,multa dol pre la tint insemnItorid No. de satemonastirescY, volt fi mai multe case gata pentruacestü scopü, dérti spre deschiderea loft urtnézAtrebuinta §i pregittirea de invntätorI.

Acestü departrmentü in acéstä ingrijire la 1854Martie an fostü datd incuviintürel sfatulul unti projectnpentru infiintarea tine scoll pregatiróre (école nor-male) spre formarea unord asemenea profesori, dérfiprojetuln an remasti ne-pust in lucrare.

In privire dérn eh' s'ati efectuatn spre infiintareaacestel scéle normale de 48,000 leI, inainte de aaplica projectuln incuviintatt an observatd cit eltiare trebuintd de óre-care modificatil ne aptirate; deacea elaboraadd din nod mid as;rnenea projectt,cutèzti. supune IndltimeI V6stre, rugAndu-vn sä

14

www.digibuc.ro

Page 106: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

-- 106

consideratI ca principiele ce ,ld inclémna a prupunemodificatiile arittate nu ad de basa de catt sta-.tornica realisare a scólelord ce se projectézit, prinurmare deosebirea dintre celii de mal nainte §i a-cestd de fata, nu este de CAM in asigurarea cari-erel unord asia ómenl,. fara de care n'arü fi na-dejde a se gasi si a se forma Invètatorii ce secerd dupit lipsa de ómenI. simtita in care se ga-sesce térra.

Ala Inaltimel Vöstreprd plecatil servil

efult sectiel, G. Sion.-185, Maid. . .

Seetia I, din deortamentuld Cultuluí i Inet.mcpunel peblice.

LEGIUIRE

Pentru Sala preparandolei 0 invëtlitorii sliteset

I, Urmandil ca dupa, § din aseçlamêntulti scolilordsa se formeze Invetatoril scólelord primarle, depar-tamentulul averilord basericescl si alti invétaturi-lord publice va lua grabnige mésurI a infiinta undatemenea institutd in incaperile scolilord din treIerarhit

II, 0 programa conformit cu prnicipiele as§e4-mêntulul icolarii va deterjnina cursuld invétature-lord ce este sa se predée in scdla citata.

III, Unii profesord ski dol volt fi nutnig cu midonorarid potrivitii, cari pre lénga prelectiile ce vortiné dupa programa, volt -aplica pre candidati laesercitiuld didacticii in scOla primarie ce este in trelIerarhI.

IV, In institutuld acesta se vord pregati como .ditatI de ospitalitate acumd de o-data pentru 30persóne. Departamentulii va face disponibile de lo-cuitd bdaile trebuitóre indöstrandu-le cu crevaturl,§i incalçlindu le pentru tempuld de iérnit.

V, Se voril priimi in acestii institutt numal a-cel ce se volt propune cu plecare a se statornicipentru cariera de invétatorl sates& Asemenea can-didatl volt da mal antéiii inscrisd la departamentdca, dupa ce vorii savêrsi cursulti, volt merge cairrvétatorl orI si unde li se va recomanda, la dincontra vord Intórce easel scólelord banif ce s'arücheltui cu internarea lord.

VI, Pe 16nga bine-facerea ospitalitatel candida-til vorii aye' pre tempuld dad volt fi in institutd

mid ajutorid de cate dol galbenl pe luna pentruinchipuirea nutrird born.

VII, Candidatii trebue se aibit vérsta celd pu-Ong de 18 anl séti old multti de 30 ant, sit filde religia ortodosa §i Inpstrati cu cunoscintelecerute in scolile primarie tinutale.

VIII, Candidatii in acestd institutii se vorii su-pune disciplind si regulilord scolastice, buna §icuviinciósa purtare se va cere inainte de tOte dela eI, fart de acata nu vord puté capöta nieldreptuld de candidatl niel dreptuld de invötittorl.

IX, La candidatia invétittorilord Wesel se pri-imescd fara deosebire ómenl de orI-ce trépta, a-deca s1 mirenl §i slujitorl basericesci, precumdpreoti, diaconi, §i dascali.

Xt Candidatil in urma esamenulul ce vord de-puna inaintea consiliulul scolard, vord priimi de-cretii de numire din partea Clepartamentulul de undeau a atérna ea toil profesoril §i invetittoril publicl.

XJ, Invétatoril satescl vord avé léfa de una mielei pe annd ; NO aria corounele satesci voltfi in indemnare de a plati asemenea left, departa-mentula le va da din casa scolilora, éra la viitoreleimposesuirI ale mo§iilora se va prevedé a se a-runca asemenea Indatorire asupra posesorilora.

XII, Invotatoril vord avé casa de §edere, lemnede incitklit §i und argatd pentru trebuinta scólel.

XIII, Déca el nu volt fi localnid din satuld incare se vord réndui, vord avé Judi de hrana catdard avé und pueotd.

Déca el void fi dintre timid, vord fi scutitlde capitatie dare sattl.

XV, Pe lênga folósele acestea invétatoril, cari sevoril purta cu vrednicie §i vord aduce multamireocarmuirel se vord bucura de dreptuld pensiel catop profesoril publici, adecit déca volt WM inpatimirl ce 'i aril aduce in neputinta a mid servisa in adfincl betranete, atnncI pentru 12 annl deslujba volt avé a treia parte din léfa, pentru .18anni, jumétate din MS, pentrn 24 annI léfa Intrégit.

ANESA No. 67.CAIMAUMIA PRINCIPATULUI MOLDOVEL

Departamentulit cultutui 0 alit Instructiung pu-blice.

Starea cea vrednica, de tanguire in care se aft!'

www.digibuc.ro

Page 107: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

107

redusa nioralitatea locuitorilorg sgtesci, earl in miçl-loculg lucrgrilord cAmpene, lipsiti de .totg feliulgde indeletniciri mintale §i de pilde mintuit6re, pe-trecii In prejudete §i dese. or! se abatt de la abru chigmare, ati tintita mai cu sémA a§a de a-pr6pe luarea aminte. Convinsit c omulg nu esteurzitg pentru statg , ci statulg pentru 6meni, dedatorie este ca Guvernulii sa se ingrijasca nu nu-mal de ImbunAtAtirea materialg, ci §i de moralita-tea locuitorilort, cici principIele cele bune §i cu-noscintele positive nu se potil intemeia In o terrade catg candt prindit its:lacing In mésa poporului.

Spre acestil scopg se projectéza §i In Moldovascoh Weld, dérii neaplicatia lorg nu ag potutgproduce Inca resultatulg doritt. Recunoscêndil acésta institOg ca cea mai nemeritg spre a inti-pgri In fil satenilorti bune principii §i cunoscintepotrivite ca starea lorg §i prin urmare ca unitmiOlocg potenciosii de a restatornici virtutile pa-triarchlh prin cari se deosebesce stramo§i1 long,

pune Inaintea Departamentului de a lua mesurilecele mai cuvenite spre a deschide saele comunaleprin cele ma! insemnate sate ale clerului ; Res-paadindg in ogorulg pregatitg sementa binelui, so-cietatea !Asti% va pots culege ung seceri§g man-tuitorig §i manosii pentru lauda Dumne4ii §iobscésca fericire

P. Secretariulg statului D. D. A. Fyino.No. 33.

Sectia a 11-a din Secret. de Statii1856 Octombre 12.

Resolutia posA pe Anesa la pag. 21.

M. Octombre 12

0 asemenea mesurit de patyiotica Ingr¡iire a Ec.see D. Caimacam se va scrie redactiei a o publi-ca in foile oficiale spre obscésca sciintg, dérg pen-tru grabnica ptinere In lucrare a celoril ordonatese va scrie tuturoril Administratorilorg ca in celgma! scurtg timpti, se dée sciintit Mai pre la mo-§iile In posesiele acestui departamentg gg-titg de domnialorg posesorii casele de sofolit , pre-cumil sunt obligati prin contracturile ce pastrézidupg care sit se OM decreta numerarea profeso-rilorg.

Erg in cea ce privesce pentru onorarulg unorgisemenea precumg cu maT pncing §i pentrU nea-

pgratele cheltuell trebuitóre la tinere unorg ase-memea scoli, se va face anafore Ec. sele D-lui Cai-macam sbre a otgri chipuld §i § de unde sit seiée asemenea mi0l6ce ; adaugênduse cit competintadepartamentulul este pentru aeoperlrea unort a-semenea cheltuell In viitorig, cl la noua inposesierea mo§iilorii sA se ail:A In privire a se trece princonditiile contractelord Indatoririle posesorului. ErUapoi spre a se da Intru acesta ung Old ahotnici-cilorg posesori §i tott de o data ca §i eip6M -trage cavintele avantagie dreptu despAgubireDepartamentulg, avêndg In privire ca infiintarea u-nel ferme modele este singurult obiectil la Lae cude osebire trebue a se aduna §i a se adopta tótemi016cele spre a ei In fiintare, aa precumg o cere§1 regulamentia organicg prin Anesa litArt Subscrisulit socote ca mi016cele cele malnemerite §i mai economice In realisarea acestui scopgarti fi ca tinerli ce se ling in Interjaatula prepa-randalti sit fia obligati a invéta In limba germangpentru care D-lui Directorg §i Profesoril acestulinstitutil Dr. Velini ati fitgaduitg c färL o pre-tentie de sporia la onoririg se IndatorSza a MO-O pre unii elevi §i nemtesce., pentru cA acestia In-çlöstrati cu cunoscinta tine! asemenea limb!, se IAAurma la scólA ferma model(' -spre a practiza§i ei dupg acésta trecêndii ca Invelltorica una ce este Mai apropiata de capitalit, dintre téteruo§iile clerului §i infato§6zA ne luandg miOlócele §i tóte

Insu§irile trebuitóre, remaindii numai ca de InvAtittorigsä se aduca ung bArbatii din straingtate cu cunoscinteteoretice §i practice, sfe'r§itg pentru care s'a §i cre-Outii de trebuinta ca elevil numitei sae se figpregAtiti cn limba germana spre a pot6 Intelegeesplicatiile Profesorilorg, a§a precumg dintre Ro-mani nici unulg nu este care se primésca de a fiprofesorg.

Dreptg acea, décPaceste mesuri s'arti Incuviintaatuncea s'arit pot6 regula din vreme töte m6suriletrebuitére spre infiintarea acei ferme modele §i cuatata ma! multg cu câtti, déca nu s'ar crede de a-vantagiosa ar6mané mo§ia clistigg Intregg pentruacea fermg modelA, in cAtg de la espirarea con-tractului de posesie ce are a fi peste do! an! nicisa se ma! dée, apoi celg pucing s'arg puté deosebichatimea falcilorg chiar de acumg din acea mo§iepentru trebuinta disA, unde de indata s'ar0 putémuta §i sc6la preparandalit prin care chips' se fa-

www.digibuc.ro

Page 108: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

108

gaduesce, neluandt doritele resultate, §i o insemnit- ' pe mosiile mtnastiresci , ca unele ce infaci§6za maiOre economie acelorii tinerl.

(Subscrisil) G. Asaki.

ANESA No. 68.

RAPORmULO MINISTRULUI CULTELÒRO Lk CAI-MACAMtr

NI). 4670, 1858 Maid 9.

Pentrn intretinerea scólelort satesd, a carorainfiintare pe mo§iile clerulul este preveçluta prin§. 16 din legea scolara cu profesoril §i cheltueleletrebuitóre, sfatult estra-ordinart asupra referatu-lul acestul Ministerit No. 6072 din contenitult ant1857 a.4" intrebuintat4 respunderea until' condeit de2700 lel pe annt de cötrit posesoriI mo§iilort a-véncla a se preved6 o aseminea conditie la noueleimposesuiri. In privirea fuse, ca pe de o parteunü indestulatorit numërfi de case de sc6le trebu-esca a se gasi gata in véra curenta maI inainte malBust, Ord pe de alta trebuinta respunde a se presentaocasia nouelort imposesiunI la care sa, se pót g. punein lucrare conditia de mal sust,ért pe de aka trebuintarespunderii invttatorilort in clasele locuitorilort plu-gall, fiindü in destului de simtita pentru a nu se maIputé amana deschiderea scólelort satesci, subscrisultcu callutula respeCtt supune Es..V6stra O. bine-voitl a incuviinta, ca p6n6 la imposesuirea a mo-§iilort, cheltuelile scólelort '§i 16fa profesorilorttrebuitori sa se respunda din casa centrale a de-ruluI pentru ca scélele satescl sa póta fi cu chipultacesta deschise la 1 Septeinbre viitorit annult cu-rentt. Era deosebita otarire rtmâne la inalta in-telepciune a Esc. Vóstre.

.ANESA No. 69.

JURNAit..

Flint% in vedere :1. C. in privirea saelort satme O. pane in-

datorire prin §. 16, sectia I, cap, II, tlin app.-mêntulii scolart , ca departamentulti averiloril de-ruluI §i alt Instructiunel publice BA aiba ingrijiredupli vreme §i dupa inchipuirea miçll6celort séle aimmulti asemenea scoll, incepêndti infiintarea lort

multe inlepirl.2. Ca, prin acela§ü art. ocarmuirea se angajéza

a nu incuviinta infiinrarea de targUri pe nicl o mo-§ia, nicl sii, slobó 06. christve in acésta One a nu seincredinta ma ant6iti ca proprietarult care cereasemenea dreptü, a infiintatil o sc615, ( lementara inlocult ce voiesce a se declara de WO.

3. Fiindt in vedere, ca Matt se atinge de ca-suld 1, departamentulti ii coprinsü in contractelede poses.% a mo§iilort clerulul indatorire palmposesori , ca cu a lort chialtuiéla sa, Ina case descóle dupe unt plant inadinst dintre care One a-cum se §i gasesct gata unt numtrt. Ertl inciltase atinge de casulii alil 2-lea nu este .âncht sci-WO, déca proprietaril , ce at cerutd infiintarea detargurI at urmatt indatorireil loll" prin statornicireascóleloril satene.

4. Ca nevoia de asemenea scóle fiindti neapa-rata , infiintarea bolt nu se mal p6te amitna §i cade la 1 Septembre annult curentt 1858 trebuenumal decatil sa se incépu a functiona. Spre do-bandirea until asemenea resultatt se otarasct ur-mätórele : .

a) Pentrir infiintarea acum de o-data a numtru-lul de optt scóle pe mo§iile cleruluI pentru caresunt casele gata osebitri de acele ce aft a se gatineaparatt IAA la 1 Septembre ,. fiindt ca nume-rult de preparançli atIatorI astaçli in institatulti dintreI Ierarhi nu este in de ajunsil ca sa acopere tre-buinta de invelatorI apoI pe 16,ngu acestia §1 ose-bitt de unil din preotl §i diaconi , ce s'ail arétatficu cerere a fi priimitl la invetatorI la asemineasae , a unil ce pastréza atestatele seminariel.Pentru .numt'rulti ce arti maI trebui se va publicaprin fol ¡pre sciinta unort asemenea de a se Ina-cisa la departamenta cu atestatele , ce aril fi pitsvtrAndt Oa la antéit Augustil annuld curentit

b) Onorariult unord asemenea profesorl fiindilstatornicitt dupe incuviintarea sfatolub asupra refe-ratulul depart. No. 6072 din Octombre innult tre-cutd 1857 , in suma de 2400 Id pe anal §i ose-bat 300 leI pentru chialtuelile intretinerel sadcu cernéla, chartia, treta §i altele, prin anafora seva cere incuviintarea §efuluT sfatulul 1 ca pat laviitórea imposesiune a acelort mo§iI, candt are Ase coprinde conformil citatel incuviintarI, indatorireprin contracte ca posesoril sa respun0a asemenea

www.digibuc.ro

Page 109: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

109

sumä , p6n6 atund, 0 se slob61 . onorarile profe-sorilorti si chilltuiéla intretinerel sgólelord din casacleruluL

c) Cursubl inv6taturi1ord in saele acestea fiindtistatornicitt pe timpti de 3 annT prin § 18 alti ase-01m6ntu1ii scolart, érti prin § 19 cerêndu-se com-punerea until manuald pentru invetatura elemental%din scólele acestea si dupd § 22 o prograTi spe-ciald, care sd impart/ Inv6tatura pe amid i césurl,sectia I va cere de indatd consiliulul scolaril säse ocupe seriosd cu gdtirea acestora pad la 1 Sept.

érd a manualuluT cerutt de § 19 p6n6 la 15Witt, urrnandii a se tipdri unti asemenea spre a luiimpartire pe la scóle:e sltene.

d) Sectia II va pregati si va infacisa indatd. ca-merel lista mosiiloril, la care posesoriT sunt datorIdupti, contractti ca s fad case de sc61 6. cu are-tare i a timpuluT in care trebue s dée gata nisceaseminea; érd sectia I va da in sciintd de scólelece ad trebuitd sd se fad,. One acum de proprie-

taril mosiilord , ce ail cerutd infiintare de tdrgurIspre a se lua in urmi m6surI pentru intocmaT in-deplinire din parte-le a indatorirel ce insisT 's1 adimpusti prin declaratiile lord catre acestd departa-mentti.

