bulet 17 fara caseta - afaceri-poligrafice.ro · depãºirea temperaturii de 24o-28o. Un alt factor...

20

Transcript of bulet 17 fara caseta - afaceri-poligrafice.ro · depãºirea temperaturii de 24o-28o. Un alt factor...

Nr. 17 / 8.05.2007

3Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Tehnologia tiparului(continuare din numãrul precedent)

Factori care influenþeazã viteza dedevelopare

Uzarea revelatorului apare ladevelopare ca urmare a oxidãriirevelatorului în contact cu aerul.Împiedicarea producerii acestuifenomen prin introducerea substan-þelor de conservare mãreºte deciviteza de developare: viteza dedevelopare creºte odatã cu creºtereaconcentraþiei de sulfit de sodiu.

Viteza de developare este cu atâtmai mare cu cât concentraþia desubstanþe alcaline este mai mare,deoarece creºterea concentraþieisubstanþelor alcaline conduce lacreºterea pH-ului, prin acestascãzând valoarea potenþialului redoxal reducãtorului. În acest caz,depãºirea unei limite de concentraþiepoate duce la apariþia voalului dedevelopare, deoarece substanþelealcaline trebuie introduse în exces,pentru a reacþiona cu acidul

bromhidric, pe mãsura formãriiacestuia. În revelatorul proaspãt va fitotdeauna depãºitã limita deconcentaþie care condiþioneazãapariþia voalului de developare. Dinaceastã cauzã este necesarã prezenþasubstanþelor anitivoal, care acþio-neazã asupra potenþialului redox alargintului, în sensul scãderii lui,asigurând o valoare convenabilã.

Cantitatea de bromurã depotasiu care se introduce în revelatoreste redusã ºi serveºte numai pentrua împiedica apariþia voalului înrevelatorul proaspãt. Pe mãsurã cerevelatorul se uzeazã, în el seacumuleazã bromurã de potasiu,ca urmare a reacþiei între acidulbromhidric ºi substanþa alcalinã.

Dupã folosiri repetate,revelatorul îºi schimbã compoziþia,se uzeazã: scade concentraþia sub-stanþelor formate în reacþia dedevelopare, respectiv forma oxidatã areducãtorului ºi bromura de potasiu.Aceste modificãri de compoziþieconduc la scãderea vitezei dedevelopare. Acelaºi efect îl are ºi

Tehnologia tiparuluiFactori care influenþeazã viteza dedevelopare - pag. 3Fixarea imaginii fotografice- pag. 4Spãlarea ºi uscareamaterialelor fotografice - pag. 5Sensitometria - pag. 6Implementarea sistemului de managemental calitãþii

Calitatea ºi standardele ISO 9000 - pag. 9

Sistem de management al calitãþii - ISO 9000 - pag. 12

Beneficiile implementãrii ISO 9001 - pag. 15

Implementarea sistemului de managemental calitaþii - pag. 16

Certificarea de conformitate a sistemelor demanagement al calitãþii - pag. 17

4

BULETIN INFORMATIV

Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

modificarea compoziþiei revelatoru-lui, datoritã pãstrãrii în contact cuaerul. Se poate afirma cã uzurarevelatorului duce la scãderea vitezeide developare.

Efectul temperaturii este foarteimportant în procesul de developare:creºteri relativ mici de temperaturãduc la sporiri însemnate ale vitezei dedevelopare. Deºi, în general, seurmãreºte desfãºurarea developãriiîn condiþii care sã-i asigure acestuia ovitezã ridicatã, temperatura nu poatefi mãritã, deoarece în soluþii caldegelatina emulsiei fotografice seumflã puternic, putându-se degradauºor. În concluzie, nu este indicatãdepãºirea temperaturii de 24o-28o.

Un alt factor ce influenþeazãviteza de developare este agitarearevelatorului. Ca urmare a reacþieichimice, în stratul revelator aflat încontact cu emulsia au loc modificãride compoziþie care duc la scãderearapidã a vitezei de developare. Dacãrevelatorul se aflã în repaus,împrospãtarea acestui strat se facenumai prin difuzie, în mod lent. La oagitare energicã, stratul de contact,cu o compoziþie modificatã, esteîndepãrtat continuu, în imediatavecinãtate a emulsiei fiind adus înpermanenþã revelator proaspãt(neuzat). Din cele arãtate rezultã cãviteza de developare va fi cu atât maimare cu cât agitarea revelatorului vafi mai energicã.

Fixarea imaginii fotografice

În timpul developãrii, o parte abromurii de argint conþinutã înemulsie (cea care a fost supusãacþiunii radiaþiilor luminoase) setransformã în argint metalic.

Prin fixare se urmãreºte trans-formarea bromurii de argint,insolubilã în apã, rãmasã în emulsie,în sãruri solubile care pot fi eliminateprin spãlare. În acest fel, în strat varãmâne numai argintul metalic careformeazã imaginea fotograficã stabilã.

Pentru fixarea imaginilorfotografice se foloseºte tiosulfatul desodiu care reacþioneazã cu bromurade argint ºi o transformã în sãruricomplexe solubile.

