Buletin Comisie noiembrie 2011 - senat.ro · Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat...

BULETINUL COMISIEI PENTRU POLITICĂ EXTERNĂ

DIN SENATUL ROMÂNIEI

Noiembrie 2011

I. Activitate legislativă

II. Activitate diplomatică

III. Relaţii internaţionale

IV. Audieri parlamentare

____________________________________________________________________________

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat de experţii Comisiei pentru politică externă

(2)

I. Activitate legislativă

Şedinţa din 1 noiembrie 2011, orele 10.00, Sala de şedinţe a Comisiei

pentru politică externă, Senat

Participanţi: dl.senator Titus Corlăţean - preşedinte dl. senator

Ovidius Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Radu Mardare - secretar, dl.

senator Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Augustin

Humelnicu, dl.senator Marian Rasaliu, dl. senator Romeo Nicoară, dl.

senator Crin Antonescu, membri ai Comisiei; dl. Marius-Ioan Piso, director

general al Agenţiei Spaţiale Române - Ministerul Educaţiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului; dl.Eusebiu Pistru, secretar de stat, d-na Carmen Pop,

şef serviciu - Ministerul Transporturilor; dl.Mihail Vasile Ozunu, secretar de

stat - M.A.P.N.

Agenda legislativă

L 661/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi

Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind cooperarea în domeniul

apărării, semnat la Hanoi, la 13 aprilie 2011.

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil proiectul de lege.

L 665/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Agenţia

Spaţială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenţia pentru

înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene şi termenii şi condiţiile aferente, semnat

la Bucureşti la 20 ianuarie 2011, pentru aderarea României la Convenţia pentru

înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene, semnată la Paris, la 30 mai 1975, pentru

aderarea României la Acordul între statele părţi la Convenţia pentru înfiinţarea


(3)

Agenţiei Spaţiale Europene şi Agenţia Spaţială Europeană privind protecţia şi

schimbul de informaţii clasificate, semnat la Paris, la 19 august 2002.


L 666/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun

între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi

Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2010.


L 649/2011

Proiect de lege privind ratificarea Acordului multilateral între statele din

sud-estul Europei pentru aplicarea Convenţiei privind evaluarea impactului

asupra mediului în context trans-frontieră, semnat la Bucureşti la 20 mai 2008.


*



Participanţi: dl.senator Titus Corlăţean-preşedinte dl. senator Ovidius

Mărcuţianu - vicepreşedinte, dl. senator Radu Mardare - secretar, dl. senator

Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Augustin


senator Crin Antonescu, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 656/2011


(4)

Proiect de lege pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul

European de Informaţii privind Vehiculele şi Permisele de Conducere

(EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29iunie 2000.

Domnul senator Ovidius Mărcuţianu a fost desemnat raportor.

L 650/2011


Guvernul Republicii Turcia privind dobândirea dreptului de proprietate asupra

terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la

Bucureşti la 9 decembrie 2010.

Domnul senator Georgică Severin a fost desemnat raportor.

L 651/2011

Proiect de lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de

autorităţile române la Bucureşti la 10 martie 2011 şi aprobată prin Decizia

Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 25 martie 2011.

Domnul senator Cătălin Mardare a fost desemnat raportor.

L 652/2011


autorităţile române la Bucureşti la 22 decembrie 2010, aprobată prin Decizia

Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 7 ianuarie 2011 şi

pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind

ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar

Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile

române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009 şi prin Decizia Consiliului

director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii

suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie


(5)

2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar

Internaţional din 21 septembrie 2009.


L 653/2011


Guvernul Guernsey privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal, semnat la

Londra, la 12 ianuarie 2011 şi în Guernsey, la 17 ianuarie 2011.

Domnul senator Romeo Nicoară a fost desemnat raportor.

L 654/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului între România şi

Confederaţia Elveţiană, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2011, de amendare a

Convenţiei între România şi Confederaţia Elveţiană pentru evitarea dublei

impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere şi a Protocolului, semnate

la Bucureşti la 25 octombrie 1993.

Domnul senator Raymond Luca a fost desemnat raportor.

*



Participanţi: dl.senator Titus Corlăţean - preşedinte dl. senator Ovidius


Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl. senator Augustin


senator Crin Antonescu, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 662/2011


(6)


Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind transportul rutier internaţional

de persoane şi mărfuri, semnat la Amman la 9 ianuarie 2011.


