Bucataria, cea mai periculoasa incapere

In bucatarie se produc cele mai numeroase si variate accidente din locuinta, de la arsuri usoare, la scurgeri de gaze, conducte sparte sau incendii. Peste o treime dintre intervievati (33%) recunosc ca s-au ars din cauza unui element electric, iar peste jumatate dintre ei (55%) s-au ranit in timp ce gateau, in timp ce unul din zece respondenti (10%) s-au confruntat cu un incendiu in locuinta.

Conform cercetarii, peste 6 milioane de britanici scot bateriile din alarmele de fum pentru a le reduce la tacere, iar 2,5 milioane de persoane au uscat obiecte in cuptorul cu microunde.

Consecintele accidentelor din locuinte pot fi grave - numai incidentele electrice provoaca 70 de decese pe an si 350.000 de accidente grave. Conform studiului, numarul de incendii a crescut cu 10% in ultimul an in Marea Britanie. Incendiile din locuinte (o treime din care au fost cauzate de utilizarea necorespunzatoare a aparatelor electrice) au provocat daune de aproape un miliard de lire sterline anul trecut si 258 de decese

Prepararea alimentelor[modificare | modificare sursă]

Istoric al artei culinare[modificare | modificare sursă]

Preistorie[modificare | modificare sursă]

Înainte de apariția omului modern, strămoșii săi, asemenea numeroaselor animale, s-au folosit de

niște funcții rudimentare în prepararea mâncării :

curățarea în apa râurilor,

prelevarea unei părți consumabile dintr-un cadavru sau fruct,

deschiderea scoar ț ei ,

zdrobirea cu mâna, cu ajutorul cuțitului (și nu numai cu din ț ii ).Descoperirea focului este o mare etapă în inventarea bucătăriei propriu-zise.

O ipoteză ar fi că bucătăria a apărut în urma unui ritual : devorarea colectivă a obiectului sacrificat,

după îmbălsămarea parțială (asociată cu îmbălsămarea funerară). Această ipoteză evidențiază

ritualul puternic și dimensiunea colectivă a practicilor culinare, lucru pe care o descoperire

accidentală nu-l face.

Adăugarea produselor ce vor avea să schimbe substanțial gustul și conservarea alimentelor, chiar și

într-o cantitate mică este o etapă importantă în evoluția alimentară și istoria bucătăriei.

Sarea, în special, va juca un rol primordial în conservarea alimentelor, produs care va fi folosit în

acest scop până la apariția frigiderului, la începutul secolului XIX.

Antichitate[modificare | modificare sursă]

Inventarea și dezvoltarea agriculturii schimbă aptitudinile alimentare ale omului.

Vechii egipteni au lăsat în urma lor multe mărturii ale modului lor de alimentație. Alimentele de bază

erau pâinea și berea, realizate din orz și amidon. Se găseau sute de sorturi de pâine în mai multe

forme și cu compoziție diversă. Regimul alimentar egiptean era completat de pe ș te , carne (de obicei

de oaie, porc și de pasăre), fructe (curmale, smochine, rodii, pepeni și struguri) și

de legume (usturoi, varză, castravete, alune, lăptuci, ceapă, praz și ridichi). În sfârșit, mierea,

produsă în stupurile de pământ, intra în numeroase deserturi și alte meniuri.

În Grecia, alimentația și bucătăria ne sunt cunoscute prin mai multe texte : Peștii de Dorion, Arta

bucătarului de Chrysippe de Tyane și Prăjituri de Iatroclés și de Mendés. Venind in contact cu

popoarele asiatice, grecii au căpătat gustul luxului și interesul pentru o alimentație savantă și

rafinată. Îmbogățiți prin navigație, comerț și cuceriri, grecii împrumută de la orientali numeroase

obiceiuri și rețete. În vremea lui Pericle și Alexandru Macedon, bucătăria se afirmă la nivel de artă.

Atena devine celebră pentru abundența ospețelor, în contrast cu Sparta, vestită pentru supa sa

soldățească și greu comestibilă. Atenienii avuți erau aprovizionați din toate colțurile Mediteranei cu

păsări, pește, animale domestice, vânat, stridii, legume, fructe (mere, migdale, curmale, gutui,

smochine, măsline). Poporul consumă mult pește sărat sau afumat și sardele cu arpagic. În patiserie și bucătărie se utilizează ca ingrediente făină de orz, miere, lapte, undelemn, carne de iepure și de

păsărele servite cu salată grecească.

La Roma, odata cu cucerirea Greciei, cetătenii au împrumutat de la greci nu numai mitologia ci și

gastronomia care începe să se rafineze. La târgurile de sclavi, un bucătar era cotat mai sus decât un

pedagog. În timpul ospețelor costisitoare, între feluri excentrice, aveau loc lupte de gladiatori. Pentru

asezonarea produselor culinare se folosea, drept principal condiment, un sos denumit garum,

sau liquamen (adică zeamă, suc sau sos, în latină)[1]. Garumulera cunoscut, încă din

perioada etruscă și în Grecia antică, din secolul al VI-lea î.Hr. și era pregătit din pește macerat.

Originile sunt, se pare, babiloniene. Savoarea garumului se pare că ar fi apropiată de cea a nuoc-

mâm-ului[2] vietnamez .

În vremurile regale, alimentația era brută, consistând din legume preparate fără rețetă sau dintr-

o fiertură de grâu (numită puls - strămoașa mămăligii de astăzi).

În perioada sa cea mai fastă, civilizația romană a dezvoltat o serie de rețete și arta sa culinară a fost

purtată la apogeu. Utilizarea meniurilor îmbogățite cu miere, aripi, fripturi, vin, numeroase legume,

fructe, carne și mirodenii, venite din întreg Imperiul a contribuit la extinderea gamei de mâncăruri. S-

a recurs chiar și la trimiterea curierilor în Apenini pentru a căuta zăpadă în vederea gătirii unor

deserturi reci pentru Împărat. Această idee a luxului culinar se va regăsi la curtea lui Ludovic al XIV-

lea, care cerea preparate înghețate... ne putem imagina viteza curierilor care reveneau din Alpi la

Versailles. Totuși, poporul folosea in alimentație o fiertură de graunțe sfărâmate, naut, varză, și mai

putină carne, cerealele și grâul fiind alimente de bază atât pentru romanii de rând cât și pentru

armată. Bucătăria romană este cunoscută prin textele lui Apicius (Ars Magirica, Apicius Culinaris și

mai ales De Re Coquinarie), prin câteva rețete ale lui Pliniu cel Bătrân citate de Cato cel Bătrân, în a

lui Histoire naturelle, sau prin alți scriitori ca Varron și Columelle.

