Tehnici de altoire a pepenilor verzi

Daca in posturile anterioare am scris despre avantajele folosirii culturilor altoite la

pepene verde si recomandari pentru portaltoi si hibrizi, revin astazi cu un post in

care incerc sa explic exact tehnicile de altoire existente. Asadar, voi prezenta 4

tehnici de altoire a pepenilor verzi:

1.Altoire in despicatura

Pentru acest tip de altoire, este necesar ca portaltoiul sa aiba cel putin o frunza

adevarata, iar altoiul sa aiba una sau doua astfel de frunze. (ca in imaginea de mai

jos).

Fig. 1 Altoire in despicatura

Cu o singura taietura unghiulara, taiati un cotiledon al portaltoiului,

impreuna cu nodul de crestere. Este foarte importanta eliminarea si a nodului de

crestere de la baza cotiledonului! Taiati apoi altoiul de undeva de la jumatatea

tulpinei, astfel incat taieturile sa pice pe acelasi unghi (sa se fixeze). Vedeti imagini

mai jos:

Fig.2 Altoirea in despicatura

Fixati apoi altoiul de portaltoi ca in imaginea de mai jos, folosind un cleste special

de altoire. Plasati apoi rasadul altoit intr-o incapere cu umiditate ridicata si

temperatura de app. 25 grade C.

Fig. 3 Altoirea pepenilor verzi

Avantajele altoirii in despicatura:

- o tehnica foarte simpla, usor de aplicat de catre oricine;

- singura sarcina dupa realizarea altoirii este scoaterea clestelui.

Dezavantajele altoirii in despicatura:

- este necesar un control foarte atent al temperaturii, umiditatii si luminozitatii al zonei in care se afla rasadurile;

- se pot inregistra pierderi ridicata daca mediul nu este unul propice dezvoltarii

plantei proaspat altoite; astfel temperatura necesara trebuie sa fie de 25 de grade C sau mai mare; o umiditate mult prea ridicata poate duce la aparita bolilor.

2. Altoire prin lipire

Rasadul portaltoiului trebuie sa aiba cel putin o frunza adevarata. Rasadul altoiului

trebuie sa aiba una sau doua frunze adevarate.

Fig. 4 Altoirea pepenilor prin lipire

Cu o lama de barbierit sau un briceag de altoit, realizati o crestatura pe

lastarul portaltoiului. Crestatura nu trebuie sa fie mare, suficienta pentru a lipi

altoiul acolo. Apoi taiati cu acceasi unelta altoiul in unghi, undeva la jumatatea

tulpinei. Lipiti altoiul de portaltoi in zona crestaturii. Prindeti apoi cu un cleste de

altoit.

Fig. 5 Altoirea pepenilor prin lipire

Puneti rasadul obtinut intr-o incapere/ rasadnita, cu umiditate ridicata si

temperatura de peste 25 de grade.

Avantaje:

- Tehnologie simpla;

Dezavantaje:

- Necesita control amanuntit al umiditatii si temperaturi in incaperea in care va

creste rasadul. O umiditate crescuta este necesara, dar nu peste limitele admise

- Dupa vindecarea locului unde a avut loc lipirea, este necesara taierea partii de sus a rasadului (frunzele portaltoiului) o munca migaloasa.

3. Altoirea prin apropiere

Atat rasadul protaltoiului, cat si rasadul altoiului trebuie sa aiba una sau doua

frunze adevarate.

Fig. 6 Altoirea prin apropiere

Cu o lama ascutita, sau un briceag de altoit, crestati altoiul si portaltoiul, ca

in figura de mai jos. Aveti grija sa crestati astfel incat crestaturile sa fie simetric

opuse, pentru a facilita apropierea.

Fig. 7 Altoirea prin apropiere

Lipiti apoi cu folie metalica locul in care s-a realizat apropierea celor doua

rasaduri.

Fig. 8 Altoire prin apropiere

Plantati rasadul rezultat intr-o celula de dimensiune mare a unei tavi cu alveole.

Atat radacina altoiului, cat si radacina portaltoiului trebuie sa fie in aceeasi celula.

Acoperiti cu substrat de turba. Nu este necesar pentru aceasta metoda pastrarea

umiditatii ridicate si a luminozitatii scazute.

Avantaje:

- Tehnologie simpla;

- Nu necesita umiditate crescuta si nici luminozitate scazuta. Temperatura de 25 de grade fiind suficienta.

Dezavantaje:

- Dupa vindecarea/prinderea zonei in care s-a facut altoirea necesita indepartarea

portiunii de sus a partii portaltoiului. De asemenea, trebuie indepartata si

radacina altoiului, la 2-3 zile de la indepartarea frunzelor portaltoiului. ( Se pot

planta in camp dupa 3 luni)

4. Altoirea prin insertie directa

Rasadul portaltoiului trebuie sa aiba o frunza adevarata (mica) iar rasadul altoiului,

una sau doua frunze adevarate.

Fig. 9 Altoirea pepenilor prin insertie

Cu un obiect ascutit, de forma unui cui (puteti folosi si o mufa de antena mai

veche) indepartati frunza reala a rasadului portaltoiului (cea mica) impreuna cu

nodul de crestere. Este foarte importanta indepartarea nodului de crestere pentru

oprirea dezvoltarii pe viitor a lastarilor portaltoiului.

Folositi apoi aceelasi obiect ascutit pentru a realiza o crestatura pe o parte a tulpinii

rasadului de portaltoi, incepand din locul de unde ati taiat frunza reala si coborand

usor de-a lungul tulpinii. Crestatura nu trebuie sa fie mare, doar suficienta pentru a

intra altoiul acolo.

Fig. 10 Altoirea pepenilor prin insertie

Altoiul se taie ca la metoda 1. Prindeti apoi cu un cleste de altoit.

Fig. 11 Altoirea pepenilor prin insertie

Avantaje:

- Singura sarcina dupa altoire este desprinderea clestelui, nemaifiind necesare alte activitati de rupere a radacinilor/frunzelor, etc.

Dezavantaje:

- Necesita mai multa indemanare decat metodele descrise mai sus;

- Necesita control sporit al temperaturii (25 de grade Celsius), umiditatii si

luminii.

Pentru amenajarea mediului propice de dezvoltare a plantelor dupa altoire, va

recomand urmatorul pasaj extras din lucrarea doamnei Maria Dinu si domnului

Cimpoiasu V.M.:

Dup altoire plantele s-au acoperit cu folie de polietilen sau fiecare vas se introduce n pungi de plastic, neperforate i se in pentru sudaie la o temperatur de 25-30 grade C i umiditate atmosferic de 70%. Dup 6-7 zile pungile se perforeaz pentru a permite aerisirea. Dup 10 zile plantele nu se mai acoper dect noaptea, dup care se descoper complet. Dup 20-30 de zile, n funcie de moment (an), plantele au fost bune pentru a fi plantate n cmp sau n sere.

Considerente privind cultivarea pepenilor verzi prin altoire Altoirea pepenilor verzi

Crimson Glory F1

Prin altoire cultura pepenilor este mult mai sigura; se pot folosi an de

an terenurile care au mai fost cultivate cu pepeni verzi (monocultura);

productiile sunt semnificativ mai ridicate. Conditiile de clima din primavara anului 2008 ne-au demonstrat avantajul

cultivarii pepenilor verzi prin altoire. Dupa primaverile mai reci si cu multe

precipitatii din anii trecuti, nefavorabile cultivarii pepenilor verzi, n

aceasta primavara temperaturile deosebit de scazute (temperaturile nocturne de 2C

de la sfrsitul lunii mai nceputul lunii iunie) au facut ca plantele de pepeni

verzi nealtoite sa nu se dezvolte corespunzator.

Care sunt avantajele altoirii la pepenii verzi?

n primul rnd metoda permite cultivarea pepenilor verzi n conditii de

monocultura, cu toate avantajele care rezulta de aici. Plantele altoite rezista mult

mai mai bine la stresul termic si hidric existent pe parcursul perioadei de

vegetatie (sistemul radicular al portaltoiului fiind mult mai viguros exploreaza un

volum mai mare de sol folosind astfel apa si substantele nutritive existente n sol

dar inaccesibile plantelor de pepeni nealtoite, cu implicatii asupra verigilor

de irigare si fertilizare din cadrul tehnologiei de cultivare). Trebuie mentionat

faptul ca cheltuielile cu nfiintarea culturii de pepeni verzi folosind plante altoite

nu sunt mai mari, deoarece numarul de plante folosite la hectar (desimea culturii)

se reduce la jumatate, plantele altoite fiind mult mai viguroase.

Pentru portaltoi se folosesc specii diferite (dovleac, tiuga, etc).

Cultura pepenilor verzi prin altoire are anumite particularitati tehnologice care

trebuie cunoscute de catre cultivatori.

ngrasaminte si apa n cantitate mai mica

Necesarul de substante nutritive al plantelor altoite este mai redus pentru ca acestea

pot absorbi din sol aceste substante mult mai usor. Acest lucru permite folosirea

unor cantitati mai mici de ngrasaminte chimice, cu implicatii mari asupra

cheltuielilor de productie. Este recomandat ca azotul sa se aplice doar la nceputul

perioadei de vegetatie, cantitatea fiind de doar o treime din cantitatea necesara

culturii traditionale. n cursul perioadei de vegetatie azotul aplicat va fi doar cel

din componenta nitratului de calciu si potasiu, desi n anumite conditii si aceste

cantitati sunt considerate a fi n exces.

n perioada legarii fructelor-coacere, este necesara o atentie sporita n ceea ce

priveste verigile de fertilizare si irigare. Este recomandat sa fie folosite cantitati de

ngrasaminte chimice mai mici comparativ cu cultura traditionala de pepeni verzi,

pentru a evita trecerea plantelor spre crestere vegetativa, caz n care legarea este

mult mai slaba, fructele legate nu mai au calitatea dorita (miezul este tare, coaja

groasa).

Trebuie mentionat de asemenea si faptul ca fructele provenite de la plante altoite

nu au gust de dovleac.

Cte case attia portaltoi

n prezent n Ungaria se folosesc ambele metode de cultura (cultura altoita

si nealtoita), dar pe masura ce se dobndeste experienta n altoire, cultura nealtoita

trece n umbra. Nu este indiferent ce portaltoi sau ce hibrid folosim ca si altoi.

Firmele amelioratoare de seminte studiaza compatibilitatea diferitilor hibrizi de

pepeni verzi cu diferiti portaltoi. Se preconizeaza identificarea unor parteneri (altoi

plus portaltoi) care sa asigure timpurietatea si calitatea productiei pe lnga

celelalte avantaje mentionate.

Specialistii nostri recomanda pentru cultura pepenilor verzi pe soluri usoare

(nisipoase) care primavara se ncalzesc repede si sunt aerate n adncime

portaltoiul Strongtosa F1. Pe solurile grele recomandam portaltoiul Emphasis F1.

Pentru alte informatii cu privire la tehnologia cultivarii pepenilor verzi prin altoire

va rugam sa contactati www.seminteplante.ro prin e-mail sau la telefon

0728/949252.

Recomandam a se folosi in procesul de altoire a hibrizilor produsi de Syngenta

urmatorii protaltoi:

1. Emphasis F1

portaltoi recomandat pentru altoirea pepenilor verzi;

se remarca prin uniformitatea germinatiei semintelor si cresterii plantelor;

sistemul radicular este foarte puternic.

Emphasis F1 imprima plantelor o vigoare mai mare si imbunatateste calitatea

fructelor. Este foarte tolerant la toate rasele de fusarium. Afinitatea fata de altoi si

procentul de prindere fac din Emphasis F1 cel mai bun hibrid de portaltoi.

