Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

of 410 /410
BOGDAN PETRICEICU - IIASDEU SCRIERI LITERARE MORALE siPOLITICE EDITIE CRITICA CU NOTE VARIANTE DE MIRCEA ELIADE TOMUL H BCP1 TO7sP--)11-7rMA )1( U A A .0 _

Transcript of Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

Page 1: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

BOGDAN PETRICEICU - IIASDEU

SCRIERI LITERAREMORALE siPOLITICE

EDITIE CRITICA CU NOTEVARIANTE DE

MIRCEA ELIADE

TOMUL H

BCP1 TO7sP--)11-7rMA )1(

U A A

.0 _

Page 2: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERILITERARE, MORALE SI

POLITICE

TOMUL II

Page 3: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

TAD TRAS DIN ACEASTX CARTE, PEHARTIE VIDALON VARGATX, DOUXZECI$1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE INCOMERT, NHMEROTATE DELA 1 LA 25.

Page 4: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERILITERARE, MORALE 1

POLITICETOMUL II

EDITIE CRITICA. CU NOTE $1 VARIANTE

de

MIRCEA ELIADE

Cu trei plange afard din text

BUCURE$TIFUNDATIA PENTRU LITER ATURA g ARTA c REGELE CAROL n

39, Bulevardul Lascar Catargi, 399 3 7

Clap0

Page 5: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

BOGDAN PETRIGEICU-HASDEU(cluprt moartea Iuliei)

t

n.

,ill IF

1

9,

o

Page 6: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU SI CULTURA

Page 7: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf
Page 8: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

FILOSOFIA PORTRETULUI LUI TEPESSCHITA ICONOGRAFICA

'Aviraw, Ovcov, wrriyucov ...IMP. IULIAN

§ 1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui VladTepe§, poreclit 0 Dracu-Vodá, alaturatà la o veche istorioaia saseascadespre cruzimile acestui principe 1).

§ 2. Reproducând aci gravura dupg cum o gasim In Engel, ne-am5 putea scuti de a lungi materia cu In§irarea datelor biografice: icono-

grafia cerceteaz6 portretele numai ale oamenilor mari 0, prin urmare,deja ob§te§te cunosculi.

Fiu al lui Vlad Dracu cel Batran, Tepe§ se sui pe tron In 1456;alungat de catre Turci in 1462, el reveni cu ajutorul Ungurior In 1477,

10 0 pieri peste doi ani, ucis de atre unul din curtenii sai.Duca, Calcondilla, Bonfinius, etc. au descris faptele lui Tepe§,

a carol. expunere sistematica 0 mai mult sau mai pulin critica o pu-teli citi in Gebhardi, Engel, *incai, Fotino, etc.

§ 3. Portretul, supus acum analizei noastre, nu ni arata costumul15 principelui, afarà numai de cu§ma, care difere§te intrucAtva de a tuturor

celorlalci domni moldo-munteni.Modul acoperirii capului la vechii Romani a fost pileus roman,

simbolul de libertate la sträbunii no§tri 0 care la noi fu botezat subnumele de # lured mociineascfi 0.

20 Tabloul bataliei dela Obertin intre Petru Rare§ 0 Poloni, desemnatde pe natura de cronicarul 0 osta§ul Martin Bielski, ni InfaIi§eazaarmata moldoveang Intreaga intureeinita 2).

1) Van deme quaden tyranne Dracole Wyda; ap. Engel, t. 1, p. 75-80.2) Paszkowski, Kronika. Kraków, 1611, in-f., t. 9, p. 23.

1*

Page 9: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

8 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele,feliurind forma lor dupre moda timpului sau dupre gustul personal-

lila sunt, de pildk toate portretele lui Mihaiu cel Viteaz, din caremai cu seam& acel ortellian 1) reprezintd %urea in perfecOune.

a Cu§ma lui Tepeq e tot Turcaneasca, distingandu-se numai prinimpodobirile sale, introduse in spiritul epocei, vezi ornamentelebereuei regelui Francisc I pe portretul %cut de nemuritorul Rafaele 2),

0 acordate, totodatd, cu caracterul tiranic al voevodului, precuminima agetatd, vasul infldcdrat, etc., etc.

10 Turca lui Tepe9 nu este bldnitä, ci de stork cusutd cu aur sau cuargint, 0 avAnd In bazd, pe o cordea de 'mpregiurul capului, o steade pietre scumpe, tocmai de-asupra frunIii.

De'napoiul Iurcii vedem un guler triangular, rddicat in sus 0 caredupd trebuinId se putea rdsa In jos pentru a acoperi pdrul ; ceva analog

15 cu gulerul §epcei impdratului bizantin Ioan Paleologu 2).In culmea Turcei se afla un fel de canaf.In curmez4 se Intinde o cordea bicolork dupti care sunt virite

ni§te floricele, chiar cum fac pAnd astdzi RomAnii dela %arkPortretul fiind neviipsit, suntem silili a ne margini in amdnunli-

20 mile de mai sus 4).§ 4. Dacd icoana nu ni dd o idee dal% despre costumul lui Tepq,

cel pulin ea ni reproduce intr'un mod caracteristic fisionomia domni-torului ; adicd ceea ce intereseazd §i preocupd in specie pe un iconograf.

Schematica, sau studiul costumelor antice, este un ram separat25 al archeologiei, in o legaturd destul de departatd cu iconografia, a

carei esen/5 se cercuscrie in cercetarea tipului fisionomic al celebrita-VIor istorice ; lasAnd pe un plan secundar imprejurdrile de port saude modd.

1) Revesta Romdnii, t. I.2) Malliot, Recherches sur les costumes, t. 3. (Paris, 1819, in- 4), planche LXXIX -2) Du Cange, Historia Byzantina. Paris, 1729, in-f., p. 200.4) Nu stiu (lac& d-1 Vaillant nu cumva glumeste dupre obiceiul Eau in istorie,

zicind a: a il porte sur sa tate une cuciula d'agneau noir (?), assez semblable Ala thiare du pape (?), et coupée en biais par un large ruban bleu et jaune ( ?) 6.De unde oare toate astea? Vezi: La Romanie, t. I, pp. 249-50.

Page 10: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU $1 CULTURX 9

Precum cronologia se intemeiaza pe astronomie, astfeliu icono-grafia 10 are fundamentele sale in fisiognomie 1).

Iata sfera asupra careia ne vom 1ntinde mai pe larg, cu fiat maibucuros ca ea este de tot not& in prelucrarea istoriei române, studiul

0 de fao fiind la noi prima incercare iconografica ; iara mie unuia imiplace mai ales a ma Indruma pe cai nebritute.

§ 5. Mai 'nainte de toate, sa observam un fapt necunoscut deaiurea, cleat numai din portretul lui Tepeg.

D'asupra sprincenei drepte ni apare o cicatrice abia vindecata 0 care,10 strânend pieliia fruntii, da acestei sprincene o forma mai arcata.

Lovitura armei e aci vederata.In zadar ar voi cineva sa presupuna in aceste linii nigte slArcituri

firegti ale fruncii: o frunte astfel sbetrcita din natura e fisiologicegtecu neputinIa 2) ; nu se vad ele d'asupra acestui semn, lungindu-se

15 intr'o direqiune paralela cu sprincenele ?mai ciudat va fi de a-0 imagina aci o umbra ; caci:

1. Umbra nu schimba forma sprincenei ;2. Locul umbrei este intre marginile turcei 0 sbarciturile fruntii,

iara nu intre sbfirciturile frunIii 0 sprinceana ;20 3. Umbra se mph' prin linii paralele, precum vedeti chiar in gra-

vura lui Tepeg pe cup* pe buca felei, pe barbie, etc. ; iara nu prinlinii opuse ;

4. Umbra nici Inteun caz nu poate fi tocmai din partea luminii !Cfind 0 unde fost-a ranit Tepeg ? Nu gtiu 0 prefer a nu 0i, cleat

25 a ghici. E sigur, insa, ca aceasta dete fisionomiei lui o infa/igare 0mai infioratoarie ; un efect, ce s'a putut remarca In privinta mai multoralte personage istorice astfeliu cicatrisate, din care imi aduc aminte,pentru astadata, pe celebrul duce Enric de Guise poreclit 0 le Balafré 0,groaza Franciei In epoca luptei catolicilor cu hughenolii din secolul XVI.

2) Aga, bunäoarA, ilustrul Visconti (lconographie romaine, Milan, 1819, in- 8,t. I, p. 80) zice: Nous retrouvons dans le buste de Scipion cette forme murk,et anguleuse du front, ce léger prolongement du menton terminé en pointe, ea-ractères que les anciens physionomonistes reconnaissent i... etc.

2) Spontoni, La metoposcopia, osvero commensuratione delle linee della fronte,Peschiera, 1625, in-16, passim.

Page 11: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

10 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

§ 6. De0 Inaiçimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa subTura, totu0 fisiologia ne permite a inlâtura oarecum aceasta piedicaprin regula simetricitiiIii de lungime Intre frunte, nas 9i intervaluldintre baza nasului i cap6tu1 bArbiei; o regula generalâ pentru vitaeuropee, i cu a-rat mai aplicabilti catre portretul lui Tepe§, Ca aicine intampina deja identitatea masurii celor (Iota párli vazute: nas

partea de jos.Deci, inalcimea fruntii In cazul de fafa se Intinde tocmai paná la

punctul central al stelei de pietre scumpe, care impodobqte cupna10 lui Vodg.

0 aa frunte nu putea aparline deck unui barbat inzestrat cu ceamai viguroasa inteligenp ; IncAt daca istoria acuza pe Tepq de afi fost un Ode al Orli sale, un calAu al strainilor, un monstru de cru-zime, apoi ea trebue sà Ingreuneze aceastä Invinovatire, constatând

ts ea domnitorul avea con9tiinIa faptelor sale, incruntându-se In sfingenu din instinctul brut al fiarelor, ci cu precugetare i cu sistemg.

Iata un exemplu:Tepe9 Intfilnqte un Oran imbeficat cu o cama§4 prea scurta. E§ti

insurat, badeo? )) Taranul raspunde: <da Voda porunce9te sa se2o intepe I'aranca, i d'A Taranului o altà femeie, care s'a-i faea cãmqi

mai potrivite, de frica tepei.§ 7. Spaciul intre sprincenele i increlitura frunçii prezinta o boss&

foarte desvoltatà, o radicatura din causa careia insagi sbarciturilecercuvecine se par mai adAnci, 9i care se vedereaza mai cu seamá

25 prin linia strâmbfi Intre sprinceana stânga 9i radacina nasului.Aceastä bossà, dupa frenologi, este a individualizdrii.Ea aratá, zice Bourdon, memoria lucrurilor 9i a faptelor, uu-

rina la Invalat, gustul detaliilor 1); in fine o facultate neaparatapentru un principe, i pentru Cuvier, i pentru un erudit, i pentru

o Napoleon 2).Iconografia romana atesta desvälirea acestei bosse pe frunlile tu-

turor oamenilor mari ai Romei, sau osta0, Numa Pompiliu,

1) La physiognornonie et la phrénologie. Paris, 1842, in-8, p. 163.Combe, Manuel de phrénologie, trad. par Fossati. Paris, 1836, in-12, p. 167.

a

pi

0

*.

pi

Invatati

9

Page 12: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

tSSEU SI CULTURA. 11

Brutu cel batran, Scipione Africanul, Brutu cel tartar; Antoniu, Ce-sare, Agrippa, Pompeiu, Cicerone, Seneca, etc.; 0 totdeauna ea sedistinge pe portrete prin adancimea sbarciturilor Invecinate si, maiales, prin Intorsatura liniei sprincenelor mai sus de radacina nasului;

5 ca pe icoana lui Tepe§.Principe le nostru, ce-i dreptul, era atilt de sigur In facultatea sa

de individualizare, Incat el nu voi a incredinla altora cercetarea stariiarmatei otomaner intrate hi Romania, ci se stravesti el Insusi 0, in-trand in tabara du§mana, o revazu dela un capat pana la altul.

10 § 8. Sprincenele lui Tepes *sunt bine configurate si se apropie deochi, ceea ce adevere§te zisele noastre despre capacitatea lui Voda 1),

Aceeasi cauza, care a silit pe portretistul a rasa ochii fara genepentru a nu acoperi expresiunea kr, 1-a Indemnat sa sulnieze sprin-cenele pentru hatarul cicatricii.

15 Aceasta se probeaza prin sprinceana stanga, care fiind libera Im-prejur, e reprezentata mai tufoasa.

Cu toate astea, importarga fisionomica a sprincenelor pe portretullui Tepes e minima, nu numai din neregularitatea desemnului (moti-vata prin alternativa, In care se afla portretistul sau de a gre§i sprin-

20 ceana dreapta, ori de a scapa cicatricea); 0 Inca de aceea, ca Vodae zugravit aci Inteo stare de liniste, cand sprincenele, la oriskine,nu oglindesc atata plecarile morale, ca pe- cele intelectuale.

Pentru a se IncredinIa In aceasta e de ajuns a alatura, de pilda,portretul lui Ionascu voda cel Cumplit (1572-74) de pe moneta lui

25 cu acel facut guaccio Inteun format mai mare, pe pergamena, pi carese afla la mine. Pe moneta Iona§cu e linistit ; sprincenele lui, bineconformate, vadesc o frumoasa inteligenta, 0 nimica mai mult. Pepergamena el e furios ; el trage sabia din teaca: sprincenele lui s'austrans pe d'o parte d'asupra radacinii nasului 0 au radicat In sus

so capetele opuse, ca aripile unui vultur. Aci plecarile morale ale luiIonascu s'ar putea citi chiar numai de pre sprincene!

§ 9. Ochii 0 nasul lui Tepe§ prezinta o asemanare atat de perfect&cu a lui Cesare Borgia 0 Shakspeare, incat, desemnandu-se aceste

1) Lavater, La physiognornonie, trad. par Bacharach, p. 179: Plus les sour-cils sont rapprochés des yeux plus le caractère est sérieux, profond et ferme s.

5

Page 13: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

12 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

organe de pe portretul unuia din cate0-trei far& celelalte trasaturiale fe/ei, pictorul cu greu ar putea decide cui anume apartenesc membriiastfel isolaIi.

Aceasta analogie e de cea mai mare insemnatate.5 Sti li oare cine au fost Cesare Borgia 0 Shakspeare ?

Cel dintaiu fu principele cel mai viclean, cel mai crunt 9i, totodata,unul din cei mai viteji 0 mai inteligen0 din seclul XV.

Voili a cunowe viata 0 principiile lui? Cit4i pe amicul 0 admi-ratoriul sau Macchiavelli: numele biografului zice destul ! 1).

10 Reproductind in gravura portretul lui Borgia, facut de ilustrulRafaele, d. Armengaud zice:

4 L'inceste, le meurtre, l'empoisonnement, toutes les perfidies, tousles crimes lui étaient familiers. Du reste, il était brave, hardi, péné-trant, et avait de la grandeur jusque dans ses vices. Raphael a peint

15 sur la physionomie de César Borgia ce mélange de circonspectionet d'audace, de fierté et de finesse, qui en firent l'homme le plus bril-lant et le plus dangereux de son siècle. Cardinal et guerrier, princeet bandit... *2).

Chiar intamplarile vielii lui Tepq, mai cu seam& anii cei de pe urma,20 InffiIi§eaza nu pulina conformitate cu ai lui Cesare Borgia.

Bastard al famosului prin crime 0 desfranari papa Alexandru.VI, el se urea de june la demnitatea de cardinal, 0 parte prin intrigi,parte prin arme, inchipuinduli un intins principat in centrul Italiei0 se proclama in 1501 duce de Romagna.

25 Modurile, prin care el a ajuns 0 &Idea a se intari la putere, aparca o infricopta amalgam& de sange 0 de otrava.

Nu era pe lume niciun lucru sent in ochii lui Borgia!El nu s'a sfiit a trai cu sora-sa Lucre-cia 0 a macela pe frate-sau

Gandia !30 In 1503 moare papa Alexandru VI: de atunci se incep calamita-

lile lui Borgia.

1) II Principe, passim. Cf. Michelet, Précis d'hist. moderne, ed. 7-e. Brux.,1837, pp. 89-90.

9 Les galeries publiques de Rome. Paris, 1857, in-4, pp. 254-5.

Page 14: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

EMU $1 CULTURX 13

Papa Iuhu II 11 despoaie 0-1 arum& in temnip; abia sapat dininchisoare, el se vede prins de &Aire Gonzalv de Cordova gi trilmisIn Spania; de aci, reugind a fugi la regele Navarrei, cumnatu-srm,el piere ucis In ràzboiul cu Spaniolii, sub murii Vianei, In 1507.

5 Aceste evenimente oare nu ne amintesc ele robirea gi incarcerarealui Tepeg de atre Unguri, moartea-i din mane unui trAdraor, necon-tenitul vagabondaj, ce caracterizeadt ultimii timpi ai vigil sale?

Inat privegte nemoralitatea, bravura, agerimea minlii, Tepeg giBorgia sunt doi frali gemeni.

10 Shakspeare n'a fost Domn, n'a stralucit pe câmpul biltilliei, nus'a ilustrat prin crimele sale... de unde dar4 provine acea minunatagi misterioash legaturä, care se poate remarca intre portretul acestuisublim geniu literar gi chipurile lui Tepeg 0 Cesare Borgia?

SA ne gandim.15 De s'ar fi nascut el Inteo ala epoca., Inteo ala lard gi dintr'o alth

familie, atunci, gi ca ostag, gi ca diplomat, gi ca om, eine ;tiedaca el n'ar fi egalat pe Tepeg 0 pe Borgia!

Pe de alta parte, ambii acegti principi, sa se fi desvoltat ei Inatmosfera lui Shakspeare, eine gtie daca posteritatea nu le datora

20 $.1 lor vreun Macbeth sau vreun Othello/ImprejurArile exterioare nu schimba fondul; insh dela ele depinde

a face din aceeagi materie &And un diamant, cand un carbune: chimiculgi istoricul descompun substano, inlatureald varietatea formei giaratà la lumina identitatea elementului.

25 Sfi nu apasam mult asupra inceputurilor lui Shakspeare ca bigatde macelar 1) gi apoi ca braconier ; degi dela aceste meserii, In spiritulacelor timpuri, nu era cleat un pas Oa la rolul de hoI.

Ajunge stt citim tragediile acestui semi-zeu dramatic, pentru casa ne Incredin-pm apoi deplin, cà stofa sa natural armoniza cu a lui

BO Borgia gi Tepeg

1) Nu va fi de prisos a cita aci urmatoarea aneedota: 4 ...lorsque Sbakspeareétait chargé de tuer un veau, il faisait cette execution avec une sorte de pompe,et ne rnanquait pas de prononcer un discours devant les voisins assembles D. VeziVillemain, Etudes de litthrature. Paris, 1846, p. 200. Despre cruzimea casapilorvorbegte ea naturalist Cabanis, Rapports du physique et du moral de l'homme.Paris, 1855, t. 1, p. 127.

Page 15: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

14 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Cine isbutit-a vreodatii ca Shakspeare a insufla privitorior scene iun sentiment de teroare, un cutremur panic, o spaimii involuntara ?

Poetul englez realizeazti astfel prin scriere ceea ce Borgia 0 Tepe§rea1izeaz6 prin fapta, otravind, sptmzurand, Intel:41nd...

5 Cine oare intrece pe Shakspeare in intrelegarea tabloanelor celor maisfingerânde cu glumele cele mai bufone sau cu sarcasmul cel mai amar ?

A§a faceau 0 Borgia 0 TePq, cu acea simplà diferenrd, ca tragi-comediile lor erau adevarate, pe and Shakspeare se vedea silit ase nargini in acele imaginarii !

to Omul descrie cu perfecIiune numai unele acte externe, careliOA un rgsunet simpatic in dispoz4iunile sale interne ; mai pe scurt,omul reproduce bine numai pe 0 ego # al sat', oriunde II gase§te. Unspirit melancolic zugrAvit-a el vreodath cum-se-cade o icoaná deveselie ? Un Fénelon descris-a el undeva un caracter in felul lui Iago

15 sau Richard I II ?Acuma dara nu ne mai poate minuna asemänarea fisionomica a acestor

trei ilustraTiuni deopotriva tragice : Cesare Borgia, Shakspeare, Tepq !§. lo. Uitali-Vd bine in ochii lui Tepev sii. nu §tiIi nimica despre

celelalte trAsaturi ale felei, 0 s'a' VA fie cu totul necunoscutà biografia20 Voevodului ; ei bine ! de pe singurA aprofundarea acestor ochi, d-voa-

stia aIi putea rena§te figura totalk precum Cuvier restaura o lumede pe un osamânt !

Bagati de seam'a aste pleoape a-at de masive, aste unghiuri inte-rioare a-at de asculite in direcliunea nasului, astà privire atat de

25 lintita ca 0 când ar voi a stràbate In fundul inimilor, aste viclenesbArcituri dela coada ochilor, astà lumina, (lumen oculi) atat de umeda0 ie§ita afara curat ca ochiul §arpelui 1) . .. toate astea combinate sunt,pentru oricare fisionomist, semne de energie, finepi §i cruzime unite.

Expresiunea cea mai blândä a unor ap ochi poate fi ironia !30 Ochii lui Shakspeare 2) sunt ceva mai deschi§i prin direc-ciunea

mai rotunzin a pleoapelor inferioare, 0 n'au sbArcituri ap de

1) Lavater, p. 110. Cf. Paracelsus, Opera, Strasbourg, in f., t. I, de naturarerum, LIX, p. 912.

2) Vezi artisticul portret fácut de Freeman, In Shakspeare's Plays and Poems.Lond., 1849, in-8.

Page 16: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU SI CULTURA 15

caracteristice la unghiurile exterioare: aceoi ochi prezinta aceea§i energie9i. aceea9i plecare la cruzime, adica nepfisare pentru suferincele altora,ca 9i. ochii lui Tepe§ 9i ai lui Borgia ; dara ei manifesta o mai putinkdiplomaIie sau arta de a suci 9i a rasuci.

a; Diferenta e de grad!§ 11. Acum sa trecem la partea cea mai positiva a figurii lui

Tepe9-a Nasul, zice marele Herder, e tonul fizionomiei: radacina,

trasul, varful, vinele, narile sale demasca spiritul 9i caracterul in-ao dividului o 1).

Vechii Romani aveau un proverb: a non cuique est haberenasum o.

Ce-i dreptul, un nas frumos e de o suta de ori mai rar cleat ni§teochi frumo9i, o gura sau o frunte frumoasa, etc.

15 Ochii, sprincenele, buzele, fruntea schimba mai mult sau maipulin expresiunea lor sub inraurirea momentului, cand vesele 9izambinde, cand triste O ursuze; dara nasul, a9ezat ca o columna inmijlocul felei, ramane nepasator, flegmatic, rece, nemi§cat, liber deorice influenTa.

20 Iata de ce un fisionomist prefer% a-§i concentra atenIiunea asupraacestui organ, atat de elocvent cu toata tacerea sa 2).

Nasurile cele tipice sunt de dot& feluri: sau coroiate, saudrepte ; un nas carn sau bastard nu oglinde§te niciodata o marecapacitate.

25 Nasul coroiat apartene9te oamenilor meniti a se distinge prinenergia activitaIii: a face 9i a desface, a cladi 9i a darma ; hied nu9i a suferi cu linioe, cu tarie, cu demnitate loviturile vrajma9e alesoartei.

Acei ce oiu 9i a se urea la inal-Vme 9i a nu se desbarbata apoi va-no zandu-se cazuli din ea, aceia au mai totdeauna nasuri drepte 2): a9a

1) Antiquarische Aulsaetze. Stuttgart, 1830, in-16, p. 86: s Die Nase gibt demganzen Gesicht Haltung... Die Wurzel der Nase, ihre Spitze, ihr Knorpel, dieOeffnungen, dadurch sie Leben athmet, wie bedeutend fuer Geist und Charakter !*.

8) Lavater, p. 180.8) Ibid., P. 181.

Page 17: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

16 SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE

aunt nasurile lui Sy 11a, Marius, Marc-Brutu, etc. din iconografiaromana 1).

PriviIi acum la portretul lui l'epq: nasul principelui e, cum ziceRomanul, un nas tras.

5 Insa, radacina 0 varful lui Infalipaza unele linii suplimentarii,care pot servi la completarea caracteristicei generale.

Radacina inainteala de sub arcul frunpi: semnul unei voinceputernice.

Varful (orbiculus) e ascuiit, Fara a fi sublire: semnul unei minu-lo nate agerimi a minpi, unite cu o mare incredere in sine.

Nari le sunt mari, ca la toli oamenii cu mari patime; ins& ele nusunt umflate ca la acei in care predomnqte gustul voluptaIii.

In fine, nasul lui Tepq e unul din cele mai frumoase din cate sepoate studia pe chipurile celebritaIilor istorice.

15 Din mii de portrete, cutreerate in cursul studiilor mele fisionomice,n'am aflat deck unul singur, care se pare a prezenta o exacta copiea nasului lui Tepe9: portretul lui Shakspeare.

Nasul lui Cesare Borgia are o mica deosebire: el se abate cevadela linia dreapta plecandu-se cam arcat in direc-ciunea gurei; vfirful

20 lui e mai subpre cii narile sunt mai umflate: aceasta inseamna, $nlimbagiul fisiognomoniei, ca Borgia era de o natura mai ascunsa,mai rafinat In vicleniile sale, mai supus voluptalii.

§ 12. Intervalul dintre nas 0 gura, cunoscut in anatomic subdenumirea de pallium, nu e fara importaaca.

2.5 Sa nu speraft mult dela un pallium lung 0 drept.Pe portretele tuturor barbaIilor insemnqi in vreo privinIa, acest

spaliu e foarte mic in alaturare cu lungimea nasului: ceva ca a patrasau a cincea parte.

Sculptura antica a consacrat 0 ea aceasta propoiliune.

1) Visconti, op. cit., passim. Nasul drept se pare a fi tipic la Romani, intrucat va fi iertat a judeca de pe portretele lui Alexandru cel Bun, *tefan cel Mare,Bogdan cel Grozav, Petru Rani}, etc. D-1 V. Alexandrescu poseda o gravura spa-niola dM.1595, subsemnata 4 Un gentil-hombre de Valaquia C: nasul boierului eaci drept 0 seamana foarte mult cu al lui Tepeq.

Page 18: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEli SI CULTTJRA 17

Pe portretul lui Tepe§ muste-cile ascund pallium ; dar fisiologiane Invap. ca <4 o gura larga 0 unduioasa se uneoe cu un palliumscurt gi concav *1); fuck de pe gura principelui ni este permis a restauracu siguran0 1ns5.0 forma palliului, o sublima regulti pre§ezand In

5 naturg chiar acolo unde un ochiu novice nu vede deck neregulatela.§ 13. Am zis ca ochii lui Tepe§ prezintà o nuanla de ironie ; aceastä

expresiune se manifestA 0 mai vederat In capetele radicate In sus aliniei mijlocii Intre ambe buzele ; cercetaIi portretele oamenior sati-rici, sarcastici, caustici: Voltaire, Sterne, etc., 0 ye-0 recunoa§te de-

o plin adevarul acestei observatiuni.Tepe§ parcali bate joc de omenirea pe care o spanzura 0 o InIeapalBuza inferioark mult mai larga 0 mai Inaintata deck acea supe-

rioará, vade§te un caracter dispreluitor.Plecarea la cruzime se vedereaz5 prin adancimea liniei curbe la

iN mijlocul gurei: individul, In genere, e cu atilt mai bland, mai domol,cu cat aceastfi linie e mai dulce, mai putin pronunlatgt.

In fine, tária voincei apare lamurit In strangerea buzelor, lipiteca 0 and n'ar fi menite a se deschide vreodatá : In fisiognomonie eadmis, ca una din regulile cele mai bine constatate, a voinca omului

20 e cu atat mai slabil 0 mai nedecisa, cu cat buzele sunt mai crapatesau, cum se zice, mai ckcate 2).

§ 14. # 0 Indelungata ispità, zice celebrul Lavater, mi-a do-vedit c5 o barbie inaintata exprima totdeauna ceva pozitiv, iarà obarbie Inapoiatä ceva negativ

25 Din acest punct de vedere, bärbia lui Tepe§, precum o arata por-tretul, e foarte pozitivä.

Douâ linii o caracterizeaza mai cu deosebire: semi-cercul subbuza inferioarà §i sapaturile perpendiculare la capat.

Fled acel semi-cerc, noi n'am cunoa§te forma 0 marimea barbiei,so form5 0 marime prin care se atesta energia, constatata deja In cele-

lake organe ale felei.

1) Lavater, p. 183.2) Ibid.3) Ibid., p. 184. Cf. Bourdon, op. cit., p. 245: a Un menton plus avancé que la

bouche est un signe de force et d'energie P.

A 9).

Page 19: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

18 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Fara acele saptituri perpendiculare, ar fi pulin caracteristica Infigura lui Tepeg o pasiune, al card locag e mai cu seama barbia: pa-siunea volupta/ii.

Barbiile despicate, ca pe portretul lui Tepeg, apartenesc desfra-5 nalilor: cititorii lesne pot adeveri aceasta aser/iune studiind barbiile

vecinilor !§ 15. SA ne rezumam.Fruntea gi sprincenile sunt mai ales rezervatoriul faculta/ilor

intelectuale ; gura gi barbia sunt mai ales oglinzile plecarilor morale;so ochii 0 nasul, /island un loc mijlociu intre aceste dots& extremitali,

rasfrang deopotriva gi mintea gi voia, 0 imelegerea gi moralitateaomului; adica sunt ca un fel de prisma, In care yin a se concentrarazele cele impragtiate.

Fruntea gi sprincenile ne-au desvaluit 1ntinderea capacitalii prin-ts cipelui gi, mai vartos, darul individualizarii, sau ugurin/a In priceperea

gi memorizarea lucrurilor.Insa analiza fruniii gi a sprincenelor n'a putut sa ne duca prea

departe, din cauza cugmei gi a cicatricei, care acoperà sau desfigu-reaza aceste organe.

20 Ochii 0 nasul ne-au destainuit Innascuta cruzime a lui Tepeg, maxi-mea gi reprezentarea energiei sale, patrunderea sau fine/ea sa Intrua prevedea gi a combina Imprejurarile, Intru a citi In adasicul cuge-telor ; barbaiia sa In suferin/e gi nevoi; natura sa infocata...

Am fost uimiii de a gasi ochii 0 nasul lui Tepeg pe portretul lui25 Cesare Borgia gi al lui Shakspeare ; cu acea numai diferen/a, ca ochii

poetului englez sunt ceva mai meditativi, iara nasul tiranului italianceva mai meschin gi mai terestru.

Ne-am siEt a rastalmaci aceasta identitate fisionomica prin Inru-direa caracterelor.

30 Pallium, ca un punct intermediar, ne-a condus a aborda parteainferioara a felei: gura 0 barbia.

.

Ironia, un dispre/ mizantropic, cruzimea gi o voinia de fier iatace am capatat din studiul gurii lui Tepeg.

In barbia principelui am constatat, mai cu adinsul, tiparul35 v011lpt41.

Page 20: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU SI CULTURA 19

Am putea s& mai largim cadrul cereethrii noastre, comentând,bunlioark ace§ti obraji atât de macri, ea la tori oamenii ambiTio00 nelini§tili din firea kr 1) ; acest par, catre care se aplich atfit debine vechia diagnostic& de putere 0 voluptate: # vir pilosus aut fortis,

5 aut libidinosus # ; etc.Iar chipul lui Tepe§ e al unui om mare, fie prin inteligentd, fie

prin activitate, fie prin viciuri ; 0 asemenea chipuri infali§eaz a. numaitraskturi sau linii mari, din care una singur& spune deja mai multcleat Intreaga figura a unei nulitali umane, a unor broa§telestoase

10 ie§inde o data pe an din balta kr la lumina soarelui, dupd expresiuneaunui celebru poet 2).

Cred dar& ea', fie oricfit de necompleta 0 neperfecta, analiza meaajunge pentru a arata eine a fost Tepe§!

IntenOunea mea secundarä fu de a demonstra in ce mod o §tiinpi15 curat naturalà, ca fisiognomonia, poate servi 0 e chiar neaparata

pentru o §tiinVa curat archeologica : iconografia.Toate cuno§tinlele omene§ti se intreleaga, se ajut5. 0 se inrudesc,

ca zeitacile lui Omer:

cni yae edyveoTeg Veol le22ii2owt agovrat20 d0dvarot, ova' sZ rtg andrceoz91 ath,uanct valet...3)

§ 16. 116mâne acuma, drept concluziune, a se deslega o intrebare,prin care se va intari intr'un chip 0 mai decisiv valoarea tuturor ob-serva-ciunilor noastre.

Portretul lui Tepe§ este el autentic? este el de pe naturfi?25 Am prevenit chiar dela Inceput, ca povestirea saseasca, din care

s'a extras portretul de catre Engel, a fost publicat chiar In timpullui Tepe§.

I) Shakspeare, lulius Caesar, act. I, sc. 2:

a Let me have men about me that are fat ;a Sleek-headed men and such as sleep o'nights:e Yond Casius has a lean and hungry look;a He thinks too much: such men are dangerous...

3) Mickiewicz, Konrad Wallenrod, act. III.3) 'Oervoo., V, 79-80.

Page 21: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

20 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Numele autorului e necunoscut ; dar el incheie pretioasa-i istorioaraprin descrierea petrecerii Iui Tapes in Pesta, la regale Matei Corvin,carele ii dete tin ajutor de oaste pentru a se intdarce in Romania 1),

Totul ne face a credo, ca acest opuscul, scris de un Sas din Tran-a silvania, s'a alcatuit la Curtea lui Corvin; si atunci portretul lui Tepes

e tot asa de veridic, ca portretul lui Mihai cel Viteaz, facut la Praga,and eroul muntean se afla langa imparatul Rudolf II.

DICTIONARE *I DICTIONARE 2)

Oare Oa la ce litera ai ajuns? ma intreba intr'o zi un barbatcu vaza in lume.

10 Hm!raspunsei euprinteo alta intrebarepana la ce litera ai citit?Aci, fireste, o mare incurcatura, cad omul meu cunostea cartea

numai din svon. Romanul ins& nu se prea Ineurca mai niciodata.Prefacandu-se ca n'a auzit intrebarea, el se apuca, cu o Maiastra usu-rinla a ma lauda pe mine, a lauda Etimologicul, a lauda Academia,

15 a lauda ate in lung si in scare, dara ffira un e dara a nu se poateisi incheie acatistul printr'un &lane suspin si o duioasa urare:

Numai sa-ti dea Dumnezeu ani mulli ca sa poti ispravi!...A! iata ceva care trace peste competerqa mea, si chiar peste votul

unanim al inaltului Corp Academic. Ar fi de minune, negresit, daca20 Stapanirea ar putea sa villa in Parlament cu un proiect de lege, prin

care sa ma opreasca de a muri pana la terminarea Etimologicului,ba Inca sa-mi mai lungeasca zilele si peste litera z pentru ca sa facun suplement. Nu stiu, daca Ora ar castiga prin aceasta; eu lima unulas fi pe deplin multumit. Dar fericitele timpuri, and se potcoveau

25 purecii au trecut de mult. E foarte cu putinta ea eu sa mor mai nesau poimaine, si intr'un asemenea caz, fara indoiala, nimeni nu vazice: dupa ce a murit, ate zile a mai trait ea &á ispraveasca?...

1) Engel, t. I, p. 80. Cf. Bonfinius, Chalcocondylas, etc., apud $incaiu, t. 2,p. 41 sq.

1) Etymologicum Magnum, t. II, p. IXXVIII; Din Etymologicum MagnumRomaniae, ed. V. (Bucuresti, 1894), pp. 5-20.

Page 22: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU $1 CULTURA. 21

Ceea ce ma lini§te§te intrucatva, este ea paguba n'ar fi tocmaimare. In adevar, daca lucrarea mea nu e nici calda nici rece, a§aa§a, cat duce ciurul apa, lesne se vor gasi multi ca s'o urneasca maideparte ; daca insa, dimpotriva, ea ar fi cumva add de buna bleatanevoie sa se gaseasca cineva ca sa ma inlocuiasca la munca, atunci,oricat va ramanea dela mine, un volum, dougt sau trei, va fi un darbine venit, o parga nu de prisos pentru in genere i pentru ro-manime in parte. Punandu-ma la mijloc Intre ambele ipoteze, eu imipermit a crede ca opera mea, fara a fi ceva de toate zilele, nu este totu§i

10 vreo grozavie peste puterile oricui va intruni in sine un temeiu de cuno§-tinle istorice i filologice cu un dram de bun aim% 0 de bunk' vointli.

Cu asemenea cuno§tinIe filologice i istorice pe de o parte, cu bunavoinVi 0 bun simI pe de alta, nu va avea cineva, ca sa poata mergeinainte cu desavagirea lucrarii, cleat sa se patrunoda de planul ge-

15 neral, de xnarginile In care el se desfarara, de cugetarea cea calauzape calea ce-1 duce la capat.

Al meu, in toatà puterea cuvântului, este numai acest plan, princare dupa zisa d-lui Dimitrie Sturdza eu izbutii a cuprinde in-ielesul intim al ideii M. S. Regelui i pe care din capul locului ii

20 incuviinlase Academia. In tomul I, pe cele 1.120 de coloane, se vededeja destul de limpede chipul de realizare al acelui plan.

Dar ce zic? Nici acest plan, cu a carui paternitate a§ vrea sä mafalesc, nu este al meu. El rezulta aproape intreg din starea actualaa §tiinlei limbei. De nu 1-a§ fi zamislit eu, trebuia s'o facà astazi sau

25 maine un X sau un Y. Prioritatea este aci o simpla intamplare ; iarzabava din partea altora nu e de mirare, deoarece insa0 Linguisticas'a naseut abia de jumatate de secol. Cate 0 mai cate de dres ti mairamane de aci incolo !

Daca sarcina mea ar fi de a lucra un Etimologic al limbii franceze30 sau al celei germane ori italiene, este invederat ca a§ avea la inde-

mana un material insutit mai mare, studiat mai dinainte de o pleiadade carturari ; povara, prin urmare, ar fi nespus mai purtarea0 ; darsa nu se creaza ca atunci eu a§ procede altfel cleat acuma ; sa nuse creaza iara§ ca altfel a§ procede, cand mi s'ar da vreun graiu sal-

35 batic din Africa sau din America, lipsit de orice monumente, de orice

2

0

s

9tiinta

s

Page 23: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

22 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cultura, de orice nazuinte literare ; nu altfel a§ procede, nu §i nu, caci pla-nul Inca o data nu este o nepregetata nascocire a creerului meustaruitor, ci mi se impune vrând nevrând din afar% prin *tiinta limbii.

Dela Bopp §i Die; dela Schleicher sau dela Curtius. Incoace ; nici5 chiar un mic manual de gramatica pentru clase primare nu se mai

scrie a§a cum se scria altadata. Cu atfit mai vartos, este un abis Intrecea mai voluminoasa gramatica a oricarei limbi de pe la 1800 §i Intremice gramatica §tiintifica de astazi, fie ea §i. mai mititicg decfit aceeaa lui Brachet. Cum dara se Intfimpla, ca numai D i c tic n arul

10 n'a facut In principiu aproape niciun pas Inainte ?Nu vorbim nimic despre acele dictionare a§a zise practice, pe cari

Francezul pretinde a le purta in buzunar: # dictionnaire de poche 3,iar Neamtul le tine in mâna : 0 Handworterbuch 3, unii §i altii ser-vindu-se cu ele pentru.a-§i talmaci bine-rau o fraza sau o vorba stilling:

15 acele vocabulare elementare, cu ajutorul citrora nu este de miraredaca la noi unul din vulgarizatorii romanturilor pariziene de pe la 1850traduse pe 0plateau de Waterloo 3 prin 0talerul dela Waterloo 3.Despre asemeni ABC ai lexicografiei nu se vorbe§te. Nu vorbirn iara§idespre acele dictionare, a§a zicând imperative, prin care un areopag

20 oficial, o Academie Franceza, sau o Aeademie della Crusca se credeIn drept a legifera asupra limbii curet literare a unei natiuni, facânddin graiu un fel de selectiune nu naturalà, ci de tot artificiala cel multartistica. Este un gust, iar despre gusturi nu se disputa. Noi avem aciIn vedere numai Lexica totius linguae, numai Thesau-

25 r o s, numai acele repertorie colosale, pe care Littré le define§te : # unenregistrement tres-êtendu des usages de la langue, energistrementqui, avec le present, embrasse le passé )).

Sa luam excelentul dictionar latin al abatelui Forcellini dinsecolul trecut §i sä-1 punem alaturi cu cea mai noted mare opera lexi-

30 cografica: # A new english dictionary on historical principles », pe caredela 1884 Incoace a inceput a o publica James Murray, dupa ce Incurs de 25 de ani o societate intreaga fi adunase §i-i gramgdise mate-rialuri peste materialuri.

Intelegem ca Forcellini sa nu ne dea altceva decat clasicitatea35 latina, caci 0 populus romanus 3 nu mai traie§te ; graiul lui cel viu s'a

Page 24: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU $1 CULTURX 23

metamorfozat de veacuri in dialectele romanice de astAzi, fara a nefi lAsat mai nicio urmA proprie ; antecele sale, povqtile, ghicitorile,bocetele, rAsuri 0 plAnsuri, totul s'a prAbu0t, acoperindu-se cu giul-giul uitärii. Dar oare in aceea0 pozitiune se aflA Murray? El are a

5 face cu cea mai junk* din natiunile cele marl ale Europei, o natiuneplinA de sucul vietei, o natiune cAreia i se datoreazA insu0 cuvAntulf olklore, care InsemneazA toate prin ate se manifest5 spiritulunui popor, obiceiurile lui, ideile-i despre sine 0 despre lume, lite-ratura lui cea nescrisA, mU 0 mii de teasuri caracteristice cu rAdäcini

10 in inimk 0 cu muguri in graiu. Ei bine, cArturAria engleza, veche 0nouA, se gasqte la Murray, dar poporul englez nu.

Popor ! lath ceea ce deosibWe pe tiinta limbei, nAscutà In se-colul nostru, de acele studii linguistice de altadatA, cari n'au lipsitpe ici pe colea nici chiar In negura veacului de mijloc. Oare de ce nu

15 s'a putut plAsmui aceastA §tiintA In mintile cele semi-zee§ti ale unoruria0 ca Aristotele sau ca Bacon? De ce? fiindcA oricare natiuneceva mai Inaintata se credea pe atunci a fi prea superioarà celorlaltemai putin desvoltate, 0 fiindca in fruntea fiec5rii natiuni se pAunaate o clasA sociara rAdicatä cu mult mai pe sus de straturile cele de

20 jos, erezAndu-se datoare a le despretui 0 a nu le bAga in seama, dui:4cum strglucitul pAun se zice nu se uit'a niciodata la picioarelesale, aci sunt aspre 0 Intunecoase. Sub o asemenea aristocratie intrenatiuni §i sub o asemenea aristocratie intre clase, orice altà §tiintilsau arta putea &à prop4eascA, dar nu Linguistica, al cAreia material

25 brut se afra mai-mai intreg in attune, in colibe, In bordeie, nu in palaturi.Se crede, cum eh' cre§tinismul ar fi dat na§tere Stiincei limbii. 0

spusera odatA Pott 0 Max Muller ; de atunci o tot repetA altii. In adevär,niminea Inainte de Crist n'a ters deosebirea dintre om 0 om, infra-tind pe prb 0 pe stäpfin, pe Elin 0 pe barbar. Dar vorba RomAnului:

30 Vodà vrea, HAncu ba! una a fost cugetul MAntuitorului, 0 alta ahotArit Papa. In locul graiurilor celor vii, pe cari erau trimi0 sac leInvete apostolii, eclesia ulterioarA a incarcat omenirea, ca un soiude monopol, cu cAteva limbi moarte 0 prohodite, mai ales ebraica,greaca 0 latina ; In locul fratiei evangelice, cArja SfAntului Petru a

35 concurs la desfAprarea 0 cre§terea acelui feudalism, care turtea sub

2*

Page 25: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

24 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

noun *; dar 0 alt-gramatische Schule * 0 0 neu-gramatische Schule *cfilcfiie elementul poporan ; contra limbilor celor rgposate, contra ni-micirii morale a gloatelor, dacn protesta cineva, apoi numai dear%ereticii, numai dear% acei pretimi schismatici, pe cari id spulberau

5 fulgerele Vaticanului. Este adevnrat, de trei ori aclevarat, lui Crist ise datoreazn principiul metafizic al Stiinlei limbii ; naqterea ei hurt,Intruparea-i cea pipäitä, nu putea fi opera Papilor, ci este rezultantaspiritului celui egalitar, care de un veac 0 mai bine pregntise Revolwciu-nea francezn 0 pe care Revolutiunea francezn 1-a transmis injghebat 0.

10 intnrit secolului nostru. Si far% a se fi desgropat limba sanscritn, decipoate ceva mai anevoie, Linguistica trebuia sn se nasca din data ce audevenit egale de 'naintea ctiin/ei limbile cele mai culte cu graiurile celemai necioplite, iar tori ceatenii, dela vlAdica 'Ann la opine& egali petàrfimul politic. Linguistica fusese prevazuta abia pe la inceputul seco-

18 lului trecut de catre marele Napolitan Giambattista Vico, care trAsese celdintniu luarea aminte asupra literaturii poporane, asupra idiotismelorvulgului, asupra acelei imprejurnri ca.' fiecare popor poseda &Ate o enciclo-pedie a sa, o geogratie, o cosmografie, o astronomie, etc., cari toateconstitue o nepre-Nitä corneal% a cugetdrii sub invalipl graiului.