Câteva nume de familie romane au rămas în numele anumitor mâncăruri : Lactucinus de

la lapte sau Lentulus de la linte.

Evul Mediu[modificare | modificare sursă]

Rețetele de gătit medievale ne sunt cunoscute nouă datorită scrierilor le Mesnagier de

Paris și le Viandier de Taillevent.

Odată cu cruciadele, Occidentul cunoaște o primă revoluție alimentară prin introducerea fructelor și

legumelor orientale : ș alota , caisele.

La sfârșitul evului mediu, occidentul era din plin aprovizionat cu carne, cu pește oceanic sau de apa

dulce. Era vremea in care carnea de balenă se consuma curent in Franța, dar necesita, ce e drept o

fierbere indelungată. Regii si principii aveau in castelele lor bucătării gigantice mobilate abundent si

cu un personal de specialitate numeros. In renumita carte despre Pantagruel, scriitorul Rabelais

enumera 385 feluri de mâncare si citează 78 feluri de dulceuri. Legumele erau disprețuite, fiind

folosite doar in ciorbele de post. În timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea bucătăria devine mai

metodică si mai simplă. Începe servirea bucatelor într-o ordine logică si igienică: supe, antreuri,

fripturi, salate, dulciuri, deserturi. Se generalizează folosirea furculiței, lingurii si șervetului, dar și

schimbarea tacâmurilor si farfuriilor după fiecare fel. Sub Burboni bucătăria regală franceză devine

celebră in toată Europa. Sub Ludovic al XV-lea se îndepartează felurile indigeste, sosurile violente,

amestecurile nearmonice. Epoca gurmanzilor va reveni sub Napoleon care va reintroduce

obișnuința dineurilor și a serbărilor bine aprovizionate. Bucătăria italiană se dezvoltă la curțile

caselor de Medici, de Este și papei Leon al X-lea. Deși italienii aveau o bucătărie mai simplă și mai

sobră, totuși la ospețele date de Caterina de Medici sunt prezente lebedele si turturelele, frigăruile

de cocos, anghinarea, dar lipsește carnea de măcelarie, iar legumele ocupă un loc minor. Evul

Mediu, la fel ca Roma, nu a cunoscut zahărul ci se utiliza mierea.

Epoca modernă[modificare | modificare sursă]

Epoca Modernă este marcată printr-o a doua revoluție alimentară, introducerea în Europa a

alimentelor de pe continentul american : curcanul, porumbul ciocolată, ro ș ia , ardeiul și cartoful.

Episodul introducerii cartofului în regimul alimentar de către Antoine Parmentier în 1788 a dat

dovadă de o mai bună știință a mâncării.

Epoca contemporană[modificare | modificare sursă]

În zilele noastre, asistăm la tot felul de încercări de amestecare a tuturor bucătăriilor lumii. Nu doar

mâncăm din restaurante cu specialități culinare străine și mai mult sau mai puțin exotice, dar am

ajuns să imităm respectivele sortimente de mâncare și acasă. Mondializarea comerțului alimentelor

este responsabilul principal în această privință. Niciodată nu a fost mai ușor accesul la asemenea

varietate de mâncăruri.

Epoca se caracterizează de asemenea printr-o tendință de a reduce din ce în ce mai mult timpul

necesar preparării alimentelor, fenomen care se explică în parte prin cerințele vieții profesionale, în

parte prin societatea timpului liber și chiar și prin piața preparatelor gătite industrial. Fenomenul

recent al lan ț urilor de restaurante fast-food  are de profitat cel mai mult din extinderea acestei

evoluții în întreaga lume în câțiva ani.

Un magazin alimentar în Bologna

A mânca pentru a trăi, a trăi pentru a mânca[modificare | modificare sursă]

Necesarurile alimentare[modificare | modificare sursă]

Vezi și : nutri ț ie  - digestie - sănătate - regim alimentar - dietetic

A se alimenta înseamnă a satisface nevoile organismului în materie

de apă, proteine, glucide, lipide și vitamine, cu scopul de a asigura creșterea și întreținerea corpului,

ca în cazul sarcinii, alăptării sau după o maladie de exemplu. Ființele omenești au într-adevăr

necesități nutriționale diferite în funcție de sex, vârstă și gradul lor de activitate.

Proteinele, lipidele și glucidele constituie o sursă de energie și o sursă de molecule necesare

corpului uman. Alimentele furnizează diferite elemente, dar într-un fel neadecvate necesitățiilor

umane.

De exemplu un bărbat adult la o activitate medie va avea nevoie de 0,8 grame proteine pe kilogram,

pe zi ; consumul de carne îl va ajuta să ajungă la această cantitate foarte ușor ; din contră,

consumul exclusiv de salată nu-i va da nici o șansă. Totuși omul va avea nevoie pe durata zilei de

niște fibre pentru digestie și tranzit intestinal, fibre care îi vor fi oferite de salată și nicidecum de

carne.

Un alt element important care ar trebui sa faca parte din alimentatia zilnica sunt enzimele, elemente

esentiale pentru digestie. Ele nu pot fi obtinute decât din alimente proaspete, cum ar fi fructele. Nou-

născu ț ii  și copii au nevoie de vitamina D, care ar trebui să le fie oferită la modul ideal

prin alimentare, dar va fi luată în formă de complemente alimentare din cauza disponibilității sale

reduse în zilele noastre. În Europa, vitamina D era primită până de curând prin uleiul cărnii de ficat.

În aceeași idee, femeile au nevoie de cu 77% mai mult fier decât bărba ț ii  la vârsta pubertă ț ii  (din

cauza pierderilor datorate cre ș terii ), la fel cum au nevoie de calciu la menopauză (pentru a

evita osteoporoza, consecință a modificărilor hormonale).

Oricum, alimentele vor conține cantități variate de vitamina D, fier și calciu. Rezultă că doar o

alimentație echilibrată, associind alimente cu tipuri nutriționale diferite, poate asigura aportul

elementelor indispensabile.

Într-un mod similar, rația hidrică variază în funcție de vârstă și activitate, la fel ca aportul energetic

(aproximativ 100-120 ml/100 kcal). Un sfert din aprovizionarea cu apă extracelulară este înnoită în

corpul copiilor (față de doar o septime în corpul unui adult).