Pe mãsura folosirii fixatorului,concentraþia în tiosulfat de sodiu asoluþiei scade, începând sã aparãsãruri insolubile care nu se maieliminã prin spãlare cu apã. În timp,aceste sãruri se descompun cuformare de sulfurã de argint.

Din aceastã cauzã se impunecontrolul periodic al compoziþieisoluþiei de fixare, în vederea înlocuiriiei înainte sã ajungã la epuizare.

Compoziþia soluþiilor de fixare.În timpul operaþiei de fixare,materialul fotografic îmbibat curevelator alcalin modificã pH-ul

Nr. 17 / 8.05.2007

5cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

soluþiei de fixare. Fenomenul acestaeste dãunãtor. Pe de o parte argento-tiosulfaþii de sodiu (care rezultã prinfixare) sunt instabili în soluþiialcaline, descompunându-se cuformare de Ag2S care pãteazãimaginea ºi, pe de altã parte,reducãtorul antrenat de emulsiecontinuã sã se oxideze în prezenþaaerului cu formarea de substanþecolorate. La o alcalinitate mai mareexistã ºi posibilitatea continuãriireacþiei de developare, care nu maipoate fi controlatã. De aceea, soluþiilede fixare conþin, în afara tiosulfatuluide sodiu, bisulfat de sodiu (sulfat acidde sodiu NaHSO4 ) sau metabisulfitde potasiu (pirosulfat de potasiuK2S2O5), substanþe introduse cu rolde tampon acid, pentru micºorareapH-ului.

Reacþia de fixare are loc înemulsia fotograficã prin difuzia dinafarã spre interior a tiosulfatului desodiu ºi difuzia din interior spre afarãa compuºilor solubili de argint carese formeazã.

Viteza de fixare va fi influenþatãde concentraþia reactivilor, tem-peraturã, agitare.

Pentru a mãri viteza de fixare,soluþiile folosite sunt saturate la limitãcu tiosulfat de sodiu (250-300 g/l). Serecomandã o agitare energicã ºi otemperaturã care sã nu depãºeascã25 oC.

Reacþia de fixare se desfãºoarãîn douã faze. Corespunzãtor acestoraºi timpul de fixare poate fi împãrþit îndouã etape:

- prima etapã, în care bromurade argint se transformã în argento-tiosulfat monosodic, insolubil, încare emulsia îºi pierde aspectullãptos dat de cristalele bromurii deargint, devenind transparentã ºi clarã;aceastã etapã se mai numeºte ºi timpde clarificare a imaginii;

- în a doua etapã, argento-tiosulfatul monosodic se transformãîn argentotiosulfat trisodic solubil;etapa dureazã un timp egal cu timpulde clarificare.

Urmarea acestor douã etape neajutã sã determinãm gradul de uzurãal soluþiei de fixare.

În cazul în care timpul declarificare ajunge dublu faþã deacelaºi timp în soluþie proaspãtã,fixatorul se considerã epuizat ºi se vaînlocui.

Spãlarea ºi uscarea materialelorfotografice

Pentru eliminarea din emulsie asãrurilor solubile de argint, formateîn timpul reacþiei de fixare, seexecutã o operaþie de spãlare cu apãpânã la eliminarea completã aacestora. În caz contrar, sãrurile

BULETIN INFORMATIV

6Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

rãmase se vor descompune în timp,cu formare de sulfurã de argint,pãtând imaginea.

Eliminarea sãrurilor solubile dinemulsia fotograficã în apa de spãlarese realizeazã prin osmozã. Esteindicat ca spãlarea sã se facã încurent de apã, astfel randamentulspãlãrii va fi mai mare.

Procesul de prelucrare aimaginilor fotografice se va încheiaodatã cu operaþia de uscare amaterialului. Prin uscare se urmã-reºte sã se reducã conþinutul de apãdin emulsie pânã la limita deechilibru cu umiditate relativã aaerului.

Operaþia de uscare a filmelorfototehnice se poate realiza pe douãcãi:

- naturalã - are avantajul cã sedesfãºoarã uniform, fãrã sã producãtensiuni în emulsia fotograficã ºi fãrãsã schimbe caracteristicile optice aleimaginii; are dezavantajul cã dureazãfoarte mult;

- forþatã, în curent de aer cald;are avantajul de a fi rapidã, însã poateproduce o deformare a suportuluiemulsiei, scãzând precizia graficã aimaginii; aceastã uscare poate duce laapariþia unor tensiuni în emulsie,pânã la distrugerea acesteia (apariþiaunor crãpãturi în formã de reþea).

Dacã în prima fazã a uscãriitemperatura curentului de aer depãºe-ºte 40 oC se produce distrugereaimaginii prin topirea gelatinei.

Uscarea forþatã în curent de aerpoate duce la modificarea caracte-risticilor optice ale imaginii.

Spãlarea ºi uscarea materialelorfotografice sunt operaþii simple, darmulte din defectele imaginiifotografice îºi au originea îndesfãºurarea lor necorespunzãtoare.