20 Un mare dicTionar, in care poporul nu este cuprins c el puIintot attit pe cat se cuprinde acolo statul major al nqiunii ; in care ooda' sau un sonet nu primesc in clubul lor un chntec bntrânesc sauo doinn ; -in care citaIiunile dintr'o nuveln s'ar crede pangarite alnturide citatiuni dintr'un basm ; in care ar fi un scandal nesuferit de a se

25 intalni laolaltn un vers din 0 Vicleem * cu o strofä dintr'o tragedie,0 'n care se descrie menuetul, dar nu se pomene§te 0 ca la up cortului *;un asemenea mare dicfonar este un anacronism astazi, cad Stiinlalimbii urmnre§te cu stäruinca evolucumea vorbei nu intr'o samn decapete alese, nu in individualitatea cutare sau cutare, nu in cercuri

so sociale restrânse, ci tocmai in popor mai pre sus de toate.Sä constatgm Insl ea Linguistica este oarecum ea Insa§i de villa',

clack' Gr a matica a mers cu mult mai repecle deck Dic Tie-n ar u I. PreocupaIiunea aproape exclusiva a corifeilor ctiinlei a fostin trecut, §i nu inceteazá inca de a mai fi, curet gramaticala. Dupn. asa

35 zisa « §coala gramaticala veche * urmeaza asa zisa 0 §coalä gramaticala

Page 26: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSRU $1 CULTURA 25

stint ambele deopotriv& <c gramatische Schule b. MulIumita acestei grijiunilaterale, Gramatica a facut pa0 giganticil; Diclionarul Insa a ra-mas departe In urina, profitand intrucatva abia-abia sub raportulfonetic i morfologic. Lexicografii au Inceput a Intemeia derivqiuneamateriala a vorbelor pe corelqiunea regulata a sonurilor, §i a Inceputa da Joe printre cuvinte elementelor celor formative ca prefixuri sausufixuri ; dar atata e tot. Modelandu-se Dilcionarul dupa Gramatica,s'a scapat din vedere a sfera DicIionarului e cu mult maivasta decat acea a Gr a m a tic e i.

10 S'a zis adesea ea cuvantul rezulta din trei factori quintensenVali:son, form& §i sens. Cfind noi rostim <fac *, In9iram s o nuril e f,a, c, a carora unire f or me az un verb la prima persoana a pre-zentului indicativ, avand sensul cutare. Din cei trei factori, cusonul se ocupa in acela§i grad Gramatica i Dicionaru1, caci el este

15 rudimentul oarecum zoologic al graiului, prin care lirnba umana nuse deosebe§te in principiu de miorlaitul pisicii sau de ciripitul vra-biei. Raman forma i sensul. Gramatica are a face In specie cu forma,iar cu sensul numai Intru cat se atinge de relaTiuni logice intre oforma i alta. Cele dot& ramuri proprie ale Gramaticei sunt morfo-

20 logia i sintaxa, ambele avand de obiect forma i iara§i forma, caciorke categorie morfologica, bunaoara 0 j'ai dit *, este identica infond cu o construcciune sintactica: o ego habeo dictum*. In opozi--Pune cu Gramatica, DicIionarul are a face in specie cu sensul, obiectal doctrinei numite semasiologie; insa aproape tot pe atata i cu

25 forma, Vara care rare ori se poate limpezi Incelesul unui element lexic.Sensul cuvantului izolat este pururea 9ovaitor. Oare ce inseamna

scap o? Negre§it nu tot una In 0 s cap teafar din foc> i In us capcaciula in pill*. Sensul particular al lui o scap In cazul cutare saucutare se cunoa§te numai In fraza, In propoziIiune, in intrebuinlarea-i

30 cea sintactica. Totu§i DicIionarul nu se margine§te cu atata,ci sgandare9te mai departe. El cauta sensul cel fundamental, dincare sa se poata desta§ura diverginla intre cele doua sau mai multesensuri particulare, 9i-I gase9te In prototipul latin vulgar 0 excaparecompus din proposiliunea 0 ex * §i din 0 capa = manta o, de unde

35 deriva atat romanul scap precum i francesul échapper *, spaniolul*,

a

a

e,

a a

Page 27: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

26 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

4 escapar 0, etc. o Excapare insenoa literalmente o a ie§i din mantaadica pe deoparte: a se desbara de ceva *, pe de alta: o a lasa

jos *; 4n primul caz: oscap din foc *, in cel al doilea: oscapcaciula P. Dar la Stockholm sau la Moscova, inteo clima vitrega,

5 acolo unde nici chiar cojocul nu ajunge pentru a Infrunta navala en--s'ar fi desvoltat oare vreodata ideea de o scapare * din aceea

de 4 ie§ire din manta *? Ea nu putea sâ se nasca decat Inteo /ara delaamiaza-zi, unde mantaua este buna din and in and la nevoie, darmai adesea e nesuferita in toiul cgldurii. La Romani o capa * infa§ura

10 tot corpul omului: <<totum capiat hominem » dupa expresiunealui Isidor. 0 purtau mai ales calatorii plecând la drum; i pe datace soseau la cineva, era obiceiul ca gazda s'o ia de pe umerii oaspelui,sa-1 s c ape de o asemenea belea: 4 aufertur capa *. Iata-ne dara,pentru ca sä putem InTelege pe al nostru s c a p, a ne stramuta

15 In traiul intim al strAbunilor, in datinele kr, In folklorul Romeiantice. i a§a este aproape totdeauna.

Gramatica cuprinde o parte dintr'o sfera foarte Intinsa, pe careDiclionarul o ImbraIi§eaza intreaga. Raportul sinoptic dintre ambeles'ar putea reprezenta prin urmatoarea figura, din care vedem tot-

20 odata ca Gramatica nu numai se intercaleaz5. oarecum in Diclionar,dar Inca chiar cfind o consideram In deosebi se intemeiaza pe el:

ck M A T1

sItIT AXA

MORFOP0,9.

441

SE N S SE NS

S E M ASIO LOGIA

FO L K LOT 0

*

*, 0

valului,

sili/i

P1/4

c 1

Loci.

FONE -TICA

t4

Page 28: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU SI CULTURA. 27

Prin o folklore* se fnleleg aci. nu acele texturi poporane, caresunt nu mai pulin trebuincioase Gramaticei, fikd o pre%ioasa fan-Ulna* pentru Linguistica peste tot; ci se inTelege Intregul trai pre-zinte 0 trecut al unui popor, viaIa lui materiala 0 morala in treptata-i

s destä§urare, cu to-ate ale ei, multe 0 marunte. Cu cat acest trai neeste mai cunoscut, cu cat noi ni-1 putem Infälip Intr'un chip maiintuitiv, mai vázut .cu ochii, cu atata mai limpede ne dam mina desensul cel mladios al cuvintelor. Cine oare n'ar pricepe 0 mai binena§terea logica a lui scap din 4 excapo = ies din manta*, daca

10 ar avea dinainte-i chiar imaginea acelei mantale, care Infa§ura pedrumelul roman obosit? Un diclionar e dator, dupa putima, aliImpinge cercefarile 'Ana la acea margine extrema, caci linta lui, instarea actuala a §tiinTei, este de a ne impart-4i In istoria fiecarui cu-vant geneza totalti.a unei asociqiuni de idei.

1.5 Pe langa 0 capa *, poporul roman mai avea 0 alte feluri de man-tale numite o lacerna *, o birrus *, o sagus *, 0 mantum*, etc. Putemnoi oare cunowe cu deplinatate pe una din ele, daca nu o vtim deo-sebi de celelalte? *i nu numai cfind e vorba de lucruri, ci nu maipu-cin 0 In privinla cea imateriala a simlimintelor 0 a speculapunilor

20 intelectuale, orice graiu, fie cat de necioplit sub raportul literar, po-seda pentru orice categorie o sama de sinonimi, pe cari le distinge,unele de altele, fiecare din ele avand o nuanla proprie 0 (land nWereunor derivate diferite, uneori chiar divergen0. Altceva este o scap *0 altceva sinonimul t mantuesc*, derivat din 4 mantum 3, adica din

25 aceea0 no-Pune fundamental& ca 9i o capa *. Diminutivul o man-tellum s ne apare deja la Plaut (Capt. III, 3 v. 5-6) cu sensul deo scapare *:

Nec mendaciis subdolis mihi usquam mantellum est rneis,Nec sycophantiis, nec fucis ullum mantellum obviam est. . .

30 (t Mântuesc *, care n'are a face cu maghiarul 4 menteni*, esteformat din latinul o mantum* 0 insemneaza literalmente 4 acopar euo manta *, de unde pe de o parte sensul de o sauver o, pe de alta laMoldoveni acela de o achever b, niciodata o laisser tornber *, caci

Page 29: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

28 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

la Romani 0 mantum o era scurt 0 u9or, (( breve amictum o, nu supa-rficios ca lunge 4 capa 0. Fara sinonimica, acceptiunea celor mai multevorbe ne apare inteo umbra, in care ochiul zarqte figurile, dar con-funda felele.

5 Dela Festus pana la Suidas, dela Suidas 'Ana la Henricus Stepha-nus, dela Henricus Stephanus Nina mai in zilele noastre, dictiona-rele cele mari se mullumesc cu arfitarea sensului imediat vechiu saunou al unui cuvant prin intrebuinIarea-i curet literal% inteo con-strucliune sintactica. Dar pang 0 aceasta citare a texturilor este

10 generaltnente prea trunchiatä, uitandu-se a adesea intelesul cel in-tenlionat al cuvantului nu se lamurqte fara un lung pasagiu reprodusin extenso. Littré cel dintaiu a tiut A citeze, 0 tocmai de aceea celdintaiu el a reu0t sa indice inteo mullime de cazuri nu numai sensu-rile, dar 'Ana 0 nuanIele cele mai fine ale fiecarui sens in parte. GraIie

15 citaTiunilor bine alese, bine cumpanite 0 bine clasificate, gratie tot-deodata unei patrunzatoare 0 interesante sinonimice, opera lexico-grafului francez este nu numai un registru de consultat, ci panala un punct o carte de lectura ; pe cand publicaVunea EnglezuluiMurray se aseamana mai mult cu o diagrama: pe una o poli primi

20 ca pe acel tovar4 cu care vorbe§ti farä sa li se urasca 0 dupa zi-catoarea romana vorba vorba educe ; cealalta este un fel de schelet,un specimen anatomic, o llama cu oscioare numerotate intr'un modfoarte simetric, pe care trebue s'o studiezi cateodata, dar cu careunei firi nervoase nu-i prea vine la socoteala a ramanea singura in

25 odaie.Orice mare diclionar al unei limbi ar trebui sa fie cartea de lec-

tura cea mai raspandital, cea mai atragatoare, caci acoIo 0numaiacolo se afla deplinul yvein% ciactindv al unei naliuni: 0 cunoa§te-tepe tine insuli o. In loc de aceasta, ni se da mai totdeauna o steno-

s() grafie de abreviaciuni peste abreviaTiuni, un namol de terminologiescolastica, un laconism pe care nu-I intrece nici chiar stilul telegra-melor, n4te litere microscopice menite a face economie de hartie §ia da ochilor orbul gainilor, 0 apoi unul §i ace1a0 tipic monnton aplicatla biografia fiecarei vorbe, de0 fiecare vorba traie§te ca o individuali-

35 tate proprie. Toate astea sunt ni§te pacate mo9tenite, in cari se

Page 30: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU SI CULTURA 29

rasfa0 de bunavoie Murray, de cari inteo parte s'a scuturat Littré, 9ide cari n'a putut A se scape ilustrul Iacob Grimm In monumentalulsau diciionar german, de0 ne spune el 1nsu0 a ar fi dorit sa-i deacaracterul unei carIi de lectura, astfel !neat sa poata fi citit ca o pe-

s trecere de familie serile pe la gura sobei. Tocmai aceasta aq vrea 0eu, dar straduima e cam anevoioasa, caci izbanda atarna nu delatalentul cel problematic al autorului, ci mai cu seama dela tempera-mentul nqiunii cu care are a face. Un. Englez sau un German citescceasuri Intregi fara a moiai, acelea0 pagini care ar adormi inteo clipa

to pe un Francez, pe un Italian, pe un Roman; iar ceea ce place natureivioaie 0 neastamparate a ginlii latine, poate sa se pail nu oiu cumqi, nu oiu ce duburilor nascute 0 crescute Intr'o altfel de atmosfera.Eu unul am lucrat 0 lucrez intre Romani.

Carte de lectura pentru to-ci fiii na-ciunii, un mare dicIionar, zamislit15 §1 savalit dupa planul de mai sus, ar putea 0 In qcoala sa inlocuiasca

acele compilatiuni adesea insipide, mai toate indigeste, prin cari unspirit, fraged Inca, se desgusta de citire, departe de a se instrui pe-trecand sau de a petrece instruindu-se. Incepand dela clasele celemai elementare 0 pana la bacalaureat, fie pentru brtieli, fie pentru

20 fete, ar fi lesne de a spicui, potrivit cu varsta fieearuia, cate un 9irde cuvinte de o varietate extrema, cari nu numai sa placa 0 sa In-vete, dar in acelaq timp sa atinga o linta cu mult 0 mai Inalta: a sadipana In baierele inimii cultul rationat al graiului parintesc...

La Intemeierea Etimologicului, dorul Augustului Suveran, rostit de25 pe Tribuna Academiei, a fost de a mantui din peire: q toate cuvintele ve-

chi, caH altmintrelea vor fi pierdute pentru generaliunile viitoare... o.OHee cuvant oglindeoe un lucru, o fiinla, o idee, o datinti ; aceste

lucruri, aceste fiinte, aceste idei, aceste datine, eu m'am Incereat 0ma Incerc a le apuca cfine-caneoe din ieri 0 din astazi ale poporuIui

30 roman; dar pentru ca ele cu adevarat A nu fie pierdute, pentru casfi poata rodi cu imbelpgare in brazdele cele adanci ale zilei de maine,ma tern a le da seci, sarbede., retezateci m'am slit 0 ma voiu silia le aduce palpitande de vieara pe ogorul neamului romanese.

Page 31: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

30 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

FONDUL BA SMULUI

In literatura poporanti basmul ocupa intocmai ace1a0 loc ca ro-manul In literatura cea cultá, 0 de aceea unii le cuprind pe amfindouàsub aceea0 rubria de ficliune o caracteristicA cu desavar9ire ne-corectà. Basmul, ca i romanul, reprezintà fiecare ate o realitate in

5 toath puterea cuvântului, dar dou'a foarte diferite, aproapeantagoniste.

Littré (Dict. v. Conte) zice: <dl n'y a pas de difference fondamentaleentre le conte et le roman; l'un et l'autre sont des narrationsmens n gèr es ou regardees comme telles. Tout ce qu'on peut dire,

10 c'est que conte est le terme générique puisqu'il s'applique a toutesles narrations fictives, depuis les plus courtes jusqu'aux plus longues.Le roman ne se dit que de celles-ci. Un conte de trois pages ne s'ap-pellera jamais un roman, tandis qu'un roman est, clans toute la rigueurdu mot, un conte suffisamment long. La nouv elle ne se distingue

15 pas non plus au fond du conte ou du roman. Dans l'usage ordinaire,c'est un roman de petite dimension dont le sujet est présenté commenouveau ou peu ancien, ou avec des details inconnus jusqu'ici...

Sunt minunali fiozofii a9a pozitivivti ! Pentru dân9ii inlumea intreaga nu exista nemic cleat numai raportul intre dimen-

20 siuni. Romanul e mai lung, nuvela e mai mirth, basmul e i lung 9iscurt, cfite-trele de o potriv5. minciunk (( narration mensongère )),

minciunA mai lungá, minciund mai scurta, minciunA mai a9asau a9a, iatà toatà deosebirea cea macaronica.

L'Asand deocamdatá la o parte basmul, sà ne Intrebam: romanul25 $i nuvela sunt ele minciuni? Un romancier adevArat, un Dickens, un

Balzac, un Thakeray, nu face altceva in privinla celei con-crete cleat ceea ce face algebra In privinIa aritmeticei, adica: dinceea ce In realitate ne intampina la fiecare pas ca figure sau eveni-

1) Etym.ologicum Magnum Romanie, t. HI (Bucureiti, 1893) col. 2602-2619;fragment din e Basra* (col. 2596-2652).

Studiul a fost publicat In intregime in Revista Nouii, an. VI, Nr. 10, pp. 369390, specificandu-se ca a fost cetit dinaintea M. S. Regelui in gedinta Acade-miei la 9 Aprilie 1894 s.

S *,

realitAti

».

numici

adicii:

realitalii

Page 32: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU I CULTURA. 31

mente deosebite, ImprA9tiate, individuale, romancierul abstrage tipuride figuri i tipuri de evenimente, pe cari le grupeazA apoi intocmaidupà cum ele ar fi cu putin0 de a se grupa dela sine 0 in realitate.In loc de operaciunea aritmetia: 1 -I- 1, 1 -I- 2, 1 3..., romancierul

5 ne : A + B. Oare A + B s fie o minciunA? Tot a§a face 0 nuve-listul, tratAnd un episod acolo unde romancierul trateaza o vastAtotalitate. CAnd un romancier sau un nuvelist ne-ar da tipuri false

cAnd le-ar grupa fals, numai atunci ar fi o minciuna ; dar atuncinimenea nu-i cite§te ! 0 minciunA nu poate trAi. Nu va trAi filozofia

10 pozitivistk dar romanul i nuvela vor tri, cAci ele nu sunt minciuni:ele nu fac cleat a reduce aritmetica fenomenelor la algebra tipurilor.Si dug basmul trAieqte qi el, trAie9te de cAnd e lumea, probA cA repro-duce 9i el o realitate.

Nu In lungime consistA deosebirea Intre roman sau nuvelä, de o15 parte 0 Intro basm de alta, ci mai intaiu In deosebirea sferelor res-

pective. Romanul i nuvela, IncepAnd dela Daphnis 9i Chloe oa lui Longus, incepAnd dela Satyniconulo lui Petroniu, baIncepAnd chiar dela specimene chinese, indiene, egiptene i asi-riene, apaqin numai literaturii culte, sunt creatiuni e x-

20 clusiv individual e, niciodatA o operg. colectivA anonimrta popoarelor, dupa cum este basmul. Nu e deosebire de mai scurt 9imai lung, ci este deosebire de cult sau individual §i de poporan saucolectiv. Dar aceastA deosebire de sfere nu este Inca destul de carac-teristick Un individ de geniu, un Hoffmann sau Edgar Poe, apa4i-

20 nAnd pe deplin literaturii culte, poate sà scrie totu0 un basm, fAràa trece prin aceastà literaturà poporand. (( Orlando furioso * al luiAriosto i « Gerusalemme liberata * a lui Tasso sunt lesAturi de basme,ca i multe alte opere curat individuale din veacul de mijloc sau dinalte epoce, i totu0 ele nu sunt poporane, chiar atunci cAnd sunt in-

20 spirate din popor, ceea ce trebuia sä se fi Intamplat foarte adesea.in literatura cultá, prin urmare, se poate furip basmul; el va fi

insA acolo ca o plantA exotica*, care poate sa fie frumoask poate sadupA cum este la noi, de exemplu, basmul cutare sau cutare

ie0t din fantasia lui Delavrancea. Deosebirea dark care ne preocupk.95 trebui sä consiste nu numai In sfere, ci mai ales in natura diferitA a

plea,

+

sa

Page 33: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

32 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

celor douä r a lit a i, din cari una se resfrange in roman 9i innuvelg, cealalt6 in basm.

In adevar omul, ca i alte fiin/e organice, trAie9te nu o singurà viegâ,ci dot& viea/a veghlerii i viea/a somnului.

5 Ceea ce facem noi In veghiere, ceea ce lucram, vedem, suntem, cu-get6m, este o re a lit at e; dar nu mai pulin r e alit at e, de9ide o altA natura, este ceea ce facem noi, ceea ce lucräm, vedem, sim-

cugetam in stare de somn, adica in v i s. i omul primitivcrede de o potriva, cu aceea9i tarie de convic/iune, In ambele aceste

10 r e alit a i. 4 Ca 9i copilul zice foarte bine ilustrul filolog englezSayce (Science of language, II, 290) el nu poate sa deosebeaschlimpede una de alta starea de veghiere 9i ceea ce vede in vis Ro-manul 9i nuvela oglindesc inteun mod algebraic r e alit at ea v e-g hi erii; basmul, tot intr'un mod algebraic, este o oglinda a r e a-

15 litàii visului.D. Saineanu (1st. Fib1. romfine, p. 360) zice: 4 In timpul din urma,

d. Hasdeu a expus, inteo serie de prelegeri universitare, o nonateorie despre formaliunea basmelor. Dupa d-sa, explicaliunea elemen-tului antropologic sau a miraculosului din pove9ti o poate da numal

20 visul, care, asemenea basmului, nu cunowe nici timp nici spa/iu..Astfel intr'ambele aceste elemente, fleopotriva caracterisate prinfenomenul miraculosului, n'ar exista nicio deosebireTeoria mea este nouä numai fiindcâ omenirea a uitat-o cle vreo cinci-sprezece secoli, in cursul cfirora 9tiin/a nu s'a ocupat de loc cu lite-

25 ratura poporanfi. AceastA teorie pare a se fi nAscut in 9coala neo-pla-tonica din Alexandria, 9i anume in creerul martirei Hypatia, ultima1w-a a filozofiei antice. Se 9tie, cu ce nepovestita barbarie calAii pa-triarhului Ciril sfA9iaserà in bucAli pe marea profesoara de filozofiea Museului din Alexandria, in momentul chiar Cand sublima virgina

30 se ducea a-9i face cursul despre armonia intre Platone i Aristotele..Operele ei, afarà de un fragment astronomic, au fost toate nimicitede Cara salbaticele fiare, cari cutezau a vorbi in numele lui Crist. Dinfericire, cel mai iubit elev al Hypatiei a fost tocmai un episcop cre9tin,.nobilul Synesius. Intre altele, Synesius ne-a läsat un tractat despre

35 vise s, "ncel ivvnvuov 1dyog" , pe care il inchinase magistrei

vieli:

-pm,

0.

esenliala ... *.

t

Page 34: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEII I CULTURA. 33

sale Hypatia "rij gptAoadqv §i in care spune in treacat, ca cevacunoscut dela in §coala de atunci din Alexandria, a originea mitu-rilor este in vise: "peek Toiv benvlow Greg ot inVot" (Synessiopera, Lutetiae 1623, p. 157). Ala dark daca nu teoria mea cu d'ama-runtul, ce pulin <de bout d'idêe o se datoreaza Hypatiei.

Rare ori mi se intampla a imbraIi§a vreo aserliune a lui Scho-penhauer ; dar tocmai de aceea sunt pentru mine foarte importante acelepuncte, in cari noi ne putem intalni, caci imi zic atunci eu insumi: clack*un lucru are acela§i aspect pentru un ultra-pesimist i pentru un

to ultra-optimist, este cea mai sigura dovada despre veritatea aspectului.In studiul sau Versuch fiber Geistersehn Schopenhauer zice:

o A lua visurile drept un simplu joc al cugetarii, drept nipte simpleimagini fantastice, este a fi lipsit cineva de reflexiune sau de bung.credinra, fEnd invederat ca visurile sunt cu totul altceva. Imaginile

15 pornite din fantasie aunt slabe, palide, fragmentare, unilaterale,atat de efemere incat prin fantasie noi abia in curs de cfiteva secundene putem crea in minte imaginea unui om absent. Pân i fantasiacea mai vie n'are nimic comparabil cu acea r e alit a t e p al p a-bil a (handgreifliche Wirklichkeit) pe care ne-o da visul. E cu totul

20 fals de a explica acest fenomen prin aceea Ca imaginile fantasiei suntturburate i slabite prin impresiunea produsa asupra lor de catrelumea exterioara. Chiar in lini9tea cea mai adanca a nopTii celei maiintunecoase, fantasia nu poate sa produca nimic care sa se apropiemacar de evidenla §i de corporalitatea cele o bie ctiv e ale visului

25 (obiektive Anschaulichkeit und Leibhaftigkeit des Traumes). Apoiimaginile fantasiei aunt totdeauna provocate de asocialiuni de ideisau de alte motive, i omul are conoiinVa de arbitraritatea lor ; pecand visul, din contra, ni se impune noua ca ceva de tot strain, ca olume exterioara, independinte de voinca noastra i chiar contrarie

20 voinei noastre t.Schopenhauer conchide ca omul poseda pentru vis un deosebit

organ, cc Traumorgan organul visului 0, prin care vede, aude, simte.Dar un singur organ are o singura misiune: ochii de a vedea, urechilede a auzi, mainile de a pipai, etc., pe cand organul visului intrune§te

.35 toate acestea, deci nu este un organ, ci un organism, un complex de

}),

s

*,

a

a, a

Page 35: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

34 SCRIERI LITEEARE, MORALE SI POLITICE

organe. Omul dark dupa Schopenhauer, are doua organisme deo-sebite, prin cari trilieoe In doua lumi, In doua r ealit al i: rea-litatea veghierii 0 realitatea somnului. Negre0t, prin stransa Intru-nire a ambelor organisme In ace1a0 indiv id, elemente din starea de

5 veghiere se resfrang In somn, i, vice-versa, elemente din somn sepot resfrange In starea de veghiere. Elementul cel mai importantde aceasta natura: resfrangerea somnului In ve-ghier e, este basmul, care constitue pentru om liter at ur avisulu i, o literatura intemeiatà 0 ea, ca 0 acea a veghierei, pe

10 observaIiuni, dar observaIiuni nu prin organe corporale, ci prin celaltorganism, prin o Traumorganismus s al lui Schopenhauer.

Visul insoIe9te totdeauna somnul, de0 nu totdeauna omul 0-1aduce aminte. Si este oiut de demult ea: cu cat omul e mai primitiv,mai incult, mai natura, cu atata mai bine el 10 aminteOe visul cu

15 toate amaruntele lui.Alfred Maury a scris o carte intreaga pentru a dovedi ca visul re-

zulta din impresiuni exterioare primite de corp in timpul somnului.Descartes, zice el, a fost pi§cat de un purice 0 visa ca-1 strapunge osabie. Insu0 Maury a pus pe un amic sa-1 gadile upr cu o penila pe

20 obraz pe cand dormea, 0 visa ca este torturat.Ce urmeaza de aci? In vis, ca 0 'n basm, piticul devine uria§, totul

creoe, totul se mareoe, totul ia proportiuni gigantice.Aceasta trasura caracteristica a visului, 0 ceva mai mult decal

numai a-rata, ni-o descrie cu o admirabila plasticitate urmatorul scurt25 basm romanese din colecliunea lui Ispirescu, intitulat o Sufletul s

(Legende, ed. 1872, p. 119-23):o A fost odata doi muncitori. Prieteni din copilarie, orice &eau

de munca, lucrau Impreuna, 0 niciodata nu se desparIeau. Si ca sanu eaza fara treaba, nu se codeau la niciun fel de munch' ; puneau

so mana i la una 0 la alta, numai sa nu se leneveasca. Daca intr'unloc nu &eau de munca, ei se duceau in alta parte. Si la camp, 0 inora, ei munceau la orice le iepa inainte, numai sa traiasca cinstili0 cu frica lui Dumnezeu. Mergand odata pentru munca la un sat,0 fiind timpul frumos 0 noaptea racoroasa, mersera, mersera pana

ss in revarsatul de zio. Ajunsera inteo poiana verde 0 frumoasà, cu

Page 36: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU I CULTURX 35

fel de fel de floricele; se pusera a se odihni 9i a trage cate un puiu desomn, mai cu sama ea erau i obosiIi de drum. Pe unulcum puse capul jos, il filed santul ; celalalt Insa, nu 9tiu cum, nu 9tiude ce, dara nu-1 putea fura somnul, nici cat ai da In cremene. Se in-

s toarse pe o parte, se Intoarse pe alta, sa doarma nicidecum; stranseochii cat putu, i cu toate acestea nu fu cu putfiga nici macar a aromi;parca ar fi fost cu ochii In soare. Daca vazu i vazu, se puse 9i el pebranci cu coatele pe pmfint i cu capul rezemat de maini, i priveala tovara9u1 sau cum dormea de dulce.

10 s Era jumatate de ora de cand privea el astfel; eand cleodata sescoala in sus i ramâne cu gura cascata, vazand un porumbel alb caresbura pe deasupra omului adormit 9i pe care nu-1 bagase de samapana aci. Si fiindcfi era a9a de jos, crezu ca ar putea sa-1 prinza cumane ; dara unde ! ca porumbelul, cat de bland se parea a fi, avea

15 aripi, bata-I nevoia, i sburand mai cat colea, se puse jos. Omul nostruse ia dui:4 dansul ; porumbelul sboara mai 'nainte, 9i tot astfel tre-cued livada cu floricele i cu iarba verde, pana ajunse la un crangulet.Acolo dete peste o capalana de cal, pe care ploaia i soarele o albiseca osul de filde9. Porumbelul intra pe gura, 9i sari afara prin locul

20 ochilor, mai intra 9i ie9i de mai multe ori ; apoi ie9ind se scutura i primaa se veseli, lua iara drumul ca mai 'nainte, sburand cat colea i ui-tandu-se la om ca cum i-ar fi zis: vino dupa mine; i merse 9i mersepana la o magura, unde porumbelul se inalla pan& In slava ceruluide nu-1 mai putea vedea. Omul nostru se &tea a se intoarce, cre-

25 zand cA norii au luat pe porumbel, cand deodata 11 vazu ca 9e co-boara in jocuri, iute ca o sageata ; i lila drumul inapoi pang la tova-ra9u1 ce ramasese dormind. Aci, se puse pe fruntea lui i peri. Atuncise culca i omul nostru, i indata adormi, parch' 1-ar fi lovit cinevacu muchea in cap.

30 Dupa ce 19i facura povara de somn, se sculara i se gateau a-9iurma calea, child omul pe fruntea caruia se pusese porumbelul zise:

0 Ce vis frumos am visat !4 Ce vis? i ce ai vazut? zise celalalt.

Dadusem cu mane in foc. Se facea ca eram pe o campie frumoasa95 i 101.1na de flori. Dupa ce am imblat catva, am ajuns la un palat

5

Page 37: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

36 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

numai de marmora. Am intrat acolo, 0 tqa de bine ce-mi pkea, ea cumar fi fost al meu. Am intrat pe u9a, m'am preumblat prin toate odaile,skeam pe ferestre 0 Lira intram. Era acolo ni9te scaune 0 paturinumai de matase. Oglinzi mari cu cercevele de aur, parecii poleici,

5 0 parea ca era al meu. Cu toate astea nu -tiu de ce, darn trebuia saplec. Dupa ce am mers o bucata buna de drum prin iarba verde iinalta, care da un miros de te 'mbata, am ajuns la o movila mare 0am intrat intr'insa printr'o crapatura. De pe cele ce vedeam, maweptam sa vad eine t.ie ce minune, cand collo nu gasii deck un chiup

10 d'alea marile, 0 vechiu, 0 muced, de nu-li venea sa pui maim pe el.Apoi mi-am luat inima in dinli 0 am zis: fie ce o fi: 0 am ridicat ca-pacul; and colo ce sa vezi? jaratee. Am bagat prin buzunari, amluat in caciula, am muat cat am putut a due, dar nici pomeneala nuera sa se goleasca chiupul. i n4te bani, numai de aur; 0 straluceau

15 deli lua ochii. Am plecat §i 1-am lasat aqa, -cu gand sa te gasesc i

pe tine ca sa mergem sa-1 golim; vtiu ea eream rupt de osteneala ;m'am intors pe la palat, dar n'am mai intrat in el, fiindca ma gra -beam; am ajuns de unde plecasem, apoi nu-mi aduc aminte ce ammai fkut, 0 m'am de5teptat.

20 0 Pe cand acesta 10 splinea visul, celalalt zambia. Apoi dupa cesfar0 de spus, ii zise:

5 Mai vere, ceea ce n'ai putut sa faci tu singur, aidem sa facemamandoi. Vom merge sa luam banii. Ce zici tu?

5 Da ce ma, nebun e§ti tu? Ce bani sa luam? Eu iti spusei ea25 am visat, 0 tu, tronc, te pomene§ti vorbind. Dar de unde sa iei banii?

5 Tovarapil sau ii vorbi ap de serios incat 11 incredinla 0 primisa mearga cu el, dara cam cu indoiala 0 cam ciorovaindu-se.

5 Pornira, deci, tot pe drumul ce apucase porumbelul, 0 ba ca afi una, ba ca a fi alta, ba ca tunsa, ba ca rasa, ajunsera la capkana

so de cal, 0 o arata cu degetul celui ce visase; zicandu-i:5 Iata palatul tau de marmura, in care ai umblat 0 atata te-ai

inveselit. Omul cu visul se uita cam cu coada ochiului la tovaraplsau, §i se gandi: el este nebun sau 10 rade de mine. Pana a nu apucasa mai zica ceva, se la dupa tovara§ul sau, care pornise inainte ; el

.35 era foarte hotarit a nu mai urma pe tovarapl sau daca 0-ar rade

Page 38: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU T CULTURA 37

de dfinsul mai mult, spuindu-i astfel de minciuni, 0 a se desp5rli dedansul.

4 Mai merserá insä ce merserá i ajunsera in poalele movilei. Apoiomul zise celui ce visase:

5 - Aci este.Ce este?Ei bine, comoara ... Dar, ia st5i, ce om tasi pe jumiltate.

0 Totul, dac5. vrei I era s5 zica ; darà luanduli seama, incepula glum5: ei bine, pe din doua: nu suntem noi tovar50 la mune& ?

10 0 Nu facur5 zece pa0 in crâpàtur i dgdur5 peste chiupul celvechiu, muced i mAncat de ruginä. Pfinä a nu se atinge de dfinsul,se uitara unul la altul i incepuril a rade de bucurie. In sffir0t ridi-carà i ramaserfi inmarmur4i, când vazura ea chiupul eraplin cu vfirf numai cu bani de aur ; i fiinda erau oameni de omenie,

15 impärIirà fraIe§te 0 se legal% intre darqii a fi tovar50 pAnä la moarte 0.In acest basm-v i s sau v i s-basm, basmul i visul sunt minunat de

bine caracterizate prin cele dou5 ale lor trásuri comune fundamentale:1. In vis totul capata forme mai mult cleat iperbolice: o cap6-

15n5 de cal din realitatea veghierii devine un palat in realitatea som-20 nului ; aceea0 ultra-exageraIiune in basme.

2. Ceea ce viseaz5 omul poate sä se adevereasca in starea-i deveghiere, dupt cum s'a adeverit chiupul cel cu galbeni in crfipaturamovilei ; visurile dara, oricAt de ciudate in apareffp, pot fi crezute,pot fi ceea ce Virgiliu numea vera sornnia 0, pot descoperi ceea ce

25 nu se veide sau nu se ; de aci orice popor crede in v i s e, 0 totap el crede in basme, pe Can la noi 9i pretutindeni le incepemai totdeauna prin afirmativul fost-a fost 0, ba in limba sanscritainsu0 basmul se chiam5 i t ih s a iti ha La adica 4 a§a a fost(Pott, Etym. Forsch. 211, I, P. 430).

30 PlecAnd de aci, nu' este greu de a urmari mai departe strinsulparalelism omnilateral intre v i s i intre basm ; un paralelism sdro-bitor pentru teoriile cele solare, meteorologice, etc., etc., despre ori-ginea basmului.

3. In basm, ca qi in v i s, spaliul se §terge ; dormind in Bucurqti,35 omul se viseaz5 la Paris, 0 peste o clip la New-York, tot ap precum

3

o

o

capacul

o

0ie

*, *

a

Page 39: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

38 SCRIERI LITERARE, MORALE 81 POLITICE

eroul basmului strabate ca s'ageata Oa la buricul pamfintului, pestenouk milli 9i not& tfiri, In lumea-alba 9i 'n lumea-neagd, -fad a seprea phinge de obosealfi.

4. In basm, ca si 'n v i s, se oerge nu numai spatiul, dar 9i timpul:5 In dteva minute visätorul traieoe mai multi ani ; eroina basmului

umbra' atata Indt i9i toceoe toiagul O papucii de fier, dar totu9i ajungela lel Vaal% 9i frumoasa ca 9i 'n ziva pledrii.

5. In basm, ca si 'n v i s, sborul este un mijloc foarte Indemânaticde locomotiune.

lo 6. In basm, ca si 'n v i s, omul vede zei sau dne 9i petrece cusfintii.

7. In basm, ca si 'n v s,i ne intampinA monori, cu caH ne luptarn9i pe caH mai totdeauna ii invingem.

8. In basm, ca si 'n v i s, deosebirea de limbi nu existk tori se15 Inteleg unii cu altii, ba vorbesc omene9te pana O dobitoacele.

9. In basm, ca si 'n vis, metamorfozele cele mai extravagante suntceva foarte normal.

10. In fine, In basm ea si 'n v i s, suferintele 9i nenorocirile celemai cumplite se incheie sistematic printeun bun desnodAnAnt, printr'o

zo nuntd, printr'un banchet, dci coonarul in ipnologie este o exceptiune.Nu se poate gäsi un singur element al basmului, care sa nu-9i aiba

obárqia in v i s ; 9i dacd gtiinta n'a observat Ong acum acest perfectparalelism, dad ea a alergat la tot soiul de teorii mai mult sau ma iputin absurde, dintre caH cea mai absurda este neaparat aceea a llli

25 Dr. Gaster despre naoerea basmelor din carti 9i. mai ales cartievree9t i (Lit. populard romdnd, p. 545 sqq.), cauza este d oiinta,cam totdeauna 9i cam in toate, incepe ca Don-Quixote prin excentri-citati, 9i numai la urma urmei, tot ca Don- Quixote, se podie9te 9i-9ivine in fire.

30 Toti oamenii, cei inculti insä mai viu dealt ceilatti, au visat, vi-sead O vor visa pAna la sfar§itul pamantului ; de aceea 9i basmulnu s'a nAscut inteo epocd sau intr'o tad oarecare, ci pretutindeneas'a nascut odatä cu naoerea omenirii.

St6rile psihice ale oamenilor primitivi, ca 9i ale copilului in genere,35 fiind putine 9i aproape cu acelea9i variatiuni sau asociatiuni de idei,

Page 40: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU SI CULTURX 30

visurile lor fie la Indiani, fie la Hotentoli, la Japonezi, la Ze-landezi, la oricine s'ar putea restrange la un numar foarte mar-ginit de norme comune identice, pe cari etnologii ar trebui sa le adune0 sa le grupeze, ceea ce nu s'a Mcut Inca 'Ana acum. Iata de ce 0

5 basmele se aseamana Intr'un mod a-tat de uimitor la neamurile celemai diverse, chiar atunci cfind 5i acolo unde e absolut peste putinlade a admite vreo umbra de imprumut dela neam la neam; 0 iata dece, In acela5i timp, totalitatea basmelor, fie ele indo-europene, fie tu-ranice, fie africane, fie americane sau australiene, se poate restrfinge

113 la un numar foarte marginit de norme comune identice. 0 ingenioasaincercare In aceasta privinla s'a facut de catre Hahn (Griech. Mar-chen, I, 45 sqq.), care a reu5it a Impani intregul tezaur antropologicde basme numai in patruzeci de prototipuri, ba 0 chiar patruzecisunt Inca' prea mult. Dupa indicaliunile mele, elevul meu D. C. Litzica

15 dela Scdala Normala Superioara a redus prototipurile lui Hahn laurmatoarele douazeci 5i opt:

20

25

30

35

I. a) 0 fiinIa supra-omeneasca se crisatorqte cu una umanä, pu-nand la nunta o condicie ; b) Omul calcii condi-cia 0 fiinia supra-umanail parase§te; c) Omul plead.' dupi ea 0 o regAsegte sau nu.

II. a) Barbatul lasri pe nevastii, fail nicio vinri; b) Ea il a§teaptlicu credinIä; c) Intoarcerea lui li veselia.

III. a) Copiii cei noi-nriscuti sunt furati §i duqi departe; b) Mamae acuzatfi cri i-a ucis; c) Ca urmare e pedeapsa mamei; d) Copii suntregasi/i de tatal lor 0 vine impácarea.

IV. a) 0 femeie pierde sotul care pleaca In lume 5i se insoarrt iar;b) Femeia il regasew, dar nu se poate apropia din cauza nevestei dea doua ; c) Pentru daruri minunate nevasta a doua o lasa A vie la ei;d) A 3-a noapte el o aude cum i se plange 5i o reia.

V. a) 0 virginfi cere daruri dela un bilrbat; b) II inpala de dourtori, dar a treia oar& e prinsa 0 se marita cu el.

VI. a) Parintii dorind un copil, la naqtere, din vreo cauzli, il MO-duesc dracului; b) Dracul vine la termen, dar copilul fuge; c) Draculil cauta ; d) Dracul e fnvins.

VII. 0 fata e aruncata In mare impreund cu copilul ce a nitscut,dar scapa ambii 5i se reintorc dupa catva timp la tatal fetei.

VIII. a) 0 fata de Imparat e expusa spre a fi mâncata de un mon-stru ; b) Un erou omoarä monstrul; c) Urmeaza caslitoria.

3*

Page 41: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

40 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

IX. a) 0 mama vitrega izgonqte pe fiica barbatului sin pentru eae ma' frumoasfi; b) Reumte s'o omoare; c) Un erou o gase§te moartfi,o Invie 0 pedepse§te pe vitrega.

X. a) Fratele 0 sora fug de vitrega; b) Unul sau chiar arnbii sunt5 schimbMi In fiare, dar scapa curfind de vraja 0 redevin oameni.

XI. a) Spre a face o izbanda se incearca trei frati, dar reu§e§teeel mai mit; b) Invingator, scapa pe cei mai mari; c) Aceqtia voindsa-1 piarda, spun cil ei au reu0t; d) Fratele mai mic vine travestit, sedescopere 0 ii pedepse9te.

to XII. a) Sora cea mai mica e disprquita de dotal surori mai mari;b) Apare de doua ori la curte irnbracata imparate§te; c) A 3-a oardeste recunoscuta 0 o ia de sqie fiul imparatului.

XIII. a) Doi fraii gemeni se duc spre a gasi noroc; b) Unul cadeIn pericol; c) Celfilalt alearga de-1 scapa.

15 XIV. a) Un erou omoara pe tori smeii afara de unul; b) Acesta seimelege cu mama sau sora eroului spre a-1 pierde: ea se face bolnava0-1 trimite dupa leacuri; c) Eroul scapa 04 pedepse§te.

XV. a) 0 sora arc mai mulci frmi schimbali in animale; b) Pleacadupa ei, ii gasqte 04 scapa.

20 XVI. a) Adevaratul copil sau nevasta sunt trimi0 la tata sau lamire, insMite de o sluga; b) Pe drum copilul sau nevasta, oH se rata-cesc ofi schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol; c) Ajungandla destinare, sluga traie0e ca copil oH nevasta; d) Minciuna e desco-perita 0 pedepsita.

25 XVII. a) Eronl are trei surori casatorite dupa fii de imparmischimbmi in flare; b) Eroul ii cerceteaza pe fiecare; c) Ajungand inpericol cumnmii il scapa; d) Scapand el, ii scapa 0 pe clan0i.

XVIII. Eroul nu poate capata mana iubitei decat de va executaintreprinderi grele sau va deslega enigme.

30 XIX. a) Eroul rape§te o femee cu sau fara voia ei; b) Rapireapoate sa fie sau sa nu fie urmata de casatorie.

XX. a) 0 fiiMa mai bfitrana, de natura demonica, oprWe pe ofiiMa tanara de a deschide o u§a; b) Ea nu o asculta ; c) El vrea sa oomoare, dar nu poate.

85 XXI. a) F'orla fizica a eroului este ascunsa intr'un loc; b) 0 ruda,mama, sora sau nevasta, aflfi locul, 0 demonii ii iau puterea ; c) Eroulrecapata puterea singur sau cu ajutorul nevestei daca nu e vinovata,0 pedepse§te pe culpabil.

XXII. a) Eroul scapa dela moarte ni§te flare; b) Ajungand in40 pericol, fiarele 11 scapa.

XXIII. E vorba de un pitic de o taHe extraordinara, viclean §imali/ios.

Page 42: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ESSEU $1 CULTURA 41

XXIV. a) Un tunic rfipe9te pentru erou o fan cii i-o duce; b) Pedrum pfisiirile li spun cii acasii 11 a§teaptli pericol 9i-1 Invaci cum säscape, dar sit nu spuie nimanui; c) El scapa, dar divulgã secretul ci emetamorfozat; d) Eroul sau mireasa 11 scapti.

5 XXV. a) Eroul In calkorie e silit sfi se facil slugli; b) De dotal orise aratil el sub adevfiratul chip, apoi se strivesteite; c) A treia oarrtlucrul se descopere 5i eroul i9i reia locul.

XXVI. a) Eroul prinde pe demonii In cursa ce-i pregkeau lui ;b) Ii robecte 0 le ia comorile.

lo XXVII. Un om slab, dar ciret, prin ifos face sii-i se supuni nicteforce diabolice.

XXVIII. Un om merge In infern, 0 dupil multe lupte, vine iar Inlume cu comori Fi cu nevasta.

Hahn a racut, firecte, ckeva sapki din vedere. Ap, ca srt nu15 d5m deck un singur exemplu, el a uitat cu totul acel prototip in care

o zeitate calkorqte pe parnfint pentru a pedepsi sau a rasplki peoameni ; un prototip foarte räspfindit pretutindeni 9i reprezentatadmirabil la Romani, intre altele, prin basmul # Azima callitoare 0.C5tre cele dou'azeci §i opt de prototipuri din tabelul de mai sus, cer-

20 cetkile ulterioare, negre0t, vor mai ad'aoga un numk oarecare, inorice caz nu prea insemnat, ci atunci noi vom avea fondul completal basmului, un fond atfit de mic, ci totuci susceptibil de a se mul-tiplica in mii ci mii de varianturi!

Lucrul nu este de mirare. Scribe, cel mai fecund scriitor teatral25 din timpul nostru, zicea Ca toate situaliunile cornice se reduc in ul-

tima analiza la §apte. Din acest fond de capte situaliuni, prin diferite corn-binAri §i complicgri, se nacte un milion. Cu atit §i mai lesne se poate mul-tiplica inteun mod indefinit nurnkul cel cu mult mai mare al prototipu-rilor de basme, 0 aceasta anume amestecfindu-se fiecare basm :

30 cu elemente din alte basme ;cu elemente din vieaca de veghiere, fie actualii, fie istorica ;cu elemente psihice sau fizice proprie poporului, in sanul citruia

se opereazg amestecul ;cu elemente topice sau climaterice ale fieckei pri ;

35 cu elemente arturarecti, datorite contactului clasei inculte custratul cel cult al societkii ;

Page 43: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

42 SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE

cu elemente linguistice de etimologie poporana ale fiecarui graiuin deosebi ;

cu eke altele, caH imi scapa din vedere ;§i 'n fine, astfel modificat printr'un amestec simplu sau multiplu, bas-

5 mul trece prin mo§tenire la generaiiuni viitoare, caH iara§i il mai modifica,sau trece prin imprumut la alte natiuni, unde se supune unor noi modificari.

