BOLILE LEGUMELOR

5/14/2018 BOLILE LEGUMELOR - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bolile-legumelor-55a9314fd6b15 1/4

BOLILE LEGUMELOR BOLILE TOMATELOR

VIROZE

MOZAICUL – NICOTIANA VIRUS 1 (ALLARD) SMITH

Această viroză se întâlneşte în aproape toate culturile de tomate din câmp sausere. În sere, frecvenţa plantelor atacate poate ajunge până la 100%, iar pagubel

până la 30 – 40 %. În câmp, produce pagube mari în anii secetoşi şi cu temperaturridicate.

Simptome. Simptomele prin care această boală se manifestă diferă în funcţie d

condiţiile climatice şi de vârsta plantelor în momentul infecţiei. În general, atacul smanifestă prin apariţia pe frunze a numeroase pete de culoare verde-gălbuie, caralternează cu porţiuni de culoare normală. Limbul frunzelor bolnave este mai reduşi adesea deformat, ondulat. Plantele puternic virozate rămân mai mici, sunt madebile şi au un număr redus de fructe, deoarece atacul produce şi o sterilitate florilor. Într-o fază mai avansată a bolii, ţesuturile din dreptul petelor de decolorarde pe frunze se necrozează, se brunifică. Astfel de pete necrotice , sub formă ddungi longitudinale, apar şi pe tulpini şi pe peţiolurile frunzelor. Aceste simptomsunt cunoscute sub numele de (streak). Uneori, atacul apare şi pe fructemanifestându-se prin prezenţa unor pete necrotice, brune-lucioase, de form

neregulată. De obicei nu toate simptomele descrise se întâlnesc pe aceeaşi plantătotuşi plantele care prezintă pe organele mai bătrâne simptome de stric aîntotdeauna pe frunzele tinere simptome de mozaic.

În culturile de câmp boala se manifestă mai ales prin simptome de mozaic, îtimp ce plantele din seră, pe lângă mozaic, se întâlnesc frecvent simptomele dreducere şi deformare a frunzelor, precum şi cele de stric.

Agentul patogen. Mozaicul tomatelor este produs de virusul Nicotiana, carrezistă de la un an la altul în resturile de tomate atacate, pe uneltele care au venit încontact cu plantele bolnave sau pe materialele folosite la cultura tomatelor

Perpetuarea virusului mai poate avea loc şi pe alte plante din câmp sau seră, cumsunt: Primula, Zinnia, Physalis, etc.; un rol însemnat în ceea ce priveşte transmitereîl au seminţele provenite de la plante bolnave. Acest virus rezistă timp îndelungat şîn tutunul din ţigări. În cursul vegetaţiei, transmiterea virusului se realizează de cătr

păduchii de frunze, prin atingerea plantelor sănătoase cu cele bolnave, printermediul uneltelor cu care s-a lucrat, a mâinilor şi hainelor muncitorilor care aulucrat cu plante bolnave.



STRICUL COMPLEX (STREAK)

Această viroză se întâlneşte sporadic în ţara noastră, atât la culturile din seră câşi la cele din câmp, şi este produsă de virusul mozaicului tutunului în asociaţie cvirusul X al cartofului. Atacul se manifestă prin mozaicarea frunzelor tinere şi priapariţia pe frunzele mature, pe peţiol şi tulpină a unor dungi necrotice, brune. Lsuprafaţa fructelor formate pe plantele bolnave se observă de asemenea pete brunelucioase. În cazul atacurilor puternice, plantele se usucă începând de la bază.

FRUNZE DE FERIGĂ – CUCUMIS VIRUS 1 (DOOL) SMITH

Această viroză este foarte răspândită în culturile de tomate din ţara noastrăcauzând pierderi însemnate.