Maturarea este intarziata cu 4-7 zile fata de cultura nealtoita. In conditii vitrege

(perioade racoroase) decalajul de timpurietate dintre cultura altoita si cea nealtoita

se reduce, iesind in evidenta si avantaje privind productia obtinuta, marimea

fructelor si calitatea acestora.

Caracteristici

vigoare mare;

toleranta la Fusarium;

toleranta la temperaturi scazute;

rezistenta la seceta;

rezistenta la Didimela;

imprima rezistenta la transport si pastrare;

imprima productivitate foarte ridicata;

imprima procent de prindere ridicat;

semintele germineaza in masa la peste 24 de grade.

2. Strongtosa F1

Este un portaltoi obtinut prin hibridare ntre Cucurbita maxima si Cucurbita

moschata. Corespunde ca portaltoi att pentru pepenii verzi ct si pentru cei

galbeni. Asigura o buna vigoare si este tolerant fata de temperaturile mai putin

favorabile. Se recomanda pentru plantare timpurie att n condiii de cultura

protejata ct si neprotejata. Se preteaza pentru cultura pepenilor verzi pe soluri

nisipoase. este un portaltoi care imprima toleranta fata de fuzarioza si

ofilirile fiziologice. n faza cotiledonala se poate altoi cu foarte bune rezultate,

folosind oricare din metodele cunoscute. Rasadurile prezinta o uniformitate

deosebita datorita germinarii rapide si energice a semintelor de Strongtosa F1.

Strongtosa F1 contribuie n mod semnificativ la cresterea n greutate a

fructelor cu 20-30%.

Caracteristici

toleranta deosebita fata de temperaturi scazute;

toleranta fata de Fusarium;

mareste vigoarea plantelor;

mareste rezistenta la transport si pastrare;

creste productia totala;

semintele germineaza foarte bine;

rasad viguros, robust;

datorita cresterii puternice portaltoiul mbatrneste foarte repede, tulpina devenind fistulara;

se poate altoi cu rezultate bune numai n faza cotiledonala.

Pepenele verde imbunatari pentru recolte sigure

Am decis sa vin in intampinarea cultivatorilor de pepene verde cu acest post,

tinand cont de toate problemele pe care acestia le-au intampinat in 2010. Trebuie

sa recunoastem ca pentru cultivatorul de pepeni anul 2010 nu a fost unul tocmai

bun. La inceputul sezonului, suprafetele de pepeni au scazut seminificativ de mult,

vizibil, comparand 2010 cu 2009, principalul motiv fiind pretul scazut la pepeni in

anul anterior. Dificultatile au continuat cu o iarna tarzie, datorita temperaturilor

reci in perioada plantarii. Astfel, perioada de plantare a fost decalata cu

aproximativ 3 saptamani in cele mai multe dintre zonele de cultivare. Mai tarziu, in

timpul anului, prea multe precipitatii au cauzat probleme, in circumstante cu

umiditate ridicata creand mediul propice dezvoltarii unor fungi si bacterii ce au

produs diferite boli. Vremea ploioasa, de asemenea, a facut aproape imposibila

patrunderea in camp dupa ploi pentru efectuarea de tratamente fitosanitare.

Cultura de pepeni

Legarea fructelor a fost de asemenea problematica pentru ca florile nu au legat la

temperaturi scazute, au avortat de mai multe ori in conditii de vreme rece, cu ploi

pe toata perioada de vegetatie.

Altoirea pepenilor

Pentru a evita asemenea probleme recomandam altoirea. In conditiile anului

2010 avantajul altoirii a fost unul clar, vizibil. Plantele altoite s-au comportat mult

mai bine in conditiile de vreme rece cu ploi. Productia la culturile altoite a fost

semnificativ mai mare decat la culturile clasice.

Va stam la dispozitie pentru achizitionarea de portaltoi marca Syngenta. Furnizam

de asemenea si tehnologia necesara altoirii pepenilor. Mai multe detalii pe

www.seminteplante.ro sau la telefonul de contact de pe site.

Noi cerinte pe piata pepenilor

Efectul schimbarii cererii de piata este vizibil resimtit in productie. Astfel, din ce in

ce mai multi cultivatori au renuntat la cultivarea pepenilor mari, de forma alungita,

in detrimentul pepenilor rotunzi, de marime medie. Estimam ca acest trend al

pietei va continua si va deveni mai puternic in viitor. Consumatorul de pepeni din

Romania, si nu numai, s-a convins ca un pepene de marime medie ii este mult mai

util decat unul de marime mare. O familie de dimensiuni normale nu cred ca ar

putea manca un pepene de 15 kg la o masa. Asadar unul de 6-8 kg este mult mai

practic.

Hibrizi de pepene verde de la Syngenta

Prezentam prin intermediul acestui post oferta SemintePlante.ro de seminte de

pepene verde din gama Syngenta. Firma este mandra sa anunte ca Sorrento a

devenit lider pe piata in segmentul pepenilor timpurii.

1. Sorento F1

Caracteristici ale hibridului:

- culoare: cu dungi verde inchis

- forma: rotund-oval

- marimea: 6-9 kg

- omogenitate: buna

- zile pana la maturitate: 68

- vigoare: medie

- culoare miez: rosu

2. Top Gun F1

- culoare: cu dungi, verde inchis;

- forma: rotund oval;

Top Gun F1

- marime: 7-10 kg;

- omogenitate: foarte buna;

- zile pana la maturitate: 75;

- vigoarea plantelor: mare;

- conditii de cultura: intensiva;

- culoarea miezului: rosu-stralucitor;

- pastrarea dupa recolta: excelent.

Parerile cultivatorilor despre hibrizii Sorento si Top Gun

Sorento F1 este ales de cei mai multi cultivatori pentru ca are marimea ceruta de

piata, pentru ca ofera o productie timpurie, concentrata, de fructe cu greutatea

potrivita pentru vanzarea in supermaket-uri, pentru gustul deosebit si culoarea

miezului si pentru aspectul comercial. Productia foarte buna este o alta calitate ce il

recomanda printre utilizatori, raportandu-se productii la acest hibrid de 90 de

tone/hectar.

Top Gun F1 este ales pentru plantele puternice, rezistente la boli, pentru ca se

preteaza la semanarea direct in camp, pentru gustul si culoarea deosebita a

miezului, aspect comercial si uniformitate.

Recomandari in cultivarea castravetilor

Pentru obtinerea celor mai bune rezultate, recomandam urmatoarele masuri pentru

cultura dumneavoastra de castraveti:

Flori la castraveti

1. Imediat dupa transplantare este foarte important sa se asigure conditii favorabile

pentru dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil sa absoarba din sol

nutrientii in cantitati suficiente. Pentru aceasta, se vor aplica ingrasamintele cu

fosfor formulate in ingrasaminte profesionale, usor solubile, recomandate pentru sistemele de irigare prin picurare. De asemenea, de mare ajutor sunt in aceasta

perioada si biostimulatorii de inradacinare, care determina dezvoltarea unui

volum mare de sistem radicular. Irigarea culturii, preferabil folosind sistemele de

irigare prin picurare, se va face intotdeauna impreuna cu aplicarea de ingrasaminte.

Se va evita aplicarea de ingrasaminte in cantitati mari la o singura aplicare.

Recomandam o cantitate de maxim 1-2 gr./planta la fiecare ingrijire.

2. Raportul de N:K recomandat este 2:1 in conditii normale de cultura. La o

incarcatura mare de fructe raportul N:K este de 1:1 sau chiar 1:2. Fertilizarea cu

azot (N) preponderent duce la obtinerea de fructe mai mari si mai lungi, dar si la un

foliaj mai bogat.

3. Fertilizarea cu un raport mai mare de potasiu (K) duce la obtinerea unui numar

mai mare de fructe legate, in detrimentul foliajului. Acesta este preferabil pentru

culturile de toamna, cand fructele se recolteaza mai mici, degrevand planta mai

repede de incarcatura mare.

4. In toate perioadele cu stres cultural intens (conditii de caldura sau frig excesiv,

diferente mai mari de 10-15 grade C dintre temperaturile diurne si cele nocturne,

infectii de boli sau daunatori, aplicarea de insecticide cu efect sistemic, etc. )

ingrasamintele cu Ca si Mg, precum si cele cu fosfor preponderent sunt esentiale

pentru a mentine capacitatea de absorbtie a plantei.

Pana la dezvoltarea unui volum foliar suficient, recomandam inlaturarea

fructelor mici de la baza plantelor, deoarece acestea consuma mult din

energia plantei tinere, concurand pentru hrana si reducand astfel potentialui

de productie totala si chiar durata de viata a culturii in intregime.

Informatii furnizate de Nunhems Romania

Seminte de castraveti Mirabelle F1

Castraveti Mirabelle F1

Este unul dintre cei mai populari hibrizi de castravete tip cornichon. Flori

100% femele. Este un hibrid foarte timpuriu si prezinta un randament ridicat pe

toata durata ciclului de productie. Hibrid flexibil, cu foliaj deschis, ce inlesneste

munca in solar sau camp. Uniformitate excelenta, fructe subtiri cu forma cilindrica

si culoare verde inchis. Fructele nu prezinta gust amar. Raportul lungime grosime

de 3,3:1. Hibrid cu destinatii multiple, cultivat atat pentru consum in stare

proaspata, cat si pentru industrializare. Datorita consistentei excelente, fructele isi

pastreaza fermitatea si dupa murat. Se recomanda atat pentru cultura in spatii

protejate, cat si in camp.

Broccoli detalii de cultivare

Asa cum bine stim, exista doua tipuri de Broccoli (Brassica oleracea) primul tip este reprezentat de soiurile din grupul Cymosa, ceva mai putin popular,

iar cel de-al doilea de soiurile din grupul Italica. Pentru a face o mai buna

diferentiere am introdus mai jos o imagine sugestiva (in stanga soi de broccoli de

tip Cymosa iar in dreapta soi de tip Italica)

In post-ul de

astazi vom vorbi despre soiul de tip Italica. Ca origine, Broccoli-ul se trage de pe

solurile Italiei, fiind creat in secolul al XVII-lea din varza salbatica. De aici s-a

raspandit in toata Europa. Broccoli-ul de tip Italica sau italian mai poarta numele

de broccoli tip calabrese.

Culivarea

Broccoli se cultiva prin rasaduri in culturi care sa asigure un conveer pe tot

parcursul sezonului cald. Se va semana pentru culturile timpurii in ultima decada a

lunii februarie. Tinem cont ca timpul pentru producerea rasadurilor dureaza 30 de

zile.

Pentru plantarea rasadurilor vom avea:

- pentru cultura timpurie (primavara) 15.03 5-04

- pentru cultura de vara 15.04-30.04

- pentru cultura de toamna 15.04 10.08 (se va face in mai multe etape si repetat la un interval de 10 zile tinandu-se cont de perioada de vegetatie a hibridului

cultivat).

In schema de plantare vom avea distantele 70/35-40 cm.

Dupa rasarire se vor indeparta rasadurile in surplus (daca exista) astfel incat sa

ramana la fiecare cuib cea mai puternica planta. Este important ca plantele sa fie

udate bine iar locul sa fie lipsit de buruieni.

Cerintele fata de factorii climatici sunt aceleasi ca si la conopida. Este mai putin

afectata de arsita si da rezultate bune si in cultura de vara; rezista mai bine la

inghet decat conopida.

Hibrizii prezinta calitati mai bune, fiind mai productivi. Astfel exista hibrizi noi ce

pot fi recoltati atat primavara cat si vara sau toamna. Pentru detalii despre acestia

accesati SemintePlante.ro.