Cat de anevoie este a descurca unele amestecuri, se poate vedeain studiul meu despre # Povestea numerelor # (Cup. d. Bdtr. II).

Uneori amestecul lesne se constata, dar totu§i ramane o enigmaio modalitatea prin care s'a putut introduce. A§a in basmul # George

cel viteaz >> din colecIiunea lui Ispirescu (Legende, p. 139) eroul bo-teaza sabia sa, punandu-i numele # B al mut ajutatorul meu *.Acest u Balmut # este invederat faimoasa sabie magica B al munga eroului epic german Siegfried (cfr. Cox, Aryan mythol. I, 292, 300).

15 Dar cum oare a patruns ea intr'un basm romanesc, auzit in Bucu-re§ti dela # Mihalache Constantinescu din mahalaua Delea-Veche s ?Urmeaza a se cerceta. Si can bataie de cap ! Sa se observe ea botezareasabillor pare a fi fost un vechiu obiceiu exclusiv germanic : sabia# Mimung u a lui Wieland, sabia # Nagling * a lui Beóvulf, sabia

21:0 # Durndart s sau # Durandal >> a lui Roland, etc. (Cfr. Schrader, Sprach-vergleichung u. Urgeschichte, p. 241).

Cu chipul acesta, unul §i acela§i prototip poate sa se transformein trei, cinci, zece, nu numai variqiuni, ci chiar basme diferite in una§i aceea§i literatura poporana. Ian de ce se cere adesea o munca co-

25 losala §i cea mai agera patrundere din partea filologului pentru adiscerne originea §i filiapunile unui basm. Prima incercare compara-tiva metodica asupra unui basm românesc, a fost monografia meadespre # Mfizarel imparat )) (Cuv. d. Bdtr. II, 567-608).

Si totu§i trecand prin fel de fel de modificari, trasurile cele caracte-SO ristice ale fiecarui basm, cateodata pana §i amginuntele, se pastreaza

uneori din secol in secol cu o minunata statornicie, gralie pe de oparte spiritului celui pretutindenea foarte staIionar §i conservatoral poporului de jos, iar pe de alta parte graTie vestmantului stereotippe care-1 are sau la care tinde.

Page 44: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ELISABETA HASDEUPorlret in uleiu, colectia Arhi. elor Statului

P

;.

710

Page 45: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE SI CRONICI

Page 46: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MICAREA LITERELOR IN EI1)

Dela anul nou incoace, ca de vreo doua luni, E§ul tinde a deveniAtenea României. Setea de literatura strabate in toate cercurile so-

noastre. Rana i municipalitatea a intrat pe calea teoriilorprecum dovede§te celebra bro§ura in favoarea gogoafelor

de matasa! Rana §i la Banque de Moldavie, care, ca §i bancele dinAdunare, nu e tocmai o banca romana, a deschis in saloanele salecursuri publice... de agio? ba de filosofie! Pân i damele s'au apucatsa urmeze nu numai la prelegeri libere, ci chiar la cursul universitarde istorie, inflacarându-se de dorinta de a auzi in ce mod e populele

10 se resbelesc ))! Pada i Jidovii nabu§ese in turma la Teatrul Nayional,nu pentru a vedea cat de natural d-1 Lupescu face pe jidan, ci pentruca sä se 'nvele a vorbi in stil nou, in care sunt scrise §i traduse aproapetoate dramele i comediile, ate s'au reprezentat in aceasta iarna ;adica cu o tandreIa )), cu oarmanta *, etc.! Rana §i vechiul redaptor

15 al (< Tribunei Românea pregate§te, se zice, o tragedie, nu din decadeleministerului d-lui Cogalniceanu, ci din catastrofele domniei lui IoniIa-imparat ! Pada dar oare mai poate fi vreo indoiala, cum Ca E§ule in adevar Atenea Romaniei?

Ori0care intamplare, fie cat de mica, serve§te, naturalminte,20 intr'un ora§ ca al nostru, intr'o Atene, cum am zis, de sujet pentru

vagabunda inspiralie a pogilor. Se §tie ca, la beneficiul d-nei M.Pascaly, d-1 B. P. flajdeu i d-1 V. Alexandrescu-Urechea au asurzitpublicul, fiecare in parte, cate cu un ,sunet. D-na Pascaly a inspirat pe

1) Lumina II, [1863],nr. 12, p. 89-104 ; III [1863], n. 13-14, p. 1-16 ; nr. 16,p. 50 58. Studiu r5mas neterminat din cauza IncetArii aparitiei Luminei. [Ed.].

cieta/iiptiinlifice,

5

pi...

Page 47: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

46 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

doi poeti-profesori. D-ra Teodorescu a reu§it sa insufle pe un poet-elev,pe d-1 Gheorghian, care, din zel, i-a durat o poezie de dot& ori mailunga, decat .sunetele profesorali. Multumitu-s'a d-ra Teodorescu cuaceasta respectabila lungime? nu §tiu. 0 alta ocazie poetica s'a iscat

a din moartea junelui Vasilie Ionescu, care sfarpa acum gimnaziul,(land cele mai frumoase sperante pentru viitor. Aproape toti doftoriinqtri au chutat pe sarmanul tanfir, fat% a-i fi putut prelungi zilele ;d-1 Negura a fost cel de pe urma. Un coleg al raposatului Ionescu,d-1 Vargolici, ale carui poezii au putut sa le admire cetitorii foaiei

10 noastre, a scris la acest prilej o condoleanta plina de foc 0 de idei.0 reproducem cu indreptarile, facute de catra insu0 autorul:

Azi pare-se ca muniiii suspina cu 'ntristareSi echo repeteaza al raurilor plans ;$i stelele in lacrimi ascund a kr oftare,

15 *i soarele in sânge Melia sa 0-a stans;

Si lina aureala cu-o trista adiereAzi pare ca. §opteqte incetinel prin flori,Ca, Vasilica draga, lfisandu-ne 'n durere,Pe-aripi de inocinta, tu catra ceruri sbori.

20 Tu sbori unde te cheama a ingerilor ceatfi ;Tu sbori, tu sbori in sanul frumosului Edem ;Tu sbori acolo unde in veci nu se arataDurere 0 tristeta, 0 umbrele nu gem.

Ca 0 o floricicfi ce 'n zori imboboce0e,25 Sorbind in sine-al noptei desfatdtor nectar;

Erai intr'o etate and totul ne zambe0e:Pe nofisprece trepte urca0 al vietei car;Cand moartea te 0 smulge din ale noastre brata ;Precum o crenguliIa se smulge de un vant ;

90 Caci Domnul chiar voise sa curme a ta vieata,Ca prin divinii arbori s'auda al tau cant.

35

Adio dar, amice, pan' oara o sa vie,Ca 0 noi toti cu tine in cer sä ne 'ntalnim;Si-acolo sa incepem in leagan de-armonie,Scaldandu-ne 'n lumina, al zeitatei imn!

Page 48: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE *I CRONICI 47

Actorii no§tri au avut 0 ei poeti ai lor, ca 0 actoriiele: gusturilesunt diferite. Pentru beneficiul comicului Lupescu un oarecare G. M.scrise un sonet cam... Pentru d-1 Pascaly rasura, din contra, o lira ade-varat poetica, lira italiana a colegului nostru Luigi Ademollo. Publicam

specimen al Parnasului auson din E§i:

De ce farmec misteriosE plin cuvantul tau,De poate 'n fundul inimeiA strabate a§a senin?

care-1i e limbajul,Pur, ginga§ 0 frumos,Ce-atata influintaIIi da preste noi toli?

Cand privesc in estaseAspectuli barbatesc,Sau mandru, sau melancolic,Sau in dureri cazut ;Incremenit eu insumiAdesea ma intreb:Ce zeu inspira voacea-0De mintea-mi desfatezi?

5 intreaga bucata, drept frumos

5 Di quale arcano fascino5 Ogni tuo detto 6 pieno,5 Perch6 nel fondo all'anima5 Trascorre si sereno ?

10 0 E quale 6 la favella5 Pura, gentile e bella,5 Per cui cotanta eserciti5 Sovra ogni cor virta ?

5 Quand'io contemplo estatico15 0 n tuo virile aspetto,

5 Or fiero, or melanconico,5 0 a impallidir costretto,5 Attonito a me stesso5 Io vo chiedendo spesso,

20 0 Qual Dio t'inspira i numeri5 Che alletano il pensier?

5 Ognun t'ascolta tacito,5 Silenzioso, intento,5 Onde poter raccogliere

25 0 11 tuo sovrano accento ;5 Ed ogni cor com'eco5 Piange e sospira teco,5 Ed obbediente e cieco5 Allor per te si fa.

30 0 Se sul tuo volto mistico5 Vivo balena un riso,5 E luce, 6 lampo rapido5 Che vien dal paradiso ;

Te-ascultam in Werei mulcomi 0 uimiti,

Cu drag spre a culegeAccentu-ti domnitor ;Ca ec, a noastre sufleteCu tine plang, suspin,

orbi in ascultareToti sunt lie supu§i.

Daca 'n fata-1,i misticaVoios ras s'a ivit ;E raza, fulger iute,Viind din paradis.

Si

Si

Page 49: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

48 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

o 0 se di pianto stillau Negli occhi ti sfavilla,o Quella e possente lacrimao Che scendo fino al cor.

5 o L'arte divina italica« Bacio d'amor t'invia4 Bravo Michele accoglilo,o Esso dal cor venia ;« Vedi ! gia Italia bella

10 4 A Romania sorella,o Nell'aureo libro artisticoo Il nome Tuo -segne.

Iar cand de plans o perlaUmide ai al ochi,E lacrima putinteCe'n suflet a destins !

Artea zfina ItalicaSarut de amor iti da ;Distins artist, prime§te-1,Din inima ie9it.Vezi ! mandra Italie,A Romaniei soil,In cartea artei d'aurNumeleli 1-au inscris !

Teatrul e§ean nu numai insufleIe§te pe poqi, romani §i italieni, ci seinsufle-mte inca el insu0 ; §i. se 'nsuflelecte nu prin suflatorul teatrului,

15 d-1 Jorj (care, ce-i dreptul, In Doi moqi nu se mullume§te a sufla dinborta sa, dupre obicei, ci iese chiar pe scenä tocmai in rolul poetuluiAerostihescu) ; nu, ci prin rege-soarele sau d-1 Pascaly. Cu ocazia ser-barii zilei unioniste de 24 Genar, artistul nostru tragic scrise in versuri nu un dialog, sau convorbire intre doua persoane, ci o polilogie

20 intre mai multe simboluri, intitlata: o Urarea i dorul României inziva de 24 Ianuarie 1863 *. Persoanele polilogiei sunt: Batranul -Oranorb sau Trecutul (noua ni se pare, ca trecutul nostru e mai de grabun boier), Mama sau Iubirea, Junele sau Progresul, o Femee sau Cre-dinIa (o, ce ratacire din partea amicului nostru Pascaly !), un copil

25 Si corul general de toate clasele din Romania: burghezi, popor, Iarani,soldali (se vede, ca poporul roman, dupre ideea poetului, e ceea ce nueste nici burghez, nici Iaran, nici soldat ; ce dara?). Polilogia se in-cepe prin frumoasa invocalie a corului:

30

o Cfinte Ieara, sa fasuneo Din Carpa-ci §i 'Ana 'n mare ;0 Sa 'mpletim flori §i cunune0 L'asta zi de sarbatoare ! *.

Page 50: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMPLETE $1 CRONIC1 49

Dela cel intaiu vers ne Incredinram, a Pascaly e un adevArat.poet; poet din acei ce # nascuntur )>, iar nu 4 fiunt #; poet prin idee,prin siml 0 prin armonie; 0 care ar fi un mare poet, srt se fi ajutatbogata naturä prin un studiu poetic. Citi-ci urmatoarele strofe ; cu-

5 vintele Mumei:

10

15

20

t Cfind vedeam ca ziva trece,t Când simleam ca' noaptea vine,t Noaptea rea cu vilntul recet Si cu viscole straine ;

4 Când vedeam bolta incinsat De steluTi scânteetoare;t Si steluIa-rni sta ascunsäcc Intr'o noapte 'ngrozitoare ;

t Pe mormântul maicei melet Rugam Domnul, cu copiii,t Sä rAsará intre stelet Steaua mândea Româniii;

o Si svAnta vAntul de ghia.p.t Ale noastre lacramioare ;o Si domnea in tara ceata...t Cand Om o zi cu soare 1 *.

Ceea ce lipse§te lui Pascaly-poet e poezia entregului ; buatile sunt,in cea mai mare parte, amiravere ; dar nimic nu le leaga intr'o unitatepoeticA. Ideile, simlimintele, armonia sunt frumoase numai intru cat

25 cercetaci strofele una cate una ; qi sublimul lor dispare de 'ndat 5. cevoili a le imbrali§a toate impreuna. Mai pe scurt vorbind, Pascaly e,ca mai mulci a10, poeli de detal, iar nu poet-compusetor. El se poateasem-ana cu un pictor, minunat in represintarea unei flori sau a uneimiqti, 0 incapaver de a crea un tablou. Acesta e defectul principal

20 al amicului nostru poet ; caci nu voim a in0ra aici pe acele secundare:

Page 51: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

50 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

mai multe repeliciuni In idei 0 'n cuvinte, precum sunt «lumina*,4 steaua *, « soarele*, etc., reaparânde la tot pasul in # Urarea 0 dorulRomfinilor *; unele « cacofonii*, precum, de pilda, e versul:

« Ca copilul la o Muma, ca natura la un soare... *;5 vers, care se incepe prin « cac* 0 se 1nchee prin « unsoare*.

Dacia nu ca poet, incai ca artist dramatic, Pascaly a 0iut sa atragala teatrul e§ean un public fabulos In analile scenei noastre. Jocul saue non-plus ultra patetic: se cunoWe ca actorul simte rolul sau, 0cateodata 11 simte chiar mai mult deck ar trebui spre a ramânea

so credincios naturii. Principalul neajuns al lui Pascaly e de a vorbiprea repede: 0 iroii gandesc mai 'nainte de a se rosti 0, prin urmare,ei nu pot vorbi in fugei ca de pe carte. Mai are d-lui pe « ei bine*, in-trebuin-cat mai la tot cuvantul, ca « Tupa-lupa 0 unui cantec (precumdirectorul trupei, comicul Balanescu, are pe « he? *). Dar cu toate

15 astea, scena romana n'a po§ezut niciodata, afara doara de neferi-citul Poni, un alt tragic ca Pascaly; 0 nu ne miram, daca publiculinneaca teatrul, de0 alegerea pieselor n'a fost tocmai cum se cade.Dramele, aproape toate, au avut un caracter medical : Orbul, Nebuna,Idiotul, Ghebosul, Oftigosul... cat pe ce era teama sa nu se reprezinte

20 boala sifiliticei! Din comedii, am vazut una singura de tot noua: « Balulmortului* al fratelui Alexandrescu-Urechea; farsa plina de spirit, darpe care indestul a laudat-o deja in nr. 10 al foaiei noastre foiletonistulQuis. Alexandrescu traduse, de asemenea din italiene0e, pe « Pamelafanciulla * a lui Goldoni, pentru beneficiul d-rei Teodorescu; insa nu

25 §tim din care cauza capul-d'opera al comicului venetian nu s'a datpe scena. Nu cuniva pentruca in « Pamela * n'are nici un rol ceva maiinsemnat artista noastra dramatica d-na Matilda Pascaly? Nu cumvapentruca In « Pamela * nu putea straluci femee§te deck dloara Teo-dorescu? Nu cumva pentruca d-1 Pascaly e regesoarele teatrului? Nu

30 cumva pentruca pe toate afiple nurnele d-lui 'al d-nei Pascaly sescriu ni-tam-ni-sam cu litere mari, pe cand poreclele celorlalIi actori,incepand dela directorul teatrului d-1 Balanescu §i pana la d-nii Po-povici-Marcovanu-Companie, abea se zaresc? Nu cumva pentrucadloara Teodorescu e domnipara, vreau sa zic pentruca d-ei n'are

35 barbat? Nu cumva pentruca... cine mai poate afla! publicul

Page 52: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

s

PAMFLETE $1 CRONICI 51

presupune de toate! Mu lt ne-am mrihni de ar fi # cumva 9 adevEtratvreunul din aceste 4 nu-cum-va *!.

Afar4 de d-1 Pascaly Vafarti de cori0i, dou4 poluri opuse ale sceneinoastre, trupa e§eanti romansa se compune din urmatorii membri:

Bdrbdtevi FemeeftiD-1 Billanescu, D-le Matilda Pascaly,

Lupescu, Meripasca,Galino, Lupeasca,Gheorghiu. Teodoreasca.

10 Fiecare din ace0i membri de ambe sexele are buntitrtlile 0 ne-ajunsurile sale ; precum: 1, d-1 1341änescu e de minune In jocuri co-rnice naive ; dar vai! d-lui niciodatg, nuli invaItt rolul, ceea ce-1 camIncura de multe ori; 0, pe deasupra, are tristul obiceiu de a se uitanecontenit la loje 0 la parter, numArAnd, pe semne, ca director al

15 teatrului, locurile ocupate 0 cele deqerte. 2, d-1 Lupescu e neimitabilIn roluri cornice bufone ; dar cateodata e bufon peste mAsurfi, precuma fost, de pild6, in Coana Chirita, efind se uita sub coada fraculuiunui Neamt 0 descoperirile sale le arata 0 publicului! 3, d-1 Galinoe foarte bun in roluri de intrigant nobil, de confidente, de doltor dra-

20 matic ; dar pronunlia d-sale nu e româneascA: cam # pute * pentruo poate*. 3, d-1 Gheorghiu are un glas de zimbru; d-lui e de suferitin rolul lui Ghiftui in Doi morti vii, de carto/or muntean In CucoanaChirila... dar nu poate cfinta, nu vorbe0e cu o Intonare naturalk0 face rea IntrebuinIare de tufoasele sale sprincene, mi§cându-le ne 'n-

25 cetat In jos 0 'n sus, Incat iti vine a-i dori o ccilcitorie sprincenata depe sceng. 5, d-na Pascaly e sublima In roluri de une femme de trenteans ; dar n'ar trebui s'o Impinga dorul de a juca pe domnipare, q'apoiar fi bine ca d-ei sa vorbeasck ceva mai repejor, iar nu: << duu-cee-saa... *6, d-na Meri§easca e unica In Cucoana Chirita, in Doi moli, in Ra-

30 murea ; dar nu e nici de cum la locul sau in roluri drarnatice de mumesuferinde : suferinIa n'are In veci volumul d-nei Meri§escu. 7, d-na Lu-peasca e minunath In roluri de drag,* i ; §i, pentru aceste roluri, nu-ilipse0e nemica. 8, dloara Teodorescu e (< prea ginga§6 *, dupa cum

Page 53: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

52 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

s'a rostit foiletonistul Quis, in cunostinIa cauzei; d-ei e mai pateticacleat d-na Pascaly; d-ei simte cu foc, cu durere, cu entuziasm...dar vorbind, deschide gura afarà din cale, incat privitorii gAndesc,cfi d-ei cascil. Ar trebui s& pomenim aici si pe copilul Anestin, care,

5 in rolurile sale mici, a stiut sa castige nu o data, cam prin obraznicie,aplaudele publicului.

A propos de scena, cata s& anunIhm ea producerea dramaticfia d-lui Alesandri, acea despre care atAta s'a vorbit si aici si la Bucu-resti, 0 Sgarcitul rasipitor *, aparu, in fine, la lumina cu sfarsitul lui

10 Februar, ca un precursor al 0 zilelor Babei *; si nu degeaba! ad inadevar, marele poet zugraveste in drama sa nestatornicia socialä aRomfinilor moderni, ce se poate asemana numai doara cu nestator-nicia fizia a Ord noastre. In politica, in literatura, in familie, ori-unde ni-am intoarce privirile injurul nostru, ne intampina 0 Zilele .

15 Babel *; cald si rece, uscat si umed, linistit si furtunos, frumos siurit, toate la un loc, un haos de contraziceri, o lips& absoluta de ca-racter! Se zice, ea scrierea d-lui Alesandri a displacut spiritelor li-berali ; tot cu asa temei noi am incredinIa, c& ea n'ar putea sa plac&spiritelor retrograde ; ce-i dreptul, 4 SgArcitul rasipitor * nu e nici li-

20 beral, nici retrograd ; el este ca 0 zilele Babei * si ca societatea noastra:fär& principii. ArOtaIi-mi pe acei ce-i numimi 0 strigoi *: in haine, inlimba, in obicee, ei sunt ca toli Romfinii dela mic pan' la mare. Caree deosebirea lor? D-voastrà ràspundeli, cfi ei Iin la proprietate, ea eiresping ecaretatea, ca ei nu se unesc cu fraternitatea. . . 0, Doamne !

25 dar unde e acel 0 liberale *, care sä nu Vila si el la proprietatea sa telle-quelle? care s'd nu-si bath slugile, sau s& nu La mai multe alte deacest soiu, Para respect de ecaretate? care sâ nu gândeasca in gAndulsOu: 0 frate, frate ; dar branza-i cu bani *? Asa numiIii retrograzi i

liberali nu pot forma la noi doted tabere, ci sau numai una, sau mii30 de mii. Ei formeazii numai o tabara, pentrucO steagul lor comun e

0 egoismul *; ei formeazO mii de mii de tabere, pentruc& egoismule lucrul cel mai individual in lume. De aceea vedem la noi, ea', de 'n-datO ce (c interesul poartà fesul * apropie pe un retrograd de un liberali vice-versa ; retrogradul nu se mai ingrijeste de ceilalIi ai sai, nici

35 liberalele nu-si mai bate capul cu amicii sal politici ; ci ei doi se

Page 54: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE I CRONICI 53

'mbraIi§eaza ca fraIi-gemeni, §i-§i dreg trebupare1e in armonie, pan' laa doa-zi, sau i mai curhnd, cand e Baba * schimba cojocul. lath stareasociala, descrisa in drama d-lui Alesandri; descrisa cum descrie nu-mai d-1 Alesandri; adica descrish maestre9te!

5 Antohi, sgarcit proprietar a 20.000 galbini In numarhtoare, InchiiInteo lacla, push sub patul sau ; trage de moarte, lasand mo§tenitorpe copilul sau de suflet, Polidor, pentru care simte o dragoste nenittr-ginifa. Polidor, libertlq In forma, benchetue9te cu amicii sai inteoodae Invecinata, prohodinduli in betie slobozenia holteiasca. Fara

40 voia sa, el trebuie sa se alieze cu un maior rusesc, pe a carui fat& acompromis-o din upritate. Militarul cu fiica-sa i nunta§ii vin de-1trag la biserica. Intorcandu-se dela ceremonie acasa, Polidor gasqtepe Antohi le§inat ci inainte-i deschisa misterioasa

Sarmanul tata! sarmanul batrAn! au murit pe mfina strainiloris (se apropie incet de canapea). Au murit tocmai In ziva... (zeirefte

sipetul deschis) In ziva cu...nu...ni...ei... Iaca banii!... un sipetplin Ian sa vedem (bagel mina in galbeni). Plin! ii plinca un sac !... Vinà 'ncoace, satulule! (trage sipetul la mijlocul scenei).Vin sa facem cunoctin/a impreuna, ca destul ati mucezit la tata (in-

20 torednd spatele la Antohi, se plena pe sipet cu lacontie). S vá mai vadeu, cum sunte-ci la fa% i eke butelci de gampanie platici? Una,

doug, trei, o sutfi, o mie !... Cine va poate numfira! ca de and sunteciInchici, v'a%i facut de cap, berbanIilor! v'Eqi inmulcit ca frunzele,

plodit ca locustele (privefte galbenii cu extaz cdntei).

25 Locuste scumpe Vaurite!Din acest sipet ce Va 'nghiteIeci-ci la aer, sburaii la soare,Sa gustam viea/a veselitoare.

(In vreme ce Polidor cdntei, Antohi, trezindu-se din lefin, intinde.30 mdna spre sipet cu ochii inchifi pipie pe leingd canapea).

Acum v'am vhzut din partea asta, sä va privesc §i din cealaltli parteca sa ma fncredintez daca patimiti de galbinare (trece dincolo de sipet

cu fafa spre Antohi vcinturd galbinii, cantand).

Vai de-acel ce galbini n'are,35 Ca mi-I prinde galbinare.

(Antohi deschide ochii fi iar j inchide, zdrind scena ce se petrecein salon. Pe urrnd ridicá capul i iar El lasei s cadet pe pernei, ca &Ind

4

gi

MO:

I... plin?...

gi

v'agi

i

fi

Page 55: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

54 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

ar fi ademenit de un vis grozav. In sfdrfit se ridica Encet cu privirea fintdla Polidor, Entinde braple gi ma sei strige, dar glasul i se curmei. Po-lidor la sfdrfitul cdntecului peck pe tat& stiu sculaf 0 riimdne Encremenit) P.

Criza scapa pe Antohi §i, spre a pedepsi pe nerecunoscAtorul Po-5 lidor, el se hotfira§te a-1 Intrece in prodigalitate, pentru ca sa nu-i

lase nemic dupa moarte. Sgarcitul se face rasipitor. Saloanele luistralucesc cu lux, fostul 4 boier ruginit 5 e frizat §i 'mbeacat dupreJournal des modes ; masa-i deschisä pentru toata lumea ; el Infiin-Teaza o orfanotrofie, salariaza pe ziari§ti ; se 'nfeaTe§te cu berbanlii,

10 ce benchetuiau mai deuna-zi cu Polidor §i care il parasira, de &and nu-Imai ajuth Antohi ; In fine, se duce la Paris cu o -CLAM', al carei barbatsingur inlesne§te ru§inea sa pentru 400 galbini.

4 Asculta-mä, Sandule. Toate Cate yezi aici §i Cate le au7i din guramea, trebue negre§it sa te mire §i chiar ea' te mahneasca! o inIeleg.

15 Tu prive§ti la mine, §i te Intrebi de sunt tot eu, vechiul tau prietenAntohi Sgarcea, adica sgarcitul cel mai neshlios de bani, care s'a lipsitin vreme de 30 ani de cele mai mici mulIemiri ale lumei?... In adevfiram fost un nebun toata vieala mea, caci m'am chinuit zi §i noapte pentruun copil nerecunoscator L., Ah,- Sandule ! numai Dumnezeu poate

20 §ti ce durere grozavil am simlit In sufletul meu, and am cunoscutadevarul !... Frate ! eu imi dam duhul, §i el canta vanturand gal-binii din sipet !... Cantu de veselie, ticalosul, langa trupul tatani-sau!...0 ! Dumnezeule ! cum de n'am murit atunce !. ..

SANDU. Ce spui frate? Nu le §-Earn aceste.25 ANTOHI. Nu le §tiai?... Apoi e bine sa nu le mai §tii, prietene,

pentruca mi-ai da dreptate, and ii-a§ spune ca, In desperarea ce m'acuprins, de mai multe ori mi-a venit sa ma 'mpu§c.

SANDU (späriat). Sa te 'mpu§ti, tu?... Fereasca-te Dumnezeude un pacat ca aista, ca nu te-or ingropa la biserica ! (in parte fdcdn-

30 dttli cruce). Sarmanul ! Pater imon o ends uranis...ANTOHI. Nu, m'am luptat cu ademenirea pacatului §i pan' acum

am scapat de el, Insa am luat o hotdrire, care ma va razbuna de ti-calosul de Polidor...

SANDU. Care hotarire?... Sa nu fie iar vr'o nebunie?35 ANTOHI. Judec-o insu§i. Cand mi-am deschis ochii la lumina, am

hotarit, desi cam tarziu poate, a incepe o vieaId noua, a ma scdlda intoate placerile lumesti pâná a nu cfidea in mormânt. Am vroit sd gustmul%umirile luxului si iatä !... priveste, Sandule... m'am aptusit.

Page 56: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE El CRONICI 55

cu stofe de matasa. Am dorit sa cunose fala yi am luat in chirie doitrimbicayi, cari pentru o suma oarecare pe lima imi trimbila meri-tele, ce nu le am, in foaia lor, in * Gogoaya patriotica a.

Gospodaria lui Polidor merge tot mai ram. El recurge la meyter-5 yugul carIilor. Insa, departe de a-i prii, ytosul 1-arunca yi mai adânc

in tina. Nu-i ramane alta, fara cat sa speculeze cu Maya. Sandu, ye-chiul amic al lui Antohi yi care era sa fie epitropul lui Polidor, e bogat.Lui Polidor ii trebuesc 800 galbini, datoriIi din aili. Maya iubeytepe Duducescu, de care a apropiat-o insuyi Polidor, pentru ca mai

10 lesne sa.-1 poata despoia in joc. Polidor supraprinde corespondinlaamoroasa a femeiei sale yi, ingrozind-o ca, la caz de refuz, va 'mpuycape Duducescu, o sileyte sa atraga in capcana pe Sandu, dandu-i ointalnire, la miezul nopTei. Polidor se pregateyte a navali asupra ama-gitului batran y'a stoarce de la el, drept rascumparare, cei 800 gal-

15 beni. Dar Sandu, plin de amicie pentru familia lui Antohi, inytiin-Ieaza despre rendez-vous pe acesta, abia revenit de la Paris. Antohimerge in locul lui Sandu. Pe de alta parte, Maya s'a inTeles cu Dudu-cescu ca s'o fure la miezul-noplei. Aya dar, se intalnesc numai An-tohi yi Polidor.

20 ANTOHI, Enya lit En mantaua sa inainteaza prin Intuneric.POLIDOR, iese din dreapta, purtdnd un pistol fi o lumdnare aprinsa.POLIDOR. Am auzit pasuri in apartamentul Mapi... (vede pe

Antohi /lira 864 cunoasca). A ! d-ta eyti Domnule Sandu?... D-taintri pe la miezul noptei la femeia mea? Imi strici casa ?... ma dezo-

25 norezi?... Si ai crezut poate ca-i scapa de mine?... ca mi-i fura ceam mai scump pe lume, nevasta yi onorul, far& sa plateyti scump oasemenea fapta?... (amenintlind). Scoate bani, ghiuj batran yi neru-yinat ce eyti!... Imi trebuie 800 de galbini... Bani, ca te ucid cape un cane (Entinde pistolul). Bani... bani!...

30 ANTOHI (descoperinduli obrazul). Ucide !!!POLIDOR (ingrozit). Tata-meu! (scapa pistolul din ming).ANTOHI. Ticalosule ! (se intoarce f i iese Encet pe ufa din stdnga).POLIDOR (nebun de groaza). Tatal meu!... aici? (tremura).FECIORUL (intra pin fund). Cucoane, iata un ravay de la cuconila.

35 POLIDOR. Un ravay ? (citefte). ; Te las ca pe un nelegiuit in mustrareacugetului yi fug departe de tine pentru toata viata mea Maya !... , Maya afugit !.. , A ! innebunesc... mor !... (cade abatut En brafele feciorului) *.

4*

Page 57: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

56 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Antohi reveni dela Paris, dupa ce amanta sa 11 läsa pentru a searunca in bratele unui actor. Razbunarea e acum sfarsita: Antohisi-a cheltuit toata averea si nevrednicul Polidor nu va putea mostenidupa el, decat doara datorii. Mai rarnan cateva rufe: Antohi le da-rueste credincioasei sale slugi, lui Martin. Dar el singur, el ce va face5oare? Sunt mai multe mijloace de a-si curma suferiutele: Antohi edecis a recurge la vre-unul din ele. Tocmai atunci vine maiorul sipovesteste fuga fiicei sale din cauza lui Polidor, pe care el 1-a palmuit%a ca sa-I fi putut sili prin aceasta a iesi la duel... Antohi, satul de

10 vieata, se grabeste a primi cartelul In locul lui Polidor; si-i ucis. Candel moare in agonie, apare Polidor...

POLIDOR (afarli). Tata-meu!... tata-meu a murit!. . . (deschideufa din dreapta fi threfte pe Antohi, intinde mdinile spre el fi cade ingenunchi strigand). Tata ! Tata, iertare!

15 ANTOHI. Polidor !... tu aici, nelegiuitule !... Ai alergat ca sama vezi murind?... ai socotit ca-i gasi un sipet cu galbini?... sajoci si sa anti de bucurie?

POLIDOR (pldngdnd). Iertare !... fieli miM!ANTOHI. Mil& de un ticalos care-si vinde nevasta?... Iertare

20 unui misel care nu are euraj cleat a primi palme?... 'IAA' de un ne-legiuit ce mi-a amarit sufletul si rn-a adus acum la gura morlei?...Blastem! blastem! blastem!

TOTI ( cu frif iorare ). 0! Durnnezeule!ANTOHL (in delir de moarte). Ce mai vreci de la mine?... Beni?...

25 (rdde cu spasmuri). Ha, ha, hal. .. i-am mancat pe toil! Din toataaverea mea nu a mai ramas clironomie decat ulcica asta... si niciasta intreaga... No ! culegeli !. (aruncei ulcica pe jos de o stria, apoicade pe perne, da un gemdt lung 0 moare).

DOCTORUL. A murit!20 TOTI. A I. ..

(Polidor se scoalei turburat, dar intorccindu-se, inteilnefte pe Comi-sarul de politie).

COMISARUL (intrdnd prin dreapta). D-le Polidor, din ordinulMinistrului, te arestuesc!*

ss Acesta e scheletul dramei d-lui Alesandri. Ni este cu neputirrca areproduce, ba chiar numai a analiza aice toate frumusetile de detalale acestei insemnate produceri. Cat de nimerit sunt caracterizati

Page 58: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE I CRONICI 57

no;tri in persoanele lui Clevetici i Tribunescu; catde viu sunt zugravite batrânele noastre aristocrate in Contesa, mai cuseama in scene de'ntre ea 0 Ischiuzarliu ; cat de fin e tabloul, In careRufinescu indeamna pe femeia sa a face amor cu Antohi i in careAntohi se prinde in latul Rufineascg. Patin naturali, se 'fftelege pentrutam noastrk sunt numai personajurile lui Martin, al doftorului Vallui Sandu: ele-s prea nobile In mijlocul conruptei noastre societati I0 sluga credincioask un medic devotat, un arnic sincer... sunt lanoi ca umbra pierduta a lui Peter Schlemil, pe care ar trebui s'o cau-

l() tam in pustiitatile Tibetului! Astfel, In loc de a Invinovati pe d-1Alesandri de a pinge starea noastra sociala cu culori prea negre (pre-cum facea an-ter <<Ateneul Roman* al lui V. Alesandrescu, aproposde Clepetici, Demagogul i Rusaliile n satul lui Cremene), noi 1-am acuzamai de grab de a fi Inca prea bland pentru o gre§elile* noastre.

Is Studiand Repertorul Dramatic al d-lui Alesandri, cu mahnire aminsemnat aproape in toate piesele d-sale o mare eroare artistica, carese pare a fi devenit pentru d-lui ca o a doua natura: patima de a scrienu curat romanqte, ci in zece limbi. In Iorgu de la Sadagura auzitipe Chiufaloglu:

20 o Ma psichi mu, Zoilei, nu m'ai . . ;

pe((Gewalt ! nu lesali. . . *;

conversatiunea intre NeamtulNeampil : Liebe Gachitzchen I du bist mein Leben 1

((Gal* : Pour toujour.s I *Creditorii apar unul dupa altul, de 'ntai un croitor francez:

(( Comment? para?. . . 0 I oui ; vrem para. . . *;un ciubotar neamt:

o Saperment ! das ist gut. . . ;

30 un tutungiu armean:Sarut muna la dumneata . . . ;

un cofetar grec:o Polla cala. . .

un drojcar lipovan:35 0 Cocong, platefte la mine dva galbine pe drojca. . . *.

quasi-pub1ic4tii

s

Ingelato .

IIic:

0 Gahila:(4

25

In

# s

* ;

Page 59: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

58 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

In Ictfii in Carnapal, in Rdmeiyagul, In Piatra din casci, in Doi morti,In Chir Zuliaridi, etc. aceea§i babilonie, fie-ni ienat cuvantul, carenu e nici de cum comica, caci, de s'ar cuprinde comismul in atata,apoi ar putea deveni Moliere sau Goldoni a coup de diction-

5 naire ; care e i mai pulin caracteristica, caci caracterele sunt, firWe,ceea ce nu-i oscur ; §i. care e bung numai doara ca limba cartaginezaIn Poenulus lui Plant, pentru a prezinta o materie de disculie eru-diVlor de peste doug mii de ani! Nici Sgarcitul rasipitor n'a scapat,din nenorocire, de aceasta macula. Maiorul, socrul lui Polidor, vor-

10 be§te ruse§te i inch vorbe§te inteo ruseasca ce n'ar putea s'o in-Ieleaga un Rus, iar cu atat mai vartos un Roman:

e A / zclrasti, brat+ . . zdarovP . . .

In curand va ie§i de sub tipar, din tipografia Bermann-Pilecki, adoua ediliune a 0 Doinelor i lacramioarelor piatra angulara a ne-

15 murirei d-lui Alesandri, i care 1-ar pastra in memoria viitoarei Ro-manii, chiar sa nu fi scris Repertorul dramatic 3. D-1 Alesandri e lanoi parinte §i. cap al poeziei nalionale, bazate pe studiul acelei po-porane; este ceea ce mitropolitul Dosotei e In privirea muzei reli-gioase, Beldiman in a epopeei, Conachi in a lirei anacreontice, Boliac

20 in a versurilor antice, Bolintineanu In a tabloanelor cavalere§ti, Do-nici In a fabulei... D-1 Alesandri e mare poet, dar nu cel mai mare,precum Ii numesc unii; fiindca d-lui n'a imbral4at deck un singurram din ale poeziei. D-1 Alesandri e mare, ca unul ce-i creator In sferasa, nu imitator, ca Grandea dar acea sfera este abia o mica

20 parte din ale campului poetic ; din acel camp atat de intins, hick unnou geniu ori-§i-cand va gasi in el o e1ina, neatinsa de munca inain-ta§ilor ; precum la Romani, bun'oara, e de a se crea de acum inaintepoezia filosofica, in care sa se rasfranga nu entuziasmul religios, nuistoria trecutului, nu superficialitatea amoarei, etc.; ci sublimele pro-

30 funditaii ale metafizicei. Zicand ca d.-1 Alesandri nu e poetul romancel mai mare, nu zic prin aceasta c'am fi avand vr'un altul, care sa-1covar§easca. Donici, Boliac, Dosotei, Conachi, etc.,. e fiecare in partedeopotriva mare In propria sa regiune, fara concurenla cucaci nu e cu putinta a se intrece acei ce papsc pe cái deosebite

35 neatarnate. Nu e drept a crede, de asemenea, precum facea in 1856

ori-O-cine

*,

4

§'altii;

§i

e a

ceilalti;

Page 60: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE SI CRONICI 59

d-1 C. Rosetti, a propos de prima ed4iune a it Doinelor i lacramioa-relor 2, cum ea numai d-1 Alesandri a scris 4 poezii romane0i pentru

numai d-lui a reprezintat 4 tipul national s. Au duio0i badila0gingagele lelite formeaza tot poporul roman? Un istoric sau un ar-

s cheolog, ca Boliac i Bolintineanu, au nu sunt ei Romani, unde nus'au inspirat de frunza verde? Un teolog, ca Dosotei, oare nu esteRoman, fiindca a lucrat inteun cerc poetic, de tot strain §ezatoarilorsatene? Un poet filosof nu va fi el Roman, zugravind ideile i pati-mele, fie subiective, fie obiective, nascute i crescute inteo atmosfera

to mai presus de acea a cotunelor?Mic§urand, astfel, rolul d-lui Alesandri in intindere, noi ii marim

In In1lime. Ramul d-sale poetic nu e, precum an aratat, toatti poeziaromana, dar este, fara tagada, prototipul i microcosmul ei, intocmaicum 1) taranul e in privirea tuturor celorlalte stari sociale. Taranulnu se face din istoric. din archeolog, din teolog, din filosof ... nu ;ci vice-versa, istoricii, archeologii, teologii. filosofii. etc., se fac dinOran. Taranul cuprinde 'n mintea i 'n sufletul su toate elementelecan infloresc apoi n cultura ; dar aceste elemente se afla in el bobocindin naivitatea Ior primitiva. s Poezia vulgara creatorul ffloso-

20 fiei istoriei Vicopoezia vulgara e germele tuturor cuno0inti1or umanefizice i metafizice, insa ea este un germe, in care se simte numaiceea ce mai in urma e menit a fi oiut S. Poezia vulgara e o enciclo-pedie, vadind ce este intregul unui popor prin acea fire a sa, pe careimprejurarile pot s'o ascunda sau sa 'ntunece, far' sa fie in stare ca

25 3'0 §tearga. VreIi sa aflap daca Romanul, Romfinul cum 1-a facutsfantul Dumnezeu, e din natura atat de domol, precum ni se pare elin cercustancele de faIa? ascultati cantarile Iaranului, citiçi Doineled-lui Alesandri... i Oe vor raspunde: nu! Dorili sa tii, daca corum-perea noastra de astazi e urmarea tinderilor naVonale fire0i? intrebaIi

90 pe Iaranul sau pe d-1 Alesandri, i ei vor Intampina in sublime versuri:ba ! Precum d'asupra leaganului copilului Crist stralucea steaua con-ducatoare a regilor-magi; steaua, care prevestea ca pruncul va fizeu ; tot a§a In s racramioarele neamului roman se 'ntrevede o dulce

1) In text: cc ca* [Ed.]

*,

Ca

0

*,zice

*

Page 61: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

60 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

lucoare, o mica scantee, din care acel ce o zareoe deduce viitoareanoastra marime in tiinçe, in arte, in moravuri, in toate ! A ni desco-peri acea lumina, este misia unui mare geniu: d-1 Alesandri ni-a des-coperit-o.

5 Am spus, pare-mi-se, ca d-1 Alesandri, in ramul sau poetic, n'aravea rivali sau avalmi 5, cum zicea raposatul Pogor in traducereaEnriadei. Spus-o-am? Atunci am gre0t. D-1 Alesandri are un aPalmcat-colea, i pentru poezia nalionala i pentru genul dramatic, inpersoana d-lui G. Asachi, precum dovedesc pipait, matematice0e,

10 Mitt apel, doua opuri ieOte la lumina de vr'o cateva saptamani: Ca-lendarul Albinei i Petru Rareg. Petru Rareg rivalizeaza cu Sgdrcitulrdsipitor pe -acute ; Calendarul e mai indraznev el love§te DoineleIn fata i NM sfiala, prin o poezie La D. V. Alesandri :

Versul, care 'ntaia oara a sunat in Romanie15 Pe-alauta, ce de secoli far& coarde a fost ramas,

Spre-aminti a patrii fapte 0 a doinei armonie,Dupre metrul, care Muza 1-a dictat de pe Parnas,Va trai atatea timpuri cat Pionul, petros munteIntre nouri ina4a-va maestoasa a lui frunte.

20 De0 cantul a lui Omer purtä cea intai cununa,El nu 'ntuneca pe Pindar, nici a lui Alceos ton,Infocatele suspinuri i cuvintele 'nca sunaA Safei inamorate i a lui Anacreon;Nici intr'a Greciei lane a brilat numai Elena,

25 Pe eroi i pe filosofi n'a produs numai Atena.

Mai 'nainte de Achiles 0 de falange SpartaneVieluit-au eroi, cari impleau in timpul lorPrin virtute, 'n/elepciune 9i prin fapte milianeLumea toata de esemple, de mirare §i lucor ;

SO Ins& geniile-acele, demne chiar de nemurire,Zac uitate, ca poeta n'a lasat de ele oire.

i alp

S

Page 62: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

5

PAMPLETE SI CRONICI 61

Tu, in cAruia sin zeul au aprins sfinta scfintee,SA dai faptelor prin MuzA traiul cel nemuritor,Intre teme inmiite nu-i afla mai nalta-idee,De aceea ce dicteazfi sfintul patriei amor.A strAbunilor virtute deci prin versul tAu sa 'nvie,Ca nepoIilor d'esemplu 0 de glorie sA fie.

Un cititor de # Calendare * nu va insemna, prubaminte, in poeziad-lui Asachi, deck sau ordinarele gre§eli gramaticale ale 0 Albinei *:maestoasa a lui frunte, En cdruia sin ; sau unele neologisme de prisos,

10 precum a brila ; sau unele ambiguitfili ciudate, de pile% :u Intre teme Enmiite nu-i afla mai naltd-idee) ) ;

de unde s'ar putea incheia, ca teama sau frica este izvorul ideilor celorinalte; sau se vor intreba cu nedumerire pe sine insu§i, daca falangelespartane ale lui Asachi au vr'o inrudire cu falangele fanariote ale tre-

15 cutului nostru; sau, in fine, un a§a cititor se va pune a gfindi asupraurmAtoarelor versuri:

InsA geniile-acele, demne chiar de nemurire,Zac uitate a poeta n'a lasat de ele §tire,

vers, care ne-ar face a crede a monumentele poeziei antice se pastrau20 de ob§te in nescari poete, ceea ce ar fi produs, poate, cine mai §-tie,

0 denumirea animalelor rfimfitoare sau, dupre ortografia ardeleanA,rimdtoare. InsA poezia d-lui Asachi cuprinde in sine mai mult decâtaka. Ea este o lovire deadreptul in gloria d-lui Alesandri, cAtre carepoetul Albinei strigA a§a: # d-ta e§ti Pindar, Alceos, Safo (femeie?),

25 cAnacreon, orice vei vrea ; insA eu sunt Omer (mai 'nainte de a fiN cApatat acesta un pa§alfic?) 0 te-a§ putea intuneca: dar nu vreau! )).Iatà intelesul poeziei d-lui Asachi. In adevAr, d-lui pretinde, nu numaiin versuri, ci 0 in prozA (pag. 43 a Calendarului), a fi creatorul poe-ziei romfine, cel intfiiu poet in limba noastrA:

30 0 Ce se atinge de literatura nalionald, nirne Pa contesta, cd ea ar fiesistat inaintea anului 1809 f i 1811 (?), and la Roma s'au publicatchiar in foaea oficiale Giornale di Campidoglio, nr. 154 cele Entdiu

Page 63: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

62 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

versuri, compuse dupre regulele prosodiei de Asachi, introduse En limbaromeind...

