NNrr.. 77 // 44..0077..22000066

B U L E T I NINFORMATIV

RReegguullii ddee ccuulleeggeerree(continuare din numãrul precedent)

Cuvântul ““TTOOTTAALL”” se culege

retras faåã de textul coloanei

principale, cu spaåii egale cu de 3–6

ori corpul literei. El se desparte de

text cu o linie de douã puncte

(0,7–0,8 mm).

Dacã rândurile coloanei

principale au fost rãrite, aceeaæi

rãrire se va adãuga æi la linia de

“total”.

Dacã vor fi douã totaluri (total æi

total general), atunci primul se

culege cu literã de rând, iar al

doilea cu majuscule.

Dacã rândurile coloanei sunt

numerotate pe verticalã cu cifre,

acestea vor fi urmate de punct.

Coloanele cu cifre se culeg

pãstrându-se regula aæezãrii în aæa

fel încât unitãåile sã fie sub unitãåi,

zecile sub zeci etc. În rândurile

care nu au cifre se culeg liniuåe,

care se aæeazã (se împlinesc) la

mijlocul coloanei.

AAmmppllaassaarreeaa ttaabbeelleelloorr ccoommpplleettee

ccuu lliinniiii.. Dupã cum am mai spus,

tabelele complete cu linii sunt

compuse din cap æi picior. În

coloanele lor se pot gãsi texte sau

cifre. Coloanele capului æi ale

piciorului sunt despãråite cu linii

verticale æi orizontale. Ele pot fi:

- tabele verticale, pe formatul

(lãåimea) paginii:

- tabele longitudinale (land-

scape), pe orizontalã;

- tabele transversale, plasate pe

douã pagini faåã în faåã (alãturate).

Capul æi piciorul tabelului se

despart în dreptul unei coloane, pe

pagina alãturatã:22 BBUULLEETTIINN IINNFFOORRMMAATTIIVV

41 235

74 132

85 235

159 368

45

50

07

07

95

02

–

32 897

62 340

22 8954 5 6

7

La tabelele al cãror cap se

culege paralel cu cotorul,

desfãæurarea culegerii se face de

la stânga spre dreapta, între-

rupându-se piciorul acestuia în

dreptul unei rubrici sau al unui

text.

Poziåia tabelelor se stabileæte

raportând formatul tabelului la

formatul oglinzii paginii. Când

conåinutul tabelului este mic se

vor da coloanelor dimensiuni

corespunzãtoare iar tabelul se va

centra în paginã.

De reåinut cã înainte æi dupã

fiecare linie despãråitoare,

precum æi între titluri se

stabileæte o albiturã minimã,

egalã cu jumãtate din corpul

literei cu care se culege coloana

principalã de text.

Coloanele de cifre se despart

de linia de coloanã cu un spaåiu

de minim 0,7-0,8 mm (2

puncte), iar rubricile capului care

au aceeaæi importanåã trebuie sã

fie calculate pentru acelaæi

format.

Calculul înãlåimii tabelului se

face în funcåie de numãrul de

rânduri ce se vor culege la

picior, la care se adaugã

înãlåimea capului de tabel, liniile

respective, eventual notele de

subsol etc.

CCuulleeggeerreeaa ttaabbeelleelloorr nneeîînnccaaddrraattee

(sau ttaabbeellee ccoommpplleettee ffããrrãã lliinniiii) se

face urmând regulile de mai sus,

cu deosebirea cã litera

întrebuinåatã la culegerea

corpului tabelei va fi diferitã de

litera pentru text.

Când rubricile capului nu au

acelaæi numãr de rânduri, cele

care au mai puåine rânduri se

plaseazã la mijlocul celor cu

numãrul cel mai mare de

rânduri.

Formatul tabelelor complete

fãrã linii este, de obicei, mai mic

decât al textului cãråii sau al

lucrãrii în care sunt publicate,

pentru a se evidenåia.