L 663/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Convenţiei între Guvernul României şi

Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri şi

prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a Protocolului la

Convenţie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011.


L 664/2011

Proiect de lege pentru acceptarea amendamentelor la Protocolul

Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată

la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la poluanţii organici persistenţi,

adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998, adoptate prin deciziile 2009/1, 2009/2 şi

2009/3 cu ocazia celei de-a douăzeci şi şaptea reuniuni a Organismului

Executiv, la Geneva, la 14 – 18 decembrie 2009.

Domnul senator Ovidius Mărcuţianu a fost desemnat raportor.

L 655/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Tratatului între România şi Regatul

Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20

septembrie


L 655/2011


(7)



septembrie 2010.

Domnul senator Titus Corlăţean a fost desemnat raportor.

L 657/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între României şi Regatul

Spaniei cu privire la funcţionarea Institutului Cultural Român de la Madrid şi a

Centrului Spaniol al Institutului Cervantes din Bucureşti, semnat la Madrid la

19 octombrie 2010.

Domnul senator Romeo Nicoară a fost desemnat raportor.

L 667/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului euro-mediteranean privind

serviciile aeriene între Uniunea Europeană şi statele sale membre ale acesteia,

pe de o parte, şi Regatul Haşemit al Iordaniei, pe de altă parte, semnat la

Bruxelles la 15 decembrie 2010.

*





Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl.senator Viorel Badea, dl.

senator Romeo Nicoară, membri ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 656/2011


(8)

Proiect de lege pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul

European de Informaţii privind Vehiculele şi Permisele de Conducere

(EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29iunie 2000.


L 650/2011


Guvernul Republicii Turcia privind dobândirea dreptului de proprietate asupra

terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la

Bucureşti la 9 decembrie 2010.

Membrii Comisiei au acordat, în unanimitate, vot favorabil la raportul

proiectului de lege.

L 651/2011


autorităţile române la Bucureşti la 10 martie 2011 şi aprobată prin Decizia

Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 25 martie 2011.

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat negativ proiectul de lege.

L 652/2011


autorităţile române la Bucureşti la 22 decembrie 2010, aprobată prin Decizia

Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 7 ianuarie 2011 şi

pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind

ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar

Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile

române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009 şi prin Decizia Consiliului

director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii

suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie


(9)

2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar

Internaţional din 21 septembrie 2009.

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat negativ proiectul de lege.

L 653/2011


Guvernul Guernsey privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal, semnat la

Londra, la 12 ianuarie 2011 şi în Guernsey, la 17 ianuarie 2011.


L 654/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Protocolului între România şi

Confederaţia Elveţiană, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2011, de amendare a

Convenţiei între România şi Confederaţia Elveţiană pentru evitarea dublei

impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere şi a Protocolului, semnate

la Bucureşti la 25 octombrie 1993.


L 662/2011


Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind transportul rutier internaţional

de persoane şi mărfuri, semnat la Amman la 9 ianuarie 2011.


*

Şedinţei din 10 noiembrie 2011, orele 10.30, Sala de şedinţe a

Comisiei pentru politică externă, Senat




(10)

Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl.senator Viorel Badea, dl.


Agenda legislativă

L 663/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Convenţiei între Guvernul României şi

Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri şi

prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a Protocolului la

Convenţie, semnate la Riad la 26 aprilie 2011.


L 664/2011

Proiect de lege pentru acceptarea amendamentelor la Protocolul

Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată

la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la poluanţii organici persistenţi,

adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998, adoptate prin deciziile 2009/1, 2009/2 şi

2009/3 cu ocazia celei de-a douăzeci şi şaptea reuniuni a Organismului

Executiv, la Geneva, la 14 – 18 decembrie 2009.


L 655/2011



septembrie 2010.


L 657/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între României şi Regatul

Spaniei cu privire la funcţionarea Institutului Cultural Român de la Madrid şi a


(11)

Centrului Spaniol al Institutului Cervantes din Bucureşti, semnat la Madrid la

19 octombrie 2010.


L 667/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului euro-mediteranean privind

serviciile aeriene între Uniunea Europeană şi statele sale membre ale acesteia,

pe de o parte, şi Regatul Haşemit al Iordaniei, pe de altă parte, semnat la

Bruxelles la 15 decembrie 2010.