Sarmane Costine! Nefericitule Dosotee! Voi sunteli mai noi deckd-1 Asachi. Desamagitule d. Alesandri! pleaca fruntea inaintea lui

5 Omer roman, descoperit de catre el insu0, pe cand mfile de invä-in decursul atator secole, n'au fost in stare a destainui pe

acel elin!Calendarul reproduce din Giornale di Campidoglio una din mai

sus citatele poezii ale d-lui Asachi, anume sonetul <4 la ocazia sbo-10 rului aerostatic a Madamei Blanchard in Roma, la 1811, pe cand se

arkase In cer comitul cel mare 0. Aceasta micuca producere poetic&ne pune pe ganduri. D-1 Asachi trebue sa fi fost atunci foarte tank.S'ar parea, ca, de 1-a 1nzestrat pe d-lui natura cu vr'un dar poetic,apoi e lucrul firesc ca un asemene sa se fi format, intarit, acrescut

15 intr'un interval semi-secular. E cu anevoie a crede, ca un barbat sanu faca nici chiar a§a cum face el insu0 ffind copil; ca de 'ntr'unjune poet sa iasa un om de tot prozaic; ca de 'ntr'un prelud phn desperante sa se nasca o urmare din ce in -ce mai descantatoare. Ei bine !sonetul d-lui Asachi-copil pentru Franceza Blanchard e cea mai buna

20 91, am putea zice, este unica frumoasa poezie a pretinsului nostrubay poet. Sa fie astfel toate cantarile d-sale, eu nu m'a§ sfii niciunminut de a-1 declara Petrarca Romanilor, cu aceea0 nepregetata fran-chele cu care sunt deprins a rosti opiniile i convingerile mele literare.Sonetul d-lui Asachi din 1811 e, pentru acea epoch', un cap d'opera

25 prin fond 0 prin forma. Iata-1:

Nu lint4i de-acuma ochii catre steaua infocata,Ce 1ntinde peste ceruri coama sa de rea menire:E deprinsa de mult Roma cu asemenea privire,Azi minune mult mai mare o femee ni arata.

SO Spre-a supune voei sale calea vanturilor data,Nestatornic upr aer 11 inchide 'n val subIire,Preste nouri sboara luntrea, prin asemenea urzire,Cu odorul cel mai dulce a naturei incarcata.

o.

/aTi,

Page 64: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAIIFLETE I CRONIQI 63

Inmandrit atunci Apollo de-o fiinra a§a dorita,I deschide-a lui secrete, ce-s a lumei armonie,

cu ea domnia 'mparte peste sfera cea stelita.

La pamant, de unde sboara, ea de-acum nu vrea sa vie,5 C. puternicul ei cuget mai inalt o tot invita ;

in cer de nu ajunge, este demna sa se sue.

De0 cc vie 0 0 t sue * nu sunt rime ; de0 versul:

Azi minune mult mai mare o femee in arata...

e cam pigubel; totu0 cat de departe e dela aceste sublime versurito 'Ana la pozna§a poezie catre d-1 Alesandri! Ar gandi ne9tine ca in-

suflarea poetica fu pentru d-1 Asachi numai ca o repede raza ce 1-afost luminat pe o clipa i apoi, disparand pentru totdeauna, i-a lasato imelatoare 0 vie suvenire, in puterea carei d-lui se tot crede a fi<( poet #. Explice psihologii acest minunat fenomen, mai minunat cleat

15 minunea d-nei Blanchard; noi ne grabim a trece la drama d-lui Asachi.Daca trecutul unui popor poate sa invie undeva cu culorile sale

plapande, cu repegiunea adevaratului traiu, cu spontaneea varietate araptelor, a persoanelor, a Thribajului; apoi numai doara pe scena,intr'o dramaiitoriCa, inteun Gdtz von Berlichingen sau un Lodovico

20 Moro. Romanul istoric e prea monoton, chiar sub peana unui WalterScott ; istoria proprie e prea sistematica, chiar din mana unui Barante;drama §i numai drama respinge dela sine 0 monotonia, i sistema;drama, §i numai drama e in stare a reproduce vieaça umana cum eaeste, fara a o lungi, fried a o taia in categorii, fara a o desfigura prin

25 subiectivitatea autorului. sPoezia dramatica, zicea marele Bacon,sunt acum trei secole, este o istorie vazuta: ea ni arata de falaceea ce in istorie ni se arata in trecut 0. Insa nu toate dramele isto-rice sunt drame istorice: adesea numele ne inpala.. Nu e de ajuns adialogiza un fapt, a imparli dialogul in acte i 'n scene, a presara

so id-cob n paranteze ate un cuvant a1-de se scoala 0, intra 0, 1( lese 0,

etc.; a da persoanelor nume adevarate sau quasi... nu e de ajuns atatapentru a crea o drama istorica! Pe langa adanck cuno§fiu/AA arteidramatice in genere i pe langa un mare fond nascut de gust 0 de

0

a o

Page 65: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

64 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

imaginaPune, pe langa ceea ce se cere dela tot autorul dramatic ;mai trebue studiul epocei dramatizate din toate punctele de vedere.In Petru Ram al d-lui A7achi nu vedem absolutamente niciuna dinaceste condi-Pi sine qua non. D-1 Asachi n'are thcio idee despre ceea

5 ce-i drama ca arta ; d-1 Asachi se area lipsit de orice gust gi de oriceimaginaliune ; d-1 Asachi nu cunoaoe cat de pupil timpul lui PetruRareg. Aga dar, producerea d-sale nu este drama istorica! ce-i dara ?Un x, o &time necunoscuta, in care inceputul e un monolog din 117randuri cu litere marunte ; neologismele cele mai proaspete sunt puse

10 alaturi cu arcaismele cele mai uitate, cu aprozia (vitejia), cu vinceala(biruinTa), etc. ; pranii vorbesc latinegte ; sara se afla sub o caimacarnieinterimara de trei ; razegii discuta despre republica romana ; Ruteniiehuu1j * din Bucovina sunt metamorfozap in Romani ; se citeaza.macchiavellismul §i utopia, degi cartea lui Macchiavelli se tipari deja

15 dupa intronarea lui Petru Rare i macar ca Utopia lui Toma More,apilruta atunci abia de cfiliva ani, nu se prea raspAndise Inca nici inapusul Europei ; soldaPi fac clasificarea crimelor in private gi pu-blice ; se prezinta un dentist In Moldova din inceputul sutei XVI, carepune din-P artificiali la cucoane batrAne ; se agita chestia averilor mana-

20 stiregti ; moartea domnilor se numegte e un eveniment rar in istoria Mol-dovei n ; se descrie sufrajul universal i drepturile de alegator ; top boieriimoldoveni se lauda a fi filosofi-stoici ; logofatul Trotugean striga :

Apelez in regulamentul Adunarii de a pa gi la ordinul zilei *-

Din toate astea, fara vr'o alta analiza (le jeu ne vaut pas la chan-25 delle !), va putei incredino, cä scena se petrece In anul 1863, iar

nu 1529 ; cA principalul personaj e d-1 Asachi, iar nu Petru Rare§ ;ca drama e tipografica, iar nu istorica.

Voind a rivaliza cu d-1 Alesandri, Albina a dat gi ea peste un pu-ternic rival In persoana Bondarului aste doua insecte inaripate s'au

30 Incrucipt, pentru serbarea anului nou, in aceeagi cariera bazAitoarea calendarelor, sburAnd spre nemurire, unul din regiunea celor Patru-zeci sting, altul de pe Podul vechiu. Intocmai ca gi Asachi, amiculnostru I. Adrian nu numai scoate un Cale'n-dar, ci Inca se lauda pe sineInsugi in versuri i 'n pro* uitând vechea zicatoare romaneasca

35 despre sacul cel mic. lath Vamaia poetia:

0

:

d-1

Page 66: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE $1 CRONICI 65

Draga Adriene, ai minte upara!IntrA mult mai bine inteo slujbupara,Cum fAcura 9'allii din taraful tAu,

nu hi, amice, astfel natarau;s CIL ci guvernul are mare trebuinrd

De bdieli ca tine, bldnzi fi cu ftiintd. . .

Mai iat.5. 0 fumul cadelnilei prozaice:o VA spun drept, aveam o figura cat se poate de placuta: aveam

o pereche de ochi negri, ce scAnteiau de un foc viu 0 exprimau de-l() odata amorul, simIirea, veselia, 0 tot ce va place; can't erau acoperi%i

de n4te gene stufoase 0 ineadraIi de un bran de sprAncene traseca cu (o expresie indecentd I ) pensonul; aveam o frunte lath 0 se-nina ; aveam o faIA alba 0 razatoare, pe care arks adesea sAngeletinerelei de o culoare purpurie; aveam o gura, ce juca totdeauna

15 cu zAmbetul, incununatA de un rand (nu cloud?) de mustece, ceabea infiereau, 0 ma'rginita de ne0e buze rumene naturalmente (?),sub care straluceau doua 9iruri de dinli albi ca laptele; mai purtamInca 0 un par lung, care cazAnd in bucle negre se undula pe un gatmladios... #. Frate Adriene cel bland, eel cu tiin-ta, cel viu, cel

20 amoros, eel sinnitor, cel vesel, cel placut, cel senin, cel zAmbitor,cel rumen naturalmente, cel ca laptele, cel mladios, 0 tip mai departe !Cititorii cat& sa-Ii mulIumeasca pentruca nu Ii-ai dat osteneala dea-ti descrie in amanunlime rama0la trupului; ba chiar 0 din faTata ai uitat, nu 9tiu cum, pe nepilduituli nasu§or, pe care, necum

25 sA-1 pierzi... din vedere, Inca 1-ai fi putut depinge foarte poetic: ofrumoasa curiozitate a naturii; un fel de ginga§a ciuperca trandafirie,smAloita cu artistice vine albastrii ca ceriul 0 verzi ca lunca, 0 im-podobite cu doua misterioase gaurele, In cari etc., etc., etc.

Intr'unul din o arte-cu-lele* Calendarului, d-1 Adrian se plangeso amarnic contra editorului Au, amicul nostru A. Pileski:

# ... editorul meu imi face zile fripte ca sei-i trdmit manuscripte. . . * ;

ceea ce ali putea intoarce in versuri ca ne-altele:o Editoru-mi face zile fripte. . .

# Ca sa-i tramit manuscripte . . . *.

Page 67: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

66 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

A scrie 112 pagine in-8 de poruncealei nu e tocmai lucru u9or ; vreausa zic, e cam greu a le scrie bine dela Inceput pana la sfar0t. Spiritule ca o femeie, care te indrage§te cu atat mai mult cu at mai putino curtene9ti, 0 te pacale§te de 'ndata ce vede din parteli o prea

5 mare invapaere. Ideile ne yin dela sine and nu le autam ; 0 fug delanoi, daa le voim prinde cu de-a-sila, pentru ca a le aratam apoi pu-blicului, Imbelciugate ca ursul tiganului. Aqa a patit 0 amicul nostru.In voluminosul sau Calendar vedeti, pentru cea mai mare parte, cumspiritul nu primqte nauca curte a Bondarului, cum autorul se in-

10 toarce dela vanatul ideilor cu puqca descarcata In vant ; de0 el insu0,dupa obiceiul tuturor don-juanilor 0 vanatorilor, nu contene§te ava incredinta pe a sa lege, cum ca a pus milna.

4 Prorociile vestitului minciunolog Gogopscu >> sunt, mai toate,nici dulci, nici amare, nici sarate, nici piparate; ceea ce neologi§tii

15 ar numi insipide... dar noi ne ferim de cuvinte cu doua intelesuri.Luati, bunaoara, Inceputul anului:

u Luna lama in 7 Ianuarie. Timp ghiviziu ca rochia Babei Cloanta ;frigul se parpfile9te. 0 oire insemnata face a inghete toate spiri-tele de ger 9i gazetele trag clopotele in toate partile. Craciti ce este?

20 Un nas mare a degerat. Nu beti apa in ziva de boboteaza qi obser-vati pe 5 Ianuarie... #.

Numai doara o mare saracie sau foamete de spirit va putea facepe cineva ca sa-1 caute pan' 0 in aceste randuri, precum salbateciidin Australia, de vom crede pe calatori, rananca de nevoie turet-

2,5 cele pierdute ale Europenilor, in loc de beafsteac. Nu tagaduesc Insa,a 0 In prorociile lui Gogofescu s'ar putea culege ici-colea ate o rain-ciunii nimerita, ate un diamantel stralucit chiar din mijlocul releisocietali ce-1 inconjoara: de pilda vreau a zic anume :

u Primavara va fi desghiqata qi va semana cu o duduca dela30 mahala, care iese la Copou toata inalbita: numai pe deasupra cu

lustru )).0 Branduple, ghioceii, topora0i 0 brebeneii vor rasari pe cuafiu-

rele 0 capelele cucoanelor #.4 0 fata mare face una mica )).

35 4 Neguri mari: oamenii de treaba nu se mai cunosc din intuneric >>.

Page 68: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE SI CRONICI 67

Celelalte ale Calendarului sunt ca 0 prorociile sale. Istoria portre-tului meu e o Ingfimfatà lea-tura de lucruri necrezute, pe cfind un ro-man, 0 chiar o poveste, pentru a fi bune, catii sii fie cel pu-On proba-bile. Cafeaua sultanului e slab& 0 preten0oasii ca o cafea nemleascil.

5 Bdrbaçii judecgi dupe& cap de femeie este o rapsodie nemistuith, ca 0and n'ar fi compusa din ideile proprii ale autorului. Un salon de con-versafie din anul .1862 este o rea parodie a nu-bunei produceri a ra-posatului N. Istrati: Babilonia romiineascei. Poeziile Calendarului nusunt poezii nici in lung, nici in lat, nici in fund ; Oa 0 acele traduse

10 (sunt cam multipare) au devenit sub pana Bondarului ca un covorturcesc pe dos.

Acei ce au cetit in Nr. 7 al foaiei noastre sublima poezie a lui Adrian# Mini ), un mic cap-d'oper4 kin melodia versului 0 prin profundi-tatea cugetArii, se vor intreba pe sine 11100 cu nedumerire, dacA ace1a0

15 autor a putut scrie nqte stihuri politiceiti ca acele din Calendarul :

E ro§u acest yin ca roza 'ncântatoare,Ca buza neatinsa a mândrelor fecioare !Parfumul sau cel viu simlesc cum m& imbatà

aburu-i narcotic ai mei creieri esaltà;20 Prin corpu-mi sbor fiorii de-o patima ne 'nvinsa,

D'o dulce suvenire ce nu e Inca stinsä:De draga mea iubita acesta este dorul,E dor de-al ei amor !... Traiascfi, ah! Amorul !!!...

sau:25 Cana', iubite ! Nu te 'ngrozeasc&

Nici chiar a legei aspre soma-0i ;Cfintá, 0 'n sboru-i nimic n'opreasc&A fantesiei dulci inspiralii...

sau:30 Caci eu de mult pierdui amorul femeiesc,

De mult abandonai 0 slaba lui credin-p...

stihuri nu numai WA másura, ci Inca de tot prozaice prin tabloanelelor i prin alegerea espresiilor. Nu cumva 0 Bondarul, Ca 91 rivaluleau d-1 Asachi, a fost inspirat numai o data in viea15. ? Nu cumva catre

Page 69: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

68 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

ei amandoi s'ar putea apleca cuvintele lui La Harpe: 0 on peut citerdes auteurs nés avec de très-heureuses dispositions pour la poesie,et qui pourtant n'ont jamais connu l'art d'écrire en vers *?. Nucumva unul 0 altul aunt somnambuli, cari pe 'n somn vorbesc limpede

5 inteo limba ce ei insisi nici macar iMeleg aevea? Nu voim a afirmauna ca aceasta, mai 'nainte de a vedea pe amicul nostru ajuns la aniiAlbinei . . . ba deie-i Dumnezeu a trai §i vrasta papagalului, care,dupa cum se crede, viqueste peste un secol.

D-nii Adrian, Asachi, Tautu, Sion, etc. au studiat, fara indoiala,10 regulele poeticei; dar aceasta nu este Inca a fi facut un stadia poetic,

care e folositor si pentru genii, dar apoi de tot neaparat pentru nuzic mediocritaIi, nu; pentru talente. Nu e aci locul de a infalisa des-voltari despre ceea ce e si ceea ce nu este poezia ; ne vom marginia inzice trei puncte principale, a caror necunostiMa caracterizeaza

15 aproape pe generalitatea poelilor romani: 1, ideea poetica ; 2, graiulpoetic; 3, efectul poetic ; trei stanci de capetenie, opintinde sborulversificatorilor nostri; trei greutali, nu tocmai bine simIite si inla-turate chiar in literaturile staine.

I. Dela Aristotel, ba dela filosofii indieni si pada astazi, sub toate20 schimbarile, ocurse in sfera teoriilor literare, nimeni n'a negat prima

importama a imaginaTiunii in poezie. Precum fara rmie nu poate fifilosofia, asa fara imaginmie n'ar putea fi poezia; precum filosofias'a nascut din fireasca trebuiMa a omului de a cugeta, asa poezia s'aiscat din naturala noastra tindere de a inchipui ; In fine, precum proba

25 lunatatii unei filosofii este cand ea ne induplecd, adica se verificaprin propria noastra rmionare; asa proba perfecTiei unei poezii estecand ea ne rdpefte, adica se verifica prin propria noastra imaginare.Astfel, imaginmiunea e cauza, eseMa 0 criteriul poeziei. Insa, imagi-nmia se manifesta ea oare unicaminte prin stihuri? nu! versul e nu-

30 mai cat o forma posterioara si arbitrara, in care se imbraca un fondmladios, o imagind purd sau ceea ce numim noi 0 o idee poetica 5.Cand Tasso canta in versuri:

0 ... adombrato il ciel par che s'anneriSotto un immenso nuvolo di strali... 5;

Page 70: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PANFLETE $1 CRONICI 69

cfind mitropolitul Varlaam zice in proza:

« ... sageOle acoper soarele... *;

aici versurile §i proza sunt de tot secundare. Poezia se cuprinde intabloul cerului sau al soarelui, intunecat sub norul sagetilor ; tablou

5 care ne rdpefte, facandu-ne a inchipui inaintea ochilor no§tri ceea celiinchipue§te insu§i poetul:

4 Hark, his hands the lyre explore !Bright-ey'd Fancy hovering o'er,Scatters from her pictur'd urn,

10 Thoughts that breathe, and words that burn . .. *

6 Ascultà! manile sale ating alauta! fantazia cu ochi lumino§ise pleaca asupra-i, §i raspande§te din pitoreasca-i urn& ganduri cerespira §i. cuvinte ce ard... >>.

TotuO, precum am mai spus in privirea amicului Pascaly, nu ajunge15 a avea idei poetice de detal; dqi aceasta e ori§icum mai mult decum

a nu le avea de fel: trebue ca intregul sa prezinte In unitatea sa o ideepoetica ; a§a cum este, de pilda, urmatoarea scurtula poezie a luiVacarescu, pe care lesne o puteli intoarce in proth, Para ca sa i sepiarda cat de pulin sublimul:

20

25

Intr'o gradina,Lang'o tulpina,S'afla o floareCa o lumina.S'o tai se stria',S'o las mi-e frica,Ca vine altulSi mi-o radica ».

# 0 floare luminoasa se afla langa tulpina unei gradini; de voiu taia-o,se va strica, dar imi e frica s'o las, ca, viind altul, sa nu mi-o radice 5.

30 Iata ce este imagina purei sau ideia poetied, nodul sau samburele

5

Page 71: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

70 SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE

poeziei. DesfiintaIi masura i rima aproape in toate stihurile unor d-nial-de Adrian, Asachi, Tautu, Sion... ramane proza Med un pic deamestec! vedeçi inainte-va actorul dela Bobino desbracat din hainede Imparat!

5 II. Poezia are o limb& a sa, care nu se Inchee in cadenla sauconsunanTa, ci in alegerea i gruparea cuvintelor, potrivit cu misiaartei. Aceasta chestie a fost de minune desbatuta de catre celebrulfilosof scotlandez Dugald-Stewart, al carui aducem aici lnsu0 textul,generalmente cam prea putin citat: Poetul, In producerile sale se-

10 rioase, Iinte§te a InalIa inchipuirea cititorului mai pe sus de lucrurisimlite, a-1 rapi din cercul vie-oi de toate zilele: de aceea el cata sase fereasca de ziceri triviale, de vorbe vulgare ; 0 de 'ntre expresiilelimbii sale, cari sunt deopotriva dare, sa aleaga pe acele mai puOnintrebuinlate. In a§a chip se formeza cu Incetul la toate popoarele

15 un graiu poetic, prea departat dela simplicitatea prozei, i mai pulinsupus nestatorniciilor modei, ca politicosul limbaj al ordinarei con-versaIiuni. De indata ce-1 Imbrà%ieaz poeii, proza4tii cei buni11 incunjoara, ca prea pompos pentru genul lor. Astfel, el 10 pa-streaza farmecul cat timp fiinIeaza insa0 limba ; ba Inca devine din

20 ce In ce mai placut, inaintand In vrasta: cu vremea, singur sonulcuvintelor recunoscute poetice, neatarnat de inlelesul lor, de§teaptain noi jucundele impresii, /bate de mai inainte prin opurile celemai gustate; incat iubitorul poeziei 11 aude cu mul/umire pana 0 inni§te fraze altminte neinsemnate. Limbile se deosebesc mult in

25 respectul graiului poetic. Engleza intrece fara asemanare pefranceza: zicerile sale poetice sunt atat de numeroase, incat inlesnesccalea renumelui chiar autorilor mediocri, prin singur prestigiul fo-netic. Dar poezia difere§te de proza nu numai prin cuvinte, ci Incaprin o certa a lor inoranduire, care, adoptandu-se ()data i sfinIin-

30 du-se prin cursul timpului, poetizeaza zicerilor cele mai comunepe and nimic nu darma nurul poeziei, ca un Or de cuvinte, dispuseintr'o ordine atilt de vulgara, bleat cel dintai ne face deja a pre-vedea pe acele urmatoare. 0 singurii espresie proasta desplace ; darapoi cu cat mai vartos doua asemeni, grupate In modul in care le

35 intrebuinteaza conversaliunea familiara: o aa pereche insu§e§te unei

avutiei

In

a

;

Page 72: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE SI CRONICI 71

poezii caracterul parodiei 0. Limba roman& are ea sau nu cuvintepi fraze poetice? Le are Oita pi acea irocheza! Cine nu cunoapte . fala *,4 pulberea de stele *, a cosiia aurorei*, i a spinteca aerul to, etc. alepoelilor noptri. Totupi, necum poetaptrii, ci pi barzii români cei mai-

5 renum4i cad adeseori In raceala graiului prozaic. Ce-i oare maivulgar, de pilda, cleat aceste versuri ale lui Bolintineanu:

0 Doamne-al bunataIii, esenid creatoare,De care niciodatd eu nu m'am indoit.. .

i10 Tu, ce-ai sadit in inimi speran%a pi credinla,

Ceici una feird alta nu pot a esista. . .

Noi credem, ca pentru Imbogalirea ziciunarului roman poetic, artrebui sa facem la noi ceea ce Omer, Dante, Milton Goethe, au Mutin diferite timpuri la diferite popoare: A studiem provincialismele

15 0 arcaismele, iar nu, cum fac scripisitorii noptri, ba chiar toata lumea,din patriotism 0 din culturd, neologismele pi jargonul saloanelor, carisunt oripicand pi oripiunde per excellentiam prozaice. Ape vedem, capronunlia munteneaseä pultar, dufmein, etc. e foarte placuta in versuri.Ardelenismul 4 astrucat * Intrece in poezie pe a ingropat * sau a tumor-

** mantat *. Macedonoromanii ni-ar putea da pe a lor 4 fede *, care de nue mai poetica, incai este mult mai energica &cat a noastra * credittp *.In letopiselile, in opurile lui Varlaam, Dosotei, Cantemir, am gasimii de ziceri, neglese in vorba vulgara de astazi, pi care cu eat maiales ar fi adevarate odoare in poezie...

25 III. Finis coronat opus, zice un proverb banal, pe care neologiptiiil traduc ptergand litera de pe urma a fiecarui cuvant, depi el s'arputea Intoarce pe romanie mult mai bine apa: toamna se numarabobocii. Adevarata in toate privirile, aceasta zicala e de o mie deori pi mai la locul sau in respectul artei poetice. Scopul poetului este

30 a magnetiza pe cititorul sau: dela primul vers sau cuvant se Incepegfidilitoarea sa lucrare; se Intarepte pi crepte cu tot randul mai de-parte ; se inchee pi reupepte cu ultima strofa. 0 poezie adevarat fru-moasa e aceea in care totu-i bun, nu-i vorba, dar Mai electric, apezicand, (leek totul e tocmai sfarOtul sau. De ce oare sonetul este

5*

Page 73: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

72 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cea mai placuta din formele poetice ; incat, dupa zisa lui Boileau, elar preui cat o poema? de ce? din cauza tertetului, care, prin 1nsu0planul acestui fel de poezii, intrece totdeauna in sublimitate versuriledela 1nceput. In producerile lui Béranger §i ale lui Heine, de pilda,

5 ideea este, In genere, puTin poetica; graiul, in sensul definit mai sus,e mai mult prozaic ; i, cu toate astea, ele ne incanta... prin incheerilelor. Citi/i pe toi poqii mari vechi i noi; desfrunziIi, de asemenea,deli avea o doza de rabdare, pe toi versificatorii marunli antici

moderni; i v veçi convinge deplin, ca farmecul finalului poetic10 e generalminte atat de puternic, incat adeseori el rascumpara neper-

fectiunile unei poezii intregi; ca, vice-versa, un final gre0t, rece, slab,arunca Inapoi o neagra umbra asupra versurilor precise, fie ele oricatde escelinli. Suntem dara in tot dreptul de a denumi aceasta magicaIfilana efect poetic *. Ei bine! noi, Romanii, avem versuri ate §i

15 mai &ate; insa efectul poetic ne e atat de strain, bleat, chiar in poeliicei maH, caH de ob0e au darul de a- gaci prin geniu ceea ce nu §tiuprin arte, 0 tot Inca nu o data vedeTi poezia prelungindu-se dupa ces'a sfar0t. Cine aduce aminte gingaa balada a lui Conachi:Int? un redi de dimineapP Amorul-copil strange flori: trece o copilicd

20 cautanduli pierduta mioara ; vede pe copilaqul, 11 intreaba... Amorulse teme sa nu-1 mu§te albinele i o roaga sa-1 duca cu sine acasa ; fe-tip se Indura, suspina, 11 ia la san; dar vai de ea!

Alearga pe dealuri, plânge,Se vaeta, suspinand,

25 Dar focul ei nu se stange,Ci s'adaoge arzand...Merge la parinIi acasa,Le spune ce a paIit:Pdrinfii o bleistemasd

30 Pentrucd a zdbovit !

Care final poate fi mai sublim in naivitatea sa! mai potrivit cu insu0genul poeziei! mai plin de efect poetic !... Un lucru de nemica vinede strica totul. Conachi, crezand, din nenorocire, ca n'a sfar0t Inca,urmeaza mai departe:

qi

f

nuli

Page 74: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

s

PAMFLETE $1 CRONICI 73

NacAjita biata fat5Se intoarce inapoi,Strigand: # ah, cand sa se poatàLa ale mele nevoiMoartea Fara prelungireStt vie 0 s'a m5 ial...CAci alt chip de mantuireNu am la durerea mea! )).

ha* un sfar9it peste sfar0t! un colac peste pupAzA ! Au nu era destul,to ca pArinlii sà-0 blasteme copila, pentrucd a zdbovitP Au din ing0

aceasta nu se deducea naturalmente desperarea fetei, frith ca poetuls5 nimiceascA frumuselea tabloului prin o ramurire de prisos, de su-ferit numai doar in proza?

In istoria literaturilor ne intampina prea 0 prea pulini poep,ts cari s5 fi intrunit cu desAvar0re, din and in and, inteun cap-d'opera,

aceste trei mArele Ieluri poetice: ideea, graiul, efectul; flied ca sa pre-domneasa unul in dauna desvoltArii celorlalte doutt, sau chiar stiregeascA nemarginit, in nefiinIa lor. De cele mai multe ori, ici veziprofunditatea conceperii, espreasa prin un limbaj neindestulator ; colo

20 te robe§te prestigiul cuvintelor 0 frazelor, imbrobodinde o idee derand ; mai departe, mti cu mirare ginga0a unui final, ce inchee ni§teversuri idealmente 0 verbalmente de mijloc. Dar a fi lipsit de tus-trele deodatä 0 in aceea0 mAsurA, este a nu fi poet nici catu-i negrusub unghie ; ci dom.& un stalpitor de silabe 0 alegator de consunance,

25 o specie de geometru, despre al carui ingeniu, vreau sa zic Engenierie,criticul se roste§te cu OraIiu:

(t ... versus inopes rerum, nugaeque canorae... )).lush', din norocire pentru progresul literilor, este foarte rar ca un astfelde poet des ponts-et-chaussées stt fie macar un versifictitor cum se cade:

30 pana 0 mecanicul metru ii intoarce dosul; pantt 9i copilAreasca rimAii face o opozilie parlamentarA ; precum puteti vedea in poeziile d-lorAsachi, Adrian, Sion, Tautu, etc., dela pagina 1-a pan& la cuvantulfinit ; cuvant, din care Voltaire ar fi §ters a doua silabA, lasand

Page 75: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

74 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

numai pe 4 fi AceastA judecatd este ea oare prea asprti? Bucuros oam imblAnzi, de n'ar fi ea din parte-ne e judecata cea de pe urmii i.

Am fficut un lung tractat a propos de bates, adicä a propos de Ca-lendarul Bondarului; 0 tot Inca n'am sfAr0t: ciubota e cam lungA.

5 Am aratat, cà amicul Adrian, departe de a fi poet, nici in pedeastraproza nu Oie sa fiarbA 4 Cafeaua sultanului Totu01, a fi rau cafegiu,chiar In trile tributare imperiul otoman, nu-i Inca a nu fi bun denemicA. Nu4i prieoe cafeaua, fralica: ian cearca la ce-ai ; caci, eau,trebue sti ai i tu ceva, batAr chinezesc! Satiricul Martial zice desprecaili in genere:

Sunt bona quaedam, sunt mediocria, sunt mala plura...in Calendarul d-lui Adrian sunt multe rele, sunt cAteva aa-

i-aya... este 0 o pArticicA bunk un ce-ai al autorului, o producereplina de spirit 0 insemnaTi bine, de spirit netradus ; In fine:

15 Musu Tachi Paspandachi. Viala cinovniceasca prezintk in toate re-giunile lumii, o materie bogata i interesanta pentru studiul nuve-listului. Biurocratii se infAii§eaza oriOunde cu o fizionomie propriea lor, diferia de a tuturor celorlalte clase sociale: in maniere, in trai,in costum, in limbk in idei, in siix4iminte, ba Inca i in anatomia

20 degetelor! Apucali-vk bunaoark a studia specia same0lor: au nu eprea vederat, a ei cA/i se tArAe pe pestrila fafa a pamantului,seamana ca fraci gemeni unul cu altul 0 se deosebesc ca cerul de pa-mAnt, voiam sa zic ca pamAntul de cer, de rämAAele neamului ome-nese? Acest esemplu nu e al meu; i poate tocmai de aceea II citez

25 aici, ca rezultatul unor vechi i recunoscute observaIiuni. Primul ro-manist al Franlei a zis de mult: H. est une nature d'hommes quela Civilisation obtient dans le Regne Social, comme les fleuristescréent dans le Regne vegetal, par l'éducation de la serre, une espècehibride qu'ils ne peuvent reproduire ni par semis ni par bouture.

30 Cet homme est un caissier... Aceste sunt cuvintele marelui Balzac,care nu s'a sfiit a jertfi gloriei biurocratice una din producerile salecele mai caracteristice, o adevarata galerie de portrete de pre naturà ;Cinovnicii (Les employés). Logofetii romAni sunt, poate, 0 mai curio0decAt amploicqii francezi, daca nu de alta, apoi cel pulin prin sub-

35 diviziunea lor In doua tabere neimpAcate, in vechi i noi, In oamenii

10

4 ci

toti

*.

Page 76: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE $1 CRONICI 75

cu dela, cu zapisca, cu vigapor . . . i acei cu dosar, cu memoar, cu re-primanda! in bfirbali practici i birbaIi teoreticil in acei care au ficutun curs de gramatichie la dascrtlul Iani, §i acei cari au urmat la facul-tatea de drept Para a fi sfar§it clasa intaia colegiali! etc., etc., etc.A adanci §i a scoate la ivealä acest ram zoologic este treaba unui pro-fund observator. Amicul Adrian lesne ar putea s'o facrt, judecandu-sedo pre modul in care, in Tachi Paspandachi, el descrie cateva epi-soade din biografia unui conlepist, scripisind la o mem-VA veche in

canlelariei10 MUM Tachi Paspandachi, mai inainte de a fi el ceea ce a fost mai

pe urmi, era:

... un tinerel, holtei-tomnatic, sfrijit §i perpelit ; cu nasul sau cellung; cu ochii si ghivizii; cu gura sa cea botoasi, incununati cu opiireche de muste/i ro§ietice innegrite cu muc de lumanare; cu peruca

15 sa cea castanie, roasa de vechime §i de multi pieptanituri; cu paltonulsau cel unt-de-lemniu, a crtruia cusuturi pronunlate atesta indelun-gatul sau serviciu; cu ciubotele sale cele de iuft sau teletin, lustruitecu unturi de pe§te; cu palfiria sa cea inalta, de la fabrica telalilor dinTargul-Cucului; i cu cortelul cel roqu, tovarg§ credincios, carele nu

20 paräsea bravl statornic al stipanului siu nici pe ploaie nici pe vremebuna D.

Ian ins& leafa eroului nostru, ca scriitor la unul din ministere,cre§te, prin binefacerea noului buget, dela 1.50 la 350 lei pe luni. Pas-pandachi de 'ntru 'ntai tu§e§te, i§i sufla nasul, i§i suce§te musteata:

25 toate astea ex promptu ; apoi, cu adanci precugetare, stria abona-mentul sat' la locanta Dascrtlului din Sfanta Vineri pentru reaua cua-litate a bucatelor, i§i face la croitorul Ghidali un rand de strae dupcimoda cea mai nouli, zice adio la vechile sale amante bucatarese...

4 Dar toate ca toate, orice-§i pune in minte, nu-i pirea greu de lin-30 plinit prin mijlocul lefei CELEI NOUX 9'al venitului pe sub mina;

un singur lucru ii rodea inima i nu-i venea nici cum la socotealii:PERUCA! AFURISITA DE PERUCA!!! i Paspandachi dorea cuorice pre% sa se litroseasca de aceasti tigvi moarti ce-i invilea capul,vroea s poarte §i el chicti naturali ca oameni. Insi cum 9i

25 prin ce mijloc? kart ceea ce nu putea gaci. In sfar§it, dupi ogandire de vr'o doui oare, el se opri in loc cu indoiala. Si cerc,

ceilal%i

s

colgul

Page 77: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

76 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

zise el. i luAndu-gi palaria iegi ducAndu-se intins la megiegul eau,doftorul de cai, ea si-i marturiseascA dorinta i si-1 roage de a-I ajuta&tea poate.

SA fitem, poti putem faci cefa, rispunse veterinarul ambind5 bucuros cA i se prezintli ocazia de a smulge ceva parale.

Ma rog matale, Cucoane Domnule Doftor ; da ce-i cere.Io am un alefi care faci sicor crescut por la toti cai ci uncem.

Tomita focut tare pun, her Pigpindac, chi'i finit la mini; io te multfruut si spunem la Tumilifostru, aber chindit che tomita frei portat

10 peruc di placer. Lasa gos peruc 0'i fitem cap u.

Peste doua saptamani, elegantul Tachi, inzestrat acum cu par na-tural prin puterea alifiilor veterinarului, se plimba la Copou, petrecein gradina lui ChiriI, viseazA amoruri... 0-0 gasegte o cog-cogeaVenerd nu visata, ci pipaita, tocmai in Tatarag, in persoana pastra-

15 magiului Raicu, durdulia vaduvA Pachila, care-I ademenegte cu seri-sori ca al-de

Scumpul meu draga iubite TAchica! Mai intai ea rilvagelul meusA te gAseascA cu dulce pe guri%ã, ca aflAnd CA egti silniitos sa mil bucur

eu; al doilea te ingtiinIez cA babaca i bAdia s'au dus de acasil20 nu vor veni in iastA noapte acasfi ; iar al treilea te tog sa Vii in iastil

noapte numai cleat la mine. Te agtept.A ta ve9nica

PACHITA *Villa tot prin gradina ea mai 'nainte

25 Sarmanul Paspandachi, poet din dragoste, putea oare sa nu-i ras-punzA 0 el aga:

30

35

Ingerul vieVi mele fragede !La porunca ta zeitaeu voi fi ascultAtor,

sA tii draga PachicacA sunt grabnic urm Atorde-a veni in iastA noapteprecum tu imi porunce0icad de doruii oftez foartecum nici po/i ca sA gandegti!

al tau pan la mormAntplecat i supus stint

TACHI u

gi gi

ai

Page 78: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMPLETE SI CRONICI 77

Pachila voie§te numai dealt a fi madam' Paspandachi. Vazandsuciturile iubovnicului sau, care devenise prea civiizat pentru a nudesprelui legaturile casatoriei, ea comploteaza cu tata-sau Raicu pa-stramagiu regnant i cu frate-sau Petcu pastramagiu héritier-pré-somptif: Tachi e supraprins noaptea in etacul vaduvilei I Cum a scapatbietul cinovnictq, judecaIi de pre razgandirile sale, dupa ce s'a opritdin fuga tocmai in Palestina, adica in Targul-Cucului:

Cate nenorociri Intr'o singurfi oarfi: umerii rfinici de usorii ferestei,mtmile sfingerate de spinii gardului i capul apart de piatra din

to and cfizuse jos !... &Ate pagube inteo noapte numai: pfilfiria uitatfiin iatac la Pach4a, surtucul i pantalonii bucfilele, i pantoful,pantoful CEL DE GLANT, rfimas pradfi in manile lui Petcu!. ,

Paspandachi jura acum, Inaintea perucei, u ce sta a§ezata dupgsoba ca un testamoniu al trecutului sau 0, a nu se va mai incurca

15 cu femei care au coada dupa ele o. Ina a nu iubi la fel, o! aceastanu e cu putinIa pentru ginga§a natura a junelui nostru; marginireahotaririi sale e numai ca obiectul suspinelor sa nu fie o cometa caPachita, sgt nu aibe ta%i i fra%i, sa nu seamene cu DuIcineea dela pa.stramagie. 0 atare fiinçà e Cheti sau Catti, toate deodata: i fatä

20 mare, i maritata, i vaduva cu locuinla in Petru Bacal N. 20 ;frumuse-cea u liberrt ca pasarea cerului, pe care orice vanator o poateimpu§ca cand ar voi b. Caci, eine e Catti a d-lui Adrian, ba a nuveleid-sale? Tachi o vede intr'o seal% la teatru, §i-i prapadit! Amicul sauChilipirgescu, <un patriot din cei mai liberali i mai de treaba 0, il

25 introduce a doua zi in buduarul Afroditei.

Catti sta Inca In asternut, Insa asta nu facea nimic: ea era dispusiitotdeauna a primi in orice toaleta s'ar fi aflat.

Dupfi ceremoniile obisnuite de prezentare, Chilipirgescu 10 luti in-data pfilaria i bastonul, salutfi pe Tachi cu un 6 bonjour ce fu ri-

30 postat de un 6 mersfi o recunoscfitor, i plecându-se la urechea Cattaii zise incetisor:

Ia seama, Catti ; Vain adus un boboc de smuls ; vezi de-I jumu-leste binisor.

Lasfi pe mine, räspunse ea.35 $i Chilipirgescu ie§i ducandu-se In treaba lui, lasand pe Paspan-

dachi singur inaintea Zeilei sale adorate.

ulitfi

fet9ie/i*

-

.

Page 79: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

78 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cat de mult doream A lac cunostinta matale ! incepu Catti,scoiind un picior de sub invalitoarea si lasand desvfilit sanul pe carevoluptatea se leagana cu o gralie ademenitoare.

D'apoi eu, dudu-ca mea! raspunse Tachi sclipind din ochis cu aprindere. Caci dud ai sti ingerul meu ce simIesc in mine.. , si

spre dovada te rog ceteste aceasta poezie ce am scris asta noapte infocul amorului pentru matfilula Jo.

Catti a stiut sfi-si joace rolul de minune. Dintai, ea stoarce delalesneincrezatorul nostru erou 15 zimli pentru quasi-plata a unor da-

is torfi inchipuite ; apoi 41 pofteste deseara la sine, ca s sa petrecem im-preuna *; in fine, dud Paspandachi shoal% sub vfilul intunericuluila chemarea zeului Priap ...

... cand intra in Ifiuntru, Catti sedea a lene pe canapea si se juca cufriza unui barbat ce sta lungit langa clause ; era un tank. jurnalist

15 ce studia, pe semne, in braTele frumoasei grizete vr'un articol de fond...politic. Cum zfiri pe Paspandachi, Catti se scula cu graba, merse inaintealui si oprindu-I in loc li zise incetisor :

Pentru Dumnezeu! Trichica iesi degraba. Acesta-i amantul meude care cam vorbit ; chiar acum ma certam cu el si-i spuneam sii-si

20 caute de drum ca nu-I mai iubesc. Du-te draguIl, cfici mrt tern sa nuInIeleaga ca 1-am schimbat pentru tine si sii-Ii &esti beleaua. Pestee un ceas voi fi singura si atunci poti veni.

Tachi fugea de belele ca dracul de tfimaie ; aventura din Tatarasera Inca proaspfitä in memoria sa, si deci fara a zice macar un cuvant

25 se retrase furisandu-se ca un iepure.Ceasul trecu ca o clipeall si iata-1 iarasi indfirat ; insa asta data

in camera de 'ntai era 1ntuneric, Catti nu se afla acolo si numai sluj-nice li iesi inainte intru intampinare.

Unde-i stapana-ta ?30 - S'a dus cu Cuconasul ce erea dinioare aice.

Ce fel s'a dus ; striga el manios and mi-a zis sa vin pesteun ceas ea va fi singura?

Apoi ia s'a dus ;... dar m'a lasat pe mine in locul D-sale, ziseslujnica madarandu-se inaintea lui si strangandu-I de mina cu in%eles. -

35 Of Tachitl, Tachita! Cum de m'ai uitat tu pe mine ! Nu-1i mai aduciaminte cat de mult ma iubeai cand eram spalatoriVa la Cucoana Zam-fira in Pficurari?... *

Page 80: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLRTE RI CRONICI 79

Paspandachi jura pentru a doua oara, in fala credincioasei saleperuce, a nu mai umMa dupa panghioane 0 pala;andre. De acu'nainteobiectul dragostei sale va fi numai &aril vreo fiinla statornica Oca O legiuita, Mid coada O fara datorii; mai pe scurt: o tritrelinuta.

5 A treia ispita! Norocul, ba mai bine zis nenorocirea, grabe;te Ion-plinirea dorinIei tanarului nostru. Intr'o sear& el zare9te ieOnd dinteomagazie o modista, o aborda, o intovaramte pan& la &Lisa, ti faceoarecari propuneri, O-i primit pentru o sutd de lei pe lurid. Una sutadouazeci de zile In Or Musu Tachi gusta, fara a se saturd, netulburata

to fericire a casatoriPlor.

a Intr'o zi sambata la 12 Mai In ziva sfântului Epifanie, zi ne-fasta pentru Paspandachi el tO primise leafa O dupa ce merse deliplati abonamentul mai intai pentru mancare la BAROTTY se In-toarse O pe la Nina.

15 Cand in-tea In casa, Nina cu parul valvoi O cu .hainele rupte statrantita In mijlocul odaicei O se bocea amarnic.

Ce este? ce s'a Intamplat? striga Tachi speriat de pozilia pier-duti a metresei sale.

Of ! nenorocire! Iipa ea inecandu-se in plans.20 - Dar bine ce este, Nina?

Inchipueoeli draga ca mi-a dat Madama azi sa calc o rochiede bariz a Cucoanei Titifneasca, O nu oiu cum am uitat fierul pe rochieO am ars-o. Madama s'a maniat O a Inceput a ma ()cart, eu Inca m'ammaniat O i-am raspuns, Madama s'a maniat ci mai tare: m'a luat la

22 bataie, m'a socotit Indata qi m'a dat afar& ; ba fnca m'a scos datoarecu 200 lei pentru rochia arsa, O panii-i voi plati a trimes un epistatde mi-a luat zalog toate rufele de 'mpreuna 0 cu camacile tale. O000f !vai de mine O de mine ! Ce-o sa ma fac eu acum?... Si biata femeiese izbea cu pumnii peste cap O-ci smulgea parul ca o nebuna i.

30 Tache, nu Para a ofta, deslega mica sa punguIa: a Nina se lini-ctecte, §i. trebile se statornicira iar in statu quo ante bellum *. Dar,vai ! ziva de 12 Mai n'a trecut Inca! Modista locuia pe Bahlui. Pas-pandachi se culca la ea, ca toVi acei care se culca la ele. La o oara dupamiezul noplii fluviul &pan inunda mahalaua. Cinovnicelul nostru, spre

55 a nu fi supraprins la amanta sa, ceea ce i-ar fi intunecat numele Inochii lurnii...

Page 81: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

80 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE

. se imbraci inteo clips, ie0 in cerdac, sari pe zaplazul ograzei dinvecinfitate i porni de-a incalecatele sfi se tarae Oa In capat la uscat,inainte de a apuca apa sa se Buie mai la deal. Planul &au era in-genios ! Dar tocmai and erea si se vada mantuit, un cane din ograda

5 vazand o momae ce se furipaza pe zaplaz, se repede himilind cu tur-bare: Tachi se sparie, Isi pierde echilibrul i cade ALIVANTA-PLA.-CINTA ca o broasca In mijlocul apei, Fatalitatea fatalitalilor!!!..Musu Tachi Paspandachi se boteza de a doua oara cu straie cu tot,cu SINGURELE STRAITE CE LE MAI AVEA! .