Simptome. Plantele infectate au o dezvoltare redusă, frunzele mici, cu nervur

îngroşate şi decolorate. La suprafaţa limbului apar zone întinse de culoare verdedeschis sau gălbuie, care cuprind fie marginea frunzelor, fie ţesutul din lungunervurii principale. În cazul infecţiilor timpurii, plantele prezintă fructe cu foliolînguste, reprezentate adesea numai prin nervurile principale, de o parte şi de alta cfoarte puţin ţesut parenchimatic. Plantele bolnave formează fructe puţine, psuprafaţa cărora se observă uneori pete inelare, concentrice, de culoare gălbuie.

Agentul patogen. Boala frunzelor de ferigă la tomate este provocată de virusumozaicului castraveţilor Cucumis virus, care este transmis foarte uşor la tomate dcătre păduchii de frunze ( Myzodes persicae).

PETELE DE BRONZ – LYCOPERSICUM VIRUS 3 (BUTT) SMITH

Boala petelor de bronz este mai puţin frecventă şi păgubitoare decât celelaltviroze, observându-se în special la culturile din sere.

Simptome. Atacul se manifestă pe frunze şi fructe, prin pete rotunde sau dformă neregulată, de culoarea bronzului. Apariţia petelor se datoreşte necrozărcelulelor, la început a celor epidermice, iar mai târziu şi a celor din mezofil.

Fructele atacate rămân mici, sunt tari şi prezintă la suprafaţă pete de culoargalbenă-bronzată, care au forma unor inele concentrice.

Plantele atacate nu se mai dezvoltă normal, prezintă internodii scurte, fapt carface ca planta să ia un aspect de tufă.Agentul patogen. Această viroză este cauzată de virusul Licopersicum viru

care se transmite prin intermediul insectelor, cum sunt Thysanopterele: Franklinielinsularis şi Trips tabaci. Transmiterea virusului poate fi realizată numai de acelinsecte care în stadiul de larvă s-au hrănit pe plantele bolnave. Acest virus nu stransmite prin seminţe şi nici prin pământ.

Virusul „petelor de bronz” poate ataca şi alte solanacee.



STOLBURUL - LYCOPERSICUM VIRUS 5 (SAMUEL, BALD ET EARDLEY) SMITH

Stolburul este o viroză foarte răspândită în culturile de tomate, cartof, vinete şardei din sudul ţării, producând adeseori pierderi mari de recoltă.

Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe la jumătatea lunii iulie, lfrunzele de la vârful plantelor. Aceste frunze rămân mai mici şi prezintă o clorozara marginilor foliolelor. Plantele infectate într-o fază mai tânără rămân mai mici decâcele sănătoase, lăstăresc puternic şi prezintă o îngroşare a tulpinilor în partea dinsprvârf. Deseori vârfurile lăstarilor şi frunzele infectate capătă o nuanţă vânătă, aproapviolacee, ca urmare a acumulării de antocian în celule. Foarte caracteristic estatacul la flori, ale căror sepale cresc în lungime, uneori chiar concresc, formând ucaliciu tubular. Petalele şi staminele sunt reduse şi adesea înverzite. Toate florilformate în urma infecţiei sunt sterile. Din florile care au legat înainte de infecţirezultă fructe care se maturizează încet, neuniform, sunt tari, de culoare portocalie

cu pulpa lemnoasă, fără gust.Agentul patogen. Această viroză este produsă de virusul Lycopersicum virus.De la un an la altul, acest virus rezistă în plantele de volbură, cicoare, urda vac

etc. De pe aceste buruieni, virusul este transmis la plantele de cultură, de insect Hyalesthes obsoletus, în cursul lunii iulie. Perioada de incubaţie a bolii durează circ30-40 de zile.

