Buletinul Comisiei ianuarie-februarie 2011 in comisii/Comisia... · Buletin informativ de analiză...

BULETINUL COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ

DIN SENATUL ROMÂNIEI Ianuarie - Februarie 2011

I. Activitate legislativă II. Activitate diplomatică III. Relaţii internaţionale IV. Audieri parlamentare V. Relaţii publice

____________________________________________________________________________

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă

(2)

VI. Activitate legislativă Şedinţa din 2 februarie 2011, orele 15.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Viorel Badea - vicepreşedinte, dl senator Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Marian Rasaliu, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă L 796/2010 Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Protocolului privind dispoziţiile tranzitorii anexate la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat la Bruxelles, la 23 iunie 2010. Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii de senatori la seminarul parlamentar pe teme de securitate şi apărare organizat de Centrul ”George C. Marshall” din Germania (Garmisch, Germania, 23-25 februarie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul.

* Şedinţa din 3 februarie 2011, orele 15.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Viorel Badea - vicepreşedinte, dl senator Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Augustin Humelnicu, dl. senator Marian Rasaliu, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă L 806/2010 Proiect de lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, şi a Protocolului adiţional la acesta, semnat la Chişinău, la 23 septembrie 2010.


(3)

Membrii Comisiei au avizat favorabil prezentul proiect de lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului senator Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii, la seminarul parlamentar OCDE cu tema ”OCDE la 50 de ani: politici mai bune pentru vieţi mai bune” (Paris, 23-24 februarie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul.

* Şedinţa din 8 februarie 2011, orele 15.00, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Viorel Badea - vicepreşedinte, dl senator Cătălin Mardare - secretar, dl. senator Georgică Severin, dl senator Romeo Nicoară, dl. senator Marian Rasaliu, membri ai Comisiei. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului senator Günthner Tiberiu la Conferința Președinților Comisiilor pentru dezvoltare regională și dezvoltare durabilă din parlamentele statelor membre ale UE (Budapesta, 3-4 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul. XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului senator Titus Liviu Pașca la Seminarul Liderilor Grupului Parlamentar ALDE (Bruxelles, 3-4 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul.

* Şedinţa din 22 februarie 2011, orele 09.30, Sala de şedinţe a Comisiei pentru politică externă, Senat Participanţi: dl. senator Titus Corlăşean - preşedinte, dl. senator Viorel Badea - vicepreşedinte, dl senator Cătălin Mardare - secretar, dl senator Raymond Luca, dl. senator Marian Rasaliu, dl. senator Augustin Humelnicu, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă L 31/2011


(4)

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 128/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale. Membrii Comisiei au acordat, în unanimitate, vot favorabil la raportul proiectului de Lege. Avizarea de Memorandumuri privind acţiuni de relaţii externe XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului senator György Frunda la reuniunile Subcomisiei pentru alegerea judecătorilor la CEDO (Paris, 7 martie 2011) şi a Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului (Paris, 8 martie 2011) ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul. XXIV-2010

Memorandum privind participarea unei delegaţii de senatori din partea Senatului României la reuniunea Asociaţiei Secretarilor Generali de Parlamente (ASGP) şi la cea de-a 124-a Adunare a Uniunii Interparlamentare şi la reuniunile asociate (Panama City, 15-20 aprilie 2011).

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul. Se recomandă ca delegaţia senatorială să fie însoţită de un singur consilier. XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la Conferinţa parlamentară cu tema ”Uniunea Europeană: un actor global în domeniile sănătăţii şi dezvoltării?” şi la Reuniunea Consiliului Forumului Parlamentar European pentru Populaţie şi Dezvoltare (Londra, 17-18 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul. XXIV-2010 Memorandum privind participarea domnului senator Marius Sorin Ovidiu Bota şi a doamnei Cristina Dumitrescu, Secretarul tehnic al GRUI, a Sesiunea anuală 2011 a Conferinţei Parlamentare privind Organizaţia Mondială a Comerţului (Geneva, 21-22 martie 2011). Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul. XXIV-2010

Memorandum privind participarea domnului senator Georgică Severin și a doamnei Adriana Badea, consilier DOPI, la reuniunea Comisiei pentru afaceri


(5)

parlamentare a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), Clermont Ferrand, Franţa, 4-8 aprilie 2011. Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul. XXIV-2010 Memorandum privind participarea unei delegaţii din partea Senatului României la cea de-a 4-a Conferinţă Globală a Parlamentelor împotriva corupţiei (GOPAC), Ciudat de Mexico, Mexic, 11-13 martie 2011). Membrii Comisiei solicită avizul de oportunitate din partea M.A.E. XXIV-2010 Memorandum privind organizarea vizitei în România a delegaţiei Grupului parlamentar de prietenie Suedia-România, în perioada 20-25 mai 2011. Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul. XXIV-2010

Memorandum privind participarea domnului senator Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei Parlamentului României la APCE, la reuniunea Subcomisiei APCE pentru Orientul Mijlociu (Paris, 8 martie 2011), a domnului senator György Frunda, membru al Delegaţiei Parlamentului României la APCE, la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri politice (Paris, 9 martie 2011) şi a domnului Răzvan Tănase, secretarul Delegaţiei Parlamentului României la APCE, la cele două reuniuni sus-menţionate. Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil memorandumul.

II. Activitate diplomatică Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, l-a primit joi, 6 ianuarie a.c., pe ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă.