L 670/2011

Propunere legislativă privind instituirea Zilei Limbii Române.

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil propunerea legislativă.

Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de

modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi

al Consiliului din 5 iulie 2006 privind gruparea europeană de cooperare

teritorială (GECT) în ceea ce priveşte clarificarea, simplificarea şi îmbunătăţirea

constituirii şi punerii în aplicare a unor astfel de grupări – COM(2011) 610

final.

Membrii Comisiei au dezbătut şi avizat favorabil propunerea de

regulament

*






(12)

Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl.senator Marian Rasaliu, dl.


Agenda legislativă

L 676/2011

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

92/2011 privind aprobarea organizării unor acţiuni de informare privind

politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi

internaţional.


L 681/2011


78/2011 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în domeniul afacerilor

europene.


*





Georgică Severin, dl. senator Raymond Luca, dl.senator Marian Rasaliu, dl.


Agenda legislativă

L 703/2011


(13)

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite

ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor

balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie

2011.

Primă lectură.

L 702/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi asociere între

Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi

Republica Serbia, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 29 aprilie 2008.

Primă lectură.

*



Participanţi: dl.senator Titus Corlăţean - preşedinte, dl. senator Radu

Mardare - secretar, dl. senator Georgică Severin, dl. senator Augustin

Humelnicu, dl.senator Marian Rasaliu, dl. senator Romeo Nicoară, membri

ai Comisiei.

Agenda legislativă

L 703/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite

ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor

balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie

2011.

Membrii Comisiei au acordat, în unanimitate, vot favorabil la raportul


(14)

proiectului de lege.

L 702/2011

Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi asociere între

Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi

Republica Serbia, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 29 aprilie 2008.

Domnul senator Augustin Humelnicu a fost desemnat raportor.

L 696/2011


96/2011 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.


L 717/2011

Proiect de lege – Legea bugetului de stat pe anul 2012.



(15)

II. Activitate diplomatică

Preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean,

l-a primit marţi, 8 noiembrie a.c., pe ambasadorul Statului Israel în România,

E.S. Domnul Ben Eliezer. În cadrul întrevederii a fost trecut în revistă stadiul

relaţiilor bilaterale la nivel politic, economic şi cultural dintre cele două state.

Cei doi oficiali au

analizat ultimele

evoluţii ale procesului

de pace din Orientul

Mijlociu şi respectiv

din cadrul Organizaţiei

Naţiunilor Unite, pe

această temă.

Ambasadorul Statului

Israel a prezentat o serie de puncte importante care constituie poziţia Israelului

cu privire la acest subiect, inclusiv referitoare la necesitatea lansării de negocieri

directe, fără precondiţii, între delegaţiile israeliană şi palestiniană.

În cadrul întâlnirii a fost subliniată importanţa dialogului politic din

cadrul Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu a Adunării Parlamentare a

Consiliului Europei (APCE), la care participă ca invitaţi permanenţi delegaţiile

parlamentare ale Knesset-ului israelian şi a Consiliului Legislativ palestinian,

precum şi agenda de lucru a Comisiei în partea de final a acestui an.

De asemenea, au fost trecute în revistă elementele de agendă ale vizitei

oficiale a preşedintelui Comisiei pentru politică externă în Israel, programată în

cursul lunii viitoare.


(16)

În perioada 17-21 decembrie, Titus Corlăţean va efectua o vizită oficială

la Tel Aviv şi Ierusalim şi ulterior la Ramallah, la invitaţia preşedintelui

Comisiei de apărare şi relaţii externe a Knesset-ului, respectiv a secretarului

general al Consiliului Legislativ Palestinian.

Miercuri, 9 noiembrie a.c., preşedintele Comisiei pentru politică externă,

senatorul Titus Corlăţean, s-a întâlnit la sediul Senatului cu ministrul afacerilor

externe al Republicii Slovenia, Samuel Zbogar, aflat într-o vizită oficială în

România.

La întâlnire au mai participat secretarul Comisiei pentru politică externă,

senatorul Radu Cătălin Mardare, precum şi ambasadoarea Sloveniei la

Bucureşti, Jadranka Šturm Kocjan.

În cadrul întrevederii au fost trecute în revistă stadiul relaţiilor bilaterale

în plan politic, economic, cultural şi o serie poziţii similare ale celor două state

la nivel european.