Aceste tabele au în coloanele

lor text æi cifre. De exemplu:wwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo 33

14 15

CCuulleeggeerreeaa ffoorrmmuulleelloorr

Textele ætiinåifice æi tehnice

sunt însoåite de obicei de formule.

Prin formulã se exprimã, într-o

formã prescurtatã, concisã æi

generalizatã, anumite legi, definiåii

sau relaåii între douã mãrimi.

Întrucât toate ætiinåele exacte,

cum ar fi matematica (cuprinzând

aritmetica, algebra, geometria

planã, în spaåiu æi analiticã,

trigonometria æi analiza

matematicã), fizica, astrologia,

mecanica, optica, rezistenåa

materialelor etc. se bazeazã pe

formule matematice, ce exprimã

relaåiile dintre diferite mãrimi

(prin simboluri æi semne), în

capitolul de mai jos vom studia

scrierea formulelor matematice.

Chimia, geochimia, biologia,

cristalografia, geofizica, geologia,

astrofizica au un gen aparte de

formule æi de aceea culegerea lor

va face obiect separat de studiu.

În concluzie, ne vom ocupa mai

întâi de culegerea formulelor

matematice æi fizice.

Unele texte sunt texte mixte,

pentru cã ele conåin semne

speciale, litere din alfabet strãin,

litere de corpuri æi tãieturi diferite

etc., care reprezintã de fapt

simbolurile, prescurtãrile, semnele.

Notaåiile (simbolurile) folosite

în matematicã sunt indicate în STASBBUULLEETTIINN IINNFFOORRMMAATTIIVV 44

62 Structura atomilor 6-3.4

Elemente chimice în ordinea numerelor atomice, Z Tabelul 6.1

Numãratomic

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Denumire

Hidrogen

Heliu

Litiu

Beriliu

Bor

Carbon

Azot

Oxigen

Fluor

Neon

Simbol

H

He

Li

Be

B

C

N

O

F

Ne

Numãratomic

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

Denumirea

Iod

Xenon

Cesiu

Bariu

Lantan

Ceriu

Praseodim

Neodim

Prometiu

Samariu

Simbol

I

Xe

Cs

Ba

La

Ce

Pr

Nd

Pm

Sm

1254/87, iar regulile pentru

scrierea æi tipãrirea notaåiilor în

fizicã æi matematicã, respectiv în

chimie sunt stabilite de STAS

1508/81 æi STAS 2167/87.

CCuulleeggeerreeaa ffoorrmmuulleelloorr mmaatteemmaattiiccee

Formulele matematice sunt

compuse din simboluri (litere de

diferite mãrimi), din cifre, din

semne matematice, indici,

coeficienåi, radicali, paranteze,

linii, semne de punctuaåie (ex.

virgula) etc. Acestea toate

formeazã eelleemmeenntteellee formulei. De

aceea formulele trebuie

construite corect æi sã reflecteze

corect sensul, conform cu

originalul. Neconcordanåa în

modul de aranjare sau de

împlinire (distanåa între elemente)

a diferitelor elemente ale formulei

poate îngreuna înåelegerea

formulei sau poate chiar modifica

sensul ei.

Ca regulã generalã de culegere

a formulelor este respectarea

uniformitãåii în albitura dintre

diferitele elemente, culegerea lor

din aceeaæi garniturã de literã,

uniformitatea aranjãrii diferitelor

semne, indici, linii etc.

Formulele matematice pot fi

într-un rând, în douã rânduri sau

etajate (în mai multe rânduri). În

acelaæi timp ele conåin æi indici

sau exponenåi (care pot fi simpli,

dubli, compuæi etc.).

La alegerea corpului de literã

cu care urmeazã sã se culeagã

formula este necesar sã ætim cãrei

categorii de cititori se adreseazã

lucrarea. Astfel, pentru lucrãrile

care se adreseazã unor cititori

calificaåi, formulele pe un singur

rând se pot culege cu acelaæi corp

de literã ca æi textul de bazã sau

cu un corp cu douã puncte mai

mic, iar formulele etajate se vor

culege cu un corp de literã cu un

grad mai mic.