10 Asta era prea mult. Soarta Ii facea prea mare ras de dansul:dar cineva trebuie, vrand nevrand, :A se supue decretelor sale 0 sasufere cu barbalie toate ispitele ce ea le trimite!, Se scoala decidin apa nefericitul tartar murat ca un qoarece i plin de glod ca un coteiii gaseqte abia palaria ce plutea ca un dubas i tremurand de frig

15 se duce acasa plangand.Ei bine! In ce stau acum lucrurile? Straile stricate, in punga' nici

levee, 0 credit... comer/Ill se afla in criza! Cu ce se duce mane lacanIelarie? Nu-i ramane alta cleat sa alerge iar la paltonul CEL DEJUDECATA, pe care-1 aruncase cu disprel

20 Peruca primeOe acum, de0 cam tarzior! juramantul al treilea0 de pe urma al nefericitului biurocrat ; 4in vecii vecilor nu voiu maiumbla dupa femei*, fie ele vaduve, modiste, afrodite sau chiar erma-frodite ! Dar cruda lui soarta nu se mu4umeqte cu prigonirile trecute..Ea-i pregate§te chiar pentru a doua zi ultima i cea mai crunta lo-

25 vitura: Unirea Principatelor e proclamatä, Divanul e desfiinIat, ci-novnicii sai raman fara slujba cu jumatate de leafa...

Ce face oare acum la Bucureoi Musu Paspandachi? Cum traeoe,cu ce isnoave i0 mai petrece tirnpul? Nu oiu. Stiu atata ca Pachica,

Catti 0 Nina se usuc de dorul silu; ca jupan Raicu povesteoe adese-ori30 cu haz, stand In dugheana cu vecinii, patarania ibovnicului fetei sale;

ca Chilipirgescu istoriselte la cu placere aventura burlesca 0 in-placiunea prietenului sau; a canele ce 1-a spariat a turbat 0 a crapat

ca Bahluiul n'a mai avut de atunci cinstea sa boteze in glodul sfiuo persoana atat de SEMANDICOASA ca iubitul nostru Musu Tachi,

35 Papandachi!

De pre analiza de mai sus se poate judeca, cat de original 0 depläcut e Musu Tachi Paspandachi al amicului Adrian. Pana i stilul

6 , ,

o

lo.

si

to/i

si

c.

Page 82: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE V CRONICI 81

d-sale, care ar fi de tot neiertat in orice alta sfera, e maestreoe adaptatla caracterul materiei. Nimeni nu intrece pe iubitul Bondar In cu-nott9terea termenilor technice ale limbei noastre biurocratice: tars,ighemonicon, veli-glas, a prapadi Intr'un bite hodorogul, dickisele, fes-

s fesele, handilc, a propozarisi, semendicos, selemet, alivanta-placinta,etc. Toate personajele nuvelei, de asemene, sunt schiTate de minune:Chilipirgescu, Catti, Nina, Ioja, pAna 0 baba dela Tatara9, va aparinaintea ochilor palpitAnd din viaia, ca figurile triviale ale picturiiflamande. Dar chili insa§i scrierea, §i atunci nu ma indoesc, ca, din

to amoare pentru literatura pamanteana, va veIi grabi a va uni voaceacu a mea, pentru a striga catre autorul Calendarului: 8 Lasä de oparte poeziile tale... .9i lucreaza in ceea ce-i taria ta : in desdriereacinovnicimei noastre, al carei poli fi Omer... 0 nu Omer ca d-1Asachi!*.

'15 Neat, zau pacat, ca nenorocitul Tachi Paspandachi, mai inaintede a se incurca cu Pach4a, Catti §i Nina, n'a facut cuno§tiqa priete-nului nostru d-1 N. Ionescu. Aceasta singura imprejurare 1-ar fi scapatde multe belele ! Femeile, i-ar fi zis fostul redactor al TribuneiRomdne, nu sunt atAt de negre, precum 0 s'au aratat ele tie ; nu-

m mai nu le cauta, frate, nici in Tataraq, nici la Petru Bacal, nici inmahalaua Bahluiului! fa ca mine : du-te la Varatic! A§a ar fi spus,chiar din filantropie, d-1 N. Ionescu; 0 nici ar fi putut sa stea un Pas-pandachi contra unei elocin-ci tribuniane. Dar oare ce are aface Vara-ticul cu d-1 N. Ionescu ; sau, cu alte cuvinte, oare ce are a face d-I

-25 N. Ionescu cu Varaticul? Ce are a face ! poftim, intrebare ! Faceread-sale se cunoaoe din scrierile d-sale. Cum de nu oiIi, ca, din cala-toria sa la monastirea femeeasca dela Varatec, d-1 N. Ionescu aduseo multime de copii. . . 2, 3, 4, numarul precis nu 1-am aflat pAna acum...din cari o parte s'a facut cunoscuta publicului din sfAr§itul anului vechiu

o §i inceputul anului nou. DintAi, ca un 4 avant-goiit ., aparuse la lu-mina : Vico maicei Nazaria prima starigi de Varatic (1788 1814) ;de pe un manuscript anonim pástrat de maica Epghenia Negri. Apoi incurAnd: Istoria formdrii monastirei Varaticul de maica Epistimia Hagiu.

Pe titlul acestei publica-puni numele editorului, menVonat aiurea5 inteo nota, lipseoe, fiind inlocuit, nu 9tiu cum, prin urmatorul simbol:

Page 83: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

82 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

0 0 0 0 0

o 0 0 0 0 0 o

pe cari unii 11 restAlmficesc asa : zero Inmu4it prin zero sau zero adunatcu zero ; iar se mullumesc a bodogani cu nedumerire: ce de mai

5 gkuri a IntrebuinIat d-1 N. Ionescu In chestia Varaticului !Iatfi precuviintarea editorului la Viala Nazariei i la ulterioarele

reproduceri varatice :

Numele celui ce a fAcut aceasti biografie picas& a maicii Nazarieinu se stie. Dupii caracterul stilului ei, dupfi icoana scrisorei manu-

10 scriptului, ar putea prepune cineva c InsAsi maica Olimpia este au-torul. Insfi din o foaie pre/ioasfi resle.citfi Invederat dintr'o scrieremai Intins5 dictatfi, de bunfi seamfi, de maica Olimpiada, precum sidin scrierea unui Vasile Lupea, Transilvano-Chi4deanul, din 1834manuscript cunoscut sub titlu: Talpa Varaticului, i indreptat pe

15 alocurea de venerabila stare-0 cu chiar mAna sa, nu mai pulin 0 dinalte documente autentice rfimase de la maica Olimpiada, am puteaincheia cel pulin crt scurta biografie a maicei Nazariei, ce pentru In-semnfitatea ei istoricfi se dfi la lumina, n'a fost strAinA de inspirareaOlimpiadei.

20 Zicerea urrafitoare din scrierea de faIfi ar autoriza aceasta din uzinfipresupun ere :

zice nu gtiu vieaça preacuvioasei Nazariei, numai uceniça sfin-;lei-sale prea cuvioasa Olimpiada, prin carea i-au fost si aducerea gistdrgia n Varatic, tot prin prea-cuvioasa Olimpiada, f. C. b.

25 Editorul Inchinfi aceastii Vieald a prea-cuvioasei maicei Nazarieicuvioaselor mirese ale lui Hristos din s. m. Varaticul. Maica Olim-piada numia pe unii din profanii vizitatori ai lavrei sale tdlhari desuflete...

Eu unul n'am cfiutat a lua din sfAntul dominiu al Olimpiadei de-30 cat niste hArcoage ca aceasta pe care, mullimin obligenIei bine cu-

noscute a maicei stare-ce actuale si a maicei Evgenia Negri, le voi scoatepe rand la lumina spre märirea nemuritoarei Olimpiade.

Map vor zice: Da ce? tocmai din vieala cfilugfirilor si a calugfiri-/elor au ajuns RomAnii timpului acestuia de a lua cele mari pilde de

35 virtute si de evlavie ! Eu unul am temei de a crede cfi da. Ba chiarsunt incredintat cA, de si pe la mAnfistirile noastre Indeobste se ardeastfizi mai pulinfi smirnfi de cAt iarbd nicotianfi, totusi un profum deanticfi virtute romAnfi se simte acolo mai mult de cat oriunde

o o

a1ii

).

o A4ii,

Page 84: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE RI CRONIC1 83

Cine se mai poate indoi, cum ca d-1 N. Ionescu n'a furat niciunsuflet din monastirea Varaticului: sufletele sunt de ob9te prea upare0 n'au nicio valoare politico-economica. Scoaterea copiilor, tiparirealor en petit, au fost, negre0t, toata sarcina d-sale, ca viajor, tipograf

5 0 literat. Incat se atinge de IncredinIarea ca 0 antica virtute roman& *,s'ar fi pastrand pan& azi la calugarilele noastre; apoi nu ne putemrosti, mai Inainte de a ne lamuri insu0 d-1 N. Ionescu, daca cuvantulvirtute d-lui a luat In sensul latin, sau In InTelesul românesc, morali-ceoe sau fiziceOe; daca maicile 0 miresele au antiquam virtutem ro-

10 manam, sau sunt numai cat nioe femei vdrtoase, cum zice poporulnostru, in ochii carui -aria trupului e apogeul perfecliei omeneoi.FLA atunci, sfi cercetam numai interesul istoric al ambelor publica-tiuni, o scoase pe rand la lumina spre marirea numelui nemuritoareiOlimpiade *; un nume pentasilabic, care, ce-i dreptul, a fost 0 mai

15 Inainte destul de lung, far& Insa a fi vreodatii mare.D-1 Ionescu crede, bona fide, a publicaIiile d-sale despre Incepu-

turile Varaticului ar avea o corogea Insemnatate istorica. Ca editor,d-lui e lin fel de parinte ; ca parinte, d-lui fireoe 10 lauda copiii; darceea ce d-1 Ionescu a uitat sa faca, fie ca editor, fie ca parinte, este

20 de a ne harazi un singur cuvant prin care 0-0 justifice bine-raucredinta. Un tata zice: o Nu va pute0 Inchipui istelimea Costicai 1Se joac& cu carti, mananca pe carti, toate numai pe carli 0 cu carti!0 sa iasa un Voltaire !* Oricat de iperbolica e logica unui aot tata,ea este totu0 mult mai temeinica dealt aceea a d-lui Ionescu, and

25 d-lui IntrebuinIeaza zicerea o Insemnatatea istorica *, fara a-0 dovedivorba macar prin o umbra de argument ! Ipse dixit, 0 el Insu0 a zis *a coalei filosofice italice, nu e deajuns pentru a Indupleca minOlecele nedogmatice din timpul nostru. Un filolog ca Moja descoperecateva bucali, nu varatice, ci din pierduta 0 Respublica * a lui Ci-

30 cerone. S'ar parea, ca singur numele faimosului orator era o destulacheza0e de interesatewca. Mai trebuia oare sa se probeze Insemna-tatea unei astfel descoperiri? Celebrul Italian a socotit totuO, caaceasta e neaparat chiar pentru un Cicerone! D-1 Ionescu gandeoe,dinpotriva, ca maica Olimpiada n'are nevoie de o asemenea lucrare !

35 Deosebirea Intre d-1 Ionescu 0 Moja este aici, precum vedeV, tot a9ade mare, ca Intre maica Olimpiada 0 Cicerone.

Page 85: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

84 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Studiul trecutului monastirilor, 0 la noi, 0 pe aiurea, poate fimai mult sau mai pulin interesant 0 important, sau din punctul devedere istorico-filosofic, sau din acel istorico-literar, sau din acel isto-rico-archeologic ; sau, in fine, din toate-trele deodata. Ca un apza-

5 mant social, o monastire are o mai mare sau mai mica, o maibunä sau mai rea inraurire asupra spiritului 0 energiei poporului,in sanul caruia s'a desfaprat, Acesta e punctul de vedere istorico-filosofic. Ca o specie de ;coat& in care calugarii sau se Invala eiin00, ori invala pe allii ; ca o casarmci, Eqa zicand, a carei disciplina

10 permite numai ruga, munca 0 citirea ; monastirile au gramaditin chiliile lor fel de fel de produceri literare, mai vechi sau mainoui, mai de prel sau mai de rand. Acesta e punctul de vedereistorico-literar. Ca o arhiva monumentala, crescuta cateodata in cursulsecolilor, o monastire cata sa prezinte istoricului mai multe sau mai

15 puline, mai scumpe sau mai obipluite isvoare epigrafice, diplomatice,paleografice, iconografice, arhitectonice, etc., a carora desluOre aruncao mai vie sau mai slaba lumina asupra sorlilor nalionale. Acesta epunctul de vedere .istorico-arheologic. In cele mai multe cazuri, in-semnatatea filosofica, acea literal% 0 arheologica sunt intrunite ; incat

20 istoria unei antice monastiri ne infaIipaza la olalta 0 tabloul lucrariicalugarismului asupra vielii unei Ori in diferite epoce ; §i galeriileunui pre-tios muzeu §tiinlific 0 artistic. Varaticul d-lui Ionescu in-cape el oare in aceasta clasa ? sau, la adica, este el insemnat batardin unul singur din acele trei puncte de vedere istorice? Care-i inte-

25 resateala sa filosofica? Care-i acea literal% ? Care-i acea arheologica?Din cele publicate pana acuma de d-1 Ionescu, suntem plecaIi a crede,ca d-lui n'a gasit intre calugariIele dela Varatic nici prea multa filo-sofie, nici prea manina lumina, nici lucruri vechipare, vreau sa zic0 archeologice s.

30 I. Cronica monastic& arata pretutindeni aceea0 nestramutata trep-tare in urmarea fazelor: adapost pentru fedea prigonita, adapostpentru luminile primejduite, adapost pentru neputinTa sau lene. Nunumai in Europa 0 nu numai in lumea cre§tina am putea adeveriaceasta lege istorica-filosofica: mergeli in Tibet sau in India, urcali-va

35 in anticitatea Caldeii sau a Egiptului, sili vedea tot atat ! De 'ntru 'ntaiu

Page 86: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE I CRONICI 85

cultul vechi, impiedecAnd creoerea unei noi i dupmane mArtu-risiri, cei goni%i, sfinii Pauli-pusnici sau Antonii, se trag in muati,in codri, in pustiet4i ; ducAnd cu sine 0 tAinuind in umbrA evangeliul.kr: aceasta e schitul primitiv. Apoi lupteIe politice, lipsa de siguran,

5 nAvAlirile strAinilor, silesc pe oamenii papfici i cugetAtori, pe sfinçiiVasili sau Benedicli, cAuta odihna In singurAtate sau In ar-monia unei oboii, alcAtuite din o sutra de in0 cu acelea0

fiica linitii 0 a concentrArii, devine petrecerea i arma kr.IatA secundul period al istoriei monAstireOi. In sfAr0t, goana reli-

to gioasA nu mai fuIgerA; barbarii nu mai nabupsc; Iara nu mai gemede anarchie; cultura e universalminte riispAnditA i sustinuta... lace oare mai poate servi cAlugarimea? monastirile se umplu acum debecisnici i trAntori.

Apleca/i aceste trAsAturi generale &Rye Moldova in parte ; ceea ce15 aIi putea face tot a§a de bine in privirea ori0cArei alte Ittripare, ro-

mane, sau neromâne, ortodoxe, schismatice sau chiar pägine.In secolul V, ctind creoinismul nu era Inca destul de Inatrit nici

la Roma, iar cu atfit mai vfirtos pe provincii; cAnd Gotii, Gepizii,Hunii, i atAli a1ii cAtchuni stApAneau i asupreau intinderea vechei

20 Dacii; un .Niceta fund A. in ascunsul poalelor Vrancei monastireaMilcovanului 5, carea, dintAiu creoinA nedesbinata, mai inainte de na-oerea schismei; apoi papistaA in cursul mai multor sutimi de anisub numele de episcopatu milcovian; dupA un interval oarecare denefiin-tare, fu reinoird in veacul XVII de cAtre Constantin Vodtt Can-

25 temir in duhul ortodoxismului, numindu-se 5 Mira 5. Acesta e cuibulcreoinata/ii in Moldova: monastirea apostolicA. Sub Alexandru celBun, sub Stefan cel Mare, sub Petru Rare i urma9ii lor; cAnd res-meri-cele dinastice dinAuntru i incAlectaile vrajma9e din afarA, Turcii,Ungurii, Le0i, Cazacii, TAtarii, ferbeau din toate pArtile ; s'au radicat

so la fiinta sAntele locapri Neamlul, Putna, Moldov4a, Probota, etc.;in care floreau literele i artele atunci &And cAmpiile din giur easunaude strigAtele voinicilor 9i de loviturile armelor. Vorbi-vom i despreepoca a treia? Trebui-va s demonstrAm ch monastirile noastre, in-fiinlate cam incoace dela jumAtatea secolului trecut, nu mai puteau

a5 fi nici rAsadnice de credin1A, nici tArii contra vAlmilpgului politic;

a-pi

dorinli.Willa,

'n

4

6

Page 87: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

86 SCRIERI LITERARE, MORALE IN POLITICE

ci doartt una din numeroasele aplecfiri ale cuvintelor nemuritoruluiMontesquieu: Le monachisme a ce désavantage, qu'il augmente lesmauvais effets du climat, c'est-à-dire la paresse naturelle 5?

Toate astea se reportfi deopotriv i catre monastirile brtrbateqti,5 0 dare acele femee9ti, cari ptqeau pururea in o linie paralelä, de cfind

sffintul Pacomie i sorfi-sa, al carei nume de fericith memorie nu mi-1mai aduc azniute, Infiintaser4 doufi schituri pe doi tfirmi opu0 aiNilului. i femeile au apostolizat in timpul lor: dovedea Elenele,Clotildele, Pulcheriile, Nivele, Olgele, etc. ale diferitelor popoare.

10 femeile aruncau intr'o vreme, mai tfirziu, in periodul al doilea, o dulcelucoare din fundul chinoviilor ; ca Eloiza in scrisorile sale catre Abe-lard, Baudonivia in Viaia sffintei Radegunde, Hroswitha in celebrelesale incercfiri dramatice; i altele. i femeile, in fine, au faza lor mo-nasticA de e faltecismu cfind ele fac, bungoará, ca Olimpiada d-lui

15 Ionescu:

4 hat Intru acea vreme s'a Intamplat unei fiice de preot de s'a des-pfirIit de bfirbat, avfind i o fiici Ecaterina. i pe maica Ecaterinao chiamfi Bala§a, de doufi zeci i trei ani fiind cand s'a despfirtit debfirbat, dintr'un ora§ ce se nume9te Iaii. lark' Balavt, fiind plinà de

20 duhul sffint, 0 de Dumnezeu aleasfi, au venit la cillugfirie dimpreunficu fiicfi-sa Ecaterina

maicei Nazaria p. 5).

II. Care anume din clasele sociale ale veacului de mijloc eramenitfi a scapa rfim60-cele culturii greco-romane? Mirenii sau clerul?Iatá intrebarea ce-0 propune renumitul Eichhorn in istoria litera-

25 turii mijlocii. e Nu mirenii urmeaza el mai departe. Nobilii ger-mani, dispu0 numai pentru rfisboiu i pentru vfinat, desprquiau toate4 tiinele, ca pe un ce muieratic. Pozi/ia lor in lume nu cerea nici ocrqtere literarä. Pentru a efirmui un ducat, un contat sau un mar-chezat, nu trebuia nici cea mai mica invacaturg, ci numai o putere

30 fizicã, 0 intaci§are rAzboinicA, vitejia, i singura cunwit0 a ar-contologiei germane, care se capata prin deprindere... Astfel, denu lua clerul asuprfili sarcina tiin%ebor, ele ar fi dispfirut fdrà smin-teara de pe fqa pämântului. Biserica0i au urmat acestei chemfiri,infiliftind §coli pe rfingfi catedrale i pe 'n monastiri 5. Cglugfirii

*.

(Viata

e

a

a

Page 88: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMPLETE fg CRONICI 87

apuseni, zice Guizot, au fost deslelenitorii Europei *. t Pan' 0pe 'n monastirile de fete, mai adauga el a zice, studiul Iineaun kc insemnat k cercul indeletnicirilor zilnice. Monastirea delaArles, fondata de sfantul Cesarie, intrunea in sine, la inceputul se-

5 C01111111 VII, douà sute de calugarice, ocupate, pentru cea mai mareparte, cu prescrierea carIilor, fie religioase, fie profane *. DupA ceam fAcut sa vorbeasca un Eichhorn 0 un Guizot, a mai cita pe alciiar fi de prisos. SA nu ne mirAm dartt, daca in cursul timpurilor mijlociiaproape toIi InvaIaIii 0 art4tii, caláuzii vieIii inIelesale, ie§eau de

10 sub steagurile Bisericei.In Moldova, ca 0 in Germania, ca 0 in apusul Europei, calugarii

au fost, intr'o vreme, luminoasele faclii ale poporului ; numai doaraca elul mediu al nostru nalional se incepe tocmai atunci and sesfar§e§te acel al Iarilor mai inaintate in cultura 0 in fiinTarea politica.

15 Sub Alexandru cel Bun strAlucea la noi geniul lui Grigore Tamblac,stareIul Neamlului, apoi mitropolitul Sucevei 0 in fine al Chievului,unde 1-a chemat clerul rusesc, mi§cat de renumele acestui mare barbat.Tamblac rasa un insemnat numar de scrieri in limba slavona, mistuiteparte in biblioteca nen4eana, parte prin arhivele ruse§ti ; 0 din cari

20 cele mai insemnate sunt ViaIa sfantei Paraschiva 0 Biografia dom-nului sarbesc Decean. Sub tefan cel Mare, infiinlandu-se monastireaPutnei, viteazul principe impuse calugarilor mareala datorie de ascrie cronica -carii, manuind condeiul, pe cand voinicii aparau cu sabiahotarele Moldovei. De atunci 0 liana la finitul secolului XVII, pang.

25 la Varlaami 0 Dosotei, monastirile n'au contenit a scoate la ivealaun Or de lumini literare, ca Pamva Berindei, adanc elinist, latinist0 ebraist, autorul celui dintaiu ziciunar slavon ; Petru Movila, steauaBisericii ortodoxe ; Gedeon Balaban ; etc. Mai inainte de focul in-tamplat de curfind la NeamI, aceasta strAveche chinovie poseda 422

so manuscripte romane originale, 129 traduceri 0 410 manuscripte grece,latine 0 slavoane! Germanul Neibaur, profesorul colejului dela Cer-nauli, gäsise la monastirea Putna In Bucovina un turn intreg, plinde carp 0 de manuscripte in diferite limbi! IatA pe unde ar fi pututcAuta d-1 Ionescu t insemnfitatea monasticA istorica *, in kc de a

35 slavi o literaturd ca urmatoarea:

6*

Page 89: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

88 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Precum o gradina al unuia prea vestit stapanitor, fiind impodobitacu feluri de flori, puternic mirositoare, si cu mulcime de pomi a feliuride roduri Imbogalita ; &and nimine nu s'ar impartasi Intru miroaznaacelor flori, nici ar putea gusta din dulceala rodurilor ei, fiind cu totul

5 incuiata si Indosita: atunci s'ar face acea gradina nebagata in seama,parasita, uitata, i netrebnica ; aseminea i un lams al uneia sfintemonastiri, and cu totul s'ar inchide intru tacere, si nu s'ar da la ivealafiina sa, spre a se imparta0 tot iubitoriului de mireasma dubovni-ceasca, si spre a se Indulci de sufletestele roduri, s'ar face cu totul

to parasita, uitata si netrebnica. Drept aceea fiind i aceasta de Dum-nezeu pazita monastire, Varaticu, una din gradinele marelui stapanal ceriului si al pamantului, si necuviindu-se intru tacere a se Inchidebuna sa mireasma duhovniceasca, ce se varsa din florile umilitelor ru-gaciuni, si a nu se gusta din rodurile cele sfinte ce cresc In pomii cei vii

15 ai inimilor cuvioase, sunt indemnat cu totul, prin ravna si dorirea shin-Vilor-voastre, nu numai spre a descoperi mirosul florilor sufletesti,

spre a dovedi prin Intarite argumenturi pre dulceata rodurilor du-hovnicesti, ci mai vartos m'am Indatorit, dupa cererea atot soboruluiVaraticul, din temeiu a da la iveala, atat pe osardnicul pricinuitoriu

20 al inceputului, si al aflarii, si al intemeierei, acestei gradini sfinte,spre mulcumirea i spre vesnica ei pomenire, cat si pre toata intemeiereaei, care se vede astari, din talpa a o arata

(Talpa Varaticului ; p. 3-4)

III. Respectul, ce insufla obstimii privirea Crucii si adesea chiar25 murii monastirii, intar4i i inarmali ca o fortdreaVa, inlesneau cálu-

gArilor p'astrarea adunate i mostenite din generaTiein genera-cie, si care usor s'ar fi pierdut, pentru cea mai mare parte,in 1m:smile particularilor. In asa chip, monastirile deveneau pinaco-tece i cartofilace ale timpului. Astazi, dui:A ce faza cea stràlucitá a

SO istoriei lor a apus de mult, inlocuindu-se prin faza trândàviei, miide erudiIi räscolesc in toate unghiurile Europei locasurile, ate aumai ramas din trecut, scoland la lumin'a de sub oborocul decâdiniiici un uric, schimband prin cuprinsul sau faIa istoriei ; coloo icoand, purtând numele vreunui uitat maestro ; mai departe vr'o

85 sculptura ; sau un port strabun; sau o mosaica ; etc., etc. Uncle asacercetari monastice sunt cu atat mai neaparate si mai grabnice, csanedemnii urmasi ai Tomilor d'Aquino cam invdlesc masline intr'o

si

*.

anticialilor,

locale

Page 90: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE $1 CRONICI 89

glosa virgiliana, astup o butelca cu vr'un fragment din Tit-Livie, sauzugravesc vr'un dant Dunstan, cum strange cu cle0ele nasul dra-cului, deasupra unui fresco de a lui Rafael. Numai hrisoavele 0-aupastrat oarecum prelul in parerea materia1i0ilor monaci ; ele privese

5 la mo0i, la danii, la nu-tin-P...D-I Cogalniceanu In Archiva Ronutneascri §i d-1 Odobeseu In Re-

vista Rorndnei au prezentat Cate un specimen despre ceea ce se poateculege de prin monastirile romane, 0 In Moldova, 0 in Muntenia,in privinta arheologica ; dar mai mult ramane de facut de acum Inainte!

10 Uricele domne0i, aflatoare pe la monastirile noastre, sunt nenu-marate. 0 mare parte din ele am cunoscut de pe copiile Arhivei Sta-tului din Ia0, prescriind pentru mine peste patruzeci de documentenumai dela Stefan cel Mare ! Din sfera epigrafica, inscrimille mona-stirii Putna sunt de znult descrise, de0 inteun mod gre0t, din cauza

15 necunwintii limbii slave. La monastirea Tazlaul atrag atenlia arheo-logului portretele lui Stefan cel Mare cu doamna sa Maria, al lui Bogdancel Grozav, etc. ; arhitectura unor vechi ornamente, inscripVile depe pietre ; 0 altele. In Bistrila rama0lele epigrafice sunt 0 mai nu-meroase. Aci mai afla/i chipurile lui Roman Voda tatal lui Alesandru

20 cel Bun, al lui Petru Rare§, al doamnei Elena ... La Neal% yeti vedeaevanghelii legate In argint tocmai din inceputul secolului XV, sfe§-nice, pahare 0 vase din epoca marelui Stefan, portretul letopiseluluiUrechea, al teologului Grigore Tamblac, al mitropolitului Teoctist.Oare gasiti ceva asemenea In Varaticul d-lui Ionescu? Nu cumva

25 Insemn'atatea istoric'd a acestei monastiri se rrifirgine9te In cele enu-merate de maica Epistimia Hagiu: 4 biserici, 7 clopote, 300 chilli*,700 calugarile, 12 mo0i 0 13.000 galbini venit?

A§a dar putem zice, färà fria de pAcat, cum ca, din toate punc-tele de vedere, cele douil sau trei publicacii varatice ale vechiului re-

30 dactor al Tribunei Rometne, ca Vi cele multe de acum lnainte, au oinsemnatate istorica mai mult decat Indoielnic6. Nici filosofia istorieiromâne, nici literatura pamfinteank nici arheologia noastrà, nu cist§tignimic de dorit din aceste o Vieli 0, 4 Istorii *, Talpe *, etc., ale d-luiIonescu ; 0 oricine va voi sa §tie Mai de aproape ceea ce-i Varaticul,

35 catà mai bine sa recurg4 la urmatoarea scurtà descriere, publicatá

t(

Page 91: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

an de pgrintele Musceleanu, carele aratä adevArul, macar cli vorbe§tetocmai Inteun Calendar:

Aceasta monastire este numai de 56 ani; claca va fi fost alta maidinainte, n'am putut descoperi, din cauza a varsta Inaintata, In care

5 se &este Superioara, face ca administrarea sa fie deranjati. Inscripliaurmatoare se gfiseste d'asupra usii, de unde am copiat-o la 31. Iu lie.f La anul 1807, s'a zidit aceasta sfanta si Dumnezeiasca biserica cese praznueste hramul Adormirea Maicei Domnului, prin osardia siosteneala sfinciilor sale a Prea-cuviosului si Duhovnicului nostru pa-

le rinte Iosif Eroshimonahul, s'a Cuviosiei sale Shimonahiei Olimpiada.Iar cea intae cheltuiala a fost de la Maicele Sf. Locas, al doilea a iu-bitorilor de D-zeu miluitori, si cea intae ctitora Sfincia sa maica ElencuPa lade, care inzestrare este mai mult dela D-ii, daruind patru mosii,si anume: Balilestii, Cleja, Zarnestii, Peresanii cu alaturatele Orli,

15 si Shimonahia Elisaveta Bals ctitora a daruit mosia Vulturesti; cualfituratele parli, si indestule odoare Sfintei biserici a facut impreunacu fii sfincii sale. Iara meremetul inoirii bisericii, atat in launtra catsi pe din-afara, este cheltuiala iubitorilor de D-zeu bine-facatori ctitorisi a raposatului mare Sca lam (se vede cii a vrut sa zica Scarlat dar

20 nu s'a putut descifra) Pa lade, precat si a raposatei Shimonahii Fe-vronia... si sfintei M-te, toate s'au savarsit tot in zilele sfincii saleOlimpiada staricei sfintei monastiri Varaticul, 1841, Oct. 20. Amzis, ca batraneca si privilejul nasterii superioarei au molesit adrnini-stralia ; aceasta este adevarat, si ca sfi probez ma simc dator a insemna

25 urmatoarele linii: Vrand a vedea, ca la toate monastirile ce vizitasempan'aci, odoarele cele mai frumoase (de va fi avand) cu care se or-neaza biserica pe serbari mari, nu s'a putut gasi cheile!!! Crezand(si aceasta credinp este adevarat racionala), ca la un stare% si starecatrebue sii fie usa deschisa pentru toci si la mice timp, am cerut sa vi-

al zitam pe superioarfi: ni s'a raspuns dupa un moment, ca maica se ga-teste de masa; la acest raspuns am fost curios ca sa stiu ca ce persoanieste superioara: mi s'a raspuns ca este cucoana si se numeste EfrosinaLaza. Dupa o oara si mai bine a trimis ca sa ni se spue ca are timp c aail ne primeasca, si ca este la cafeaua dupa masa; insa pentru noi erea

35 tarziu. i aici ca si la Agapia sunt cele mai multe maici de familie,care trfiesc de la sine si. in lux*.

Acei cari au auzit nu tocmai de mult discursul de deschidere ald-lui Ionescu, ca profesor de istorie universala la facultatea filosoficadin municipiul Esului, vor pricepe foarte lesne, si numai ei singuri

s

Page 92: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE $1 CRONICI 91

vor pricepe, ceea ce vrea sa zica t insemnatatea istorica* In graiuld-sale. D-1 Ionescu zise atunci intre altele, fara ca sa zambeasca macar:t E absurdd parerea acelor ce pretind ca istoria trebue sa fie ne-partinitoare *. Eu aunt martor ocular ci auricular, cum ca absur-

5 ditatea # a iecit In adevar din gura profesorului. Prin urmare, duprepropria teorie a d-sale, istoria ffind de dritu supusa partinirii, ci par-tinirea ffind necesarminte lucrul cel mai individual In lume, apoi4 insemnatatea istorica * se traduce altfel prin o insematate indipi-duald. Varaticul e insemnat pentru pfirtinirea d-lui Ionescu; deci,

10 el poseda o insemnatate istorica. BagaTi seama, ca discursul profeso-rului nostru, oricat de des-cusut, a fost nu zic 0 Inleles*, ci aplauzit;ma tem ca ci el a avut o Insemnatate istorica' pentru partinirea ascul-tatorilor ! Ce-i dreptul, Intrucat se atinge de aplauze, pas grand'chose! apoi Ecenii noctri au nicte palme pe cat se poate de inte-

15 leginii 1 Iarna aplauzele pune sangele In circulalie ci Inctilzesc mainile ;vara ele fac vant ci produc raeoare. Ce egoism din partea ascultato-rilor !

E curios a vedea, cum batuta din palme celebritate ctiinIifica aoratorilor noctri ex cathedra se intuneca ci dispare nitel-nilel, de Indati

20 ce le vine In cap nenorocita, vreau sa zic mantuitoarea idee de a punemana pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alexandrescu, hotarindu-se ada publicului un specimen tipdrit despre cunoctirgele sale literare, inloc de a se margini in sfera farselor ca 4 BRIO znortului # sau ca Bon-darul din 4 Zimbrul ci Vulturul*, traduce In versuri ceva din Juvenal

25 in modul urznator:

Pururea tot asculta-voi? Si nu replic niciodata,D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit?. ,.D'aici lacrimi si mania! L'aste deci tu te gandestePang ce semnalul Strica de trompeta nu s'a dat.

30 Casca and copere capul, de cait timp nu mai este,In Flaminea si Latina cenusa ce oditmeste.Contra ei sa cerc eu dara ce-adevaruri se 'nvoeste ! *

Iata, inceputornica matemd (udftia) d-nii Maiorescu-Teodori-Mdr-zescu, scriu faimoasa kr adresa din 18 Aprilie ! Iata d-1 Ionescu, foarte

Page 93: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

92 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

hazliu in publicismul ne9tiinlific al Tribunei Romdne, mare§te nu-mele nemuritoarei Olimpiade !. i apoi sa vezi cat de tare se supäräd-lor and le vorbe§ti verde In ochi! D-1 Alexandrescu te sdrobe§teIn cursul d-sale! D-I Maiorescu, ale chrui baze teoretice, iubesc a fi

5 drept, dau o frumoas& speran0 pentru viitor 0 care, prin urmare,formeaz& ca o exceplie In mijlocul celorlal%i, te ucide i d-lui, Finimitalie, In cursul d-sale ! D-I Ionescu te crupi In clasa ; dar te atacfiintainindn-te cumva In vreo locanta, ceea ce mi s'a intamplat i mie...de0 m'a ferit stantul de a fi ca zeul Canop din Egipt, care se reprezinta

10 In forma unui cru§on de here...

GAMENUL DE PARIS 1)

Gamenul de Paris se reprezinth de atatea ori cu atata succesde Societatea Dramatic& din Bucure§ti, incat ar merita de a fi jucat0 la Peking, dac& teatrurile chineze, mai pulin progresiste cleat scenaromanfi, n'ar persista cu InclipAlanare de a respinge orice pies& tradus5,

is fie cat de bunk mu4umindu-se cu repertoriul national, fie cettde r&u.Dar comedia, de care vorbim aci, e nu numai strAing, ci mai are

o calitate, pe care Chinezii nu o vor putea Inlelege niciodata: ea estecompus6 de doi autori, adicEt se aseamanh cu o cas6 planuità de doiarhitecli, cu un pod facut de doi ingineri, cu o corabie povaluita. de

20 doi carmaci.La noi, in China, se admite numai doar un plug, tras de doi boi ;

cfici, In asemenea caz, amandoi colaboratorii ascultà, cu cea mai oarbAsupunere, biciul unui director numit plugar, Incat s'ar putea ziceca acesta este tmicul autor al brazduirii: me§tepigul de a se asocia

25 doi literati, pentru a seri o singur& piesa, e cu totul necunoscut Chi-nezilor, pe cand In Europa se intampla, cateodat5, ca zece pretin0barbati de geniu sä coopereze la na§terea unei pagini.

Satyrul, Nr. 2, 13 Februarie 1866. Cronica publicata sub pseudonimulPuang-Hon-Ki.

4

0

1)

Page 94: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE sI CRONICI 93

Acesta este rezultatul principiului economico-politic de Asociapune:asociatiune Intre cismari, asociatiune /litre brutari, asociapune Imrehornari, asociatiune /litre tipografi... de ce dara sa nu fie si o aso-ciatiune Intre romancieri sau Imre autori de comedic?

5 Ziare, redijate de mai multi, s'au vazut si in China, unde bunk-oar& Gazeta numita Imperialii exista de doua sute de ani, trecandprin raii de redacPuni succesive. Dar se stie, ca un ziar este cu atiltmai bun, cu cat e mai variat In toate, In idee, In sujete, In stiluri, 'Ana0 in puncte de vedere ; precum e, de pilda, Times-ul englezesc, cel mai

io celebru jurnal In Europa, demn rival cu Gazeta Imperial& dela Peking,-0 in care, asupra aceleiasi materie si In aceeasi zi gasiti opiniunipentru si contra. Un roman o drama, o comedie, a fie oare tot a§a?

E de mirare, ca, Oa acuma, cu toata faima teoriilor economico-politice, nu s'au vazut Inca doi poeti asociandu-se pentru a face o

15 singura poema, desi poema este si ea, In esenta, nu alta decat un ro-maw; sau o comedie sau o drama versificatii. De ce oare aceasta ex-ceptie? Daca unitatea de conceptiune 0 de executiune se cere delao poema, apoi neaparat cata sa se ceara si dela un roman.; sau delao piesa teatrala. Daca acea unitate e de prisos In roman% sau In piesfi

20 de teatru, atunci nu intelegem pentru ce ea sa nu fie tot asa de prisosIn poema. Bazandu-ne dar pe principiul de asociatiune, noi speramsi ne mangaem Ca peste putin timp literatura europeana va produceun Child-Harold sau un Faust, scris de cate o companie de zece poeti.

S'apoi autorii, astfel asociati, nu e necesitate sa fie compatriop ;25 iara progresul credem ca va mai face in curand ca ei sa nu fie datori

nici macar de a seri opera comuna toti inteo singura limba: poema, ceo asteptam noi dela geniul asociaPunii, va putea fi eompusa din doua-zeci si cinci capitole In douazeci si cinci diferite limbi: un capitol en-glezeste, un altul frantuze§te, de aci nemteste, si asa mai departe.

so Eu unul ma propun, de pe acum, de a scri un capitol in limba chineza,iar colegul meu San-huang-ki, poet distins, nascut la Si-dsang, Inpartea sudica a Chinei, va putea procura un alt capitol In limba ti-betana, pe care 11 va citi cu placere venerabilul Dalai-Lama.

Gamenul de Paris fu compus, din nenorocire, numai /n limba35 franceza, desi unul din autori e Olandez. Zic din nenorocire, cAci, daca

Page 95: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

94 SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICE

d-1 Van der Burch ar fi scris partea sa din comedic in limba olandezh,iar celalalt autor, d-1 Bayard, in limba francezà, atunci lectorii lipsitide cuno9tinta uneia din aceste limbi n'ar fi in stare de a constataca piesa nu are unitate de directiune.

5 Autorii asociati 10 propuserA de erou pe un gamen, adicrt pe un9trengar parizian, precum arata insu0 titlul comediei. In adevar,in actul I, acest personagiu e principal: nimic nu-1 intunec6. In actulII insa apare deodatfi pe scenti un alt personagiu, un general, de carenici nu se viseaza in actul I 0 carele, cu toate astea, ia thqte propor-

10 tiuni atilt de gigantice, bleat, la sffir9itu1 piesei, nimeni nuli maibate capul cu bietul gamen. Sli ii scris comedia un singur autor, oricat de stfingaciu, e sigur at nu va intimpina aceastfi sublim6 de:armonie.

Dar cine e gamenul? cine e generalul? vor intreba aceia cari n'a15 putut vedea piesa ; 0 aunt cam multi, din cauza micimii teatrulu.

Bossel, unde abia incap teatrofilii nenati din Bucure9ti, 0, prin ur-mare, nu vor Incripea niciodatä teatrofilii romani din Bucure9ti, pre-supunandu-se, fire9te, a Bucure9titi1 este un ora românesc, iar nunemtesc. Pentru a rttspunde la intrebare, vom da o scurat expozi-

20 zitiune a piesei.Ilustrul satiric in antereu, d-1 BAlâcescu, descrie in uringtorul

mod felurimea sujetelor teatrale:

Asta, vezi, este teatrul,Aci afli lucruri maH;

25 Cum a baut impAratul,Cum s'au certat doi m'agari;Fetele cum sa iubeascd,Flacaii iarri0 mereuCum sä le tot amAgeaseä:

30 Ia-ti caciula, fatul meu!*

Sujetul Gamenului de Paris nefiind nici impâratii, nici mrtgarii;urmeazrt dara dela sine9i, a trebue A fie fetele §i fldatii.

Fiul unui general in9aIA, dui:4 mai multe marafeturi, pe sora unuigamen; gamenul, fratele surorei sale, se plfinge, duph mai multe

Page 96: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE tg CRONICI 95

marafeturi, la gneralul, tatrd fiului sew ; si, in fine, iarasi dup 5. mai multemarafeturi, generalul ajunge a insoTi pe fiul sAu cu sora gamenului.

Aceasta este expoziOunea piesei, in care, ca personagii de tot se-cundare, apare matusa gamenului, un amic al matusei gamenuluisi o cumnata a generalului. Scena se petrece in Fran-ca, pulin dupaepoca marelui Napoleon.

Dupa ce aprquiram piesa, ne vine scum randul de a aprelui joculactorilor... Iertare! In Romania actori nu sunt: sunt numai artistidramatici; precum nu aunt amploiali, ci numai functionari; precumnu sunt oameni invii-caTi, ci numai doctori; precum nu sunt femei, einumai doamne; precum nu sunt cetateni, ci numai patrioli; precum...precum... in sfarsit, asa este Romania!

Astfel, artistii dramatici, cari au jucat in piesa, supusti analizeinoastre, aunt d-1 Mihail Pascaly gamenul, d-1 Stefan Velescugeneralul, d-na Matilda Pascaly sora gamenului, d-1 VlAdicescuamicul mAtusei gamenului, adicA a d-nei Flechtenmacher; d-1 Velescucel mic fiul generalului si d-na Dumitreasca cumnata generalului;sapte artisti dramatici, precum ereau sapte intelemi in Grecia, pe &andGrecia mai avea Inca inIelepli.

SA nu VA inchipuili insa, ca teatrul Bossel fu totdeauna atat decomplect: d-1 Stefan Velescu este pentru el o achisiOune noutt, pro-venitA din o pierdere veche a teatrului eel mare. DupA mai multe lunide neactivitate voluntark motivatii prin cunoscuta exactitate a d-luiMillo de a nu plati lefurile trupei sale, d-1 Stefan Velescu, oftand dupasuccese de scenA, cu cari nu e de mirare ctt se deprinsese, veni sA con-tribue prin jocul sau la splendoarea teatrului Bossel. In Gamenulde Paris, d-lui debutA pentru prima oarA de 'naintea unui publiccu totul diferit de musterii d-lui Millo. Il felicittim din toata inimapentru aceastA frumoasa hotarire, care nu va intarzia de a-i face amicipe toIi amicii nostri... dela Peking.

D-1 Pascaly si d-1 Velescu, un Mihai §ii un $telan, intrecandu-se,care de care, sub aceleasi steaguri! D-1 Pascaly avand generozitateade a se face gamen, numai pentru a procura d-lui Velescu ocaziuneade a fi general! Suntem entusiasmati, de si entusiasmul nu este toe-mai in caracterul Chinezilor.

Page 97: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

96 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

Unora se pfiru cfi d-1 Pascaly e cam biltrAn pentru a 9trenggri,fie macar 9i pe seen& ; dar acest mic defect, de care bucuros ar voi sascape insu0 d-lui, fu ifiscumparat pe deplin, nu atAt prin briciul bar-bierului, cat prin o agerime de inipari i o vivacitate de limba maimult decfit admirabile. D-1 Pascaly &Area In dreapta 9.1 in stAnga, pemese 9.1 pe scaune, vorbea, ipa i striga cu atAta repeziciune, incAtnu Ifi'sa publicului nici chiar timpul sa-1 admire. Aceasta, credem cfinumai aceasta fu cauza, cfi gamenul placu mai pulin decAt generalul.

D-1 Velescu din contra, jucAnd un personagiu batrAn i paralitic,10 la fiecare pas 0 la fiecare cuvAnt Ii atedgea aplauzele cele mai ru-

megate ; caci pasul urmi batrAn, duprt calculele matematicului englezWallis, dureaz5 treizeci 9i doufi de secunde, iar cuvAntul unui pa-ralitic se trAgfineazil secunde dougzeci 9.1 una 9i jumatate; astfel càd-1 Pascaly facea giurul scenei 9i recita o pagina intreagà, pAna ce

is d-1 Velescu mi9ca piciorul i deschidea gura.Am auzit Francezi extaziaIi de 'naintea jocului d-lui Velescu

repetAnd cu mulIumire: iatfi tipul unui adeviirat general! 0. Airauzit cu neincredere: 0 nu vazuram niciodatfi un asemenea general!

Pe semne generalii romAni nu sunt nici bfitrAni nici paralitica20 a9a credem noi, de0 suntem de prea pqin timp in aceastä %ark pentru

ca sa ne fi putut incredima intr'un mod pozitiv. Tot ce ne permitempentru astfidatfi, este de a intreba pe d-1 Velescu, daa d-lui ar fi instare de a se juca tot a9a de bine pe un general roman? Chestiuneae foarte serioasà; cfici avuram ocaziuni de a observe, ca RomAnii,

25 in toate privin%ele, cunosc de minune universul intreg, afarri numaide propria lor Tara.

