BULETIN INFORMATIV Nr. 104 / 19.08.2014

www.afaceri-poligrafice.ro3

Cerneluri serigrafice pentru imprimãritermoformabile - pag. 3Legãtoria de asortiment - pag. 6

CERNELURISERIGRAFICE PENTRUIMPRIMÃRITERMOFORMABILE

În ultimii ani, piaåa imprimãrilorpublicitare s-a îmbogãåit cu aplicaåiitridimensionale imprimate serigrafic.

Datoritã materialelor plasticetermoformabile æi cernelurilorserigrafice cu care acestea suntimprimate, serigrafiætii reuæesc sãtransforme aplicaåiile plane în aplicaåiitridimensionale.

Piaåa imprimãrilor termoforma -bile s-a dezvoltat foarte mult, nu doarca numãr de aplicaåii ci æi ca mãrime aacestora.

Chiar dacã pentru mulåi adulåi,termoformarea pare o joacã de copil,acei serigrafiæti care realizeazã astfel deaplicaåii pot spune cã nu este chiar atâtde simplu pe cât pare. Unul din celemai mari obstacole întâmpinat în cazultermoformãrii este acela de a respectarapoartele dimensionale.

Ce este termoformarea ?

Termoformarea este operaåia detransformare a unei suprafeåe plane dematerial termoplastic, într-un obiecttridimensional, sub acåiunea cãldurii æi

a presiunii. Aceastã definiåie include æioperaåiile de pliere æi îndoire la cald.Dar, în continuare, ne vom referidoar la acea parte a termoformãrii,care utilizeazã presiune æiechipamente de injecåie pentrumasele plastice.

Cele mai uzuale aplicaåii suntmãætile æi cãætile sportive pentruciclism sau patinatori æi reclamele.Înãlåimea maximã a deformãrii faåãde forma planã poate atinge valoripânã la 30 cm.

O aplicaåie termoformatã poatefoarte uæor sã înlocuiascã o aplicaåieætanåatã. Aceasta, deoarece prezintãurmãtoarele avantaje – greutate multmai micã, costuri reduse, uæurinåã latransport æi la manevrare æi, în cazulîn care este corect realizatã, prezintãæi durabilitate.

Termoformarea se poate realizape materiale plastice obiænuite,termoformabile, cum ar fi: polistiren,PVC, acril, policarbonat, ABS.

Aplicaåiile termoformabile sepot imprima serigrafic atât pe faåãcât æi pe verso æi chiar æi pe ambelefeåe.

În cazul aplicaåiilor pe polistiren (care nu este perfect transparent) serecomandã imprimarea serigraficãpe faåã. Imprimarea serigraficã peverso este un truc aplicat atunci cândse urmãreæte uscarea filmului decernealã imprimat în acelaæi timp cuoperaåia de termoformare. Pentru

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider4

aplicaåiile pe policarbonat (care estetransparent) se recomandãimprimarea pe verso. Singuruldezavantaj care apare la imprimarea peverso este scãderea calitãåii imprimãrii,dar fãrã a afecta intensitatea culorii sauaderenåa filmului de cernealã pesubstratul imprimat. Echipamentele determoformare furnizeazã cãldurã ladiverse valori. De aceea, se poateîntâmpla ca temperatura furnizatã sã nufie suficientã sau sã fie prea marepentru uscarea filmului de cernealãimprimat. Astfel, calitatea imprimãriiare de suferit.

Cum se realizeazã procesul determoformare ?

Artistul care a desenat pentruprima datã harta Globului corect dinpunct de vedere geografic, în formãplanã, a rãmas uimit de modificãrilecare apar în momentul în care a încercatsã-i dea forma rotundã. Se recomandãefectuarea unor teste pentru a stabilidistorsionarea exactã a imaginii æi dupãce parametrii de lucru sunt fixaåi sepoate începe producåia de serie.