Discuţiile au pus în evidenţă viziunea comună româno-slovenă referitoare

la temele europene, respectiv susţinerea continuării proceselor de aderare


(17)

europeană şi euro-atlantică în Balcani, necesitatea unui sprijin consistent, la

nivelul UE, pentru ţările din Parteneriatul Estic şi susţinerea vocaţiei europene

pentru state precum Republica Moldova, în perspectiva unei viitoare aderării la

UE, noua perspectivă financiară / revizuirea bugetului Uniunii Europene, cu

specială privire asupra

bugetului alocat politicilor de

coeziune socială şi politicii

agricole comune. Întâlnirea a

prilejuit şi un schimb de

opinii referitoare la evoluţiile

din Orientul Mijlociu şi

procesul de pace din regiune.

Senatorul Titus Corlăţean a mulţumit pentru sprijinul constant al Sloveniei

pentru aderarea României în Spaţiul Schengen şi a exprimat speranţa că o

aderare, posibil în două etape, se va materializa anul viitor pentru ţara noastră şi

Bulgaria.

Cei doi oficiali au

căzut de acord asupra

oportunităţii întăririi

relaţiilor de diplomaţie

parlamentară dintre

România şi Slovenia,

convenindu-se de

principiu, asupra unor

vizite oficiale la nivelul

Comisiilor parlamentare pentru politică externă şi respectiv grupul de prietenie

româno-sloven, în cursul anului viitor.


(18)


l-a primit joi, 10 noiembrie a.c., pe ambasadorul Statului Palestina în România,

E.S. domnul Ahmad Bader.

Cei doi oficiali au analizat ultimele evoluţii ale procesului de pace din

Orientul Mijlociu şi respectiv din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Ambasadorul Statului

Palestina a prezentat o

serie de puncte importante

care constituie poziţia

Palestinei referitoare la

angajarea unui proces de

negocieri directe între

partea palestiniană şi cea

israeliană. A fost

evidenţiată poziţia autorităţilor palestiniene la continuarea „implantărilor

evreieşti” din „zona ocupată”. Ambasadorul palestinian a afirmat că dacă

construcţia implantărilor ar fi stopată pentru cel puţin două - trei luni, atunci

aceasta ar constitui un semnal că se doreşte reluarea concretă a negocierilor.

În cadrul întâlnirii a fost subliniată importanţa dialogului politic din

cadrul Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu a Adunării Parlamentare a

Consiliului Europei (APCE), la care participă ca invitaţi permanenţi delegaţiile

parlamentare ale Knesset-ului israelian şi a Consiliului Legislativ palestinian,

precum şi agenda de lucru a Comisiei în partea de final a acestui an.

În final, au fost trecute în revistă elementele de agendă ale vizitei oficiale a

preşedintelui Comisiei pentru politică externă în teritoriile palestiniene,

programată în cursul săptămânii viitoare, la invitaţia secretarului general al

Consiliului Legislativ Palestinian.


(19)

III. Relaţii internaţionale

Domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, a

efectuat în zilele de 4 şi 5 noiembrie a.c., o vizită oficială la Belgrad, la invitaţia

omologului său Dragoljub Mićunović.


efectuează vineri, 4 noiembrie a.c., o vizită oficială la Belgrad, la invitaţia

omologului său din Adunarea Naţională a Republicii Serbia, Prof. Dr.

Dragoljub Mićunović.

La nivel parlamentar, agenda vizitei cuprinde întâlniri cu preşedintele şi

cu membrii Comisiei pentru politică externă din legislativul sârb, cu

vicepreşedintele Adunării Naţionale, Nikola Novaković şi cu preşedintele

grupului de prietenie cu România din Adunarea Naţională, Siniša

Stamenković.


(20)

Titus Corlăţean a avut programate, de asemenea, întâlniri cu secretarul

de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad, Ivan Mrkic, cu

viceprim-ministrul sârb Božidar Delić, precum şi cu Jovan Ratkovic,

consilierul de afaceri externe al Preşedintelui Republicii Serbia.

Pe agenda discuţiilor figurează relaţiile bilaterale în plan politic dintre

cele două ţări, inclusiv palierul parlamentar, prioritățile europene ale Republicii

Serbia, procedura de ratificare la nivel european a Acordului de Stabilitate şi

Asociere a Serbiei, standardele europene şi cooperarea naţională în domeniul

protecţiei minorităţilor naţionale, cu specială privire asupra minorităţii române

din Serbia.