Caracterele de literã cel mai

des folosite pentru culegerea

formulelor matematice sunt:

Anticva (cu tãieturã de drepte æi

cursive) æi alfabetul grec (Symbol)

- drepte æi cursive. Sublinierile se

fac prin litere æi cifre aldine

(bold).wwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo 55

În cele ce urmeazã prezentãm

câteva reguli de culegere a

formulelor matematice.

1. Dacã nu sunt indicaåii

speciale, cifrele æi simbolurile se

culeg cu caracter drept (Normal) iar

literele latine cu cursiv (Italic),

exceptând constantele. Cifrele æi

simbolurile se culeg compact, nu

se spaåiazã.

2. Semnele +, -, × æi toate

semnele matematice se spaåiazã de

elementele formulei cu câte 1/4

pãtriæor (0,25 din înãlåimea

corpului cu care se culege semnul).

Ele trebuie sã aibã aceeaæi grosime

cu cea a liniilor.

3. Parantezele rotunde sau

ovale (.....), drepte [.....] æi acolade

{.....} vor avea aceeaæi tãieturã cu

caracterul literei folosite; ele se

culeg fãrã spaåiu la expresia

încadratã, cu excepåia literelor f, k

æi h, faåã de care se spaåiazã cu 1/8

pãtriæori (aproximativ 0,2 mm).

Existã formule ce pot avea

paranteze de diferite mãrimi:

parantezele care în expresie nu au

termeni sub formã de fracåie se

culeg din acelaæi corp cu care s-a

cules expresia, iar parantezele ce

cuprind o formulã etajatã vor fi mai

mari decât formula, pentru a o

cuprinde în întregime.

Parantezele se utilizeazã în

ordine: paranteze rotunde, apoi

paranteze drepte (care cuprind

expresii mai mari æi în care sunt

cuprinse parantezele rotunde).

Acoladele cuprind parantezele

rotunde æi drepte.

Exemplu:

17+[6 - (3+2)] - {(18 - 3) - [5+(6 - 3)]}=11

4. Liniile de fracåie trebuie sã fie

ceva mai lungi decât expresia cea

mai lungã de la numitor sau

numãrãtor, iar în formulele etajate

linia de despãråire principalã

trebuie sã fie vizibil mai lungã

decât celelalte.

Exemplu:

5. Funcåiile trigonometrice: sin,

cos, tg, ctg etc. se culeg cu

caractere drepte, iar în formulã eleBBUULLEETTIINN IINNFFOORRMMAATTIIVV 66

se spaåiazã de expresia aflatã

înaintea lor cu 1/4 pãtriæor, iar faåã

de expresia care urmeazã cu 1/8

pãtriæor.

Între douã prescurtãri trigo-

nometrice nu se pune nici un spaåiu

(de exemplu: arcsin, arctg etc.).

6. Semnul radical trebuie sã fie

cu douã puncte mai mare decât

expresia de sub el. Linia orizontalã

de deasupra expresiei de sub

radical va fi o linie finã ce cuprinde

exact expresia sau poate chiar sã o

depãæeascã cu douã puncte

(0,7-0,8 mm).

Semnul radical (rãdãcinã) se

culege cu un spaåiu de 1/4 pãtriæor

faåã de elementele aflate înaintea

sa æi fãrã spaåiu la expresia

cuprinsã de acesta.

Exemplu:

7. Semnul sumei, , se culege

cu patru puncte mai mare decât

expresia ce urmeazã, iar în

formulele etajate, semnul se va

lua egal cu suma corpurilor de

literã din care s-au cules etajele,

plus linia. Semnul se spaåiazã la

fel ca æi semnul radical, expresia

aflatã înainte cu 1/4 pãtriæor, iar

cea la care se referã nu se spaåiazã.