Pentru a determina deformareaimaginii în momentul termoformãrii, seva desena pe suprafaåa planã dinmaterial plastic un caroiaj peste care seva imprima imaginea care se doreæte afi termoformatã. Astfel, se poate urmãridistorsionarea fiecãrui segment alimaginii. Cel mai bine este ca suprafaåa

planã de plastic termoformabil pe carese face testul sã fie la fel cu materialulpe care se va realiza producåia de serie.

Bineînåeles cã acest test nu va ieæila prima încercare. Se spune cã reuæitaapare la cel puåin a treia încercare.

Dupã ce imaginea este imprimatã,placa din plastic se monteazã înechipamentul de termoformare. Dupãtermoformare, obiectul este rãcit æisupus operaåiilor de finisare.

În cazul materialelor care seimprimã pe verso sunt necesareanumite precauåii. Astfel, dacã filmulde cernealã vine în contact direct cusursele de cãldurã ale echipamentuluide termoformare, existã riscul de a seexfolia. Acest inconvenient poate fiîndepãrtat fie prin reglarea temperaturiielementelor termice ale echipamentuluide termoformare, fie prin uscareafilmului de cernealã un timp mai lungdecât operaåia de termoformare.

Ce fel de cerneluri se folosesc pentruaplicaåii termoformabile ?

Materialele plastice care pot fitermoformate sunt materialetermoplastice. De aceea æi cernealaserigraficã cu care se realizeazãimprimarea trebuie sã fie termoplasticã.Cernelurile termoplastice îndeplinescurmãtoarele condiåii:

• se înmoaie la temperaturãridicatã;

• nu se topesc æi nu formeazãbule de aer;

Nr. 104 / 19.08.2014

5www.afaceri-poligrafice.ro

• se usucã fãrã a deterioaracalitatea imprimãrii;

• rezistenåã la abraziune;• rezistenåã la chimicale;• prezintã o granulaåie astfel încât

sã nu blocheze ochiurile sitei;Aderenåa filmului de cernealã la

substrat este un punct critic al acestuitip de aplicaåie.

Tot atât de importante pentru acesttip de aplicaåii sunt flexibilitatea æielasticitatea filmului de cernealãserigrafiat. Acesta trebuie sã rãmânãintact atunci când materialul imprimatse pliazã, se îndoaie, se contractã sau sedilatã.

Cum se pot cuantifica aceætiparametri? Cum putem æti cât deaderent trebuie sã fie filmul decernealã? Cât de elastic trebuie sã fiefilmul de cernealã? Cât pigment trebuiesã conåinã cerneala serigraficã?Rãspunsul la aceste întrebãri se obåineîn urma testelor.

Pentru aderenåa filmului decernealã pe substrat se poate aplicatestul cu bandã adezivã tip scotch. Dacãîn momentul îndepãrtãrii benziiadezive, repede, dintr-o singurãmiæcare, se observã urme de cernealãpe adeziv, înseamnã cã respectivacernealã nu este compatibilã cu tipul desubstrat.

Cantitatea de pigment în cernealãtrebuie sã fie foarte mare. Serecomandã utilizarea cernelurilor foartepigmentate. Existã æi aplicaåii pentru

care cerneala este pigmentatã special,asigurând astfel gradul de opacitatecerut.

Primele aplicaåii serigraficetermoformabile au fost realizate cucerneluri pe bazã de solvent. Aceastadin mai multe motive. În primul rândaceste cerneluri sunt cerneluritermoplastice æi de aceea filmul decernealã se va deforma în aceeaæiproporåie cu substratul pe care esteaplicat.

Æi cernelurile pe bazã de apã sunttermoplastice, dar acestea se utilizeazãocazional, în aplicaåiile termoforma -bile, datoritã sistemului de rãæini folositla prepararea lor, mult diferit de celpentru cernelurile convenåionale pebazã de solvent.

Al doilea motiv pentru care suntpreferate cernelurile convenåionale pebazã de solvent este conåinutul depigment. Acest tip de cereluri oferã ceamai bunã corelaåie între gradul depigmentare æi flexibilitatea filmului decernealã imprimat.

Evaporarea solventului în timpulpolimerizãrii filmului de cernealã nuconstituie o problemã, deoareceflexibilitatea filmului de cernealã estedatã de sistemul de rãæini dincompoziåia cernelei.

