Bozgan Curs 7

14
Bozgan Curs 7 La 4 august, adunarea nationala constituanta a acceptat sa renunte la obligatiile senioriale pe care le aveau taranii fata de aristocratie. Ulterior s-au stabilit anumite despagubiri din partea taranilor, in timpul terorii iacobine in 1794 au fost practic abolite definitiv drepturile senioriale fara despagubire. Revolutia si adunarea nationala constituanta. Avem o societate care nu mai e organizata pe ordine ci constituita din clase si grupuri sociale, avand in vedere drepturile enuntate in drepturile omului, avem cetateni. Se trece de la statutul de supus al regelui la cetatean. Se detaliaza in prima constitutie a Frantei. Probleme de ordin economic: sunt urgente, regele a fost obligat sa accepte convocarea starilor generale pt a rezolva chestiunile financiare a statului francez. Pt a se solutiona criza financiara a fost propus: urma sa fie pusa in circulatie o moneda hartie - ASSIGNAT - dar ca orice moneda hartie trebuie sa existe o acoperire in metal pretios, nu in totalitate (asta nu a existat niciodata, nu au avut niciodata acoperire in metal pretios) conform diverselor reglementari acoperirea era la un anumit procent. Aceasta moneda

description

Un curs de la Facultatea de Istorie , Bucuresti.