Recoltarea

In functie de soi, tipul calabrese e gata pentru recoltare de vara pana toamna, de

obicei la 10-12 saptamani dupa semanat. Tipul calabrese va produce intai o singura

capatana care ar trebui sa fie taiata cand este inca inchisa si indesata. Sunt anumite

soiuri ce produc mladite laterale cu capete mai mici. Inflorescentele se vor recolta

prin taiere. Aceasta are loc sub punctul de ramificatie, cu o portiune de tulpina de

10-15 cm, inainte ca bobocii de floare sa se deschida. Dupa recoltarea

inflorescentei principale, cultura se fertilizeaza cu 150 kg/ha de azotat de amoniu

sau 200kg Complex III si se iriga pentru a asigura formarea de inflorescente pe

lastarii laterali. Productia este in medie de 8-10 tone/ha.

Depozitarea

Broccoli-ul nu rezista mai mult de cateva zile dupa ce a fost cules. Pentru o

pastrare pe termen lung se poate congela, reprezentand o metoda buna de a face

fata capatanilor in plus, care ar trebui intotdeauna culese si nu lasate pe planta.

Conform cartii Ghidul cultivatorului de legume, de Dumitru Indrea si Alex-Silviu Apahidean, la o temperatura scazuta, cuprinsa in intervalul 0-1 grade C si cu

umiditate ridicata (approx. 90%), capatanile se pot pastra 2-3 saptamani.

Parazitii si bolile

Broccoli-ul sufera de aceeasi probleme ca varza. Pentru o analiza asupra

daunatorilor verzei voi reveni in curand cu un nou post. Conform datelor furnizate

de producatorul de seminte Seminis, norma de insamantare la hectar pentru

broccoli trebuie sa fie de 45.000 plante/hectar. Tot din aceeasi sursa, temperatura

minima pentru germinatie a samantei este de 1,3 grade C.

Folosirea bondarilor in sprijinul horticol. Bondari pentru polenizare.

Scriu acest articol pentru ca polenizarea, dupa cum stim, este o prima conditie

pentru o productie buna de fructe. Asadar va propun o varianta noua de

polenizare, utilizata cu succes la scara mondiala, si ieftina! Bondarii pentru

polenizare KOPPERT.

In perioada polenizarii naturale, o mare parte din cultivatori intampina conditii

dificile: vreme proasta, insuficienta disponibilitate de polenizare a pomilor, insecte

putine, etc. Aceste conditii adverse impiedica un aport adecvat de polen, avand o

influenta negativa asupra calitatii si randamentului recoltei. Putem insa ajuta

procesul de polenizare folosind bondari. Sectorul de sere foloseste cu excelente

rezultate stupi folositi din import. Pentru o sera necesarul este de 6-12 stupi de

bondari pe hectar, depinzand aici si de ceea ce se cultiva in sera respectiva.

Cresterea productiei fructelor/legumelor dupa o polenizare realizata cu

bondari

Bondarii se potrivesc excelent pentru polenizarea unui numar mare de culturi de

legume si fructe: tomate, ardei dulce, vinete, pepene, capsuni, afine, zmeura,

coacaze negre si rosii, kiwi, meri, peri, pruni, ciresi, piersici si migdali, precum si

la culturi pentru seminte.

S-a demonstrat ca folosirea bondarilor la culturile de capsun au facut ca marimea

fructelor sa fie cu 20% mai mare si a scazut procentajul de fructe stricate cu 3%.

Cresterea productiei este si mai mare in afine, aceasta cifrandu-se la 32%. In

livezile de meri greutatea creste cu 20%. Creste si numarul de seminte si

uniformitatea fructelor.

Avantaje ale folosirii bondarilor in sere si livezi:

- tehnologie ieftina si eficienta, marind calitatea si cantitatea recoltelor;

- approx. 90% din serele din intreaga lume folosesc momentan polenizarea cu

bondari;

- posibilitatea de reglare a duratei polenizarii, obtinand o foarte buna polenizare

intr-o perioada scurta de timp ( asa cum se intampla in anii in care avem de-a face

cu infloriri explozive; putem regla ulterior numarul de fructe, folosind regulatori de

tipul ATS si altii, scutindu-ne astfel de rarirea manuala a fructelor, operatie greoaie

si costisitoare.)

- la livezi pierderile de fructe sunt mai mici, polenizarea completa permitand o

dezvoltare buna a fructelor, cu pielita sau coaja, dupa caz, bine formata;

- bondarii sunt mai rezistenti in conditii de clima putin favorabila si pot fi folositi

in tuneluri de plastic sau sere;

- pierderea lor nu afecteaza economic vezi cazul pierderii albinelor; - deoarece bondarii viziteaza florile numai cand e destul polen, polenizarea are loc

numai cand floarea este matura; rezulta asadar o polenizare mai eficienta;

- albinele, daca afla o posibilitate de evadare, o vor comunica grupului; bondarii nu

comunica intre ei asadar riscul de evadare a coloniei fiind aproape inexistent;

Site-ul www.seminteplante.ro se ocupa cu livrarea la domiciliu ai stupilor de

bondari. Pentru detalii contactati-ne la office@seminteplante.ro sau la

0728.949.252.

Cultivarea tomatelor nedeterminate

Informatiile din acest articol au fost furnizate de reprezentantul direct al firmei

Enza Zaden in Romania. Postul nu se doreste a fi un ghid complet de cultivare ci

doar o serie de detalii esentiale pentru obtinerea unei productii bune.

Fertilizarea de baza. Fertilizarea de baza trebuie efectuata in functie de

tipul de sol si durata culturii. Ingrasamintele organice se incorporeaza inainte de

efectuarea dezinfectiei si a plantarii. Dezinfectia este necesara pentru a nu avea

probleme cu nematozii si anumite boli in timpul perioadei de vegetatie. In

vegetatie este necesar sa se continue aplicarea ingrasamintelor diferentiat, in

functie de faza de dezvoltare a plantelor si de conditiile de cultura. Aceasta

operatie are ca efect imbunatatirea culorii si fermitatii fructelor. Dupa al 4-5-lea

etaj este recomandata stropirea regulata a plantelor cu sulfat de magneziu (0,5

kg/100l apa). Plantele vor deveni mai viguroase si vor rezista mai bine la

schimbarile climatice.

Semanatul. Semanatul se poate efectua intr-un amestec nutritiv in pastile

sau palete alveolare. Temperatura optima de germinare 25-28 grade Celsius.

Transplantarea se face in cuburi nutritive sau in ghivece, care trebuie dispuse in asa

fel incat sa permita obtinerea unor rasaduri scurte si viguroase. Aceasta va

imbunatatii dezvoltarea primelor inflorescente. Udati rasadurile ori de cate ori este

nevoie, iar daca este necesar aplicati ingrasaminte.

Plantarea. Plantarea se poate face dupa urmatoarea schema: 80-120 cm

intre randuri x 40-50 cm pe rand. Dupa plantare udati cu solutie de azotat de

potasiu (0,5kg/100l) la radacina plantelor.

Conditiile de mediu. Temperatura si umiditate relativa a aerului sunt doi

factori importanti in reusita culturii. De aceea, ori de cate ori este posibil evitati

variatiile mari de temperatura. Asigurati o buna circulatie a aerului in timpul zilelor

calduroase si inchideti serele si solariile cand noptile sunt reci.

Lucrarile de ingrijire:

indepartarea regulata a copiilor; indepartarea frunzelor bazale pentru a permite patrunderea aerului si luminii; indepartarea fructelor deformate sau incomplet dezvoltate; cu 10 zile inainte de prima recoltare este recomandata o fertilizare cu azotat

de potasiu;

controlul riguros al bolilor si daunatorilor.

Fructificarea. Pentru ca legarea fructelor sa aiba loc in conditii bune se

recomanda vibrarea inflorescentelor de 2-3 ori pe saptamana. De asemenea se pot

folosi stimulatori de fructificare, dar folosirea lor depreciaza calitatea fructelor.

Recomandam urmatorii hibrizi de tomate de la ENZA:

1. Belle F1

Belle F1

-varietate timpurie, cu crestere nedeterminata;

-planta rustica, viguroasa cu port deschis, permitand o buna patrundere a luminii;

-calitate exceptionala a fructelor;

-fructe rotund turtite, avand in medie 140-160g;

-coacere uniforma fara capac verde;

-fructele de culoare rosu-aprins, se pastreaza foarte bine;

-toleranta foarte buna la temperaturi scazute si la tratamentele cu stimulatori de

fructificare;

-rezistenta la boli-TmVF2;

-recomandata pentru cultura in sere, solarii si camp;

-capacitate foarte buna de fructificare, chiar si in conditiile unor temperaturi

ridicate;

-productii mari, sigure si de calitate;

-rezistenta foarte buna la transport.

2. Monroe F1

Monroe F1

- hibrid productiv recomandat pentru cultura protejata si in camp;

- tip nedeterminat;

- planta viguroasa cu port deschis;

- capacitate buna de fructificare, chiar si in conditii nefavorabile;

- fructe rotunde rezistente la transportul la distante mari;

- greutatea medie a fructelor: 160-180g;

- culoare rosu-aprins, fara capac verde;

- rezistenta la boli TmF2; - performante foarte bune in conditiile de cultura din tara noastra.

3. Cindel F1

Cindel F1

- hibrid foarte timpuriu, cu crestere nedeterminata;

- recomandat pentru toate tipurile de cultura (sera, solar si camp);

- combina timpurietatea cu alte caracteristici importante, precum uniformitatea,

fermitatea fructelor si rezistenta la pastrare;

- toleranta buna la conditii climatice dificile;

- port deschis, bine aerat;

- fructe de foarte buna calitate;

- fructe ferme, de culoare rosu-aprins, fara capac verde;

- forma fructului: rotund-turtita;

- greutatea fructului: 130 g;

- rezistenta foarte buna la transport;

- pretabil atat la recoltarea fruct cu fruct, cat si la recoltarea in chiorchine;

- rezistenta la boli TmVF2;

- coacere uniforma a fructelor;

- recomandat in special pentru cultura de iarna-primavara in sere si solarii.

Ghid pentru cultivarea ardeiului gras

Tin sa precizez ca datele din acest post sunt furnizate de reprezentantul Enza Zaden

in Romania, pe baza analizelor facute de aceasta companie. Nu este un ghid

complet suta la suta dar doreste a veni in ajutorul cultivatorilor de ardei gras cu

cateva informatii esentiale.

Cerintele fata de sol. O buna structura a solului este foarte importanta

pentru a asigura circulatia aerului si a apei. pH-ul solului recomandat este de 6-6,5.

In functie de tipul de sol, este recomandat sa se administreze gunoi de grajd la

fiecare 2-3 ani. Materialul organic trebuie sa aiba un continut redus de saruri; in

caz contrar, cresterea radacinilor va fi inhibata, iar mai tarziu fructele vor putrezi.

Pentru o buna reusita a culturii este necesara dezinfectia solului.

Fertilizarea de baza. Este indicat intotdeauna ca inainte de a se stabili tipul si

cantitatea de ingrasaminte, sa se faca analiza chimica a solului. Fertilizarea de baza

trebuie astfel planificata, incat sa asigure:

toate elementele nutritive: ca regula de baza, se incepe cu 10kg de inrasamant (12:10:18);

suficient fosfor pentru intreaga perioada de vegetatie; un nivel corespunzator al azotului pentru a avea o buna crestere vegetativa; potasiu doar in cantitati cerute de planta; excesul de potasiu creste continutul

de sare si inhiba dezvoltarea radacinilor.

Semanatul. Pentru ca germinatia semintelor sa aiba loc in conditii foarte bune,

patul germinativ trebuie sa fie bine umezit si sa aiba o temperatura optima de 24-

28 grade Celsius. Nu semanati prea des! Densitatea recomandata este de 200

pl./m2. In conditiile asigurarii unei temperaturi de 22-24 grade Celsius in sol,

replicatul are loc la 15-20 de zile de la rasarire.