O altã gamã de cerneluri care sefoloseæte la imprimãrile termoforma -bile o reprezintã cernelurile UV.Acestea sunt reactive æi în urmapolimerizãrii formeazã un film solid de

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider6

cernealã pe substrat. Acest fenomen, îngeneral, reduce flexibilitatea æielasticitatea imprimãrii, iar moleculeledin care este format filmul de cernealãdevin din ce în ce mai legate chimicîntre ele. Astfel, putem spune cãtermoplasticitatea cernelurilor UV estediscutabilã. De asemenea æi opacitateacernelurilor UV ridicã unele probleme,deoarece nu sunt foarte pigmentate iarfilmul de cernealã imprimat are ogrosime mult mai micã decât în cazulcernelurilor convenåionale.

În urma testelor s-a stabilit cã odeformare de pânã la 10 cm faåã deforma planã, poate fi o aplicaåietermoformabilã imprimatã serigrafic cucerneluri UV, în timp ce pentru aplicaåiitermoformabile cu o diferenåã maimare de 10 cm faåã de forma planã serecomandã cernelurile convenåionalepe bazã de solvent.

Cercetãrile din laboratoareleproducãtorilor de cernealã continuã,pentru a îmbunãtãåii flexibilitatea æielasticitatea filmului de cernealãimprimat, la un grad de pigmentarecare sã asigure opacitatea doritã.

Prezentare realizatã de d-na. Cristina UNGUREANU

EDCG srl, Bucureæti pe baza articolului lui T. Scarpelli.

Legãtoria de asortiment(continuare din nr. 103/15.07.2014)

- marginea de cap a forzaåuluisau ilustraåiei sã fie corect suprapusãpeste marginea de cap a coliåei, cu otoleranåã de 1 mm în interiorulcoliåei;

- lãåimea benzii de ungere sã fiede 2 - 3 mm;

- anexele sã fie lipite conformoriginalului.

Adezivii întrebuinåaåi la lipireaplanæelor æi forzaåurilor, adeziviarãtaåi mai sus, trebuie sã posedeurmãtoarele proprietãåi:

- sã nu producã spumã;- sã aibã vâscozitatea

corespunzãtoare, pentru a putea fiîntinæi uæor;

- sã nu umezeascã prea multmaterialul de lipit;

- sã-æi menåinã vâscozitatea câtdureazã operaåia de ungere;

- sã se întãreascã repede dupãungere;

- sã lipeascã rezistentmaterialele dupã uscare;

- sã fie deschis la culoare;- sã nu fie toxic;- sã fie neutru din punct de vedere

chimic, întrucât cele acide sau baziceacåioneazã asupra culorii æi chiarasupra structurii materialelor lipite;

- sã nu se altereze;- sã reziste la acåiunea agenåilor

externi.

Nr. 104 / 19.08.2014

7www.afaceri-poligrafice.ro

Fasciculele reparate æi prevãzutecu forzaå æi planæe, unde este cazul æiposedã acest element, trebuie strânseæi aæezate în ordinea în care se vorgãsi în carte, operaåie (adunatulcoliåelor) ce duce la formareablocului de carte.

Blocul de carte adunat dinfascicule (coliåe) separate trebuiefixat æi anume pe de o partefasciculele între ele, pe de altã parte,diferitele pãråi ale fasciculelor,pentru a preântâmpina cãderea lordin carte dupã tãierea în trei pãråi.

Pentru a obåine un produs finitde calitate (carte reparatã æi legatã) seprocedeazã astfel:

Dupã ce lipiturile s-au uscat,fasciculele respective, aæezate înordinea numerotaåiei, se bat la cap æila cotor, dupã care se aæeazã întrescânduri æi se introduc în presã.

ATENÅIE! Suprafaåa scânduri -lor trebuie sã fie mai mare decâtsuprafaåa blocului de fascicule,trebuie sã fie plate æi bine întreåinute,în special curate, pentru a nu lãsaprin presare urme pe prima æi ultimafasciculã a blocului de carte reparat.

Este foarte important ca bãtutulfasciculelor sã fie efectuat la cotor æinumai dupã aceea la cap.

În presa de lemn, între maimulte blocuri de carte se aæeazã subformã de piramidã, având la bazãblocul de carte cu formatul cel maimare.

La aæezarea blocurilor întrescânduri, se va urmãri ca fiecare blocsã fie aæezat în aæa fel încât cotorulunuia sã coincidã cu partea din faåã aceluilalt.

Prima æi ultima fasciculã ablocului, purtãtoare de forzaå, nusunt supuse operaåiei de presare.Restul fasciculelor se bat bine lacotor æi la cap æi se aæeazã între celedouã scânduri, rãmânând, cu cotorul,în afara marginilor scândurii cu 1 -1,5 cm. Se preseazã într-o presã demânã, se trece la însemnarealocurilor unde se vor face crestãturilecu un creion.

Împãråirea sforilor de legãturã(bindurilor) pe suprafaåa cotoruluieste foarte importantã. Sunt douãfeluri de crestãturi: de bazã æi delegãturã.

Crestãturile de bazã variazã æisunt în funcåie de mãrimea bloculuide carte. De exemplu, la un formatmai mic pot fi minim douã, la alteformate pot fi trei, patru sau cinciîncrestãturi.

Dacã avem o carte de format16/70 x 100 cm se vor practica treiîncrestãturi de bazã.

Se va proceda în felul urmãtor:se însemneazã la mijloc blocul decarte, iar celelalte însemnãri lamijlocul fiecãrei jumãtãåi a cotorului.

Regula de bazã a însemnãriiconstã în aceea cã distanåa dintre

BULETIN INFORMATIV

8

AFACERI POLIGRAFICE de 16 ani lider

crestãturi sã fie egalã. Acest lucru, înceea ce priveæte distanåa dintrecrestãturi duce la creæterearezistenåei cãråii gata finisate,deoarece sforile ce vor intra ulteriorîn aceste crestãturi vor fixa mai bineæi mai uniform blocul de carte pescoaråã.

Crestãturile de legãturã vor fiînsemnate la cele douã extremitãåi, la odistanåã de aproximativ 2 cm demarginea capului æi piciorul bloculuide carte.

Crestãturile de legãturã seexecutã de obicei foarte superficial æiau rolul de a permite trecerea acului deaåã æi a face o primã legãturã de fixaredintre o fasciculã æi urmãtoarea. Înaceste crestãturi nu se introduc sfori.

Operaåia de crestare, aæa cum sevede în figura de mai jos se executã cuajutorul unui fierãstrãu.

Fig. 100. Operaåia de încrestare.

Adâncimea tuturor crestãturiloreste de circa 1 mm (în funcåie de sortulæi gramajul hârtiei din care esteexecutatã fascicula).

Crestãturile de legãturã rãmân laadâncimea iniåialã. Cele de bazã selãrgesc puåin cu ajutorul unei pile saua raæpelului pânã la o adâncime de1,5 - 2,5 mm în funcåie de grosimeasforii de legãturã (a bindurilor) careconstituie legãturile cãråii.

Prima æi ultima fasciculã ce auforzaåul lipit se ataæeazã blocului decarte crestat. Pentru a æti unde sã seintroducã acul, este necesar sã seînsemne dupã crestãturile blocului decarte poziåiile respective æi pe celedouã fascicule.

Dupã ce a fost realizatãcrestarea cotorului, urmeazã operaåiade cusut a blocului de carte.

CUSUTUL LA GHERGHEF

În procesul de legare a cãråilor,cusutul este operaåia cea maiimportantã. Cusutul realizeazãfixarea fasciculelor cãråii respective.Pentru aceastã operaåie se cereîndemânare æi este necesarã o bunãstrângere a lor.

Dacã se coase lejer, atunciadezivul cu care se unge ulterior lacotor va pãtrunde printre fasciculeleblocului de carte æi va murdãri sau valipi filele ce va favoriza rupereapaginilor la deschiderea cãråilor.

Cusutul lejer al fasciculelor vada un aspect urât cãråii, aceasta nu vaavea stabilitate æi va avea o rezistenåãmicã.

Nr. 104 / 19.08.2014

9

www.afaceri-poligrafice.ro

Un rol foarte important lacoaserea blocului de carte îl arehârtia pe care s-a tipãrit aceasta.

Calitatea hârtiei cât æi grosimeaacesteia au o mare influenåã asupracusutului.

Astfel la o hârtie groasã sauafânatã pe care s-au tipãritfasciculele cãråii, se cos toatefasciculele de la un capãt la celãlalt,adicã se introduce aåa în toatecrestãturile executate mai înainte. Senumeæte cusãturã întreagã.

Dacã hârtia este mai subåire saumai tare se cos de la un cap la celãlaltnumai primele æi ultimile douã - treifascicule, iar restul vor fi cusute pesãrite, adicã o fasciculã la capete iaralta la mijloc. se mai spune “lecoasem schimbat”.

În funcåie de felul hârtiei se vor

folosi æi anumite grosimi de aåã care

sã nu influenåeze rezistenåa æi nici

grosimea cotorului cãråii.

Dacã se leagã cãråi din hârtiemai groasã, cu mai multe fascicule(15 - 20), se vor utiliza fire de relon.Pentru cãråi cu fascicule din hârtiesubåire se va folosi aåã mai subåire caaceea întrebuinåatã la broderie.

Coaserea în cele mai bunecondiåii se face pe suportulgherghefului, dupã ce se fixeazãsfoara de mijloc.

Sforile vor fi mai întâi legate decârligele de sub suport, pe urmã sevor trece prin tãieturilefundamentului æi dupã aceea seînnoadã, întinzându-le perfect pebara superioarã a gherghefului.

Pe gherghef, în acelaæi timp, potfi cusute una sau mai multe cãråi,eventual de formate diferite.

De reåinut cã lungimea sforilorcu care se leagã cãråile trebuie sã fiede douã ori æi jumãtate faåã deînãlåimea cãråilor puse una peste alta.

Pentru început este recomanda -bil sã se coasã câte o carte pegherghef.

Sforile trebuie sã fie mai lungidecât înãlåimea teancului de cãråi,deoarece dupã coasere ele vor fitãiate pentru fiecare carte în parte,depãæind pe ambele laturi grosimeacotorului cu 2,5 - 3 cm. Acestecapete de sfori se vor lipi mai târziu,dupã ce se vor scãmoæa, deforzaåurile blocurilor de carte.

BULETIN INFORMATIV

Publica\ie lunar[ editat[ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Bd. Energeticienilor nr. 8, 032092 Bucureßti 3T 0722 242 746, 0723 311 011 ï T/F 021 346 0190 ï F 021 347 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro

În cazul când se cos cãråi deformate diferite, pe suportulgherghefului se aæeazã pentrucoasere mai întâi blocul de carte cuformatul cel mai mare, iar spre vârfblocul de carte mai mic, se slãbescsforile laterale, iar cea din centru varãmâne ca bazã.

Înainte de a începe operaåia decoasere, se controleazã dacãfasciculele blocului de carte ceurmeazã a fi cusute se gãsesc înordinea numericã a paginilor.Verificarea se face astfel: cu mânastângã se apucã colåul stâng, de sus alblocului de carte æi rãsfoindu-l cu

mâna dreaptã, se controleazã fiecarefasciculã dupã signiaturã, verificânddacã nu este vreo fasciculã întoarsã.

Teancul de fascicule a bloculuide carte, dupã verificare, se aæeazã pemasã în stânga gherghefului, cu faåaîn jos, în aæa fel încât ultimafasciculã a blocului de carte sã segãseascã deasupra æi cu cotorul lângãsforile gherghefului. Coasereablocului de carte se executã începândcu ultima fasciculã spre prima.

(continuare în numãrul urmãtor)

Prezentare realizatã

de dl. ing. Gheorghe Savu

Nr. 99 / 25.03.2014

11

www.afaceri-poligrafice.ro2

AFACERI POLIGRAFICE de 15 ani lider