Mâncarea preparată oferă conținut variabil al elementelor nutri ț ionale , pentru a ține cont de

dorințele unui anumit individ. De exemplu, un om bătrân va consuma cu plăcere o supă, care

limitează problemele cu mestecareaapărute odată cu vârsta, la fel ca și o cantitate redusă de apă,

datorită pierderii progresive a senzației de sete la persoane vârstnice.

Regimurile nutriționale specifice pot fi propuse în funcție de necesități : de exemplu regimurile

hipocalorice, regimurile de tip Weight Watcher pentru persoanele supraponderale, o bucătărie

redusă în aporturi lipidice pentru persoanele cu antecedent cardiac, sau reducerea glucidelor rapide

pentru diabetici, îmbogățirea proteinelor pentru pacienții culcați, sporirea anumitor complemente

alimentare pentru vegetarieni.

În final, bucătăria visează să transforme și să asocieze alimente variate, cu scopul de a

garanta sănătatea consumatorului.

Igienă și sistemul calitatii alimentatelor[modificare | modificare sursă]

Vezi și : sistemul calitatii alimentatelor, igienă, dezinfec ț ie

Securitatea alimentară are două înțelesuri : este odată cercetarea acoperirii cantitative și calitative a

necesarului elementar din alimente și apă (pentru țările în care domnește lipsa acestora și malnutri ț ia ) și odată (în special în țările dezvoltate) securitatea sanitară a produselor destinate

alimentării umane.

Conservarea și prepararea alimentelor cere respectarea principiilor igienei pentru a da o calitate

bună acestora, sau pur și simplu curățenia la consumare.

Consumatorul care cumpără alimentele, sau le consumă gata preparate într-un restarurant, trebuie

să fie asigurat de calitatea acestora. Totuși, la sfârșitul secolului XX, în Europa în special,

numeroase crize alimentare au alarmat consumatorii și au determinat autoritățiile să pună bazele

unor noi organe de inspecție a siguranței alimentelor. În România, OPC (Oficiul de Protecție a

Consumatorului) se ocupă de separarea între evaluarea riscului alimentar și gestionarea acestui

risc. Pe plan internațional, Organiza ț ia Na ț iunilor Unite  pentru Alimentație și Agricultură (FAO),

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Oficiul Internațional de Epizootie (OIE) au un rol

important în gestionarea securității alimentare. Politicile practicate de fiecare țară se încadrează în

diferite norme naționale, europene și internaționale.

Diferite crize sunt legate de normele de igină deficiente, sau de o luptă insuficientă contra bolii vacii

nebune (encefalopatie spongiformă bovină, ESB) sau de controalele veterinare rare.

Lipsa camerelor frigorifice dintr-un abatorsau o măcelărie industrială pot spori riscul de contaminare

cu Salmonella. Analizele microbiologice ale alimentelor sunt des limitate. Cerealele, fructele și

legumele conțin reziduri de pesticide. Cazuri de botulism, sau de contaminare cu dioxină sunt au

apărut câteodată. O criză alimentară poate cauza unui individ ce consumă mult pui o diaree, poate

să ducă la spitalizarea și tratamentul cu antibiotice tuturor vizitatorului unui magazin cu autoservire

infestat cu salmonela, sau chiar să producă moartea anumitor persoane. Controlul calității alimentelor, capacitea de a identifica un aliment contaminat, de a găsi agentul responsabil pentru a

putea informa despre stocurile de mâncare periculoase, toate acestea sunt esențiale în

garantarea securită ț ii alimentare .

Bucătarul nu trebuie să fie atent numai la ceea ce cumpără, ci trebuie să se supună și anumitor

reguli, cum ar fi folosirea alimentelor proaspete cât de repede posibil, spălarea pe mâini înainte de

pregătirea meniurilor sau utilizarea unor platouri diferite pentru legumele crude și carnea prăjită.

Pentru prepararea alimentelor pentru nou-născuți și femei însărcinate, trebuie adoptate norme

drastice, cum ar fi folosirea apei minerale sau măcar fieberea apei în biberoane, clătirea legumelor

cu oțet pentru femeile însărcinate...

Plăcerea și gătitul[modificare | modificare sursă]

În același timp, consumarea alimentelor, la fel ca prepararea lor, dă o senzație de plăcere, care

provoacă bunăstare. În unele țări, ca și România, bucătăria este ridicată la rang de artă culinară.

Unii prepară cu multe plăcere mâncărurile singuri, sau împreună cu cei dragi, în special de sărbători,

cum sunt Crăciunul si Pa ș tele  la creștini, sau Ziua Recuno ș tin ț ei  în Statele Unite. Sărbătorile au

devenit prilej de reunire a familiei, de întâlnire cu cei dragi, prilej de cunoaștere sau petrecere a

timpului împreună. De asemenea invitația la masă a devenit un act social, de întrunire, care relevă

educația grupului, posibilitățile materiale, interesele sale și oferă prilej pentru etalarea obiceiurilor

spiritual-culturale ale grupului. De multe ori invitația la masă premerge o viitoare întâlnire de afaceri.

Alimentație publică[modificare | modificare sursă]

Vezi și : gastronomie, bucătari celebri

În secolul XX, servirea mesei altundeva decât în familie s-a dezvoltat. Masa se ia în cantine, fast-

food-uri, sau în restaurante.

Cantinele  oferă mâncăruri de obicei ieftine, într-un cadru colectiv (de exemplu la ș coală ). Acestea se pot prezenta ca autoserviri.

Fast-food -urile propun mâncăruri care pot fi gătite și servite rapid în scopul economisirii timpului.

Resturantele economice

Aceste restaurante se adresează acelora care muncesc și care au acel puțin timp și bani ca să îi

cheltuiască pe un prânz. Pe lângă numeroasele cantine (ca cele studențești și cele pentru

personalul întreprinderilor), această categorie include și micile restaurante pentru șoferi sau

restaurantele ce propun meniul zilei.

Restaurantele de specialitate

Creșterea pretențiilor și întărirea regionalizării a dus la apariția restaurantelor zise de

specialitate : plăcintăriile, pizzeriile, restaurantele piscicole, restaurantele vegetariene, dar și

restaurantele cu origini diverse: românești, ardelenești, mexicane, indiene, grecești, libaneze,

chineze, etc.