Temperatura solului inainte de plantare trebuie sa fie cuprinsa intre 22-24 de grade

Celsius. In conditiile tarii noastre, plantarea are loc dupa aproximativ 60 de zile de

la semanat. Densitatea recomandata este de 4 pl./mp. Asigurati-va ca marginea

superioara a cubului nutritiv sa nu vie sub nivelul solului deoarece puteti avea

probleme mai tarziu cu bolile provocate de ciuperci.

Fertilizarea. Cantitatea de ingrasaminte depinde de nivelul NPK si de cel al

microelementelor existente deja in sol. Adaosurile se calculeaza in concordanta cu

rezultatul analizei agrochimice a solului. Ca regula generala se aplica:

Inainte de plantare 50-80N 100-150P 150-200K

Dupa plantare(saptamanal) 25N 25P 25K

Dupa prima recoltare 25N 25P 25K

Lucrari de ingrijire:

ruperea copililor (nu taierea) si dirijarea plantelor in jurul sforii la cultura protejata;

distrugerea plantelor virozate; combaterea buruienilor; indepartarea frunzelor batrane, ingalbenite, esalonat de la baza spre varf; controlul riguros al bolilor si daunatorilor.

Recomandarea noastra. Va recomandam hibridul de ardei gras produs de

Enza Zaden Bianca F1. Enumeram mai jos din calitatile acestuia:

hibrid foarte timpuriu si viguros; capacitate buna de fructificare; fructe mari, cu 3-4 lobi (muchii), de culoare alb-galbuie; greutatea medie a fructului: 150-200 g; recomandat atat pentru cultura protejata, cat si pentru cea in camp liber; rezistent la virusul mozaicului tutunului, rasa 0; putere mare de crestere, internodii scurte si sistem radicular puternic; echilibru foarte bun intre cretere si fructificare; densitate recomandata la culturile protejate: 4pl./mp; la culturile protejate, 40% din productia totala se obtine la prima recoltare; potential ridicat de productie; reactioneaza pozitiv la fertilizari suplimentare.

Ardei Bianca F1

Centrul de Cercetare Dezvoltare Pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dbuleni

Vasile TOMA Elena CIUCIUC

Mihaela CROITORU Marieta PLOAE

TEHNOLOGIA ECOLOGIC DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI CU PLANTE ALTOITE PE SOLURILE NISIPOASE

Datorit fertilitii naturale sczute i condiiilor climatice caracterizate prin exces termic i precipitaii insuficiente, zona solurilor nisipoase poate fi considerat ca fiind o zon agricol defavorizat. Aici fermierii au la dispoziie o gam redus de culturi care s asigure exploatarea solului n condiii de profitabilitate, dintre acestea cultura pepenilor verzi, fiind de cea mai mare

importan. Romnia produce 22,8% din producia de pepeni verzi a Uniunii Europene, iar n ara noastr cele mai mari suprafee cultivate cu pepeni verzi sunt n zonele cu soluri nisipoase din judeele Dolj, Brila, Galai, Buzu. Suprafeele cultivate anual cu pepeni verzi n ara noastr n ultimii ani a oscilat ntre 49 500 ha n anul 1999 i 29 700 n anul 2008 ha, producia total anual fiind de 853 200 t, respectiv 562 300 t. (Anuarul statistic al Romniei, 2009). Competiia pentru piaa intern, dar i pentru cea european a devenit tot mai puternic. Pentru a face fa acesteia cultivatorii au nevoie de noi soluii care s determine creterea nivelului de profitabilitate prin valorificarea optim a condiiilor ecologice, printre care se evideniaz obinerea de pepeni verzi ecologici. Datorit fertilitii naturale reduse i condiiilor climatice caracterizate prin stres termic i hidric, producerea pepenilor verzi ecologici presupune aplicarea unei tehnologii specifice de cultivare

Cultura pepenilor verzi cu plante altoite face posibil cultura ecologic, altoirea determinnd creterea rezistenei plantelor la factorii de stres, a nivelului de producie, eliminarea tratamentelor privind combaterea unor ageni patogeni de sol, o mai bun utilizare a ngrmintelor organice acceptate de agricultura ecologic. Pentru obinerea pepenilor verzi ecologici se vor alege portaltoii i cultivarele cel mai bine adaptate condiiilor ecologice, se vor utiliza tipuri i doze de fertilizani organici, produse naturale cu rol biostimulator acceptate de reglementrile agriculturii ecologice (biologice), metode i produse organice naturale pentru limitarea i combaterea unor ageni patogeni i duntori. Cultura ecologic (biologic) a pepenilor verzi pe solurile nisipoase trebuie fcut prin respectarea Caietului de sarcini adoptat de Federaia Internaional a Micriilor de Agricultur Organic (IFOAM), recunoscute oficial la nivel european prin Reglementarea CEE nr.2092/1991 i prin legislaia romneasc referitoare la agricultura ecologic (biologic)(OUG 34/2000, aprobat prin Legea

nr. 38/2001). Implementarea noilor tehnologii de cultivare a pepenilor verzi prin

altoire n vederea obinerii de produse ecologice va contribui la meninerea sau chiar la creterea profitabilitii acestei culturi n zonele cu soluri nisipoase i va conduce nemijlocit la dezvoltarea rural n zonele cu soluri nisipoase.

Amenajarea spaiului i producerea rsadului altoit.

Producerea rsadului altoit se face n spaii protejate care dispun de instalaii de dirijare a microclimatului, prevzute cu tunele speciale de calusare, maini de altoire, etc. n ri precum Japonia, Corea, Turcia, Grecia, SUA, Italia, Ungaria, Spania, etc. producerea rsadurilor altoite a cptat caracter industrial. Rsadurile altoite se pot obine i n spaii mai puin dotate cum ar fi serele i solariile, care au posibiliti de nclzire, instalaie de udare i instalaie de umbrire. Se pot obine rezultate bune i n solarii prevzute cu instalaie de nclzire, sau chiar cu nclzire biologic, n care se instaleaz tunele cu limea de 1,5 m. Acest tip de rsadni se remarc pentru simplitate n amenajare i cheltuielile reduse, fiind la ndemna oricrui cultivator. Grosimea platformei de biocombustibil este de 25-30 cm.

Pentru producerea altoiului se seamn pe pat cald, grosimea stratului de amestec fiind de 15 cm. Stabilirea reetei pentru amestecul de pmnt depinde de posibilitile de aprovizionare locale, de preul de cost i altele. Un amestec bun se poate obine folosind 40% turb, 20% mrani, 30% pmnt de elin i 10% nisip. n lipsa turbei, se poate folosi amestecul format din 30 % mrani, 50% pmnt de elin i 20% nisip. Dezinfecia amestecului n vederea producerii rsadurilor ecologice se face prin solarizare, sau tratamente cu zeam bordelez 0,2% +sulf muiabil 0,2%, 4-5 l/m

3

Seminele de altoi se seamn n rnduri distanate la 10 cm, la adncimea de 2 cm, distana ntre semine pe rnd fiind de 10 cm. n cazul culturilor ecologice seminele att de altoi, ct i de portaltoi trebuie s fie semine biologice certificate, sau semine produse n fermele biologice, sau semine convenionale netratate chimic. Dezinfecia seminelor se poate face prin tratament termic umed la 53

oC, urmat de rcire cu ap i uscare cu aer cald timp de 8 ore

Seminele de portaltoi se pot semna n ghivece din material plastic cu diametrul de 8-10 cm i nlimea de 10 cm, n alveole , n cuburi nutritive ,

n ghivece din folie de polietilen, umplute cu amestec de pmnt cu aceleai componente i n aceeai proporie menionat anterior.

Data semnatului se alege n funcie de metoda de cultivare. Pentru culturile protejate n tunele sau pentru cele mulcite cu folie de polietilen transparent, altoiul se seamn n perioada 5-10 martie, iar portaltoiul din specia Lagenaria siceraria (Macis F1, Enphasis F1)sau hibrizi Cucurbita maxima x Cucurbita

moshata (Shintosa Camel F1, Strong Tosa F1) se seamn dup 4-5 zile, n perioada 10-15 martie. Pentru culturile neprotejate se seamn altoiul pe 18-20 martie , iar portaltoiul dup 4-5 zile. Ghivecele umplute cu amestec se introduc n spaiile de producere a rsadurilor cu 5 7 zile nainte de semnat pentru a permite nclzirea amestecului i rsrirea buruienilor, care vor fi distruse cu ocazia semnatului. Temperatura pn la rsrire se menine la 24 250C. n primele 4 6 zile de la rsrire temperatura aerului din rsadni va fi de 20 220C n zilele senine i 18 200C n zilele noroase i noaptea, dup care temperatura va fi de 24 25

0C n zilele senine, 19 210C n zilele noroase i 17 190C noaptea.

Alegerea metodei de altoire depinde n primul rnd de dotarea tehnic de care dispunem n spaiul de producere a rsadurilor.

1. Metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor(fig.1, foto.1-2) este cea mai veche metod de altoire a pepenilor verzi utilizat n Japonia , Coreea, dar i alte ri. Seminele altoiului i portaltoiului se seamn separat n alveole (ghivece, cuburi nutritive). Cnd plantele altoi i portaltoi au 1-2 frunze adevrate se secioneaz hipocotilul la un unghi de 45 o sub form de limb, n sens opus, pe jumtate din grosimea acestuia. Se apropie cele dou plante prin ntreptrunderea celor dou limbi, iar locul de unire se strnge cu o band ngust de folie din aluminiu. Cele dou plante astfel pregtite se replanteaz n alveole cu diametru corespunztor i se depun n spaiul de cretere. Dup 7-8 zile, cnd locul de inserie s-a calusat, cu lama se taie rdcina altoiului i partea de sus a portaltoiului. Metoda poate fi aplicat i de cultivatori nceptori i care nu dispun de spaii speciale de calusare. Dezavantajul metodei este c implic cheltuieli mai mari cu fora de munc i este nevoie de un spaiu de producere a plantelor altoi mai mare.

Fig. 1 Altoirea ,,cu limb prin apropierea plantelor(dup Hassell R.)

Foto. 1. Plante altoite

prin metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor(dup Cushman K.)

Foto. 2 Alveole cu plante altoite prin metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor n tunelul de calusare

2. Metoda prin ,,alipire cu un cotiledon(fig.2,foto.3) este cea mai folosit metod de altoire , fiind fcut att manual ct i de ctre roboii de altoire. Seminele altoiului se seamn pe straturi nutritive, cu 4-5 zile naintea portaltoiului. Seminele de portaltoi se seamn n alveole(ghivece, cuburi nutritive).Cnd plantele portaltoiului au 1-3 frunze adevrate, cu o lam bine ascuit se taie epicotilul i printr-o tietur oblic la 45 o se ndeprteaz unul dintre cotiledoane. Altoiul se taie oblic la 45 o la 1-2 cm sub cotiledoane, se alipete portaltoiului pe lungimea tiat i se prinde cu clipsul de altoire. Ca o variant a cestei metode este altoirea ,, cu pan ntre cotiledoane(fig.7-12). n acest caz, la planta portaltoi se face o tietur sub form de pan ntre cotiledoane pe lungimea de 1-1,5 cm. Planta altoi se taie la 1-2 cm sub cotiledoane sub form de pan , se introduce ntre cotiledoanele portaltoiului i se prinde cu clipsul de altoire. Dup altoire plantele se introduc n tunelul de calusare, care are posibilitatea de umbrire,

de asigurare constant a temperturii de 25-26oC i a umiditii relative ct mai apropiat de 100%. Dup 3-4 zile lumina, temperatura i umiditatea se aduc treptat la condiii normale.Dezavantajul metodei este acela al necesitii tunelului de calusare i a apariiei unor lstari din esutul meristematic nendeprtat al portaltoiului.