I N F O R M A R E privind vizita oficială în Serbia a preşedintelui

Comisiei pentru politică externă a Senatului, senatorul Titus Corlăţean (4-5

noiembrie 2011)

Senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă,

a efectuat în zilele de 4 şi 5 noiembrie a.c., o vizită oficială la Belgrad, la

invitaţia omologului său Dragoljub Mićunović.

Programul vizitei a inclus întâlniri cu vice-prim-ministrul sârb Božidar Delić,

cu Jovan Ratkovic, consilierul de afaceri externe al Preşedintelui Republicii

Serbia, cu preşedintele Comisiei pentru politică externă din Adunarea Naţională

a Republicii Serbia, Prof. Dr. Dragoljub Mićunović, cu vicepreşedintele

Adunării Naţionale, Nikola Novaković, cu adjunctul ministrului afacerilor

externe, Ivan Mrkic, precum şi cu preşedintele grupului parlamentar de

prietenie cu România, Siniša Stamenković.

Discuţiile cu oficialii sârbi au confirmat interesul unei cooperări strânse

între cele două ţări în domeniul politic, economic, cultural, promovarea în

continuarea a unor proiecte de interes comun, precum cele din domeniul

energetic, implementarea Strategiei europene a Dunării etc.


(21)

Totodată, a fost reafirmat interesul strategic al României de susţinere a

continuării într-un ritm susţinut a procesului de integrare europeană şi euro-

atlantică a ţărilor din Balcani, cu sublinierea rolului cheie pe care Serbia îl joacă

din acest punct de vedere.

În acest context, a fost evocată procedura aflată pe rolul Senatului

României de ratificare a Acordului de stabilizare şi de asociere a Serbiei la UE.

Un punct special pe agenda discuţiilor l-a constituit situaţia minorităţii

române din Serbia, indiferent de modul de denumire (români / vlahi) din

perspectiva garanţiilor oferite de legislaţia sârbă în materie şi respectiv de

angajamentele internaţionale ale Serbiei în domeniul protecţiei minorităţilor

naţionale.

Oficialii sârbi au exprimat dorinţa de a elimina pe calea dialogului politic

bilateral orice semne de întrebare care există în legătură cu acest subiect,

precum şi angajamentul de a pune în practică pentru persoanele care îşi asumă

identitatea română, dreptul la educaţie în limba maternă, accesul la media în

limba maternă, exprimarea fără constrângeri a libertăţilor religioase în limba

maternă, soluţionarea favorabilă a solicitărilor comunităţii româneşti din Serbia

de restituire a imobilelor naţionalizate în timpul regimului comunist şi celelalte

drepturi garantate de Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecţia

minorităţilor naţionale precum şi de alte tratate internaţionale ratificate de

Serbia în această materie, ca şi de legislaţia naţională.

Senatorul român a înmânat oficialilor sârbi un aide-memoire (anexat) cu

solicitări concrete referitoare la aspectele prezentate mai sus.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a menţionat că poziţia de

principiu favorabilă a Parlamentului României pentru ratificarea Acordului de

stabilizare şi de asociere al Serbiei va ţine cont de evaluarea privind îndeplinirea

criteriilor politice de la Copenhaga în perspectiva unei viitoare aderări a Serbiei


(22)

la UE, criterii care fac referire explicită la modul concret de punere în practică a

standardelor europene de protecţie a minorităţilor naţionale. Senatorul român a

insistat asupra faptului că nu se doreşte o interconectare a aprobării Acordului

de Stabilizare şi Asociere al Serbiei de problema minorităţii române din Serbia

şi că Senatul României va analiza modul în care sunt îndeplinite de către

autorităţile sârbe a criteriilor politice de la Copenhaga.