(Semnatd): Dimitrie A. Cantacuzino.

Anntild 1858, Malt1 30.

ANESA *No. 70.

ONO& MINIS TERU ALt CULTELORt SI INSTRUC-TIUNEI PUBLICE.

Directoruttl scólei Preparandale. Dr. Anton Velini

Raportti.

Dui% oficia. Or. Ministerd eu No. 4788, sub-scrisuld recomandd optd dintre tinerii preparanOT,

a cdrord nume si Orsta sunt ardtate in dosultiacestuia §i care dupui cumti se va ved6 si cu vér-sta §i cu stiinta meritk a fi inv6tittori sätesq.

Sciintele ce acestia posed6a. sunt : a) invetätu-rile de plind a pdtru clase primare si b) parteacea maT insemnati din metodd si pedagogiii.Ard fi fostd p6te de nevoid de a maI remâné a-cestia in scólii Inca j,inil semestru spre indeplinirealipsurilord din iérna trecutd ; insd dupd lipsa, ceurm60 de profesorI bentru infiintarea de scolltesci si care se vede si din aceea cd Or. Ministertieste pusd in necesitate de a priimi cerere de o-rênduire a unord asemenea final fait cunoscintede pedagogia si metodicti, lucrarT atdtt de impor-tnnte pentru inv6t6turd si educatiunea copiilorù, cucatti mai virtosti s'ard puté acestd incuviinta aces-torfi recomandati maT susd si inprejma loculuT incare sunt näscuti.

Sub-scrisuld osebitd supune cu totd respectuldOr. Ministerd acea socotintd ca scóla preparandalenumal intru atAta se va puté tin6 si complectdintru catti, pe lângd cele-lalte tOsurT luate, de nuse va incuviinta pe viitorime nici until t6n6rd dri-tuld de a fi profesort p6n6 nu va face. pe 16ngitcursuld invetatorilort primarie sI acela de meto-dica si Pedagogid, fid, acésta in sc6la preparan-dialti, in institutulii in care ail invÖtan cele-laltesciint1, la din contra va trebui a apune scóla pre-parandald.

(Semnatd) : Dr. . Velini

Nr. 33. 25

Resolutjunea, .

AcestI tinerT volt ti preferitT pentru cele d' Ant&id optd scóle satesci care se volt deschide in a-cesta annti, érd pentru restuld sc6lelort, ce ard malfi se va publica concursd pentru ocuparea lord cuaiçI aspirantl, ce art avé atestate de sevArsireainv6tAturi1ord secundare si acésta numaI pentru as-a-datd, rem6indd, ea pentru fiitorid orT-cine at%

vo-I a fi profesord saténd sa sav6rséscl maltêiü cursuld preparandald.

www.digibuc.ro

Page 110: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 110

Lista preparanOilord recomandati de profesori, lanuarie 23, 1858.

6Z Numele qi Pronumelo

,

LOCULt NASCERII TibstaNote din MetologiI ti Pe-

dagogia

Tárguld-Ocnei1 Antoniu I6n . . Tinuiuld BacAti 19 annl. . . . . E

Saba lierstieseu2 Borcea Ión . Tinutuld Némtulul 19 annI I

Satutil qioldeinescu3 Bondescu Lupu . . . Tinutuld Sucéva . . . . 20 mini' - E

4 BrAdescu Pandele .. TArguld-BêrladnluI . . . 18 annt . . ISatulfi Onketiii

5 DAscliescu Demetru . . Tinutuld SuceviI . . . . 20 annl . . ETeirgulfi-Mihdilenii

6 Mardare George . . Tinutulfi Dorohoiu 18 annI ESatuld Badomiresci

7 Simionescu George . . Tinutuld Bactid . . . 20 mini . E

8 Scarlat Constandin . Targuld RomanuluI 18 anal . I

1

,

ANESA No. 71.18. Italia, 1858.

Escetental

Pentru Intretinerea saelord sAtescl, a carom In-fiintare pe mo§iile cleruluT este prevklutfi prin§. 16 din aml.Amentuld scolard cu profesoril §icheltuelele trebuit6re Sfatuld estra-prdinnrd asupra.referatultif acestui Ministerit No. 6,072 din con-tinentulfi and 1857 ad In-cuviintatt respundereaunuI oondeiu de 2,700 lel pe and de cAtrA posesorilmo§iiloril, avêndd a se preved6 o oasemenea con-ditie la nouele imposesuirl, In privire hise, ca pe deuü, parte and lndestulatord numerü de case descóle trebuescd a se gLi gata In véra corentA'alai Inainte de a se presenta ocasia nouelorfi In-posesuirl la care sA se pótA pune in lucrare con-ditia de mal sust, &A pe de altA trebuintA res-pAnderI InvAtAturilord In clasele locuitorgord plu-gar!, fiindd In destuld de simtitA pentru a nu semal puté amAna deschiderea sc6leloril .sAtesci sub-

(Semnat) : Dr. A. Velini.

scrisulti cu cAçiutuld respecta supune EscelentaVóstrA O. bine-voitl a Incuviinta, ca One la nouaInposesuirea Mo§iiloril., cheltuelele sc6lelord §i 16fa

profesorilord trebuitorl A se respunp, din cassacentrale a Clerulul, peptru di sc6lele sAtescl slpóth fi cu chipuld aceste deschise la 1 SepOmbreanuld Curentt &A desAv'er§itA -hotArAre remAne laInalt6. Inteleptiune a EccelenteI Véstre.

Ala Eseelentie1 Wareelipue Bervd

Pr. Dimitrib A Cantacusino.No, 4670

1858. Meld O.Sect. I. din Miniet. de Cane ei Instructinne.

Besolutiune. Se IncuviintézA, 18 Iunie, 185g..N. C. Vogoride.

Sect. I. SA va ordona cassieriel Cherulul spreintocmai urmare.

Pr. Dimitrie A. Cantacuzino.Spre a se avé In vedere k timpul cuvenitt.

Metidond.

www.digibuc.ro

Page 111: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 111

ANESA No. 72.

DEPARTAMENTULtf CULTULUÏ , SI ALtr IN-STRUCTIUNET PUBLICE.

No 3466. intrata 22. Augustil, .1858.

Sect. L Se va scrie Tipografiel Buciumulul romanca sa pregatésca clod, mil* de essemplare de ab6-cedarie pentru scólele Incepat6re spre a se tramitepe la bite saele Wesel din nou infiintate cate100 essemplare, care vord fi impartite de profesorilia copil, avisandd lu urma a primi plata de laparint1. Ell One atund costuld acestort essem-plare din cassa scólelorii, care va incasui sumace- o va sloboçli de pe la professori.

Sm. Pr. Dimitrie A. Cantacuzino.

ONORABILULUI MINISTRU DE CULTE SI INTSUC-TIUNE PUBLICA.

Consiliulii BCOlarti.Raportfi

Cosiliuld scólelorti, avèndd in vedere la facereaprogramulul sc6lelord satesci, abecedariulii publi.cata 1857. de cötra D-lord T. Codreanu §i D.Gusti §i gasindu-'1il nemeritd pentru sc6lele ince-pötóre, rag §i inscrisd in acestil programd ;Deci se tramite und a§a essemplaril On. Mi-nisterii, ca sit bine-voiésca i cumpara numeruldtrebuitord de asemenea essemplare de la D-loriiCodreanulfi §i Gusti, care urin6a, a sluji ca ma-nuald pentru scólele satesci pe annulil acésta.

Inspectoruld generald ald scólelord,

Semnatl: T. Veisa, Z. Columeanu, Suciu, Dr.Apostoteanu, Barnutiti, G. 1. lonescu.

No. 117.1858 Aug. ?2.

ANESA No. 72 (bis.)

ONORAB. MINISTRU ALU INSTRUCTIUNE/ PU-BLICE SI ALU CULTELORU.

Consiliulu sateloru.

Raportri.

Prin raportuld No. 117. Consiliuln scolarn su-pusese On. Ministerid socotinta sa, de a se a-dopta pentru scólele satesa abecedaruld D-lordCodreanu §i Gusti, asta41 lucratoril in scólele pri-

mare. Luanda-Ile base in privirea ca pentru a:ceste scoli satesci trebue a se tinti pe catd Nina -

tatea pe atilt' §i la eftinatate cartiloru intrebuin-sate in dinsele, Consiliuld a chipzuitil compunereauneI editini destinate spre acestd §fér§itti din e-ditiunea astaçll lucrätóre cu lasarea a f6ra a pa-ginilord 31-40; 51-59 §i 62=74, puteuduse pas-tra editiuuea de facia pentru saele de prin tar-gull. Acestea du onoruld cuvenitd se aducd lacunoscinta acéstli, propunere §i a regula cu D.Editord cele de cuviinta in acésta.

Inspectoruld Generalii ald saelord.

Semnatd : I. Veisa, Dr. Apostoteanu, Beirnutiu ,

Suciu, I. Columeanu.

No. 148.1858 Sept. 9.

-

ANESA 'No. 73.

ONORABILULUI MINISTERO ALtr CULTULUT

Prof. scólei elementare din satulii Heirmänescii, tinutukiSueevel.

Raportü.

Potrivitd oficieI onor. Ministeril cu No. 6177 dedatoria, mea Ina este a arëta -cu tota respectulaonor. Ministerd ca scéla s'a deschisd la 9 Sept.din causa ca, locuitoril nu voiail de o cam data a'§1tramite copiiI la scólä ; Ind acuma prin sfaturilepreotilord la tinguirile mele ati inceputd a tramiteate unuld, érii num6ruld elevilord p6n6 acum suntIn num'éril de 9 studentl.

De asemenea rogd pe onor. Ministerd O. bine-voiésca a porunci D-sea la posesoruld citatel mo§i1ca di, fad o comodidate care este necesaria pen-tru o asemenea scólA.

(Semnatd) :. D. Dasallescu.No. 5,

1858, Octombre 8.

ANESA No. 74.

ONOR. MINISTERC DE CULTE SI INSTRUCTIUNEPUBLICA.

Raportü.

Luandd in seriósii delibcratiune oficiurile onor.Mibisteril No. 3333 , 3837 , 3999 §,i 4092 moti-

.

www.digibuc.ro

Page 112: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

112

vate din raporturile unora dintre profesoril seóle-lord satesel pentra netrAmiterea copiilord la ha&tAtura de catre pArinti1 lord, consiliult n'a pututtgasi aliti midloct maI nemeritil intru acésta decittca prin organulti comitetelort de inspectiune onor.Ministert sa fad desceptare parintilortt sét epi-tropilorütoil de

Pr.

copiilorti, earl absentéza cum cit ail da-a-s1 tramite copiiT regulatt la ,sc6lit.Presedinte, Sim. Barnufill,

.B. Alesandrescu.N. lonescu.&NU.Dv. Apostotescu.Lin l'angrati.G. L Icanomu

No. 61,1859, Maid 26.

Numerile de mal sutiü stint alkttirate la aetele respective a seóle-lord sitene.

ANESA No. 75.

Circular(' la töte Comitetele de inspectie ale sedielord din töte ju-detele (Moldova), No. 4534, Maia 9, 1859.

In vederea raporturilorti ce s'a4 primitti de pemal multI prigesorT i maT cu shalt de pe la a-

ceia al scaelort satesci , pentru netramiterea co-piilort la inv6tatura de catre parintil lorti, Mims-terult in conformitate cu socotinta comisiunel sco-lare, tramise prin raportult No. 61 si 65 pentru apune cap6tti unel asemenea staff de luerurT vita-mètóre progresuluT invëtaturel , socotd de euviintaa chittma in acestd cast atatti de importanttl con-cursulti acelul comitett, scriindü ca sa contribués-ca cu tota a sea staruinta i sfatuire pe lênga pa-rintil sét epitropil unorti usemenea elevI spreindemna pentru tramite copiil la NINA , sta-ruindil tat d'o-data i pe Volga administratianutuluT -pentru esecutafea ordinuluT ce i s'a dattca, prin sub-prefectil respectivl sa se tacti cuvenitadesceptare i locuitorilort satenT intru a se tramiteregulatfi copiil la invètatura. Tota d'o "data se tat-mite aceluT comitetd Monitorult Oficiald No. 61 si62 ; tota acuma se tramite Monitorult Oficialt N.63 si 64.

Lista de tóte objectele trebuitóre scaelorti seitesci.

1. Facerea in totü annuld a reparatiilort tre-buitére la incaperile seólelort.

2. Numirea unuT argatt , carele sit EA indato-ratt a priveghia sa nu se strice acaretele, va ma-tura de done orT pe di clasult , va face focurl intimpurT de érn i va cara apa trebuitóre pentruindestularea scólelord, unt asemenea argattí va stasub ascultarea profesorilort.

3 Aprovisionarea seóleT eu lemnele trebuitórepentru incaldirea claselort a incaperil profesoruluTsi a cuhnil, unde urrnézza a sed6 i argatulti.

4. Stergerea ogeagurilorü In timpult de TérnA

pentru a nu se intêmpla aprinderl nenorocite.5. Facerea recuisitelort trebuitóre sc61e1 pre-

cum : o putina cu capact pentru depositult apeI deb6utt pentru elevi , doue cofe de caratü spa ; o

Wattle de apa pentru paza foculuT , o scara desuitil pe casa In casurl de trebuinta i fringhiile tre-buitóre la boldurile caselorti.

6. Facerea mobilelort din launtru, precum band,table scaune , masa inteo Mime indestulatórein stare buna.

7. Aprovisionarea scóleT cu creta i buretele tre-buitorü.

8. Cumpararea unuT ceasornict si a unuT clopotelü.9. Cumpararea calimarilorti trebuitóre i a until

dulapt pentru tinerea archive seóleT.

ANESA No. 76.

ON. MINISTERIV DE CULTE SL DE INSTRUCTIUNEPUBLICA.

Inspectia Generale a salei.

Raportd

ObservAndu-se ca sub reghnele guvernemente-lort provisoril din anna din urma s'at calcatt maImultt de cAtt o data dispositiile statulul scolarti,relative la numirea institutorilort si a profesorilortin t6te gradurile de invNitura i ca din acéstamud multe din numirile !Acute maT en sémit lass6lele din not infiintate nu s'at nemeritt buneluAndti apoT aminte ca cu infrAngerea disposiiu-nilorö formale la Are. 141, 143 si 145 din sta-tutnlü scolart, Aumirile de invétatorl tinerl i ne-

www.digibuc.ro

Page 113: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

113

destulü de preparati pentru Inalta lore chigmareopresce Intr'unt mode simptorie naturala desvol-tare §i. hit indere a Invetaturel de gradulii &Willin genere §i In sped& a Invetaturel elementare ;subscrisula are onóre de a propune On. Ministerieel o mesurg repgrgtore a steril de luerurl maisusa aretatä urmgtórele :

In cursule vacantieT, ce kg Wail apropiatü, s1 sechieme institutoril primarT cel maT tinerT, mai re-preparati, mal fail esperienta mint §i din suplean-til §i adjuntii din scólele primare acei care are a-vé mal multe dispositii de a'§I face In Ole cu pu-tintg, §i de a'§I perfectioin educatia lore pedago-gic& §rscientificl §i sg se pue sub magistril espertlale§T din Gimnasie si sub de aprópe priveghiare sipentru relneeperea annului viitorid scolarii se seOa Intórce la posturile lord inavutiti cu nouecunoscinte cu shnitóse idei de pedagogia. A semi-

nea mesurg n'aru costa pre On. Ministerie de atesumele ce s'ara asemana pentru indemnitate-a dru-mului institutorilorü chiamati la institutula nor-male din Capitale cum §i remunerarea ee s'ar da

profesoriloril insgrcinati In curgere de 2 lunl de adirige §i numal indeletnicirile studióse ale junilortinstitutorl carii sub trite privirile meritg, solicitudi-nea guvernulul.

Subscrisula se mägulesce a crede, cg On. Mi-nisterlii va apretui binele intelectuard §.1 morale ce

are resulta din acestä mesurg. Termininda adauge uumal a face observarea Ca

numerult de 20 pene la 30 are incape In loca-

lula Internatulul pedagogicti din Trel Ierarchi §i caplata intretinerii acestor6 tineri rnagistri n'are cos-ta mai nimicil in curse de 2 lunT pe lenge, foie-sele nepretuite ce s'are reversa dupg aceea asupraIntregului corpe ale invetatorilora primarT.

Inspectorü Generale N. loneseu.No. 3.

1859 Ernie 23.

ANESA No. 7 6 (bis).ON. MINISTERIU DE CULTE SI INSTRUCTIUNE

PUBLICA.