Transcript of Bozgan Curs 7

Bozgan Curs 7

Bozgan Curs 7

La 4 august, adunarea nationala constituanta a acceptat sa renunte la obligatiile senioriale pe care le aveau taranii fata de aristocratie. Ulterior s-au stabilit anumite despagubiri din partea taranilor, in timpul terorii iacobine in 1794 au fost practic abolite definitiv drepturile senioriale fara despagubire.Revolutia si adunarea nationala constituanta. Avem o societate care nu mai e organizata pe ordine ci constituita din clase si grupuri sociale, avand in vedere drepturile enuntate in drepturile omului, avem cetateni. Se trece de la statutul de supus al regelui la cetatean. Se detaliaza in prima constitutie a Frantei.Probleme de ordin economic: sunt urgente, regele a fost obligat sa accepte convocarea starilor generale pt a rezolva chestiunile financiare a statului francez. Pt a se solutiona criza financiara a fost propus: urma sa fie pusa in circulatie o moneda hartie - ASSIGNAT - dar ca orice moneda hartie trebuie sa existe o acoperire in metal pretios, nu in totalitate (asta nu a existat niciodata, nu au avut niciodata acoperire in metal pretios) conform diverselor reglementari acoperirea era la un anumit procent. Aceasta moneda 1789 cu care pot fi platite impoitele trebuia a fi acoperita de urmatoarea actiune: se secularizau bunurile bisericii, bunurile funciare erau transformate in bunuri nationale, statul le punea in vanzare; sistemul era bazat pe o schema clasica pt a intra in posesia pamanturilor. Se platea un avans- intre 12-13% din valoarea pamantului, restul trebuia platit in 12 ani cu doband, timp in care ei intrau in proprietatea acelui pamant. Pe baza acestui mecanism care e suferit transformari si simplificari s-a realizat un transfer mare de proprietate. Pe baza aceluiasi mecanism s-au pus in vanzare bunurile celor considerati dusmani ai frantei, exilati sau obligati sa se refugieze. Bunurile lor erau confiscate si bunurile puse in vanzare.Astfel in FR apare o patura de tarani proprietari care pot aspira la statutul de fermier. Banii acestia trebuiau sa fie in metal pretios. Cu toate acestea nu s-a obtinut o moneda stabila, pt ca tentatia e mare- tipareau cantitati mari de hartii, aparea inflatia, se devaloriza. Reforma monetara de mai tarziu remediaza situatia.Alte masuri economice,e sociale: fiziocratii inainte de revolutie promovau ideea desfiintarii vamilor interne pt a nu exista obstacole in calea comertului, se desfiinteaza vamile interne. Pt a se asigura principiul libertatii muncii, 1791 s-au desfiintat breslele. Ele au avut rolul lor in Evul Mediu pt reglementarea proceselor tehnologice pt obtinerea produselor, dar acum se prezentau ca niste procesre rigide. Meseriile au fost degrevate de reglementarile meticuloase si meschine puse in practica de bresle/ corporatii.Tot in 1791, a fost interzisa infiintarea de coalitii. S-au abolit privilegiile comerciale ale companiilor comerciale care faceau comert cu coloniile. Coloniile beneficiaza o mai multa autonomie in alegerea partenerilor de comert.In aceasta perioada , s-a decis ca in colonii sa se faca adunari coloniale, formate din francezi care sa detina functiile dominante.In plan administrativ: FR se regenereaza sub impactul revolutiei, ea e decupata (inainte era org in provincii) revolutia tinde spre o uniformizare administrativa, prin decuparea ei in departamente, se creaza 83 de departamente. In general, aceasta reforma administrativa trebuia sa faca o ruptura cu structura monarhica. Departamentele erau in districte si districtele in cantoane. Cu