Fig. 2 Altoirea prin ,,alipire cu un cotiledon(dup Hassell R.)

Foto. 3. Plante altoite prin ,,alipire cu un cotiledon(dup Cushman K.)

3. Metoda de ,,altoire lateral(fig.3, foto 4). Pe hipocotilul portaltoiului, cu lama se deschide o mic fant. Planta altoi se taie la 1-1,5 cm sub cotiledoane n form de pan la 45 o i se introduce n fanta deschis n hipocotlul portaltoiului, se prinde cu clipsul de altoire care i el se fixeaz cu un beior n amestecul de pmnt. Plantele altoite se introduc n tunelul de calusare i se procedeaz ca n cazul descris anterior.

Fig. 3. Altoirea ,, lateral(dup Hassell R.)

Foto. 4. Plante altoite lateral (dup Cushman K.)

4. Metoda de altoire ,, cu orificiu de inserie(fig.4, foto 5).Seminele altoiului se seamn cu 5-6 zile naintea portaltoiului, pe strat nutritiv sau alveole. La altoire portaltoiul trebuie s aib cel puin o frunz adevrat. Planta portaltoi se taie deasupra cotiledoanelor i se deschide un orificiu mic cu ajutorul unui beior de bambus (scobitori), sau unui burghiu special, ndeprtndu-se astfel esutul meristematic. Altoiul se taie oblic , se introduce n orificiul dintre cotiledoane, dup care se fixeaz cu clipsul de altoire i se introduc n tunelul de calusare.

Fig. 4. Altoirea ,, cu orificiu de inserie(dup Hassell R.)

Foto. 5.Plante altoite

dup metoda,, cu orificiu de inserie(Cushman K.)

5. Metoda de altoire ,, n hipocotil(fig. 5) este mai nou introdus, este cel mai uor de aplicat, dar care presupune o dotare tehnic corespunztoare. Plantele altoi i portaltoi se produc la fel ca n cazul celorlalte metode, dar la altoire ele trebuie s aib cel puin 2-3 frunze adevrate. Portaltoiul se taie sub cotiledoane oblic sub un unghi de 35-45

o. La fel se taie i planta altoi, cele dou pri se prind cu clema de altoire prevzut i ea cu un beior de fixare, dup care plantele altoite se introduc n tunelul de calusare (foto 6).

Fig. 5. Altoirea ,, n hipocotil (dup Hassell R.)

Foto 6.Tunel de calusare la ICDVMPH Horting Bucureti

Etapele altoirii dup metoda ,, cu pan ntre cotiledoane sunt prezentate n fotografiile foto 7-foto 12.

Foto 7. Plant altoi pregtit pentru altoire (detaliu)

Foto 8. Plant altoi pregtit pentru altoire (detaliu

lateral)

Foto 9. Plant portaltoi nainte de fasonare pentru altoire

Foto 10 Plant portaltoi pregtir pentru altoire

Foto 11 Plant imediat dup altoire

Foto 12. Plant imediat dup altoire (detaliu)

Odat ncheiat operaia de altoire, ghivecele (alveolele) se introduc n tunelul de calusare, se ud abundent i se acoper plantele cu folie de polietilen transparent foarte subire, n vederea obinerii unei temperaturi apropiate de optim ( 25- 26

oC) i a unei umiditi atmosferice ct mai ridicate. Ghivecele astfel pregtite se introduc n adpostul tip tunel montat pe o platform de biocombustibil, sau care are alte tipuri de instalaii de nclzire. Pentru a favoriza calusarea, plantele se umbresc prin acoperirea temporar (2-3 zile) a tunelului cu o prelat din material textil ,sau prin alte metode de umbrire. Dup 2 zile se scoate folia subire de pe ghivece, iar plantele se menin n condiii de semiumbr pn se constat c nu mai sufer ca urmare a ofilirii datorat scderii umiditii relative a aerului. Treptat ele se obinuiesc cu condiiile atmosferice , prin aerisirea sau nchiderea cu mult atenie a tunelelor. Dup 8-10 zile de la altoire rsadurile sunt bune pentru plantare n cmp. Cumulnd toate operaiile de producere a rsadurilor rezult o vrst a rsadurilor de 35 40 zile.

Pentru suprafaa de 1 ha sunt necesare 4000 5500 ghivece sau cuburi nutritive, n funcie de vigoarea soiului, sistemul de fertilizare, fertilitatea solului. Cantitatea de semine necesar producerii rsadurilor pentru suprafaa de 1 ha este de 150 350 g n cazul altoiului i de 500-1200 g n cazul portaltoiului, n funcie de numrul de semine i MMB.

Pentru a obine rsaduri de calitate bun lucrrile de ngrijire trebuie s aib n vedere reglarea luminii, dirijarea optim a temperaturii, aerisirea, udarea, fertilizarea suplimentar i clirea rsadurilor. Rsadurile au nevoie de mult lumin i aceasta se poate realiza prin ndeprtarea foliilor de pe tunelele de calusare atunci cnd temperatura o permite i folosirea unor folii cu transparen ct mai bun. Aerisirea se face ori de cte ori temperatura depete optimul, pentru mprosptarea aerului care are un coninut ridicat n CO2, amoniac, ori pentru reducerea umiditii atmosferice.

Udarea rsadurilor se face cu mult atenie, excesul de ap favoriznd apariia unor boli, iar lipsa apei determin o cretere slab a rsadurilor. Udarea se face uniform astfel nct n fiecare ghiveci amestecul de pmnt s fie umectat pe toat adncimea. Se ine seama ca dup fiecare udare s fie timp suficient pentru ca picturile de ap de pe frunze s se usuce pn la lsarea serii.

Pentru prevenirea sau combaterea unor ageni patogeni (Pseudomonas lachrymans) i mana (Pseudoperonospora cubensis) rsadurile pentru culturile biologice se pot trata cu zeam bordelez 0,2%. La semnalarea atacului de finare (Sphaerotheca fuliginea) rsadurile se vor trata cu sulf muiabil 0,2%

Fertilizarea suplimentar se face atunci cnd se constat o cretere slab a rsadurilor datorat folosirii unui amestec mai puin bogat n elemente fertilizante. Sunt suficiente 1- 2 fertilizri cu soluii de ngrminte naturale (Cropmax, Bionat, Glutaxim,etc.).

Plivitul buruienilor se face ori de cte ori este nevoie, la plantare

ghivecele(cuburile nutritive) trebuind s fie lipsite de buruieni.

Clirea rsadurilor se face cu 4 5 zile nainte de plantare i are drept scop adaptarea plantelor la condiiile de cmp. La nceput folia se ndeprteaz de pe rsaduri pentru o perioad mai scurt pe timpul zilei, iar cu 2 3 zile nainte de plantat aceasta se ndeprteaz i pe timpul nopii. Cu o zi nainte de plantare rsadurile se ud abundent i se face un tratament fitosanitar cu unul din produsele menionate. n vederea transportrii de la locul de producere n cmp ghivecele se aeaz n lzi. Transportul pe distane scurte se face cu mijloace de transport deschise, iar pe distane mari n camioane sau remorci nchise.

Cultivare (soiuri i hibrizi) recomandate pentru cultura altoit

Se vor cultiva soiuri i hibrizi recunoscui pentru timpurietate, mrimea i calitatea produciei, rezisten la atacul unor boli i la stresul datorat condiiilor de cultur de pe solurile nisipoase. n urma testrii comportrii unor cultivare de pepeni verzi n cultur biologic(ecologic) cu plante altoite se recomand folosirea cultivarelor: Audry F1, Crisby F1, Lady F1, Celine F1, Flamingo F1.

Lista cultivarelor recomandate va fi completat dup noi testri. Seminele vor fi procurate din reeaua autorizat care garanteaz autenticitatea i calitatea seminelor. Cu toate c preul seminelor hibride este foarte ridicat, folosirea lor de ctre cultivatori se justific economic.

Crisby F1 este un hibrid extratimpuriu, de vigoare mijlocie. Fructul este mijlociu spre mare(6-12 kg) de form rotund oval, de culoare verde deschis cu dungi de culoare verde intens. Pulpa este de culoare rou intens, dulce i are textura fin. Seminele sunt mici, de culoare maronie. n cultur altoit poate realiza producii de 65-70 t/ha.

Lady F1 este un hibrid timpuriu de tip Crimson Sweet. Prezint fructe ovale, uniforme, cu greutatea de 6-12 kg. , care pot ajunge la 15-18 Kg. Pulpa este

crocant, suculent, de culoare rou purpuriu. Capacitatea de producie n cultur altoit este de peste 80 t/ha.

Audry F1 este un hibrid viguros, timpuriu, cu fructe ovale de tip Crimson Sweet cu greutatea de 7-14 Kg. Manifest o foarte bun toleran la atacul agenilor patogeni. Realizeaz producii medii de 75 85 t/ha, iar n condiii foarte favorabile producia poate trece de 120 t/ha

Foto .7 Crisby F1(Fruct obinut prin altoire )

Foto.8 Lady F1(Fruct obinut prin altoire)

Tabelul 1

Influena cultivarului i altoirii asupra produciei la cultura ecologic de pepeni verzi cu plante altoite

(Anii 2009-2011)

Tabelul 2

Influena hibridului i altoirii asupra produciei, la cultura ecologic de pepeni verzi cu plante altoite, protejat n tunele (Anul 2011)

Cultivarul Metoda

deprotejare

Producia(t/ha) Produciarelativ(%) Diferenat/ha)

Crisby F1 Tunel

polietilen(PE) 85,9 100 Mt.

Tunel

polietilen + mulci PE

118,7 138 + 32,8

Tunel AGRIL

+ mulci PE

97,0 113 + 11,1

Flamingo F1 Tunel

polietilen(PE) 101,3 100 Mt.

Tunel

polietilen + mulci PE

129,6 128 + 28,3

Tunel AGRIL

+ mulci PE

124,9 123 + 23,6

Celine F1 Tunel

polietilen(PE) 133,3 100 Mt.

Tunel

polietilen + mulci PE

149,1 112 + 15,8

Tunel AGRIL

+ mulci PE

122,9 92 10,4

Portaltoiul recomandat este Macis F1 din specia Lagenaria siceraria. Rezultate

bune s-au obinut i atunci cnd altoirea s-a fcut pe portaltoii Shintosa Camel F1 i Strongtosa F1 care sunt hibrizi interspecifici ntre Cucurbita maxima i Cucurbita moshata. La alegerea portaltoiului se va ine seam de faptul c n lipsa unor instalaii performante de dirijare a microclimatului i a tunelelor de calusare sunt de preferat portaltoi din Lagenaria siceraria. Aceti portaltoi sunt recomandai pentru culturile timpurii, portaltoii interspecifici imprimnd produciei o tardivitate accentuat

ALEGEREA TERENULUI

Pentru trecerea de la agricultura convenional la cea ecologic este necesar o perioad de conversie de la un an la cel mult 3-5 ani, timp n care se conteaz pe o cretere a fertilitii solului i pe reducerea buruienilor i a agenilor de dunare, pe dispariia unor eventuale reziduuri toxice din sol. Produsele agricole realizate n perioada de conversie nu sunt produse ecologice. Conform reglementrilor europene care stabilesc o perioad de conversie de 2 ani, se admite c numai a treia recolt obinut dup sistarea produselor chimice poate fi considerat produs ecologic.

Pentru culturile ecologice de pepeni verzi sunt recomandate solurile

nisipoase cu un coninut n humus de 0,7 1,2 %. Terenul trebuie s fie ct mai adpostit natural, s aib expoziie sudic, iar apa freatic s fie la o adncime de peste 2 m. La alegerea terenului se are n vedere existena unei surse de ap permanente necesar irigrii.