Inspectorulü Generale.Raport5

Prin ofieia sa sub No. 5897 On. Ministerit ce-re de la subscrisula cg, consultanda lista nomi-

nativa a magistrilorü comunali Instituiti In annulacontenite, facia, cu catal6gele respective pastratela consiliulfi scolaril, se emite parerea sa card din-tre acesti itvetgtorr se se chiame la "Ia§T spreperfectionare. ; ' subscrisula are onóre de a res-punde 1-in ce In anhiva consiliului scolarie n'aegäsita colectiunea complecta a catalógelor e scóleloresâtesci si Inca mai pucinü acta numirilore invettitori-lore sgtesci in fiintg ; §i ale 2-lea ca cancelaria scele-lore neorganisate, ce at foste pea acume n'ae priimitamgcaril In conia rap6rtele comitetelora de inspec-tie din districte asupra esameneloru din urmg definitulü anului §i derg din acesee cause substtri-sule au venite la socotinta ca. pentru di On. Mi-nisterie sg ajungg In scurtula timpa , ce arz re-mast One la inceperea anulul scolare, la sce-pule chigmarei spre pertectionue a magistrilora co-munali, este urgentg de a se face de Indatg, aces-tg. chigmai.e prin telegrafa tuturoru acestora func-tionarr ale cgrora numeru este de doue-OecT si pa-tru, ce e dreptu, chigmAndu aste-felie pe toti a-cestl magistri comunali, dude s'are ti potuta chig-ma §i dintre invetatoril elementari pe unii ce as-tAli cu titlule de supleanti si adjunctl de profesorTprimari nu sunte póte mai cualificati de cAte in-vetatoriT sgtesci mesura se aplicg esclusive la se&-lele comunale ; lush acesta dupg pgrerea subscri-sului nu este de loci"' o deviare, ci- mai virtailo mantinere prudenta consiliatg §i de strimtorireatimpulul, In marginile stricte ale dispositiunilortluate.

DecT subscrisulu aduce la cunoscinta On. Minis-twit cg dintre cei doue-Oecl §i patru magistrii co-urinal septe se §i afla adunati In Capitale §i a-steptande dupg indemnule ce sub-scrisule le-a flcutIn intelegei e cu Domnule Directore ale Ministe-riului, ca se v416 punerea in lucrare a dispositii-lore aretate de guvernü. Écl pe anume acesti§epte magistrir comunalT, D.D. Simionescu din Ge-raiesti, Antonti din Rächiteni, Dascalescu din Her-maresci ; Hincu din Tiresti ; Bobescu din Pältinisiii,Mardari din Condareni ; Ne Ielcu din Bogdgnesci.Tote o data subscrisiflu da la s ire On. Ministerieca patru din preparaNlii de magistrii comunali, ceIn gstil aline at sever§ita cursulfi §i anume D.D.,Balusescu, Mironescu, Ripant §1. Cusenu ail mani-festate verbald dorinta de a fi numeratl intre celchiamati spre perfectionare. Asemenea una asp.rante

15

www.digibuc.ro

Page 114: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

114

magistru dej t numitü provisorit .la CotnarT D-lgAtanasig, ail declaratg subscrisului cl WA a cereveo indlimiinare voiesce a fi inscrist intre cei chia-map. lu sfe'r§itg D-lg Dobrea adjunctg in scóladin Odobescl , aseminea a manifestatü dorintade a se ocupa in vacantiele curente in perfectio-narea pedagogicli. Intru tóte aceste casurT sub-scrisulg, dlindti motivg On. Ministeriu la lucrareadefinitivelord m6surT pentru inceperea cursuluT deperfectionare iea libertatea de a recomanda ca :in-siírcinatl cu materia acestuT cursü pe D. Cobol-cescu pentru ramura sciintelorg §i pe D-la Hajdligpentru aceea a literilorg Décli, s'ard puté insiir-cina cineva mnc1. cu ung micg cursfi de desemnii, s'argcompleta câtii cu putintli acestg cursg de repeti-tiunI pettagogice, conformg en totalulfi programultain vigóre pentru scólele comunale

Inspectorulg Generalg N. Ionescu.

Rasolutiunea.

Grabnicg se vort inainta urmItórele lucrgrl:a) . Prin depe§a clitrit PrefectI se volt chiama in

Capitalg invlitgtoriT slitesel, arRatl prin acestg ra-portg cu arëtare cli de cheltuelele drumulul vorgfi desdaunatl §i cli aicea volt remânti pe o lungde Oile.

b) Se volt face decretele cuvenite pentru D.D.Coboclescu §i Petricelcu Hajdliu a§a in citii cu

inceputulg lunii cursurile sli se incépg.c) Prin Directorele internatulul Basilianu §i, In

lipsli, unulö dintre invètgtorT, alest1 de cellalti, se vada de fih.-care invótatorig cate 2 lei pe li chel-tuiéla menagiuluT din § intretineril internatuluT.

V. Aless. Urechia.

ANESA No. 77.

Linta Ilmurit6re asupra deschideref si rendnitre, profesoriloru laser5lele site ei.

1. La mo§ia Costulenil casa de scól ati fostiigata in anulii 1858 dupg 'comunicatia flicutli desect. II. sub No. 4424 Iuniü 3 ; Prefesoru s'ag nu-mitt' la 12 Iuliü 1858 cu decretulu No. 6170Iong Borcea, uuulg din preparanOiT absolutl at sct5-leT pregatitóre.

2 Paltini§. Casa dc scólii ali fostil gata in anull

1858 dupg comunicatiunea fg,cutg de sect. II. sub No.4424 Iuniü 3 ; Profesorg sauí numitil la 12 Iulig1858 cu decretult No. 6171 George Botescu, u-nulg din preparanOil absolut1 al selftlel pregittitórc.

3. Borka. Casa de scólli, ad fostil gata in anulil1858 dupg comunicatia flicutli de sect. II. sub. No.4424 Iuniii 3. Pi of. s'ail numitg la 12 Julia 1858cu decretulfi No. 6173 Lupu Bondescu, unulg dinprepraraglil absolutl aT sdlel preggtitóre.

4. Ru§ii. Casa de sc616, ag fostd gata in annuli'1848 dupg comunicatia facutli de sect. II. sub No.4424 Iuniu 3 Prof. s'a numitg la 12 Jung 1858cu decretulu No 6172 Scarlatg Constantin, until*din preparantlil bsolutT al acóle preglititóre.

5. Stglinesd Casa de scédit ag fostg gata in an-nuli"' 1858 dupit comunicatia Wag de sect. II. No.4424 Iunig 3 Prof. s'a numitii la 12 Nth, 1858cu decretulü No. 6174 Pandele 13rädescu, unulgdin preparanOil absoluti al scóleT preggtitór .

6. Cordarenil. Casa de scólli aft fostii gatn inannuli" 1858 dupit comunkatia fIcutti de sect. II.No. 4424 Iunig 3 Prof. s'a numitg la 12 Iuliu1858 cu decretulii No 6175 George Mard'irienull." din preparanOil absolutT aï scóleT preglititóre

7. Härmlinescil. Casa' de scól li. at fostg gata inannulg 1858 dupg comunicatiunea fäcutit de sectII, No. 4424 Iunig 3. Prof. s'a numitg la 12 lul a1858 cu decretulg No. 6177 Dumitrie D scalescuunulti din preparanOT absolutT al scetleT pregatitóre.

8. Gergiescl. Casa de sad ag fostg gata in au-nulii 1858 dupg comunicatiunea sect. II. No. 4424.Junior" 3. Prof s'a numitü la 12 Iulig 1858 cu de-cretulg No. 7178 Georgie Simionescu, unulg din

preparantpl absolup aT scólel preglititóre.9. RachitaniT. Casa de sc451g ail fostg gata in an-

nulg 1858 dupg comunicatiunea sect. II. No. 5649Junin 30. Prof, s'a numitg la 12 Iulig 1858 cudecretulg No. 6176 Joan Antoniu, unnlu din pre-paranOil absolutl ai softleT preggtitóre.

10 Ivlinesci Casa de sc(516, ag fostd gata in an-nulg 1858 dupg comunicatla sect, II. No. 6329Iulig 14 ; Prof s'a numitg la 13 Septembre 1858cu decretulg No. 9520 loan Mega, unnlil d 'n pre-paranOil absolutl al scólel pregAtitóre

11 Sinoto§tiI. rasa de sag nu este inca gata ;dupa comunicatiunea sect. II. No. 7573 din 5 Au-gustg ; scóla se tine in castle de posesoriii. Prof. s'anumitu la 8 Augusta 1859 cu decretulg No 7594

www.digibuc.ro

Page 115: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

115

Alesandru Hâncu, unulti din preparam;lil absolutiaT sael pregtititóre.

12. Mdcgresci. Casa de sag iéra§i nu este gatadupg, comunicatiunea posesoruluT D-lui Vor. N. Do-canu cu data din 1 Ianuarig 1858; scóla se tine incasele de posesig ; Prof. s'a numitg la 8 Augustu1858 prin decretulti cu No. 7601 lerodiaconultiThan Patron care ag absolvitg cursulti .de 4 annTin serninariulil Socola

13. RgdglenT. Casa de sag, ag fostg gata inannulti 1858, drip& incredintarea luatg de la cbiarprofes. sf. sa iereulti George Lati§g prin inscrisuldin 16 Augustfi 1858. A cesta s'a nutnittCcu de-cretulg No. 8296 din 23 Aug. 1858 pe temeiulticertificatuluT comitetului de Inspectiune al scólei dineFülticenT, doveditorig cg a seOr§itil 3 clase primarie

14. Tipesd Casa de sag ati fostü gata in an-nula 1858 dupg comunicatia fgcutg, de sect. II. No;7831 Aug. 11, 1858 Prof. s'a nurnitg la 23 Aug1858 cu decretulfr No 8306 Nicol'au Petcu unultidin preparanOil absoluti al sael' preggtitóre.

15. BogdgnescT. Casa de sag ag fostg gata inannulg 1858 diva comnnicatia fdcutg de sect.No. 8023. 1858 Abgustti 11. Prof. s'a- numitti la13 Sept. cu decretulu No. 9519 George .Nedelcu,care ag studiata in seminariulti din So ola intregtcursulg de josti de *4 anni §i I aunt in claseleinalte.

16. Bogdana. Casa de sag ag fostil gata in

annulg 1858 dupg comunicatia fAcutg, de sect. II.No. 8545 Aug. 28, 1858. Prof. s'a numitti la_13Sept. 1858 cu decre' ulti No. 9517 Anton Antoniu,care ag stiver§itg la seminariulg din Socola cur-suld de gradulg I de 4 annT

17. Bicasulg. Casa de sag ag fostti gata in an-nulg 1858 dupg comunicatia fäcutg, de sect Il. No,9208 din 6 Sept. 1858. Prof. s'a numitti la 13Sept. 1858 cu decretulii No. 9513 loan Flore.scu.unulg din preparanOiT abs. aT saeT preggtitóre.

18. Preutescy. Casa de sad afi fostii gata lu an-nulg 1858 dupg comunicatia Muth' de sect. II No.9381 Sept. 11, 1858 Prof. s'a numitti la 13 Sept1858 cu decretulti No. 9515 Constantin Istrate,unulg din preparanOil abso1ut1 aT sad preggtitóre-

19. VäleniT. Casg, de sag nu este, ne fiinclapreveçlutg in contractg, insg, saa se tine chip de-claratia D-séle posesorubil din 17 Mart. 1857 ino cas. locuitoréseä din satu, déi ü pe care a cumil

nu voiesce a o mai da. Prof. s'a numitg la 6 No -embre 1857 cu decretulü No. 11961 loan Gorescucare all sgvgr§itg , cursulu de 4 anni a semina-riulü din Hu§i.

20 Cretescl. Casa de scolg, au fobtg gata in an-nulu 1859, dupg, comunicatia flicuta de sect. II.No. 2536 din 20 Marte 1E58. Prof. s'a numitg la23 Marte 1859 cu decretulg No. 2822 pe teme-iulg atestatului ce a inflci§att despre sitvgr§ireacursuluï de 4 annT la seminariulg din Hu§1 §i petemeiulg raportulul Coiisiliulul scol. No, 40.

21. Luncanil Saa se tine intr'o casit de obsceaacestuT Baal potrivitt declaratief din 5 Sept. 1858.Prof. s'a numittt la 21 Oct. 1858 sub No. 11394Joan Dgscglescu, unulfi din preparagliT absolutT.

22. Vrancea. Scola s'a tinutt 'Aug la 15 Noem.1858 in alte incIperi particulare, insg de &tuna Incóce s'a mutatg In propriele eI case zidite cu chel-tuiéla obscel VrancenT. Prof. sunt D lti Vasiledrea, care a sgvgr§itg cursulg de gradulti la se-minariulti din Socola §i care s'a numitt la 13 Sept.1858 cu decretulg No. 9518 §i D-lii Aurelig Cotacare ati fostü recomandatg prin raportulti

scolarti No. 140 din 1858 §i care este cu-noscutg ca aid doilea profesorg.

23. EzereniT, proprietate a epitropieT semina-rjului SocoleT. Casa de sag s'a gätitg in annulgCurentti dupg incredilitarea cuprinsg In raportulgComitetulul seminariuluT Socolei din 2 Aprile 1859.Prof. s'a numitt la 16 Junin 1859 cu decretulliNo 4760 preotulg Nicolag Negrescu, care at' se-ver§itg cursulg de . gradulg I in seminariult Soco-lei §i care s'a aprobatti §i de Consiliulti scolargprin raportulg No. 58.

24. Bercu §i GusmaniT. Casa de scól g. s'a gittitgin annulg icurentg dupg cotnunicatia fgcutä de sect.II No. 2864, Marte 30 din 1859, &a prof., care estepreotulti G. Ionescu, s'a numitti la 21 Oct. 1858cu tlecretulti No. 11293 ; numitulti a stivgr§itt cur-sulg graduluT I §i parte din alg II-lea la semi-

nariulil din Socola.

Dosaru 1279 din 185gpag. 323

Semnafg Melidonu.

www.digibuc.ro

Page 116: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

116

ANES A No. 78.

JURNALO

Considerindt ca § 26, lit. O din regulamentuldscolard vede in scólele de fete mezloculd de a seforma din tinerile Patriei sotii §i wume bune incare raOima fericirea casnica a &laid §i baseapentru crescerea cetatenilord.

Considerândti ca vitalitatea nationale re§ede totddêuna in masa poporului §i ca singuiuld mezlocade regenerare nationale este regenerarea poporului.

Considerindti ca scoli pentru sesuld barbAtescdad inceputii a se face prin sate.

Considerândil c ecuilibrarea de intelegintA iu-tre ambele sexe este o garantia a bunei armonii§1 a moralitatii familiei.

Considerindd cà educatiunea sesului femeescaeste cea dintkid necesitate in regenerarea poporu-luI, fiindd c ele sunt menite a face din fib. ce fa-milia cite o scóla., nude pe lênga educatiunea su-fietésca se pOUt da copiilord lor §i priimile notiunidesvoltatóre intelegintei

Ministeriuld simte viil trebuinta de a se incepeinfiintarea grabnica de asemenea m oli §i pe lasate.

ConsiderAndii ênsa strimtorirea de mezlóce incare se MI6 budgetuld Instructiunei publice.

Considerândd §i necesitatea de a se uniformizacAtil mai multü invetatura elementare pentrq am-bele sese, spre a nu rumpe ecuilibruld lord de in-teligintl, care se prov6ce desarmonia §i nefericireain familiA.

Considerândil ca scolarii satem de partea bAr-bAtéscA atitti &pa regulamentil câtü i in esp -rienta Anilort, din urma se vedil a nu puté fre-cuenta scolile sAtE,sci decitd in timpu de iérnacândil nu sunt chiamati 1a lucruld

Considerândü , cl cea mal mare parte a anuluiscóla remine disponibile.

Considerindil ca fetele satemlerd mai putintsunt o6upate cu agricultura, mai vêrtosti in vArstade la §ése anni Ong la 10-12.

Considerândii ca. chiard este de datoria guver-nalui a conlucra la stavilarea sexuld femeescd dela maul ne potrivite cu slabele see puteri fisice§i prin urmare datmätere sanatAtei publice.

Ministeriulü crede, crr lipsa de scoli de fett pe lasate se 'Ate cu putinti cheltuêlA §i mal lesne alatura

decretindu-se ca celd patina totd timpuld, in carescóla sAsca ard trebui se stê hichisa pentru baetIdin causa lucrAreI parnêntului, ea se fia, deschisapentru copilele satenilord de la v'ersta de 6-12anni, pe lêngA care §i iérna s'ard puté asemeneacite-va ore in done vile pe sëptarntina in care be-nefidulu scolel se fia. érä acordatd numai fetelor.

Sectia va comunica jurnalulti de facia Consiliuluiscolard, cerêndui socotinta in asemenea casd §i fi-

conforma cu aceea a Ministerulul,odatI cu comunicarea observarilnra séle se

chipzuéscA grabnicd statutele §i programulti, ce arcrede mai nemerite pentru instructinnea elementa-ril a copilelort satenilord români.

D. M. B. Alesandrescu Ui Gchia.

ANESA No. 79.

CONSILIULO SCOLifttNr. 79, 17 luniu 1459

Raportil

La officiulA Or Ministerui No 4658. pe lêngitcare comunicA copia de pe jurnaluld incheiatti sub-data 12 Iunid curentd, in objectuld participarel co-pilelord sAtene la inv6tAtura publich, cu onóre serespunde , el consiliuld cu via multamire §i in unanimitate aprobA m6Surä Alinisteriale i otlirésceca pent a asemenea scóla se se aplice programa §istatutele in vig6re pe la scólele filiale dinIa§1 Mil in cita pentru lucruld de mina, consi-hulA la dispositia On. Ministerd spre a chip-zui dupA mesurele pecuniare, de care 'Ate dispune.