Într-un oraș mare, precum Bucure ș ti , Timi ș oara  sau Cluj-Napoca toate comunitățiile străine sunt

reprezentate de propriul lor restaurant specific. Aceste restaurante furnizează un punct de reper

pentru comunitățiile străine, dar și o vitrină de etalare a originilor lor.

Restaurante de lux

Adeseori mai ingenioase și mai scumpe, aceste restaurante se adresează clientelei care are și

timpul și bani necesari servirii mesei aici. Mâncărurile (dintre cele mai variate) sunt aduse pe farfurii

de lux, cu un serviciu foarte rafinat. Aceste restaurante sunt notate cu

ajutorul stelelor, margaretelor etc. în ghiduri.

Artă și tehnici culinare[modificare | modificare sursă]

Vezi și : Unită ț i de măsură pentru bucătărie , Tehnici culinare, gătit

Persoana care se ocupă de gătit se numește bucătar. Acest termen desemnează atât persoana

care prepară mâncarea acasă, cât și o profesie. Există și câteva denominări specifice domeniului de

activitate

Patiserul  gătește o serie de aluaturi făcute din făină, unt și ouă.

Brutarul  fabrică pâinea și produsele din pâine.

Cofetarul  fabrică prăjiturile și produsele de cofetărie, fursecuri, bomboane, fructe confiate,

înghețate.

În majoritatea restaurantelor există o ierarhie a bucătarilor, care este câteodată foarte precisă.

Marile restaurante au de obicei un pivnicer și un maestru de sosuri.

BUCATAR

1.1.  DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

      PROCESUL DE MUNCA

                  Scopul procesului de munca il reprezinta asigurarea prepararii comenzilor intr-o maniera eficienta si profesionista.

                  MIJLOACE DE PRODUCTIE

-         spatiul de preparare si servire;

-         friteuza cu gaz;

-         gratare electrice;

-         masina de tocat electrica (la 380 V);;

-         frigidere cu congelator;

-         vitrine frigorifice;

-         materiale si ustensile pentru curatenie.

                   

                    SARCINA DE MUNCA 

-         respecta standardele de calitate a preparatelor realizate si  termenele de executie a acestora;

-         utilizeaza si pastreaza in bune conditii a ustensilelor si aparaturii din dotare;

-         respecta normele de igiena, sanatate - securitate in munca si S.U.;

-         utilizeaza eficient resursele existente, exclusiv in interesul firmei;

-         stabileste necesarul de materii prime si coordoneaza comenzile catre furnizori;

-         prepara si monteaza mancarurile pe obiectele de inventar adecvate pentru servire in conditiile realizarii cerintelor estetice ale preparatelor;

-         utilizeaza dispozitivele de protectie si echipament de protectie specific activitatilor;

-         executa   manipulari   (transport   prin   ridicare,   purtare,   impingere)   a   materialelor   si pieselor necesare desfasurarii activitatii;

-         respecta   intocmai  procedurile  de   lucru   si   utilizeaza   ET   si   ustensile   stabilite  pentru lucrarile din sfera sa de activitate;

-         executa curatenia, degajarea locului de munca de materiale, piese si deseuri;

-         respecta normele si instructiunile pe linie de SSM, SU, ROI, precum si alte dispozitii din deciziile Conducerii intreprinderii;

-         executa orice alte sarcini specifice profilului, dispuse de conducerea societatii.

                    MEDIUL DE MUNCA

                    Temperatura ridicata vara.

                    Umiditate excesiva la prelucrarea materiilor prime.

1.2.  FACTORI DE RISC IDENTIFICATIA.           Factori de risc proprii mijloacelor de productie

      Factori de risc mecanic:

        Miscari periculoase:

-         Prindere, strivire membre superioare la organele de masini in miscare sau in dispozitive – ex.: masina de tocat, masina de feliat etc.;

-         Cadere libera a materiilor prime (in ambalaje) pe picioare;

-         Recipiente sub presiune – jet de abur la ridicarea capacelor;

-         Proiectare materii prime  de catre ET – plaga oculara (orbire partiala);

-         Suprafete taioase, intepatoare, ale materialelor prelucrate sau ustensilelor;

-         Alunecari, caderi de la acelasi nivel (pardoseala, umeda, alunecoasa, resturi de alimente, deseuri, incaltaminte necorespunzatoare);

         Factori de risc termic:

-         Oparire   la   contactul   cu   suprafete   fierbinti   –   ET   utilizate   la   prelucrarea   preparatelor culinare, lichide fierbinti (apa fiarta, ulei incins);

-         Flacari.

         Factori de risc chimic:

-         Substante iritante in contact cu pielea la executarea curateniei si igienizarii 242c25c ;

         Factori de risc electric:

-         Electrocutare prin atingere indirecta (strapungerea anumitor izolatii);

-         Electrocutare prin atingere directa (prize deteriorate, tablouri electrice defecte);

         Factori de risc biologic

-         Intoxicatie alimentara sau contaminare cu bacili la degustarea produselor expirate.

B.           Factori de risc proprii mediului de munca

         Factori de risc fizic:

-         Variatii de temperatura intre locul de munca bucatarie si mediul exterior – soc caloric;

-         Calamitati naturale (incendii, cutremur etc.);

-         Zgomot

C.     Factori de risc proprii sarcinii de munca

      Sarcina sub/supradimensionata in raport cu capacitatea executantului:

         Solicitare fizica:

-         Efort dinamic la manipularea materiilor prime (in ambalaje – saci, lazi);

-         Pozitie ortostatica in timpul lucrului – afectiuni ale sistemului circulator;

         Suprasolicitare psihica

-         Ritm mare de munca – absenta pauzelor de relaxare;

-         Asumarea responsabilitatii pentru actiunile intreprinse – ex.: executarea unor produse de calitate;

D.           Factori de risc proprii executantului

         Actiuni gresite:

-         Aprinderea conditii periculoase a gazelor la masinile de gatit (fara verificarea etanseitatii robinetelor, traseului, fara respectarea ordinii de aprindere: flacara urmata de gaze) de aici rezulta pericolul de explozie, incendiu etc.;

-         Utilizarea   aparatelor  de  bucatarie   fara   respectarea   instructiunilor  de   folosire,   in  mod deosebit fara verificarea starii tehnice (starea protectorilor);

-         Intrarea in zona periculoasa inaintea opririi miscarilor de taiere, feliere etc. – taieturi sau amputare degete prin antrenarea mainii;