În cadrul întrevederii au fost trecute în revistă realizările cooperării dintre cele două ţări în anul 2010 şi au fost stabilite priorităţilor pentru anul în curs. La finalul întâlnirii, Titus Corlăţean a declarat: „Am dorit ca, la început de an, să facem un bilanţ al cooperării din 2010 dintre România şi Republica Moldova, inclusiv în plan parlamentar, şi să facem o evaluare la început de an 2011, luând în considerare şi evoluţiile politice de la Chişinău - formarea


(6)

majorităţii parlamentare, formarea Guvernului care este anunţată pentru jumătatea lunii ianuarie şi constituirea structurilor parlamentare. De asemenea, am urmărit să identificăm proiectele de cooperare între cele două ţări, să vedem care sunt priorităţile noastre la nivel parlamentar, dar şi relaţia externă în raport cu partenerii europeni ai României şi ai Republicii Moldova pentru a susţine eforturile de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană”. Senatorul a anunţat că în luna februarie a.c. membrii Comisiei pentru politică externă din Senatul României vor avea o întrevedere, la Chişinău, cu membrii Comisiei pentru politică externă din Republica Moldova pentru a stabili un calendar comun în ceea ce priveşte cooperarea pe plan extern. „Ne aflăm sub preşedinţia ungară a Uniunii Europene şi dorim să promovăm accelerarea negocierilor privind Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE, precum şi accelerarea discuţiilor pe o foaie de parcurs în ceea ce priveşte procesul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni. De altfel, avem de implementat acel Protocol de cooperare şi parteneriat european, semnat anul trecut de preşedinţii celor două Parlamente, aici la Bucureşti” a precizat Titus Corlăţean.

Cei doi oficiali au discutat şi despre constituirea unei comisii comune româno-moldovene de afaceri externe şi de integrare europeană, care să pună în valoare expertiza românească legată de măsurile necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a anunţat că, începând cu 19 ianuarie, sunt programate o serie de conferinţe la nivelul universităţilor româneşti pentru o mai bună promovare a realităţii socio-culturale şi politice din Republica Moldova, precum şi a aspiraţiilor europene ale acesteia: „Vom organiza o serie de întâlniri cu studenţii, o serie de conferinţe în diverse universităţi din Bucureşti, dar şi din Braşov sau alte centre universitare din România. Vom începe chiar pe 19 ianuarie la Universitatea Transilvania, la Facultatea de Drept, acolo unde sunt şi studenţi din Republica Moldova. Vom avea o dezbatere legată de Republica Moldova, de relaţia României cu Republica Moldova, precum şi despre aspiraţiile europene ale cetăţenilor săi. ” .

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, l-a primit luni, 17 ianuarie a.c., pe Ambasadorul Canadei în România, E.S. Dl. Philippe BEAULNE.


(7)

În cadrul discuţiilor au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale la nivel politic, economic şi cultural, inclusiv la nivel parlamentar.

Titus Corlăţean a promovat ideea înfiinţării în cadrul parlamentului canadian a unui grup de prietenie cu România. Totodată, senatorul român a propus realizarea unei întâlniri oficiale la nivelul Comisiilor pentru politică externă din legislativul român, respectiv cel canadian, în cursul anului 2011, în cadrul căreia vor fi discutate o serie de proiecte importante în plan bilateral precum şi subiectul eliminării vizelor necesare cetăţenilor români care călătoresc în Canada.

A fost reiterată susţinerea României pentru semnarea şi ratificarea de către statele membre UE a noului Acord Economic şi Comercial Extins dintre Uniunea Europeană şi Canada.

De asemenea, cei doi oficiali au subliniat importanţa francofoniei pentru relaţiile bilaterale dintre România şi Canada.

În data de 18 ianuarie 2011 senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, l-a primit, în vizită de prezentare, pe E.S. domnul Bahador Aminian Jazi, noul ambasador al Republicii Islamice Iran la Bucureşti. În cadrul primirii a fost confirmată deschiderea ambelor părţi pentru dezvoltarea dialogului la nivel parlamentar, în plan bilateral şi multilateral, instrument politic indispensabil pentru susţinerea eforturilor privind construcţia


(8)

unei păci durabile, a securităţii şi stabilităţii în regiunea Orientului Mijlociu şi la nivel global.

În acest context, s-a apreciat că în anul 2011 ar putea fi organizate convorbiri oficiale româno-iraniene la nivelul Grupurilor de prietenie şi al Comisiilor pentru politică externă din cele două Parlamente.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a reiterat poziţia României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, în dosarele aflate în discuţie (pe palierele politic, economic, utilizarea energiei nucleare, drepturile omului), subliniind interesul şi deschiderea pentru identificarea soluţiilor pe calea dialogului politic, în vederea relansării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Islamică Iran.

În plan bilateral, au fost evocate documentele aflate în diferite stadii de negociere (combaterea traficului de droguri şi a crimei organizate şi terorismului, cooperarea în domeniul economic şi cultural), fiind evidenţiat interesul mutual pentru semnarea şi ratificarea acestor documente.

A fost subliniată importanţa deosebită a discuţiilor în format P5+1 de la Istanbul pentru garantarea unei păci durabile în zona Golfului Persic şi dezvoltarea unor proiecte de cooperare economică.


(9)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, s-a întâlnit marţi, 18 ianuarie a.c., cu Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, Knut Vollebaek.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii asupra situaţiei minorităţii române din statele vecine României, conţinutul şi efectele

legii cetăţeniei adoptate în 2010 în Ungaria, situaţia rroma la nivel european, inclusiv în România, precum şi asupra evoluţiilor politice legate de Republica Moldova. Titus Corlăţean a semnalat în acest context preocuparea pentru lipsa de progrese legate de recunoaşterea identităţii

naţionale a minorităţii române în nord estul Serbiei şi menţinerea de către autorităţile sârbe a distincţiei artificiale dintre români şi „vlahi”.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a insistat asupra necesităţii respectării cu rigurozitate a criteriilor politice pentru aderarea la UE, inclusiv cele referitoare la minorităţile naţionale. Identitatea culturală a minorităţii române se află in pericol, date fiind lipsa educaţiei în limba maternă, a obstacolelor existente în calea exercitării libertăţii religioase sau a accesului la mass media în limba maternă etc.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat, în cadrul delegaţiei Parlamentului României condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi cel al Senatului, Mircea Geoană, la întâlnirea cu Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.