Pentru cei interesaþi în mecanismul deprocese fotografice (de formare a imaginiilatente, developare, fixare etc.) recomandãmstudierea urmãtoarelor materiale:

1. Marieta Nicolau - „Fizico-chimiaproceselor fotografice”, Ed. Academiei,1964, pg. 426.

2. Svetlana ºi Alexandru Irod -„Prelucrarea filmelor fotografice” - Ed.Tehnicã, 1981, pg. 392.

Sensitometria

Sensitometria ar putea fidefinitã, într-un sens mai restrâns, catehnica mãsurãrii sensibilitãþiimaterialelor fotografice. În practicã,sensitometria fotograficã includeînsã ºi stabilirea relaþiilor cantitativedintre imagine ºi tratamentele la careau fost supuse materialele, inclusivexpunerea ºi developarea. Scopuleste stabilirea relaþiilor dintreexpunerea la luminã ºi developare,precum ºi efectul lor asupraemulsiilor fotografice.

Nr. 17 / 8.05.2007

7cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Pentru reprezentarea graficã arelaþiei dintre expunere ºi developares-a trasat, într-un sistem decoordonate rectangulare, o curbã,denumitã curbã de înnegrire saucurbã caracteristicã.

Curba de înnegrire formeazãbaza sensitometriei ºi a densito-metriei. Din ea se pot recunoaºte celemai multe caracteristici ale unuimaterial fotografic.

Prin „densitometrie” se înþelegemãsurarea densitãþii, ºi ea este înfond sensitometrie aplicatã.

În toate ambalajele de filmse gãsesc atât recomandãri privindprelucrarea acestora, cât ºi dateprivind sensibilitatea lor. Aceste datepublicate de industria producãtoarede film urmãresc doar sã ofereoperatorului uºurinþã în verificareasistematicã ºi rapidã a materialuluifotografic primit.

Obiectivul fotografic, tempera-tura de culoare ºi intensitatea surseide luminã pot influenþa în maremãsurã sensibilitatea. Iar condiþiilede developare au o importanþãdeterminantã.

Fãrã metode precise de controlºi de mãsurare nu mai este deconceput desfãºurarea în bunecondiþii a proceselor de reproducere aimaginii prin metoda clasicã ºi cu

atât mai mult prin metoda selecþiei cuajutorul scannerelor. Produsul finaleste un film atât la fotoreproducereaclasicã cât ºi la cea modernã.

Pentru obþinerea unor filme debunã calitate este necesar sã sestabileascã urmãtorii factori:

- sursa de luminã;- intensitatea luminii;- caracteristicile obiectivului;- expunerea;- compoziþia revelatorului;- temperatura de developare;- timpul de developare;- agitarea.

Despre toþi aceºti termeni ceinfluenþeazã bunul mers al opera-þiilor de prelucrare a filmului s-avorbit anterior, dar vom reveni cunoþiuni noi.

Temperatura de culoare a uneisurse de luminã este indicatã în gradeKelvin. Gradul Kelvin zero (0K)corespunde punctului zero absolutde - 273,15 oC. Termenul de tempe-raturã de culoare a luat naºtere de lamãsurãtorile efectuate într-o sferã deplatinã, înnegritã în interior cu negrude fum ºi având un orificiu micpentru observarea proceselor dininterior. Pe mãsurã ce temperatura deîncãlzire creºte, maximul de energiese deplaseazã înspre lungimile deundã mai mici, adicã înspre spectrulvizibil (dinspre roºu spre albastru).

BULETIN INFORMATIV

8Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Un bec de xenon aretemperatura de culoare de 6000 K(sau 5726,85 oC).

Lumina medie a zilei aretemperatura de culoare de circa5500 oC.

Temperatura de culoare a uneisurse de luminã se mãsoarã cu unaparat ce indicã raportul dintreradiaþia albastrã faþã de cea roºie.Pentru reproducerile în culori suntcorespunzãtoare numai sursele deluminã cu spectru continuu.

Efectul fotografic al luminii

Între cantitatea de luminã Q careacþioneazã asupra emulsiei foto-sensibile ºi cantitatea de substanþãtransformatã chimic (cantitatea deargint redus Q’) existã o relaþie deforma

Q’ = K . Q

Cantitatea de luminã se poateexprima prin produsul dintre ilumi-narea I ºi timpul t numit expunere E.

E = I . t

Pentru procesul fotografic nuintereseazã cantitatea de argint redusQ’ format prin expunere, ci cantitateade argint obþinutã dupã developare,mai precis gradul de înnegrire alimaginii determinat de aceastãcantitate.

Gradul de înnegrire, respectivefectul fotografic pe care-l determinãlumina, se mãsoarã prin densitateaopticã a imaginii.

Când cantitatea de luminã,mãsuratã prin iluminarea I0 cade pesuprafaþa unui corp, o parte dinaceasta va fi absorbitã, fiindtransformatã în cãldurã q iar altãparte, mãsuratã prin iluminare I,strãbate corpul respectiv.

Raportul dintre cantitatea deluminã care strãbate corpul ºi ceacare cade pe suprafaþa corpului senumeºte transparenþã T.