-         Apropierea   de   surse   de   foc   (aprinderea   echipamentului   de   lucru   la   utilizarea echipamentului de lucru la utilizarea arzatoarelor);

-         Utilizarea   substantelor   folosite   pentru   curatare,   dezinfectare   fara   respectarea instructiunilor   furnizorilor,   neinscriptionate,   depozitate   necorespunzator   (ingerare accidentala);

-         Actiuni accidentogene (manevrare periculoasa, depozitare vase fierbinti pe pardoseala, pe suprafete instabile (mese, scaune);

-         Interventii neautorizate la instalatii electrice ale ET, prize, tablouri electrice;

-         Deplasari, stationari in zone periculoase;

-         Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare (suprafete denivelate, cai de acces blocate cu piese si materiale) - fractura;

-         Utilizarea   de   echipament   individual   de   lucru   necorespunzator   (salopeta,   halat,   sort -  neajustate/nefixate corespunzator);

-         Prezentarea la serviciu in conditii psiho – fiziologice necorespunzatoare (oboseala, boala, sub influenta unor medicamente, droguri, alcool)

Omisiuni:

-         Neutilizarea   echipamentului   individual   de   protectie   corespunzator   (boneta,   sort   si burtiera  de protectie, manusi termoizolante, de cauciuc la dezinfectarea vaselor, spatiilor de lucru, manusi de protectie la manipularea si pregatirea materiilor prime);

UNITATEA: S.C. STERTAN CUSU S.R.L. CONSTANTA 1.3 FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA

FISA NR. 1

SECTIA: BUCATARIE

LOCUL DE MUNCA:

BUCATAR

COMPONENTA SISTEMULUI DE 

MUNCA

FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

0 1 2

MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

1.      Prindere, strivire membre superioare la organele de masini in miscare sau in dispozitive – ex.: masina de tocat, masina de feliat etc

2.      Cadere libera a materiilor prime (in ambalaje) pe picioare

3.      Recipiente sub presiune – jet de abur la ridicarea capacelor

4.      Proiectare materii prime  de catre ET – plaga oculara (orbire partiala)5.      Suprafete   taioase,   intepatoare,   ale   materialelor   prelucrate   sau 

ustensilelor6.      Alunecari,  caderi  de  la  acelasi  nivel   (pardoseala,  umeda,  alunecoasa, 

resturi de alimente, deseuri, incaltaminte necorespunzatoare)FACTORI DE RISC TERMIC

7.      Oparire la contactul cu suprafete fierbinti – ET utilizate la prelucrarea preparatelor culinare, lichide fierbinti (apa fiarta, ulei incins)

8.      Flacari

FACTORI DE RISC CHIMIC

9.     Substante   iritante   in   contact   cu   pielea   la   executarea   curateniei   si igienizarii

FACTORI DE RISC ELECTRIC

10. Electrocutare prin atingere indirecta (strapungerea anumitor izolatii)11. Electrocutare prin atingere directa (prize deteriorate, tablouri electrice 

defecte)

MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZIC

12. Variatii de temperatura intre locul de munca bucatarie si mediul exterior – soc caloric

13. Calamitati naturale (incendii, cutremur etc.)SARCINA DE 

MUNCASUPRASOLICI-TARE FIZICA

14.    Efort dinamic la manipularea pieselor grele – afectiuni osteoarticulare

15.    Pozitie ortostatica in timpul lucrului – afectiuni ale sistemului circulator

SUPRASOLICITARE PSIHICA

16.    Ritm mare de munca – absenta pauzelor de relaxare

17.    Asumarea responsabilitatii pentru actiunile intreprinse – ex.: executarea unor produse de calitate

EXECUTANT ACTIUNI GRESITE 18.  Aprinderea conditii periculoase a gazelor la masinile de gatit (fara verificarea etanseitatii robinetelor, traseului, fara respectarea ordinii de aprindere: flacara urmata de gaze) de aici rezulta pericolul de explozie, incendiu etc.

19.  Utilizarea  aparatelor  de  bucatarie   fara   respectarea   instructiunilor  de folosire,   in   mod   deosebit   fara   verificarea   starii   tehnice   (starea protectorilor)

20.  Intrarea in zona periculoasa inaintea opririi miscarilor de taiere, feliere etc. – taieturi sau amputare degete prin antrenarea mainii

21.  Apropierea   de   surse   de   foc   (aprinderea   echipamentului   de   lucru   la utilizarea echipamentului de lucru la utilizarea arzatoarelor)

22.  Interventii   neautorizate   la   instalatii   electrice   ale   ET,   prize,   tablouri electrice

23.  Utilizarea   substantelor   folosite   pentru   curatare,   dezinfectare   fara respectarea   instructiunilor   furnizorilor,   neinscriptionate,   depozitate necorespunzator (ingerare accidentala)

24.  Actiuni accidentogene (manevrare periculoasa, depozitare vase fierbinti pe pardoseala, pe suprafete instabile (mese, scaune)

25.  Deplasari, stationari in zone periculoase

26.  Cadere   la   acelasi   nivel   prin   impiedicare,   dezechilibrare,   alunecare (suprafete   denivelate,   cai   de   acces   blocate   cu   piese   si  materiale)   - fractura

27.  Utilizarea de echipament individual de lucru necorespunzator (salopeta, halat, sort - neajustate/nefixate corespunzator)

28.  Prezentarea la serviciu in conditii psiho – fiziologice necorespunzatoare (oboseala, boala, sub influenta unor medicamente, droguri, alcool)

OMISIUNI 29.  Neutilizarea   echipamentului   individual   de   protectie   corespunzator (boneta, sort si burtiera  de protectie, manusi termoizolante, de cauciuc la   dezinfectarea   vaselor,   spatiilor   de   lucru,  manusi   de   protectie   la manipularea si pregatirea materiilor prime)

Nivelul de risc global este:

                                                                        Nrg 1  =    =   =   = 2,69

1.4.  FISA DE MASURI PROPUSE

Nr. crt. FACTOR DE RISC

NIVEL DE

RISC

MASURI PROPUSE

Nominalizarea masurii

0 1 2 3

1. F1   -   Prindere,   strivire   membre superioare   la  organele  de  masini in miscare sau in dispozitive – ex.: masina de tocat, masina de feliat etc

4 -         asigurarea cu protectori a partilor mobile-         instituirea prin instructiunile proprii de securitate a

muncii a obligativitatii:-         verificarii, inainte de inceperea lucrului, a existentei

si bunei functionalitati a tuturor dispozitivelor de protectie

-         asigurarii spatiului de circulatie in jurul echipamentului asa incat lucratorul sa nu fie obligat sa patrunda in zona periculoasa atunci cand isi indeplineste sarcina de munca

-         utilizarii de imbracaminte care sa nu poata fi prinsa si antrenata de elementele mobile si a verificarii modului in care se respecta aceasta interdictie

-         dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie sau de lucru care sa nu faciliteze prinderea si antrenarea sa de catre partile mobile ale echipamentelor (maneci stranse la incheietura mainii, salopete ajustate pe corp etc.)