Titus Corlăţean a exprimat în atenţia autorităţilor sârbe aşteptarea părţii

române ca reuniunea Comisiei mixte interguvernamentale româno-sârbe în

domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, programată la jumătatea lunii

noiembrie a.c., să se finalizeze cu un protocol semnat, care să conţină măsuri

concrete şi un „road-map” pe termen scurt, mediu şi lung în acest domeniu,

document care va avea un impact pozitiv asupra accelerării procedurii de

ratificare în Senatul României a acordului menţionat. Deşi există un mecanism

pentru monitorizarea acordul din 2002 încheiat între România şi fosta

Iugoslavia referitor la protecţia minorităţilor naţionale, comisia mixtă

interguvernamentală româno-sârbă privind minorităţile naţionale nu s-a reunit

decât de trei ori, ceea ce nu a produs rezultatele dorite.

Propunem:

• Să aprobaţi prezenta informare;

• Înscrierea pe ordinea de zi a Proiectului de Lege pentru ratificarea

Acordului de stabilizare şi asociere între Comunităţile Europene şi statele

membre ale acestora şi Republica Serbia, sesizarea Comisiei pentru politică

externă pentru realizarea raportului principal, a Comisiilor pentru Afaceri

Europene şi a Comisiei pentru românii de pretutindeni pentru avizele

corespondente;


(23)

• Efectuarea procedurii de ratificare într-un calendar elastic, indicativ

Februarie 2012, în interiorul căruia procedura de ratificare să poată fi finalizată

mai rapid, în Decembrie 2011, în funcţie de progresele înregistrate în perioada

următoare în legătură cu subiectele care cu constituit agenda discuţiilor oficiale

de la Belgrad.

Senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă,

a prezentat membrilor Comisiei, în cadrul şedinţei de marţi, 8 noiembrie a.c.,

concluziile vizitei oficiale întreprinse în zilele de 4 şi 5 noiembrie a.c. la

Belgrad.

Senatorul Titus Corlăţean a informat pe membrii Comisiei pentru

politică externă în legătură cu dorinţa exprimată de oficialii sârbi de a elimina

pe calea dialogului politic bilateral orice semne de întrebare care există în

legătură cu acest subiect, precum şi cu angajamentul oficialilor sârbi de a pune

în practică pentru persoanele care îşi asumă identitatea română, dreptul la

educaţie în limba maternă, accesul la media în limba maternă, exprimarea fără

constrângeri a libertăţilor religioase în limba maternă, soluţionarea favorabilă a

solicitărilor comunităţii româneşti din Serbia de restituire a imobilelor

naţionalizate în timpul regimului comunist şi celelalte drepturi garantate de

Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor naţionale

precum şi de alte tratate internaţionale ratificate de Serbia în această materie, ca

şi de legislaţia naţională.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a menţionat că poziţia de

principiu favorabilă a Parlamentului României pentru ratificarea Acordului de

stabilizare şi de asociere al Serbiei va ţine cont de evaluarea privind îndeplinirea

criteriilor politice de la Copenhaga în perspectiva unei viitoare aderări a Serbiei


(24)

la UE, criterii care fac referire explicită la modul concret de punere în practică a

standardelor europene de protecţie a minorităţilor naţionale.

În acelaşi timp, Titus Corlăţean a informat membrii Comisiei pentru

politică externă cu privire la aşteptarea pe care a exprimat-o în atenţia

autorităţilor sârbe ca reuniunea Comisiei mixte interguvernamentale româno-

sârbe în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, programată la jumătatea

lunii noiembrie a.c., să se finalizeze cu un protocol semnat, care să conţină

măsuri concrete şi un „road-map” pe termen scurt, mediu şi lung în acest

domeniu, document care va avea un impact pozitiv asupra accelerării procedurii

de ratificare în Senatul României a acordului menţionat.

Faţă de cele de mai sus, membrii Comisiei au decis în unanimitate să îl

mandateze pe Titus Corlăţean să propună Biroului Permanent al Senatului

sesizarea comisiilor parlamentare competente pentru examinarea legii de

ratificarea a Acordului de stabilizare şi de asociere al Serbiei, în vederea

întocmirii raportului principal şi a avizelor corespondente, într-un calendar care

să ţină cont de progresele înregistrate în perioada următoare în legătură cu

subiectele care cu constituit agenda discuţiilor oficiale de la Belgrad.

În perioada 17-18 noiembrie 2011 preşedintele Comisiei pentru politică

externă, senatorul Titus Corlăţean, a participat la cea de a treia ediţie a

Forumului Energetic şi Economic Marea Neagră, care s-a desfăşurat la Istanbul.