Trecerea luminii prin mediitransparente

T I=I0

OI

=I0

Inversul acestui raport poartãdenumirea de opacitate.

continuare în numãrul urmãtor

Nr. 17 / 8.05.2007

9cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Implementarea sistemului demanagement al calitaþii

Calitatea ºi standardele ISO 9000

Calitatea poate fi definitã cafiind modul în care un produs sau unserviciu satisface cerinþele clientului.În cazul în care o firmã oferã unprodus pe care oamenii îl doresc ºicontinuã sã revinã pentru a-lcumpãra, înseamnã cã firma reuºeºtesã le satisfacã cerinþele, iar în opinialor, acesta este un produs de calitate.

Este important de reþinut cãcerinþele clientului au în vedere unraport cât mai bun calitate/preþ ºi seaºteaptã la un anumit nivel calitativ,fie cã este vorba despre un produssau de un serviciu.

Conform ISO (OrganizaþiaInternaþionalã pentru Standardizare)calitatea se defineºte ca fiindtotalitatea particularitãþilor ºicaracteristicilor unui produs sauale unui serviciu care poartã în elecapacitatea de a satisface onecesitate datã.

Consumatorii nu sunt preainteresaþi de nivelul de calitate„pretins” de producãtor sau furnizor,ei dorind asigurarea cã produsul,echipamentul sau serviciul pe care îlcumparã rãspunde cu adevãratstandardului de calitate oferit saurecomandat.

În prezent, conceptul de„calitate” acoperã problema calitãþiiproduselor ºi serviciilor, dar ºiaspectele organizaþionale ºi demanagement. Preocupãrile privindcalitatea sunt asociate cu toateactivitãþile legate de managementulcalitãþii, asigurarea ºi controlulcalitãþii, certificarea ºi acreditarea,simboluri ºi etichete, standardizarea,metrologia, testarea etc.

Calitatea reprezintã o direcþiestrategicã în managementul compa-niei, bazatã pe un angajament generalal managementului ºi angajaþilorpentru o îmbunãtãþire continuã aperformanþelor economice. Acestangajament cautã, ca obiectiv final,satisfacþia clientului în toate fazeleciclului de viaþã al produsului ºi întoate sectoarele companiei.

Managementul calitãþii totale(TQM - Total Quality Management)se referã la abordarea managemen-tului organizaþional care are încentrul preocupãrilor calitatea,abordând unitar întregul sistem, nunumai subsistemele, proceseleizolate sau departamentele func-þionale. Calitatea este astfel integratãca un element esenþial al strategiei demanagement global al uneiorganizaþii, bazatã pe angajamentulgeneral al managerilor ºi angajaþilorde a o îmbunãtãþi în mod continuupentru clienþii sãi, pentru însãºi

BULETIN INFORMATIV

10Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

organizaþia, pentru membrii sãi ºipentru societate.

Setul de standarde ale calitãþiiISO 9000 a fost fondat în 1947 ca oAgenþie a Naþiunilor Unite alcãtuitãdin reprezentanþi din peste 90 de þãri.Acestea identificã elementele de bazãale unui sistem de management alcalitãþii care poate fi utilizat deproducãtori, furnizori, distribuitori ºiutilizatori finali. Ele specificãprocedurile acceptate pe plannaþional, regional ºi internaþional ºicriteriile care sunt acceptate pentru ada asigurãri ca produsele ºi serviciilesatisfac cerinþele clienþilor.

Aceste elemente, proceduri ºicriterii pot fi aplicate oricãrei firme,mari sau mici, iar seria ISO 9000poate fi utilizatã deopotrivã de cãtreproducãtori, distribuitori de bunurisau furnizori de servicii pentru a-ºistabili propriul sistem demanagement al calitãþii. Standardulpoate fi, de asemenea, utilizat declienþi ca o bazã pentru evaluareasistemului de management al calitãþiial producatorului ºi pentru a vedeadacã un distribuitor de bunuri sauprestator de servicii are capacitateade a furniza bunuri sau serviciicorespunzãtoare.

În 1979 se creeazã în cadrul ISOComitetul Tehnic 176, cu sarcina dea elabora standarde în domeniul

managementului ºi al asigurãriicalitãþii, iar în 1987 ISO/TC 176publicã primele cinci standardeinternaþionale din seria ISO 9000.Bazate pe conceptele asigurãriicalitãþii dezvoltate în anii ’60, înprincipal în domenii ale industriilorde armament, nucleare ºi aero-nautice, ele vizau înainte de toatearmonizarea relaþiilor bilateraledintre clienþi ºi furnizori. Acestestandarde vor fi în mod repetatrevizuite pentru a se corecta erorilesemnalate, a face clarificãrilenecesare, a se recunoaºte utilizareatextelor de cãtre cadre de certificareale unei terþe pãrþi, a se dezvoltadirecþia preventivã prin planificareacalitaþii ºi a acþiunilor preventive,a pune în prim plan satisfacþiaclienþilor ºi a cuprinde noiledezvoltãri ºi exigenþe alemanagementului.