COMBATEREA VIROZELOR TOMATELOR

În cazul culturilor de seră, pentru a preveni atacul de viroze se recomandă să sia următoarele măsuri:

1. Compartimentele destinate culturii tomatelor se vor curăţa de toatresturile de plante şi apoi se vor stropi în interior cu acid citric sau fosfat trisodi10%. La dezinfectare se poate folosi şi formalina 1:25. De asemenea, la începutufiecărui ciclu de producţie, pământul se va steriliza cu vapori supraîncălziţi sau se vînlocui cu pământ adus din lucerniere sau terenuri înţelenite. Inventarul cu care se vlucra în sere se va dezinfecta prin cufundare în soluţie de acid citric sau fosfatrisodic 10%, timp de 30 min.

2. Toate materialele care se vor folosi la cultura tomatelor în sere se vo

dezinfecta în prealabil prin cufundare în una din soluţiile amintite.3. După dezinfectarea serei şi a utilajului, compartimentele se vor ţinînchise, pentru a opri intrarea înăuntru a persoanelor străine, deoarece acestea a

putea aduce virusul din afară. În sere se interzice fumatul, deoarece virusumozaicului tutunului se transmite şi pe această cale.

4. În vederea obţinerii de răsad sănătos se va folosi numai sămânţa recoltatde la plante sănătoase, care este bine ca înainte de însămânţare să se dezinfectez



prin cufundare într-o soluţie de permanganat de potasiu 1%, timp de 5 min, dupcare se va spăla bine în mai multe ape.

5. Răsadul se va produce în lădiţe izolate de alte plante de la care virusurils-ar putea transmite. Până la plantare, lădiţele cu răsad se vor ţine într-un loc feri

pentru a nu fi atinse de muncitori, de pereţii serelor etc. Cu ocazia repicării răsaduluîn ghivece, muncitorii se vor spăla pe mâini cu una din soluţiile amintite mai sus

După repicare răsadul se va examina de mai multe ori, eliminându-se cu atenţie toat plantele bolnave.6. După plantare, serele se vor ţine încuiate cu cheia. Este necesar ca î

fiecare compartiment să existe un vas cu una din soluţiile menţionate, pentru cmuncitorii să-şi dezinfecteze mâinile când intră în seră, la începutul fiecărei lucrărsau după eliminarea fiecărei plante bolnave.

7. Înainte de începerea copilitului, dacă există un număr mai mic de plant bolnave în seră, se vor înlocui cu răsad sănătos. Niciodată ghivecele cu răsad drezervă nu se vor păstra printre rândurile de tomate din seră.

8. Deoarece în seră virozele se manifestă mai intens în condiţii dtemperatură scăzută şi luminozitate redusă, se recomandă ca în zilele senine să smenţină o temperatură de 28 – 30 0 C, iar în cele înnorate de 20 – 22 0 C. Se vorganiza astfel producţia, încât în lunile cu luminozitatea cea mai redusă plantele sse găsească fie la începutul, fie la sfârşitul perioadei de vegetaţie.

9. Pentru a distruge insectele vectoare din sere, se vor aplica stropiri din 1în 10 zile, cu Ekatox 0,1 – 0,2 %, Nicotox 0,5%.

10. Să se cultive soiuri mai rezistente la mozaic, ca: Seelandia, VestlandiaBizon şi Tooqswood Olanda. Pentru combaterea virozelor la culturile de tomate dicâmp se va respecta următoarea măsură: pentru combaterea stolburului s

recomandă respectarea termenelor timpurii de plantare, cultivarea de soiuri precocşi rezistente la atac, distrugerea drastică a buruienilor – gazde şi a insectei vectoareÎn acest scop se vor prăfui culturile de tomate din 5 în 5 zile, începând cu data de 2iunie până în 10 iulie, cu DDT sau hexaclorciclohexan, în doză de 30 – 40 kg/ha. Îregiunile în care stolburul apare an de an cu intensitate mare se vor proteja culturilde tomate, cultivându-se în jurul lor benzi de porumb sau cânepă late de 5 – 6 mcare au ca scop să împiedice trecerea insectei vectore la tomate.

BOLILE LEGUMELOR

Documents

Transcript of BOLILE LEGUMELOR