Vom trece acum de tot pe scurt jocul celorla4i arti9ti dramatici.Mai IntAiu de toate, d-na Matilda Pascaly avu un rol prea ne-

insemnat in proporliune cu frumosul sfiu talent. Nu ne-am fi miratso de loc SA-1 fi jucat chiar rfiu, cfici:

Qui brille au premier rang,S'éclipse au second

D-1 VlAdicescu fu secondat prea bine de o imenstt umbrela, de carenu se despanea: felicitaIiunile noastre privesc pe amAndoi deo potrivrt.

ss

§i

la

Page 98: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMPLETE g CRONICI 97

D-1 Velescu cel mic are nevoie de multa staruinla pentru ca sapoata deveni vreodata Velescu cel mare.

D-na Dumitreasca agteptam cu nerabdare anul nou cel maiapropiat, pentru a-i dori d-ei in viitor succes in roluri aristocratice.

6 D-na Flechtenmacher, din contra, se bucura de privilegiul, foarterar in lumea artistica, de a juca bine in toate rolurile, fara excepliune :tanara sau batrana, subreta sau cocoana, matuge sau nepoaa

A proposit de d-na Flechtenmacher, aflam cu placerea cea maivie, ca acel gingag catelug, ce Meuse furori in piesa Iacleful a d-lui

to Pantazi, se numegte Azor gi are avantajul de a fi proprietatea acesteiadmirabile artiste: apoi mai zica cineva Ca gcoala nu face mult!

ZIARELE IN ROMANIA 1)

Voind cineva a scrie istoria literaturii romane moderne, ceea ceimeni n'a voit 'Ana acuma, ar fi silit a o Imp-L.0 in trei ramure de

J intindere foarte inegala: opere originale, tradugiuni gi ziare.Operele originale sunt atat de puline, gi chiar acele ce exist& sunt

atat de banuite, incat Romanii cei seriogi recunosc cu durere ca ori-ginalitatea este mai mult o dorin-ca, cleat o realitate in literaturazisa nalionala. Noi fried am reugit a descoperi cateva opere romaneadevarat originale, dar ele sunt compuse de co.rani, adica de nigte oa-

20 meni, cari negtiind carte, sunt pu§i in imposibilitate de a traduce:acele opere se numesc cdntece §i basme.

Traductiunile sunt cu atat mai numeroase in limba romana, cucat ele cuprind nu numai traducerile cele marturisite pe titlu, ci maiimbraligeaza aproape totalitatea operelor aga numite originale ; caci

25 traducatorii din aceasta laid de cele mai multe ori se feresc, cu unfel de antipatie, de a zice ca traduc: ei localizeazd, imiteazd sau pre-lucreazd.

1) Satyrul, Nr. 9, 3 April '1866, semnat Wang-Pon-Ki; reprodus fu Familiadin 25 Aprilie 1871, p. 200-201.

Page 99: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

98 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Dar partea cea mai ponderoasa a literaturii romane sunt ziarele.Ziarele nu sunt nici opere originale, nici traducliuni, ci o specie decondi* In care un om, numit publicist, Inscrie in ordinea zilelor,dar fara ordine de materie, tot ce aude, tot ce vede, tot ce i se pare

5 ca a vazut sau a auzit, 0 In fine tot ce-i vine In cap! Aceasta ramurade literatura e cea mai raspanditä 0 cea mai gustatA In Romania.

Pentru a seri o opera originala, un om, fie macar 0 un Roman,are trebuinIa de InvaIatura, de spirit, de meditaliuni, de rabdare. Pentrua putea traduce, el are nevoie de a cunoa9te cu perfeclie limba sa pro-

io prie 0 limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cumse zice, publicist, Romanul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica!Tot ce-i trebuie sunt ochi, sunt urechi, urechi cu cat mai mari cu atiltmai bine, 0 o capatana in tucelesul material al cuvantului, adica unorgan comun tuturor animalelor, 0 in interiorul caruia se opereaza,

15 Inteun mod confuz, oarecari asociqiuni de idei. A Oi sa scrii, nu stria.;dar nu e de prima necesitate: ziaristul roman prelera a dicta, din dataceli poate procura un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.

Dar aceste avantagii nu sunt singure 0 nu sunt cele principale.Pe cand autorul unei opere originale vorbeOe numai in propriul

20 sail nume; pe and traducatorul vorbeoe numai in numele unui autorstrain; publicistul, chiar cel mai de pe urine', declamift totdeaunaIn numele -prii Intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta anaVunii. i sa observa/i bine, cà nimeni nu-1 poate desminIi In aceastaprivin-ca, afara numai de un alt publicist ; caci nimeni altul nu poseda

2.5 mandatul de reprezentant al tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc,nici nu 1-au vazut, nici n'au vorbit cu dansul, nici n'au auzit poatede numele lui!

Alt avantagiu nu mai puIin pretenlios este privelegiul ce au zia-ri0ii romani de a schimba pe toata ziva ceea ce se numeoe principii.

so A fi ziarist, este a fi acela0 om In cursul unei singure zile; cad cu-vantul ziar se trage din cuvântul zi. Din data Irma ce a trecut o noaptela mijloc, ziaristul schimbà fele: ceea ce ieri a fost alb, devine negru;da se preface In nu, marele Cuza se transforma In tiranul Cuza, ilu-strul Cogalniceanu se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu...

35 0 noapte la mijloc, nu mai mult!

Page 100: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE I CRONICI 99

Cateodata publicistul stigmatizeaza, n termeni fulgeratori, demorali-zarea %rii, corupOunea funclionarilor, abuzurile administraliunii, etc.,etc. Cetindu-1, ai crede ca vorbe§te un Caton, ca auzi pe un Socrat,ca vezi pe un Brutu. Desamage§te-te ! Ziaristul nostru el 1118110 e inno-roiat in viiuri, e scaldat in corumiune, e innecat in abuzuril Ce vreli!intre drepturile, cuprinse in calitatea de publicist, se numár i acelade a cere ca a1ii s fie buni, fara ca sa fim buni noi

Ap dark jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romaniade prerogativul de a nu ;ti nimic, de a vorbi verzi i uscate in numele

10 tarii, de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe;0, in fine, de a predica moralitatea de pe InsA0 tribunaAcesta e tipul publicistului roman. Sunt excepTiuni, dar excepliunilenu stint reguli ; i chiar excepliunile, eke ne intampina aci, nu ni separ a fi destul de sigure. Se intampla, buniwark cate un jurnalist

15 moral, dar ce folos ! er nu §-tie carte. Se intampla, pe de alta parte,ate un jurnalist me§ter de a seri, dar Fara cea mai mica autoritatemorala. Se mai intampla cite un jurnalist cu principii nestramutate,dar vai!-acele principii sunt nestramutate numai In rataciri. Cat pri-ve§te sacramentalul obiceiu de a indruga in0ra-te-margärite In numele

20 naiunui, o ! in aceasta privint v putem garanta, ca nu ye-V. gasiRomania nicio exceplie.

Dar dupa aceasta caracteristica generala, cata sa adaugam catevadetalii de nuanca, ce nu vor fi fara interes pentru lectorii no9tri dinChina. Sub denumirea de ziarist se inleleg nu numai directorii, re-

25 dactorii i colaboratorii ziarelor, ci Inca proprietarii i amatorii, douagraduri inferioare, de o mare importanla sociala.

Proprietarul ziarului, and nu Intrunqte cu aceasta calitate vre-una din celelalte calitati din ierarhia publicismului, e un simplu sacdin care iese bani i n care intra bani. De cele mai multe ori, el este

30 vreun fost negulator de comestibile solide sau lichide, care avusesenenorocirea de a crede ca In tam romaneasca cele de hrana spiritualase vand mai bine cleat cele de hrana materiala. Vazandu-se mai laurma In§elat in calculele sale, Incrediqandu-se ca publicului nu-i efoame nici sete de ziare, i simpndu-se pe calea ruinei; acest

35 proprietar ajunge, pe la sfar0t, cauta mantuirea financial% unind_

5

InOne.

imoralita/ii!

in

ali

Page 101: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

100 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

editarea ziarului cu vre-o alta meserie mai lucrativa: de pildfi, cuacea de camatar. Ve-0 intreba insa, de ce el nu se lapada cu totul depublicism? Ei bine, e imposibil! Amorul de glorie este mai puternicdeck judecata cea sanatoasa. E dulce a putea zice onorabilul burghez:

5 0 sunt 0 eu un ziarist *.Amator este oricine a scris vreodata un singur articola de zece

randuri inteun ziara oarecare. Acele zece randuri li procura pentrutotdeauna titlul onorific de publicist. Din acea zi, incetand de a fi unsimplu muritor, el incepe a line capul sus, incepe a vorbi mai tra-

10 ganat, incepe a gesticula cu demnitatea unui tenor dela Opera, 0toate disputele sale cu adversarii politici, din saloane sau de princafenele, incheie neaparat cu aceasta sonora fraza: orlomnule,am desvoltat pe larg ideile mele in numarul cutare din ziarulcutare, in coloana cutare*. A raspunde unui asemenea ziarist ca

ls n'aIi citit articolul sau, este a comite o crima de les-majestate.Pentru a nu va atrage mania acestui gigant al publicismului,d-voastra preferili mai bine a-i spune ca ali citit faimosul articolde doua ori. Atunci publicistul nostru va zambe§te cu un aer deinalta satisfac-ciune ; 0 trece la alIii, pentru a-i intreba 0 pe aceia,

20 daca au avut placerea de a citi numdrul cutare din ziarul cutare,in coloana cutare. . .

Dupa ce v'am recomandat interesanta persoana a ziaristuluiroman din diferite puncturi de vedere, imi ramane a va intro-duce, iubiVlor compatrio0 Chinezi, in fabrica in care se elaboreaza

25 cuprinsul cel cotidian, ebdomadar, sau de trei ori pe saptamanaal unui ziar.

Cand publicistul are o casa, atunci cabinetul sau de lucru pre-zinta o lunga masa in mijlocul apartamentului, incarcata de hartie,condeie, calimari, 0 cateva flori, dar nicio carte pe masa sau in re-

SO stul odaii, afara numai doara de diclionarele lui Bouillet, in care semargine0e biblioteca unui ziarist ce se respecta. Mobilarea casei eextrema: sau foarte simpla, de lemn prost 0 tap4ata cu o stota ano-nima, sau foarte pompoasa, bunaoara ceva in gustul oriental, cu di-vanuri turce0i, cu covoare persiane, cu perdele de adamasc, cu antice

35 aruncate in toate col-Nrile. In genere, un ziarist roman s'ar crede

Page 102: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMPLETE SI CRONICI 101

nedemn de a conduce opiniunea publicA, clack' s'ar Iinea pe o calede mijloc, nici prea-prea nici foarte-foarte.

Gaud publicistul n'are cask atunci el lucreazA in redactie, adicainteo intunecoasa camera din Pasagiu, unde se primesc abonamentele

5 91 se face expedi-cia. 0 masa acoperitA cu un postav patat ca o pielede tigru; un dulap de lemn alb, In care se lin numerele ziarului; unscaun sau doua, 0 trei halbe cu bere, prezinta tabloul cel mai corn-plea al acestui apartament.

Publicistul, atat acel cu cash, precum 0 cel WA casa, iar mai alesto acest din urma, nu e niciodata singur. Amicii politici 11 InconjoarA

totdeauna, fumand, vorbind, strigand 0 certandu-se, pe cand el, caun al doilea Cesar, aruncat in acest chaos de voci, rAspunde unora,IntreabA pe aliii §i, totdeodata, scrie repista. Revista este de douafeluri: interioarei 0 exterioarli. Revista exterioarA cuprinde traducerea

15 unor pasagii descusute din ziare franceze, despre tot ce s'a petrecutin Paris, in Londra sau In Peking, nu mai departe deck cu fase luniinainte. Revista interioara nu cuprinde niciodata altceva, afara numaide o umflata frazeologie asupra uneia din aceste doted teme, dupaimprejurari: o guvernul e excelent* sau 4 guvernul e abominabil ft.

20 Ambele reviste ocuph prima pagina a ziarului. VA puteli imaginarestul!

Ce e nu mai pulin remarcabil, este indiferenua q.efului redacuiuniipentru articolii ce i se trimit de aiurea 0 cari ocupa in ziar paginelea doua 0 a treia. Fie articolul cat de sec, cat de eau scris, cat de ab-

25 surd, el e primit cu brauele deschise 0 se public& indata, cea dintaigrijA a unui bun ziarist ffind de a umple ziarul! lath' de ce paginaa patra, destinatA pentru anunciuri, e totdeauna cea mai solida inziarele romane !

Am mai putea spune multe, foarte multe, dar ne lipse9te30 spaliul. Suntem muluumiui, daca ne-am implini macar pe ju-

matate scopul de a cantAri greutaiea organelor opiniunii publiceIn Romania.

7

Page 103: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

102 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

AMORUL IN CRONICELE ROMANE 1)

Sunt frumoase cronicele romane! Ele ne stramuta in timpii luiMircea 0 Stefan, pentru cari e prea mic chiar epitetul de 5 cei mari*;ele ne pun faIa 'n fa-Va cu Tepe§, Rare§, Ion-Voda, Mihaiu... Ce Ro-mani, o Doamne! Ai crede a in vinele lor curgea un alt sange, ca

5 braIele lor erau de alt os, ca inimele lor framantau acel teribil element,care asvarla fulgere 0 sgudue pämantul in temeliile sale. Suntem fiiai lor, o §-Liu; dara de cele mai multe ori, vai! fiii nu mooenesc decatnumele parin-cilor.

Cand citesc 0 recitesc, cu o voace tremuranda de emoliune, cu10 pieptul dilatat de o mandrie cu atat mai vie cu cat ea este mai tre-

catoare ; and citesc 0 recitesc tablourile, In cari cronicarii ne zugra-vesc pe un Baiezid, pe un Amurat, pe un Suleiman, fugand 0 umiliIiinaintea armelor române, inzecit mai pulin numeroase... ei bine!atunci ma 'ntreb pe mine insumi cu un fel de ipocondrie nalionala:

15 purtfim numele de Romani, stapânim pamantul Romaniei; de cedara am cazut a§a de jos?

Omul e tare, cand constata factul, cand afirma o stare de lucruri,cand analizeaza ceea ce este sau ceea ce a fost ; dara debila sa inteli-genTa se opinteoe, se clatina, §ovaie§te, din data ce-i abate veleitatea

20 de a patrunde in cauza evenimentelor, adresfinduli cestiunea: dece? o cestiune, la care o mie de voci sunt totdeauna gata a fa's-punde in o mie de moduri, fara ca din cele o mie de raspunsuri macarunul sa fie adevarat.

A§a.. dark fara a ma rataci in labirintul cauzelor, ma mulIumesc25 a §ti numai atata, ea, dupa exprega poetului: 5 la noi marul e putred 5.

Aduc aci cuvintele bardului roman nu din intamplare, ci pentrucalucrul se trece de gluma, cand pana 0 poqii, ace§ti copii fericili airfizatoarei iluziuni, aceoi luminqi orbi, cari admira seninul norilor0 splendoarea nopIii; and 'Ana 0 ei incep a pipai plaga realitalii!

30 Citici insa cronicele romane, 0 veIi afla timpul, and 0 putredul

1) Satyrul, I, Nr. 9; 3 Aprilie 1866, pp. 1-3, semnat Wang-Pon-Ki; republicatIn Familia 1869, an. V, pp. 109-110, 121-123.

Page 104: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

RAMFLETE s I caoract 103

nostru mar era un adevarat mar domnesc, un mar smaltat din afaracu rumeneala junetii 0 care 'Astra In sinu-i un Ambure vivacesanatos !

Totu0, pe langa contrastul, ce am observat Intre sublima bravuraa stramo0lor i efemeiata moliciune a stranepolilor, mai este un Mt-ceva, care ma eleotrizeaza tot atat de mult In lectura cronicelor ro-inane: un alt contrast, un contrast mai putin sirntit, fiindca nu estepolitic, dara nicicum mai pulin desavantajos pentru caracteristicatimpului nostru propriu.

10 Cronicarii români cugeta române§te. Teoriile, credin-tele, maximeleI or nu sunt transportate pe de-a'ntregul de pe tàrmii Seinei sau aiTamisei, din Torino sau din Berlin. Asemenea modestei crisalide, care,and vine ziva hotarita, Ii formeaza brillantele sale aripe din sineInsa0, ei meditau, meditau bine 0 profund, fara a lua imprumut sau

15 chiar a fura, ca noi a9tia de azi, aripele de aninatura ale strainilor !Un individ mare, un geniu fie in resbel, fie In pace, fie in litere;

un Bonaparte, un Colbert sau un Shakespeare, este acela carele mo-duleaza, dupa propria inspirwtie, lumea supusa actiunii sale, iara nudevine plecatul serv al acelei lumi. Cum dark* vreti, cum pute.ti pre-

20 tinde, ca sã fie ceva0 dintr'un popor, o adunare de individualitati,in care totul se importa, i nimic, nimic nu e bun pentru exporta-tie?

Din litera-tii noqtri moderni, nu numesc pe nimeni, pentru anu in'A certa cu ponderoasa majoritate, numai aceia au infipt n4teurme solide in cariera lor, cari au putut sa petreaca i pe 'n strainatate

25 dara au invatat in vara. Alecsandri, Bolintineanu, Cogalniceanu, Bolliac, C. Rosetti, G. Alexandresco, Negruzzi, nu sunt nici doctori, nicilaurewti, nici

Cugetand romaneqte, cronicarii no§tri erau constran0 de a vorbitot romane§te. Inteligen-ta limpede i naivA, observaVe sigurA si ne-

30 complicata, tablouri siintite i neafectate, o sistemil mai mult inspi-rata de bun sinrc dead combinatA, In fine toate cate nu seaman&de loc nici cu subtilismul german, nici cu volubilitatea francezfi, nicicu flegma engleza ; toate acestea deosibesc 0 pun in relief poporulroman ; toate acestea caracterizeaza, in cugetare 0 In vorba, pe cro-

ss nicarii no§tri ; toate acestea ne lipsesc noua, literatilor proaspat rasariti.

7*

si

lieeufiafL

Page 105: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

104 SCRIERI LITERARE, MORALE st POLITICE

Dela Tisa 'Ana la Marea-Neagra nu se va gasi nici un singur Ro-man, fara distinclie de clash sau de gradul culturei, care A' nu rumege,a§a zicand, invacaturile cronicelor nalionale ; 9i nu cumva sà va in-

ca motivul acestui fact comun ar fi limbagiul gireinesc alcrohicarilor; nu! eaci provoam pe autorii no§tri moderni de a scriintr'un stil cat de Iaranesc, mai taranesc de cum scria u Românul deDuminica *, 0 tot Inca suntem incredinla-ci ca prea puini ii vor in-

!

VedeIi dark', ca avem mare trebuin-Va de a ne adapa la izvoarele10 cronicelor romane, cari sunt ca un fel de Karlsbad moral §i intelec-

tual, in care ne-am putea auta sänätatea inimii 0 a spiritului, bar-bateasca energie i verdea pricepere a strabunilor !

Dara nici o specie de apfi minerala nu poate vindeca pe un.bolnavnecurabil, carele cata sa se multumeasca, daca i s'au mic§orat cat de

15 puTin durerile sau daca a avut noroc de a ch§tiga vreo cateva zile,cateva oare, in procesul cu moartea. Tot a§a nici cronicele românenu ne pot da noua o a doua na§tere, prefacându-ne in oameni din se-colul XV sau al XVI: o mica schnteie din acel mare foc, o surcicadin acea padure, o picatura din acel fluviu, ne ajunge.

20 Aa dara, cronicele romane ma farmeca prin opoziIia celor pove-stite In ele cu ceea ce se petrece in toate zilele inaintea ochilor mei ;

acea curioasa opoziiie eu o urmaresc, intrucat imi da mâna, nu nu-mai in respectul razboaielor 0 al limbii, unde lucrul e prea vecleratpentru oricine voevte a-I vedea, ci i in mai multe alte privince mai

25 Mid, mai secundare, mai obscure.Bunaoara: care sh fi fost meftefugul dragostei la stfamo0i nomi

cei mai de 'ncoace de epoca lui Traian, cari uitasera deja de multpreceptele lui Ovidiu? Cum 10 faceau ei curte? cum petreceau? cumcorespundeau? cum vorbeau in romanticele lor intalniri? cum faceau

30 acele juraminte, de cari iubirea nu se 1ipse9te nici chiar la OtentoTi?Nqiunile cele mai brave au fost totdeauna i cele mai amoroase.

Mitologia antica ne reprezinta pe zeul Marte prins in la cu zana Vi-nere. Arabii i Normandii, fiii rilor celor mai calduroase i copiiighelurilor nordului, cu o mana. supuneau universul, cu cealalta strângea

35 la piept acea ginga§a parte a popoarelor invinse, care nu se plangea

chipuiti,s

telege

0

Page 106: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE I CRONICI 105

niciodata de groaza cuceririi. Insu0 Destinul a voit ca femeilor sale surâza luciul armei, iara ostaplui sa-i eambeasca lauda, ie0ta dinguria unei nimfe!

Românii au fost odata foarte viteji, cel puIin pe cand se scriau5 cronicele: urmeaza dara sfi fi fost i foarte amoro0. Din neno-

rocire, cronicele, preocupate, corp i suflet, de povestirea minuna-telor vitejii ale neamului românesc, se feresc a radica valul de pemisterele vieçei sociale, le dispreluiesc, le cred nedemne de a rlimcineain pomenire.

10 Doua-trei pasagii, doua-trei cuvinte, scapate nu -tiu cum din fretulobicinuitei serioziati a cronicarilor, sunt tot, aproape tot ce-a ramasasupra intrigelor amoroase la strabunii nqtri; insa acele cAteva fu-gitive menliuni sunt deja deajuns, pentru a ne da o idee despre ceea celipse§te.

15 Sub anul 1472 cronicarul poveste§te resbelul intre cei doi domniromfini, Radu-Voda din Iara Româneasca 0 din Moldova Stefan celMare. La locul numit Cursul-apei, in judelul Ramnicului, se detebatalia. De ambe panne se bateau viteje§te*, zice cronicarul. Luptadura trei zile In ir, Joi, Vineri i Sgmbata, 0 nu se §tia Inca cine va

20 birui, caci se luptau Romfinii cu Românii! In fine, noaptea spre Du-minica Radu-Voda fugi .1a Bucure§ti, 0 se inchise in ceta-Nia ce semnaiça atunci pe malul Dâmbovilei, acolo unde se afla astazi Curteacea Veche. Stefan-Voda incongiura castelul lull. Radu-Voda reu0a scapa peste Dunare. Dar In mttinile invingatorilor cazu doamna

25 lui Radu-Voda i fiica-sa Voich4a. Aceste doua prisoniere de neamdomnesc fura conduse la Suceava, in capitala marelui Stefan.

De atunci trecura trei ani la mijloc. Deodata, sub anul 1475, cro-nicarul ne spune c tefan-Voda a zidit monastirea SAntul Dimitriede 'naintea Curçii domne§ti i s'a cununat acolo cu Doamna Voich4a,

30 fata lui Radu-Voda, iar pe maica-sa, cu mare cinste o a trimis la bar-batu-sau Radu-Voda la Ieara munteneasca

Oare pe cine sa nu intereseze a §ti, cum? &And? in ce mod se nascu0 se desvali acest amor? Nici chiar un Stefan cel Mare, tot Inca nuputea fi scutit de prealabila necesitate de a face 0 el o declaratie sen-

35 timentala, de a adresa 0 el iubitei sale vreo cateva vorbe dulo,

#

0-1

I.

a

Page 107: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

106 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

de a intAmpina 0 el greutati, cochetarie, amilnari, etc., etc. Dardespre acestea toate cronicarul pastreaza cea znai adânca tacere,mul/umindu-se a menliona numai cele doua puncturi extreme,alfa 0 omega, inceputul 0 sfar0tu1: captivarea Voichicei, 0 apoi

5 eununia!lush adeseaori lesne se ghicqte ceea ce nu se spune. Amorul lui

§tefan-Voda pentru Voichila trebuie sa fi fost o pasiune prea-vio-lenta, prea-imperioasa, de vreme ce sill pe acest principe diplomatde ali schimba deodata politica, impacându-se cu un inamic atilt de

to vechi 0 atilt de inver§unat precum era Radu-Voda. Frumoasa Bucu-re9teanca avu satisfagiunea de a imblAnzi pe un erou, de 'nainteacaruia tremurau Turcia, Ungaria qi Polonia ; dar 0 tefan-Voda avu0 el o satisfacliune nu mai pu/in magulitoare de ali fi cucerit o ne-vasta nu prin tractate, ci cu sabia in mAnk intocmai precum facuse

15 fundatorul strabunei Rome!Dupa moartea lui tefan cel Mare, urma pe tron fiu-sau

Bogdan-Voda. AscultaIi ce spune cronica despre inceputul acesteidomnii:

4 Bogdan-Vodk daca statu domn, trimise solii sai la craiul le§esc,20 ca sa pofteasca pe sora lui craiu pe Elisabeta ; ci muma lui craiu n'a

priimit sa se faca acest lucru 0 pentru logodna a amânat pe alta data.Dar Bogdan-Voda n'a pierdut nadeidea, ca incelegand ca muma fetei0 a lui craiu a murit, indata a trimis solie, socotind ca dupa moarteabatrânei nu va fi eine sa-i stea impotriva ; ci craiul iar a amanat, Ca

25 vedea pe soru-sa ca nu vrea A mearga dupa Bogdan-Voda, caciera prea urit la fala 0 orb de un ochiu. Deci vazând Bogdan-Voda Ca cu bine nu-0 va folosi, socoti sa-0 rascumpere ru9ineasa cu sfinge 0 de arme s'a apucat: a pradat Ieara lqeasca 0 s'aintors inapoi #.

30 lath dark ca in Iliada lui Omer, un resbel din causa unei femei !0 ce resbel! De 'n-ai Bogdan-Voda devasteaza Polonia ; apoi Polonii,pentru a nu se recunoa§te biruiIi, navalesc §i ei in Moldova, pustiind-ocu foc 0 sabie; apoi Bogdan-Voda aduna o noua oaste 0 face o nouginvazie in Polonia ; apoi Polonii iara0 se intore cu furie asupra Mol-

35 dovei... 0 toate astea, toate astea pentruch lui Bogdan-Vocla ii

Page 108: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE 1;31 CRONICI 107

placuse portretul principesei Elisabeta i pentrua vroia cu orice pre%ia de femeie pe blonda Poloneza!Precum vede%i, eroismul nu Inceta a fi elementul principal 0 pre-

domnitor al amorului i dupa moartea lui Stefan cel Mare !5 sa nu WI ca numai Domnii se bateau expuneau

vituca pentru gurila unei frumoase, nu! aceasta era o caracte-ristica generala, un obiceiu comun, o datinã sacra, o tradiOunepentru Romanii.

Tel maitre, tel valet ; zice proverbul francez. Slugile imiteaza peto stapani, supu0i imiteaza pe donmitori. Buni sau rai, eroi sau mo1e0ci,

morali sau imorali, principii formeaza un popor bun sau rau, eroicsau mole0t, moral sau imoral. Drept dovada cronicarul poveste§te,cum Moldovenii imitau pe Bogdan-Voda pân i In privino amorului.Ascultall povestirea cea naiva a cronicei sub anul 1509:

15 <<Un Iva§co oarecine din ai no§tri avea manie pe un alt numittot Ivwu, ce i-a fost luat muierea. Deci and Le0i au intrat In %ear&asupra lui Bogdan-Voda, acel Iva§co paguba9 de muiere s'a inchinatla Le0 0 a adus o ceata de Le0 In casa celuilalt Iva§co ce-i luasemuierea, i 1-a prins viu, i 1-a igepat

20 Iatà o istorie comica 0 tragic& totdeodata. Istoria e comica,caci amandoi eroii poarta din hazard ace1a0 nume Iva§co In-tocmai ca cei doi Menechmi in comedia lui Plaut. Dar unul dinei fura pe nevasta celuilalt, 0 de aci se Incepe tragedia. Bar-batul cel insultat ii razbuna cu arma In mana, 0-0 razbuna

20 inteun mod oribil!Cununia lui Stefan cel Mare cu Voichia, resbelul lui Bogdan-

Voda pentru Elisabeta i istoria celor doi Ivapo ne dau o idee destulde clara, cum InIelegeau amorul Romanii din timpii cei de glorie aiRomaniei! Dar Imi ve%i spune ca domnii i boierii nu sunt Inca toati

ao leara. In adevar ; cronicarii nu vorbesc nimic despre lerani; Insfi le-.ranii au_ i ei o cronia a lor proprie, o cronica rnult mai vie si multmai frumoasa dealt cronica domneasa i boiereasca. Acea cronia ateranilor este poezia nalionala. Chi-0 antica balada o Pauna9u1 codrultti

ve-ci vedea a in acele zile de vitejie, chiar femeile nu InIelegeau15 Cum sà iubeasca pe un mie1, pe un fricos, pe un om carele nu §tia

Siinchipui/i

to/i

*,

at

pi-pi

5.

Page 109: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

108 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

sri milnuiascli sabia, nu gtia sli biruiasa pe un rival cu arma in mânä !Amorul se socotea a fi o floare atit de prelioash, inat o dobândeaunumai aceia ce-gi puneau in pericol vieala, cari aveau destula inim5.pentru a disprqui moartea. Acesta e adevfiratul amor romfinesc na-

5 lional, dupfi cum 11 descriu cronicele!In celelalte Vari, asa iubea numai noblela, aga iubeau numai ca-

valerii feodali din evul mediu gi ducesele de prin casteluri; la noi,aga iubea sAteanul cel de pe urnia, lärancula cea mai modesta! 0,fiindcfi nici un om nu poate sit nu iubeascfi sau sá nu fi iubit m6car

io odatä in vieala, amorul rficea eroi pe to-ci Romiinii!Dar veni negura fanariotismului, cuprinse orizontul RomAniei 0

ucise acest sublim sentiment, aceastà fecund& legatura intre amor0 eroism!

Läsand la o parte pe cronicarii cei vechi, citili acum cronica lui15 Neculcea, istoricul cel mai fidel al timpilor de jale 0 de rugine, cfind

Grecii din Fanar incepura a mânji tronul lui Drago§ gi al lui NegruVodà! Cititi pe Neculcea, and va povestegte, bungoarà, cum DomnulAntonie Rosetti, Grec Tarigradean, petrecea zile 0 nopIi cu # Anica,fata cfirciumaresei Archipoalei #... lath Ong unde s'a pogorit amorul

20 sub principii FanarioV, cari dedeau ei exemplul!Romfinii cei vechi Iineau la amor ca la o sculä, ca la un tezaur,

ce se plätea foarte scump, câteodata cu pretul vieIii ! Românii ceigrecili cump5rau amorul, precum se cumpAra rachiu gi luic5.: de la.cdrciumdreasa Archipoaia. . .

25 Fanariotismul linu Romfinia asfixiat'a in bralele sale in curs demai mult de un secol. Dela 1830 incoace el nu mai este; ins& amorulnu mai poate redeveni ceea ce a fost el la stramo0i no§tri: un inspi-rator de eroism, o gcoara de brirbilIie §i de abnegaIiune! Fanario-cii§tiurä a nimici cu fad'acinà tot ce era vechi românesc §i asfazi, când

30 nu mai putem iubi romtine§te, chid nu mai voim a iubi greceste,simIind totugi necesitatea de a iubi, de a iubi intr'un fel, noi am trans-plantat la noi ideile franceze gi iubim frarquzegte...

Page 110: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE I CRONICI 109

TEATRUL ROMAN 1)

Doi literali batrAni i distini, cu cari ne unea leghturiles'au ocupat cu originile scenei romAne.

Rhposatul Filemon desfh§urà in 4 Ciocoii vechi Inceputul teatruluibucureptan, pe cAnd celebrul Negruzzi, Inteun articol publicat In

5 ziarul Lumina, descrise, ca un martor ocular, simpatic i elocvent,primele Incerchri teatrale de la Iai. Ca sh cunoasch cineva un fluviu,trebuie sh-1 studieze nu numai in cursul sàu, ci mai cu seam& la izvorul deunde Ii ia nWerea: tot Eqa teatrul roman nu se poate aprqui destulde bine, decAt numai prin alaturare Intre ceea ce a fost i ceea ce este.

10 Nu guvernul, ci ni9te simpli particulari au pus piatra de temeliea scenei române: In Moldova venerabilul Asaki, In Tara Romil-neasch neuitatul CAmpineanu.

Nu subve4uni de mu de galbeni, ci ni§te modeste colecte cu sfan-cul,au susIinut de 'ntru 'ntAi existen-ca material& a teatrului romAn.

15 Nu edificii pompoase, clhdite pe modelul teatrelor de la Munic saudela Pqta, ci n4te barace, sau cel mult ni§te salonap improvizate,au servit de piedestal pentru debutul scenei române.

Ei bine ! fhrh prestigiul protecliunii guvernamentale, ffira sub-venIiuni exagerate, far& zidiri colosale, jeatrul roman de pe la 1830

20 intrecea, din toate punturile de vedere, teatrul nostru de astäzi.Millo i Teodorini, cei mai buni artivti din cAii mai are Inca RomA-

nia, s'au format atuncea.Tot atunci s'au format Costache Caragiali, Costache Mihhileanu,

Cronibace, Pone, Luchian25 i totu0 nimeni n'a auzit ca vreun actor, oricAt de excelent, sh_

fi avut atunci ate 100 sau macar cAte 50 de galbeni pe luna!Care sh fie oare cauzele descrqterii actuale a scenei romfine, de§i

au crescut fära comparaIie mijloacele teatrale de tot felul?Nu trebue multh bhtaie de cap spre a descoperi sorgintea räului.

30 Atunci teatrul nostru avea o fcoala 9i Inch ce 9coalfi ! Heliade,Aristia, Alecsandri, Coghlniceanu, Negruzzi, descindeau duph culise-

1) Satyrut, Nr. 14, 10 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

amiciIiei,

s

...

Page 111: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

110 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

pentru a explica actorilor raliunea tuturor cuvintelor 0 tuturor mi§-carilor, fineIele 0 delicatelele rolului.

Pe de alta parte, interesul ucide arta: atunci ilia interesul nuera mobilul arti9tilor, pe cari ii conducea deocamdata numai amorul

5 propriu, focul juneIei, dorinla de a se distinge.In fine, invidia nu avusese Inca timpul de a se incuiba pe scena.Lipsa completa de §coala, hicloasa lalire a interesului 9i monstrul

invidiei, acestea sunt cauzele caderii teatrului roman!Direclia d-lui Matei Mil lo personified aceasta trei elemente de-

10 structive.Artist de geniu pentru comedie bufa, dumnealui reduse la dimen-

siunile farsei toata cariera teatrala: poala deveni imposibila.Antreprenor mai pe sus de toate, dumnealui corumpse gustul

publicului formand un repertoriu de specula-cie, in fruntea caruia se15 afla Rosa magica.

In sfar0t, gelozia il facu sa neglijeze desvoltarea celorlalIi actori,preferind a se inconjura cu cori§ti 0 cu mediocritati.

Cand raul ajunse la culme, urma neaparat o reacIie.D. Pascaly se deslipi 0 organiza un alt teatru in sala Bossel.

20 Piese alese, joc ingrijit, sacrificii morale 0 materiale fura inco-ronate cu un succes din ce in ce mai simIit.

Lovit de opinia publica, d-1 Mil lo pleca steagul.D. Pascaly ramase triumfator pe ruinele Cartagenei.Dar vail din data ce nu mai avu rival, din data ce crezu a fi tare,

25 din data ce se vazu singur, invingatorul dete masca jos, ardtand caprincipiile de progres sunt bune de afi§at numai 'Ana a ajunge la scop.

Intr'o clipa trupa lui Pascaly incepu a decadea.Piese rele in felul 0 Iadepilui # 10 fficura loc pe scenfi ; actorii se

apucara a nu invaIa rolurile, ca in o Visul unui Roman #, iar cat pri-so vqte sacrificiile... au fost sacrificali, in adevar, muzicanIii orche-

strei §i sarmanul d-1 Velescu!Chiar in ziva de 11 Februarie, cand toTio Romanii saltau de entu-

siasm, fara sa se auza o singura voace materialista, d-1 Pascaly dete oflamboianta petiVe, cerand dela D. Dimitrie Ghica sa-i acorde, pentru

25 exploatare, scena teatrului cel mare.

Page 112: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PADIFLETE 13I CRONICI 1 11

Scoala se stricase, invidia se introdusese, interesul i§i radial. fruntea.Astfel, caderea d-lui Millo, in loc de a fi o binefacere, precum ne

a§teptam cu toIii, deveni o calamitate.Nu mai era cine sa sileasca prin concurenla pe d-1 Pascaly de a

s merge vrand-nevrand pe calea cea mai buna din doua.Teatrul d-lui Pascaly se inrauta/i ; din teatrul d-lui Millo d'abia

ramasera ni§te fragmente ciuntite qi desorganizate...ha starea, in care ne aflam astazi §i din care trebue sa ie§im,

daca linem la existenta unui teatru nalional.so Ce e de facut ?

SA ia guvernul direclia teatrului in regie, ca vamile sau ca tutunul 7Se §tie, insa, Ca statul pierde, de eke ori ii vine fantezia de a se facespeculant !

Sa se dea oare teatrul pe seama d-lui Pantazi Ghica, precum15 avusese dumnealui generozitatea de a o cere prin o petilie foarte eloc-

yenta ? Insa nu intelegem atunci, de ce sa nu se dea cu aceea§i raTiunela oriqicare alta persoana ffira cea mai mica experienla de admini-straIie materiala §i morala a unui teatru!

Sa se dea d-lui Pascaly? ... despre d-1 Pascaly am vorbit deja.20 In aceasta situaTie de lucruri se prezinta deodata d-1 Demetriad,

solicitAnd dela Comitetul Teatrului, direcIia teatrului.D-1 Demetriad e cunoscut ca un vechiu actor pe de o parte,

§i pe de alta parte ca un om ce nu inlelege deloc valoarea euvAntului0 interes )).

25 Aceasta e mult, dar tot Inca n'ar fi deajuns pentru ea SA ne putempronunla in favoarea d-lui Demetriad, daca pe laugh' conditiunile,oferite de fo§tii directori de teatru, d-lui n'ar propune mai multe altele,la care nici nu se gandise macar d-1 Pantazi Ghica sau d-1 Pascaly.

Anume:30 1. D-1 Demetriad va depune o garan-cie de 2000 galbeni pe care

o va pierde la caz de neimplinirea stipulqiunilor contractului.2. D-1 Demetriad va angaja pe toIi arti§tii romani cu renume,

iar corul va fi compus din elevi §i eleve dela Conservator.3. D-1 Demetriad va forma o orchestra de 24 arti§ti, sub direc%ia

35 unuia din cei mai buni mat§tri din Bucure§ti.

Page 113: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

112 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

4. D-1 Demetriad va aduce, din Fran la sau din Italia, un actoro actrica cu experieuca, pentru punerea In scenti i montarea pie-

selor dupa modelul teatrelor celor mari ale Europei.5. D-1 Demetriad Il va aranja repertorul din piesele cele mai alese

5 franceze, germane, italiene, engleze i spaniole, pentru care va çinetraducatori special

6. D-1 Demetriad va da premii pentru compoziliuni romane ori-ginale, drame sau comedii, introducand totdeodata uzul de a impr-tãi autori cu 10% din venitul brut al reprezentaIiunii.

10 7. D-1 Demetriad va infiima In teatru o coala de muzick decla-ma-Pe, dan i scrima.

8. D-1 Demetriadya admite un comitet de oameni de litere pentrudirecIia morala a teatrului.

9. Stagiunea teatrala va fi de noua luni, din cari doua se vor15 plati cu gajuri pe jumatate, facandu-se in cursul lor numai

10. In fiecare stagiune teatrala se vor da ate trei reprezentaIiuniIn folosul art4ti1or imbatraniIi sau infirmi, lipsip de mijloace...

Vazand acest program, Satyrul, totdeauna just i totdeauna im-parIial, nu poate a nu susline propunerea d-lui Demetriad.

SENATUL1)20 edina Camerei din 9 Mai a dovedit ca In Romania nu toate

lucrurile noi intampina greutali: nici o saman-ca nu se poate prindecu atata Inlesnire i Inteun interval de timp atat de scurt, precum s'ainradacinat la noi floarea occidentalà, numita Senat, a carii culturane costa vreo cateva milioane Tie an, fara ca sa ne aduca vreun alt

25 toles, afara numai de o podoaba ce trece 0 de un iniros ce se evaporeaza.Disculia nu ajunsese Inca la ruperea targului pentru a se ti daca

Senatul se va menline sau nu, ceea ce se va decide mai tarziu la des-baterea nouei Constituciuni ; ffind vorba deocamdata numai daca.cuvantul Senat, un simplu cuvant compus din doua silabe, poate

so sau nu poate figura in Regulamentul Camerei ; i cu toate astea,o lupta, dintru Intai curat gramaticala, deveni atat de crancena, meat

1) Satyrul, Nr. 15/22 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

0

pe

repeti/iuni.

Page 114: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE SI CRONICI 113

prepdintele Camerei era sa se retrag5, secretarii Camerei se §i demisiona-sera deja, 9edii4a Camerei a fost suspendat5, /i se p5.rea cá vezi pe Achivi,pe Danai, §i mai cu seam5. pe Mirmidoni dinaintea murilor Troei !

Cu vai cu chiu Senatul a triumf at, ca prin minune, cu ajutorulunui singur vot : cincizeci i nouri plebei au votat contra, iar 9aizecipatricierti, suslinuli de clientii kr, au votat pentru, mare cari patruGhica, trei Cantacuzini, doi Lahovary, o pereche de tiTu,

eke unul, Catargiu, Sturdza, Iepureanu, Plagino, Briboiu, Mavro-cordat, Scarlat, Mavrogheni, etc.

to Citind aceste nume, enumerate cam in felul cum enumer5 Omerpe eroii greci din Iliada, cat s mArturisim, cä Senatul trebuefie o institulie meniat nu pentru onorabilul public, ci numai pentruinalta noblele, dui:4 cum se zicea pe afipri de Oa data, din fericiteletimpuri ale archondologiei §i. ale scutelnicilor ; cu atilt mai vfirtos, câ

15 contra Senatului n'au fost deck numai nioe st,rani * de ai noOri, aldeAdrieni, Cernate0i, Mih.leti, Ciocklani, Vucenici, i nicio beizadea!

In adevar, Senatul este oglinda Camerei Lorzilor din Anglia, cuacea numai deosebire crt la noi, pe de o parte mai toate neamurilecele vechi au cAzut inlocuindu-se prin o pretinsa aristocralie, nascuta

20 de len i Iipsita de acele tradiciuni glorioase, ce mai suslin pin& acumpe aristocraiii englezi ; iar pe de altà parte, mai toate ilustra-ciunilenoastre politice, literare i chiar parlamentare ies de jos din popor,de§i unii devin renegol mai in urma, precum, bunaoara, paná §i inCamera actual5. boierii au majoritate, dar plebea are pe Tell, pe Boe-

25 rescu, pe Nicolae Ionescu, pe Costaforu, pe Laurian, pe Heliade, peStrat, i cat p'aci era sâ aiba i pe Cogãlniceanu!

Mie unuia, and nu am de lucru, imi place foarte mult a petrecein societatea coconafilor, admirând, cu stangacia unui mojic, brilan-tele calitali ale Saint-Germain-ului romfinesc, i anume: eleganIa hal-

m nelor, juste-cea incallamintelor, perfectia accentului francez, graIiami§ckilor, splendoarea geamului cu care i§i inarmeaza un ochiu pentrua vedea numai cu celalalt, arta de a vorbi totdeauna fara a spunenimic, monumentalitatea unghiilor, dibacia de a §ti toate fártt a fi in-vkcat mult, gentila insolenfa cu noi ttoilatol, necomparabilul IC cu caremaniaza furculiIa când manânca i paharul cand bea dartoate asteasunt departe de a justifica existenIa unui Senat in Tara Romineased.

3

0 ceilal/i

35

Page 115: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

114 SCRIERI LITERARE, MORALE §I POLITICE

DOMNUL NAE1)

Sunt amid de cad nu tii cum sa scapi, 0 nu §tii daca s'a gasitvreodata cineva ca sa scape de ei.

Ei pot fi Alexandru, Scarlet, Ion, Petru... dar Bucurgteniiprefera a-i caracteriza prin un singur nume generic de 5 domnul Nae 5.

5 Pofti-p-nepofti-p, ziva-noaptea, ti vezi urmarin-du-te curat ca umbra, pe care ai fi gate a o vinde dracului precumfficuse Peter Schlemihl In povestea lui Chamisso, daca ai fi sigur cadimpreuna cu umbra dracul va avea amabilitatea de a lua i pe nedrep-ta/itul ei tovar4.

io Oricat de rece sau brusc ai fi cu ace0i amici Inzestra/i cu tenaci-tatea cleiului, ei nu te InTeleg sau, mai bine zicand, ei te inleleg detot pe dos: rkeala i bruschqa li se pare a fi o dovada de o intimitatecu atat mai mare.

Intr'o zi, ne§tiind cum sà te mai aperi, ai poruncit servitorului15 sa raspunza clomnului Nae, daca va veni, ca te-ai culcat dupa pranz.

Domnul Nae vine, Imbrance0e pe servitor 0 intra in odaie, zican-duqi cu un zambet triumfator: ei bine, fra-Oca! feciorul tau nu pri-cepe ca Intre mine 0 tine nu poate fi ceremonie. Daca vrei sa dormi,culca-te ; eu Imi voiu fuma ligara. Apropos, ai auzit despre evenimentul

20 de azi diminea-0? ...Intr'o zi el te gase0e scriind o scrisoare. Dumneata profili de

aceasta ocazie, zicandu-i cu o polite-0 plina de Inleles: ma vei ierta,amice: sunt foarte grabit... 5 0 ! o ! nemica! nu te deranja, scum-pul meu! raspunde cu 1inite companionul, eu am venit nurnai

25 ca relatez conversaliunea ce am avut-o cu un deputat din Ca-mera ... i el se apuca povesti dialogul In curs de patru oare.

A doua zi te opre0i pe pod pentru a vorbi cu un bancher asupraunei afaceri de bani. Ai fi prea-bucuros ca nimeni sa nu te auza. Abiaai inceput, i iata ea dracul aduce pe teribilul domnu Nae, care te

30 intrerupe, se amesteca In vorba, apoi ia pe bancher la bra% tragela Briol pentru a juca o partida de biliard, lasandu-te cu gura cas-cata i cu inima desperata.