Inspector general ald saelor N. lonescuDr. Apostolescu.Z. Columbu.G. I. Iconomu.

Suciu1859 Iunie

Sectia I18.

Besolutiune.

Se va face referatu la consiliuld Ministrilordprin care se se arête considerantele de pe jurna-lulti incheiatd de sub-scrisuld, citd §i modulu cumaceste scoli de fete se potd intretiné, cerênduji seinvoire de a se prevedé in contractele viitóre deimposesiere de nio§ii miculü sporiu pêne la 3(4)0

www.digibuc.ro

Page 117: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

117

lei pe anal pentru profesorï spre desdaunare pen-tru nóua sarcing, ce li se va da de a avé clase§i pentru fetele sg,tenilort. érg. One ce aserneneasporit se va regula In asa modft prin contractelepentru mosiile deja imposesiate, sè se Invoiésd Mi-nisteriului slobotli din economiile easel clerultii.

V. A. Urechid

. ANESA No. 80.

PRINCIPATELE-UNITE.REFERATV LA CONSILIUUT MINISTRIL01111

Miniaterinla Cultului i ald Inetructiunii publice. èeeth I. No.4937. 1869. Iuniu 24.

Considergndt cg §. 26 lit. C. din regulamentultscolard vede In sc6lele de fete mezloculti de a seforma din tinerile Patriel soth si mame bune, incare rézimg fericirea casnicg a familiet i baseapentru crescera cetatienilort.

Considerându, eg vitalitatea nationale resedetau (Muria In mésa poporulul i ca singurulti mez-loct de regenerarea nationale este regenerarea po-porului.

ConsiderAmdtit cg, numai prin estinderea MOO,-turel §i a moralitAtii 'prin scoli se póte ajunge laacestü scopu.

Considerandil cá scoli pentru sexult barbatesctaù inceputt a se face prin sate

Considedndfi cg ecuilibrarea de intelligintg in-tre ambele sexe este o garanO, a blind armoniisi moralitgtii familiel ;

Considerându cg, educatiunea sexulut ferneescd

este cea d'autelu necesitate in regenerarea poporu-lui, fiindt c ele suntt manite a face din fig, ce

familig ate ug sag, wide pe lêngg educatiuneasufictéscg sä pótä da copiilorti si primele notiunI

desvoltgtóreMinisteriult siinte viu trebuinta de a se incepe

infiintarea grabnieg de asemenea scoli si pe la sateFAConsiderdndil inse strimtórea de mezlóce, in carese aft budgetulif instructiunei publice ;

Ministerulti in unire cu Consibulti scolart agchipzuitg cg invgtgtura fetelorg pentru sate sè sefug in aceleasi scoli infiintate si pentru bgeti, re-gulandu-se pentru acésta óre §i lile osebite In pri-vire mai alest cli scolaril sliten1 de partea bärbg-

téscg ataAt dupit regulamentil, citt §i din esperi-enta anilorg din urrng se vedt a nu puté frecu-enta sc6lele shtesci de cgtil in timpu de iérng,candil nu sunt chigmati la lucrulti pamêntulul, Indal cea ma! mare parte a anului ramâne

Acéstg inesura de cea urgintl pentruOrd, pe lângg, ca asigurézg o larga parte de lu-minare intellectualg pentru mésa natieI WI a In-greuna statulü cu cheltueli impovgratóre, apoi maleste fórte favorabile uniformisarea catti maI multtpentru ambele sexe.

Subscrisulu are onóre a o comunica apretiatieiOn. Consiliu, poftindu-'1fi totù odatg ca In privireasporiului de muncg, ce va necesita pentru profe-soriI satesci o aseminea indouita sareing §i In pri-virea slabulul salarin de 2,600 lei pe ant, ceeste asignuite acumt, sè bine voiéseg a incuviintasporirea a cestui salariu Ong la suma de 3000lei pe ant, care sporiu pentru mosiele ce ag a seinposesa in viitord sè se prevédä prin contracteIn sarcina posesorileri1 dupg pilda urmat i Ongacum, ér pentru acele ce se gäsesct acum Impo-sesuite sg se plgtéseg, i :acest sporiu tot(' dinclasa Clerulut cu incepere de la 1. Sept. an. cor..candt urmézit a e deschide invgthtura pentru fetepreening se urrnézg, si One acuin cu lefile profe-sor ilort. de pe la mosiile, unde nu at urmatd niel onoug imposesuire spre a se prevedé in contracta.

ANESA No. 80.

Consilinlü ecolarti care onor. Minister(' de Cultq §i Inetructiuncpublied, 1860, Ianuarid 18, No. 10.

In urma oficiului onor. Ministerg No. 7116 dinanult contenitii 1859, atinatort de reorganisareaseólelort 'sgtesci In chipt de a puté fi frecuentatesi de fete, insgreinândt pu D-lti doctor Velini sprea studia i presenta ung projectt de cele mai sustadtate, de la D-lul s'a priimitg referatulii cu datadin 13 Decenibre anult contenitt prin care opi-nézd cg bgetii sg Invete numai in lunile deat In lunile de vérg, sil invete fetele ; consi-

Hutt 6nsg este de pgrere ca sg se lase in chip-zuinta profesorulut , ca aded, r,g !mete WO Ina-inte de még érii dupe mósg s invete fetele ; érti

www.digibuc.ro

Page 118: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

118

de curn-vi D-lu profesorfi are socoti ce arti fi maI

potrivite, atnnci póte ca fetele se Inv* impreunäcu beetii in acelé§I óre , punêndu-se WA, inaiuteaD lure prefesori ca, numai acel insuraV sil urmeze

inveta i pe fete de la vArsta de 10 anni ina -inte , erg aceI neinsurati numai One la cea de4ece annLPre§edintele Cousiliulul: B. Alesandrescu Urechiei.

Z. Columbu.Mildea.G. Icononau .

Resolufium.

Se aprobe dispositiunile prevësitite de cousilig,pentru care se va face cunoscutg profesorilortitenI a incepe cursurile pentru fete dupe dispositiu-nile, ce Insi§1 are chipzui de mal potrivite cu im-prejurerile locale ; éril sporirea de salarie preve-(lute pentru asemenea niesure na li se va sloboOidechtti de la data, dada in catalógele ce yore pre-senta, se va gesi coprinse numgrulti cele pucinti de10-15 eleve.

B. Alesandrescu Urechid.

ANESA No. 80 (bis.)

Cirettlarti la top profesorit Meal, No. 76A, annulfi 1'160, faun-al-Ka 29.

PRINCIPATELE-UNITE

MOLDOVA 1 TEnni ROMANESCA

MINISTERULt MOLDOVEI

DEPARTAMENTULt DE CULTE INSTRUCT1UNEPUBLICA.

Ceitre profesorulti scólei publice elementar edin satula distrirtulü

ConsiderAndii cil § 26, lit C, din regulamentulfiscolarti vede in scólek de fete miOilócele de a seforma din tinerile patrie soOff i mume bune , in

care rézima fericirea casnicg a familiel §i basa pen-,

tit crescerea ceteteniTorti ;Considerânde ce vitalitatea nationale re§éde tote-

d'auna in mésa poporuluI §i ca singurul mezilocii deregenerare nationalè este regenerarea poporulul ;

Considerende ce, numal prin respânderea invete-turd §i a móraliteleI se póte ajunge la aceste scope ;

Considerândfi a scoli pentru sexulg berbätesceail inceputil a se face prin sate ;

Considerânde c equilibrarea de inteliginte intreambele sexe este o garantie a buneI armonil §i amoralitätel familiel;

Considerende ctt educatiunea sexuliff femeesceeste cea entéig necesitate in regenerarea poporultd,fiindg-ce ele sunt menite a face din fie-ce familittale o scóle, unde pe 161)0, educatiunea sufiletéscese póte da copiilorg §.1 primele no0unT desvoltätórede inteliginte ;

Ministerule simte vine trebuinle de a se incepeinfiintarea grabnice de asemenea scoll §i pe la sate ;

Considerende lase strimtorarea de mi01.6ce in

care se aft" budgetulg instructiune1 publice ;Ministerule, in unire en consiliulil scolarii, al chip-

zuite ca invetetura fetelore pentru sate, se se facein acelé§I scoli inflinOte §i pentru bAeV regulan-du se pentru acésta ore §i One otitrite.

Esecutarea acestel m6suri de cea mal Antêie ur-ge** pentru térre, sub-scrisuld o incredintéze de-osebitei D-téle chipzuinp domnule profesorg, pen -tru a o pune de indatä in lucrare, tiindii la scólapusg, sub a D téle conducere §i tine clue pentrufete, in care se li se predée invëtäturile prevNutede programg in orele §i Iilele ce veg gesi malpotrivite, a§a spre esemplu, bäeiI potti inveta ina-jute i retele dupe amegli sée vice-versa ség §iambii in acelé§I ore, déce póte fi potrivitti ; cu a-césta mnsa ca, profesoril neinsura1 nu volt priimiin clast decetil fete One la vêrsta de 10 anni.

rU peutru incuragiarea D téle §i pentru sporulede ingrijire, ce .póte necesita acdste none regulare,nu mal pueing §i pentru speraqele ce sub-scrisulgare ce vei sci respunde cu deplintitate la misiuneace se incredintéze , sub-scrisule ve face cunoscutece salariule D-téle va fi sporitti la suma de 3000lei pe anne , cu incepere de la 1;liva ce,ndg in ca-talógele scóleT D-téle se va vedé figurinde celgpucinil cifra de 10 15 eleve , pêne dada sub-scrisulti spere ce yeti raporta §i de punerea in lu-crare a oficiuluI de faciA.

Ministru Sceretaru de Stat6 laMinist. de Culte i Instruelinne Publlc

ad-interim

B. Alesandrescu Urechid.Seepunea I.

No. .lassy, 1860, Ianuarin.

www.digibuc.ro

Page 119: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

119' -

ANESA No. 81.

REFERATe.

Conforma prescriereT comunicate, subscrisula Lifeon6re a presenta resuniatula resultatelora presen-tate de esamele finale a anuluT scolasticti 1851/9(WO raporturile delegatiunilort asistente, cate s'aliprimita Oa, num.

Alaturarea sub lit. A. coprinde scólele elementaresatescT publice la care aa fosta delegati protoiereiTde tinutil, dupa circularula No 4678.

Lit. B coprinde scólele primare publice din ca-pitale §i districte §i acele secundare din districte.

Lit. C scólele primare private, la care at asis-tata profesoril delegatT co Circulara No. 4676.

Pentru scólele superiOre din capitala, subscrisultare onóre a presenta copiä de pe raporturile mem-bi Hord comisiel esaminatóre estraordinare dekgateconformii §. din a§etlemintult scólelorü.

Melidonti.10 Augusta 1859

Resolutiune: 1859 August, 15.Sect. I $e va publiea In done partI :

Partea I.a) Uua mica ComEte-rendu lamuritorii motivu-

luT organisariT comisiund estra-ordinare. In a-

césta se va areta grabirea §i zelulti deosebitri cucare DD. Dr Multi, Negura, Octaviu Theodora,§i I. Muhl ail respunst la apelula MinisteriuluT.cu delasarea proprielora domnielora séle intereseocupandu-se maT multe óre dearêndula cu aridasarcina de esaminatorT. Pentru scólele de.a satese va observa ca s'ad delegatt protoereT pentrua se angaja mal eficaceminte locuitoril de a§1

tramite copiil la scóla. Se va areta multamireaMinisteriuluT pentra grabuicia, cu care cu totiT s'aapusu In dispunerea Ministeriuldf séti mai bine aOice In Interesulfi luminareT poporului romána

Ia privirea esamenelorü facute de Comitetultiscolastict se va areta parerea de ren a MinisteruluTpentru pucina Ingrijire, ce aa pusil unele din elela chestiunile privitóre la scot. Se volt cita a-celea, care dupa raporturT s'ati descoperitii a fi in-

diferente pentru scolT. Se volt lauda acele ce '§Iat' implinitü datoria.

b) Dupa una asemenea Compte-rendu se voltpublica :

I. Raporturile comisariloril estra ordinan.Il Estractele pentru scólele primari §i pensionate.Ill. Acele privittire la scólele sätescT.c) Se observa ca Ministerula da in cunoscinta

publica pe cat(' laudabilele progrese ale scolilorape atatii §i defectele bru. convinsn cit din o francitmärturisire a lipselora §i a reului va puté malcu inlesnire a se gasi lécula vindecatort; lécu precare Oa se §i ocupa alu apleca in puterea mezló-celora séle §i 'n unire cu Consiliula scolarli, alecaruia luminT sunt de deosebitfi prep in tomceea ce privesce cestiunea.

Parlea il. va coprinde:

a) Compte-rendu a serbariT preinilorfl, c'upli pro-gramula serbarii §i raportula Inspect generalü.

b) lista premiatilorü §i a laureatilora din gim-nosh §i scólele preparandale.

c) lista de tóte feçele, care au data promie §iaü incuragiati1 invlitatura publica. Acestorti per-sóne Ministerula le multamesce Tota cu cdstaocasiune Ministerula multamesce intregului corpilprofesorale pentru simtimentele , de care este In-suflatti, activitatea §i abnegarea, de care da do-vétla In grelele timpurT ale reorganisarel scólelorri§i a tlireT intregi.

B. Alesandrescu Urechid.

ANESA No. 81 (bis.)Litera A).

Besultatula esameneloril de capii de annti pentrascólele elementare satesci publice.

La ValenT din 19 copiT trecutT In catalogti aafosta numaT 11 facia la esamen ; asemenea la Ore-t,esei din 17 numaí 14; la Stanilesci din 29 numal17 §i la Ivanesei din 22 numaT 8, caci parintiT lu-asera pe copiii abseql la lucrula ciimpuluT. Res-punsula copiilorti aa data multü a spera pent uscoli. Raportulii delegat. protoierea IOn Ra§canu No.163.

Pentru scólele din TipescI delegatula protoieretiZ. Roducolatu prin rap. No. 275 esprima niulta-mirea ce ati avut vliend pentru anOia data citinda §iscriindü pe copiii sateniloril §i numliranda dAs-

tula de bine In modesta lorú sag, , esprimandu §T

www.digibuc.ro

Page 120: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- f 20

dorinta asemenea soile se fiA immultite i tinutein bond stare.

Pentru scólele din GerAesci, Rush si Rachitenir,districtulti Romand, resultatuld esamenelord ail fosttimultdrnitorti , scdla din ItAchitenT are numal 6 e-lev din causl c locuitorii flinc"' eatolici nu vorti

trAmite copiii. Rap. delegat. protoiered No. 64.La seólele din Thcazti , districtuld Neamtului pe

lengti delegatuld protoiered G. Vasiliu ad asistatöHomiceanu prof. primarti din Petra ; pose-

sorulti mo§iei D-lfi Comis. Vasiliu Zaharia at ha-razitd premie carp scolare 4 stinjini lemne defoca pentru saa primara din Petra.

Pentru scedele din Preutesci, Bogclinesci, Boróia,HArmAnesci si RadotescY, districtulti Suceava ad a-sistatfi pe lengA protoieruld delegatü si D-lord N.Verdénu prof. priinarti si C. Cocea adjuntuld dinFAIticeni. Resultatutti InvetAtureI ad fostd multdmi-toril si respunde la scopulu inflintarei scólelornrap. comit. No. 40.

La scóla din HarmAneso. , mai alesti delegatultiprotoiereu G. Florescu prin rap. No. 158. a: etact mare parte din pArintiT copiilord ail asistatil enmult d. bucuril amid maT multe urtir1 guvernulut siel la indemnarea ce li s'ad filcutd a trAniite copiilla sal regulatd pentru folosulti ce otü avé lo-cuitorii all intempinatt cA de si ail indestull pia-cere, dérti nu potd o asemenea s'AntA datoriti a im-plini , din causA cA sunt destuld de impoverati enlucruld cAmpului si altele , In am de '§i vord dacopiii la invetaturA le lipsesce totd ajutorulti.

Melidon.

ANESA No. 82.

PRESCRIPTÚ VERBALE

SECTIUNEA. SCOLELORt.

Pe temeiulti votulul adunArei din sedinta din; se decide :

I. De la 1. Septembre se vorti deschide patruscoli preparandale in politiile: Boto§anY. Bacad, Te-cucid §i Ismaild

IL La aceste scoll vorti fi chignap top dascAlilde pe la bAserici din districtele imprejurAtóre

III. De fiA--care dascAlt, se va da din cutiile si-

tesci cAte trei-deci lei pe lung, pentru vietuire inrempult ocuptirei lui la sad, ;

IV. Tempulti invetArei va fi , in annulü curentd,de trei lunT ;

V. Programuld invetarel va fi acelds aid annuluTAntein prirnard si practicil pedagogica.

VI. Fia-care dasclilti. ce va fi petrecuta cursuldde la scóla preparandald, othrAtfi la art. IV, pen-trn annuld cnrentd, va pate fi autorisatti a deschi-de ori -unde ard voi saki mns numaT pentru clasaI primari.