Întâlnirea s-a desfăşurat joi, 10 februarie, la sala Avram Iancu a Parlamentului României.

Titus Corlăţean a avut o intervenţie în cadrul reuniunii, care a vizat atingerea obiectivului României de aderare la Spaţiul Schengen, problematica eliminării vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în S.U.A. şi Canada şi respectiv relaţia Uniunii Europene cu Republica Moldova.


(10)

Senatorul Corlăţean a solicitat o implicare consistentă şi consecventă a Comisiei Europene în dialogul cu autorităţile S.U.A. pentru asigurarea unui tratament echitabil pe baza de reciprocitate pentru toţi cetăţenii europeni în materia politicii de vize, respectiv atingerea obiectivului eliminării vizelor pentru cetăţenii români, similar cetăţenilor aparţinând majorităţii Statelor Membre UE.

A subliniat faptul că România dispune de un set de argumente consistente de natură politică, strategică, ţinând cont de cooperarea militară, care să permită atingerea acestui obiectiv pe canal bilateral, într-o perspectivă de timp previzibilă, dincolo de aspectele de natură tehnică ridicate de autorităţile competente în materie de la Washington.

România a preferat însă să fie un membru corect al UE şi să acţioneze în cadrul politicii compune unitare ale Uniunii în dialogul cu SUA pe diferite teme de interes, inclusiv domeniul vizelor. Acest lucru se întâmplă spre deosebire de demersurile altor State Membre ale UE, care au obţinut eliminarea vizelor pe calea dialogului bilateral. Senatorul a insistat asupra necesităţii asumării de către Bruxelles de o maniera şi mai consistentă a demersului politic şi tehnic pentru eliminarea discriminării la care sunt supuşi cetăţenii români europeni care călătoresc în SUA şi Canada.

În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, Titus Corlăţean a insistat pentru fructificarea cadrului oferit de existenţa unui partener democratic şi pro-european la Chişinău, conferit de funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană. În acest scop, senatorul a insistat asupra accelerării negocierilor în vederea încheierii acordului de asociere la UE a Republicii Moldova, promovării unui pachet de asistenţă financiară din fonduri UE pentru dezvoltarea şi modernizarea statului moldovean, şi în special asupra accelerării discuţiilor pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în spaţiul european.


(11)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, l-a primit vineri, 11 februarie a.c., pe Ambasadorul Pakistanului la Bucureşti, E.S. Rab Nawaz Khan. Cei doi oficiali au analizat stadiul relaţiilor bilaterale în plan politic, economic, au discutat despre cooperarea în cadrul organizaţiilor internaţionale şi la nivelul Uniunii Europene, despre situaţia din Orientul Mijlociu şi cooperarea în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului. Au fost trecute în revistă ultimele evoluţii politice din România şi Pakistan.

Titus Corlăţean a confirmat Ambasadorului Pakistanului susţinerea României pentru acordarea unui sprijin economic de urgenţă din partea UE ca urmare a inundaţiilor catastrofale din Pakistan de anul trecut.

În acest sens, autorităţile de la Bucureşti vor transmite europarlamentarilor români

solicitarea de susţinere a aprobării pachetului UE de măsuri comerciale de urgenţă pentru Pakistan, agreat la nivelul Comisiei Europene. Pachetul de măsuri va fi supus aprobării Parlamentului European la 25 februarie 2011.

Ambasadorul Pakistanului a reiterat invitaţia adresată anterior Preşedintelui Comisiei pentru politică externă, de a face o vizită oficială în Pakistan în cursul anului 2011.

Invitaţia a fost acceptată, urmând ca perioada să fie convenită pe canale diplomatice.

*

Delegaţia Comisiei pentru politică externă, condusă de senatorul Titus Corlăţean, s-a întâlnit marţi, 22 februarie a.c., la Palatul Parlamentului, cu membrii delegaţiei franceze condusă de Jean-Claude Mignon, preşedintele Delegaţiei parlamentare franceze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Din partea Comisiei pentru politică externă au mai participat vicepreşedintele comisiei, senatorul Viorel Badea, Augustin Humelnicu, Raymond Luca.


(12)

Alături de preşedintele Jean-Claude Mignon au fost prezenţi la discuţii senatorul Laurent Beteille, deputaţii Rudy Salles, Rene Rouquet precum şi secretarul delegaţiei, Xavier Pinon.

În cadrul întrevederii au fost trecute în revistă relaţiile bilaterale solide dintre România şi Franţa, Parteneriatul Strategic dintre cele două state, precum şi evoluţiile recente privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen. S-a discutat pe marginea demersurilor oficiale realizate până în prezent pentru gestionarea problemelor cetăţenilor români de origine rromă în relaţie cu Franţa. De asemenea, au fost analizate subiectele importante de afaceri europene aflate în dezbaterea Consiliului Europei şi a Adunării Parlamentare.

Titus Corlăţean a reiterat necesitatea continuării procesului de extindere a Uniunii Europene şi promovarea valorilor democraţiei de tip european în Balcani şi în spaţiul estic, cu referire specială la Republica Moldova.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, s-a întâlnit miercuri, 23 februarie a.c., cu Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă.