-         instruire   periodica   cu   probleme   de securitate   a   muncii   la   lucrarile   in   care poate sa apara acest risc mecanic

2. F2   -   Cadere   libera   a   materiilor prime (in ambalaje) pe picioare

4 -      utilizarea de catre lucratori a incaltamintei de protectie adecvate

-      instruirea   lucratorilor   privind   modul   de manevrare si prindere a pieselor in conditii de securitate a muncii

-      instruire   lucratori   asupra   consecintelor neutilizarii   echipamentului   individual   de protectie prescris

-      verificarea   modului   in   care   se   respecta regulile specificate

3. F20 - Intrarea in zona periculoasa inaintea   opririi   miscarilor   de taiere,   feliere   etc.   –   taieturi   sau amputare degete prin antrenarea mainii

4 -      asigurarea  realizarii   instruirii  de  securitate in munca, la intrarea in tura sau inainte de executarea interventiei,  de catre bucatarul sef;

-      verificarea   de   catre   sefii   ierarhici,   prin sondaj, a efectuarii instructajului la intrarea in tura/inainte de executarea interventiei

-      introducerea   ca   tematica   permanenta 

pentru instruirile de securitate in munca – toate formele – a gravitatii repercusiunilor nerespectarii disciplinei tehnologice

-      admiterea la lucru numai a angajatilor care in cadrul instructajelor periodice au obtinut note   de   trecere   la   faza   de   testare   a cunostintelor dobandite

4. F27   -   Utilizarea   de   echipament individual   de   lucru necorespunzator   (salopeta,  halat, sort   -  neajustate/nefixate corespunzator)

4 -      dotarea   lucratorilor   cu   EIP   corespunzator activitatii ce urmeaza a fi desfasurata

-      instruirea   lucratorilor   privind   consecintele nerespectarii   restrictiilor   de   securitate   – neutilizarea EIP sau utilizarea de EIP si  de lucru necorespunzator

-      verificarea   utilizarii   EIP   prin   control permanent,   din   partea   sefului   formatiei, si/sau prin sondaj, din partea sefilor ierarhic superiori

5. F29 - Neutilizarea echipamentului individual de protectie corespunzator (boneta, sort si burtiera  de protectie – la manipularea si pregatirea materiilor prime)

3 -            dotarea   lucratorilor   cu   EIP   corespunzator activitatii ce urmeaza a fi desfasurata

-      instruirea   lucratorilor   privind   consecintele nerespectarii   restrictiilor   de   securitate – neutilizarea   sau   utilizarea   incompleta   a mijloacelor de protectie etc.

-      verificarea   utilizarii   EIP   prin   control permanent,   din   partea   sefului   formatiei, si/sau prin sondaj, din partea sefilor ierarhic superiori.

6. F10 - Electrocutare prin atingere indirecta (strapungerea anumitor izolatii)

3 -         asigurarea   verificarii   tuturor   prizelor   de pamant,   in   conformitate   cu   prevederile legislatia in vigoare;

-         verificarea periodica,   la  intervale stabilite in   functie   de   uzura   instalatiilor,   a integritatii   cablurilor   si   a   tuturor elementelor   care   nu   permit   contactul direct lucrator – circuite sub tensiune.

7. F11 - Electrocutare prin atingere directa (prize deteriorate, tablouri electrice defecte)

3 -         asigurarea   verificarii   tuturor   prizelor   de pamant,   in   conformitate   cu   prevederile legislatia in vigoare;

-         verificarea periodica,   la  intervale stabilite in   functie   de   uzura   instalatiilor,   a integritatii   cablurilor   si   a   tuturor 

elementelor   care   nu   permit   contactul direct lucrator – circuite sub tensiune.

8. F18 - Aprinderea conditii periculoase a gazelor la masinile de gatit (fara verificarea etanseitatii robinetelor, traseului, fara respectarea ordinii de aprindere: flacara urmata de gaze) de aici rezulta pericolul de explozie, incendiu etc.

3 -      Instruirea   periodica   efectuata   de   catre conducatorul locului de munca. Cu aceasta ocazie   va   fi   adusa   la   cunostinta executantului   riscurile   la   care  este   expus. De   asemenea,   salariatii   vor   fi   instruiti   in vederea   acordarii   primului   ajutor.   Se   vor achizitiona truse de prim ajutor.

9. F22 - Interventii neautorizate la instalatii electrice ale ET, prize, tablouri electrice

3 -         interzicerea   efectuarii   de   interventii   la instalatia   electrica   de   catre   personalul neautorizat ca electrician;

-         asigurarea   verificarii   tuturor   prizelor   de pamant,   in   conformitate   cu   prevederile legislatia in vigoare;

-         verificarea periodica,   la  intervale stabilite in   functie   de   uzura   instalatiilor,   a integritatii   cablurilor   si   a   tuturor elementelor   care   nu   permit   contactul direct lucrator – circuite sub tensiune.

10. F19 - Utilizarea aparatelor de bucatarie fara respectarea instructiunilor de folosire, in mod deosebit fara verificarea starii tehnice (starea protectorilor)

2 -         Respectarea   masurilor   de   securitate   si sanatate in munca stabilite de conducerea societatii;

-         Instruirea   periodica   efectuata   de   catre conducatorul locului de munca.

11. F21 - Apropierea de surse de foc (aprinderea echipamentului de lucru la utilizarea echipamentului de lucru la utilizarea arzatoarelor)

2 -         Instruirea   periodica   efectuata   de   catre conducatorul locului de munca. Cu aceasta ocazie   vor   fi   aduse   la   cunostinta executantului riscurile la care este expus. De asemenea,   lucratorii  vor fi  instruiti  in vederea   acordarii   primului   ajutor. Angajatorul   va   achizitiona   truse  de  prim ajutor.