VIII. In annuld urmtitord scólele preparandaleacum infiintate vorti preda materiile annului alti2-lea primard, i asa treptata , pe fig, ce annti (intêmpulti ce prin speciale si annuale regulamentti seva determina de catre Ministerti), se vord complectascdlele cu téte clasele primare, i acea pedagogickpentru ca dupe, und spaciu de patru anni se aibdterra und numgrfi chtd se pdte maT mare de Nye-tAtori elementart , putendu-se guvernuld chiardOne atunci folosi de cunoscintele annuale doben-dite de inscrisi ascultant! la mal sue' numite sidin not infiintate scoli normal!. Acestd procesd-ver-bale se va aduce la cunoscinta consiliulu1 Ministri-lord cu anume referatu.

No. 39,1860, August6 12.

Minisitru, Cogeilnicénu .

ANESA No. 83.

JURNALTI

Inchigiatu in t; dinta 8,4 din 26 Augusta , 1860.

Consiliuli Ministrilo rel.

LuAncld in privire referatulu Domnului Ministruad-interim la Culte din 22 Augusta"' No. 9327 inalAturare cu copia de pe procesult-verbale ce ati

relativti la infiintarea incd a patru scolipreparandall menite a pregAti unti numerti pe câttise póte inaT mare de InvetAtorI elementar1;

Veopndd 'deslegarea ce se cere in privirea art.III din acelti procesd-verbale, grin care se coprin-de, ca de fiA care dascAlii de pe la bAserici sa sedde din cutiile sAtesci , ate treilleci lei pe lunkpentru vietuirea in tempuld ocuparei lui la sad,:

Considerânclii trebuinta infiintArei acestorti scoh ;IncuviintézA :

www.digibuc.ro

Page 121: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

121

A se da de fin-care dascAlti eke treilleci le! pelung din cutiile satesci pentru vietuirea in tern-puld ocuparel lui la scéla ;

Domnuld Ministru ad intei iind la Culte, este in-sa rcinatti cu esecutare a acestuT jurnalt , In intele-gere cu Ministruld interiórelord, dupa ce se va do-bandi Domnésca incuviintare.

Cog &nix& u

etc

ANESA No. 83 bis.

PR1NCIPATELE-UNITE

MOLDOVA I TERRA ROMANESCA

REFERATÚ DE LA

Ministerula Cultelorg qi ale Instructinnel Publicein Moldova.

SEC TIUNEA S CO LEL oRtr

Pe temeiuld votului Adunarei Elective, data cuocasiunea votarei budgetului Ministerialui pe annulilcurentd 1860. Subscrisuld inchiaindd prescriptuldverbale, aicea alaturatd In copid, pentru infiintareainert a 4 soma preparandale menite a pregati untinumörd pe dad se lake mai mare de invetatorielementari are onOre a pofti pre onor. Consilidca intru dad 'Id privesce sa bine-voiesca a da cu-venita deslegare.

Minister' Cultelora i ala Instructitmel Publice

ad-interim CogdlniceanuNo. 9327,

he, 1860, Augusta 22.

ANESA No. 84.

Pré 1ntiltate Dómne

Lipsa de profesori este una din cele mal simtiteneajunsuri pentru grabnica respandire a invataturelpe o cale mai intinsA In sinulti natiuneL

Imultirea a§e0mintelorti publice de invdtAturli

§1 mai et' séma a scólelord satesci, de care Orraare atatea trebuinte, este in mare parte impiedi-cata prin lipse de profesori §i adesea chiar in scó-lele pênd acum de mai nainte infiiqate, inv'elatu-

ra sufere din causa el nu se potd gad' la inde-na persóne inzöstrate cu cunoscinti speciale in

artea pedagogica, cäcï pentru und numdril indestuldde insemnatorid de scon elementare §i primare, a-bia se gasesce pênd acum creata o scéla pregati-Ore pentrn profesori in institutalu Vasilian dinIa§l

In vederea acestul neajunst, snb-scrisuld all ce-rutii §i at capdtatd de la Camera cu ocasiuneavotarei budgetului , imputernicire a infiinta din an-uniti curentd, patru (4) non! scoli pregatitóre deprofesori elementari In Boto§anT, Barad, Tecucit§i Ismail, dupa alaturatuld pro:ectti, la care sa fiachiäinaÏ §i toti dascalii de pe la baserici din dis-trictele imprejuratóre, dandu - se de adjutórid lavietuire iu cursulti petrecerei lord la sala cate 30lei pe lung din cutiile sAtesci.

Asemenea disposip pen tru adjutoruld vietuireidascalilor la invetatura, subscrisuld at presentatt§i deliberarei Consiliului Ministrilord, care prinjurnaluld din 26 Augustd contenitd, ad incuviin-Çatti acelord 30 de lei pe luna din cutiilesates&

Sub-scrisul deci, cu caçlutul respectd, refera MarieiVie a ceste mösuri projectate pentru deschidereascólelord pregatitóre , rugand-o sa biue voiéscii ale da Domnésca incuviiqare.Sectinnea sealelora din Minist. de Ala Inaltinael Vastre

Culte i Instruetiune Publica. plecatil servitoria.

CogalniceanuNo. 11,326

1860 Septembre 19

ANESA No. 84 (bis.)

NOI ALECSANDRU JOAN I

Cu mila 10 Dunzneçle i voi* Nationale

DOMNII

PRINCIPATELOO-UNITE

MOLDOVA §I TERRA ROMANESCA

La top de fat& §i viitorT slinkate

Asupra raportului presentatt de D. Ministruldnostru Secretard de Statd la departamentulfi Cul-telord §i Instructiunei Publice.

Pe temeiuld votului adonArel pentru infiintareade patru scoli normale menite a pregati unü nu-

16

www.digibuc.ro

Page 122: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 122

melt pre cdtd se póte mal mare de invéldton e-lementarT.

Auld decretatii si decretdmil :Art. I. Scóle le normale se volt infiinta in toc-

rraT dupd, regulamentuld aldturatd pe lêngd, mgsusil citatuld raportd aprobata de consiliulii Minis-trilord prin jurnalulii din 26 Augusttl contenitil.

Art II. Se va da din cutiile Wesel* ale 30 leTpe hind adjutord de fiä, care dascäld de pe la bd-sericiie districtelord, de unde vord fi chidmati lafrecuentarea scólolord normal

Art. III. Si de pe urind D-Iri Ministru nostruSecretariii de Statd la Departamentuld Gultelortsi alii Instructiunei Publice din Moldova, este autorisatd a pune in lucrare ordonanta de fatd.

Datu-saii In Domnésca nóstrá resedintä.luna Septembrid In , çlile, anuld mântuirel u-na miie optd sute sei-çlecï, érd alit DomnieT nóstrealti doilea in Principatele Unite.

Alecsandru _roan

Contra-Semnatil Minist. Cult. Instr. Publice

ad-interim Coganiceanu

ANESA No. 85.

PRESCRIPT() VERBALE

SECTIUNEA SCOLELORÛ

In vederea projectului pentru infiintarea scélelornormal], sanctionatii en Domnésca ordonantd No....

Se decide:Scólele normall prevëçlute de citatuld projectu

se vord deschide in cursuld lunei Octombre viitorin loculd scólelord primane de bäetl prin Ingrijirea §i sub privighierea comitetului de inspectia res-pectivd, cdrora se \ a comunica intocmai copiddupd elii.

Pentru annuli" acesta clasele normali se volt tinéin órele libere a programului primariu si margi-nirea lectimrlorii se lasd cu totulii la dispositiuneaprofesorilort respectivi, eu acésta numaT eí pro-gamuld annulul I-iti primaril sd fill trecutil In ter-minuld prescristi de projectd.

Pentru lectiunile clue normale , se va face in-vitare a se insärcina profesoril prhnari din naafi§i Botosani, urmAndii a li se plati jumëtate din sa-

larele destinate §i earlannuli' Antêiii

Pentru Ismaild se va face invitare D. I Smcu.Pentru Tecuciu Fe va publica concursu One la

10 Octombre.Prefecturele respective vord fi invitate a publica

projectulu scóleloai normall prin tóte satele, in-demnandil ca placard ate unuld din dascdli de pela bäsericT, srt se inscriè Rentru cursulu normale,la care urméd, a se bucura de Inlesnirele prevëçlute de projectd, si p in cari '§i vorti puté asecu-ra viitoruld lord avêndu, a fi intrebuintatT ca pro-fesorT satesci cu tóte beneficiile prevNute pentruacésta

va fi de trel miT lei pentru

Dir. Minist. Alesandrescu Urechiä.No. 102.

1860 Sempternbriu 25

ANESA Nr. 86.

Pré Inältate Dónine !

Prin Domnésca Vósträ ordonautd No. 11,327 a-tl bine voitd a incuviinta Infiintarea de 4 scoli nor-male pentru pregatirea de invëtätori sätesci dupd,projectuld ce sub-scrisulu a avutil onóre a ve pre-senta pe temeiuld voturilord ad-hoe a camerel elec-tive. Prin citatuld projectil una din ateste Rollse statornice sce pentru Ismaild. In privire insil cdde acolo s'a primitd sciinta cd intiint' .e't scóLeinormale va intempina una:i multe greutati si intér-Oiere, atd.tu din lipsa de profesore Wu si diu a-ceea, cti pucini dascitli satesci se ghsescu in aceleWO, earn sè priimésca a se inscrie la asemeneas M.

Sub-scrisulu propune Mdrier-Téle , cu caçlutuld

respectd sd, bine-voiti a autorisa sti mutarea aces-tei scoll normale de la Ismaild la Pétra , undo sepott avé inlesniri pentru grabnica ei infiintare.

Divisiunea scólelord din Mi- Ald In'iltimel Vóstre ple-nist rulu Cultelord §i Ins- catd servd.

tructiunel Publice. rogälnicau

No. 13, 697.18'60, Octombre 22.

Capuld Sectiunel: lifelidon.

www.digibuc.ro

Page 123: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

123

ANESA No. 86 (bis.)

NO1 ALECSANDIUU IOAN I.

Cu villa lui Dumnnedez7 vointa Nationale

MIMS

PRINCIPATELORe-UN11E

MOLDOVA §1 TER RA ROMANEASCA

La top de facia i viitori sankate

Asupra raportuld cu No. 13,697, presentatti deDonmulti Ministru Nostru, secretard de statil ladepartamentuld Cultelorti §i Instructinnei publice.

Anm decretatd §i decretämil :Art, I. hcuviintämd Strernutirea So:510 normale

din Ismailu in politia Pétra.Art. II. i celd de pe urma Domnuld Mini

strulti nobtru Secretarti de statti ad-interim la De-partamentuld Cultelorti §i alti Instructiund publicedin Moldova este autolisatti pentru aplicarea ordo-nantei de facia.

Datu-s'ati in Domnésca Nóstra resedintä Ia§iiin anulu mantuireY una miie optti sute §ese-OecT, lunaNoembriu in 5 vile ; érd alü Domniel NOstre alddoilea in Principatele-Unite.

Alecsandru Ioan.Contra semnatu Ministru

Secretarri de statti adinterimla Departamentuln Culteloril

alti Instructiunel Publice.No. 13608. Cogälniceanu.

Onorabile Ministerii de Culte i Instructia.

La scóla normalä de aicea, nu s'ati presentattmai multd de unuld, din satulti Diesel acestu ti-nutd , numitd Costache fluid Dascalului Pavel deacolo.

Primirea lu a fostil la 3 Noembrid. Se crede,cA publicatia prin Monitorti n'a fostii destulä.

Onorabilulu Ministerti bine-voéscä a o repeta,(MCA va gäsi de cuviintil.

C, Platon.No. 116. Baeau 15 Noembriu 1860.

ANESA No. 87.

Domnule Ministru!

Sub - semnatuld, profesore primariti aid scólel

publice din targulti Pétra , onfornifi oficinle No

14,844, prin care i s'a pusti insärcinarea a predaobjectele regulate pentru scóla de adulti ceinfiintatri in acestd districtfi ; pregatindfi programade objecte §i ImpdAirea órelord pentru Cl. I. ceurméçll a se hicepe de la 1 Decembre viltord,o-datä cu acésta o presentezil in copitt, DomnieiVóstre , cu adaugire cit pén5 ast54T s'ati inscrisdin liste deschise do Comitetd, conformti oficiultaNo. 14,844 , iudiviçlfl arétati pe contra paginä ,cu cari si procedezd catre inceperea cursului.

Doinnule Ministru, incredintieri despredevotamentuld §i respectuld ce vé conservti.

Protesorti Primarti N Vicol.

Numek i preoumele dasei1i1ord inserip.

1) George Grigorid inscristi la 28 Noembre, das-dad din Submbia Precista t. Pétra.

2) Constantin Gosanu inscrist la 28 NoembreDascäld la bäserica Catedralä din Pétra.

3) Ioan Bonceacu diaconil, inscrisd la 29 Noem-bre. Cantäretd la biserica din Satuld Dórnna.

No. 163Pétra, 30 Noembre 1860.

ANESA No. 87 (bis.)

Sciin(ele:

Ce se propund la clasa L de adulti in trei ltmia annultil curentd, incepatóre de la 1, Dccembre1860 §i cspirate la finitulti lunel Februariu 1861.

a) Din linaba roman& cunóscerea literelorti , im-ptirtirea silabirea , citirea, cunoscinti practicedin gramatica românä, §i mal cu sémit din Orto-grafia.

b) Din limba latinil cumiscerea literelorti, silabi-rea §i citirea.

c) Din aritmetica: Numérarea §i cele patru spe-cie a numerelorti intregi, cu diferite probleme apli-cate, la viéta practicti.

d) Din istoria Naturalé : impärtirea functiilortinaturali.

e) Din geografiä : Cunosciute practice despreterrile Daciel, i mai multd despre principatele-unite ale Românilord, §i impärt,irea lord in districte.

f) Din religiune : Citirea Evangeliel.

www.digibuc.ro

Page 124: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

124

Programa pentru impartirea orelora pe çlilele SapIamanii

Orele de diminéfa111 ,1111

Orele dupls. ameadi

Luni . . 11-12 Caligrafia 4-5 AritmeticaMary . . 11 12 Citirea la Monitord etc. 4 5 Limba RomAnaMiercue . 11-12 Caligrafia 4 5 AritmeticaJol 11-12 Citirea la Evangelia . 4-5 Limba RomaniVin eel . . 11-12 Caligrafia 4 5 Limba LatinaSAmbItA . 11 12 Citirea la diverse call scolare . 4-5 GeografiaDumnica . 11 12 Limba româna cu Ist. Naturale. 4-5

ANESA No. 88.

Domnule Ministrul

La classa de adult! pe langa individil insemnatiprin Raportd Ne. 163 din 30 Noembre trecutt

inscrisd tncá, pein astadi in lista pregatitipentru esamen , §i numitl pe contra pagina , carefrecuentase regulatd , class dandu-li-se §i crÇilenecesarie.

Domnule Ministru, incredintarea despredevotamentuld §i respectuld ce conservti.

Profesora Primar, N. Vicol.No. 168.

Pétra, 1860 Decerabre 12.

ANESA No. 89.

ON. DEPARTAMENTV DE CULTE I INSTRUCTIUNEPUBLICA.

konomula Constandin Butuirénu.

Raportil

Subscrisuld primindd oficia On. Ministerit No.4678 prin care i s'ad pust insarcivarea de a a-sista ca delegatii din partei la esamenele publicepentru semestrulti II-lea a scólelorti Wesel din acestd districtii Dorohol. In conformitate intrunin-duse cu Domnil membril al Inspectiei, dupli inte-legerea avuta prin jurnaluld inchinatil s'ad ficsatadilele de esamene in urmatoruld modd adeca divade 6 Iulie peutru scóla din satuld Cordarenil §i

diva din 8 Iu:ie pentru aceea din satulti Paltini§uluidupA care la numitele dile paOndd la fata loculul,

s'aA §i tinut6 esamenele ; insä la Cordarenl n'adfostd nimenea altuld a WA de subscrisulti §iProfesord ; éra. la Paltini§li at asistatti atittiD-lii Profesord catd §i sAntia sa Protoiereuld des-partirei a doua, precum §i cate-va persOne parti-culate intemplAtorid venite acolo. Ma dar sta-rea materiala §i morale, in care se gAsescd acestescoll este in urmatoriuld modii :

Pentru scóla din CordarenT

A. Starea material& Incaperile acestel scoll suntnisce case pr6ste acoperite cu paie, dintre a carieaodM una se ocupit de sal §i una de D-It pro -fesord ; 6.1 celelaite, care suntil totl sub unft aco-peremêntil §i totd intr'o sala sunt ocupate de bu-cAtAria D-lul Profesord, slugi §i pasen tu citilchiard in timpuld tinerel esamenulul se audiad celemal marl vuete ca intre slugT §i paserl. In Min-tru MO, mobilisatia sc6lel se ctprinde din doneband, care aril trebui sporite niâcarll la §ése , otabela cu piciórele el fara lustru, in cAtd cu gred,se p6te ved6 ce se scrie pe densa §i o simpla masafart catedra, care din preunit cu marl rlopolelfi (décit nu §i unb ornicd de pArete) se socotd de neaperat.