În cadrul întâlnirii au fost evaluate concluziile recentei vizite oficiale la Chişinău a delegaţiei Senatului României. Au fost abordate aspecte legate de implementarea protocoalelor de colaborare dintre cele două Parlamente, respectiv înfiinţarea Comisiei comune pentru integrare europeană, proiectul de twinning cu finanţare europeană, pregătirea staff-ului de specialitate din Parlamentul Republicii Moldova în domeniul juridic pentru asigurarea expertizei în domeniul legislaţiei comunitare.

Totodată, au fost discutate modalităţile concrete de susţinere la nivel parlamentar a obiectivelor europene ale Republicii Moldova.

*

Membrii Comisiei pentru politică externă s-au întâlnit marţi, 22 februarie a.c., cu delegaţia canadiană aflată în vizită oficială în România, condusă de către Brad Trost, membru al Comisiei parlamentare pentru comerţ internaţional din Camera Comunelor.


(13)

Din partea română au participat senatorii Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, Radu Cătălin Mardare, secretarul comisiei şi Raymond Luca. Delegaţia canadiană a fost compusă din Herb Styles, preşedinte al Style Reality Inc., Wayne Webster, preşedintele companiei Princess Tower, Jerry Sherman, directorul executiv al organizaţiei non-guvernamentale Christian Embassy şi David Imbrock, reprezentant internaţional al aceleiaşi organizaţii. În cadrul întrevederii a fost analizat stadiul relaţiilor bilaterale, în contextul aniversării recente a 90 ani de relaţii diplomatice neîntrerupte dintre România şi Canada. În acest context, cei prezenţi au evidenţiat relaţiile excelente dintre cele două state, precum şi dorinţa reciprocă de a le dezvolta în continuare, atât în plan politic, cât şi în ce priveşte cooperarea sectorială în domenii de interes comun, în mod prioritar cel economic. Interlocutorii au susţinut necesitatea consolidării parteneriatului trans-atlantic, dat fiind ca cele două părţi împărtăşesc aceleaşi valori democratice. Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat a reiterat solicitarea României faţă de eliminare a vizelor impuse cetăţenilor săi pentru deplasarea în Canada, care să asigure un tratament nediscriminatoriu în raport cu toţi cetăţenii UE. Cu acest prilej, a fost exprimată susţinerea României pentru semnarea şi ratificarea de către statele membre UE a noului Acord Economic şi Comercial Extins între Uniunea Europeană şi Canada.

*


(14)

Luni, 28 februarie a.c., senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, a avut o întrevedere cu Konstantinos Vrettos, preşedintele Comisiei permanente pentru apărare şi afaceri externe a Parlamentului elen. La întrevedere a participat şi ES Georgios Poukamissas, ambasadorul Republicii Elene la Bucureşti.

În cadrul întrevederii au fost abordate stadiul relaţiilor politice, economice şi culturale existente între cele două state, precum şi colaborarea în cadrul instituţiilor europene - Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE. Titus Corlăţean a solicitat sprijinul Greciei pentru obţinerea de către România a unei decizii favorabile de aderare la Spaţiul Schengen, în cursul anului 2011, solicitare care a generat o reacţie favorabilă din partea omologului său grec. Konstantinos Vrettos a precizat că va adresa o scrisoare pe această temă ministrului de externe a Republicii Elene, solicitând sprijinirea României în procesul de aderare la Spaţiul Schengen. În cadrul discuţiei au fost abordate, de asemenea, evoluţiile legate de procesele europene în curs, extinderea UE în Balcanii de Vest precum şi Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova. Discuţiile au pus în evidenţă abordări similare la subiectele menţionate. De asemenea, s-a făcut o evaluare a situaţiei din Orientul Mijlociu şi spaţiul arab precum şi posibilele evoluţii din zonă. Senatorul Titus Corlăţean a adresat invitaţia ca o delegaţie a Comisiei permanente pentru apărare şi afaceri externe a Parlamentului elen să efectueze o vizită oficială în România, în semestrul al doilea al anului în curs, invitaţia fiind acceptată de partea elenă


(15)

III. Relaţii internaţionale Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei parlamentare române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a luat cuvântul luni, 24 ianuarie a.c., în cadrul Primei părţi a Sesiunii plenare a APCE, la dezbaterea privind Raportul de activitate al Consiliului Europei, la punctul referitor la alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova din 28 noiembrie 2010. Titus Corlăţean a participat în calitate de observator din partea APCE la alegerile menţionate. În intervenţia sa a salutat progresele substanţiale în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, în raport cu alegerile organizate de fostul guvern comunist, la 5 aprilie 2009, gradul ridicat de transparenţă, accesul neîngrădit al tuturor candidaţilor la mass-media, precum şi implicarea cetăţenilor, în special a tinerilor, în procesul electoral. De asemenea, Corlăţean a subliniat faptul că noul guvern de la Chişinău este unul democratic, profund ataşat valorilor europene, iar progresele semnificative înregistrate recent în materie de standarde democratice şi legislaţie electorală trebuie sprijinite de Consiliul Europei în continuare, în vederea consolidării fundamentului legislativ şi instituţional democratic al statului moldovean. Senatorul român şi-a exprimat convingerea că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va susţine noul guvern de la Chişinău în continuarea eforturilor de democratizare a societăţii moldoveneşti, menite să îndeplinească obiectivul prioritar al autorităţilor de la Chişinău, aderarea la Uniunea Europeană. Anexăm textul intervenţiei în limba franceză. M. CORLĂŢEAN (Roumanie) – Monsieur le Président, chers collègues, j’aimerais tout d’abord remercier et féliciter nos rapporteurs pour leur travail, leurs rapports et leurs conclusions. J’ai fait partie de la mission d’observation qui s’est rendue en Moldova lors des dernières élections anticipées. Les observateurs ont bien travaillé. Ils ont pris très au sérieux ce processus. La présence internationale était importante et a pu soutenir un processus électoral démocratique. J’ai constaté un progrès substantiel par rapport au processus électoral du 5 avril 2009. Il existe en effet désormais un accès démocratique aux médias pour tous les candidats. La transparence s’est améliorée et la population