aceasta ocazie se reorganizeaza autoritatile locale. Se face un procs de descentralizare. Autoritatile locale dispun de mai multe atributii pt a conduce treburile pe plan local. Avem de aface cu o noua organizare judiciara. Puterea judiciara e org la nivel teritorial. La baza judecatoriei e judecatorul de pace. La celalalt capat al sistemului e in capitala departamentului un tribunal care avea si jurati, judecatorii sunt alesi pe baza unui sistem electoral de catre cetateni. S-a elaborat si un cod penal inspirat de lucrarile juristului italian Becalia?. Cetatenii beneficiau de drepturi: egalitate in fata justitiei, impozitelor. Din pdv politic nu era egalitate, drepturile politice fiind date pe baza abilitatilor: gradul de instructie si venitul. Cetatenii francezi au fost impartiti in doua categorii: cetateni pasivi, votau si participau la viata politica prin reprezentanti alesi succesiv si cetateni activi, care participau direct la viata politica.Componenta religioasa a revolutiei franceze: se afla la originea unui conflict intern, vechi, transmis generatiilor ulterioare. Biserica a fost privata de principala sursa de venit, de bunuri in 1789. S-a pus problema reorganizarii bisericii catolice. Fr e majoritar catolica, 1-2% proestanti, minoritate evreiasca. Protestantii si evreii au fost emancipati religios si politi, urmau sa aiba aceleasi drepturi ca si catolicii. Aceste drepturi erau in declaratia omului si cetateanului 1791. Ei acum sunt cetateni francezi.Plecand de la disparitia surselor de venit s-a propus o raorg a bisericii, in iulie 1790 s-a adoptat un doc - constitutia civila a cleruliui- biserica catolica din fr capata o alta infatisare: e un pericol de a nu mai fi intreg catolica. Trebuiau sa se desfiinteze o serie de episcopii. Erau 130 inainte acum 83 de departamente=> trebuie sa dispara o parte din ele. Problema vine din org bisericii. Episcopii trebuiau sa fie alesi de cetateni. Acest lucru contravine principiilor de baza ale bisericii catolice, chiar si in cazul FR unde statul a avut atributii importante de control asupra bisericii inca din evul mediu. Biserica a continuat sa fie legata de papalitate. Acum nu mai e legatura dintre papalitate si biserica catolica. Nu mai aveau voie sa ceara episcopia de la papa. Un episcop trebuie sa primeasca investitura canonica a papei, fara ea nu e biserica catolica.Statul se angajeaza sa salarizeze personalul de cult si intretinerea bisericii. Biserica catolica devine serviciu public. Din aeasta cauza papalitatea nu a aceptat prevederile constitutiei. Pius VI nu a luat imediat decizia dar in primavara 1791 a condamnat constitutia civila a clerului. A condamnat-o pt ca nu prea semana cu biserica catolica dar si pt ca episcopii, preotii sunt obligati sa depuna un juramant de fidelitate fata de legile statului francez, un juramant care nu ia in calcul legaturile naturale care trebuiesc mentinute cu papalitatea.Papa Pius VI reactioneaza si condamna constitutia civila a clerului. Incepand de acum biserica catolica din FR se scindeaza. Apare o biserica refractara: o serie de episcopi si preoti au refuzat sa depuan acest juramant si o biserica constituala formata din preoti care au depus juramantul - ea era oficiala si reunoscuta de statul francez revolutionar, biserica refractara era supusa persecutiilor: condamnarea si executara acestor preoti.Schisma aparuta aici nu se limiteaza doar la personalul de cult ci la intreaga natiune, unii iau partea bisericii refractare altii de cealalta. Din aceasta cauza - conflict transmis peste