Terenul destinat culturilor protejate i mulcite cu folie de polietilen transparent trebuie s aib un grad de mburuienare ct mai redus, mai ales n ceea ce privete existena pirului gros (Cynodon dactilon), pirului trtor (Agropyron repens) i a costreiului (Sorghum halepense). n cadrul fermelor ecologice, culturi bune premergtoare pentru pepenii verzi sunt cele de mazre, fasole, cartofi, ceap, tomate. Se pot cultiva cu rezultate bune i dup soia sau cereale pioase. Cu toate c altoirea determin creterea rezistenei plantelor la atacul agenilor patogeni de sol i foliari i o mai bun utilizare a ngrmintelor organice este de dorit ca pepenii verzi n cultur biologic s revin pe acelai teren dup minim 6 ani.

PREGTIREA TERENULUI

Lucrri efectuate toamna.

Distrugerea resturilor vegetale i afnarea solului n vederea nivelrii se efectueaz prin discuire cu GD - 3,2 n agregat cu tractorul U 650. Pentru atenuarea efectului negativ al vntului i combaterea deflaiei eoliene este necesar protejarea culturilor prin nfiinarea benzilor de protecie din secar. Secara se seamn n perioada 15 30 septembrie. Limea benzilor va fi egal cu limea de lucru a semntorii, distana dintre benzi va fi de 21,6 m (12 rnduri distanate la 1,8 m).

Lucrri efectuate primvara.

Lucrrile de pregtire a terenului pentru cultura de pepeni verzi se execut n totalitate primvara pentru a evita spulberarea i tasarea arturii pe timpul iernii.

Fertilizarea se face folosind 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat . Pentru

administrarea ngrmintelor se pot folosi mainile MIG - 6 , n agregat cu tractorul U 650. Cultura altoit valorific foarte bine ngrmintele organice ceea ce face ca la desimi mici ale culturii de pn la 5500 plante /ha fertilizarea exclusiv organic s permit obinerea de pepeni verzi ecologici pe solurile nisipoase n condiii de eficien economic ridicat.

Pentru combaterea buruienilor, dar i pentru o mai bun valorificare a apei i ngrmintelor organice terenul se mulcete cu folie de polietilen fumurie, cu limea de 1,0 m i grosimea de 0,018 mm. Sunt necesare 80 Kg folie pentru 1 ha de cultur. ntinderea foliei se face cu maini care concomitent, sub folie instaleaz i banda de picurare. Pentru solurile nisipoase este indicat banda de picurare de 6-8 mil., distana ntre picurtoare de 30-40 cm, cu debite de 10-12 l/m liniar.

Tabelul 3

Influena fertilizrii organice asupra produciei de pepeni verzi la cultura ecologic cu plante altoite (Anii 2009-2011).

Varianta de

fertilizare

Anul

2009*

Anul

2010**

Anul

2011

Media

t/ha %

V1-martor

nefertilizat

29,4 15,8 103,7 49,6 100,0

V2-30 t/ha gunoi

de grajd

49,0 25,0 115,4 63,1 127,2

V3-60 t/ha gunoi

de grajd

66,3 27,7 124,5 72,8 146,7

V4-30 t/ha gunoi

de

grajd+fertilizant

biologic

radicular

60,3 26,5 125,8 70,9 142,8

V5-60 t/ha gunoi

de grajd+

fertilizant

biologic

radicular

58,5 30,5 136,4 75,1 151,7

*Anul 2009 -anul I de cultivare; condiii climatice favorabile pentru plantele de pepeni verzi, hibridul Rica F1

**Anul 2010 -anul II de cultivare pe acelai teren; condiii climatice nefavorabile pentru plantele de pepeni verzi i favorabile pentru agenii patogeni foliari, hibridul Rica F1

Anii 2009-2010 experien staionar, sol nisipos cu 0,4 % materie organic

Anul 2011 sol nisipos cu 0,89 % materie organic, hibridul Audry F1

NFIINAREA CULTURII

Plantarea rsadurilor se face n perioada 10 15 aprilie n cazul culturilor protejate n tunele i n perioada 20 30 aprilie n cazul culturilor neprotejate sau a celor mulcite cu folie de polietilen. Se planteaz n cmp neprotejat cnd temperatura n sol la adncimea de 10 cm se stabilizeaz la 150 C, dup ce a trecut pericolul ultimelor brume.

Plantarea se poate executa mecanizat cu maini speciale care pe lng plantarea propriu-zis pot efectua instalarea tunelelor, mulcirea sau numai una din lucrrile menionate.

Atunci cnd nfiinarea se face manual, n funcie de tehnologia aleas se efectueaz urmtoarele lucrri:

a) pentru culturile altoite protejate n adposturi tunel:

marcarea rndurilor sau deschiderea rigolelor distanate echidistant la 180 cm;

transportul i distribuirea pe rnd a ghivecelor sau cuburilor nutritive; scoaterea din ghiveci a rsadului. Lucrarea se face prin ntoarcerea

ghiveciului i lovirea acestuia pentru a uura desprinderea balului de pmnt. n cazul ghivecelor confecionate din folie de polietilen se taie folia nainte de plantare;

plantarea rsadului se face la distana de 100-140 cm ntre plante pe rnd, fiind realizat desimea de 4000-5500 plante/ha. Distana pe rnd se alege n funcie de vigoarea soiului sau hibridului cultivat. Lucrarea se execut cu mare atenie avnd n vedere pstrarea intact a balului. Adncimea de plantare a ghiveciului este cu 1- 2 cm sub nivelul terenului;

udarea rsadului se face la fiecare cuib cu 1- 1,5 l ap; instalarea adpostului tunel. La 30 35 cm de o parte i alta a rndului de

plante se deschid rigole cu adncimea de 8 -10 cm. Lucrarea se poate face

manual sau mecanic. Pentru susinerea foliei se instaleaz la distana de 1 1,5 m arce de fier beton cu diametrul de 5 6 mm, din tuburi din PVC cu diametrul de 12 20 mm sau nuiele din rchit sau salcie. Lungimea arcelor este de 140 cm. Pentru acoperirea tunelelor se folosete folie din polietilen cu grosimea de 0,07 0,1 mm i lime de 150 cm. Rezultatele cele mai bune se obin cnd se folosete folie perforat, diametrul orificiilor fiind de 10 12 mm, iar distana dintre ele de 10 cm. Folia se fixeaz cu marginile pe rigolele deschise anterior prin acoperire cu pmnt. La capete folia se ancoreaz de un ru. Pentru ntinderea ct mai bun, la 2-3 arce peste folie se instaleaz un arc.

n urma lucrrilor menionate rezult tunele cu limea de 60 -70 cm i cu lungimea n funcie de dimensiunile parcelei, expunerea terenului la vnt, posibilitile de udare, etc. Pentru instalarea adposturilor pe suprafaa de 1 ha cultivat cu pepeni verzi sunt necesare 150 kg folie de polietilen cu grosimea de 0,08 mm i 5000 de arce din fier beton cu diametrul de 6 mm (1820 kg).

b) pentru culturile altoite mulcite cu folie de polietilen se execut urmtoarele lucrri:

Lucrarea de instalare a mulciului se face mecanizat dup schema 70 + 110 cm.

Se folosete folie de polietilen transparent sau fumurie cu limea de 1 m i grosimea de 0,018 0,02 mm. Comparativ cu folia neagr, folia transparent determin o mai bun nclzire a solului, favoriznd timpurietatea produciei. Dezavantajul folosirii foliei transparente este acela c sub folie, cresc buruienile Digitaria sanguinalis, Cynodon dactilon i Sorgum halepense, iar atunci cnd din diferite motive folia se perforeaz sau rupe acestea sunt foarte greu de distrus prin mijloace biologice de combatere

transportul i distribuirea pe rnd a rsadului; plantarea rsadurilor se face manual avnd n vedere cele menionate la

plantarea rsadurilor n adposturi tunel.

Lucrarea de instalare a mulciului i de plantare a rsadului se face mecanizat concomitent atunci cnd cultivatorii dispun de astfel de maini.

c) pentru culturile altoite neprotejate se efectueaz marcarea rndurilor sau deschiderea rigolelor n vederea plantrii, transportul i distribuirea pe rnd a ghivecelor sau cuburilor nutritive, scoaterea din ghiveci a rsadurilor, plantarea i udarea la cuib, respectnd cele menionate la nfiinarea culturilor n tunele.

nfiinarea culturilor de pepeni verzi se poate face i mecanizat folosind maini de plantat ghivece sau cuburi nutritive, sau manual.

LUCRRI DE NGRIJIRE

Completarea golurilor se face la 3 4 zile de la plantare cu rsad din rezerva constituit n acest scop;

Afnarea solului i combaterea unor buruieni nedistruse prin erbicidare se face n cazul culturii de pepeni verzi protejate n tunele prin efectuarea a 3 4 praile manuale. La culturile nfiinate prin rsad, neprotejate se aplic 3 4 praile mecanice i 2 3 praile manuale pe rnd. n cazul culturilor mulcite cu folie de polietilen pritul se execut mecanic sau manual pe intervalul neacoperit cu folie, iar buruienile care apar n jurul plantei se

nltur prin plivit.

Se obin rezultate bune cnd pe agrofondul organic menionat se trateaz foliar cu produse organice naturale acceptate de normele agriculturii

biologice cum ar fi Cropmax 0,05 0,15 %, Bionat 0,3-0,5%, Glutaxim 0,3-0,5%, Viostar 0,3-0,5%. Se aplic 3 4 tratamente cu ngrminte foliare;

Irigarea prin picurare corespunde mult mai bine cerinelor culturii de pepeni verzi, fiind metoda de irigare care cunoate o larg aplicare pe solurile nisipoase. Irigarea se poate face i prin aspersiune, fiind necesare 4 6 udri cu norma de 350-400 m

3/ha.

Dirijarea factorilor de mediu este necesar a fi fcut n cazul culturilor protejate n tunele acoperite cu folie neperforat. Prin aerisire se are n vedere ca temperatura n tunel s nu depeasc 300C i meninerea umiditii atmosferice sub 75% pe o perioad ct mai lung din zi. La nceputul perioadei de protejare, n funcie de evoluia temperaturii din mediul exterior, aerisirea se face moderat, cu mult atenie, ocurile de temperatur i umiditate influennd negativ creterea plantelor, nflorirea i legarea fructelor.

La culturile protejate n tunele acoperite cu folie perforat sau cu folie microporoas permeabil tip AGRIL nu sunt necesare lucrrile de dirijare a factorilor de microclimat. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei protejarea este

necesar pn la 20-25 mai.

Combaterea bolilor i duntorilor

Prin altoire , plantele de pepeni verzi nu sunt atacate de agentul patogen Fusarium

oxysporum , ca urmare fiind eliminate din schema de combatere a bolilor

tratamentele respective. Altoirea nu are influen asupra celorlalte boli care atac prile aeriene ale plantelor, pentru combaterea acestora fiind necesare tratamente fitosanitare.

la semnalarea alternariozei pepenilor verzi (Alternaria cucumerina) se fac

tratamente cu zeam bordelez 0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3%; antracnoza produs de Colletotrichum lagenarium se combate prin

tratamente cu zeam bordelez 0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3% la interval de 6 8 zile;

la apariia petelor de finare se fac tratamente cu Sulf muiabil 0,4%; bacterioza (Pseudomonas lachrymans) se combate prin tratamente cu

Alcupral 0,5%, Champion 0,3%;

mana (Pseudoperonospora cubensis) este mai puin ntlnit pe solurile nisipoase, iar pentru combaterea ei se fac tratamente cu zeam bordelez 0,5%, Alcupral 0,5%, Champion 0,3%;

pentru combaterea afidelor se fac tratamente cu spun de potasiu (1,5-2%), fin de bazalt(1-3%),extracte de piretrin, rotenon, quasia sau neem, cu purin de urzic, soc, ferig, decoct de pelin ,etc.

pianjenul rou (Tetranicus urticae) se combate la semnalarea atacului cu spun de potasiu (1,5-2%), fin de bazalt(1-3%),extracte de piretrin, rotenon,quasiasau neem, cu purin de urzic, soc, ferig, decoct de pelin ,etc.