(16)

s’implique davantage, notamment les jeunes. Les choses ne sont peut-être pas parfaites, mais elles vont dans le bon sens. S’il était nécessaire d’améliorer les choses, le Conseil de l’Europe pourrait le faire par le biais d’un dialogue avec un gouvernement qui constitue cette fois un partenaire de la famille européenne, puisqu’il s’agit d’un gouvernement démocratique ayant une orientation européenne. C’est une très bonne occasion de poursuivre ces efforts de réformes nécessaires de la société moldave pour confirmer le fondement démocratique ainsi que de certains aspects de législation et de questions institutionnelles. C’est le sens de mon intervention : compte tenu du fait que le peuple et la société moldaves ont une vocation européenne, il importe de continuer à les soutenir dans cette voie, puisque tant le pouvoir que l’opposition ont fixé pour objectif l’adhésion à l’Union européenne. Je tiens de nouveau à remercier les rapporteurs de leurs conclusions.

*

Contribuţii la dezbaterea raportului privind „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”, în cadrul APCE

Domnul senator Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei parlamentare române la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, a luat cuvântul miercuri, 26 ianuarie a.c., în cadrul Primei părţi a Sesiunii ordinare a APCE, la dezbaterea privind raportul cu tema „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”, raportor Christos Pourgourides (Cipru) din partea Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a APCE.

Domnul senator Corlăţean a propus ca un raport ulterior să abordeze problema vulnerabilităţii sistemului judiciar de la Strasbourg, care decurge din faptul că, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, rolul de monitorizare a executării hotărârilor a fost încredinţat Comitetului Miniştrilor. „Acesta din urmă este un organ eminamente politic, care nu are acces la o paletă adecvată de sancţiuni şi nu are forţa politică de a se angaja în discuţii complexe şi delicate şi de a lua decizii sancţionatorii faţă de statele care refuză să execute hotărârile Curţii Europene.”, a mai adăugat domnul senator. Domnia sa a susţinut propunerea ca însăşi Curtea Europeană să primească dreptul de a decide asupra acestui tip de sancţiuni.

Printre aspectele pozitive evocate de reprezentantul Delegaţiei române la APCE se numără încorporarea de către majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, în sistemul juridic naţional, atât a prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, cât şi a jurisprudenţei


(17)

Curţii, precum şi redeschiderea procedurilor judiciare naţionale, în baza unei condamnări pronunţate la Strasbourg.

De asemenea, domnia sa a subliniat importanţa şi consecinţele modificării jurisprudenţei Curţii, în sensul luării în considerare a realităţii economice din fostele ţări comuniste, în procesele de restituire a imobilelor naţionalizate sau de despăgubire, un exemplu elocvent în acest sens fiind decizia Broniowski contra Poloniei, şi respectiv noua lege poloneză adoptată în consecinţă ulteror, care plafonează cuantumul despăgubirilor la un nivel realist, care să poată fi respectat de statul condamnat. Curtea Europeană a constatat că jurisprudenţa sa anterioară privind respectarea strictă a principiului restitutio in integrum sau a despăgubirilor la valoarea integrală a imobilului pe piaţă nu are o acoperire realistă, din cauza capacităţii financiare limitate a statelor central şi est-europene de a asigura punerea în practică a principiului amintit. De aceea, în prezent Curtea Europeană şi Comitetul Miniştrilor sunt favorabile adoptării în statele vizate a unui nou sistem mai realist şi funcţional de asigurare a despăgubirilor la un nivel care să poată fi suportat de către stat.

În acest context, domnul senator Corlăţean a subliniat necesitatea ca, în cele 18 luni stabilite de Curtea Europeană, în cazul deciziei-pilot Maria Atanasiu contra României (octombrie 2010), similară cauzei poloneze menţionate, statul român să adopte o nouă lege, care să fie în consonanţă cu jurisprudenţa revizuită a Curţii Europene.

*

În perioada 14-16 februarie a.c. a avut loc la Chişinău vizita oficială a delegaţiei Senatului României, condusă de preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, la invitaţia preşedintelui Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova, Igor Corman. Delegaţia română a fost compusă din senatorii Viorel Badea, vicepreşedinte al Comisiei, Cătălin Radu Mardare, secretarul Comisiei, precum şi senatorii Marian Iulian Rasaliu, Augustin Humelnicu şi Romeo Nicoară. Programul oficial al vizitei a inclus primiri la Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Preşedinte al Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, întâlniri cu Primul Ministru Vlad Filat, cu vicepremierul şi respectiv ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă. De asemenea, senatorii


(18)

români au avut întrevederi cu ministrul justiţiei Alexandru Tănase, cu vice-ministrul economiei, Octavian Calmîc, precum şi cu liderii facţiunilor parlamentare din Alianţa pentru Integrare Europeană şi respectiv opoziţia comunistă.

În cadrul vizitei au fost analizate subiecte referitoare la perspectivele europene ale Republicii Moldova, necesitatea unui sprijin în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei actuale cu cea europeană. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a precizat că legislativul de la Bucureşti este dispus să

ofere Parlamentului de la Chişinău toată baza legislativă care este deja sincronizată cu cea europeană şi este acceptată de comunitatea europeană, fapt care îi va scuti pe legislatorii Republicii Moldova de traducerea şi coordonarea unui volum de acte legislative de peste 150 000 de pagini.