Forumul este organizat de „Atlantic Council” din Statele Unite ale Americii, în

cooperare cu Guvernul Turciei, cu participarea a numeroşi parteneri regionali şi

internaţionali şi personalităţi politice guvernamentale şi parlamentare, membri

ai mediilor academice, reprezentanţi marcanţi ai mediului de afaceri şi ONG-

urilor din SUA, Europa şi Asia.


(25)

Pe agenda discuţiilor au fost incluse subiecte precum: nevoile regionale

de infrastructură, capacităţi şi finanţare; securitatea şi energia; viitorul energiei

nucleare după Fukushima; perspectivele energiei neconvenţionale; cooperarea

în domeniul energiei între statele din regiunea Eurasia.

La lucrările Forumului au participat o serie de personalităţi politice, între

care Recep Tayyip Erdogan, primul ministru al Turciei, Mirko Cvetkovic,

primul ministru al Serbiei, Ali Babacan, vicepremierul Turciei, Ahmet

Davutoglu, ministrul de externe al Turciei, Madeleine K. Albright, fost

secretar de stat al SUA, Stephen Hadley, fost consilier pentru securitate

naţională al SUA, Barham Salih, premierul guvernului regional din

Kurdistanul irakian, Yiorgos Papakonstantinou, ministrul grec al energiei,

Giorgi Baramidze, vicepremier şi ministrul pentru integrare europeană şi

euroatlantică din Georgia, Mevlut Cavusoglu, preşedintele Adunării

Parlamentare a Consiliului Europei, Taner Yildiz, ministrul energiei şi

resurselor naturale din Turcia, Traico Traikov, ministrul energiei, economiei şi


(26)

turismului din Bulgaria, Kairat Kelimbetov, ministrul economiei, dezvoltării şi

comerţului din Kazahstan, Ashraf Ghani, preşedintele Comisiei de tranziţie din

Republica Islamică Afganistan, Hussain al-Shahristani, ministrul adjunct al

energiei din Republica Irak.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a fost vorbitor

principal în cadrul panelului „Perspective prioritare la nivel regional: Sud-

estul Europei şi valorile pan-europene”, discuţiile fiind axate pe analiza

dinamicii diferitelor paliere (politic, economic, religios, etnic) ale realităţii sud-

est europene. La panel au luat cuvântul, între alţii : Giorgi Baramidze,

viceprim-ministru şi ministru pentru integrare europeană şi euroatlantică din

Georgia, Mevlut Cavusoglu, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului

Europei, Hafiz Pashayev, adjunctul ministrului de externe din Azerbaidjan,

precum şi Stephen Larrabee, preşedinte al departamentului securitate

europeană al RAND Corporation din Statele Unite ale Americii.

Senatorul român a transmis un mesaj puternic de susţinere a continuării

proceselor de integrare europeană şi euroatlantică în Balcani (cu reiterarea

poziţiei României referitoare la Kosovo), pentru integrarea Turciei în UE, dar şi

pentru respectarea de către partenerii din UE a vocaţiei europene a unor state

incluse în Parteneriatul Estic al UE, precum Republica Moldova, Georgia şi

Ucraina, în perspectiva unei viitoare aderări la UE.

Totodată, senatorul Titus Corlăţean a avansat ideea unei strânse

coordonări a poziţiei statelor din Europa de sud-est, membre sau nemembre UE,

pentru evitarea aplicării unor duble standarde la nivelul Uniunii, situaţie care s-a

regăsit în trecut, inclusiv faţă de România, dar şi faţă de state aflate în diferite

etape de negociere cu UE.


(27)

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a insistat asupra

necesităţii unor investiţii substanţiale ale UE pentru interconectarea reţelelor de

infrastructură energetică, transporturi etc ale statelor din regiune cu reţelele

europene şi a subliniat importanţa şi caracterul strategic al coridorului Nabucco

pentru securitatea energetică a statelor europene, inclusiv România. Titus

Corlăţean a salutat, în acest context, prezenţa la conferinţă şi anunţata

contribuţie în perspectivă a Irakului la proiectul menţionat, subiect discutat de

altfel şi cu ocazia vizitei efectuate la Bagdad de senatorul român în perioada 24-

26 septembrie a.c.

În marja reuniunii, senatorul Titus Corlăţean a avut întrevederi cu

viceprim-ministrul Giorgi Baramidze din Georgia, cu alţi miniştri şi oficiali

europeni, americani şi irakieni prezenţi la conferinţă, precum şi cu preşedintele

APCE, Mevlut Çavuşoğlu.