B. Starea moral& La acésta avendd in priviretempulti, pe dada s'ad infiintatd, grelele impregiu-riirl in care se gAsesce §i neregulata urmare a sco-larilorti la clasa din causa nevoilord parintilord lordsubscrisuld e Oita de a dice din parte'l ea pentrusine este incantatóre §i a nunne Profesordat doveditd cii posedéza o metoda din cele mal

nimerite pentru a preda invetaturele pentru ince-carl abia ell ad pArasitd pluguld ea tóte

www.digibuc.ro

Page 125: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 125celelalte brutalitati. De asemenea ca §i a cele ne-vinovate mlädite sunt de pretuitti §i de admirattale vedé arOendti en doruld spre lumina a tinticu celd mai yid interesa la cele ce li se spune,dovéda la acésta se presentézä in originalt CatP-logult §i programulti semestralt avisata celd an-teid de D-111 Profesorfi §i de subscrisulfi, din careOn. Ministerid bine- voindd a observa notele a §é-se dintre scolaril inscri§i in elti §i a nume : a luiApostotuild Constantin , Pavelesculti Constantind,Sërbuld Dimitrie, Serbula Theodorü, Serbuld Nico-lae §i Cristenul George, credd ca se va incredintade adeverd, pentru ca §ése seólari buni inteo scó-la numai dad o sperantä magulitóre penteu natie§i Guvernti §i prin urmare va bine-voi a regula ti-parirea §i trameterea cartilord preset ise de regula-menttl. de care urméza neaparata trebuinta.

Pentru saga din Paltini§ti.A. Starea material& Aicea subscrisuld ad a-

vutt prilegiuld a se incredinta ca, dupg, proverbulünostru singele in apil nu se preface ;" pentru c.

profesord, fiincld romand, s'at pututti as-cepta acésta. A§a dérti casele ce stint de zidd petemelia de pétra facute din nod lênga baserica, a-coperite cu §indrile tencuite, varuite §i podite pejosd cu scanduri, avenIti patru ockil cu salitia, sepóte socoti multamitóre , déeä insa, lipsurile ce laea se gasescd se volt implini §i anume : o ta-bell lustruith negru cu piciórele ei , o cadedra,unti clopoteld §i vr'o done bance pe lenga acelepatru ce sunt pêne in graditura ogradii §i und bor-deid pentru bucaiaria (dka nu §i mid ornicü deparete) din care pe unele tot D-111 Prof. ad are-tatil dorinta de a le infiinta.

B. Starea morale. Ac6sta s'ad gasit t. cala cea din Cordareni §i totd cu impregiurarile des-erise acolo, dupa cum iéra§1 se va incredinta On.Ministeriü bine-voindd a observa Cataloguld avi-sato de Did Profesord §i de subscrisuki, care o,data §i cu programuld materiilord paradasite cu

supunere se pi'esentézl i cu adaugire ea einci

dintre scolarii inscri§i in elti §i a nume : Popes.ea Stefan, Costm Vasiliu, Copzanu Theodor, Cons-tantinescu George qi Marcanu Visarion dovedescdatatd meritulti D-lui Profesorti, (10 ì nezädarni-cia intreprinderei acestia, era mai cu semä Cos-

tinu Vasiliu ad desvelitü adeveruld, ci cele malstralucite talente stati lipsei de luminc,respundendu la intrebäri ca de gradulti normel 1-id§i pe care subscrisuld nu-ki póte da uitaril.In scurtti, ca se, descrit mal acuratd §i mai Minn-ritorid starea morale a acestorti scoll me void mar-gini a ruga pe On. Ministeriu, ca sa bine-voiéseäa 1nriuri dupa cum va socoti mai nimeritd spre ase inlatura tóte lipsele §i tóte pedecile vedute §ineprevedute , infiintandu se §i sustinendu-se scólelesätesel, siguruld medlecti prin care natia §i On-vernuld va puté avé tn viitorid barbatii progresuluiin ori care sectia din intréga mesa a poporulul,cad celti neiertatd pecatt ard fi ea frumósatulpina a Rom niel sA remAia ca pea arum nea-jutata in desvelirea, crescerea §i rodirea mladite-lord ei a eelord de jog' ea a celord din meOlocd §iOdd, cam& ea de o potriva §i cu unuld §i ace-la§iti sued le hranesce. Stérgase dért odata, a-cele propunerl, prin care unit din ómeni (nu dinRomani) se silescil a sustiné in intunereculd celfimai din a fela pe cea mai mare parte a Natiel,ca adeca tinerii cei ce inveta catt de pucina, car-te aspirézi numai §i numai 1a serviciurl Guverna-mentak i nu s'ar intóree la agricultura pamêntu-lui prineipale a bogatiei Ord, cati dupa esperi-enta fäcuta. desvalindule, ca dignitatea ori cavilpatriotd se chiama, la timpt §i &pa brazda plu-gultff ca §i din palatuld magnatulul pe vinovatiïcopii ai acestord doue scoll 'ad doveditti, el el in-zestréza numai de lumina érd la aceld felid de I i-surf nici gandescd pea acumt.

Totti srre deplinirea susti citatei oficii prin caresuntu obligatd a supune socotintele, ce au desvelide cuviinta in scopuld látiiel i imbunatatirel me-dilócelorti de invetatura satésca, Onoratuld Minis-terid este rogatt a eonsidera §i urmatórele : Aiecalibertatea timpului, ea §i a persónei se soc6te prin-cipala conditia ; dupa, aceea religia , care este" su-fletulti natiilorfi §i pe care poporuld de josti din-tre tóte credintele séle o are cea mal principalein aceste scoli satesci, unde este de combatutti celeniai multe superstitil sa, se predé de MO und a.techetn, fata basericesca, carele fiinda §i preotd deparochia, ce ou va puté face ? Câtti de nimeritfi§i progresivd ar fi de aseminea. cOneld acésta me-aura va fi aplicata §i pe fa seólele primari, do prinpolitiele, la care esista

www.digibuc.ro

Page 126: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

126

Pe Iêngii acestea fórte fo1osito1ü ard fi de a sevisita acestea scoli mai dest de cgtra óre call de-legap ai Onor. Miuisteriü, cari pätrunsi de salt-tenia acestui principil atatü de mantuitord (de sco-puld scólelor sittesci), prin ale lord suaturi sa-i Incaragieze atatd spre invetätura chat si sprecisarea de ori ce condipa onesta a vietuirm in si-nuld natiet si a patriet lord, ferindul de ambitiu-pile functiilorii la care trebue sit remaiä a fimap nunmi de mérite st trebuinte In timpalt cu-venitü, éra nu a dispera pentru ele. Totd nein-Murata necesitate se socóte §i aceea cä In v'itoridpremiele sa fia reversate i pe la acele scoli de§i nu In nisce mari costuri, déra totusi se se vé0de cetra scolari cä Guvernuld pretuesce si res-plätesce meritele in crephturile muntiloril de artfi. De aseminea ca sä. se petrugla el (scolariDdespre 4,1cveruliT dignitätii muncitoruluT onestu, ca§i de a orT earth' cetaténil. Incaperile sc6lelord sh,fiä Incungiurate de cate o grädina pe catd se vaputé mai intinsh, in carea orele de recreatia se le in-trebuinteze ca in distractia fisica, semenandd niscefloricele din acele ma! de folosd shatitatii omalui,nisce verdeturi de acele pentru mâncare §i din ce-reale dte ceva pentru ca odatä cu cultura inte-lectuale sä simta si gustuld agriculture si prin urmare se. le Pót disvli catd de pucint cunoscintaculturet in cerculd viitorel lord indeletniciri, pentruca cu catì u§urintit nu Invéta and eopilii ascal-tandti povestile ? de aseminea cu aceeasi volt putédeprinde atatd regulele semenitturelord citti si acultivirei lord La acésta subscrisuld si ad memo-

ca and mfIlilocd snitorit ard fi ca area-dasuld, ce s'arn cart de cgtre On. Ministerit spretinerea a t urateniet st a altorii necesitap a scolelse fia, alesil dintre cei mal cu sciinta de grildinariecasnich, pentru ca D-lit Profesort e4flicândil, Lateceva despre natura plantelord, in chipuld unord is-torisiti aceld renda§ii sa le aréte : candti se sé-mänä cutare semêntit, cándd se resadesce cutareplanta, candii se privesce, cum trebue sa se ra-réscä etc. i asa odata cu proph§irea In invétaturn. nu numai nu se instreinéza dcla agriculturäpentru ca in urmä sh o socóta de dejositére, dérdInca mergéndu acasa nu li se pare sträina agri-cultura pArintilord lorg §i prin urmare cu dorintade a militia se I aducä a lucra vrendd se aréte ehei sciu mai bine. Pentru c tinerii fil ai Rom A-

nilord se nu rèmaie Wit cunoscinta topografica aterril lo..ti subscrisuld socóte de neaparatd a setramite pe la fill care scóla satésca §i ate o char-ta speciale a eniloiü unite, pentru ca, candt D-liiProfesord sti le aréte cate unit targfi ski satd,

istorisindule despre vitejile stramosilord nostri se-ver§ite pe la acele punturi. In st'ersitd subscri-suit' espunêndd a séle cunoscinte In clfpuld maislat descrisd vine a raga pe Onoratuld Ministeridde a-i ierta, déca o umbra de protectia a sa estearangiata in acestd modt disformatd, cad principuld sett a fostii numai de a corespunde dupa pu-tint& §i dorinta la indatorirea ce i s'ail pusd, §1 pecare cu cea rnai via multdmire s'ad priimitti, so-cotinduse fericld, cli. va fi priimitä ca fileriuld ve-duve aruncatd in vistieria patriei séle.

No. 2 01859 Augustfi 9.

Dorohoiu

ANESA No. 90.

INSTRUCTIUM RELATIVE

LA

PLIED/UREA DIFERITELOR OMECTE

despre

PROGRAMUL SOU LOR PRIMARE I SITESCI.

§ I.

Instructia Inorald

Instructiunea morala resulta din totuld ideelonilcare pre§L11 la directiunea tine scoli, din sfatui-rile §i ese atplele mag tralul, mai multd de ch,tüdin lectiuni spectile. Cumü e magistruld asa e siscóla, thee and adagit francesd, Intelegandd ca sprea face se se desvhlésca simtimêntuld datoriel in segle, sh se purifice §i sa se Inalte instinctele trebuemal Auteld ca acestea t6te ce fie realisate in in-sa§1 magistr

Instrucpunea morala este stransd legata de ins-tructiunea religiósa. Déca cea d'intêiu forméza preornü, cea de a doua fot ink& pre crestind, si dela infiintarea crestinismului pre lume , nescine naeste omii dupreputerea cuvèntului de clad ea con-ditjunea de a fi cresting. De acea §i legea pen-tru instrucfmnea publica, la cap. II, sect. I, lit. A,

www.digibuc.ro

Page 127: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 127 -Oice In § 14, cn, scopulg scóleloril elementare estede a forma pe längn gospodarT bunl si ómenT cufrica luT Dumnezeg" de aceea la § 14. se punereligia in fruntea tuturort invetaturilorg. Trebuescedern ca totI scolariI si de ori ce verstn, se ascul-te invetaturile religióse, fiindu acésta unulg din o-biectele ne-inlaturatg oblign,toriy ale programului,NurnaT singurl scolaril din satele catolice nu vorgfi obligatI de acésta la orele in care s'ar5 predareligia ortodosä ; totusT, de la acestia magistrultiva trebai se cat ade%erinti doveditóre c '§I facücatehismulg la preotulg Insnrcinatg cu 'Astoria suffletéscä a comuneT catolice.

In predarea religieT, magistrulg nu va lutrebuin-ta alte carp de cht5 acele autorisate de guverngLa invetarea rugacianelorg in clasa I, va avé Inprivire de a nu Visa nici o vorba grea sag nouapentru scolarT fail de esplicare, de asemenea vaopri recitarea loft cu tong cântittorig.

La predarea testamentulul vechig prescurtfi Inclasa II magistruld trebue se aibn, In vedere de a oface pururea sub forma de istorisire. 0 istorisirebine flicutä este mal potrivitä de WA cetirea u-nei chili; ea WO curiositatea §i na§ce intrebarlcari tinu copii de§teptI. Magistruld va lua, una du-pre alta, de obiectu istorisirilord séle epocele celemail ale istorieT shnte, rusumate acestea In óre-carenumern de personage principale : Adamil §i Eva,Noe, Avramil, Isacu, Iacovil, Tosefil, etc. Ast-felinde nume permitg de a implé mintea copiiloril cufaptele cele mai insemnate §i maT Induio§itóre si dea se trage din fin-care din acestea fapte invetä-tun potrivite cu scolarit. Ca re marele evenimen-te ale poporaluT Dumneqed se alipescil träsu-rde insemnate a le acelora a popórelorg vecine ;magistrulii insä sä se feréscä de anienuntimi cucare s'arg inarca zadarnicu mintea scolarilorgIstoria ce trebue se le presenteze. sä nu fin, dedatn,de cuvinte §i de nomenclaturT! ce istoria viä sisimtita pre care copilulg o vede, asa çlicêndg, Am-blândri din'aintea ochilorg minth séle. In clasa III,magistrulg are de a preda catehismulg mica si tes-tamentulg nog.

In privirea catehismulul se observä ch" magistrultrebue se se ferésa de a intra In desvelirT dog-matice ce n'arg puté fi Intelese de seolarT, ba chiarpOte adese aril aduce maT mare nedumerire si in

doiéln, In juna long minte. Catehismulg este §i un-

esercitig ald memoriel. Observatiile morale si so-dale ce ard puté decurge din dognie; magistrulgle va esplica cu esemple reale, ferinduse insn, pu-rurea de a intrebuinta In esemple penti u moralävre'o fapta suii vreo vorba de a le parintilorg

afóra numai candil acesfea aril fi delaudä.

La nredaiea testamentului nog magistrulg vaintrebuinta ieräsT istorisirea, pre lênga citirea fap-teT in insn§T Evangeliä. Acéstä inetodit va navediferite intrebäri si respunsurT intro magistru si

scolari cari voru ficsa invetatura mal adtincil inmintea acelorg din urinn. MaT ea sémh magistralva prega(i in cursulti septemâneT pre scolarT ea sn,scie bine citi Evangelia DomineceT aceleT septemünT,cad' astg-felti invetätura are o imediatn. aplicare,ce satisface pre pärintI si pre scolarT.

§ II.

Citirea.Silabirea nu este cea maT lesniciósn, lectiune a

until bung invetatorg. De la metóda ce Intrebuescein cele ântêig lectiuni, spendurn, progresulg scola-rilorg §i desceptarea interesuluI lorg catre hive-täturä.

Stint obicinuite done metdde de silabire :1) Metóda prin care cuvêntulg se imparte in

silabire : in-ve-ta-tu-rn ;2) Metoda silabirei literare. In sistema asta de

pe urmn, cuvêntulti nu se desparte in silabe, ci sein§irn fin-care consona cu sunete ne-articulate : I,

nn, vv, tt, tt, u, rr,Ministeriulg nu crede necesariii a cere pentru

acumü aplicarea uneia sal a alteia metóde, läsänd'oin chipzuirea invetätoriloi

Se va evita de ori-ce Invetfitorg, ca de o datutca invëtatura cunóscerei literelorn, sn, se alit dela scolari i curniscerea consönelorti, a vocalelorg,a impärtiriloril de prisosü i ne intelese de mintelefragete ale copiiloril, ce se dag literilorg numin-dale : labiale, dintale, guturale, etc.

Una din cele maI de capetenie ingrijirT a hive-tätoriului va fi de a tine pururea escitatä curiosi-tatea scolarilorg, si dorinta de a merr mai depar-te. Spre acestg scopil at gäsitfi decuviintä a face pentru cercurl, tablóne inchise, caresit cuprindä alfabetulg si esercitiele de silabire,

www.digibuc.ro

Page 128: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

- 128insit ast-fele in cAtti desfd§iurAnclu-se numal dadpre o lectiune &art necesita, ce nasce in rninteascolarilord curiositatea de a sci ce cuprinde table-ulu mal in intru. AternA deci de la abilitatea §iin enagearea invelätoi ului rnantinerea curiositAiel e-levilord. Acestä curiositate, bine condusä, va fi sorgintea unui repede progresd ; se va feri insd in.vetAtoruld de a o pre satisface §i ierA§1 prin opre man escitare a o schimba in impacientd A-cesta in curêndd aril ucide profitabila curiusitate.