Cu acest prilej, a fost transmisă o scrisoare de invitaţie, adresată de Secretarul General al Senatului României, directorului Aparatului Parlamentului Republicii Moldova, de a efectua o vizită la Bucureşti, pentru a stabili agenda asistenţei tehnice oferite de Parlamentul României, precum şi intensificarea colaborării interparlamentare la nivel de comisii permanente şi al cadrului administrativ al celor două parlamente.

Titus Corlăţean a menţionat că, în calitatea sa de preşedinte al comisiei de politică externă a Senatului român, poartă un dialog activ cu omologii săi din alte parlamente ale statelor membre UE în vederea susţinerii integrării europene a Republicii Moldova. „Discuţiile, în acest moment, se axează pe necesitatea ridicării regimului de vize, dar şi pe introducerea în viitorul acord de


(19)

asociere a Republicii Moldova la UE a unei clauze privind perspectiva integrării”, a declarat acesta.

De asemenea, s-a decis implementarea unui proiect de Twinning între Republica Moldova –România şi un stat membru UE, cu finanţare europeană, în parteneriat cu România şi un stat european, stabilit de oficialii de la Chişinău.

În cadrul unei conferinţe comune de presă cu omologul său de la Chişinău, Igor Corman, senatorul român a reiterat sprijinul pe care România îl oferă şi este dispusă să-l ofere şi în continuare Republicii Moldova pe parcursul procesului de integrare europeană a acesteia. Corlăţean a menţionat şi demersurile Bucureştiului pentru a sprijini accelerarea semnării Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE, care să conţină o clauză care să spună că finalitatea este confirmarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova.

Titus Corlăţean a subliniat necesitatea stabilităţii politice în Republica Moldova, în mod special prin prisma alegerii preşedintelui, pentru continuarea reformelor şi a procesului de integrare europeană. „Pentru eforturile şi proiectele legate de apropierea de UE, acest ciclu politic fragmentar pe termen scurt şi eventuale alegeri anticipate constituie cea mai proastă soluţie”, a declarat el.

În cadrul întâlnirii delegaţiei române cu Premierul Vlad Filat au fost abordate subiecte ce ţin de cooperarea bilaterală, fiind remarcat caracterul ascendent al acesteia, precum şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor dintre cele două state.

Oficialii au făcut un schimb de opinii privind stadiul actual de implementare a celor mai importante proiecte comune, dar au examinat şi posibilitatea iniţierii unor acţiuni de promovare a intereselor Republicii Moldova în plan internaţional şi modul în care România ar putea sprijini aspiraţiile de integrare europeană ale acesteia.

Corlăţean a remarcat succesele înregistrate de autorităţile Republicii Moldova pe calea integrării europene, aprobarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, demararea dialogului pentru negocierea Acordului de Liber Schimb cu UE, dar şi performanţele în cadrul Parteneriatului


(20)

Estic. În acest context, referindu-se la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în UE , preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senatul de la Bucureşti a subliniat faptul că, “demersurile de sprijin din partea Parlamentului României sunt destul de consistente. În acest context, săptămîna trecută am avut o întrevedere cu Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, unul din subiectele discutate fiind liberalizarea regimului de vize pentru circulaţia cetăţenilor Republicii Moldova în spaţiul Schengen. Ne-a bucurat că acest lucru a fost bine înţeles la Bruxelles şi că solicitarea noastră de accelerare a negocierilor privind liberalizarea regimului de vize este tratată foarte serios". Totodată, el a informat că Senatul României a ratificat proiectul de acord privind acordarea unui suport de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, menţionând că iniţiativele care vizează ajutorarea Chişinăului sunt mereu susţinute de toate formaţiunile din Senatul român.

În cursul vizitei oficiale la Chişinău senatorii români au depus o coroană de flori la Monumentul „Ştefan cel Mare şi Sfânt”.


(21)

IV. Audieri parlamentare Comisia pentru politică externă din Senatul României a organizat marţi, 22 februarie, împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, o dezbatere cu tema „Percepţia Federaţiei Ruse în România, Republica Moldova şi Ucraina”. Membrii celor două comisii parlamentare au audiat, în acest cadru, o serie de reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale din România, Republica Moldova şi Ucraina, pe tema rezultatului studiului efectuat în cadrul proiectului "East-East" al Fundaţiei Soros intitulat „Percepţia Rusiei în trilaterala România - Republica Moldova - Ucraina”. Studiul menţionat a fost realizat prin contribuţia echipelor de cercetare şi analiză de la Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning de la Bucureşti, Institutul pentru Politici Publice de la Chişinău şi Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică de la Kiev. Potrivit acestuia peste jumătate dintre români au o părere bună despre cetăţenii ruşi şi Federaţia Rusă ca ansamblu, deşi există şi o percepţie negativă cu privire la relaţia româno-rusă, plecând de la unele realităţi istorice. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat că în relaţia României cu Federaţia Rusă este nevoie de o viziune pozitivă, de construcţie, cu evitarea greşelilor de ambele părţi. “Faptul că modul în care românii îi percep pe ruşi este mai degrabă pozitiv oferă poate şi o anumită dezinhibare a modului în care putem înţelege şi putem construi o relaţie politică cu Federaţia Rusă, mai funcţională decât este în prezent şi încercăm să evităm folosirea vechilor angoase în bătăliile politice electorale, pentru că până la urmă cineva poate câştiga conjunctural nişte voturi în plus, dar cu siguranţă statul român şi cetăţenii săi pot pierde mult mai mult, în primul rând din punct de vedere economic”, a spus Titus Corlăţean. De asemenea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a relevat că la nivelul Parlamentului României se va realiza o îmbunătăţire a contactelor bilaterale cu partea rusă. 'La nivelul structurilor parlamentare, eu cred că pe de o parte putem reactiva de o manieră chiar foarte consistentă şi fără mari probleme grupul parlamentar de prietenie româno-rus şi, pe de altă parte, la nivelul comisiilor de politică externă nu vă ascund că anul acesta mi-am propus să ieşim din această stare de neutralitate. Aş spune că avem tot interesul să existe un canal funcţional de comunicare, măcar la nivel parlamentar, dacă la nivel prezidenţial, sau la nivelul Guvernului nu vedem lucruri deosebite, cel puţin în prezent', a spus Titus Corlăţean.