Setul de standarde ISO 9000este împãrþit în mai multe pãrþidiferite care furnizeazã detaliiprivind toate cerinþele esenþiale deasigurarea calitãþii în timpul stadiilorde proiectare, producþie ºi recepþieale unui produs. ISO 9000 este util,în mod special, pentru: situaþiilecontractuale (situaþii în carecumpãrãtorul este interesat deanumite elemente ale Sistemuluide Management al Calitaþii al

Nr. 17 / 8.05.2007

11cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

producãtorului care influenþeazãcapabilitatea acestuia de a-i executaun produs de calitate) ºi pentrusituaþiile necontractuale (situaþii încare cumpãrãtorul are nevoie sã fieconvins cã organizaþia producãtoruluiare un sistem viabil de managemental calitãþii ºi este capabilã sã furnizezeun produs de calitate).

ISO 9000/1 furnizeazã liniidirectoare pentru selecþie, utilizare ºidetalii ale sistemelor de managemental calitãþii care pot fi utilizate pentruasigurarea internã a calitãþii.Standardul se aplicã în anumitesituaþii contractuale ºi, în special,atunci când încrederea în conformi-tatea produsului poate fi obþinutãnumai prin demonstrarea adecvatã acapacitãþilor producãtorului (în ceeace priveºte proiectarea, dezvoltarea,producþia, montajul, încercãrile ºiserviciile asociate). Este aplicabil, deasemenea, când un contract cere efortde proiectare ºi cerinþele suntformulate, în principal, în termeni deperformanþã, sau trebuie sã fiestabilite. De asemenea clarificãdiferitele responsabilitãþi, particula-ritãþi ºi inter-relaþii în cadrul unuisistem de management al calitãþii ºipune la dispoziþie informaþii debazã privind responsabilitãþilemanageriale ºi principiile sistemuluide management al calitãþii.

ISO 9000/2 acoperã cerinþeleunui sistem de management alcalitãþii acolo unde un contract întredouã pãrþi cere demonstrareacapacitãþii unui furnizor de a controlaprocesele care determinã acceptabi-litatea produsului furnizat. ISO 9002stabileºte îndrumãri ºi furnizeazãinformaþii de bazã pentru clarificareaºi înþelegerea cerinþelor pentru unsistem de management al calitãþii.

ISO 9000/3 stabileºte liniidirectoare pentru a ajuta organiza-þiile care intenþioneazã sã utilizezeISO 9001, în special aceleorganizaþii implicate în dezvoltarea,furnizarea ºi mentenanþa software-ului. De asemenea, acoperã cerinþelesistemului de management al calitãþiicare se utilizeazã când un contractîntre douã pãrþi cere demonstrareacapacitãþilor unui furnizor acolo undecerinþele specificate pentru un produssunt stipulate sub forma unui proiectsau a unei specificaþii stabilite.

ISO 9000/4 furnizeazã indicaþiiprivind managementul programuluiºi conþine trãsãturile esenþiale aleunui program de disponibilitate.

Dupã 1994, Comitetul Europeande Standardizare publicã revizuitestandardele pentru sisteme demanagementul calitãþii, ultimeleediþii, din 2005 ºi 2006 fiind cele delucru:

BULETIN INFORMATIV

12Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

• EN ISO 9000 Sisteme demanagement al calitãþii. Principiifundamentale ºi vocabular. Descrienoþiunile fundamentale ale sistemelorde management al calitãþii ºi specificãterminologia pentru sistemele demanagement al calitãþii.

• EN ISO 9001 Sisteme demanagement al calitãþii. Cerinþe.Specificã cerinþele pentru un sistemde management al calitãþii pentruorganizaþiile care trebuie sãdemonstreze capabilitatea lor de afurniza produse care sã îndeplineascãcerinþele clienþilor precum ºicerinþele de reglementare aplicabile,având drept scop creºtereasatisfacþiei clienþilor.

• EN ISO 9004 Sisteme demanagement al calitãþii. Liniidirectoare pentru îmbunãtãþireaperformanþei. Furnizeazã, pe bazacelor opt principii de managemental calitãþii, îndrumãri pentru îmbunã-tãþirea performanþei organizaþiei ºicreºterea satisfacþiei atât a clienþilorcât ºi a altor pãrþi interesate.

• EN ISO 9011 Linii directoarepentru auditarea sistemelor demanagement al calitãþii ºimanagementul mediului. Furnizeazãîndrumãri referitoare la principiilefundamentale ale auditului, manage-mentul programelor de audit,

conducerea sistemelor de manage-ment al calitãþii ºi al mediului,precum ºi calificarea auditorilorsistemelor de management al calitãþiiºi al mediului.

Sistem de management al calitãþii -ISO 9001

Standardul ISO 9001, inter-naþional recunoscut, este un standardgeneric. Obiectivul acestuia estede a stabili cerinþe internaþionalepentru sistemul de managemental calitãþii în orice domeniu(producãtori, servicii, creaþie).

Managementul calitãþii repre-zintã ceea ce practicã organizaþiilepentru a asigura produse ºi servicii înconformitate cu cerinþele clienþilorsãi. Un certificat ISO 9001 dovedeºtecã sistemul de management alcalitãþii întruneºte toate cerinþeleacestui standard internaþional. Unsistem de management al calitãþiicertificat demonstreazã angaja-mentul pentru calitate ºi satisfacþiaclientului.