(28)

IV. Audieri parlamentare

Comisiile reunite ale Senatului pentru politică externă şi respectiv pentru

apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, s-au întâlnit în şedinţă comună

marţi, 29 noiembrie a.c., de la ora 13.15, pentru examinarea Proiectului de lege

pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii

privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al

Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011.

La şedinţă au participat secretarul de stat din Ministerul Afacerilor

Externe, Bogdan Aurescu şi Mihail Vasile-Ozunu, secretar de stat în

Ministerul Apărării Naţionale.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să dea raport

de adoptare fără amendamente pentru Tratatul privind scutul antirachetă,

document care urmează să intre în dezbaterea plenului Senatului săptămâna

viitoare.

Preşedintele Comisiei de politică externă de la Senat, Titus Corlăţean, a

spus că membrii comisiei pe care o conduce au acordat un sprijin politic fără

distincţie Putere - Opoziţie şi au votat ratificarea acestui acord „care are un

conţinut nu doar militar, ci şi un conţinut politic şi strategic”.

„Ţinând cont de această natură specială strategică a relaţiilor româno-

americane am ridicat chestiunea necesităţii ca SUA să continue procedura

internă legată de liberalizarea vizelor pentru un partener strategic implicat

substanţial în efortul de cooperare bilaterală dar şi în combaterea

internaţională a terorismului. Este o aşteptare pe care Legislativul României

o are reflectând aşteptarea opiniei publice”, a spus Corlăţean.


(29)

La rândul său, preşedintele Comisiei de apărare de la Senat, Teodor

Meleşcanu, a declarat că în cadrul dezbaterilor şi în concluzii a fost exprimată

dorinţa Parlamentului de a vedea parteneriatul strategic dintre SUA şi România

dezvoltându-se în continuare şi acoperind toate domeniile, nu numai pe cele

care se referă la securitate şi apărare, ci şi domenii cum ar fi cooperarea

economică, tehnico-ştiinţifică, culturală, asigurarea libertăţii de mişcare pentru

cetăţenii celor două ţări, inclusiv programul de liberalizare a vizelor.

Tratatul urmează să fie dezbătut în plenul Senatului care este Cameră

decizională, după care urmează semnarea decretului de promulgare a legii de

ratificare, schimbul de note între cele două părţi, care confirmă îndeplinirea

procedurilor interne în România şi SUA, iar la data ultimei notificări acordul

urmează să intre în vigoare, după cum a explicat Corlăţean.

Comisiile reunite pentru politică externă din Senat şi Camera Deputaţilor

au audiat marţi, 29 noiembrie a.c., următoarele persoane propuse spre acreditare

de către Ministerul Afacerilor Externe în calitate de ambasadori extraordinari şi

plenipotenţiari ai României.

În urmat votului membrilor comisiilor reunite, toţi cei opt ambasadori au

fost avizaţi favorabil, după cum urmează:

• doamna Diana-Anca Radu în Republica Federativă a Braziliei, 25

de voturi pentru, 1 vot împotrivă;

• domnul Cosmin Boiangiu în Republica Slovenia, 26 de voturi

pentru, unanimitate;


(30)

• domnul Dumitru Badea în Republica Georgia, 26 de voturi


• domnul Călin Fabian în Republica Coreea, 25 de voturi pentru, 1

vot împotrivă;

• domnul Romeo Stanciu în Republica Uzbekistan, 25 de voturi

pentru, 1 vot împotrivă;

• domnul Ciprian Mihali în Republica Senegal, Republica Mali,

Republica Guineea, Statul Burkina Faso, Republica Gambia, Republica

Guineea-Bissau, Republica Coasta de Fildeş şi Republica Capului Verde, 21 de

voturi pentru, 5 voturi împotrivă;

• domnul Radu Petre Şerban în Japonia, 25 de voturi pentru, 1 vot

împotrivă;

• doamna Ireny Comaroschi în Regatul Ţărilor de Jos, 26 de voturi


Buletin Comisie noiembrie 2011 - senat.ro · Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat...

Documents

Transcript of Buletin Comisie noiembrie 2011 - senat.ro · Buletin informativ de analiză şi sinteză realizat...