(22)

În finalul dezbaterii, domnul Titus Corlăţean a arătat că la modul în care românii percep relaţia cu Rusia are o contribuţie semnificativă Republica Moldova şi situaţia de dincolo de Prut. 'Cred că şi ruşii au înţeles foarte bine acest aspect, că până la urmă voinţa unui popor trebuie să prevaleze şi nu alte modalităţi, instrumente sau sensibilizări', a evidenţiat Corlăţean.

V. Relaţii publice Senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, a participat joi, 17 februarie a.c., la conferinţa privind „Problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului”.

În cadrul conferinţei au fost dezbătute problematica restituirii proprietăţilor şi a condamnărilor la CEDO în această materie, întâlnirea fiind organizată de Consiliul Europei, în colaborare cu Ministerul român al Afacerilor Externe şi cu sprijinul Human Rights Trust Fund.

La manifestare au luat parte specialişti din ţări precum Albania, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Georgia şi Federaţia Rusă, la nivel de ministru sau secretar de stat din cadrul autorităţilor specializate în problematica restituirii proprietăţilor. Printre vorbitori s-au numărat Santiago Quesada, Grefier al Secţiei a III-a a CEDO, Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Alfred Rushaj, ministru adjunct al Finanţelor din Albania, Danela Masheva, ministru adjunct al Justiţiei din Bulgaria, Piotr Styczen, ministru adjunct al Infrastructurii din Polonia, Crinuţa Dumitrean, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Lucrările conferinţei au fost deschise de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, iar rolul de moderator al evenimentului i-a revenit agentului guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, subsecretarul de stat în MAE Răzvan-Horaţiu Radu.

Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat, Titus Corlăţean, consideră că printr-un dialog politic între Guvern şi Parlament poate fi găsită o soluţie corectă şi durabilă în cazul legislaţiei privind restituirea proprietăţilor.


(23)

„Este nevoie, în primul rând, de un efort de concentrare politic, iar aici, dacă dorim să obţinem o soluţie legislativă şi echitabilă, dar şi durabilă, care să asigure stabilitate, este nevoie de consens politic. Cred că pentru obţinerea consensului politic va fi nevoie totuşi de un dialog între Parlament şi Guvern, chiar înaintea adoptării proiectului de lege în Executiv, dacă vom şti să evităm soluţii complicate. Dacă nu venim cu soluţii clare şi discutate cu comisiile de specialitate chiar mai înainte, va fi dificil”, a afirmat Corlăţean, în intervenţia sa.

El a apreciat că aplicarea de către CEDO a hotărârii-pilot în cauza 'Maria Atanasiu şi alţii împotriva României' este esenţială pentru arhitectura legislativă instituţională românească.

„Această hotărâre pilot reprezintă un moment de inflexiune, dar şi o oportunitate în acelaşi timp, pentru că CEDO ne-a tot spus şi ne spune şi acum: 'Aveţi grijă, sistemul nu este funcţional. Sistemul de despăgubire nu este funcţional'. Noi înţelegem, chiar din ce spune hotărârea Curţii, că trebuie să găsim o soluţie care să respecte în egală măsură principiile Justiţiei, dar care să fie şi realistă. Şi ne pune la dispoziţie 18 luni la dispoziţia statului român - asta însemnând Guvern, dar mai ales Parlament - să adoptăm o nouă legislaţie care să răspundă aşteptărilor Curţii Europene şi aşteptărilor cetăţenilor, în primul rând”, a explicat preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat.

Corlăţean a afirmat că trebuie găsit un echilibru în acest caz, pentru a se evita continuarea generării unor frustrări şi nemulţumiri în rândul celor care aşteaptă o justă despăgubire.

„Eu, ca senator al României, mă lovesc săptămânal de oameni care nu mai au răbdare să aştepte ca statul să-i despăgubească, să-i recompenseze pentru ceea ce au avut de suferit înainte de '89, dar în egală măsură de reprezentanţii a zeci de familii de oameni care au ajuns în stradă, pentru că soluţia cealaltă a produs, pe de altă parte, alte efecte, iar statul nu a fost capabil să le ofere protecţie socială”, a completat Corlăţean.

Din 2010, Titus Corlăţean este doctor al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, în materia Dreptului Internaţional Public, teza sa de doctorat analizând controlul executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