') Satyrut, Nr. 16, 1 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

*

*

*.

* a-ri

prrmii.nrpnim4i,

st-pi

sit

Page 116: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE $1 CRONICI 115

Inteo Duminiea -p-ai ales o birjà frumoasfi ca s& mergi A iei aerla Sosea sau la 135neasa. Pentru a qedea de tot comod In tr&sura, ceeace este una din plficerile cele mai dorite ale unei asemenea plimbfiri,ai vrea s& fii singur. Din nenorocire, trecfind pe Podul Mogosoaiei,

s Int& lnesti pe nemilostivul domnu Nae. El IP opreste birja, te 'ntreabttunde mergi, se aseazfi si te insqeste, crezfind ca prin aceasta IP facedumitale o pracuta surpriz . si o mare Indatorire.

Este imposibil a descri toate imprejurfirile In care amicia dom-nului Nae te face a blestemi ziva nasterii. Oricum sfi fie, in Bum-

lo resti aceastá tagmei sau breaslii amicala e atfit de raspfindia, bleatnoi am fi dispusi a crede, ca anume in capitala Romaniei s'a inventatproverbul: # unde sunt doi, cu el se lace trei 5,

EGOARCHISTUL1)

Sunt oameni cari cred cfi. nimic nu poate fi bun, deck' nu e flicutde ei, prin ei, cu ei, sau cel min lfingh* ei.

15 Precum monarchistul este acela ce doreste puterea unuia, anar-chistul puterea nimfinui, oligarchistul puterea unei clase, etc.;tot asa acest fel de oameni, cari doresc puterea numai a lui insusieu, cattt sti fie numip ego-archioi.

Egoarchistii se Impart In trei tabere: generali, speciali si politici.20 Egoarchistul general critic& si osfindeste toate lucrurile fara ex-

cemie: chiar cerul si pamfintul sunt organizate rau, de vreme ce Crea-torul nu avusese prevederea de a-I intreba pe dansul.

Egoarchistul special Isi restrange nemulTumirea in cercul proprieisale ocupapuni: ca architect, el gbeste defecte In toate zidirile; ca

ss avocet, el nu vede la alPi de cat neexactitati sau neingrijire in stil,greseli sau confuzie in idei.

Dar egoarchistul cel mai caracteristic si cel mai bucurestean neIn-ramping in politica, uncle aceastfi plecare a spiritului ia numele pro-priu de # opoziPe sistematicfi 5.

1) Satyrui, Nr. 16, p. 3, 5 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

Page 117: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

116 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Egoarchistul politic descrie cu culorile cele mai negre toate gu-vernele, &And nu e ministru, prefect sau judecfitor; toate Camerele,and nu e deputat sau &And se aft-6 in minoritate ; toate masurile §itoate inten-ciunile, la care n'a luat el o parte directä 0 activit.

5 Egoarchistul politic, dacg nu e ziarist el hist*, trebue sO fie cola-borator la vreun ziar; daca nu e colaborator la vreun ziar, trebue safie amic cu vreun ziarist; daca nu scrie articoli sau epistole, trebuesä vorbeasca prin locuri publice ; dar in orice caz, verbal sau literal,el este un organ de publicitate.

to Auzindu-1 ai crede a, pentruca leara at fie fericita, nu e alta defacut deck numai sà-i dai lui puterea in mOnO: el va disciplina ar-mata, el va purifica justifa, el va imbunkki finatrcele, el va raspindiinstruclia, el va regula administraIia, el va propaga pe pamânt, adiedmai cu seamA in Bucure§ti, moralitate, onestitate, libertate, nalio-

15 nalitate, egalitate, dreptate, 0 celelalte.Astfel, când lucrurile incep a merge pe o cale, ce nu se mai poate

suferi, tori ochii se intore Tina asupra egoarchistului, toate urechilefl ascultA, toate inimile il aclamrt: autoritatea, fiica popularitkii, iicade berechet-hararn in mana.

20 Ei bine! trece o zi, o sOptOmâng, o lunO; soarele urmeaza a rasari0 a apune ; pgmântul nu inceteazä a se invfirti roatä imprejurul soa-relui ; oamenii beau, manâned §i dorm, sau dorm, m611/fined' §i beauca totdeauna ; ceasornicele bat ca 0 fnainte cOnd trei 0 când unspre-zece ; nitnic nu se Indreapta ; 0 bietul egoarchist, auzind pe alIii ed

25 striga astg-datà contra lui Intocmai precum strigase el mai deunfizicontra altora, se vede forcat a se retrage dela putere, zicând Ikei:

Na-ti-o /mina cd ti-am dres-o !

Page 118: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

PAMFLETE *I CROMCI

EMINESCU1)NECROLOG

117

... et souvent je regretteD'iltre n48 en des temps an pea troy

raftintset l'amonrOii l'on tronve Pima:warsummits

Et dans lesquels un Ion pent sealttre polite 1

Julie Hamlets, Chevalerie, p. 5

Eminescu a lAsat multe versuri admirabile; insA meritul lui celcovArgitor, un merit de principiu, este acela de a fi voit s introduagi de a fi introdus in poezia româneasa adevArata cugetare ca fond

adevArata arta ca formA, In locul acelei ugoare ciripiri de mai inainte,5 care era foarte igienic pentru poet gi pentru cititor, scutindu-i deo-

potrivA, pe unul i pe celfilalt, de mice Mtaie de cap gi de (mice bAtaiede inimA.

Nu zic nimAnui s5. imiteze pe Eminescu. Din contra. Poezia esteo aatorie a realiaTii cu idealul in sufletul poetului in acele momente

to and poetul e poet, poetul fie cat de mare nu e poet totdeauna ;in acele momente prin urmare, in cari el este mai el, mai insuqi, maiindividual ca oricfind. In fiecare suflet poetic realitatea gi idealulse combin i se acord5. Inteun Mt mod. Intre doi poell pot fi asem5-nhri numai doarä prin asemAnarea cea organia hare naturile amân-

15 durora, niciodaa prin imitaTiune. A. imita pe cineva in poezie esteun talent tot atat de vulgar ca gi a imita pe cineva pe scenA, unde

acolo un actor artist urzwe, nu maimuleazA. Eminescu va taifiinda a izbutit a gag frumosul faa a imita pe nimeni.

El va tri, degi a murit nebun. i a trebuit s moarA nebun. E20 grozav a o zice! SA nu fi innebunit, el nu avea ce manca. Mai au

deck atAta ; ca sà tuba ce minca, el fusese silit a-gi mfinca inima,inlocuind avânturile poeziei, avânturi mArete, avânturi cari nu se potvinde, prin acea prozA de toate zilele a sterpelor lupte de actualitate,

1) Revista Noud, an. II, Nr. 6, (15 Iunie 1889), pp. 211-212; republicatSarcasm f i Ideal, pp. 213-214.

§i

ta

ei

Page 119: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

118 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

care ii aducea o farama de paine, stropita Inteascuns cu amare la-crimi prefa-ca nebuniei.

El va trai, desi a murit nebun. i cum oare putea sa nu Innebu-neasca? In toate epocile au fost poeli pe care flamanda saracie, uneori

5 numai de9ertaciunea, pentru o ticaloasa paine Ins() -pia de o mai ti-caloasa lauda, Ii Incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In toateepocile s'au vazut insa §i de acele firi sem*, 1nalte, vrednice de soliace le-a dat-o Dumnezeirea, cari niciodata n'au 1ntins o mana cer9e-toare cAtre vreo mArire ptunfinteascá, cAtre acei ce uitA cA nu sAracii

10 spalau picioarele lui Isus, ci Isus a spalat picioarele saracilor. A.9apoet a fost Eminescu.

El va trai, desi a murit nebun; vor muri bosh pentru vecie ne-numfiraIii Inielepli,cari au Mutt, lasa _II vor lasa totdeauna sa lime-buneasca un Eminescu.

Page 120: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALA SI PROFETISMROMANESC

8*

Page 121: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

CAUZELE SI REZULTATELE COSMOPOLITISMULUI

Discurs prefedenfial la inaugurarea anului III al Societlitii 0 Ro-mdnismul 0, rostit in fedinfa publicd din 24 genariu 1871 1)

.. Un nuovoOrdin some di cose, una novellaNorma civile, ed il passato è scuolaDel prudente avenir . . .

MONTI

Domnilor,

Din doua puncte de vedere ma cred dator a deschide aceastägedima prin cateva cuvinte introductive.

Pe de o parte, serbfind aniversarea SocietaIii, noi nu putem a nune aduce aminte cu toIii originea, ideea, Iinta micului nostru grup:

5 Românismul 0, adica lupta principiului national contra usurpatiuniicosmopolite.

Pe de alta parte, ales de trei ori in fruntea aspiraliunilor d-voastra,n'a§ putea arata mai bine omagiul meu de recuno§tinfa, deck Intre-Iinandu-va despre ceea ce va mi§ca, ceea ce NI doare, ceea ce va

10 intrunqte.V'am vorbit pentru ultima data dupa calamitatea dela Sedan.Ne intalnim acum dupa catastrofa dela Paris.

1) Primul discurs vezi in 4 Traian e, Nr. 82, al doilea In Columna lui Traian*Nr. 50. (Nota autorului). Columns lui Traian * an II, n. 7 (62), 15 Februarie1871; discursul a fost reprodus In Foaia gocietilii Rorainienzul, an I, n. 10 11,Ianuarie iii Februarie 1871, p. 415-418, fii republicat Impreuni cu celelaltetrei cuvintari inaugurale dela aceiali Societate In volumul Oltenescele (Bucurelti1884) p. 15-10. [Ed.].

.

a

4(

Page 122: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

122 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Am plans atunci, plangem cu Etat mai mult astazi dureroasa ex-perienla a unei scumpe surori; dar plangand in faIa rezultatului,cata sa meditiam asupra cauzei, pentru ca nu cumva un desnodamantanalog sa ne surprinda pe noi Inine, cufundaIi inteo stearpa bocire.

5 Cand un om cade sau o naliune se poticne§te, a inIelege sorgintearaului este unica garanlie de vindecare, daca nu pentru victima, celpulin pentru toate gemenele sale prezente i viitoare.

Ceea ce pregatise dezastrul Franciei, a fost adormirea simTuluidilatat pana la dispariIiune prin cultul unei universalitaIi

10 nedefinite.Visand a deveni lume i incetand a fi Francia, asemenea alchi-

mistului din evul mediu, ea perdea aurul cel adevarat in iluzia de acapata un aur imaginar.

Imperiul spulberat, Republica mo§teni toga lui Cesar, dar buba15 ramase tot buba, caci nu in forma guvernului se ascundea cangrena.

Maine Regalitatea va inlocui Republica, tot a§a de lesne precumpoimaine se poate reintoarce Imperiul, i totu0 slabiciunea va per-sista, pe cat timp lipse§te miraculoasa gimnastica a nalionalismului,singura apta, fie sub despotism sau hi Iibertate, a forma Achili in

20 %am Mirmidonilor.Din norocire, lumina incepe a Henri in inimile 0 in min/ile

Francezilor.Cu cateva saptamani inainte Dictatorul din Bordeaux scria cir-

culari prefectorale, in care umanitatea era la tot pasul i Francia25 nicaieri.

Astazi acela§ Gambetta zice intr'o epistola catre eruditul Littré:noi pierim prin necuno§tima istoriei nalionale

Ce metamorfoza!Daca Imperiului i ai Republicei, in loc de a fi curtezani

so 0 avocaii, ar fi consultat la timp busola istoriei na-cionale, pe care oregret& prea tarziu, ei s'ar fi convins cu o ora inainte, ca Francia afost mare 0 tare numai atunci cand voia a fi Francia.

Cel mult Latinitate.Atata!

35 Jeanna d'Arc ;

national,

t

piloIii

Page 123: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORAL& V PROFETISM ROM/MESE 123

Enric IV;Richelieu;Colbert ;Acestea sunt punctele culminante.

5 Au trebuit sute de ma de cadavre, turtite sub o imensa panoramade ruine, pentru ca sa revenim in agonie la eterna maxima a lui So-crat: 4 cunoaoe-te pe tine insuti!#.

Francia a fost paradisul, dar nu 9i patria narcoticei doctrine:0 0111 911 0111 s.

10 Cosmopolitismul s'a nascut printr'o consecin%a fireascrt In Elvetia§i in Statele Unite, precum aeciunea climatologica naTte In Egiptciuma §i. lacusta.

Acolo unde nationalitatea nu exista, toate naliunile End cusuteintr'o peticarie de paiat, este absurd a cere nalionalism.

15 Contrabandioii insa n'au voit sa observe absurditatea §i. maiflagranta de a nu-1 vedea acolo, unde nalionalitatea constitue unadevar geometric.

Elvetia ¢i Statele-Unite Bunt fruntea civilizatiunii!A§a striga admiratorii 5 Parisului in America )).

20 Naturala concluziune a acestei premize este:Civilizati-va ca cei dela Zurich §i dela Washington.Epilogul:Cosmopolitismul!SA judecam un moment.

25 Fara nalionalism progresul poate ajunge la apogeu, dar numaiprogresul material, progresul brut, progresul vitei.

E sublima in aceasta privin0 parabola biblica a turnului delaBabilon.

Oamenii s'ar fi urcat in cer, daca speriata Divinitate nu se grabeaso a amesteca toate limbile, producand in lumea primordialfi un fel de

Elvetie sau de Statele-Unite.Nalionalismul este o condiOune esenliala a tuturor crealimalor

mari in sfera ideii.Ceea ce-i originalitatea pentru un individ, este nalionalitatea

s5 pentru un popor.

Page 124: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

124 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Redu0 la caracterul general de bipede umane, noi ne invartimesclusivamente in preocupaIiunea curat zoologica de a satisfacemateria prin materie: sa traim bine, A mancam bine, sa ne imbracambine, sfi ne rai9cam bine, toate bine in sinnul vulgar al cuvantului.

5 0 furnica perfeclionata!ArataTi-mi in State le-Unite 0 in Elve-cia un Bacon, un Shaekspeare,

un Gibbon, un Leibnitz, un Goethe, un Niebuhr, un Corneille, unMoliere, un Descartes, un Montesquieu, un Dante, Ariosto, Petrarca,Vico, un mare pictor, un mare sculptor, un gigant in §tiinta, in arte

10 sau in inspira-ciune, In fine un adevarat om, caci materia este a ani-malului 0 numai omului ii apartine geniul!

In loc de acqtia cosmopolitismul ne ofera ceasornice dela Geneva0 drumurile de fier cu cai!!

4 Civilizqiunea americana, zice celebrul economist italiah Boc-15 cardo, este un corp cu membre de uriEq 0 cu un capu9or de copil.

# Nervoase 0 putin%i sunt braIele ; saraca 0 Ingusta e mintea. Ciudat01 lucru! Inteun secol intreg de cea mai libera 0 cea mai prospera# vieaffi, Statele-Unite nu ne-au dat Inca nicio literatura, nicio filo-0 sofie In propoqiune cu marimea 0 importanla lor politica. Elementele

20 4 materiale de civilizaIiune sunt gramedite in culme, dar nu ajung# multe din elemente morale... *1).

Aceasta riguroasa constatare, pe care o face francamente tocmaiun autor cosmopolit Para sa-i inleleaga el insu0 greutatea, se aplicacu atat mai mult catre obscurele cantoane sviiereze.

25 Este reversul medaliei...Republice ca Statele-Unite 0 Elvelia au fost 0 in Grecia anti*

dar Grecia antic& a produs totu0 pe Platon, pe Aristotel, pe Tuci-dide, pe Omer, pe Anacreon, pe Fidia, pe Apelle...

2) Storia del commercio, § 253: e La civiltà americana 6 come un corpo chepresenta membra da gigante con una testa da bambino. Nerbute e potenti sono lebraccie che fanno ; povera ed angusta l'inteligenza che medita e pensa. Mirabil adirsi 1 In un secolo di prospera e liberissima vita, gli Stati Uniti non hanno ancordato n6 una letteratura, n6 una filosofia nazionale proporzionata alla loro gran-dezza ed importanza politica. Gli elementi materiali della civilth vi sono tuttie in eminente grado ; mancano molti degli elementi morali... b.

Page 125: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ItiORALA. I PROFETISM ROMANESC 125

De ce?Era o naVonalitate.Astfel de republice s imiteze la noi acei ce confunda cosmopoli-

tismul cu ideea republicana.5 Sau mai bine sä nu imiteze pe nimeni: fie Romfini i numai

Romfini!...Am Inceput prin imagini triste: Sedan 0 Paris.Voi Incheia, Domnilor, printr'o perspectiva de speranO.Capita la Italiei se muta la Roma. Latinitatea n'a perit.

10 Traiasca Romdnismul!

NOI IN 18921)

Confering finutei la 9 Februarie pentru inaugurarea tAteneului Ronan*.

Va mullumesc cu draga inima pentru aceste calduroase aplauze;dar... s vedem, daca ma yeti aplauda 0 la sfAr0t.

Am temeiuri de a ma Indoi, cad: de n'am fost niciodataorator; al doilea, n'am vânat niciodata popularitate, i o voi vana

15 cu atfit mai putin acuma, cfind perfi albi i barba sura Imi striga:troppo tardi I A9a dark vorbind fat% fraze 9i WA a cocheta, ma ternca... mi-aui dat arvuna de aplauze, dar voi Amine numai cu arvuna.

Sunt trei locuri, In cari Imi d mfina de a lua cuvtintul. Este Aca-demia, este Universitatea, 0 este aci /a Ateneu. Dar la Academie

20 sunt fotolii, sunt fotolii In toate Academiile din lume, i orice fotoliute Indeamnk a mo/ai; la Universitate sunt eatedre, de pe care profe-sorul e dator a discuta controversele, ferindu-se de mice dogmatism;ad, la Ateneu, nu e fotoliu, nu e nici eatedrd aci este un =Pon, unamvon pe care se urea un sacerdote, un preot, nu pentru a dormita

1) Repista Noud, an IV, 1892, p. 438-444; republicata In Sarcasm fi Idealp. 36-46.

'Mai,

I

Page 126: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

126 SCRIERI LITERARE, MORALE IFJI POLITICE

dupfi uzul academic, nu pentru a controversa dupA modul universitar,ci pentru ca... pentru ca din baerele inimii sale sfi. reverse in inimileascultfitorilor o credintA cald5., adAncA 0 roditoare.

Inca o data, la Ateneu eu nu sunt nici academician, nici profesor ;5 in aceastA bisericfi eu sunt preot, preot in in-celesul evanghelic al cu-

vAntului: ca apostolii lui Crist, tare prin credinIA, nu mA sfiesc denimenea 0 nu mA tern de nimic.

Subiectul 0 titlul conferin-cei mele este: Noi in 1892.Ciudat titlu! cfici dela inceputul acestui an au trecut abia 40 de

10 zile, 0 in aceste 40 de zile nu s'a facut nimic despre care sA pot vorbieu, eu care niciodath nu mA amestec in alegeri parlamentare ; ba m'amamestecat altAdatA in doufi rAnduri 0 am sfeclit-o, inat mi-a trecutpofta.

Ce insemneazA darA: Noi in 1892?15 Sunt dator din capul locului s5. vii liimuresc acest titlu 0 acest

subiect.CAnd zic 4 noi *, inteleg qi pe mine, 0 pe d-voastrA, pe noi tori,

naliunea romemeascA intreagA ha trAsurile ei cele generale, nu intelegpe nimeni personal: pe cutare sau cutare. 0 personalitate poate sA

20 fie o excepliune, 0 excepliuni trebuie sA fie multe; dar oricAt de nu-meroase ar fi exceppunile, nu ele mfi preocup5. in aceastA conferinIA,ci mfi preocupa numai regula, norma, totalitatea. Excemiunile suntca munIii 0 Valle, cari nu impiedecA pfimAntul de a fi rotund.

Cfind zic 0 in 1892 *, nu in-celeg nici luna, nici anul, ci o lungA pe-25 rioadfi de timp, care se deosebqte de celelalte perioade printr'o sumA

de simptome caracteristice 0 din care perioadA acest an 1892 face0 el parte. Perioacia cuprinde In sine mai mulIi ani din trecut, 0 vamai cuprinde Inca eine qtie cAli ani din viitor.

CAnd zic darfi u noi in 1892 *, eu am in vedere vrdsta actuald a na-so gunii romdne. NaIiunele au vrAstele kr, ca 0 indivizii.

Intre individ 0 intre specia cArei ii apaqine individul, intre on-togenie 0 filogenie, dupa cum se exprim5. natura1i0ii, se aflA cea maistrAnsh legAturA de desvoltare paralelA. Darwin a examinat embrionul

Page 127: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORAIA $1 PROFETISM ROMANESC 127

individului omenesc, 0 observind inteinsul caracterele animalilor in-feriori in serie zoologich, pe temeiul acestor caractere individuale eldescoperi marea lege a evoluTiunii speciei omene§ti intregi din ani-malul inferior cutare sau cutare.

s Aceast h. corelaTie intre individ 0 Intre specie este singura temelieadevärat oiintificil, singurul piedestal pe care se poate a§eza 0 pe caretrebuie sh fie apzath fiosofia istoriei.

Cum se desvolth individul, tot a§a, prin ace1ea0 trepte evolutive,cath sh se desvolte 0 o naliune, cat& sh se desvolte specia omeneasch

to peste tot.Dar cum oare se desvolth individul?Trecând prin cele trei vraste: copilaria, bhrbalia 0 bfitranelea.Si oare numai atat? adich numai trecand o data 0 nimic mai mult ?La aceasta intrebare ne rhspunde Crist. Intr'o sublima convor-

is bire cu Nicodim, strecurath In Evangeliul lui Ioan, Mântuitorul nespune a individul nu se poate imbunkfiti altfel deck renlisaindu-se,renhscandu-se mereu din ce In ce mai bun, adicii trecând succesivde mai multe ori prin ace1ea0 trei vfirste din ce in ce mai perfeclionate.

Aceasta Inváttitura a lui Crist, Napolitanul Giambattista Vico,20 phrintele fiosofiei istorice, a aplicat-o dare viala na-ciunilor. NEI:0u-

nile, 0 ele, se nasc, tree prin copilhrie, tree prin bilrhalie, trec prinbfitrfinele, apoi mor 0 se renasc iari10, dar se renase mai bune, perin-dandu-se din nou prin copilarie, prin bArbfilie, prin batrilnele: 4 corsie ricorsi o.

25 Crist, Vico 0 Darwin, in aceste trei nume se rezumh ftiincet vigil.

S'a spus adesea instinctiv 0 s'a repetat inconftient ch existenTaactual-a a Românilor constitue o rencwere ; §i. ap este.

Pe la finea veacului XVII, sunt acum dou 5. sute de ani, sub Can-temir in Moldova 0 sub Brâncoveanu In Muntenia, natiunea roman&

as se imbolnhvise greu 0 n'a mai putut s'a se intremeze. Un secol 0 maibine a durat agonia neamului romfinesc: intreaga epoch a FanarioIllor.

In zilele noastre s'au aflat scriitori, cari s'au apucat a face pa-negiricul bragagiilor din Fanar, bragagii urca/i pe tronul lui Stefan0 al lui Mircea, al lui Petru Rare§ 0 al lui Mihai Viteazul. Plang pe

Page 128: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

128 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

ace9ti scriitori, cari n'au brodit ceva mai bun de aparat ; dar prang0 pe clien-cii lor, cari n'au putut gfisi cleat avocali de cauze pierdute.

Ca sA 9tili eine au fost Fanariolii, Imi ajunge a cita dourt docu-mente: conversaliunea unui Damn Fanariot cu amicul sau 0 sari-

s soarea unei mume fanariote catre fiica-sa.La 1802, acum tocmai 90 de ani, un Fanariot zicea doctorului

Zallony: 4 In lumea aceasta nu trebue sfi privim lucrurile prea de-ama-0 nuntul, ci sa mergem drept la Tina, iar Iinta este bogaiia. Oricine« scapa din mina prilejul de a se ImbogaIi, merita de a fi sarac... u.

10 Apoi mai departe: 4 Sa vtii crt un Domn Fanariot fgrä ambiliune4 0 farri intriga este ca un orator farA eIoquen0, ca o cocheta WA4 pretemiune 9i ca un papa (popa grecesc, neaparat) fru% ffilarnicie.4 Eu gtiu ca un Domn trebue A fie drept 0 desinteresat, dar aceasta« moralitate nu se potrive§te cu sistema fanariotica. Crede-ma, nu

15 4 poate sa alerge cineva totodata dupa dreptate 0 dupa bogalie... 0.Iata Fanariotul!Srt vedem acum 0 pe Fanariota.0 mumA scriea catre fiica-sa: tpvxiitiov... Ba nu; despre nici un

fel de suflet ea nu vorbea, ci Incepea de-a-dreptul: « Te poftesc Inca20 4 odatfi sa gase§ti cu orice prel un mijloc de a te casatori cu altcineva

4 de soi 0 pe care li-1 ofera Providema. (In ce gura Providenia!)« Barbatul tau de astazi erea bun atunci and razboiul Intre Turci« 0 Intre Ru0 ne Impiedeca a ne intoarce In Romania 0 a te marita« cu un boer ; astazi Ina, cAnd tatal tau, boier el Insuci, ca§tiga atalia

25 4 bani Incat avem dreptul de a nadajdui ca peste Min va fi milionar,« astazi eu doresc sa te vad In braTele unui boier. Cugeta, fiica mea,4 ca acest nou barbat te va acoperi cu giuvaericale... #.

Iata 0 femeia Fanariota!

Fanariolii au fost o filoxera care, rozand din radacina, aduseseSO lunga agonie 0 Inceata moarte a vielii romanecti celei vechi. Dar

murind Romania cea veche, a aparut la lumina o Romanie noua.Zamislita la 1821 sub steagul lui Tudor Vladimirescu, aceasta Ro-mfinie nouä s'a nAscut la 1848 0 a primit botezul In ziva unirii Prin-cip atelor.

Page 129: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALL SI PROFETISM ROMANESC 129

Ce suntem dal% noi Aoia, Românii de astazi?Suntem o nOune-copil In toat& puterea cuvAntului; o natiune,

care deocamdat& se joacA 0 numai se joac& in a0eptare ca s&-i vizi&timpul de a lucra: se joactt e de-a politica *, se joacA de-a oiirrta *,

5 se joac& 4 de-a diplomatia *, 4 de-a critica *, de-a... *.Orice rena0ere e un progres, un pas Inainte pe calea evolutiunii.

RomAnia cea nouA, cea renAscutfi, este, 0 nu poate a nu fi, cu multmai bine inzestratii din fire de cum fusese RomAnia cea veche. Esteun copil minunat de istet, minunat de voinic, minunat de vioiu in

to toate apucfiturile sale, dar Inca 0 Inca o data este un copil; 0vrAsta copilAriei, la o natiune ca 0 la individ, se impleticeoe cu omultime de cusururi.

Despre aceste cusururi voesc a VA vorbi, qi numai despre uneledin de...

15 Copiii lesne se supara unul pe altul. Le sare tandAra pentru temiri ce: o ptipu§e, o panglicu t5. de acadea, un portofoliu de ciocolatA.Si cAnd se aprind copiii, sA-i vezi atunci cum de se mai Injurä pe In-trecute, se injura in proza 0 'n versuri, se denunt& 0 se acuza pe dreptsau pe nedrept, cateodata ajunge lucrul 0 la päruial&.. 0 ! nu v& spe-

20 riati. Ura la copil nu tine mult timp, dupa cum nu tine mult timpla copil nici amicia. Totul e efemer. Dup& supfirare, dup& injurAturA,dup.& bataie, sà-i vezi iarA0 cum se imbratipaza 0 cu ce foe se sArut& !Dar tocmai acesta este norocul meu in asta searà. Noi ne certam,nu-i a§a? Ei bine, maine vom fi iarà0 prieteni! Vad a ne-am lin-

25 pacat chiar de pe acum.AceastA particularitate a copilariei, aceasta caraghioaat alternativ&

de 4 hotule* 0 drag& * sau drag& * 0 hotule *, este un cusur, darun cusur nu dintre cele mai rele. Sunt altele mai periculoase 0 maimucalite totodata, ins& tot riga de scuzabile din7punctul de vedere

so al vrAstei.

Copiul e egoist. El iubegte foarte mult pe sine insu0, iar pe altiiii iubeoe numai inteatitta IntrucAt dAn9ii II desmearda, II resfatA,il razgAe, il fac a petrece 0-1 las& sali petreacA. Adevarata iubire,iubirea intemeiatA pe ideal, pe altruism, pe jertfire de sine, pe lips&

t 4

e

a

Page 130: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

130 SCRIERI LITERARE, MORALE SI Po LrrICE

de scop marunlel, o asemenea iubire e necunoscuta copilului. Oarenoi o cunoaoem? In starea actuala a societaIii române cuvantuliubire ar putea sa fie oers din diclionarul limbii... nu! trebue sa-1Maim fn dicIionar pentru alte vremuri mai coapte, and el va putea

5 A fie In Ieles, dar sa-1 Main Mra o explicaviune de prisos, sa zicemdoara: iubire vezi zestre ; iubire vezi jucdrie. Zestre 0 judirie,una din doufi, adica petrecerea sau mijloacele de a petrece, iata ceeste la noi iubirea deocamdata. i daca s'a stricat jucaria noi iidam cu piciorul; 0 daca s'a risipit zestrea divorc!

10 A cere dela copil statornicia, principii nestramutate, lipsa de orice9ovaire, este a nu-0 da seamä de Insa0 natura cea pvaitoare a vrasteicopilareOi. Copilul nu poate sa nu fie schimbacios, caci el creoe, iarcreOerea este o necontenita schimbare organica. Astazi cu par blond0 cu ochii albaori, peste ca/iva ani 21 vei vedea oache§. Ba Inca adesea

15 se Intampla ca un copil foarte frumos se face urit cu timpul, un copilfoarte urit devine frumos, un copil bland capata artag 0 dintr'uncopil galagios iese un model de astampar. Din alb ropi, din rop negrusau vice-versa, a§a se schimbfi copiii! Sa nu cereli dela dfin0i. carac-tere, 0 A nu va miraii de saracia caracterelor la o naliune in copilarie.

20 Caracterele se vor forma mai tarziu, se vor call, se vor cristaliza, atunciand copilul de astazi nu va mai alerga dupa zmei 0 nu va rnai sus-pina dupa acadele.

Copilul este egalitar din fire. Baiatul de portar 0 baiatul de fm-parat, cand e vorba de joc, fac nebunii Impreuna: Iva pov ;cat ba aoy.

25 Dar In natura egalitatea nu exista, nici egalitate fizica, nici egalitatemoral', nici egalitate intelectuala ; exista 0 poate sa existe numaidoara egalitate social& de 'naintea legii. De aci, invidia copilului deate ori un alt copil 11 Intrece ; de aci dorinla-i cea fnvapaiata, andil vede pe altul mai sus, de a-1 pogorf cu orice pret, sau cel pulin de

30 a se urca alaturi cu dfinsul. Mai zilele trecute cazuse o zapada mare.Saniile patinau pe toate stradele. Dupa obiceiul cunoscut, la spatelefiecarii sanii se agala pe furi§ Cate un mic orengar. Alt orengar, carenu putea sa se agaIe 0 el, de pizma pe eel agalat 21 denunta birjarului,

Page 131: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALA $1 PROFETISM ROMANESC 131

strigAnd: arde-1 I Tot ap i noi strigOm: arde-1 1 de ate ori vedem ateunul mai fericit sau mai IndemAnatec agAtAndu-se de sania Statului.

Din aceea0 invidie, din acela0 egalitarism eau inTeles, copilul estemai totdeauna dispus a se crede victima pArtenirii sau a nedreptfilii

5 celor mari faca cu un alt copil mai de§tept sau mai strtruitor: n'a scristeza el, ci i-a scris-o eutare; cutare i-a suflat la ureche; profesorul laexamen i-a spus mai de 'nainte biletul; profesorul 1-a meditat acasA ;

altele ate 0 mai ate, din care abia una la sutä poate sO fie lute-meiatli. 0 nqiune-copil procede duprt acelaci tipic. Orice somitate

10 trebue srt fie cel pulin brinuitä ; oricine trece peste nivel, catá s fiemicprat, sazut, redus la calapodul comun. i aceasta nu numai inpoliticA dar pAnti 0 in literatura. Cutare bucatA n'a scris-o Alecsandri,ci un oarecare Ruso ; cutare poem 5. nu este de Costachi Negruzzi,ci de un oarecare Balpcii; basmurile lui CreangO nu sunt de dAnsul,

15 ci de Iks sau Igrec, etc., etc. Sunt Stan PAlitul i eu in aceastrtCAnd publicai in tinere-ce primele mele studii istorice, unii mA-

gari asigurau a-mi scrie tatAl meu; iar and s'au publicat cele treivolume din operele postume ale ficei mele: Bourgeons Che-valerie i Thicitre, s'au gAsit bArfitori cari nu s'au sfiit a opti in umbrfi

eu sunt autorul kr. CopilArie i aceasta, dar o copilArie desgustA-toare, aci nimic mai desgustAtor ca pizma, chiar and pizma e copi-lAreasa.

Copilul mereu imiteaa. Prin vrAstA, el este mai aproape de treaptazoologick cea anterioarA: de antropoizi. El maimIrceaza toate, dar

25 mai cu seamfi Ii place a maim4 ceea ce e rAu, ceea ce e curios souanormal, ceea ce e oprit. Intr'o societate foarte bAtrAnA se na§te unZola, se naoe par épuisement, prin compensaTiunea proprie extremeibktranqi de a inlocui fapta prin vorbA, de a fleari bietele azAturiand societatea nu mai poate lucre, dupA ce lucrase mult 0 bine in

30 curs de veacuri, dupA ce a produs pe Montaigne 0 pe Pascal, pe Cor-neille 0 pe Descartes, pe Montesquieu 0 pe Voltaire, ba chiar alAtureacu piticul Zola a putut ca lumina cea orbitoare a soarelui andeste gata sA asfimeasa a putut societatea sA produa pd uriaqulVictor Hugo. Un Zola acolo se InIelege 0 se iartrt, se iartfi 0 se inIelege

0

pri-vintA.

d'April,

29 cA

Page 132: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

132 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

acolo. Dar zolismul la noi? La §colari, cari n'au creat Inca absolutnimic, nimic In tiin, nimic In literatura, nimic In arta, zolismulla noi este... am spus-o... este träsura cea caracteristica a copi-lului de a se simi foarte fericit and poate sa maimuTeze grimasele

5 altora, and poate sà se schimonoseasca.E 0 mai comic, and vezi pe un copil pesimist. 5 Le pessimisme du

bébé 5! In sara cea clasica a filosofiei moderne, in patria mareluiLeibnitz 0 a marelui Kant, in cuibul atfitor cugetatori formAnd fie-care ate o puternica §coala, s'a ivit prin antiteza, prin contrast, un

10 filosof genial, insa atilt de excentric Inctut printre Germani i-a fostpeste putin-ta de In§gheba un grup: pesimistul Schopenhauer.El mânca cat qapte, -cipand ca mâncarea e proasta; el bea sdravan,vociferand ca vinul nu face doua parale; el declama pe toate tonurileca lumea e :rat de rea i viala e atilt de nesuferita incat omul trebue

15 sa doreasca moartea, moartea cat mai curand, dar dânsul, papa pe-fugea de frica din ora§in ora§numai and auzea ca se apropie

cholera. In Germania Schopenhauer este la locul sau ca Falstaff Inteodrama shakespeariana sau ca Tersit in Iliada. Acolo el da mai multavarietate tabloului. Dar pesimism la noi? Copila0 pesimi§ti? N'am

20 trait Inca, i deja ne vaitam ca IAla nu e buna! pe and inGermania Schopenhauer ramâne aproape izolat, la noi cei nevras-nici a ajuns o imperioasa moda nu numai de a fi pesimi§ti, darInca de a ne servi de pesimism ca de o infailibilä busola a literaturiiroméne intregi: cutare e mare poet numai i numai fiindca e pesimist ;

25 cutare e mare dramaturg, cutare e mare nuvelist, iar cine nu e pe-simist este tombatera

Zola sau Schopenhauer, una din doua, adica lipsa de mice ideal,lipsa de orice credinca, lipsa de oHce avant generos, de oHce aspi-raIiune inalta. Ce le pasa copiilor, ca dela Platone, dela Aristotele,

30 dela Cicerone 0 Nina la Bacon, pana la Newton, 'Ana la Goethe,Ong. la Russel Wallace, Crookes, Edison, Pasteur, etc., capetele celemai sublime 0 totodata cele mai §tiinPfice ale omenirii aveau aspi-

inalte? Ce le pasa! D'abia umblând Inca d'abu§elea, cu urecheaalintita pentru a prinde din aer ecouri scandaloase, ei au auzit eaun Evreu din Torino, faimosul Lombroso, 4 il grande pazzificatore

simioilor,

ratiuni

.35 *,

a-si

S'apoi,

Page 133: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALX t3I PROFETISM ROMINESC 133

a scris o carte ca sa dovedeasa ca toli oamenii de geniu au fost ne-buni; ci auzind aceasta, maimutele au strigat: eureka! Dar printreacei oameni de geniu Lombroso numara pe Schopenhauer. Ce le mairamfine dar copilacilor? Ramâne numai Zola, ramitne Nana, pentru

5 a crecte neamul romfinesc, pentru a-1 duce pe calea viitorului! Ar firucine, daca n'ar fi un simplu simpton de copilarie.

In fine caci trebue A pun capat acestei conferinte in fine,o natiune copil are trebuinta de acelaci regim ca ci copilul individ:a fi intarita inlauntru ci a fi apfirata de vremea rea dinafara. Sa nu

10 llifaIll o singurà clipa, sa nu uitrim cgt mortalitatea la copil, fie individ,fie natiune, este cu mult mai mare dealt mortalitatea la oameni vrils-nici. 0 imprudenta..., ci s'a ispravit. Astazi, in perioada in carene afram, cel mai mare patriotism, cel mai adevarat serviciu aduscauzei românecti peste tot, cea mai sigura garantie de izbAnda in

15 viitor, este ca sa mi ne gandim la alteeva dealt a ne intari inlauntru,inlauntru ci iaraci Inlfiuntru aci la noi in Carpati ci Intre punfire, far&a ne amesteca copilarecte inafara. Dupa ce Inlauntru vom ajungea fi tari, tari materialmente ci mai ales moralmente; dupa ce se vortrece pficatele copilfiriei: egoism, nestatornicie, gudurritura pentru eke

20 o bomboana, invidie, maimuWeala a tot ce e ran; dupa ce adolescentane va aduce cu sine impulsuri marinimoase, adevarata iubire, sacri-ficiul de sine, credinta a crede este a putea atunci ci numaiatunci ne va veni fandul ca sa ne uitam ci noi inafara, ci ne vom uitaatunci vulturecte.

25 Dea cerul ca acea ora a adolescentei, cu pornirile cele nobile alesufletului, cu minunile iubirii ci ale credintei, ale credintei ci ale iu-birii, cele doua aripi cari prefac pe dobitoc In Inger, dea Cerul caacea ora a adolescentei sa soseasea mai curilnd 1 Deocamdata sa maiertati ca' v'am obosit, sa nu Ira suparati ca* am vorbit verde, sa mer-

30 gem fiecare acasa ci sa meditam... ea meditam despre 0 Noi In 1892 0.

9

Page 134: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

134 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE

NOI I VOP)

Conieringi rostitei pentru inaugurarea sesiunii Ateneului Romdnla 20 Decemvrie 1892

Doamnele mele, Domnii mei,

Aplauzele d-voastra Imi dovedesc doua lucruri:1. Cum ch d-voastra VA mai aduceti Inca aminte conferinta mea

de an, prin care fusei fericit, se vede, a dobandi simpatia ascultatorilor.2. Cum Ca d-voastra aplaudat an pe acei onorabili confe-

5 ren-Pari, cari venira In urma a combate conferinIa mea de atunci.Pentru ambele aceste motive, sunt dator a va Imparata0 cea mai

calda mulIumire din parte-mi.In adevar, iarna trecuta, ca i acuma, mi-a fost dat mie a inaugura

seratele literare ale Ateneului Roman.10 Da dara voie de a Incepe prezentul printr'o amintire a trecutului.

Va vorbisem despre Noi In 1892 *, Incercându-ma a demonstraca naliunea romana, martirizata i omorita de catre Fanarioti incurs de un secol intreg, s'a nascut din nou Intre anii 1821-1848, afost botezata la 1866, 0 acuma vezi bine e plina de viitor, un

115 viitor minunat de frumos, dar n'a ie§it Inca din vrasta copilariei,o varsta prin care trebue neaparat sa treaca orice renascuta,fiinta colectiva ca i fiinta individuala.

Acea conferinla a mea de an 51\loi in 1892 * nu intarziase de astArni asuprä-mi pe nenteptate o crancena furtunfi diplomatica,

20 furtuna deslancuita tot de pe acest amvon Ateneului. De Intai mi-aaruncat manu§a un diplomat batran 2), apoi o alta manuqa un di-plomat tanar 8), nu o singura manu§a desparechiata, ci o di-plomatica de manu0.

1) Repista Noma, an. V (1892), Nr. 10, pp. 371-378; republicatA In Sarcasmid Ideal, pp. 47-60.

5) A. Odobescu, prim secretar de legaliune.3) N. Petragcu, atagat de legatiune.

n'ali

...fiinta

al

aliani,A

a

Page 135: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORAIA SI PROFETISM nOMANESC 135

Dar Intre diploma-pi cei batrani 0 intre diploma-Pi cei tineri catasa facem o mare deosebire: nu e tot o apa. Vechiul principiu al diplo-maliei este de a nu vorbi omul ceea ce cugeta. De aci bZitrlinul di-plomat, iste% 0 iscusit, 5 iscodelnic * cum ar zice el Insu0 In stilul

5 sau, vorbea una 0 cugeta cu totul altceva ; iar tanarul diplomat, casa fie mai original vorbea fara a cugeta ; da: vorbea fax% a eugeta.Bunaoartt, el ne-a spus ca pesimismul este: 4 ca pasarea care calato-re0e deasupra marii cu niqte aripi Intinse ve9nic 0 bine Incordate*,inchipui-P-va daca va place o asemenea pasare, In locul careia aui

to putea pune cu mult mai potrivit: 4 0 pisica neagra 0 sbArlita, carecalatore§te pfinditoare deasupra stra0nilor, cu ghiarele Intinse veRic0 bine Incordate *. El ne-a mai spus ca: 4 In dan-pd nostru nationalse vede fisionomia unei vie# apasate 5; 0 oi-%i pentru ce? pentrucao braTele se Intind 0 se pogoara s, pe and d-sale i se pare, negre0t,

15 ca ele In semn de libertate ar trebui sa se string 0 sa se ridice 4 enpain de sucre s d'asupra capului, ca un soiu de bonet frigian! El ne-amai spus ca... 9i. toate cate a spus, ca 0 toate cede a scris, ca 0 toateate a tiparit, toate fax% a cugeta, ceea ce se chiama române0e: 5 armânca zapada fripta * 0 mai bine latine§te:

zo Petrasqu e prost autes emulgere velit...Autes emulgere velit...Se mulgere velit 1)...

Daca conferinua mea de an avusese soarta de a face pe un batrandiplomat sä vorbeaseä ceea ce nu cugeta 0 pe un tartar diplomat sa

23 vorbeasca fara a cugeta ; daca acea conferinta, afara de cei doi diplo-mqi, a mai gasit 0 In presa cea anonima un oarecare rasunet cfirtitor ;apoi cu eat mai vartos trebue sa ma a§tept ca nu va trece nehartuitaconferinua mea de astazi. Para prevad ca o sa se scoale de asta datavreun al treilea diplomat, fie batrân, fie tanar, fie numai ales vreun

30 diplaplomat din junime, care sa strige ea eu sunt un eretic, ca eu nusunt ortodox, ca eu sunt nu mai qtiu ce, temiindu-se, pe semne, canu cumva sa-mi pun candidatura la vreo vacanua de mitropolit.

1) s Ar vrea sii mulgA petrele ce i iese inainte, ar vrea sii mulga haracii, ar vreasA rnulgtt pe sine insuli *.

9*

Page 136: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

136 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Toate acestea sunt bune, 0 eu unul ma bucur mai de 'nainte. Mabucur, cad cu chipul acesta voi procura Ateneului vreo doua-treieonferinte neanunlate in programa, conferinte nascute din a megpe o cale ala zicand paraziiica. Ma bucur caci oricat de multa apa

5 yeti turna, apfi multa, apti 0 iar4i apfi, untdelemnul iese totdeaunad'asupra apei, 0 prin aceasta se cunowe ca nu e apa, ci este unt-delemn, pe care-1 puteli intrebuinIa la o candela. Ma bucur, in sfar0t,Enda numai astfel voi putea sa aflu: pe eine anume il ustura maitare cuvintele mein, pe eine anume il doare de -00, pe cine anume

10 am izbutit a-1 atinge drept la buba.

0 Noi 0 voi*, ce insemneaza oare acest titlu al conferinlei mele?Un titlu curat pronominal, ca 0 acela de an: 4 Noi in 1892*. Va-

zand o dragoste atat de statornica din parte-mi pentru pronume, arputea cineva sa prezica de pe acuma, ca in anul viitor eu voi deschide

15 Ateneul printeo conferinla intitulata 4 El 0 ea * sau 4 Ei qi ele* sau0 Amandoi 0 amandoua *. Si lucrul e foarte cu putin-ca.

Pronumele imi place, o marturisese, fiindca pronumele, mai cuseama la plural, are In vedere o colectivitate, nu o individualitate:fiecare este 4 eu*, este 4 ttl *, este 4 el*, iar toti la un loc sunt u ei*,

20 4 voi 8, 4 noi*, pe &and nu fiecare e Petru sau Ion sau Spiridon. Deate ori vorbesc in public, m'am ferit 0 ma voi feri cu staruinta dea lovi vreo individualitate. Ii las mai bine pe ascultatori sa ghiceascanumele ei 11100, daca e vorba de o persoana, ceea ce insa mi se in-tampla foarte rar, cfici in genere nu persoanele ma preocupa pe mine,

25 ci ma preocupa direcliunile. Numai directiunile sunt importante.Numai de dau na§tere la curenturi colective, curenturi bune sau

rele, curenturi cari trebuesc raspandite prin 9ghiaburi sau infranateprin stavilare.