evenimentele revolutiei si in sec XX se mai simt aceste conflicte, opozitii intre o franta conservatoare si una moderna care se detaseaza de valorile traditionale, inclusiv de biserica.Influenta revolutiei in Franta. La inceput rev fr a fost bine primita de mintile luminate ale europei. Parea sa urmeze ideile de baza care fusesera enuntate de filozofii sec XVIII. Acelasi lucru se intampla si in alte tari europene. In Anglia exista o simpatie pt revolutia franceza din urmatorul motiv: la inceputul 1780 si sub impactul esecului razb cu america, sub presiunea exercitata de cheltuielile foarte mari provocate de razboi, datorita implicarii regelui in afacerea americana, au concurat sa duca la aparitia unei grupari radicale si in 1780-83 au avut loc agitatii politice in reformele statului britanic. Aveau in vedere: largirea dreptului de vot, votul era rezervat unui nr foarte mic de locuitori. Reforme in sistemul judiciar, foarte puternica miscare abolitionista impotriva comertului cu sclavi si a sclaviei. Exista o campanie de presa in favoarea acestor obiective care au dus la o relativa democratizare a sistemului britanic.au existat conflicte religioase.Aceasta perioada s-a terminat la sfarsitul sec in vremea lui William Pit Jr. Fiul celui care a fost la putee in timpul razb de 7 ani.Partizanii acestor agitatii, nuiti radicali au privit cu simpatie revoluti franceza, s-au creat cluburi unde se difuzau idei promovate de revolutia franceza. S-a creat un club al revolutiei britanice, nu au avut prea mare impact in viata politica.In spatiul german, filozofii au privit cu simpatie revolutia franceza in faza ei moderata. Acelasi lucru se intampla si in statele italiene. In ungaria are loc o conspiratie iacobina din 1794-1795 sunt descoperiti cativa iacobini unguri care vor fi executati- forta de atractie a ideilor di FR ajung pana in E Europei.Intermezzo constitutional si in Polonia. Polonia i sec 18 e un stat in declin dramatic, de la statutul de putere regionala la o victima a statelor del anga ea. In 1772 - prima impartire a poloniei- ruisua austria si prusia si-au adjudecat parti importante din polonia. Decaderea ei a avut mai multi factori: populatii diferite, conflicte etnice, mari slabiciuni in sist politic polonez. Aristocratia are un rol nu neaparat pozitiv- regimul nobiliar, conduc polonia dari n sensul disparitiei ei de pe harta europei. Apare o reactie patriotica in multe parti ale europei. In polonia apare o grupare constienta de pericolul in care se afla si incearca solutii de salvare a ce mai poate fi salvat: Constiuanta din 1788 - consolidarii si modernizarii statului polonez pt a rezista. De aici rezulta o constitutie 1791 dieta adopta o constitutie care a incerat sa corecteze aceste vulnerabilitati: s-a creat un parlament modern. Monarhia nu mai era electiva ci ereditara. Crearea unei armate permanente a unui sistem educativ modern- influenta din occident de la rev fr, avem un moment de regenerare. In 1792 armata rusa intervine si ultimul rege al poloniei stanislav poliatoski.In perioada napoloniana a fost un Poliatoski in armata fr, fiul regelui, care a murit pt franta.In 1792 aceasata incercare de salvare a poloniei esueaza, polonia isi traieste ultimele clipe. Tot sub infl revlutiei, un antirevolutionar dispus sa conduca o cruciada impotriva fr pt ca il venera pe regele fr, regele Suediei, Gustav III in 1789 elaboreaza un doc o constitutie care stabileste egalitatea intre toate categoriiel si clasele sociale din Suedia, desi in 1792 Gustav e asasinat de o grupare nobiliare.