*


(24)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean a participat, joi, 2 februarie a.c., la o dezbatere organizată de Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu” având ca temă raportul privind reconcilierea între statele din fosta Iugoslavie, prezentat la Strasbourg, în cadrul sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din săptămâna 24-28 ianuarie a.c.. În calitate de membru al delegaţiei române la reuniunea APCE, Titus Corlăţean a susţinut o comunicare pe marginea acestui raport, intitulat „Reconcilierea şi dialogul politic între ţările din fosta Iugoslavie”, raportor Pietro Marcenaro. În acest context, senatorul a semnalat aprecierile încurajatoare ale raportului APCE, subliniind faptul că deşi reprezintă „o fotografie de etapă într-o procedură mai largă de monitorizare a evoluţiilor de ordin democratic în spaţiul ex-iugoslav”, se poate constata o evoluţie, per ansamblu, pozitivă”. Corlăţean a evidenţiat şi o serie de probleme, menţionate şi în raport, care trebuie să fie rezolvate în perioada următoare - continuarea reformelor politice interne, rezolvarea chestiunilor legate de persoanele dispărute - numărul acestora ridicându-se la 12 mii de persoane, deplina cooperare cu Tribunalul Penal Internaţional, precum şi necesitatea adoptării în toate statele fostei Iugoslavii a unor legi care să asigure protecţia minorităţilor naţionale la standarde europene. În ceea ce priveşte chestiunea minorităţilor naţionale, senatorul a menţionat contribuţia delegaţiei române la APCE, care a propus două amendamente, votate în unanimitate de plenul Adunării de la Strasbourg, privind menţinerea problemei minorităţilor naţionale în cadrul proceselor de monitorizare a angajamentelor europene asumate de statele din regiune. Totodată, urmare intervenţiei senatorului Titus Corlăţean în cadrul Comisiei afaceri politice a APCE, această comisie a respins unanim amendamentul formulat de delegaţia Ungariei, care dorea consacrarea obligativităţii implementării formelor de autonomie teritorială pe criterii etnice în spaţiul ex-iugoslav. Plenul Adunării a confirmat prin votul larg majoritar respingerea acestui amendament. Pe de altă parte, senatorul Corlăţean a criticat, în cadrul prezentării făcute la Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, menţinerea divizării artificiale în Serbia între identitatea naţională a etnicilor români din Voivodina şi cea aşa-zis „vlahă” a etnicilor români din Serbia de Nord - Est (Valea Timocului). A subliniat că Parlamentul României îşi va menţine poziţia de susţinere a integrării Serbiei în UE, în condiţiile respectării cu stricteţe a criteriilor politice de aderare, inclusiv în ceea ce priveşte recunoaşterea identităţii naţionale a


(25)

tuturor cetăţenilor sârbi de origine română şi respectării drepturilor lor privind educaţia în limba maternă, biserică, mass-media etc.. Titus Corlăţean a precizat că poziţia României în ceea ce priveşte evoluţia ţărilor din spaţiul ex-iugoslav este una foarte clară, apreciind că singura soluţie care poate asigura stabilitatea şi prosperitatea în această regiune marcată istoric de conflicte inter-etnice, este „soluţia integrării”.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, împreună cu Ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniţă, au participat miercuri, 19 ianuarie a.c., la Braşov, la o dezbatere cu studenţii vizând viitorul european al Republicii Moldova şi relaţiile cu România. Întâlnirea a avut loc în amfiteatrul Facultăţii de Drept a Universităţii Transilvania, la dezbatere fiind prezenţi aproximativ trei sute de studenţi din România şi Republica Moldova, ai universităţii menţionate.

Titus Corlăţean a trecut în revistă elementele relevante privind istoria şi identitatea comună şi a prezentat demersurile politice româneşti, inclusiv pe linie parlamentară, pentru sprijinirea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. În context, senatorul român a subliniat importanţa continuării demersurilor pentru finalizarea negocierilor, în 2011, a Acordului de asociere a R. Moldova la UE şi ulterior a Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova şi UE, precum şi accelerarea discuţiilor pentru o foaie de parcurs în

ceea ce priveşte procesul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a reiterat interesul statului nostru şi sprijinul oferit de România în cadrul familiei europene pentru realizarea acestor obiective.

Totodată, a făcut apel la studenţii basarabeni pentru conştientizarea asumării la nivel individual şi colectiv a necesităţii constituirii unei noi elite în statul moldovean, orientată european, al cărui nucleu îl pot constitui cei ce studiază la universităţi apreciate din România şi în plan european.


(26)

Ambasadorul Reniţă a prezentat studenţilor stadiul actual al eforturilor Republicii Moldova de preluare a valorilor democraţiei de tip european şi i-a îndemnat, pe cât posibil, să revină peste Prut dupa finalizarea studiilor, pentru a contribui cu expertiza lor la efortul comun al societăţii moldoveneşti de apropiere de Europa.

În cursul aceleaşi zile, senatorul Titus Corlaţean şi Ambasadorul Iurie Reniţă au avut întâlniri oficiale cu Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, precum şi cu Primarul Municipiului Braşov, George Scripcaru, pentru a identifica proiecte de cooperare bilaterală în plan economic, turistic, cultural şi universitar între judeţul Braşov şi raioane sau localităţi din Republica Moldova.

*

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat miercuri, 24 februarie a.c., la Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, la Conferinţa „Efectele hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în perspectiva aderării Uniunii Europene la Convenţie”.

Invitat în calitate de vorbitor, Titus Corlăţean a făcut o prezentare a unora dintre hotărârile de condamnare a României la CEDO şi a problemelor legate de executarea acestor hotărâri. Totodată, senatorul a dezbătut problematica viitoarei aderări la UE a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, inclusiv din punct de vedere al executării hotărârilor Curţii Europene şi armonizarea jurisprudenţei CEDO şi respectiv a Curţii de Justiţie de la Luxemburg.

La lucrările conferinţei au participat specialişti, practicieni şi teoreticieni, care au dezbătut actualul stadiu al negocierilor de aderare din perspectiva implicaţiilor jurisprudenţei CEDO asupra dreptului intern al statelor membre, au analizat viitorul regim juridic al celor două instanţe europene, cu privire specială asupra efectelor hotărârilor CEDO pronunţate în cauzele împotriva României.

Din 2010, Titus Corlăţean este doctor al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, în materia Dreptului Internaţional Public, teza sa de doctorat analizând controlul executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Buletinul Comisiei ianuarie-februarie 2011 in comisii/Comisia... · Buletin informativ de analiză...

Documents

Transcript of Buletinul Comisiei ianuarie-februarie 2011 in comisii/Comisia... · Buletin informativ de analiză...