În formulele etajate mijlocul

semnului va fi pe aceeaæi linie cu

linia de fracåie.

Indicii de deasupra æi de sub

semnul sau se culeg cu corp 6

fãrã spaåiu pe orizontalã dar pe

mijocul semnului:

- pentru media pãtraticã simplã

- pentru media pãtraticã

ponderatã

8. Semnul produsului se culege

dupã aceleaæi reguli ca æi semnul

sumei .

- pentru media geometricã

simplã

- pentru media geometricã

ponderatã

wwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo 77

++−

9. Semnul integralei æi al

integralei pe contur închis se

culege cu 4 puncte mai mare decât

expresia la care se referã, iar la

formule etajate va cuprinde în

înãlåime expresia la care se referã.

Integrala se culege cu un spaåiu

de 1/4 pãtriæor faåã de elementele

aflate înaintea ei æi fãrã spaåiu la

expresia la care se referã.

Dacã integrala are litere sau

cifre la partea ei inferioarã æi

superioarã, acestea se culeg cu

corp 6 æi se centreazã deasupra æi

dedesubtul ei sau se plaseazã ca

exponent/indice.

10. Culegerea determinanåilor

sau a matricelor se face cu ajutorul

liniilor fine verticale simple sau

duble. Ele se spaåiazã de expresia

încadratã la 1/4 pãtriæori æi

cuprinde în înãlåime toåi termenii la

care se referã.

11. O formulã sau o expresie,

dacã se cere sã fie încadratã în

rame, acestea se construiesc din

linii fine æi se monteazã la o

distanåã de 4 puncte sus, 2 puncte

jos æi câte 6-10 puncte în dreapta

æi stânga formulei:BBUULLEETTIINN IINNFFOORRMMAATTIIVV 88

de-a lungul cercului cu centrul în origine æi

raza unitate. Reprezentarea parametricã a

acestui cerc este Atunci

= Integrala este diferitã

de 0, adicã câmpul vectorial

nu este gradientul unui câmp scalar. Acest

rezultat se obåine æi direct din

==

Exemplu. Se cere integrala

P3

Triunghiuri formate din tangentela o hiperbolã æi asimptote

Exemplu:

Rezolvare:

Calculând aria A a triunghilui MP3P2,obåinem:

P1r1

F1 S1

P2

r2

F2S2

N

M ab

b

12. Culegerea indicilor

Simbolurile æi notaåiile din

formule sunt însoåite de indici, care

pot fi:

- la partea de sus a literei

(superscript): xm; am; bi; a2; a2+b2;

- la partea de jos a literei

(subscript): a1; b2; c3;

- la partea de sus æi de jos a

literei: ;

- indici compuæi: ;

- indici la indici: ;

Indicii de sus æi de jos se culeg

cu corp 6 æi se aæeazã sus sau jos

faåã de marginea superioarã sau

inferioarã a literei de bazã.

13. Trei puncte în interiorul

formulei se culeg apropiate æi se

spaåiazã la 1/4 pãtriæor de expresia

din faåa lor:

14. Semnele ′,′′,′′′ (prim,

secund, terå) se culeg dupã

aceeaæi regulã ca æi exponenåii æi

nu deasupra lor.

15. Semnele grad, minut,

secundã se culeg apropiate de

literele sau cifrele pe care le

însoåesc: 5°,10’,15”.

16. Simbolurile pentru

unitãåile de mãsurã se culeg fãrã

puncte dupã ele. Dacã în original

apar puncte între mãsuri, ele vor

fi interpretate ca semnul de

înmulåire.

17. Literele care indicã punctele

unei figuri geometrice (A, B, C, D,

E) se despart printr-un spaåiu de

1 punct (0,376 mm).