EXAMEN: mic eseu, formulare ex; grila etc. Si din seminar. Eseul e de 15-20 randuri.

Se naste contrarevolutia, rapid, imediat dupa asaltul asupra bastiliei din 14 iulie 1789 cand evenimentele se radicalizeaza si o parte din nobili se refugiaza in strainatate. Semnalul e dat de plecarea in exil a fratelui lui Ludovic 16. Se naste o emigratie care incearca in renania, statele italiene. Anglia. Aceasta emigratie politica incearca sa atraga puterile europene catre o interventie militara impotriva revolutiei fr. E vorba de nasterea unei noi ideologii, unor noi principii care intra in contradictie cu ce se intampla in Europa. Acesti suverani intervin, insa in primii ani suveranii europei nu au intampinat cu multa ostilitate declansarea rev del a Paris, stiau ca revolutia va slabi economic si militar Fr, intrand intr-o eclipsa si nu v-a mai conta in relatiile europene, statutul de mare putere intra in declin datorita problemelor interne si a conflictelor. La inceput suveranii erau multumiti ca FR are probleme, avand o libertate insa situatia nu s-a mentinut mult.In primavara 1791 are loc o conferinta la care au participat doi suverani la Pillnitz in Saxonia. In august sei ntalnesc imp romano-german, Leopold II si regele Prusiei Friederich Wilhelm II. Aceasta intalnire trebuia sa se ocupe si de problemele poloniei. Cu pretul disparitiei poloniei fr a obtinut momente de respiro.Aici au elaborat si la cererea si presiunea emigratiei o declaratie prin care invitau si alti suverani sa intreprinda o actiune de comun acord pt restabilirea drepturilor si atributiilor regelui. Era o invitatie spre concertare, spre o intervntie in favoarea lui Ludovic si era un amestec flagrant in problemele interne ale FR. Aceasta declaratie i-a suparat pe revolutionari si cetateni au fost iritati. Leopold II avea interes personal, Maria Antoanetta era sora lui.intre timp a fost fuga nereusita a regelui catre fortele emigratiei, in strainatate pt a se reintoarce cu forte pt a restabilii situatia monarhiei prerevolutionara: VARENNES- a fost oprit de revolutionari si obligat sa se intoarca la Paris. 20-21 iunie 1791. Era o fuga a regelui in FR dupa care trebuia sa se intoarca cu forte pt a infrange revolutia. Adunarea nationala dupa acest evenient l-a suspendat pe rege. El era un prizonier, posibilitatea lui de un rol independent era extrem de redusa, el lasa in urma o proclamatie catre francezi in care spune acest lucru. Acesta e contextul care explica aceasta proclamatie de la Pillnitz.Proclamatia intervine intr-un context care face fr a se indrepte catre razboi. La inceput adunarea constiuanta avea un sem de pace. Sunt mai multe evenimente care duc la declansarea razboiului: manevrele emigratiilor: incearca sa ii convinga pe regi sa intervina in FR, preentant rev ca pe un pericol pt monarhie in ansamblu nu doar pt ludovic. Un interes pt rev are si Ludovic, el isi face un calcul: fr e slabita, armata e dezorganizata, unii pleaca in emigratie. Multi ofiteri si din fortele terestre si marina au plecat. Regele conteaza pe un razboi in care fr revolutioara sa piarda si in contextul infrangerii regele sa se intoarca la sistemul politic al monarhiei absolutiste, ajutat de interventia straina.Apare o grupare in cadrul fortelor revolutionare, girodini, din provincia Gironde care au in vedere- razboi impotriva monarhiei, eliberarea de sub tirania absolutista. Se naste un nou principi, al autodeterminarii popoarelor, dreptul lor de a-si hotari singure soarta; se naste de la evenimentul: in S Fr e o enclava, Avignon, ea apartine papalitatii. In 1789 locuitorii cer alipirae Avignonului la Franta. Aceasata cerere a fost acceptata de adunarea constituanta si s-a adoptat in 91. Se naste un nou drept de autodeterminare. Vointa popoarelor e peste dreptul public al tratatelor.In 20 apr 1792 incepe razb revolutionar prin declararea razb de revolutionari catre imp romano-german. Razb are consecinte politice majore. Revolutia se afla pe pozitii politie moderate, insa la un moment dat recolutia se radicalizeaza ,se instaureaza regimul terorii. Cum s-a ajuns aici? De la solidaritate nationala.. Regim dictatorial foarte violent care isi elimina fizic adversarii fara amenajament, care se prabuseste datorita exceselor.Asta a facut ca fr sa se afle in conflict cu multe state europene. Fr a cunoscut si momente critice militare. Pt a rezista conflictului cu europa a fost nevoie de un regim dictatorial pt a reusi in obtinerea victoriei. Razboiul e responsabil de instaurarea terorii.Unii spun ca fr a fost in 92 93 in situatie militara grava, teritoriu invadat. Regimul terorii a avut victorii, fr a iesit victorioasa, vict in razb nu era posibila fara teroare. Teroarea cade in iulie 1794, fr continua sa obtina victorii, are parte si de infrangeri. Obtine castiguri teritoriale.Armata fr la inceput era dezorganizata ,nu reuseste sa aiba victorii si din cauza asta in iulie 1792 adunarea legislativa proclama patria in pericol. Acest luru trezeste natiunea, se org voluntari pt frot.La 1 august 1792 seful armatei prusiene, v-a publica un manifest amenintator la adresa fr si ameninta distrugerea parisului in cazul in care nu il repun pe rege in deplinatatea atributiilor pt care le aveau inainte.manifestul e in termeni violenti si jignitori. 10 zile mai tarziu, 10 aug, fortele populare din Paris,lucratori, ucenici, calfe etc, numiti - Sans-culottes- erau radicali, tineau sub presiune adunarea legislativa. In acea zi aceste formatiuni paramilitare sub conducerea elementelor radicale iau sub asalt palatul Turleli? Si regele e luat prizonier. E prima etapa a caderii monarhiei.La 2 sept 1792 armatele prusiene ocupa Verdent? Se aliaza impotriva tradatorilor, cei care asteptau ca inamicul sa isi faca intrarea triumfala in paris. Invadeaza parisul si masacreaza prizonierii din inchisoare, preoti refractari, nobilimea. ???20 sept 92 avansul prusienilor e oprit de un general fost ofiter al regelui, acum e in slujba revolutiei, obtine o victorie -gral Dumouriez - la Valmy. Aici fr rezistau si prusacii se retrageau (de fapt din cauza impartirii poloniei).Noul parlament, adunarea legislativa se autodizolvase, s-a ales un nou parlament numit conventia nationala. Pe 21 sept 92 e proclamata republica. S-a terminat cu monarhia fr, e inceputul unei noi ere- epoca republicana e o noua numerotare a anilor, nu mai e epoca crestina, se incepe de la anul 0