Alternarea produselor n aplicarea tratamentelor sporete eficacitatea acestora n combaterea agenilor patogeni i a duntorilor. Tratamentele se pot executa mecanizat sau manual.

Tabelul 4

Influena tratamentelor cu substane biostimulatoare organice asupra culturii ecologice de pepeni verzi cu plante altoite(media 2010-2011)

Varianta de

fertilizare

Producia (t/ha)

Producia medie

(t/ha)

% Diferena

t/ha) 2010 2011

Martor

nefertilizat*

36,0 68,3 52,1 100,0 Mt.

Tratament la

plantare cu 1 l

pe plant soluie de Viostar 0,5

%+ 4

tratamente

foliare cu

Viostar 0,5 %

38,2 82,1 60,2 115,5 +8,1

Tratament la

plantare cu 1 l

pe plant soluie de Fertiactil GZ

0,5) + 4

39,8 90,3 65,0 124,7 +12,9

tratamente

foliare cu

Fertiactil GZ

0,5 %

Tratament la

plantare cu 1 l

pe plant soluie de Bionat 0,5 %+

4 tratamente

foliare cu

Bionat 0,5 %

37,9 86,7 62,3 119,5 +10,2

*Agrofond 30 t/ha gunoi de grajd

Tabelul 5

Influena tratamentelor cu extracte naturale de plante asupra productiei de pepeni verzi altoii tratati cu produse naturale(Anul 2011)

Varianta Producia Diferenat/ha

t/ha %

V1-martor

netratat*

68,3 100 Mt

V2-

pelin+spilcu 76,4 111,8 +8,1

V3-coada

calului

82,1 120,2 +13,8

V4- urzic 90,3 132,2 +22,0

V5-mueel 86,7 126,9 +18,4

V6-valerian 74,6 109,2 +6,3

*Agrofond 30 t/ha gunoi de grajd

RECOLTAREA

Recoltarea culturilor de pepeni verzi altoite ncepe dup cum urmeaz :

1- 5 iulie la culturile protejate n adposturi joase tip tunel; 5 8 iulie la culturile mulcite cu folie de polietilen transparent;

8- 12 iulie la culturile neprotejate.

n funcie de soiul sau hibridul cultivat producia obinut este de 50 80 t/ha. Pentru o mai bun valorificare a produciei este necesar sortarea, perierea i calibrarea fructelor, lucrarea fiind obligatorie n cazul exportului. Tot pentru export

fructele se ambaleaz n ldie de carton sau de lemn.

FI TEHNOLOGIC PENTRU CULTURA ECOLOGIC DE PEPENI VERZI CU PLANTE ALTOITE,MULCIT CU FOLIE DE POLIETILEN, IRIGAT PRIN ASPERSIUNE

PRODUCIE 50 t/ha.

Total cheltuieli 20794 lei Producia 50 t/ha

-salarii lucrri manuale 3040lei Costuri de producie 415,8 lei/t

-cote (27,62%) 840 lei Pre mediu de valorificare 500 lei/t

-materiale 14460 lei Valoarea produciei 25 000 lei

-lucrri mecanice 2 150lei Profit 4206 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii) 304 lei Rata profitului 20 %

FI TEHNOLOGIC PENTRU CULTURA ECOLOGIC DE PEPENI VERZI CU PLANTE ALTOITE, MULCIT CU FOLIE DE POLIETILEN, IRIGAT PRIN PICURARE.

PRODUCIA 60 t/ha.

Total cheltuieli 21734 lei Producia 60 t/ha

-salarii lucrri manuale 3 200 lei Costuri de producie 362,2 lei/t

-cote (27,62%) 884 lei Pre mediu de valorificare 500 lei/t

-materiale 13 430 lei Valoarea produciei 30 000 lei

-lucrri mecanice 1900 lei Profit 8266 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii) 320 lei Rata profitului 38 %

-amortismente 2 000 lei

FI TEHNOLOGIC PENTRU CULTURA ECOLOGIC PROTEJAT DE PEPENI VERZI CU PLANTE ALTOITE, MULCIT CU FOLIE DE POLIETILEN, IRIGAT PRIN PICURARE

PRODUCIE 60 t/ha.

Total cheltuieli 28 355 lei Producia 60 t/ha

-salarii lucrri manuale 5 940 lei Costuri de producie 472,6 lei/t

-cote (27,62%) 1 641 lei Pre mediu de valorificare 700 lei/t

-materiale 16 080 lei Valoarea produciei 42 000 lei

-lucrri mecanice 2 100 lei Profit 13 645 lei

-cheltuieli indirecte(10 % din salarii) 594 lei Rata profitului 48 %

-amortismente 2 000 lei

Clips altoire tomate KM 2,5

Clips altoire tomate WM 9 Soft (ardei,pepeni)

LINKURI

http://www.luckyagro.ro/clipsuri-altoire/clipsuri-altoire-tomate-vinete

http://clestepentrualtoit.blogspot.ro/

http://poze-trandafiri.blogspot.ro/2010/10/sfaturi-pentru-trandafiri.html

http://hortitom.ro/tehnologii/eco-pepeni-verzi/

http://www.semplant.ro

http://www.verdon.ro/casa-si-gradina/unelte-de-gradinarit/?p=2

http://www.paradisverde.ro/intretinerea-livezii/invatati-5-minute-cum-se-

formeaza-un-pom-pe-sarma

http://www.marcoser.ro/produse/echipamente_sere_si_solarii/irigare_picurare/drip

_tape/sunstream.html

http://www.rasadurioltenia.ro/category/produse/accesorii/

http://www.paradisverde.ro/gradina-de-legume/cum-de-ce-se-altoiesc-tomatele

http://hobbygradina.ro/2011/07/16/sa-crestem-rosii-sanatoase-metodele-maslov/

Sa crestem rosii sanatoase: metodele Maslov

V-ati obisnuit, cred, deja cu meteahna mea de a scotoci dupa metode

neconventionale, mai mult sau mai putin ciudate de abordare a cresterii diverselor

culturi. Imi place sa experimentez, sa vad daca cele aflate sunt sau nu conforme cu

lauda, daca dau rezultate promise sau sunt prezentate doar de amorul artei. Si tot

cautand si scormonind prin diverse arhive, am mai gasit ceva. Metoda agronomului

rus I.M Maslov . Ideea pe care se bazeaza aceasta metoda este simpla: ca fructele

sa se coaca intr-un timp cat mai scurt, plantei ii trebuie un sistem radicular cat mai

puternic si cat mai ramificat. Urmand aceasta logica, agronomumul rus a stabilit

doua metode prin care obtinem rezultatul dorit:

Metoda 1: planta ingropata orizontal

In brazduta pregatita din vreme, din toamna inca, sau in cel mai rau caz primavara

devreme,astfel ca pamantul sa aiba timp sa se taseze si sa incorporeze toate

elementele hranitoare pe care avem grija sa le punem, plantam rasadul nu vertical

cum se face de regula, ci pe orizontala, culcat, cam 2/3 din lungimea tulpinii.

Motul afara. Indepartam de pe portiuna ingropata frunzele si acoperim cu pamant. Adancimea de plantare este de circa 10-12cm. Directia pe care plantam

rosiile este NS (motul la N si picioarele la S). In felul acesta, pe masura ce se dezvolta, planta va trage spre sud, spre lumina se indreapta si creste pe verticala.

Pe bucata de tulpina ingropata radacinile se vor forma foarte repede. Nu o sa va

vina sa credeti, dar aceste radacini nou formate sunt mai dezvoltate si mai zdravene

decat a rasadurilor plantate in mod obisnuit, clasic.

Planta se ingroapa orizontal pentru a-si forma radacini suplimentare. Sageata

reprezinta directia pe care se planteaza rasadul N-S, apoi este marcata adancimea,

10 cm.

Metoda 2: Marcotarea copililor

2. Cea de-a doua metoda este chiar mai simpla si la indemana oricarui novice in

gradinareala. In acest caz se propune folosirea cpililor in formarea unui sistem

radicular solid. Cum? Simplu. Primii cpili laterali sunt lasti sa creasca ceva mai

lungi, suficient incat la un moment dat, cand sunt suficient de mari, sa-i ingropam

langa planta mama, de-o parte si de cealalta, indepartandu-le in prealabil frunzele

de pe portiunea care vine ingropata. Ca si dincolo, motul afara. Ganditi-va ca e un fel de marcotare la urma urmelor.

Copilii astfel adanciti se prind foarte repede si, ne spune cu mana pe suflet

agronomul in speta, dupa o luna nici nu mai stii cine este copilul si cine mama, ba

mai mult, copiii intrec parintii nu numai ca statura ci si ca multitudine de fructe. Si apoi, prin metoda asta nu exista riscul nici ca plantele sa se inghesuie si nici sa-

si tina umbra, deci nu se streseaza reciproc pentru ca sunt rude de sange, scuzati,

de seva. Specific acestui mod de plantare este faptul ca legarea rodului incepede

la mica inaltime, altfel spus, planta nu trebuie sa creasca in inaltime ca sa lege rod.

In stanga: tufa cu cpilii folositi in calitate de marcota roditoare; In dreapta: o tomata plantata in mod traditional

Si inca un lucru interesant, mai ales pentru cei care vor sa creasca aceasta cultura

pe suprafete mari: aceasta metoda nu numai ca nu implica costuri suplimentare, dar

inovatorul acestei metode ne asigura ca recolta pe care o vom culege va fi de 3

pana la 10 ori (!!) mai mare decat a celei culese de la plantele crescute in mod

traditional si da ca exemplu ca de la o planta din soiul De-Barao si de la una dintr-

un soi obisnuit de sera a cules cate 30 de kg de planta!

Cresterea prin aceasta metoda implica de fapt o intelegere mai profunda a naturii,

adica a particularitatilor, acestei plante. Din pacate plantele nu pot grai. Daca ar

face-o ne-ar spune, fara tagada, ca amestecandu-se in mersul vietii ei omul n-a

tinut cont de niste insusiri ale plantei. El, omul, s-a apucat, cu bune intentii

altminteri, sa o agate pe spalieri, sa o propteasca de araci in dorinta de face

economie de spatiu. Sigur ca ideea nu e rea, are logica ei, dar doar din punctul de

vedere al omului, nu si al plantei. De ce? Pai sa facem un exercitiu de observare si

de logica: castravetele, vita-de-vie, fasolea pot creste si rodi minunat catarandu-se

pe suporturile puse la dispozitie sau gasite in cale, sustinandu-se si pe sine dar si

greutatea darului vegetal. Si asta pentru ca sunt dotate cu mustati, carcei,

dispozitive de prindere naturale daruite de Mama Natura.

Tomata nu are in dotare asa ceva. Ea este obisnuita sa creasca pe jos si de aceea tinde spre pamant. Si cum Mama Natura se gandeste la toate, s-a hotarat ca

pe tomata s-o daruiasca cu harul de a putea sa-si creasca din tulpina radacini,

oriunde i se ofera mediu propice hranirii. Sarmele, sforile, spalerii, legaturile cu

care o incatusam nu-i permit sa duca o viata normala, chiar daca, si in aceste

conditii ea creste, se dezvolta, da roade, are grija de urmasii ei.