Dupd ce bc ol a r u Iti incepe a citi cu lesnire, in-vetatoruld va axe in de aprepe privire done lu-cruri:

a) De a deprinde pre scolari a citi in tonuldconversAciunel, corigindii acelii tout monotond §ibazditord, care se aude din nenorocire acumn intöte scólele,

b) De a deprinde pre scolari se-'§i dée lämuritä.socotell de bite cuvintele §i de Vote cugeterile.

Pentru acesta, dupd ce se va fi citirti o paginl,magistruld sit o recitescd §i elü cu pronunciarea,tonulul §i inflesiunilord de voce cuvenite ; apol vaadresa intreberi asupra intelesuluI cutdreia vorbe,asupra cutdreia sed cutäreia vorbe, asupra cute-reia espi esiuni; va da desvelirile necesare la cutare§i cutare ideiä particularminte interesêndA. Eserci-Vuld citirei va pute da ocasiunile cele mal favorabile pentru desvelirea sentimentelord morali, re-ligióse §i inteleptuale ale elevilorti.

Citirea romAnd va trebui sä se face cu tottisoiuld de caractere cirile sed §i latine, cAtd §i pefacsimile de manu-scrise veclii §i noue.

Citirea !aline se va face pururea dupd pronun-teciunea Italiand §i pururea se va atrage pre citemai multd atentiunea scolarilort asupra asemend-rilord celord mai lesuicióse ale limbeT cu acearominA.

§ III.

Scriere a.M'etoda recomandatä pentru citire se va adopta

cu putinä modificare §i pentru scriere. Cele d'Anteieleqiuni de scrisóre obicinuioti se iée pe nisiptt ; a-cestA metodä insd nu este fórte de recomendate ;no! preferdmil usuld placelort de par/

Trebue ca magistruld sA se ferescA de a da pen-tru modelü litere de o inAyme cu totulti in dis-

proportiune cu mic§orätatea degetelord lord, Aces-trt manie are in convenientuld. pe lAnge alte multe,de a deprinde pe scolari sä. apese asupra condemn-lui, §i sä, dee prin urmare scrisórel unit caracterdde greutate de care cu red se pail desve;a. Se

va incepe ea modele de scrisere de miçliloce, dechid milimetre, apol de scrisóre mare de mid cen-timetru §1 se va cabal. treptate pea la scrialreacea find de doué nnlimetre. Pururea ¡BA scolariTvorti fi esercitatt alternativd la scrisórea cea maredin preund en cea find

Magistril trebue se Inv* pe scolari o scrisóre

curentit , lesnicióse, §1 lAmuritä Scopuld lord nueste de a face profesorT de caligrafie. ci bun! scri-itorl curentj. De aceea nu trebue se perdd tern -pule scolarilord punêndui sd se I upte cu trAsAturibizare, cu dificultati caligrafice afarit numai deedard descoperi vre'unti deosebitit talentd §i plecarea until' scolard eltre acestA artA.

Se va mai observa incit el magistrii in mode-Iurile de caligrafie, ce dad scolarilort, trebue sedee cuget rI utile. sententii din Sf Scripturd sprea contribui §i la acestA ocasiune la educatieneamorale. Dupe. ce scolarii said cu Iesnire, e binede al deprinde se copieze contracte, petitiuni, me-moriale, facturi, spre al' deprinde cu densele. Ni§-ce asemene esercitil yore face se Melegtt pArintiicopiilort, utilitatea nemeOilocith O. practicA a Li -ve0.turel,

In interesulti progresului in scrisere, atenfiuneamagistrilort nu trebue se lipsescA §i asupra caete-lord scolarilord. Caetele jócit tine role importantdin economia seek!. Chipuld cu care suntd pAstrateeste, slice D. Ranh., o dovedd de starea morale amid clase. De vei vede fol mängite de negrelltpagine ne terminate see rupte, fir sigurd cgs al aface cu scolari rei §i cu und magistru WA de pri-vigiere §i de zeld.

Merimea caeteloril contribue mild la a lore ti-nere. Cele pre gróse e cu neputinti se le tinitscolaruld cutare cite trei set patru lull! de Pe.Cele pre lung! totü strica sänetqii scolarilore, ne-voindul se se plece multe asupra mesa, §i sA ieieprin urmare o puseciune impedecittóre organelordrespirdciunei lord §i ale mistuirel. Pe lenge acesteascolaruld, obasitt inainte de a fi scristi jumetatedin fata caetului celui mare, pururea scrie mal cupucind ingrigire §i folosd remA§4a paginel, in rite

www.digibuc.ro

Page 129: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

--- 129

pe catt ca§tigase in cele d'antéiti Dui! a le eT, peatata perde in cele de pe urn&

Uniformitatea caetelord este una din conditiilebund lord tined. Ministeruld afi regulatt facereade caete liniate, ecsacte §i taiate, care von facepe scolarI §i mugistrii sit ca§tige in timpti §i efti-natate.

Fia-care . scolarti trebue sa-§I aiba in caetuldOa hartie sugétóre, fiinda cu totula oprita intre-buintarea de nasipd, cenuse § a.

0 data cu scrisórea cu litere, scolaril von fideprin§1 en slove.

§ IV.

Limba Ito m it n, cl.

Studiuld limbel este necontestabild din cele mat'insemnate. Déra nu trebue cAtre ni§ce scolari in-cepätorT a se face parada de §ciinta filologica §i

a'i impovära en definitiunl metafisice §i regule ab-stracte, cad acestea séa numal se vord inväta pederostd §i fart folosa séd 11 vord face de a uriasemenea* studid.

Tota copilulti aduce cii sine in scóla educatiuneapractica a principielort limbeT. Magistruld nu aredeti alta obligaciune, de cata de a-ld face sail deeséma rationala, de aceea ce acesta §cie din deprin-dere §i repetéza machinalmentre.

Se va pune deci scolarulti incepëtora sa ci-

tésca; o frasa lamuritA, simplä, esprimändii o 'Meesét o fapta. Dupa ce ad citita frasa, magistrulase va consulta de aa intelesti scolaralti sensula §ivah5rea cuvintelorti ce o compunti; apol i se vaesplica roluld ce fia-care din aceste cuvinte jóca inconstructiune. Dupa aceea scolarula va copia fra-sa: ast-feld va fi facuta de o data mitt esercitidde logica i)ractica §i ulna de ortografie : magistrulntl Vag invätatti ex oficio gramatica, déril anintrodusti In mintea scolartlora unil §ird de notiunIutile facênda anahsuta celd me de§teptatora inte-ligente, fat% de a o incarca cu formule abstracte.Invatarea gramaticd pe derosta, este cu totuld de-feetnósä.

Esplicatiunile magistruld trebue sa fie pentrnscolari cea ma! buna gramaticii, pentru cuno§cintaprincipalelora regule §i a modestelord notiunl desintasi , care vora pune pe elevd in stare de a

compune corectil o frasa. Dietarile graduate enintelegenta, analisate in puntult de vedere aid i-deilort, altt intelesulul cuvintelord, MA vtografieI ,dictelele avända de obiectd o fapta de istorie na-tionalii, deschiderea und descoperirl industriale. oscrisóre de familie, unit contractd ea adeverintä :Acesta este fundamentula invetaturel und limbi inscélele primare §i satesd. Acésta invätatura mergealaturea en acea a citirel §i a scrieril. 0 data cucitirea, magistruld esercita mintea scolarilort subtöte formele §i o deprinde, esplicindii cuvintele eatóte resursele gramaticd. Invätandd pre scolarI scri-erea, magistrula are ocasiune de a'l aräta tóte de-ficultAtile ortografice In orI-ce sc6111 bine dirésitcitirea §i studiula limbeI 'bleep simultaned , se

complecta §i se ajuta reciprocd.Copil trebue se N. deprin§Y a'§l da socotéla la-

murita de regulele, care in usuld çillnicii le voltfi invëtata, ca apd singurI sit scrie acele reguleinteund caeta speciald. Ast-fela, sub controluld§i Indreptärile magistruld, scolaril. '§I* vord formacu placere gramatica lord §i nu vord lita In vii-torme preceptele a carora formula e in§il ad a-Ilat-os

Potrivirile cele maI elementare intre dechinaciu-nile, conjugleiunele, limbel romane en latina,maT alesti in cata privesce temeiuld scrierd cu li-tere latine, pe catt mal practica se volt arätascolarii in clasele mal de sust.

§ V.

AritmeticaNumerares, antêiulti principa ala socotelelora es-

te aceea care trebue maI cu deosebire sa atragasärguinta magistruld. Nu-e de agiunsti, ca scolarulsa scie scrie mecanica cift:e 6, 9 ..., trebue incasa AA, o idee %mural despre formarea numerelor.Acésta cu lesnire se va puté face prin esplicarilece se pota da en unit boulier-compteur. Trebuea se insista asupra principuld fundamentalti alanumerärel; a se insista asupra multiplicaciunel §i

a divisiund prin schimbarea virgaleI, a se arätalamuritd moduld cum se forméza fractiunile Oeci-male ; a na lase ne intelegere asupra principoldlogica ald fia-caria din acele patrt: regule, §1 pen-tru acésta magistruld se va servi cu numere tOrtemid, chiantandd de a pururea simtirile in ajutorul

17

www.digibuc.ro

Page 130: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

130

inteligentel. Êt puntulit asupra cäruia trebue sä se tole pondurl si mAsuri , pentru ca magi'stril O. nuconcerteze töte anevointele perserverate a le magis- se märginésed. 'numai in teoretica esplicare a (led-trului. malelord , ci mai alest se insiste la necontenita

Asa, basa fiindd pusä , remAsita va fi förte les- lord aplicare catre aceste m6suri §i greutAti.niciósA de intelesil pentru scolari. Ca o urmare a studiulul aritmeticel programele

In esercitiile de calculi" si mai alesii de calcule scólelord elementare i primare admitt predareaorale, care trebue sh se repeteze adesea, de si nu desemnulul cu mân. liberA i liniarü, esecutatii prinIn pré multil tempi magistruld va trebui sA nu se problemele geometriel aplicate.aréte nici o-datä supäratd de gresélele söd nedu- Desemnuld liniart este unit me(lilocd nemeritt demeririle scolarului 0 miscare de IBM-lie, unit zim- desveire a facultätel priceperei si wit ajutord nea-betii söd o observare ironicA , pott sA, discurageze pAratd aid mai multord ramuri de 1nv6tAturi. Sepe unit copild ori cu câtü de bunä van* va incepe cu simple linii geometrice , apoi treptata

Pururea In predarea aritmeticei magistruld va se va päsi la obiectele usuale, la machinT, la unelte,glisi unit ine(lilocii seriost de educatiune ; subiec- hArg, mapamunde etc. Ceea ce s'a visti deSpre stu-tele problemelort le va alege din töte imprejurArile diuld caligrafiel se va (lice si magistru nu as-Tietel : fapte de economia domestick ruraltt i indus- pire a face artisti in scölele elementare si prima-trialk cestiuni relative la igiena si morala practick re, ci si'§i mArginéscA inv6tAtura desemnului la ace-

Unii celebru Institutord, Girarda, dice: cä prin ea ce este utild in esersiciuld profesinnelord manualerne(liloculd unul sird de probleme bine alese, Arit- precum si In perspectiva introducerel In scólele sä-metica pOte- devini pentru locuitori , o adeväratA tesci a invelAturei arPAntagiului, WE' de necesarAscölä de logicA popukrä §i de bund sinatti practicil, fiA-cdrui locuitorii.aplicatä la töte trebuintele, la töte datori*le, latöte relatiunile esistentel kril. Punêndd in iviétA § VI. .

raporturile cele mat* multit séü mai pucinü apa-rente, mai multü eé mai pucind indepArtate, care Geo y rafi a.

unele efecte cötr A. causele lord primitive , ea In predarea Geografiel ca si in aceea a ori-cti-póte servi de o parte la restatornicirea si yëspän reia sciinçT, trebue a merge de la cunoscutd. E-direa adevërurilord §i a practicilord utile, clérli ne- levii &it voril incepe prin dispositia planului sc6-gligiate sad necunoscute. One' acum ; de all/ parte lei, alit cutei ei, observândd dimensiunele propor-pentru de a combate, prin evidenta faptelord si a tionale ì dicta* respectivA a obiectelord in asatifrelord care se rostesck rAtAcirile si prejudetele modd ei von) fi fAcutii o cbartä.populare cele mai dAunAtóre si* mai respindite. De la charta scóla se volil conduce la acea a

Magistruld pururea In problemele Ce dA se va satulul, a plasel, a districtului, a tera intregi. A-sui nu numal de a le alege potrivite et' conditiile tuna este momentuld de a presenta chArg gene-vietei ci incA cifrele care enuntä eltimi, rale §i mapemunde, In care ei, in(löstrati de cunos-calitati, pretd de objecte, ce infAcisézA cätti se póte cinti preliminare i purcedêndt de la satuld sétimat* multd valori reale. DécA d. e. chila de grMI politia lord lea de la unit centru comund, volt-se vinde cu trei galbini magistruld in problemele face cAl6toril interesante §i fruct6se.tce dä sä. nu o punA cu altui prep. Ministeriuld íI propune, treptatd cu me(lilócele,

0 dupe urmA i Mite importantä, observare ce a acoperi pAretii scötelorü de chârti, car! volt fa-ministeralii are de fAcutt In privirea studiului a-- cilita multd predarea geografiel.ritmetica, este relativA la sistemuld metricii. In a- Vote espliciciunele relatiire la meridiand, la lon-

junulii promulgarei unei legi care sä, introducA i gitudine si la latitudine, la forma pämktului siIn principate acestii istmü rationald , ministeruld miscarea sa Inprejuruld sörelui, gäseszt In acestd

sci Indestulii recomanda D-nilor magistril tea sistemil locultt lord naturalli ; ele nu constituA oftiai mare serguintä pentru desvülirea cAtit mai multü invätäturA abstracta §i numai speculativa, ci unda pârtei din aritmeticA relativA la aceatt sistemü. sirti de notiuni a cArora aplecare constantä vordSe vord trAmite de fiä-ce scólä modele de diferi- da necontenite dove(11 de utilitate,

www.digibuc.ro

Page 131: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

131

Magistrult nu va gresi (Ma va esercita pre sco- Inspitimenta memoria tinerilort scolarT cu teoriilaril din clasele uncle se predi desemnulfi la for- nesfdriite, relative la acéstä sciinta Scopult in-mare'a pe de rostt de chartl. troducerel .in scoli a acestei scatl este cu totult

practict, este spre a se face ca o armä In contra§. VII. superstitiunelort, din nendocire asa de respandite

Istoria. In clasele neculte , pre cAtt §i spre a desvëli, Ininteresult bunel sari a fil-cirei familii, inteunt

. Istoria trebue se mérga pururea In paralelp, cu modfi practict, ate folosintele ce se pott trage deGeografia. In acestü studit magistrult nu are de la nenumdratele si atitt de comune objecte natu-de a Invdta pre scolari o desértA cronologia sét rale, ce sunt sub mAna fia-ctruia stténh.o Insirare de fapte nelnsemnate, de amënuntimi 111 vederea until asa scopt, cea mal bunt meto-Art de val6re. Nictirea maT cu prisosinta, nu se dit pentru predare va fi aceea de a se pune subinfatosézt magistrului ocasiunea de a descepta in ochil scolarilort pre cAtt mai multt, animalele,tendra generaciune ce 'T este incredintatt, senti- plantele §i minerale ce se descrit si a nu face dinmentele cele mai nobile , patriotismult celü mai acéstt descriere numal o desartit clasificare, ci maientusiastfi si mai desinteresatt alest de a ardta in chipult celt mai evidentt si

Spre a adgiunge la acestil scopt, magistrult va mai Interesantil, cum acestea se pott cresce In-evita de a face digresiuni In istoiiile popóreloril multi set stirpi, dupa, trebuinta, cum si in ce modilvecine Romänilort , märginindule numaT la cat(' sunt utile §i pott deveni si mal utile etc.se cere din ele pentru inteligenta Istoriel Române, Cu ocasiunea acestui studifi, itagistrii pott etIn contactü cu acele popóre Singurulti metliloct mare avantagit, invdta multe probleme practice dede a captiva atentiunea scolarilort este de a aduna agricUlturt, si din tecnologia chimict. Ministeriultfaptele Impregiurult untd óre-care numd-rfi de per- doresce multt sä védA pe magistrii sätesci a sesóne celebre, faandii óre cum epoca In istoria na- deda la acestil importantt runt de comertil alttionalt. De aceea In scólele sätesci §i in clasa terrel, nu inst In interest de comertil , ci spre aa III primart programele cerfi predarea nu de Is- face in modt practict tóte espermintele agricole petorie , ci de biogralii romtnesci si numai In clasa care le art recomenda scolardort lort.a IV primart, spre o usórt coplectare a lacunelort In clasa IV primart programulfi prevede preda-läsate de Biografii, se pune Istoria pre scurtt a rea de eleminte de fisict popularä, probleme deRomânilort. tecnologit chimica §i mecanict. xiii pentru clasa

In ori-care clast magistruln va face Istoria In acésta programult nu are pretentiunea de a ceretout narativa, oprindt cu cea mal mare insistenta de la magistri s fact unt curst de fisica, in carerecitarea dupt. testult cArtei. Dupt be magistrulii teoria si demonstratiumle matematice aft fit 61.6

va fi presentatt tablonult unei epoce séri biogra- cum telult cursului. Programulti cere sub acesttfia until principe, va da scolarilort de redest pun- titlu rationala derimare a prejuditiilort si a su-turile cele mar importante ale lectiuneT. Cu a- prstitiunelort, elementara esplicare a fenomenelorúcestil modt scolariult face unt duplu esercitiü, de celorii ma! Insemnate, aplicarea practict a proble-Istorie si de stilt. melort celort ma elementare de mecanicä si chimie

Cu ocashinea invdtärei GeografieT, magistrult la trebuintele casnice. Pururea in ö asemine in-pentru fit-ce politie si locu-bemorabilt, fári do a vdtäturt va cuprinde atentiunea scolarilorü prinintra In multe dettitri, p6te, cu avantagit, veni st esperiminte, in cAtt rlifinitiunele §i pucinacoroboreze lectiunele de Istorie. teorie ce art simti magistru de ne7oe a se sci de

cltrá scolari, s fiä, óre cum mai de'nainte In min--§. VIII. tea acestora i s fiá ca o conchidere la care insir

vint, multamita esperimentelort.Istoria naturaldP. Ministru CultAloril aid Inotructinnel Publioe

Sub acestü titlu programult scóleIort V. A. Urechid.ettesciprimare n'at intelest nici de câtt a indirca si

www.digibuc.ro

Page 132: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

-ANESA No. 91.