Calitatea va fi întotdeauna unfactor de competiþie important. Celeopt principii ale managementuluicalitãþii sunt un mijloc de a orienta ocompanie cãtre þelurile propuse ºi dea îmbunãtãþi în mod continuu

Nr. 17 / 8.05.2007

13cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

performanþele, prin conducerea ºi

operarea unei organizaþii, prin con-

centrarea asupra cerinþelor clienþilor

ºi a tuturor pãrþilor interesate.

Principiul 1: Orientarea spre clientOrganizaþiile depind de clienþii

lor, de aceea trebuie înþelesenecesitãþile existente, anticipate celeviitoare, acordarea unei permanenteatenþii pentru întâmpinarea cererilorºi depãºirea aºteptãrilor clienþilor.Aplicarea principiului Orientareaspre client duce la urmãtoareleacþiuni: • înþelegerea întregii game denecesitãþi ale clienþilor ºi aºteptãriloracestora cu privire la produse,servicii, preþ etc;• asigurarea unei abordãri echilibrateîntre nevoile ºi aºteptãrile consu-matorilor ºi acþionarilor;• comunicarea acestor nevoi ºiaºteptãri în întreaga organizaþie,mãsurând satisfacþia clientului ºiacþionând asupra rezultatelor, între-þinerea relaþiilor cu clienþii.

Principiul 2: ConducereaConducãtorii stabilesc unitatea

þelurilor ºi direcþia organizaþiei.Ei trebuie sã creeze ºi sã menþinãmediul intern adecvat implicãrii

personalului în activitãþile pentrurealizarea obiectivelor organizaþiei.Aplicarea principiului necesitãurmãtoarele acþiuni: • conducãtorii trebuie sã fie activi, sãdevinã exemplu pentru organizaþie,sã înþeleagã ºi sã raspundã la oriceschimbare;• sã ia în considerare nevoile acþiona-rilor, inclusiv ale personalului,proprietarilor, cumpãrãtorilor, furni-zorilor, comunitãþii locale ºi întregiisocietãþi;• sã stabileascã o viziune clarã asupraviitorului organizaþiei;• sã stabileascã valorile ºi modelelece trebuie urmate la toate niveleleorganizaþiei;• construirea încrederii ºi eliminareaîndoielii;• furnizarea resurselor necesare cãtreangajaþi ºi oferirea libertãþii de aacþiona cu responsabilitate;• înnoirea, încurajarea ºi recunoaºtereacontribuþiei angajaþilor;• promovarea unei comunicãrideschise ºi cinstite;• educarea, formarea ºi antrenareapersonalului;• stabilirea obiectivelor propuse, aþintelor ºi implementarea strategiilorde atingere a lor.

BULETIN INFORMATIV

14Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

Principiul 3: Implicareapersonalului

Oamenii, la toate nivelele, suntesenþa organizaþiei, iar prin implicareadeplinã îºi vor folosi abilitãþile pentrubeneficiul organizaþiei:• acceptarea apartenenþei ºi responsa-bilitãþii de a rezolva probleme;• activa cãutare a oportunitãþilorde dezvoltare, de îmbunãtãþire acompetenþelor, cunoºtinþelor ºiexperienþei personalului;• împãrtãºirea liberã a cunoºtinþelorºi experienþei în echipe ºi grupuri;• concentrare în crearea de valoripentru clienþi;• buna reprezentare a organizaþieicãtre consumatori, ai comunitãþiilocale ºi ai întregii societãþi;• satisfacþia în muncã, mândria de a fiparte a organizaþiei.

Principiul 4: Abordarea procesuluiRezultatele aºteptate sunt

obþinute mult mai eficient cândresursele necesare ºi activitãþile suntorganizate ca un proces.• definirea procesului de atingere arezultatului aºteptat;• identificarea ºi mãsurarea intrãrilorºi ieºirilor procesului;• identificarea interfeþelor procesuluicu funcþiile organizaþiei; • evaluarea posibilului risc, a

consecinþelor ºi impactului procesului

asupra cumpãrãtorilor, furnizorilor ºi

a altor factori implicaþi în proces;

• identificarea clienþilor interni ºi

externi, furnizorilor ºi altor factori din

cadrul procesului;

• dezvoltarea trebuie sã ia în

considerare etapele procesului,

activitãþi, fluxuri, mãsuri de control,

nevoia de perfecþionare, echipament,

metode, informaþii, materiale ºi alte

resurse de atingere a rezultatului

dorit.

Principiul 5: Abordarea sistemuluide management

Identificarea, înþelegerea ºi

coordonarea unui sistem de procese

care se desfãºoarã pentru obiective

date contribuie la eficacitatea ºi

eficienþa organizaþiei:

• definirea sistemului de identificare

ori dezvoltare a procesului ca efect al

obiectivelor obþinute;

• structurarea sistemului pentru a

atinge obiectivele dorite în modul cel

mai eficient;

• îmbunãtãþirea continuã a sistemului

prin mãsurãtori, evaluãri ºi stabilitatea

forþei de constrângere principalã

pentru acþiune.