Iata de ce trebuie sa o ajutam, sa-i facem viata mai usoara, folosindu-ne de aceste

trucuri: metodele prezentate si musuroirea. Trucuri care o vor ajuta sa-si dezvolte

radacini suplimentare.

Altoirea legumelor pe nelesul tuturor

http://informatii-agrorurale.ro/altoirea-legumelor-pe-intelesul-tuturor/

Dup ce am publicat metode de altoire a tomatelor, ardeilor, vinetelor, tiprim aici i n numrul urmtor altoirea pepenilor. Sintetizm cteva idei pe tema culturilor de legume altoite, inclusiv ca alternativ biologic la utilizarea bromurii de metil. Nu doar pentru c metoda ctig tot mai mult interes n ceea ce privete dezinfecia solurilor din solarii infestate cu nematozi i infectate cu diveri ageni patogeni de sol.

Dei exist patru soluii pentru dezinfectarea solului fr a folosi bromura de metil: dou metode chimice, una biologic (cultura legumelor altoite), i una care folosete cultura fr sol, altoirea este o soluie a soluiilor. Aceasta ofer i alte avantaje precum: plantele devin mai rezistente la boli i la duntori, dar i mai viguroase i mai productive. Deci dup rsaduri altoite de vinete, tomate, ardei, castravei, a venit rndul pepenilor verzi i galbeni.

Avnd n vedere faptul c suprafeele care pot fi cultivate n condiii optime cu pepeni verzi sunt limitate de existena i funcionalitatea sistemelor de irigaii, de starea de fertilitate a solurilor nisipoase, acces la cile de transport, etc, respectarea rotaiei culturilor nu se poate realiza conform cerinelor de cultivare a plantelor. Ca urmare numeroi cultivatori semnaleaz tendina de scdere a randamentelor de producie, creterea virulenei atacurilor a unor ageni patogeni (cu referire special la atacul de Fusarium oxysporum). Fertilitatea natural sczut a solurilor nisipoase impune folosirea unor cantiti relativ ridicate de ngrminte organice i minerale care s permit obinerea de producii mari i totodat s asigure ameliorarea nsuirilor fizice i chimice ale solurilor nisipoase, ceea ce implic cheltuieli mai mari dect ale cultivatorilor de pe alte tipuri de sol.

Soiurile recunoscute prin timpurietate i calitate a produciei, cum ar fi Sugar Baby care au o slab rezisten la atacul agenilor patogeni (Fusarium sp.) au fost nlocuite cu hibrizi tolerani la unele rase ale ciupercii, dar la care preul seminelor este de 20-30 ori mai mare , ceea ce greveaz negativ eficiena economic a culturii de pepeni verzi. Totodat s-a semnalat necesitatea evitrii riscurilor de mbolnvire n special la culturile protejate, la care investiiile foarte mari necesare pentru realizarea unui hectar de cultur impun stabilirea unor msuri tehnologice care s conduc la eliminarea oricrui risc .

Altoirea pepenilor verzi reprezint o soluie pentru rezolvarea aspectelor menionate. Altoirea poate determina creterea rezistenei pepenilor verzi la factorii de stres termic i hidric precum i la atacul unor ageni patogeni. La culturile altoite randamentul de utilizare a ngrmintelor organice i chimice, ct i a apei este mai ridicat dect la culturile nealtoite. Altoirea imprim rezisten la atacul agenilor patogeni i chiar al unor duntori. Ca urmare se elimin tratamentele deosebit de costisitoare i uneori greu de aplicat. Fructele la plantele altoite au greutatea medie mai mare fr a fi diminuat calitatea acestora. Altoirea determin creterea nivelului produciei i a profitabilitii n special la culturile nfiinate prin rsad, mulcite cu folie de polietilen sau cultura n adposturi joase tip tunel. Altoirea poate fi considerat ca o verig important n obinerea de pepeni verzi biologici.

Pe plan mondial altoirea a aprut ca o necesitate n primul rnd n lupta contra fuzariozei i verticiliozei la castravei, la pepeni galbeni i la pepenii verzi. n ultimii ani altoirea a devenit o alternativ la tratarea solului cu bromur de metil,produs chimic scos din practica agricol pe plan mondial. Altoirea plantelor la speciile de cucurbitacee este cunoscut n Japonia i Corea din secolul XVII, iar n Japonia primele cercetri privind altoirea s-au fcut n anul 1920. Din 1960, n cele dou ri, altoirea cucurbitaceelor a intrat n practica comercial, n prezent culturile de castravei, pepeni galbeni i pepeni verzi fiind realizate n cea mai mare parte cu plante altoite(Cercetri privind altoire pepenilor verzi s-au fcut n multe ri cultivatoare de pepeni verzi i au vizat stabilirea metodelor de altoire, comportarea unor cultivare de pepeni verzi altoite pe diferii portaltoi, eficacitatea altoirii asupra agenilor de dunare, coninutul chimic al fructelor plantelor altoite, obinute n diferite variante tehnologice Marile firme productoare de semine deruleaz programe de creare de noi cultivare de pepeni verzi rezistente la cele trei rase de Fusarim oxisporum ssp. Niveum(rasa 0, 1 i 2), dar i de portaltoi.

Cultura pepenilor verzi cu plante altoite a fost introdus n toate rile cultivatoare, ponderea acestora fiind de 82% n Turcia, 60% n Grecia, 40 % n

Italia. Altoirea se practic n China, SUA, Spania, Frana, Macedonia, Ungaria. n multe din aceste ri altoirea pepenilor verzi a cptat caracter industrial , productorii dispunnd de spaii specializate de altoire, tunele de calusare, spaii de cretere a rsadurilor, roboi de altoire.

ncepnd cu anul 2000, la Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura

Plantelor pe Nisipuri Dbuleni n cadrul programelor naionale de cercetare AGRAL i PARTENERIATE N DOMENIILE PRIORITARE s-u efctuat cercetri privind altoirea pepenilor verzi, cercetri finalizate printr-o tehnologie specific de cultivare pentru solurile nisipoase. Metoda a fost preluat de de ctre cultivatorii de la Dbuleni, suprafeele cultivate cu plante altoite fiind n continu cretere (200 ha n 2011, 550 ha n 2012),

Portaltoi pentru plantele de pepeni verzi. Portaltoii folosii pentru altoirea pepenilor veri aparin speciilor Lagenaria siceraria, Cucurbita pepo, Cucurbita maxima, Cucurbita moshata, hibrizi interspecifici Cucurbita maxima x Cucurbita

moschata, Citrulus lanatus lanatus, Luffa cilindrica. Alegerea portaltoiuluii trebuie

fcut n urma unui studiu riguros privind afinitatea altoi-portaltoi, interaciunea altoi- portaltoi fiind urmrit din punt de vedere al eficacitii asupra atacului agenilor de dunare, calitii produciei i randamentul acesteia, n funcie de particularitile ecologice ale zonelor de cultur. S-au evideniat portaltoii din specia Lagenaria siceraria(Macis F1, Enphasis F1), hibrizi interspecifici Cucurbita

maxima x Cucurbita moschata (Shintosa Camel F1, Strongtosa F1)

Metode de altoire. Literatura de specialitate prezint numeroase referiri la metodele de altoire a pepenilor verziAlegerea metodei de altoire se face innd seam de afinitatea altoi- portaltoi, procentul de prindere, de disponibilitatea i costul forei de munc, de dotarea tehnic a productorilor de plante altoite Metoda ,,cu limb prin apropierea plantelor este cea mai veche metod de altoire a pepenilor verzi utilizat n Japonia , Coreea, dar i alte ri. Seminele altoiului i portaltoiului se seamn separat n alveole(ghivece, cuburi nutritive). Cnd plantele altoi i portaltoi au 1-2 frunze adevrate se secioneaz hipocotilul la un unghi de 45 o sub form de limb, n sens opus, pe jumtate din grosimea acestuia. Se apropie cele dou plante prin ntreptrunderea celor dou limbi, iar locul de unire se strnge cu o band ngust de folie din aluminiu. Cele dou plante astfel pregtite se replanteaz n alveole cu diametru corespunztor i se depun n spaiul de cretere. Dup 7-8 zile, cnd locul de inserie s-a calusat, cu lama se taie rdcina altoiului i partea de sus a portaltoiului. Metoda poate fi aplicat i de cultivatori nceptori i care nu dispun de spaii speciale de calusare. Dezavantajul

metodei este c implic cheltieli mai mari cu fora de munc i este nevoie de un spaiu de producere a plantelor altoi mai mare.

Metoda prin ,,alipire cu un cotiledon (fig.1) este cea mai folosit metod de altoire, fiind fcut att manual ct i de ctre roboii de altoire. Seminele altoiului se seamn pe straturi nutritive, cu 4-5 zile naintea portaltoiului. Seminele de portaltoi se seamn n alveole(ghivece, cuburi nutritive).Cnd plantele portaltoiului au 1-3 frunze adevrate, cu o lam bine ascuit se taie epicotilul i printr-o tietur oblic la 45 o se ndeprteaz unul dintre cotiledoane. Altoiul se taie oblic la 45 o la 1-2 cm sub cotiledoane, se alipete portaltoiului pe lungimea tiat i se prinde cu clipsul de altoire. Ca o variant a cestei metode este altoirea ,, cu pan ntre cotiledoane. n acest caz, la planta portaltoi se face o tietur sub form de pan ntre cotiledoane pe lungimea de 1-1,5 cm. Planta altoi se taie la 1-2 cm sub cotiledoane sub form de pan, se introduce ntre cotiledoanele portaltoiului i se prinde cu clipsul de altoire. Dup altoire plantele se introduc n tunelul de calusare, care are posibilitatea de umbrire, de asigurare

constant a temperturii de 25-26oC i a umiditii relative ct mai apropiat de 100%. Dup 3-4 zile lumina, temperatura i umiditatea se aduc treptat la condiii normale.Dezavantajul metodei este acela al necesitii tunelului de calusare i a apariiei unor lstari din esutul meristematic nendeprtat al portaltoiului. Fig. 1 Altoirea prin ,,alipire cu un cotiledon(dup Hassell R.)

Metoda de ,,altoire lateral. Pe hipocotilul portaltoiului cu lama se deschide o mic fant. Planta altoi se taie la 1-1,5 cm sub cotiledoane n form de pan la 45 o i se introduce n fanta deschis n hipocotlul portaltoiului, se prinde cu clipsul de altoire care i el se fixeaz cu un beior n amestecul de pmnt. Plantele altoite se introduc n tunelul de calusare si se procedeaz ca n cazul descris anterior.

Metoda de altoire ,,cu orificiu de inserie(fig.4). Seminele altoiului se seamn cu 5-6 zile inaintea portaltoiului, pe strat nutritiv sau alveole. La altoire portaltoiul

trebuie s aib cel puin o frunz adevrat. Planta altoi se taie deasupra cotiledoanelor i se deschide un orificiu mic cu ajutorul unui beior de bambus

(scobitori), sau unui burghiu special, ndeprtndu-se astfel esutul meristematic. Altoiul se taie oblic, se introduce n orificiul dintre cotiledoane, dup care se fixeaz cu clipsul de altoire i se introduc n tunelul de calusare. Metoda de altoire ,,n hipocotil este mai nou introdus, este cel mai uor de aplicat, dar care presupune o dotare tehnic corespunztoare. Plantele altoi i portaltoi se produc la fel ca n cazul celorlalte metode, dar la altoire ele trebuie s aib cel puin 2-3 frunze adevrate. Portaltoiul se taie sub cotiledoane oblic sub un unghi de 35-45 o. La fel se taie i planta altoi, cele dou pri se prind cu clema de altoire prevzut i ea cu un beior de fixare, dup ca