18. Textele care explicã sim-

bolurile/semnele unei formule

se culeg în rânduri separate æi se

plaseazã în partea stângã, mai

retras în paginã decât alineatul

æi imediat dupã simbolul

explicat:

wwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo 99

Soluåia unicã este datã de regula lui Cramer sub forma unui vector cu n componente (x1,x2, ..., xn ), unde

(2)

(1)

P = puterea

L = lucrul mecanic efectuat

t = intervalul de timp

CCuulleeggeerreeaa ffoorrmmuulleelloorr cchhiimmiiccee

Culegerea formulelor chimice

åine seama de formulele

moleculare, de compoziåia æi

structura substanåelor chimice, de

legãturile chimice, de valenåa

elementelor, de combinaåiile

chimice.

Formula chimicã este o

expresie formatã din simbolurile

elementelor componente ale unei

substanåe. STAS 2167/87 aratã:

“Prin notaåie chimicã se înåelege

denumirile æi simbolurile prin care

se exprimã elementul, scrierea

formulelor æi a ecuaåiilor chimice”.

O ecuaåie chimicã este o

expresie care aratã reacåia dintre

substanåe exprimatã prin formule

chimice æi simboluri:

2 Na+Cl2=2 NaCl

Elementele chimice se exprimã

printr-un simbol literal

(Al - aluminiu; C -carbon; Cl - clor;

He - heliu).

Formulele chimice, din

punct de vedere redacåional æi

tipografic, sunt de douã feluri:

- formule brute, prin care se

indicã natura elementelor æi

proporåia relativã a numãrului

de atomi din aceste elemente

care compun molecula:

CH4; C2H2; C6H6; H2SO4; H2O

- formule structurale, prin

care se aratã felul atomilor din

molecula unei substanåe,

numãrul lor, valenåa atomilor

(prin linii de legãturã) precum

æi modul lor de legãturã

(linearã sau ciclicã):

FFoorrmmuulleellee bbrruuttee se culeg

într-un rând æi nu ridicã

probleme în culegerea lor.

Formulele structurale sunt maiBBUULLEETTIINN IINNFFOORRMMAATTIIVV 1100

H

H

H ; HC CHCH

complicate la culegere, mai

ales cele ciclice.

Enumerãm mai jos câteva

reguli esenåiale de culegere a

formulelor:

1. Simbolurile chimice se

culeg cu literã dreaptã æi nu se

spaåiazã între ele într-o

formulã.

2. Cifrele aflate înaintea

simbolurilor (formulei) se culeg

cu caractere drepte æi cu spaåiu

faåã de simbolul la care se

referã:

Sã considerãm reacåiile de oxidare

ale fierului æi oxidului feros, cu oxigen

molecular:

2 Fe+O2 2 FeO

4 FeO+O2 2 Fe2O3

Reacåii asemãnãtoare de oxidare au

loc cu halogenii, cu sulful æi cu alte

nemetale, de ex.:

Fe + Cl2 FeCl22 FeCl2+Cl2 2 FeCl3

3. Numãrul atomilor unui

element dintr-o moleculã,

atunci când este diferit de unu,

se indicã în formulã printr-o

cifrã, respectând regula pentru

indice inferior (subscript) în

dreapta simbolului. Ele se

culeg cu caractere drepte, iar

dacã sunt formate din litere, cu

caractere cursive (italice):

H2; O2; NH4OH; C6H6; CnH2n+1

4. Semnele sarcinii electrice

pozitive (+) sau negative (-) se

culeg sub formã de indici la

partea de sus a simbolului

(superscript) æi fãrã spaåiu

între simbol æi semn:

Fe Fe2++ 2e-

2e-+Cl2 2Cl-

2Fe2+ 2Fe3+ + 2e-

2e- + Cl2 2CI-

5. Sãgeåile orizontale prin

care se indicã sensul recåiei se

aæeazã la mijlocul rândului de

text, despãråindu-le într-o

parte æi alta cu spaåii de 2

puncte (0,7 mm).