Nr. 17 / 8.05.2007

15cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

Principiul 6: Dezvoltarea continuãDezvoltarea continuã trebuie

sã fie obiectivul permanent alorganizaþiei:• realizarea continuã a îmbunãtãþiriiprodusului, proceselor ºi sistemelede obiective ale fiecãrei persoanedin cadrul organizaþiei;• aplicarea conceptelor de dezvoltarede bazã pentru creºterea gradualã;• utilizarea unei evaluãri periodice; • recunoaºterea îmbunãtãþirii.

Principiul 7: Abordarea efectivã aadoptãrii deciziilor

Deciziile efective se bazeazãpe o analizã logicã a datelor ºiinformaþiilor:• luarea mãsurilor ºi colectareadatelor ºi informaþiilor relevantepentru obiective;• asigurarea cã datele ºi informaþiilesunt corecte, reliefate ºi accesibile;• analizarea datelor ºi informaþiilorutilizând metode valide;• înþelegerea valorilor alocate dintehnicile statistice ºi luarea deciziilorcu experienþã ºi intuiþie bazate perezultatele balanþelor de analizãlogicã.

Principiul 8: Relaþiile de avantajreciproc cu furnizorii

O organizaþie ºi furnizorii eisunt în interdependenþã iar inten-sificarea relaþiilor reciproce faceposibilã crearea valorilor de ambelepãrþi.

Abilitatea unei organizaþii ºi afurnizorilor sãi de a crea valoare estesporitã de existenþa relaþiilor reciprocavantajoase:• identificarea ºi selectarea furni-zorilor cheie;• stabilirea relaþiilor cu furnizoriiastfel încât balanþa þintelor pe termenscurt cu consideraþiile pe termen lungdespre organizaþie ºi societate sãcreeze o comunicare clarã ºi deschisã;• iniþierea îmbinãrii dintre dezvoltareºi îmbunãtãþirea produselor ºiproceselor;• stabilitatea cointeresatã a clareiînþelegeri a nevoilor clienþilor;• împãrtãºirea informaþiilor ºi aplanurilor de viitor ºi admitereaîmbunãtãþirii calitãþii furnizorilor ºiaºteptãrilor.

Beneficiile implementãrii ISO 9001

Prin crearea unui sistem demanagement al calitãþii în confor-mitate cu preceptele standardelorISO se obþine:• îndeplinirea politicii ºi a obiec-tivelor întreprinderii; • câºtigarea încrederii clienþilor; • creºterea satisfacþiei clienþilor; • îmbunãtãþirea continuã a perfor-manþei generale; • adaptarea activã ºi sistematicã lamodificãrile condiþiilor pieþei;

BULETIN INFORMATIV

16Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

• satisfacþia angajaþilor; • îmbunãtãþirea performanþei; • transparenþa ºi eficienþa proceselorinterne ale organizaþiei; • evitarea erorilor în locul corectãriilor;• economisirea de timp ºi resurse.

Familia de standarde ISO 9000se adreseazã companiilor din toatedomeniile de activitate care doresc sãse supunã unei evaluãri externe ºiunei comparaþii de Bunã Practicã înraport cu concurenþa precum ºi celorcare doresc sã îºi îmbunãtãþeascãperformanþa ºi competitivitatea pepiaþa naþionalã ºi internaþionalã.

Implementarea sistemului demanagement al calitaþii

Atunci când o întreprinderedoreºte sã adopte un sistem alcalitãþii în conformitate cu familiade standarde ISO 9000, aceastatrebuie sã studieze douã problemefundamentale: 1. Ce înseamnã sistemul pentruîntreprindere? 2. Ce beneficii poate avea între-prinderea în urma implementãriisistemului?

Analiza procedurilor ºisistemelor operaþionale ale uneiîntreprinderi fãcutã în timpulimplementãrii standardelor ISO

evidenþiazã domeniile cu deficienþe,metodele de lucru ad-hoc ºi risipa deresurse, ce pot fi evitate.

Dacã conducerea unei între-prinderi nu crede cu adevãrat cãaceste standarde sunt importantepentru îmbunatãþirea activitãþii, eanu va fi capabilã sã facã eforturisuficiente pentru implementareaacestora. Acest punct de vedere nutrebuie supraapreciat. Obþinerea unuicertificat de conformitate custandardele ISO de la un organismacreditat trebuie sã fie un fapt deimportanþã secundarã. Motivaþiaprincipalã trebuie sã vinã de la fermaconvingere cã sistemul va fi beneficdin punct de vedere al dezvoltãrii ºiprofitabilitãþii pe termen lung.