12. F23 - Utilizarea substantelor folosite pentru curatare, dezinfectare fara respectarea instructiunilor furnizorilor, neinscriptionate, depozitate necorespunzator (ingerare accidentala)

2 -         Respectarea   masurilor   de   securitate   si sanatate in munca stabilite de conducerea societatii.

13. F24 - Actiuni accidentogene (manevrare periculoasa, depozitare vase fierbinti pe pardoseala, pe suprafete instabile (mese, scaune)

2 -         Mentinerea curateniei la locul de munca;

-         Supravegherea   executantului   de   catre conducatorul locului de munca.

14. F25 - Deplasari, stationari in zone periculoase

2 -         Atentie marita din partea executantului;

-         Instruirea   periodica   efectuata   de   catre conducatorul locului de munca;

-         Angajatorul   va   achizitiona   truse  de  prim ajutor.

15. F26 - Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare (suprafete denivelate, cai de acces blocate cu piese si materiale) - fractura

2 -         Mentinerea ordinii si curateniei la locul de munca;

-         Mentinerea   cailor   de   circulatie   libere  de obstacole;

-         Instruirea   periodica   efectuata   de   catre conducatorul locului de munca.

Evitarea riscurilor de accidentare acasa, in bucatarie

Evenimentele tot mai dese, inregistrate in gospodariile romanilor, care umplu ecranele televizoarelor si paginile ziarelor, facand din aceste evenimente triste, stiri de senzational, ma fac sa cred ca gospodinele nu sunt constiente de pericolele existente si trateaza cu superficialitate aceste riscuri de accidentare.

Trebuie stiut ca arsurile termice (cu apa fiarta, cu ulei incins, la contact cu corpuri incandescente sau/ si fierbinti, etc.) pot crea probleme serioase de sanatate victimelor unor astfel de acidente.

Stropii de lichid fierbinte pot ajunge pe maini, fata, picioare si chiar pe portiuni mai mari ale corpului. Contactul lichidului fierbinte cu imbracamintea de pe corp este deosebit de periculoasa, in special daca materialul de confectie din imbracaminte contine componente din material artificial, sintetic.

Incendiile din bucataria de acasa/ de la bloc, pot fi deosebit de periculoase pentru locatari si pentru imobil, prin pagubele materiale care le pot produce, dar si datorita fumului degajat, care o data inhalat de catre individ, poate afecta plamanii si caile respiratorii ale celor expusi.

    REGULI GENERALE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA GOSPODINELOR.

-toate caile de acces spre bucatarie precum si bucataria se vor mentine in perfecta stare de curatenie, libere de orice obstacol,

-sortimentele solide si lichide, ambulate, utilizate in bucatarie, se vor pastra pe rafturi, in spatii distincte, special amenajate (dulapuri, camara, debara, etc.) sau in frigidere, dupa caz,

-este asigurat un iluminat corespunzator (natural, artificial sau mixt),

-este asigurat un microclimat corespunzator (temperatura aerului:18-22 grade C, umiditatea aerului < 20%, fara curenti de aer, fara noxe ),

-toate elementele de mobilier sunt finisate, pentru a se evita producerea de accidente la manipularea produselor utilizate,

-agregatele frigorifice sunt amplasate astfel incat datorita gabaritului sa nu blocheze usile  si caile de acces,

-echipamentele electrocasnice actionate electric, alimentate prin prize prevazute cu impamantare, sunt protejate prin carcase, aparatori, etc., astfel incat elementele aflate normal sub tensiune sa nu poata fi atinse,

-cablurile electrice sunt pozate corespunzator si protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice, etc.

-fiecare bucatarie trebuie sa fie dotata cu mese si ustensile separate pentru carne cruda si carne fiarta, pentru peste, zarzavat, etc.

-resturile de la prelucrarea carnii, pestelui, zarzavatului si legumelor se vor evacua obligatoriu, dupa fiecare preparare de meniuri sau ori de cate ori este necesar,

-rezidiile menajere nerecuperabile sau nefolositoare se colecteaza in saci din material plastic, in recipiente speciale, etanse, confectionate din materiale rezistente,

-se evacueaza periodic inaintea depasirii capacitatii de depozitare sau a intrarii in descompunere,

-gunoiul menajer poate fi depozitat numai intr-o zona special amenajata (ghena de gunoi) conform normelor sanitare, aflata la distanta mare de locul de preparare a alimentelor,

-curatirea bucatariei este obligatorie ori de cate ori este necesar pentru a se preveni alunecarea persoanelor in zona de lucru,

-in bucatarie se vor purta obligatoriu vesminte usoare, de preferat din bumbac 100 %, protejate cu sorturi, tot din bumbac 100 % care pot fi considerat echipament de protectie,

-incaltamintea purtata va fi bine fixata pe picior, pentru a se evita producerea de alunecari/ luxatii, in caz de graba/ mers vioi, etc.

-vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in mod ordonat pe rafturi sau in dulapuri,

-la manevrarea semipreparatelor si preparatelor din utilajele frigorifice, se va evita trecerea brusca de la cald la rece, pentru prevenirea arsurilor ternice care pot fi provocate la contactul cu gheata/ corpurile inghetate,

-cutitele pentru transarea carnii se vor pastra obligatoriu in suporturi speciale (teci) sau separat de celelalte ustensile utilizate in bucatarie,

-uneltele si sculele de bucatarie vor fi intretinute corespunzator si se vor pastra pe sortimente, in locuri destinate acestui scop,

         -SE INTERZICE:

-lucrul in bucatarii, fara asigurarea ventilarii incaperilor respective (prin ferestre, hote, ventilatie locala, etc.),

-remedierea eventualelor defectiuni aparute la agregate, roboti de bucatarie, etc, de catre persoane necalificate si neinstruite in acest scop,

-utilizarea incaltamintei tip papuc (neasigurata la calcai) pentru perioade mai lungi de timp, cand piciorul poate sa transpire, datorita mediului superincalzit din bucatarie,

-asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinti, pentru prevenirea accidentelor prin oparire,

-purtarea cutitelor in buzunare,

-folosirea uneltelor fara manere, cu marginile agatatoare, reparate improvizat, cu fisuri, ruginite, etc.