Dacã deasupra æi/sau

dedesubtul sãgeåii se scriuwwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo 1111

indicaåii asupra condiåiilor reacåiei,

acestea se culeg cu un corp mai

mic decât formula æi se centreazã

pe sãgeatã, cu un mic spaåiu:

6. Semnele plus (+) æi egal (=)

se culeg dupã aceleaæi reguli ca æi

în textul matematic.

7. Semnele de legãturã (valen-

åele) sunt:

- semne de legãturã simplã:

H3C CH3

- legãturã dublã: H2C CH2

- legãturã triplã: H2C CH2

æi se culeg fãrã spaåii la simbolul

respectiv.

8. Prefixele o – orto, p – para æi

m – meta se culeg cu caractere

cursive æi sunt însoåite de liniuåã de

unire fãrã spaåii:

Acid p-hidroxi-fenilarsonic

Acid p-hidroxi-m-nitro-fenilarsonic

p ,p ′ -D ih id rox i-m,m ′ -d i am ino-

arsenobenzen

9. Cifrele 1-, 2-, 3- se culeg cu

caractere drepte æi fãrã spaåii la

simbolul respectiv.

10. Stãrile de agregare ale

substanåelor, exprimate prin

simbolurile s, l, g (solid, lichid,

gazos) æi simbolul aq (apã sau

soluåie apoasã) se culeg cu

caractere cursive, în paranteze,

fãrã spaåii la simbolul respectiv:

C(s)+O2(g)=CO2(g)

11. Cantitatea de cãldurã

degajatã sau absorbitã în reacåii

(exoterme sau endoterme) se

noteazã cu cal (calorie) sau kcal

(kilocalorii), se culege cu

caractere drepte æi se spaåiazã de

numãr cu 1/2 pãtriæor.

12. Denumirile substanåelor

chimice (scrise uneori sub

formula respectivã) se culeg cu

caractere drepte de corp 6; se

plaseazã pe mijlocul formulei æi

se spaåiazã la douã puncte de

aceasta.

13. În cazul când formula unei

reacåii chimice nu încape într-un

rând, ea se desparte numai în

dreptul sãgeåilor de reacåie în

primul rând æi în dreptul semnelor

egal sau plus, în al doilea rând,BBUULLEETTIINN IINNFFOORRMMAATTIIVV 1122

R2C

HO

CR2

OH

R2C+H+

-H+HO

CR2 R2C

HO

CR2

OH

-H2O

+H2O +

semnele respective repetându-se

la începutul rândului urmãtor.

Exemplu:

C6H5—CH2—O—SO2—C6H5+C6H6 →Benzensulfonat Benzende benzil

→ C6H5—CH2—C6H5+C6H6—SO3HDifenilmetan Acid

benzensulfonic

14. Când trebuie numerotate

formulele chimice, cifrele între-

buinåate vor fi cele romane cu

punct, împlinindu-se în partea

stângã, cu început de alineat. În

text referirile la aceste numere se

fac tot cu cifre romane, însã

aæezate între paranteze. La

formulele structurale aceste semne

se culeg jos.

Exemplu:

I•2 Fe + O2 → 2 FeO

II•4 Fe O + O2 → 2 Fe2O3

FFoorrmmuullaa ssttrruuccttuurraallãã este o

reprezentare simbolicã a compo-

ziåiei unui compus chimic în care se

indicã toate legãturile de valenåã ale

atomilor componenåi, succesiunea

legãrii lor în moleculã æi locul pe

care îl ocupã în moleculã o anumitã

particularitate structuralã.

În baza formulelor de structurã

s-au putut elabora denumirile

ætiinåifice ale substanåelor

organice.

Dupã forma pe care o au,

formulele structurale se împart în:

- formule structurale deschise;

- formule structurale închise

(ciclice).

Formulele structurale deschisese pot executa prin culegerea

diferitelor linii orizontale, verticale

sau oblice (linii de legãturã).