DIEMOARIIAINTRU

132

STA.REA INVETITURET PUBLICE IN MOLDOVA

Estractfi.

Administratia invetimentului 0 a scelelorfi se

p.ornesce in privinta morale dupe coprinsnlfi Inv&timentului scolarri promulgatt in annulii 1851, érain plivirea materiale dupe voturile comunei pentrubudgetele respective.

A§Oigmintele de Invetäturg publicg natinnalg cese gisescil astg-rtli funcponindt in ¡Aug sunt in No .de 85 cu mill totalii de elevi §i 140 prole-son precum se pete vide din algturatult tablotestrast dupe cele mai din urnag relatil statistice.

Aceste asezeminte sunt urmäterele:

I. Invetaturà primara".

1) 25 scoli &Mesa deschise cu incepere de la 1Septernbre annult contcnitt 1858 , pe la osebitemosii ale clerulut pgmentént. AsetAmintele de in-vetituri pentru sate sunt de cea mat neapärkitrebuintg pentru o dreptg §i temeinicg respindirea invetiturei publice , infiintarea bolt este aaumeceruti de § 16 din avmentulii scolart in con-formitate cu care se si gisescü inaintite osebitenfebui I §i dispositii beg de la 1853, in privire insaci deschiderea lorti s'a statornicitt .a se face nu-me dupg zidirea caselort de see% de catre pose-sorh mosiilort, din acesta a urmattl cg, mosiile in-posesinda se succeivil dupe lungi intervale, nu apotutu fi gata One acumtl decitri casele de scelaenumerate mai sust, b care s'aii §i deschisd hive-tatui a dupe programulti algturatil sub lit. a.

Intretinerea materialg a acestot 4 scoli, cu lumi-narea, ineglOirea , argatt §i alte cheltuell mil-ante,precumu si salariarea profesorilort este a se facede cittä posesorl in conta cistiului conformii in-chiaigrei sfatului administrativa asupra referatuluiNo. 6072 din annulil 1857, pene c.indil insi o a-semeuea conditie se va pute prevede la noua in-posesuire a mosiilora , asemenea chialtueli se slo-bodtí din casa clerulul, conformü incuviintiref ur-mate asupra raportulul No. 4670 din annult 1858.

Scelele slitesci incepute nene acum sufera o lipside scolari mai de OW absolutg. Raporturile profe-sorilord sunt unanime aretiudt ingreuigrea ce sit-tenif aü de a§fi trgmite copiii la scólg, lucrult Oneanus cu totult nod pentru ei §i carel lipsesce deajutoruld copiilort in ale muncel §i a gospodariel.Ministerult pentru a'i stimula a cerutii ajutoruldsfituirilort clerului §i indemngrile autotorititilortadministrative , Ina acestea avurä puting innurire.Pentru a se da o grabnicit §i Wins/ desvelire in-vetaturei siteniloril ., arü trebui ca .infiintarea scó-lelord sätene se nu fig supuse conditiel zidirilorlide casil, de scóli si trimiterea copiilort la scólisi fig statornicitä prin o anume lege , precum inPrusia de esemplu, unde copiii nu ail voig a'si facesänta impirtisire färg a Inficisa inscrierea la scólg.cel-le sitesci costa pe mint cite 2700 lei fig-care.2) 30 scoll primare de bgeti din care cinci in

capitali st cite una prin fig-care din cele-rantepolitii, complectate mai tete ea cite patru clase, a-ferg de patru din capitalg, care at nun:1.0 cite &el,avênclfi tint alt patrulea clast generalt la scelaVasilieng din Trei-Erarchi si aferi de acele dinBesarabia, care pka acum ail numal cite done clase.Scela primal-1i centralg Basiheng din Trei-Irachrare si unil curst suplementart de do! anni pen-tru pregitirea de profesori sitenT, cu unt internattide 40 elevi gratuiti cite duo! din fli-care sc611

primarg. Acesti elevi la primirea in internatt suntdatori a infacigsa garantig ci la finitult cursululvort servi ca profesori sitesei on unde vort fi tri-mist Asemenea 14 scolt pritnare de fete din care2 in capitalg, care aceste impreung §i cu acele dinBirlad, Tecucit §i Odobesci, fiindii mai vechi se g5,-suet complectate cite cu tret (lase, era cele l'alte .

sunt deschise mime cu incepere de la 1 Septem-bre annult contenitti 1858, invetitura in tóte scii-lele primare se urmezi dupe programele allturatesub lit b §i c. Profesorii sunt totl plititi de casascelelort. Scela Vasilieng din Iasi §i acele primarede bieti din Vaslui, Husi , Barlad , Tecua, Galati,Focsani, Ocna, Backi, Tirgn-Frumost, Petra, Ro-mant , Mihgileni , Panciu 0 Odobesci . isi at caseproprietate a lorii. TOte cele l'alte scoli primaresunt astIlate in case cu chine, lucru ce adesea c4-siunezi, cele mai supgricióse neindeminin si intre-rumperi in In' mplocult cursului. Inchirigrea case-lord, lurninarea §i lnciaçlirea, argatult, reparatii si

www.digibuc.ro

Page 133: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

133

alte cheltueh mdrunte se Ingrijesed, conformd legiu-irel cuprinse la capitolulti Anesa lit N,art. XVIII lit. Z din regulamentuld organict, de (l-tre comunitdtile politiilord pe acolo wide ele stint

. representate prin o EforiA, §i de cAtre..casa scólelord pe acolo unde nu sunt Eforii, precum lu Va-slui §i MiliAileni. Siiigurd comunitatea din capitald-de §i are o Eforil face esceptie, necontribuindd cunimicii la intretinerea celord §ése scoli suburbialede bieti §i fete ce funeponézd In folosuld el, chel-tuelele scólei intri in budgetulti annuald ald fil-cd-ria Eforii. Privigherea morald §i materialA asuprascblelord tinutale o ail comitetele de inspectie coin-puse In 61-care politie din prefectuld, presidentuldEforiei §i presidentuld tribunalului judecAtorescii,=forma co rostirea § 105 din a§edarnentulti seo-lard, pe lAngd, cari ministeruld mai numesce cdte-va persóne private ; cu töte aceste scólele tinutaleaunt mal totti-d'auna lipsite de tóte cele de trebu-intd , érd mal eu sdail de reparatif precuin dove-descii nenumeratele raporturi tAnguitóre. Acésta pro-vine din aceea cA Eforiile, afiandu-ee sub directaaternare a Ministerulul din Iluntru, care singurdIntAresce budgetele Eforicesd, medilocirile Ministe-ruld de instructie ad asupra lord o förte putindInriurire , ce afard de alte imprejurAri proviue §inumai din prelungita corespondintA cerutl de o a-setnenea stlruintA prin o altA instanti. Afard deaceste seóleie primare suferd §i d, o sinititórelipsd de elevi , did W.! 120-180, cari se veddfrecuentAndd closa I 0 a IV, se vedii redu§i la 14

20. Causa e ctt cei mal mull, indatA ce al in-vetatti eltd de putinti a citi §i scrie, plasesedseóla spre a imple cancelariele instantidorü tinutale

stitesei unde sunt primiti frä atestate 0 legecoprinsd in § 418 din regulainentuld organi3d §i §9 din a§edämentuld scolard prescrie posedarea deatestate pentru primirea In ori ce servicidAcéstA lege Insl s'an gäsitfi One acuin purureaneobservatA, ca tóte desceptdrile ce s'ail fAcutri prinpublicatii oficiale §i altele. Invetatura primard estede cea mai siintit/ trebuintA pentru starea de cul-turd a societAtei nóstre §i sörta ei ard trebui a ficea ma Anteitl imbunAtAtitl. Pentru asemenea sfer-§ita ard trebui real neaperatti : a) ca fil-care scólitsd §I aibl casa proprietate a sea, b) ca 6A-care co-inunitate fArl esceptie se fid indatorit/ prin o legespeciald espliciti a indestula In chipulti celd mai

largd trebuintele materiale ale scólei, c) ca pentraasemenea indestulare comnniititile se stee sub 'ne-medilocita ascultare a administratiel scólelord pu-Wee, d) 'ea trAmiterea tutulord copiilord la scólelepublice se fiti stipulate prin o InadinsA legiu;re. In-tretinerea tutulord acestoill scoll primare cost/ peanal lei.

ANESA No. 92.

Catra profesorii seólelorli ma ). jos insemnate.

Cu raportuld D-le No s'an ptimita cu dcs-lusirile ce dai D-ta asupra bigArilord de sémii,&cute pe lunele Septembre §i Octombre precumcataloguld pe ..Noembre §i Decembre, crud pentruartile ce neapdratd trebue sA aibd scolaril cadvind färti cArtt in scóld tiu numal c pierdd vre-inea in Ward, ci prindti §i local altord scolarlsea vreinea de ingrijire a profesorilerd ce ard pu-té adAoga la acei scolarl; ce vind cu töte aletrebuincióse In sail. Copii nu se primescd Inscoli numai ca se le fid Profesorul Doied ci ca slinvete carte, apoi fArd carp ce Invetdturd le-ardputé da? negre§itd cd arti fi nuinai o ostenéllzadarnird. De aceea D-ta vel Ingriji ca de actituinnaiute, cAndti va veni vre-und copild sl se scrieintre scolarI sI nu-14 piiinescl mal nainte de a ve-dé cd are ctirtile trebNincióse la clasuld unde vafi sA-§I urmeze invelltura. Astmenea §i pentruaceia ce se aft& acuin in seóll sl se pue mid so-

sciantfi spre its-1 cumpera cartile ce le lipsesel§i cine incl la acelt sorocti nu va urma astd-feld,se" se depArtede din sceld. Pentru el de la sc(514se cere spurt la invétAturl §i candti va vedé cine-va scolari réma§i eu totuld inderltd nu volt atre-bui lord la neaverea celord trebuin-eiöse, i maI multü va socoti acésta ea und efecttial neingrifirel protesoi ilord §i a§a pe nedreptate§i cinstea invetAtorului va ptttirni i inorderea in see-lele publice sit va perde. Caqile ce trebue sd aibtifArd osebre top seolaril din cl. II. §i III. snnt a-cestea ce mai jos se tnseinnéz ca pretuld fil-cdret-á buclti adectl :

eea noud ce ale precid de lei 3pen. Cl. il. i Deprinderea de Popd . . . . 2 10

listoria sfánta Dkaronfi . . . 3

8 10

www.digibuc.ro

Page 134: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

134

Ssolaril Cl. U vorh inveta pe din afara din gra-Inaba numal declinarile §i conjugarile, dupA foitece le va scrie fitt-care scolard, acesti-a yore in-veta pe din afara §i Tab la luI Pitagora.'

Caligrafia. .

Geografia cea mica. . .

Gramatica de D, Pope. .pen. C1.III. Ca techismult.

Evangelia.Aritmetica ..

323292

10

10

10

21 30Pe langA acestea D-ta vel ingriji ca scolara ce

treed in Cl. 1II-ea sa'§1 sevar§6sca interint antcursulti Invetaturelorn ce suntd hotarate pentrn a-ceste clast, ca e§indt pe tote anuld scolari dintea-cestt clase, s pea remane loct slobode pentruaceia earl mutt sa se sue de la Cl. a doua ; farcatI din scolaril Cl. treia volt voi s remade malmilli& vreme in 8016, ea al urmeze §i alte Wye-¡glut' acei-a se Tore Invoi cu D-ta ea se. le dallectil in alte cesurI, dare. de acelea carl sunte ho-tarAte pentru sc6la publica.

La Buzefi No. 618.La Ploesei No. 61g.La Targove§te No. 611. cu deosebita.La, Braila No. 612. idem.La Slatina No. 613. idem.La Pite§tI No. 614: idem.La Remniculd-VAlcil No. 43 1838 Ian. 14.La Giurgiu No, 13. 1838 Ian. 24.Li Caraeala No. 72. idem.La Calara§l No. 74. idem.

ANESA No. 93.

CIRCULARÁ CATRE PROFESORI/ DE PRIN JUDETE.

Dupe harta terra romanesci, facenduse aici cateo hart& deosebita de fie§ce care judcte in marirnlmpatrita, se tramite D-tale harta acelul judettica, acume mal nainte de a se Interco candidatilpe la satele lorti, sä dai sciinla dela den§i de nu-mirea cea adevarata a satelorti, de positia ski de-partarea lorü unniti de altulti, de direcOO rIurilort§i a drumurilorti celorti mari ; sa, Indreptezl pe a-céstA harta gre§elele ce vel gasi. Asemenea in-sciintandu-te §i de ocoluld pla§ilord §i ale judetu-iur ce acume le aI; pe urma sit ve0i hotarite, sefinsemnee pe acésta harts en ecsactitate. SA adangl

Inca numele satelord ce volt fi mal lipsind intrinsa§i scotindu copil dupe acesta harta indreptata, satramiAl §i la Eforie una cele mal tar(lin One lasfer§itulti luI Octomvrie viitord, cande atuncl area se face cu aceste harte o lucrare trebtinciása§i in privin0 scólelord Communale.

No. 658 Craiova.No. 659 Cernetl.No. 669 Thrgu-Jiulul.No. 66] Caracale.No. 662 Remn.-Velcel.No. 663 Slatina.No. 664 Pite§cl.No. 665 Giurgit.No. 666 Campu-Lungt

1839. Italia 5.

No. 667 Ploe§cl.No. 668 Calara§t.No. 669 Vikde-MunteNo. 670 Ru§i de VedeNo. 671 TArgove§fea,No. 672 Buzeu.No. 673 Braila,No. 674 Foc§anT.

ANESA No. 94.

Dama ad ea ultim5, aneal nrmItárea &calm% relativi la primireaIn eeóle a tiganilorcl.

CIRCULARlj CATRE PROFESORII SCCILELORtr DEPRIN JUDETE.

Catt-va din Domnia-vóstra profesorif aa Muttintrebare EforieI déca trebue sa se primesca la in-vetatura in saele publice §i. tiganil §i déci tre-bue sa se indatoreze §i el la contribuirea intocmi-rei scólelort comunale. Eforia socotesce de cuviinp,ea printeacésta circulara se face. cunoscute §idom-nieMéle cá nid o legiuire din regulamentule orga-nict nu opresce pe tiganl de a se bucura §i eI dedreptulti ce aft toti locuitoril acestel Ord, sa Inve-e carte §i se se himineze ea sa Implinésa, mat

bine clatoriile loru de crestiul §i de óment In so-cietate , de a lasa top copiiI de VganI ce se volttrarnite la mile sä fia primit1 de o potrivii cu cel

, §i prin urmare tóte familiile de tiganI , cevort fi cu locuinti pl la sate, at sa platesca aceldol lei ce s'au ho-aratil a da pentru inveptoril sa-tulul, fia-care enoria§ti fan), -deosebire de trepta.

No. 47 Craiova. .

No..48 Targn-Jiulul. No. 56 Ru§il- de-Vede.No. 49 Caracalt. No 57 Val.- d e- Mu nte.No. 50 Minn.:Mel. No. 58 Cal/1.ml.No 51 Slatina. No. 59 BuzeO.No. 52 Pitescf. No. 60 Braila.No. 53 Ploescl. No. 61 Foc§anI.No. 54 Targove§tea. No. 62 Giurgiu,55 CAmpu-Lungil . No. 63 CernetI.No. 64 Colegiult Sf. Sava cl 1 011 Incepëtóre.

1840, lanuarie...

www.digibuc.ro

Page 135: Urechia, B.a., Scolele Satesci În Romănia

www.digibuc.ro