Masinile de gatit tip aragaz, alimentate de la reteaua de gaz metan sau de la butelie, prevazute cu cuptor sau tip resou pot fi utilizate numai daca se respecta urmatoarele reguli:

-capacele ciuperca vor fi montate la toate arzatoarele,

-se va verifica periodic, de preferat inainte de fiecare folosire dupa o perioada mai indelungata, cu apa si sapun, daca sunt scapari de gaze, la toate imbinarile,

-regulatorul la butelie se monteaza cu robinetul buteliei inchis. Se desurubeaza busonul de siguranta si se monteaza regulatorul.

-manevrarea buteliei se va efectua fara lovirea brusca a acesteia,

-butelia se amplaseaza in pozitie verticala, la o distanta de cel putin 1 m fata de sursa de incalzire,

-furtunul de racordare trebuie sa fie in perfecta stare, sa nu aiba crapaturi si scapari de gaze,

-prinderea furtunului la cele doua capete, butelie si respectiv resou se va efectua prin coliere metalice,

-aprinderea aragazului se va face de la o sursa de foc (chibrit, aparat electric de produs scantei, etc.) care se va apropia de arzator, deschizand treptat robinetul (busonul) echipamentului care urmeaza a se pune in functiune,

-pe timpul cat arzatoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb sa nu curga din vase si sa stinga flacara, producand acumulari de gaze ce pot determina explozii,

–traseele de gaz metan se realizeaza prin sudura, executate conform unui proiect autorizat, numai de catre un sudor autorizat ISCIR,

-pe traseele de alimentare cu gaz metan, la intrarea in incinta (bucatarie), se monteaza regulator de presiune si debitmetru de gaz, iar dupa caz si supapa de siguranta (daca a fost prevazuta in proiectul de montaj, autorizat de catre autoritatea de distributie gaz metan),

-in incinta se monteaza detector de gaz metan, care la detectarea unei concentratii de gaze peste limita admisa blocheaza automat prin inchidere, electrovalva montata pe traseul de alimentare cu gaz metan,

-traseele de gaz metan se vopsesc in culoare galbena, de avertizare,

-verificarea neetanseitatilor pe traseele de gaz metan este permisa a se face numai cu apa si sapun,

-in cazul unei scapari de gaz in incapere, se inchide imediat robinetul de gaz aflat pe traseul de racord al incaperii, apoi se aeriseste incaperea si se remediaza neetanseitatea de catre personal autorizat,

              -SE INTERZICE:

-largirea orificiilor de ardere,

-verificarea etanseitatii cu flacara deschisa,

-transportul buteliei fara busonul de siguranta (piulita) si capacul de protectie al robinetului (corpul de bronz) montate,

-folosirea unor furtune de alte tipuri decat a celor special realizate (de presiune, stantate de autenticitate si verificate metrologic), pentru racordarea buteliei la arzator,

-incalzirea buteliei cu apa calda sau cu alte mijloace, pentru marirea presiunii,

-utilizarea altor tipuri de butelii decat cele de constructie standardizata si verificate periodic de organismele abilitate,

-aprinderea focului in incaperile in care se simte miros caracteristic de gaze odorizate. In aceste situatii, imediat se aeriseste incaperea prin deschiderea ferestrelor si/ sau prin ventilatie mecanica,

-inlocuirea furtunelor de presiune, remedierea defectiunilor constate la reductor, butelie, etc. de catre persoane neautorizate.

Gratarele pentru preparat fripturi si alte specialitati din carne, indiferent de sursa de incalzire (mangal, gaze  sau energie electrica) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie dotate cu hota pentru evacuarea emanatiilor rezultate din procesul de frigere,

-la gratarele cu gaze, fripturile nu vor veni in contact cu flacara, difuzarea caldurii se va realiza prin intermediul unei placi de fonta asezata deasupra arzatorului,

-placile (plitele) din fonta vor fi prevazute cu nervuri si cu sistem de colectare a grasimilor ce rezulta din procesul de frigere a preparatelor din carne,

-manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unor furci lungi din metal prevazute cu manere izolante si cu cleste special confectionat,

–SE INTERZICE utilizarea gratarelor cu crapaturi in placile incalzite electric.

–Friteuza  poate fi utilizata cu respectarea urmatoarelor conditiuni:

-nivelul de ulei in cada (bazin, cuva,etc.) se va pastra obligatoriu in limitele de nivel marcate pe interiorul vasului,

-preparatele care urmeaza a se praji trebuie sa fie bine scurse de apa,

-preparatele vor fi asezate obligatoriu in cosuri metalice, din sarma si nu direct in bazinul friteuzei,

-curatirea bazinului friteuzei se va face cand uleiul are o temperatura nepericuloasa producerii de accidente prin arsuri,

–SE INTERZICE incalzirea bazinului gol, fara ulei.

    Cuptorul cu microunde poate fi utilizat numai daca se respecta urmatoarele reguli:

-remedierea defectiunilor este permisa numai persoanelor calificate si autorizate,

         -SE INTERZICE:

-introducerea obiectelor din metal in cuptor,

-pornirea cuptorului, daca usa acestuia este deschisa,

-functionarea cuptorului fara dispozitivele de siguranta cu care a fost dotat de catre producator, cu dispozitivele de siguranta scurtcircuitate sau demontate partial,

-acoperirea usii cu diferite obiecte,

-acumularea de murdarie pe suprafata de protectie a cuptorului,

-introducerea mainii in cuptor, in timpul functionarii acestuia,

-depozitarea de diverse materiale pe cuptor, in timpul functionarii acestuia.

Aparatele de bucatarie actionate electric (aragaz cu plita electrica, robot de bucatarie, cuptor cu microunde, frigider, congelator, dozator-filtru de cafea, resou electric, prajitor paine, cuptoare de paine, mixer portativ, rasnita de cafea, feliator mezeluri si paine, etc.) pot fi utilizate numai cu respectarea stricta a conditiilor prevazute in cartea tehnica (tensiune de alimentare, frecventa curent, orizontalitate, planeitate, etc),

-repararea, curatarea si spalarea aparatelor de bucatarie este permisa numai dupa ce au fost deconectate de la reteaua de alimentare cu energie electrica  (scoaterea stecherului din priza),

                   -SE INTERZICE:

-folosirea aparatelor de bucatarie conectate la prize electrice fara nulul de protectie si dispozitiv de deconectare automata la aparitia eventualelor defecte,

-folosirea echipamentelor din bucatarie, fara aparatura de masura si control, cu care au fost dotate de catre producator, in stare de functionare,

-folosirea aparatelor cand partile care nu sunt, in mod normal sub tensiune, curenteaza.