Totalitatea acestor simboluri æi

legãturi formeazã, pentru o

substanåã, figuri geometrice

deschise:

R—CH—CH3

OSO3H

Ester sulfuric

În formulele structurale se va

urmãri ca legãtura liniarã sã cadãwwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo 1133

Exemplu:

Acid p-hidroxi- fenilarsonic

Acid p-hidroxi-m-nitro- fenilarsonic

OH

AsO(OH)2

OH

NO2

AsO(OH)2

exact pe mijlocul simbolului

(literei) de care åine.

La formulele structurale

închise, semnele de legãturã se

spaåiazã cu douã puncte sus æi

lateral (faåã de simbol) æi nu se

spaåiazã jos:

Sunt cazuri în care formulele

chimice prezintã un asemenea

complex de structurã, încât nu pot

fi culese din material grafic

disponibil (la tiparul clasic). În

aceste cazuri se apeleazã la grafica

pe calculator sau formulele se

deseneazã în tuæ, pe hârtie de calc

sau hârtie albã.

Menåionãm cã în acest material

am expus regulile clasice de

culegere a formulelor. Astãzi existã

programe speciale de culegere pe

calculator, însã operatorul trebuie

sã aibã idee despre aceste reguli

primare.

CCuulleeggeerreeaa lluuccrrããrriilloorr ddee aacccciiddeennååãã

STAS 6027/2-85 “Procedeu de

tipar înalt” defineæte culegerea de

accidenåã ca fiind o culegere pentru

coperte, afiæe, tipãrituri pentru

reclame, cãråi de vizitã, manifestãri

familiale, reuniuni etc. În categoria

aceasta de lucrãri intrã toate

imprimatele a cãror prezentare

graficã are un caracter de anunå

sau de reclamã.

La lucrãrile de accidenåã se

folosesc ornamente æi culegeri de

texte pe formate foarte diferite. Se

folosesc familii de litere variate æi

frecvent litere verzale (capitale).

Secretul unei bune realizãri a

culegerii de accidenåã este

menåinerea echilibrului între

elementele tipãritoare în aæa fel

încât sã formeze un tot unitar, cu

un maxim efect artistic.

În compoziåia lucrãrilor de

accidenåã se urmãreæte gruparea

textelor în funcåie de importanåaBBUULLEETTIINN IINNFFOORRMMAATTIIVV 1144

CH2OAc CH2OAc

AcO AcOOAc

OAc

H

HO

OHO

HO

HOOH

OH

OH

OHCH3

CH3 CH3CH2 CH2

H3C

H3C H3C

CC

O

H

H H H

O

O

HO H(OH)

acestora. Fiind paginate alãturi de

ilustraåii æi ornamente, trebuie

pãstrat echilibrul dintre acestea æi

spaåiile albe, în aæa fel încât ele sã

se completeze într-o deplinã

armonie.

În lucrãrile de accidenåã, cu o

compoziåie graficã modernã, se

urmãreæte realizarea uneia dintre

cele douã variante mai cunoscute:

îînncchhiissãã sau ddeesscchhiissãã.

- varianta închisã presupune

ca întreaga compoziåie sau o

parte din aceasta sã fie încadratã

de linii sau ornamente;

- varianta deschisã, în care

compoziåia sau grupuri de texte

rãmân neîncadrate.

Aceste douã forme pot fi

combinate, cu condiåia ca fiecare

parte sã fie distinct evidenåiatã.

Nu se recomandã folosirea lor pe

un spaåiu mic.

În scopul de a avea o vedere

de ansamblu a unei lucrãri de

accidenåã, se recomandã întoc-

mirea unei schiåe, de regulã la

formatul lucrãrii.

În executarea lucrãrilor de

accidenåã un rol important îl au

experienåa, priceperea æi fantezia

operatorului, cât æi a celui ce

realizeazã macheta.

Rândurile de text ce intrã în

compoziåia unei lucrãri de

accidenåã pot fi grupate ssiimmeettrriicc

sau aassiimmeettrriicc..

Gruparea simetricã presupune

a culege întregul text pe o axã de

simetrie, astfel ca mijlocul fiecãrui

rând sã corespundã cu axa

formatului de culegere. Cum

lungimea rândurilor poate sã

difere, acestea pot fi aæezate în

diverse forme:

- bloc sau dreptunghiularã;

exemplu de asemenea aæezare a

rândurilor este oglinda unei

pagini de carte complete, numai

cu text;

- forma triunghiularã este o

altã posibilitate de aæezare a

rândurilor. Pentru a realiza

aceastã formã se culege primul

rând ce va cuprinde tot formatul,

al doilea æi urmãtoarele vor fi mai

scurte unul faåã de altul, pãstrând

aceeaæi retragere la fiecare rând,

retragere stabilitã la rândul al

doilea.wwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo 1155

Forma triunghiularã poate aveabaza sus sau jos:

- forma de alternare a rândurilorscurte, mijlocii æi lungi, pe o axã desimetrie, astfel încât niciodatãrândurile sã nu formeze un triunghi:

- forma grupãrii pe o axã desimetrie; un exemplu de o astfel deaæezare a rândurilor a fost dat laculegerea versurilor pe axa desimetrie, prin metoda versului celmai lung.

Aæa cum am arãtat, în culegerealucrãrilor de accidenåã se folosesc æigrupãri de text asimetrice.

Gruparea asimetricã a rândurilorpresupune împlinirea liberã, cualiniere în partea stângã sau dreaptã.Aceastã grupare de rânduriasimetricã poate avea forme

geometrice de cerc, semicerc,diagonalã, trepte, dreptunghiularã etc.

CCuulleeggeerreeaa eelleemmeenntteelloorrddee iinnffoorrmmaarree aallee ccããrrååiiii

Colile de text ale unei cãråi trebuiesã cuprindã o serie de elemente deinformare a cititorului cât æi apersonalului muncitor din legãtorie.Aceste elemente mai sunt numite æieelleemmeennttee ddee ccooaallãã æi ele sunt:ccoolloonncciiffrreellee,, ccoolloonnttiittlluurriillee,, nnoorrmmaa æissiiggnniiaattuurraa..

CCoolloonncciiffrraa este numãrul de ordineal paginii unei cãråi sau publicaåii, plasatla partea inferioarã sau superioarã apaginii. Ea se culege de obicei cu acelaæicaracter æi corp ca æi litera textului debazã sau cu un corp mai mic. La cãråilede versuri sau ediåii de prezentareartisticã sau la albumele ilustrate, undecoloncifrele au rol æi de elementeornamentale, corpul cifrelor poate fimai mare æi de alt caracter decât literatextului de bazã.

continuare în numãrul urmãtor

SS..CC.. AAFFAACCEERRII PPOOLLIIGGRRAAFFIICCEE SS..RR..LL..SSttrr.. MMoottrruulluuii nnrr.. 2288,, sseeccttoorr 55,, BBuuccuurreeæættii,, ccoodd ppooæættaall 005500228811

tteell..:: 00772222 224422 774466,, tteell..//ffaaxx:: 002211 333377 22990000;; ffaaxx:: 002211 333377 22997711ee--mmaaiill:: aaffpp@@aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo,, wwwwww..aaffaacceerrii--ppoolliiggrraaffiiccee..rroo

CCOOPPYYRRIIGGHHTT 22000022Preluarea con]inutului publica]iilor noastre - integral` saupar]ial`, prelucrat` sau nu - în orice mijloace de informareeste permis` [i gratuit`, cu condi]ia obligatorie s` se

men]ioneze ca surs` a acesteia: “Publica]iile AfaceriPoligrafice, www.afaceri-poligrafice.ro”