Procedura pentru stabilirea unuisistem al calitãþii în conformitatecu familia de standarde ISO 9000depinde de un numãr de factori,precum natura activitãþii, mãrimeaîntreprinderii, starea actualã a contro-lului calitãþii, cerinþele pieþei etc.Implementarea trebuie privitã ca unproiect major, în executarea cãruiatrebuie sã se implice urmãtoarele:• aprecierea calitãþii de cãtreconducerea managerialã, ca elementvital al afacerilor;• înþelegerea faptului cã stabilireaunui sistem al calitãþii în conformitatecu standardele ISO 9000 este

Nr. 17 / 8.05.2007

17cu apariþie simultanã on-line pe www.afaceri-poligrafice.ro

esenþialã pentru creºterea ºi profita-bilitatea pe termen lung a întreprinderii;• luarea în considerare de cãtreconsiliul de conducere a implicaþiilorstandardelor ISO 9000 pentruîntreprindere ºi adoptarea uneidecizii neechivoce în vedereaobþinerii unor resurse adecvatepentru implementarea acestora;• conformarea la standardele ISO9000 ºi selectarea unor modeleadecvate sistemelor calitãþii ceurmeazã a fi implementate; • cooperarea ºi implicarea activã aîntregului personal al întreprinderii laimplementarea cu succes astandardelor ISO 9000;• supravegherea sistemelor curenteale controlului calitãþii pentruidentificarea deficienþelor sau abate-rilor de la procedurile calitãþii, dupãcompararea acestora cu cerinþelestandardelor ISO 9000;• identificarea activitãþilor specificenecesare ºi formularea unui plan caresã defineascã elementele muncii, caresã aloce responsabilitatea diferitelorcompartimente sau membrilor perso-nalului ºi stabilirea unor termenelimitã pentru încheierea activitãþilor;• elaborarea unui manual al calitãþiicare sã includã organizarea ºi politicaîntreprinderii în domeniul calitãþii ºio schiþã a sistemului de proceduri;

• instruirea personalului în vedereacunoaºterii metodelor ºi procedurilorstandard documentare;• editarea directivelor ºi politiciiîntreprinderii în domeniul calitãþii învederea implementãrii standardelorISO 9000;• încercarea noului sistem pentrucâteva luni ºi efectuarea unor audituriinterne pentru a evalua conformitateasa cu standardele ISO 9000;• contactarea unui organism acreditatde certificare pentru o evaluareoficialã.

Certificarea de conformitate asistemelor de management alcalitãþii

Cerinþele standardelor dinfamilia ISO 9000, prin respectareacãrora se configureazã un sistem demanagement al calitãþii, nu conþinexplicit menþiuni referitoare lacultura organizaþionalã. Cu toateacestea, indiferent de organizaþie,implementarea unui sistem demanagement al calitãþii este unproces condiþionat direct despecificul culturii organizaþionale, deelementele culturale preexistente laînceperea procesului, de flexibilitateaacesteia de a integra noi valori ºinorme specifice calitaþii. În firmele

BULETIN INFORMATIV

18Publicaþie distribuitã lunar gratuit în 5.000 exemplare

COPYRIGHT 2002

Preluarea conþinutului publicaþiei RevistaAfaceri Poligrafice, respectiv a BuletinuluiInformativ cu acelaºi nume - integralã sauparþialã, prelucratã sau nu - în orice mijloace deinformare, este permisã ºi gratuitã, cu condiþiaobligatorie sã se menþioneze ca sursã a acesteia:“www.afaceri-poligrafice.ro”

în care se doreºte implementareaunui sistem de management alcalitãþii este necesar sã existe ºi ungrad înalt de implicare ºi angajamentdin partea angajaþilor.

În plus, implementarea ºimenþinerea sistemului calitãþiisolicitã în mare mãsurã munca înechipã, atât între indivizi, cât ºiîntre grupuri care ar putea aveatendinþa naturalã de a nu coopera.Aplicarea cerinþelor standardelorISO 9000 are impact atât asuprasistemului general de managemental organizaþiei, cât ºi asupra culturiiorganizaþionale a acesteia.

Motivele pentru care o firmãdoreºte sã-ºi certifice sistemul demanagement al calitãþii sunt:• creºterea încrederii clienþilor încalitatea produselor/serviciilor;• confirmarea alinierii la diferitereglementãri specifice;• confirmarea alinierii la directiveleºi normele UE;• asigurarea repetabilitãþii privindrealizarea produselor la nivelul decalitate stabilit în specificaþiilerespective;• publicitatea.

Certificarea sistemelor demanagement al calitãþii presupune,de regulã, parcurgerea câtorva etapeprincipale:• pregãtirea auditului de certificare;• examinarea documentelor siste-mului de management al calitãþii;

• efectuarea auditului de certificare;• raportarea auditului de certificare;• acordarea certificatului ºi supra-vegherea respectãrii condiþiilorcertificãrii.

Rezultatele bune ale unei firme,atât în ceea ce priveºte performanþacât ºi aspectele financiare, reprezintãconsecinþa fireascã a unuimanagement eficace al calitãþii.

Avantajele certificãrii sistemuluide management al calitãþii sunt:• conduce la creºterea eficacitãþii ºieficienþei firmelor certificate;• permite managementului uneifirme sã coordoneze ºi sã controlezeîntr-un mod sistematic ºi transparentîntreaga activitate, aplicând prin-cipiile managementului calitãþii, înscopul îmbunãtãþirii continue aperformanþelor;• conduce la îmbunãtãþirea continuã acalitãþii produselor/serviciilor oferiteprin identificarea ºi corecþia necon-formitãþilor constatate pe întreagabuclã de realizare a acestora.

continuare în numãrul urmãtor

Publica˛ie lunar„ editat„ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Str. Motrului nr. 28, 050281 Bucure∫ti 5T 0722 242 746 ï T/F 021 337 2900 ï F 021 337 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro