Buget şi Trezorerie PublicăCurs introductivCapitole (I) Economia publică Sistemul unitar de bugete publice Procesul bugetar Echilibrul bugetar Deficitul bugetar Împrumuturile de stat Obligaţiunile municipaleCapitole (2) Piaţa titlurilor de stat Datoria publică Sistemul de organizare a Trezoreriei Mecanismul de funcţionare a Trezoreriei Operaţiunile bancare ale Trezoreriei Bugetul Uniunii EuropenePunctaj 60% examen

40% seminarBibliografie obligatorie T. Moşteanu şi colectivBuget şi Trezorerie Publică (Ed. a III-a)Editura Universitară 20081.1. Economia publică Sectorul public sau statul este entitatea formată din toate instituţiile la nivelul cărora se adoptă decizii ce vizează societatea, indiferent de regim politic (democraţie, monarhie etc.) sau nivel (central sau local)Funcţiile statului Alocarea resurselor (urmărind maximizarea bunăstării sociale) Redistribuirea veniturilor (prin corectarea distribuirii veniturilor şi evitarea cumulării nejustificate a inegalităţilor) Stabilizarea macroeconomică (corectează dezechilibrele între cererea şi oferta globală) Reglementarea comportamentelor membrilor societăţii

Instrumente utilizate Legislaţia Bugetul

Intercorelare – Legea nr. 53/2003 privind transparenta decizională impune estimarea efectului bugetar al oricărui act normativ1.2. Bunurile şi serviciile publice

Statul asigură satisfacerea nevoilor colective prin producerea (prestarea) de bunuri (servicii) publiceCaracteristici ale bunurilor

Divizibilitate (rivalitate în consum) – cumpărarea/vânzarea exclude consumul aceluiaş bun de către o altă persoană

Excluderea (raţionalizarea) – posibilitatea împiedicării accesului la bun/serviciu prin impunerea unui preţCategorii de bunuri/serviciiPoliticile publice Politica publică reflectă răspunsul autorităţii publice la cererea exprimată de membrii societăţii cu privire la bunurile şi serviciile ce nu pot face obiectul pieţei privateCriteriile de evaluare a politicilor publice (I) Criteriul echităţii – presupun echitate din punct de vedere al efectelor produse asupra colectivităţii Eficienţa economică (optimalitatea) – găsirea combinaţiei care să ofere maximum de rezultat pentru resursele existenteCriteriile de evaluare a politicilor publice (II) Paternalismul politicilor – gradul de neconformare a politicii publice cu dorinţele comunităţii Libertatea individuală de alegere – posibilitatea de stabili utilizarea fondurilor publice la nivel individual

Buget şi Trezorerie PublicăSistemul unitar de bugeteConţinutul bugetului public (I)Din punct de vedere al conţinutului distingem patru componente ale bugetului: Document – act prin care sunt aprobate anual veniturile şi cheltuielile publice Act juridic – ia forma legii, hotărârii de consiliu local, hotărârii de Guvern, etc.

Conţinutul bugetului public (II) Sistem de fluxuri financiare – legate de formarea resurselor financiare publice şi de repartizare a acestora Instrument de politică financiară – instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii şi al cheltuielilor publice (reflectă politica fiscală şi bugetară)Sistemul unitar de bugeteSistemul unitar de bugete – ansamblul bugetelor din sectorul publicÎn România sistemul unitar de bugete este definit de două acte normative: Legea finanţelor publice (nr. 500/2002) Legea finanţelor publice locale (nr. 273/2006)Componentele sistemului unitar de bugete publice (I)- Bugetul de stat- Bugetul asigurărilor sociale de stat- Bugetele locale - Bugetele fondurilor speciale- Bugetul Trezoreriei Statului

Componentele sistemului unitar de bugete publice (II)- Bugetele instituţiilor publice (indiferent de finanţare şi/sau subordonare)- Bugetele creditelor externe şi interne

- Bugetele fondurilor externe nerambursabileComponentele sistemului unitar de bugete publice (III) Nu fac parte din sistemul unitar de bugete publice:

• Bugetele companiilor/firmelor cu capital de stat

• Bugetele regiilor autonome În vederea consolidării, MFP asimilează cu bugetele publice:

• Fondul propeietatea

• Bugetul CNADNR

• Titlluri despăgubire ANRPBugetul general consolidatBGC reprezintă ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar public, agregate şi consolidate pentru a forma un întregConsolidarea presupune eliminarea transferurilor între bugeteAjustarea presupune eliminarea rambursărilor de credite şi a diferenţelor de curs valutar

Bibliografie: IMF (2001) Government Finance Statistics ManualDaniel Bergvall et al. (2006) Intergovernmental Transfers and Decentralised Public SpendingStructura bugetului general consolidatVenituri (169 mld lei în 2010) impozite (cca 55%) contribuţii (cca 27%) taxe (cca 12%) alte venituri

Structura bugetului general consolidatCheltuieli (202 mld lei în 2010)- personal (cca 21%)- bunuri şi servicii (cca 15%)- dobânzi (cca 4%)- subvenţii (cca 3%)- transferuri (cca 47%)- investiţii (cca 10%)- alte cheltuieliStructura bugetului de statVenituri (68 mld lei în 2010) fiscale (cca 82%): impozit pe profit, impozit pe venit, TVA, accize taxe (cca 11%) venituri din capital, restituiri din fonduri UE, alte venituri

Structura bugetului de statCheltuieli (103 mld lei în 2010)- personal (cca 14%)- bunuri şi servicii (cca 3%)- dobânzi (cca 6%)- subvenţii (cca 4%)

- transferuri (cca 63%): subvenţionare instituţii, asistenţă socială, burse, cofinanţare proiecte- investiţii (cca 3%)- rambursări de credite (cca 2%)- alte cheltuieliStructura bugetelor localeVenituri (50 mld lei în 2010) fiscale (cca 68%): impozit pe venit (28%), TVA (32%), impozite locale taxe (cca 15%) subvenţii (cca 11%) venituri din capital, restituiri din fonduri UE, alte venituri

Structura bugetelor localeCheltuieli (51 mld lei în 2010)- personal (cca 32%)- bunuri şi servicii (cca 24%)- dobânzi (cca 2%)- subvenţii (cca 4%)- transferuri (cca 17%): subvenţionare instituţii, asistenţă socială, burse, cofinanţare proiecte- investiţii (cca 20%)- rambursări de credite (cca 1%)- alte cheltuieliStructura bugetului asigurărilor sociale de statVenituri (43 mld lei în 2010) contribuţii (cca 74%): CAS+contribuţii accidente de muncă şi boli profesionale taxe (cca 0,1%) subvenţii (cca 25%) alte venituri

Structura bugetului asigurărilor sociale de statCheltuieli (43 mld lei în 2010) personal (cca 0,2%) bunuri şi servicii (cca 0,9%) transferuri (cca 99%): pensii alte cheltuieliStructura bugetului asigurărilor pentru şomajVenituri (1,3 mld lei în 2010) contribuţii (cca 92%): Contribuţii şomaj + contribuţii garantare creanţe salariale taxe (cca 8%) alte venituri

Structura bugetului asigurărilor pentru şomajCheltuieli (4 mld lei în 2010) personal (cca 2%) bunuri şi servicii (cca 2%) transferuri (cca 95%): indemnizaţii de şomaj, transferuri către alte bugete

alte cheltuieliStructura bugetului asigurărilor de sănătateVenituri (17 mld lei în 2010) contribuţii (cca 76%): CASS + contribuţii pentru concedii medicale taxe (cca 0,04%) subvenţii (cca 24%) alte venituri

Structura bugetului asigurărilor de sănătateCheltuieli (17,5 mld lei în 2010) personal (cca 0,5%) bunuri şi servicii (cca 92%): servicii medicale transferuri (cca 6%): indemnizaţii concedii medicale alte cheltuieliStructura destinaţiilor creditelor externeCheltuieli (0,3 mld lei în 2010) investiţii (cca 91%) alte cheltuieliStructura bugetului instituţiilor şi activităţilor autofinanţate/ subvenţionateVenituri (23 mld lei în 2010) impozite (cca 9%): taxa de viciu taxe (cca 60%) subvenţii (cca 28%) alte venituri

Structura bugetului instituţiilor şi activităţilor autofinanţate/ subvenţionateCheltuieli (22 mld lei în 2010) personal (cca 48%) bunuri şi servicii (cca 25%) investiţii (cca 7%) alte cheltuieliBuget şi Trezorerie PublicăProcesul bugetarCompetenţe şi responsabilităţiAutorităţi cu responsabilităţi în procesul bugetar:

- Parlamentul- Guvernul- autorităţile administraţiei publice locale- Ministerul Finanţelor Publice- ordonatorii de credite- Curtea de Conturi

Rolul Parlamentului Adoptă legile bugetare anuale Adoptă legile rectificative Adoptă legile contului general anual de execuţieRolul Guvernului (I)

Stabileşte politica fiscal-bugetară pe baza perspectivelor economice şi priorităţilor politice din programul de guvernare Elaborează raportul privind situaşia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia pe următorii trei aniRolul Guvernului (II) Elaborează proiectele legilor bugetare anuale, legilor rectificative, legilor de aprobare a conturilor de execuţie şi le transmite spre aprobare Parlamentului Exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice examinând periodic execuţia bugetară şi stabilind măsuri pentru menţinerea echilibrului bugetarRolul Guvernului (III) Dispune utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe bază de hotărâriRolul autorităţilor publice locale Formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de sume defalcate pe care le comunică Ministerului Finanţelor PubliceRolul Ministerului de Finanţe (I) Coordonează activităţile aflate în responsabilitatea Guvernului Dispune măsurile pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare Emite norme metodologice privind elaborarea bugetului şi forma de prezentare a acestuia (inclusiv pentru programe)Rolul Ministerului de Finanţe (II) Emite norme şi instrucţiuni privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor Solicită rapoarte şi informaţii instituţiilor publice Aprobă clasificaţiile bugetare Analizează propunerile de buget în etapa de elaborareRolul Ministerului de Finanţe (III) Furnizează parlamentului documentele care au stat la baza fundamentării bugetului Monitorizează execuţia bugetară şi propune măsuri pentru ameliorarea acesteia Avizează memorandumurile de finanţareRolul Ministerului de Finanţe (IV) Blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare Colaborează cu BNR pentru elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi valutarRolul Ministerului de Finanţe (V) Participă în numele statului la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale:

• de promovare şi protejare a investiţiilor

• convenţiile de evitare a dublei impuneri

• combatere a evaziunii fiscaleRolul ordonatorilor de credite Realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor lor şi cele subordonate Răspunde de execuţia bugetară a sumelor aprobate în bugetele proprii Organizează ţinerea la zi a contabilităţii Ţin evidenţa patrimoniului din proprietate sau administrareEtapele procesului bugetar

Procesul bugetar reprezintă o succesiune de etape ce constă în:- elaborarea- aprobarea- executarea- încheierea- controlul - raportarea rezultatelor bugetelor publice

Elaborarea bugetelor (I)Sistemul iniţiativei bugetare - competenţa elaborării bugetuluiSisteme: Guvernamental Prezidenţial

Elaborarea bugetelor (II)Semestrul European- Reprezintă o etapă premergătoare elaborării bugetelor naţionale în statele membre UE- Este un ciclu anual (cu o durată de 6 luni) de coordonare a politicilor macroeconomice, bugetare şi structurale. - Scop: analiza politicilor bugetare şi structurale ale statelor membre, în scopul identificării dezechilibrelor apărute sau iminente, care ar încălca normele stabilite de pactul de stabilitate şi creştereElaborarea bugetelor (III)- Semestrul European: Calendar

• în luna ianuarie, Comisia stabileşte priorităţile UE pentru anul următor;

• în luna martie, la summitul informal de primăvara al şefilor de stat şi de guvern se stabilesc priorităţile de politică economică;

• în aprilie, statele membre trimit la Comisie strategiile lor pentru un management financiar solid;

• în iunie, Comisia oferă recomandări specifice fiecărei ţări;

• la sfârşitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, Consiliul adoptă în mod oficial recomandările specifice fiecărei ţări.

Bibliografie: Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2011 privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind Programul de convergență actualizat al României pentru perioada 2011-2014 (JO C216/2011)Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (I)1 mai

Ministerul Finanţelor Publice înaintează Guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pentru ordonatorii de crediteElaborarea bugetelor: calendar buget de stat (II)15 mai

Guvernul aprobă obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pentru ordonatorii de credite

Guvernul informează comisiile pentru buget-finanţe-bănci ale Parlamentului asupra coordonatelor politicii macroeconomice

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (III)1 iunie

Ministerul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite scrisoarea-cadru cu o sinteză a politicilor fiscale şi bugetare alături de instrucţiuni de întocmire a bugetelorElaborarea bugetelor: calendar buget de stat (IV)15 iulie

Ordonatorii principali de credite depun la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de buget alături de anexe şi note de fundamentareElaborarea bugetelor: calendar buget de stat (V)1 august

Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget (inclusiv bugetele Senatului, camerei Deputaţilor şi propunerile de sume şi cote defalcate ale autorităţilor publice locale) şi le definitivează pe baza discuţiilor purtate cu ordonatorii principali de crediteElaborarea bugetelor: calendar buget de stat (VI)30 septembrie

Ministerul Finanţelor Publice depune la Guvern proiectul legii bugetului de stat în vederea discutării şi însuşirii. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de Raportul privind situaţia macroeconomică şi proiecţia acestuia pe următorii trei aniElaborarea bugetelor: calendar buget de stat (VI)15 octombrie

Guvernul îşi însuşeşte proiectul legii bugetului de stat şi îl depune la ParlamentElaborarea bugetelor localeSe face pe baza: Prognozelor principalilor indicatori macroeconomici şi sociali; Politicilor fiscale naţionale şi locale; Propunerilor de bugete ale instituţiilor publice de subordonare locală; Programelor multianuale ale ordonatorilor de crediteElaborarea bugetelor: calendar bugete locale (I)1 iunie

Ministerul Finanţelor Publice trimite scrisoarea cadru care specifică contextul macroeconomic şi metodologia de elaborare a proiectului de bugetElaborarea bugetelor: calendar bugete locale (II)iunie

Autorităţile locale primesc sumele alocate din sume şi cote defalcate şi din transferuri de la bugetul de stat15 iulie

Se trimit la Ministerul Finanţelor Publice proiectele bugetelor localeElaborarea bugetelor: calendar bugete locale (III)Publicare buget de stat + 10 zile

se trimit către autorităţile locale sumele, cotele defalcate şi transferurile aprobate prin bugetul de statPublicare buget de stat + 15 zile

se definitivează proiectele bugetelor locale şi se afişează la avizier/postează pe internetElaborarea bugetelor: calendar bugete locale (IV)Afişare + 15 zile

se centralizează propunerile şi amendamentele primite de la cetăţeniPublicare buget de stat + 45 zile

se aprobă bugetele localeElaborarea bugetelor: metodeMetode de elaborare: Bugetizare de jos în sus (bottom-up budgeting): metodă clasică. ministerele de resort transmit solicitările către MFP (de regulă cer suma mai mari decât au nevoie). Încep negocieri cu MFP pentru fixarea unei sume. Rezultatele finale sunt confirmate în şdinţa de Guvern, apoi de Parlament Bugetizare de sus în jos (top-down budgeting): metodă modernă. MFP alocă plafoane de cheltuieli ministerelor de resort şi le supune aprobării Guvernului. Fiecare minister va trebui să-şi fundamenteze bugetul încadrându-se sub limită. Respectarea limitei presupune finanţarea parţailă a proiectelor ce sunt propritizate

Bibliografie: John M. Kim şi Chung-Keun Park (2006) Top-down Budgeting as a Tool for Central Resource Management

Aprobarea bugetelorAprobarea poate fi realizată de:- Legislativ- Executiv (ex. Bugetul trezoreriei)- Autorităţi deliberativeÎnaintea aprobării se pot aduce amendamente. Acestea nu pot modifica deficitul sau excedentul bugetului propus spre aprobareÎnaintea aprobării se pot solicita avize (ex. comisii de specialitate)

Examinarea şi aprobarea proiectului bugetului de statPresupune mai multe faze:- Dezbaterea şi avizarea la nivelul comisiilor de specialitate;- Întocmirea Raportului comun cu amendamentele propuse;- Dezbaterea în şedinţa comună;- Votarea Legii bugetului de stat- Promulgarea Legii bugetului de stat de Preşedintele ţării- Publicarea Legii bugetului de stat în MOExaminarea şi aprobarea proiectului bugetelor localePresupune mai multe faze: Informarea cetăţenilor privind proiectul de buget (prin afişare, articole de ziar, dezbateri) Dezbatere în comisiile de specialitate ale Consiliului Local Dezbaterea şi aprobare în şedinţa Consiliului LocalRectificarea bugetelorRectificarea bugetelor se face după aprobareRectificarea bugetelor presupune reluarea paşilor din etapa de elaborare, fără a mai ţine cont de calendarul bugetarÎn cazul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat ultima rectificare se poate face până la 30 noiembrieBuget şi Trezorerie PublicăSistemul unitar de bugete (II)Principiile bugetare Vizează standarde ce sunt respectate în cadrul procesului bugetar

Principiile bugetare clasice se axau în mare măsură pe etapa de pregătire şi adoptare a bugetului. Acestea erau specifice în principal Europei continentale În zona anglo-saxonă se pune un accent mai mare pe reguli bugetare ce ţin de etapele de execuţie şi raportarePrincipiile bugetare OECD şi FMI (I) Principii de bază- Principiul reglementării Principii clasice- Principiul anualităţii- Principiul universalităţii- Principiul unităţii- Principiul specificităţii- Principiul echilibruluiPrincipiile bugetare OECD şi FMI (II) Principii moderne- Principiul răspunderii- Principiul transparenţei- Principiul stabilităţii sau predictibilităţii- Principiul performanţei (sau eficienţei, economicităţii şi eficacităţii)

Detalii: OECD (2004) The Legal Framework for Budget SystemsPrincipiul universalităţii (I)Veniturile şi cheltuielile sunt înscrise în buget în totalitate, în sumă brută.Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume (cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor)Principiul universalităţii (II)Avantaje:- Permite cunoaşterea exactă a volumului veniturilor şi cheltuielilor publice, precum şi a corelaţiilor dintre acestea- Controlul se realizează asupra sumelor integrale reprezentând venituri şi cheltuieliPrincipiul universalităţii (III)Neafectarea veniturilor – nu se poate percepe un anumit venit pentru finanţarea unei anumite cheltuieli. Veniturile trebuie să se depersonalizeze în momentul colectării, urmând să fie utilizate pentru acoperirea nevoilorPrincipiul unităţii (I) Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document în vederea utilizării eficiente şi monitorizării fondurilor publice Principiul unităţii (II) Motivaţii:- Financiare – regulă de ordine şi claritate în vederea prezentării stării reale a politicilor financiare publice- Politice – se referă la controlul Parlamentului care este mai facil când toate veniturile şi cheltuielile sunt în acelaşi documentPrincipiul anualităţii (I) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar Principiul anualităţii (II)

Anul bugetar se poate suprapune cu anul calendaristic sau poate diferi:- 1 ian.-31 dec. – România, Austria, Belgia, Brazilia, Franţa, Germania etc.- 1 apr.-31 mart. – Marea Britanie, Canada, Japonia etc.- 1 iul.-30 iun. – Australia- 1 oct.-30 sept. – SUA Principiul anualităţii (III)Sisteme de execuţie bugetară:- Sistem de exerciţiu bugetar (accrual) – veniturile şi cheltuielile se înregistrează în conturile anului bugetar la care se referă respectivul venit/respectiva cheltuială. Conturile funcţionează 2-3 ani bugetariPrincipiul anualităţii (IV)- Sistem de gestiune bugetară (cash) – în conturi se înregistrează doar încasări şi plăţi ale anului (unele putând să aparţină bugetelor altor ani)

Principiul anualităţii (V) Neajunsurile limitării bugetului la un singur an pot fi ameliorate prin:- Utilizarea unor previziuni pe termen mediu;- Aprobarea de credite de angajament diferite de creditele bugetare în cazul activităţilor multianuale

Bibliografie: Daniel Tarschys (2002) Time Horizons in Budgeting

Principiul specializării (I)Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli (grupate după conţinutul economic şi destinaţie) potrivit clasificaţiei bugetarePrincipiul specializării (II)Clasificaţia economică- La venituri în funcţie de provenienţă, la cheltuieli în funcţie de natura economică a cheltuielilor- Veniturile se împart în capitole şi subcapitole; cheltuielile se împart în titluri, articole şi aliniatePrincipiul specializării (III)Capitole de venituri:- Impozit pe profit- Impozit pe venit- Impozite şi taxe pe proprietate- TVA- Accize- Contribuţii- Venituri din proprietate

- Venituri din dobânzi- Venituri din prestări de servicii- Venituri din amenzi- Venituri din donaţii- Venituri din valorificarea unor bunuri

- Încasări din creditePrincipiul specializării (IV)Titluri de cheltuială- Cheltuieli de personal- Bunuri şi servicii- Dobânzi- Subvenţii- Fonduri de rezervă- Transferuri- Proiecte finanţate din FEN- Asistenţă socială

- Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă- Active nefinanciare- Active financiare- Împrumuturi- Rambursări de credite- Plăţi din anii precedenţi recuperaţi în anul curentPrincipiul specializării (V)Calsificaţia funcţională- Evidenţiază funcţiile statului (domeniile de intervenţie ale statului)- Cheltuielile se împart în părţi, capitole şi subcapitole

Principiul specializării (VI)Părţi de cheltuială- Servicii publice generale- Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională- Cheltuieli social-culturale- Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape- Acţiuni economicePrincipiul specializării (VII)Clasificaţia administrativă- Urmăreşte repartizarea sumelor din punct de vedere instituţional- Gruparea se face pe ordonatori principali de credite bugetarePrincipiul specializării (VIII)Alte clasificaţii- Pe programe/proiecte- Pe surse de finanţare- Pe criterii geografice

Bibliografie: Dirk-Jan Kraan (2007) Programme Budgeting in OECD CountriesPrincipiul specializării (IX)Secţiunile bugetului (utilizată la bugetele locale din 2011): Secţiunea de funcţionare Secţiunea de dezvoltare

Bibliografie: David Webber (2007) Integrating Current and Development Budgets: A Four-Dimensional ProcessPrincipiul specializării (X)Secţiunea de funcţionare cuprinde:- La venituri: venituri proprii (impozite locale, cote defalcate din impozitul pe venit), subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente, vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare (care se reflectă cu valoare negativă), etc;- La cheltuieli: cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi, subvenţii, transferuri curente, asistenţă socială, rambursări de credite etc.

Principiul specializării (XI)Secţiunea de dezvoltare cuprinde:- La venituri: vărsăminte din secţiunea de funcţionare, sume rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând amortizarea mijloacelor fixe şi sume aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe, subvenţii pentru cheltuieli de capital, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de capital, sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări;- La cheltuieli: cheltuieli de capital, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile de postaderare, transferuri pentru cheltuieli de capital, rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi realizată din sumele rambursate, etc.

Principiul unităţii monetareToate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională

Chiar dacă execuţia bugetară se realizează în valută, evidenţa bugetară trebuie condusă în monedă naţionalăPrincipiul publicităţii Sistemul bugetar este transparent Se fac dezbateri privind proiectele de buget şi conturile de execuţie Bugetele se publică în Monitorul Oficial, se afişează la avizier sau pe sitePrincipiul echilibruluiCheltuielile trebuie să fie acoperite cu venituri

Se aplică în România la nivel localPrincipiul bunei gestiuni financiare (I) Creditele bugetare se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, adică în conformitate cu principiile economiei, eficienţei şi eficacităţiiPrincipiul bunei gestiuni financiare (II) Principiul economiei prevede ca resursele utilizate de instituție pentru desfăşurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea şi la calitatea adecvate şi la cel mai bun prețPrincipiul bunei gestiuni financiare (III)

Principiul eficienței vizează cel mai bun raport între resursele utilizate şi rezultatele obținute. Principiul eficacității vizează îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite şi obținerea rezultatelor scontate.