0 Noi 0 voi * nesfar0ta lupta intre astazi §i ieri, intre astazi 030 maine, intre astazi 0 astazi; dualismul lui Zoroastru 0 antinomia

lui Kant ; antagonismul intre lumina, care are 0 ea umbre, §i intreintunerecul, care are 0 el raze ; 4 noi 0 voi*, este istoria omenirii0 istoria naturii intregi, viala totului i viala fiecarii particele din

Page 137: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALA $1 PROFETISM ROMANESC 137

tot. Ar putea cineva A faca o mie de conferinte despre # noi 0 voi $,0 totu0 ar ramâne d'abia la inceputul teoriei. In-celegeli bine, cadinteun asemenea vartej Para margini eu nu voi putea sa-mi alegdead un punctulet microscopic, un punctulet care sa nu fie mai presus

5 de agerimea minlii mele 0 care totdeodata sa-mi permita a nu fi maipresus de agera pricepere a altora. Imi trebue un i noi 0 voi r nu cos-mologic, 0 nici macar antropologic, ci un e noi 0 voi* de tot mititel,dar care sa poata fi folositor neamului romanesc. D-voastrá credeliCa m'ati ghicit, 0 eu cred ca v'aIi Inplat. o Noi 0 voi $ sunt cele doufi

10 partide politice, VA' ve-ci fi zicand in &did d-voastra? Nu, nu 0 nu.Eu nu aunt nici alb, nici rops, adica: nici liberal-conservator-na-

lional, nici conservator-liberal-naTional, nici nalional-liberal-conser-vator, nici nalional-conservator-liberal, 1 + 2 + 3 sau 3 + 2 + 1,face tot 6. Singura deosebire e deosebirea de stapan, caci un stapan

15 treliue sa fie In mice partid, iar temperamentul meu, un temperamentnenorocit, tocmai la ideea unui stapan se 'nfioreaza 0 fuge mancandpamantul. Imi aduc aminte o convorbire cu un cap de partid carenu mai trae9te. Voind a ma face sa ma supan disciplinei, el Imi ziceaInteo zi cu o admirabila fine-ca: d-le Havleu, eu te recunosc de stapan

20 al meu in istorie, recunonte-ma 0 d-ta pe mine de stfipfin al d-talein politica: ba pm) xal Iva am Prea bine, Ii raspunsei; ma recunotrtide stapan In istorie? Da. Cata dar' sa admili ca Luther a fostcauza RevoluIiunii Franceze 0 a caderii lui Napoleon. Cum asta?Nu te In/eleg. Da-mi voie sa protestez 0 eu tot aqa, de cite ori nu

25 te voiu In-celege pe d-ta In politica; insa atunci s'a dus disciplina. Iatade ce am ramas 0 voi ramane 0 eu stapan, prin urmare fail partid,prin urmare sa lasam partidele In plata lui Dumnezeu, nu despre elevoesc eu a va vorbi astfizi.

Daca e Noi 0 voi $ nu sunt partide politice, atunci nu cum-va...30 d-voastra iarä0 credeli ca m'aTi ghicit, 0 eu cred ca v'aTi Inplat Inca

o data. Mi se pare a citi In cugetul d-voastra ca II ganditi la bazaco-niile de peste CarpaIi, la mofturile lui Dr. Lucaciu, la cruciate contraUngariei. Dar ian sa judecam o clipa: Ungaria exist& oare? Dacaexista, apoi numai doara Intr'o stare embrionara, adica nu se §tie

35 daca va putea A iasa vie din pantecele mumei, este o chestiune de

Page 138: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

138 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

mosit,..,o problema de mamos, asupra careia sunt silit a ma opri intreacat.

Nalionalitatea maghiara cea veche traise vreo sapte secole, inaintede a cadea greu bolnava pe faimosul camp de bataie dela Mohaciu

5 in 1526. Epoca ei cea mai stralucita, un fel de asfinIit de soare incu-nunat cu o lumina feerica, a lost datorita marelui Matei Corvin, fiulmarelui Ion Huniade, o vica curat romaneasca, clupa cum o recunoscinsisi Ungurii. McKirld acest 4 rex Valachus 3, a 1.5 mas in Ungaria unproverb in latineasca acelor timpuri: s obiit Matthias, obiit justitia 3,

10 s a murit Matei, a murit dreptatea 3. Trebuia sa fi venit un Romanpentru ca neamul lui Arpad sa invele ce este dreptatea, s'o inveTes'apoi indata s'o si desve-ce pentru totdeauna.

In acea veche existenIa a nalionalitapi maghiare, Romanii au datUngurilor generali viteji, regi inlelemi, Ora si mitropolili invalaIi

15 ca Nicolae Olah, si n'au primit dela Unguri in schimb nimic, absolutnimic, poate numai vizitii ca si in ziva de astazi, o specialitate ungu-reasca ab antique, astfel ca 'Ana si in occidentul Europei numelevizeteului, francezul s cocher 3, englezul s coach-man D, germanul s Kut-scher * etc. deriva pretutindenea din maghiarul 4 kotsis *. In loc de

20 recunostinla, Ungurii s'au incercat nu o data de pe atunci a strivi peRomani ; dar au fost totdeauna batuIi intr'un mod atat de sistematic,atat de stereotip, incat un Englez ar fi putut sa parieze mai dinainteca In orice batalie cu Romanii, fie din Moldova, fie din Muntenia,Ungurii vor ispravi prin a pierde pintenii si potcoavele. In lupte cu

25 Polonii si cu Turcii, uneori noi ii bateam pe dansii, uneori clansii nebateau pe noi ; in luptele insa cu Ungurii nu s'a pomenit ca Romanulsa fie batut vreodata. Asa a fost sub Alexandru Basarab, sub Vla-dislav, sub Mircea, sub tefan cel Mare, sub Petru Rares, mai tarziusub Mihai si sub Radu erban.

90 Dela 1526 pang pe. la finea secolului XVII, aproape doua sutede ani, Ungurii o dusera inteo lancezeala, apoi Inteo agonie, dupacare a urmat inIepeneala vechii. na-cionalitati maghiare. i moartaa ramas ea de atunci incoace, in asteptarea unei viitoare renasteri.Dar o asemenea renastere s'a intamplat ea oare pana acuma ? 0 na-

35 lionalitate se renaste and apuca din nou a teal da se, prin propria sa

Page 139: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALA SI PROFETISM ROMANESC 139

vieata individuala. 0 nationalitate poate sa existe In perspectiva, darea nu traie9te, nu e Inca renascuta, pe cat timp face o parte integrant&din corpul unui alt Stat. Exist& indivizi cu mustati lungi sau scurtebursucate 0 cu cizme cat toate zilele; exists& indivizi cari hodorogese

5 ungure§te, dupa cum ar putea s& hodorogeasca 0 In limba sanscrita;exista indivizi cari, uneori renegati din alte neamuri, mai ales Evrei,i0 dau numele conventional de Maghiari; dar o nationalitate ,imgu-reasca nu exist& deocamdata.

Vecina noastra Austria e in pozitie. In pantecele ei se svarcolese10 0 multime de embrioni gemeni, intre care embrionul unguresc, de0

cel mai mititel i cel mai slut, un plod In care nu deosebeqti Inca binedaca e om, daca e dine, dacä e pe§te, sta la mijloc qi da ghionturila dreapta 0 la stanga, batanduli joc de ceilalti, ca 0 and ar fi elcel mai mare §i eel mai mandru. Zapacita de turbatele miKari ale

13 embrionului unguresc §i amtigindu-se a crede a turbarea e un semnde putere, Austria §i-a dat numele de Austro-Ungaria, a doara-doaramica pocitura sa se mai lini§teasca. Dar momentul nwerii n'a sositInca. Mid va sosi, o s'o vedem atuncea! Este o sarcina grea pentrubiata Austrie. Faimoasa prin aventurile sale galante de alt.& data:

20 '0 felix Austria nubet*, ea 1.0 plange acuma rasul, nu de asta varaca fata din basmul romanesc, ci rasul de mai multi secoli. `Dansasufere, 0 sufere cu atat mai mult ca nu §tie eine va fi mamoq, nu0.ie cat o sa coste mo0tul 0 'daca nu cumva mamo9ul va avea_ apu.-caturi de veterinar. Poate va fi Germania. Poate Rusia. Se poate

25 intampla chiar o facere napraznica, pe neWeptate, Inainte de termen0 fara ajutorul artei obstetrice. In mice caz, e grozav a se gandi ba-traria cocheth la posibilitatile unei faceri! Cine garanteaza ea tocmaiernbrionul cel unguresc nu se va na§te mort? Cine poate sa asigure,.ca nu va muri Insa0 muma In durerile facerii?

zo Oricum ar fi, vedeti bine ca nationalitatea maghiara nu exist&Inca. Si deci nu despre ea, nu despre o fictiune politica, am voit eusa va vorbesc in 5 Noi 0 voi*. Nationalitatea roman& e un copil, darexista. Ea n'are nevoie de mamo0, ci de pedagogi. Si daca peda-gogii vor fi la inaltimea misiunii lor acest falnic copil de 17114

35 imparateasca va uimi la timpul sau Europa prin istetimea 0 virtutea

Page 140: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

140 SCRIERI LITERARE, MORALE till POLITICE

adolescenIei sale. Pu %in ne va Om atunci, chiar daca se va rena§tenalionalitatea maghiara: ii vom mai da Corvini, 0 vom primi dela eaapa de Buda, care 0 aceea poarta numele de 4 Huniad *.

4 Noi 0 voi * pedagogi buni 0 pedagogi rai; nu pedagogi ais copila0lor individuali, ci pedagogi ai uriaplui copil colectiv; nu

pedagogi cresc4 in §eoala lui Pestalozzi 0 a lui Frobel, ci pedagogiadapaIi la cele doua isvoare imponcipte: optimism 0 pesimism.Ace9tia sunt 4 Noi 0 voi b.

Noi, optimi§tii, vedem foarte bine ca multe in lume se petrecso adesea nu ap cum ar trebui sfi se petreaca: apasatorul zambe§te 0

apasatul 10 ineaca plfinsul, trandavia se tolane9te pe tapete 0 muncaasuda pentru un codru de paine, §arlatanul cii§tiga 0 dreptul pierde,nevinovatia e batjocorita 0 neru0narea se rasfaTa stralucind ca no-roiul la lumina, baMriile ascund 0 inabu§ese trandafirii, 0 ate 0

ss mai elite ; dar vazand toate acestea, noi totu0 credem eu tarie, pentruindivid ca 0 pentru naTiune, ca rata nu e universal §i exclusiv, camulte sunt bune, ca binele e dator sa dea piept eu raul fara sfiala 0fara erulare, ca e frumos a se jertfi pentru binele altuia, ea omul areun liber arbitru 9i e responsabil daca persista In rau in loc de a tinde

20 la bine, ea numai binelui ii apelike izbanda la urma urmelor, caciseste un Dumnezeu! este un Dumnezeu chiar pentru fiinIele cele maiperverse! este un Dumnezeu chiar pentru un Jean Valjean din # Mize-rabilii D lui Victor Hugo.

Pesimistul rade de Victor Hugo. El nu vede 0 nu vrea A vaza25 binele nicaeri. El patimqte de cunoscuta boala a vederii jumatalite

0 pretinde ca stint bolnavi tocmai aceia cari se bucura de o vedereintreaga. Lumea pentru dansul a fost, este 0 va fi vepic rea. Rau/e fatal. Indreptarea, peste putinta. 'Dumnezeu, o vorba. Liberul ar-bitru, responsabilitatea individualà, n4te vise de nebun. Petrie. ...

so ee poate sa fie patria pentru o ma0na idea liber-arbitru, fara respon-sabilitate individuala, fara Dumnezeu? A iubi este a crede 0 a spera..InIarcat de credin0 0 de sperarrca nu numai ea nu iubqte 0 nupoate sa iubeasca nimica, dar Inca se distinge prin trasura caracte-ristica de a uri mai cu inver§unare toemai ceea ce e mai aproape de

Page 141: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORAIA $1 PROFETISM ROMINESC 141

dansul. Pe straini el nu-i iube§te, pe ai sfii Ii detesteaza. Mi-e ru0nesunt Neamp, zicea Schopenhauer. Copiii tfii nu pot fi deceit

nevoia0 sau iniei, una din doll& o, striga Leopardi chtre Italia, careacea Italie In care erau deja nascuTi Cavour, Mazzini 0 Garibaldi.

5 0 miseri o codardiFigliuoli aprai I .

Rechematfi din morIi prin suflul lui Tudor VladiMirescu, renas-cutä la o noufi vieapi prin avantul generatiunii dela 48, botezata printrecerea Dunarii qi ghiulelele dela GriviTa, copil a trei momente su-

10 blime de entuziasm i numai entuziasm, naciunea romanä a intratacurna in §coal a. intrand in 9coala, ea cere dela pedagogii saidea carli ca s Invee. Optimismul Ii pune in man& operele celor maiinalte spirite ale globului pamantesc, incepand dela Platone i Ari-stotele Oa la Bacon 0 Shaekspeare, 'Ana' la Newton 0 Corneille,

15 Oa la Kant 0 Goethe. Ce-i da oare pesimismul? Pe Schopenhauerpe Leopardi, pe Leopardi 0 pe Schopenhauer, iarfi0 pe Schopen-

hauer i pe Leopardi.Predomnitor in literature culta, optimismul e stapan nemfirginit

in literatura cea poporanfi. Un popor poate sa fie oricat de asuprit,so poate sa fie oricat de martirizat, i totu0 el nu e pesimist niciodatfi,

ci totdeauna crede i sperfi intr'o indreptare pe pamant sau intr'oalta vieala. In pove§ti, in legende, in cantece poporane, eroul se lupta,eroul sufere, eroul trece prin piedici peste piedici, dar nu se sperie denimic, infrunla primejdiile, merge inainte, merge cat merge, rabd&

25 0 birue§te. Nu politia 9i nu jandarmii impiedicà suspinul poporululde a se preface pretutindenea intr'o neVarmuritä flacfirfi, care ar mistuicu rapeziciunea uraganului pe cei avuli i civilizaIiunea totodatil ;nu polilia 0 nu jandarmii, ci filosofia basmului, o filosofie in carepoporul se nwe i cre0e, Weptand cu seninatate sfar0tul pove;tii.

30 In literature cult& este un Schopenhauer 0 este un Leopardi ; in lite-rature poporana, oglind5 neme§te§ugità a intregei fiH imene§ti, nuse aflà nici macar o asemenea singurateca pfireche de apostoli airaului. Numai optimismul cel innascut explica lunge rabdare a popoa-relor, o rabdare farä care s'ar sgudui la tot momentul ordinea social&

cá 4

i, sfi-i

a

Page 142: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

142 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

omenirea s'ar salbatici printr'o sfagiare fr capAt. Taranul indurAtoate, caci intocmai ca Socrat i ca Leibnitz ---cAranul gtie cänu numai dintr'un singur rAu, ci chiar dintr'o sumA de rele poate sitiasa un bine.

5 FaIA cu imensa biblioteca a acelora cari cred gi spent cu neclintirein victoria finala a binelui asupra raului, pesimigtii se inceara cudibacie a multiplica pe Schopenhauer i pe Leopardi, a le da un stat-major impozant, a lipi pe furig catre dangii pe Byron, pe Alfred deMusset, pe Heine, cari n'au fost de loc pesimicti.

tO Byron igi inchipuia cit e nefericit, se simlea chiar omul cel mainefericit in lume, ti da aerul de a fi numai dansul nefericit in mijloculunui banchet de fericire: era optimist pentru omenirea intreaga gise plangea cit lui nu-i e dat sa impartageasch gi el fericirea altora.Cam tot aga este Alfred de Musset care, optimist pentru toti, afara

15 de propria sa persoant, numai cateodatt Ii aducea aminte ca maisufere din cand in and gi alii afara de dansul:

Car, lorsque nous avons quelque ennui dans le cceur,Nous nous imaginons, pauvres fous que nous sommes,Que personne, avant nous, n'a connu la douleur...

20 Pentru Musset nefericirea este: ( quelque ennui o! cat pentruHeine, acel Heine care admitea posibilitatea ca dourt suflete sa seiubeasct unul pe altul in mai multe existente succesive, acel Heinecare prevestea descoperirea unei noi lumi spirituale prin filosofiasanscria, dupa cum fu descoperita lumea cea materialA a Americei

25 prin cautarea unei cai spre India ; apoi tocmai la Heine se gasegtecea mai frumoasA caracteristica comparativa a optimismului gi apesimismului in urmatoarea cugetare: o Lumea e totdeauna aga cum43 este gi omul care o privegte: paradis pentru cel bun, infern pentruq cel rAu... 1).

1) Die Herrlichkeit der Welt ist immer adaquat der Herrlichkeit des Geistes,der sie betrachtet. Der Gute findet hier sein Paradies, der Schlechte geniesstschon hier seine Hone s.

e

Page 143: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALA. I PROFETISM ROMANESC 143

*Intern pentru cel adica intern pentru Schopenhauerpentru Leopardi, intern pentru ucenicii lor, infern pentru pesimitiicari voesc a fi pedagogi ai plapandei nationalitäti romline.

Byron, Musset, Heine, nu sunt pesimi§ti, dupa cum nu e pesimistChateaubriand, de0 a scris pe Rend, 0 nu 6 pesimist Goethe, de0 ascris pe Werther, René qi Werther veri-primari cu Rolla 0 cu Child-Harold. Pesimi0ivorbim despre oameni de geniu, vorbim despremaie§tri, nu despre calfe, nu despre dii maioresque gentium mi-norum*, pesimi§ti sunt numai i numai Schopenhauer 0 Leopardi,

o caci numai dânqii au intocmit o teorie metodica universala a victorieiriftului asupra binelui. i eine oare sunt ace§tia?

Este drept a stabili intre aMandoi o mica deosebire din capullocului. Schopenhauer era voinic i sanatos; Leopardi era §ubred,bolnav, schiod, ceea ce il face mai simpatic. Mai simpatic il face §i

t5 imprejurarea ca era poet §i a murit mai tanar; poate aceea a nuera burghez ca Schopenhauer, ci nascut dintr'o familie aristocraticascapatata, fiu al unui conte 0 al unei marchizine. Mai simpatie, fie ;mai bun nu. De altmintrelea, daca e vorba de form i numai deformg, apoi amandoi sunt deopotriva simpatici ca art4ti, ea sculp-

20 tori ai frazei, Ca me§teri de a rotunzi, de a polei 0 de a parfuma hapul.Un pesimist pe deplin consecinte n'ar trebui nici macar sa scrie arti-stic, pentru a dovedi chiar prin aceasta ca despretuqte pAna i limbaomeneasc i ea nu e nimic frumos in lume!

Simpatici in plus sau simpatici in minus, consecinti sau neconse-25 cinçi, Schopenhauer §i Leopardi sunt intoemai ca cei doi frati din

Siam uniti spate la spate, cari nu s'au vazut niciodata ochi in ochi,dar pe care e fisiologice§te cu neputinta de a-i desparti pe unul dealtul.

Amandoi incepuserá ca optimi§ti: Schopenhauer, prozaistul, prinni§te versuri pline de credinta §i de speranta, in care anta binelealungAnd pe fau; Leopardi, poetul, printr'o proza in care apara cuemfaza religiunea crWina, ba Inca in specie catolicismul. Din aceea0epoca dateaza o cugetare aproape spiritista a lui Leopardi: *Toate*in lume sunt sau pot fi multumite de sine, numai omul nu, ceea ce

eau*, 0

5

4

qi

so

Page 144: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

144 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

* dovede9te ca numai pentru om existen-ca nu se mlarginete cu lumea4 cea pfimanteasca *1).

Dupa o diminealfi atilt de luminoasa, deodata se Intuneca. Scho-penhauer turbeaza vazand ca n'a putut A atraga la cursul sat' uni-

5 versitar mai mul0 de patru ascultatori, dintre cari unul giambEq,pe cand la cursul lui Hegel im incapeai de multimea studenTilor ; Leo-pardi se 1nfuriaza Ca corpul nu-i servea la ceea ce ar trebui sa-i ser-veasca; 0 iata-i amandoi revarsand urgia pe natura Intreaga, pe ome-nire, pe parin0.

to Schopenhauer ura pe muma-sa ; Leopardi ura pe tata-sau.Schopenhauer 0 Leopardi strigau deopotriva ca vieala e nesufe-

rita, ca nimicirea prin moarte e singura scapare a omului, ca dorullor cel mai Invapaiat este de a mini cat mai curand, 0 totu0 la 1831,and izbucni cholera, de frica mor/ii Schopenhauer fuge din Berlin

15 91 Leopardi o tulqte din Neapoli.Schopenhauer era bogat, dar sgarcit, capitalizand ca 0 cand ar

fi avut sa traiasca veacuri; Leopardi era sarac, dar banii Ii placeauatat de mult, !neat se &idea numai la c4tig &and publica o carte:4 La questione 6 di trarne la maggior somma possibile di denaro *.

20 Schopenhauer propovaduia desfiinlarea casatoriei, ascetism, ab-stinencfi sexuala, 0 dansul facea copii din flori, pe earl fara mila iiarunca apoi pe drumuri; Leopardi nu putea sa facà nici un fel decopii, dar era atat de lipsit de inima, incat pan& 0 sentimentele nu le,scotea din sine, ci le imprumuta din al-0 poqi: <( pill capi di sentimenti

25 (( si possono prender da Orazio !*.Pentru Schopenhauer 0 sa nu crede0 ca eu glumesc: nu ave0

dead a citi pe elevul sau Frauenstadt, Lichtstrahlen aus seinen Wer-ken, a 3-a ediliune din 1874, P. 53 pentru Schopenhauer tot ce emai onest pe supraf4a pamantului, este modul cel prietenos cu care

30 cainele 10 mi9ca coada. Cel mai frumos compliment pe care Scho-penhauer 11 putea face unui admirator al lui, era de a-i zice: eti onestca o coada de caine! Pentru Leopardi nu e onesta nici macar coadade caine, toate sunt ridicole, toate sunt de plans:

1) Tutto 6 o pu6 esser contento di se stesso, eccetto l'uomo, il che mostra chela sua es istenza non si limits a questo mondo, come quella delle altre cose 5.

Page 145: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALA SI PROFETISM ROMANESE 145

Non so se il riso o la pieta prevale !

Chic vrea sä se vindece de pesirnism, dar sfi se vindece cu totuluitot, A nu citeasca numai pe Schopenhauer sau numai pe Leopardi,ci sn-i citeasa din scoarck in scoarcrt pe amandoi laolaltk In mixtum-

5 compositum. Astfel in medicinfi opium §i. belladona aunt doufi groaz-nice otrfivuri fiecare In parte, tiii totu§i din amestecul kr iese o minu-natä doftorie.

La 1.81.8 Schopenhauer calátorea prin Italia, dar n'a dat de Leo-pardi. Neat ! Dacii ei s'ar fi privit faVa In fala, dacfi §i-ar fi desvil-

zo luit fiecare unul altuia monstruoasele kr concepOuni asupra univer-sului, Schopenhauer cu o Weltschmerz o qi Leopardi cu 0 Infelicitit s,toate din rfiu in mai razz, nici iubire, nici patrie, nici Dumnezeu ; dadIntfimplarea ii aducea sfi se Intfilneasch in ap fel dupk cum. se Intfil-nese uneori douri epidemii la un loc, poate cfi i-ar fi cuprins pe

15 aratindoi o spairra, o groazfi, o scarba atilt de covAr9itoare, Incrit unulsfi se intoarcfi la sonetele sale despre lumina §i celfilalt la apologiacatolicismului. Ar fi fost cu un poet mediocru mai mult §i mai znultcu un mediocru teologian, dar ar fi mai pit-yin cu doi baccili, cu doimicrobi cari se sbuciuma a Imbfila In inima omului orice pornire

zo inaltfi !

Aci se terminä Noi fi Voi.Suntem In sfiptilmfina Crficiunului. Fatfi cu na§terea lui Crist, a

acelui Crist care prin minunea iubirii a pogorit pe Dumnezeu pan&la oin §i a ridicat pe om pang la Dumnezeu, suntem datori a ierta chiar

25 pe Schopenhauer, chiar pe Leopardi, chiar pe pedagogii cei miruitide clfinOi ; suntem datori a-i ierta, numai... numai sfi lase cii ei inpace na-viunea romfineascä! 0 naVune care, mai pe sus de toate, arenevoie de credincd, de speranIfi, de ideal, de pfiinea lui Isus, nu depfiinea lui Mammona.

Page 146: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

146 SCRIERI LITERARE, MORALE fla POLITICE

PAPA DE LA NEVA

Conlerinyi finutcl la Ateneul Romcin in ziva de 7 Decemyrie 1901pentru Societatea 4 Tinerimea Romand *

Vasile Urechie, prerdintele Ateneului 0 primul fundator, nu maieste printre noi.

Fost-am cu dfinsul intr'o strfins& legatura in curs de aproape patru-zeci de ani ; 0 regret c& n'am putut sa fiu faIa la inmormântare, ca

5 sa fi vrtrsat atunci o lacrima ferbinte. Acuma, dupa doua saptamâni,.lacrima cea calda s'a racit, s'a cristalizat ; dar tocmai de aceea a de-venit cugetata 0 trainica. Ma simlesc dator a incepe conferinta meaprintr'un omagiu adus marelui Ateneist.

Intr'una din nenumaratele sale lucrari, Urechie poveste§te cumis intr'o zi m'a ferit dfinsul de cnuta muscaleasca, 0 cum, la rândul

meu, intr'alta zi, 1-am ferit eti de iataganul turcesc. A9a a fost. Ne-amscapat vieala unul altuia. Este nu mai pircin adevarat ceea ce eln'a spus-o, dar o spun eu in timp de treizeci de ani noi necontenitne-am certat, ne-am ciorovait, ne-am pirat mereu. Si totu0 noi n'am

is incetat niciodata de a ne iubi vrând-nevrand, simlind o imperioas&neirgeleasa atracpune reciproca. Voiu da un exemplu din cele multe.

Ca ministru sub loan Bratianu, Urechie m'a destituit din membrual consiliului permanent al Instruc-punii Publice, fiindca refuzasemde a-i satisface o veleitate ministerial& ; ei bine, peste cfiteva zile Fa-

so cultatea de Litere m'a ales Decan, 0 printre ceilalIi profesori m'avotat 0 Urechie ; iar dupa o lima, nu mai departe, el insu0 m'a rugatsa reintru in Consiliul Permanent, numindu-mrt printr'un nou decretregal, 0 m'a 0 trimis imediat la Paris pentru ca sa reprezint acoloRomfinia la inaugurarea monumentului lui Michelet.

25 Acela0 fel de antinomie ni s'a intfimplat amfindurora mai la fie-care pas ; ne suparam, ne izbeam, ne respingeam, 0 nu ne putearndesparli, nu era chip a nu ne iubi.

Sa fie oare o enigma psichologica ? sa fie o tainica fatalitate a soarteiindividuale? Nu. Sunt aproape patruzeci de ani de and eu sunt ca-

so satorit. Eu unul n'am avut pretergia niciodata de a fi sfânt in sensul

Page 147: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALX $1 PROFETISM ROMANESC 147

canoanelor sinodale; am fost pactitos, ran, iute; 0 'n curs de aproapepatruzeci de ani, nu o data pe an, uneori nu o data pe luna, m'am certatcu nevasta mea ; dar o secunda macar noi nu ne-am gandit la divort,ci ne-am iubit 0 ne iubim din Ce in ce mai malt, amandoi ajun0 ba-

5 trani. Odata, In tinerete, nevasta mea se plangea unei prietene depeccadilele mele. Prietena a intrebat-o: cum dara de-1 mai iube§ti?Nevasta mea i-a raspuns simplu: nu-1 pot rasa, e mare patriot...De aceea0 natura, sau foarte asemantrat, este iubirea Intre doi ade-varaIi amici. 0 idee suprema, o idee eterna une§te dour' suflete,

to pe and totodata idei secundare 0 terliare le desbina: le desbina 0tree. Cu Urechie ma lega intr'un mod indisolubil ideea suprema, eternaa Romanismului; ne desbinau procedeurile 0 punturile de vedere,diferenIa.' radicala de temperamente.

Cele mai multe institqiuni culturale la noi se datoreaza direct15 sau indirect lui Urechie. Intre altele, cea mai de frunte este Academia

Romana. A§a cum se Intemeiase din capul locului, Academia noastraeste Urechie intreg: reprezentarea tuturor provinciilor romane Inainte0 mai presus de toate, culminarea §tiinIifica sau specialista pe a doualinie. A lost inspiratiunea cea mai fericita. Gralie lui Urechie, Ro-

20 manii n'au cazut In pacostea zizaniei academice aqa zicand confe-sionale ca la Sarbi, cari au o Academie pravoslavnica la Belgrad 0o alta Academie papista§a la Agram, adesea duqmanoasa una alteia,ambele sterpe pentru viitoarea rena§tere a totalitaIii nalionale sarbe§ti.

In orice capat al Europei, fie congres, fie o solemnitate interna-25 Tionala, pretutindenea unde putea sa rasune faima numelui roman,

Urechie trebuia sa fie acolo, trebuia A' Infrunte pe fauvoitorii no§tri,trebuia sa acaIere tricolorul nostru, trebuia A se bage printre somitAlistraine, pentru a cet§tiga tovara0 cauzei nalionale. Pe la noi multizambeau, privind pe Urechie la Capitoliu insolit de un cioban arde-

30 lean; multi zambeau citind neterminabila polemica daco-romanica alui Urechie in ziare franceze, italiene 0 spaniole: multi zambeau la noi,dar nu zambeau Ungurii, Muscalii 0 Evreii, ci scrapeau din dinIicu furie dupnanii avantului pan-latin al Românilor. Telegrama decondoleanIa, pe care s'a grabit a o trimite primarul Romei, princi-

35 pele Colonna, la moartea prepdintelui nostru, este cel mai elocinte

Page 148: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

148 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

epitaf pentru mormânt, i cea mai vie mangaiere pentru spiritul celdesincarnat al lui Urechie: te plânge Urbea Eterna!

Moldovean din fundul munIilor dela Neaml, Urechie simea aceea9isimpatie pentru orice suflare româneasc 5. de ori9iunde. Macedono-

5 romilnii Ii datoreaza imens, clack' nu chiar tot sub raportul migcariiintelectuale. Romfinimea de peste CarpaIi n'a incetat 9i n'ar trebui

inceteze de a-I binecuvânta. Câtà bruma a putut, a Mout el 9i Ba-sarabenilor, pentru cari mult va putea sa faca numai doara Dum-nezeu fat& cu pravoslavnica Rusie. Urechie 2mbrali9a deopotriva pe

to toli Românii, mai ales pe cei instraina-ci. Printr'un fd de instinct,el susIinea de asemenea cu caldura pe Albanezi, ma a le fi studiatoriginele ; i când eu am demonstrat intr'o 9edinla a Acaderniei caAlbanezii sunt posteritatea directa a Dacior, Urechie era fericit Caghicise adevarul i mi-a zis emolionat: eVetiMa

15 Pornirea fireasca a lui Urechie nu era spre cugetare, ci spreacliune, iara9i acliune, ne 'ntrerupta actiune, o forta gigantica

de acIiune pe aceea9i intinsa sfera a nacionalitaIii romfine in toateraporturile ei. El a scris 9i a tiparit prodigios de mult ; dar om de oiintan'a fost in inTelesul riguros al cuvântului ; prea pu/in artist in lite-

20 ratura ; prea 11 desgusta obiectivitatea, prea II obosea recea i inceatametoda. Ca agitator insa pentru binele i marirea neamului roma-nese, Urechie a fost sublim, nimenea nu va putea sa-1 inlocuiasca,nimic nu va putea sa-1 intunece in istoria noastra nalionala, in careel va ramâne ca un arhanghel al entusiasmului in memoria tuturor

25 Românilor.

BatrAnii se due unul ate unul ; ali mai ramAn Inca pe pamtInt,sa nu le amarim ultimele lor momente. Un vechiu proverb romfinesczice: eine n'are batretn, cumpere Sunt timpuri in istorie,and tineretul dicteaza, iar mo9nenii cata sa asculte; a9a este intr'o

30 epoch de revoluIiune. Sunt alte timpuri, cand tineretul trebue saurmeze ascultator dupa povaIa mo9negilor: a9a este inteo epoca deprogres normal. Mo9neag a fost Cavour ; mo9neag a fost Bismark ;mo9neag a fost Gladstone, astazi batrânul Krueger abia se mai tinepe picioare, i totu9i sgudue pe uria9a Anglie. Oricfind insa, fie in

ac-/iune:

sfi-9i

st

s.

Page 149: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORMA SI PROFETISM ROMANESC 149

revolutiune, fie in evolutiune, tinerii i batrfinii sa papasca brat la bra%cu dragoste i in armonie. Iata de ce eu, Marin, Va vorbesc astaziIn numele Societatii e Tinerimea

Societatea Tinerimea, nu cumva s'o confundati cu Societatea5 Junimea, care nu mai exista. Tdnar i june nu aunt sinonimi in limba

romanii. Tdndrul este numai tanar, iar junele poate sti nu fie tartarcAci june insemneaza romane§te om neinsurat In genere, un celibatar,un amator de insuratoare, fie el chiar un flacau unguresc de 'ease-zeci de ani. De aceea, se vede, Societatea Junimea nu mai existA,

is fiiiidca s'a insurat ; i cleat sotia e prea sglobie i sburdalnica, douazeflemele la un loc, In curand se va intampla o jalnica vAduvie. Repetca eu n'am aface cu fosta junirne, nici cu junimea cea transformer&ci numai cu tinerimea.

CI alta lämurire. Un ziar bucure§tean, de altmintrelea foarte amical,15 anuntand conferinta mea de astaseara, adaoga a voiu combate pe

Slavi. Pe Slavi? nu: este o eroare. Eu n'am combatut niciodatape Slavi peste tot ; ba Inca pentru Bulgari i pentru Serbi In specieam avut pururea o deosebita simpatie ; ci am combAtut i voiu corn-bate ori0cand pe Muscali. Tot ap eu nu sunt contra Semitilor peste

o tot. Arabii sunt Serniti, i totu0 eu i-am laudat totdeauna ; dar Inveci voiu fi contra Evreilor. Pe Evrei qi pe Muscali eu nu-i voiu crutanici chiar pe patul de moarte, caci Bunt elementele cele mai pericu-loase pentru Roman i pentru oricare alta nationalitate, unii desnatio-nalizand, ceilalçi cosmopolizand, in fond totdeauna Muscali i Evrei.

/5 Ultima mea conferinta de pe aceasta tribunti a Ateneului a fosttinuta cu ocaziunea asasinatului lui Mihaileanu. Nenorocitul patriotmacedo-roman fusese ImpuFat in mijlocul Bucure§tilor de catre unfanatic Bulgar, impins la aceasta de faimosul Boris Sarafov, prep-dintele comitetului celui bulgaresc de uciga0 0 de escroci. Indignatila culme, Romanii acuzau Intreaga nationalitate bulgarfi. Presa ro-mama, mai ales cea bucure§teana, fulgera i traznea fara exceptiuneasupra vechilor noqtri prieteni de peste DunAre. Atunci eu ma cre-zusem chemat a demasca pe adevaratii criminali, pe singurii insti-gatori ai dupnaniei intre Romani i Bulgari, pe pururea ascunsul

10

..

e

3o

Page 150: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

150 scrum LITERARE, MORALE SI POLITICE

Mefistofeles: Rusia, lucrand nu pe fala prin guvernul eel oficial, ciprintr'un guvern ocult, aa numita societate pan-slavica filantropicadela Petersburg, InfiinIata altadata de nefastul Ignatiev, menlinuta

Intarita de aiçi mii de Ignatievi 0 mai de ai dracului. Comitetele5 Bulgare9ti i Sarafovii lor sunt un simplu instrument al Muscalilor,

Rusia fiind Impiedecata prin elementul romanesc de putea rea-liza pretinsa lor u misiune istorica * de a apuca mai curand Stambulul.

Prin acea conferinIa eu am aratat Romani lor In 1900, ceea cearata nemuritorul nostru Heliade la 1850 In a doua lui scrisoare catre

10 Romani, publicata In Curierul de ainbe sexe. Pentru ca sa vedei catactica Rusiei a ramas astazi Intocmai dupa cum a fost cu o juma-tate de secol Inainte i dupa cum a fost totdeauna, voiu reproducetextual un pasagiu din acea scrisoare a profetului Heliade.

Iata-l:15 u Am desvalit, zice Heliade, am desvalit Inaintea soarelui ca-

t( balele protectoratului räpitor, cabale de mai mult de un secol; smuls-u am masca Tarului, 0 am Infierat pe acest Faraon dela Nord, aminsemnat cu Crucea pe Dracul de Miazä-noapte...

mai jos Heliade urmeaza:20 <Aceastà Rusie care va trimese zavera cu Ipsilante, care Ara aduse

ciuma, holera i Regulamentul la 1828, care va facu a manca humacoaje de copaci luandu-va faina i malaiul; aceasta Rusie ce va

prepara omorul, focul i prada averilor la 1848 ; tot aceasta ortodoxa*i protectoare putere nu Inceteaza prin uneltele sale a Ira turbura

25 din nou pacea... *.Cand oare vorbecte Heliade: la 1850? sau nu cumva tocmai astazi?

acele cuvinte la 1850 le repeta cu Heliade: Tel, Maghieru,Bratienii i legiunea tuturor adevaraIilor Romani.

Drept raspuns, Muscalii vindeau la noi pe la sate icon4e de sfinli30 i caricaturi de Imparqi, nicte masgalituri eftine i proaste, i fiindca

Românii le luau mai mult gratis, Rusia striga: u vedeli ca poporulrnoldovenesc iubecte sfânta Rusie! pe and In realitate Varanii, Ingraiul lor cel fara de eticheta, niciodata nu caracteriza pe Muscalialtfel cleat porci, mai ales porci hdrbdreti, cuvantul hdrbeiret apli-candu-se numai la porci i la Muscali.

0

au

*.

Si

ci

fraii

35

o

4

4

4

Gole9t5, frafii

Page 151: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALA SI PROPETISM ROMANESC 151

Ar crede cineva ea I'aranii no§tri au citit pe rnarele Francez dealtadata, pe nemuritorul Montesquieu, care in « Esprit des lois *, carteaXIV, capitolul 2, zice lamurit: 4 II faut écorcher un Moscovite pourlui donner du sentiment *. Muscalul nu simte pana ce nu-1 jupuqti

5 de piele, 0 fiindca noi nu-1 jupuim, harbare/u1 revenea mereu 0 arevenit mereu 0 acuma.

Abia s'au aqezat in mormant oasele lui Mihaileanu, abia a fostdemascata miplia societalii pan-slavice dela Petersburg, nu s'a uitatInca scandalul achitarii lui Sarafov de catre uneltele cele muscalqti

10 dela Sofia, 0 iata ea porcul cel harbarq reapare in capitala Roma-niei printeo foiTa periodica ruseste 0 frantuzwe, sub titlul de « L'Orientorthodoxe *, unde I0 Incepe profesiunea de credinla cu urmatoarelecuvinte:

« Le but de l'Orient orthodoxe est de rapprocher les peuples des15 4 Balkans : les Grecs, les Roumains, les Bulgares, et les Serbes avec

« la Russie, ayant une religion commune ; de montrer leurs intéréts« vitaux et de les défendre contre les attaques des &rangers. Pour« arriver a ces fins il est absolument besoin d'une confédération bal-4 kanique, sous la protection d'une puissance comme la Russie.. . >>,

20 etc., etc., din ce In ce mai neru0nat.In capul acestei foile figureaza un Serb: d-1 Dragutin Ilici,

un fel de paravan, pentru ca sa nu se zica a este o opera exclusivmuscaleasca, sau mai bine pentru ea sa fie un simbol a un Serb scriindruse§te in Romania reprezinta deja un Inceput al confederaIiunii bal-

25 canice. Asemenea marafeturi nu sunt ceva nou in tactica muscaleasca.Serbul insa, d-1 Ilici, ne surprinde ea nu cunoaqte istoria literaturiisarbwi. A mai fost un Serb, tocmai cel de'ntai pan-slavist in legaturacu Muscalii, un serb toba de carte: Iurai Krijanici, care la 1645 a plecatla Moscova 0 peste caliva ani s'a vazut condamnat 0 exilat in Si-

so beria. In Siberia un Serb pan-slavist foarte invalat ! Norocul d-luiIlici este ea prea invAIat nu pare a fi ; dar Muscalii trimit In Siberia0 pe cei ignoranli.

Pentru 9 eonfederaTiune balcanica am fost 0 eu totdeauna ; balinusem chiar in Ateneu in acest sens o conferinVa, sunt acum vreo

10*

Page 152: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

152 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

patruzeci de ani, cand Ateneigtii se intruneau in palatul de langaCigmigiu; o confederatiune ins& Milt Muscali gi Para motiv ortodox,o confederaliune Intre Romani, Greci, Bulgari, Serbi, Albanezi, gipoate gi Unguri. Muscalii n'au ce cauta in Balcani, locul kr fiind in

s Urali. Apoi, dad% e vorba de ortodoxie, Muscalii sa pretinda cel multca sunt un soiu de cregtini, fie ; dar ortodoxi ei nu aunt, ci profeseazanumai un nit cu totul deosebit, care se poate numi tzarodoxia cu unPapa' la Neva. Aceasta nu este un paradox, ci un adevar demonstrabil,pe care 11 voiu 0 demonstra.

to Inceputurile ortodoxiei la Romani sunt din veacul de mijloc, im-preuna cu Serbii gi Bulgarii, din aceeagi fantana greaca bizantina.Para la secolul trecut noi, Românii, nici n'am fost vecini cu Muscalii,ci cu Rutenii, cu Rugii propriu zigi, 0 les Petits-Russiens *, cari vor-besc o limba slavica distinsa ca gi cea polona sau cea bohema, nici-

15 decum un simplu dialect muscalesc: e das Kleinrussische zice Mi-klosich ist eine selbststandige Sprache und nicht ein Dialekt desGrossrussischen*. Deci a nu se amalgama*Muscalii cei stapani cu

Rutenii cei robiii. Rutenii, ca gi Polonii, sunt nigte victime ale bar-barului Muscal. Totugi nici cu Rutenii noi n'am avut vechi legaturi

20 religioase, ci numai cu Serbii gi cu Bulgarii. Cu Serbii dar gi cu Bul-garii noi suntem dela Inceput coreligionari prin ortodoxie ; gi dorima ramâne nestramutaIi. Singura mare deosebire intre ortodoxia Ro-manilor gi intre acea a Serbilor gi a Bulgarilor a fost totdeauna 0persista: lipsa la noi absoluta de bigotism.

25 Din toate popoarele cregtine, numai gi numai Romanii, din mo-mentul de and apar pe scena istoriei ca o naftonalitate separatagi pana in ziva de astazi, n'au dat nagtere nici unui sfant.

Faptul este ciudat, gi totugi noi provocam pe oricine de a ne dao singura desmiacire.

30 Sfincii nogtri aga numi-ci na%ionali: sfantul ban dela 'Suceava,sfânta Parascheva dela Iagi, sfanta Filotea dela Curtea de Argeg,au fost Bulgari, Serbi, Greci.

Biserica noastra a posedat in diferite timpuri barbati mari, ilugtriprin gtiin0 gi prin moralitate, precum, de exemplu, mitropolitul Do-

ss softeiu, sau Inca mai bine mitropolitul Jacob Stamati, nascut porcar

Page 153: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORAIA I PROFETISM ROMANESC 153

din munIii Ardealului, care rAdicAndu-se numai prin InvAVAturAprin virtute din sterna ciobAneascA Ora la culmea ierarchiei spirituale,a fost un adevArat scut al poporului contra desfrAului despotic 0oligarchic; dar niciodat n'a trecut prin mintea strAmogilor nogtri

5 tentaliunea de a sfinli aceste somitali eclesiastice.Nu ne-au lipsit, de asemenea, pusnici, eremi%i, ascetici, ducAnd

o viealA nu mai pqin durA gi.nu mai pulin contemplativA de cum secrede a fi fost cei primii secoli ai cregtinismului dinfundul Tebaidei.

10 Astfel a fost, Intre alii, acel sihastru Daniil, care traia Intr'o pe-gterà dela Vorone i pe care tefan cel Mare 11 consulta In afacerilecele mai grave ale statului, primind drept rAspuns consiliile cele maipatriotice, bunAoarA: nu te inchina Turcului, ci te du de te luptA 0.

RomAnii nu fAceau sfirqi calendarigti, dar totugi ei numeau sfini15 pe oamenii cei mari ai neamului romAnesc, de exemplu cronicarul

Urechia ne spune despre tefan cel Mare: ol zicea sfAntul 8tefan-o VodA nu pentru suflet, a este in mAna lui Dumnezeu, c el Incao a fost om cu pacate, ci pentru lucrurile sale cele

Pentru faptele cele curat cearcenegti, RomAnul ar putea chiar astAzi20 s zicA: sfAntul Mihai CogAlniceanu, sfAntul Ion BrAtianu, sfantul

Lascar Catargi, Insh nu intr'un sens clerical ; pe and amicii nogtriSerbii i Bulgarii au speriat pAnA i pe Muscali de mu4imea sfirrcilorbisericegti sadea-bulgAregti i sadea-sArbegti. Profesorul dela MoscovaGolubinski numAra 52 sfinli exclusiv bulgAregti, dintre care unii proas-

25 KO din zilele noastre, de pildA un sfAnt Ignatie dela Eski-Zagra, mortla 1814 gi un alt sfAnt Onufrie din Gabrova dela 1818. Serbii, la rAndullor, au mers ptinA a clasifica pe sfinii lor cei proprii, anume 10 prin-cipi, 8 vràdici gi nu mai gtiu de alte categorii.

Cu toate astea, oricAt de caracteristicA ar fi diferenla intre RomAni30 i intre Serbo-Bulgari din ranctul de vedere al bigotismului, noi re-

cunoagtem cu dragA inimA cA surrtem cu Serbii i Bulgarii deopotrivAortodoxi: toi pe deplin coreligionari ; nu Ina, nu gi de o mie de orinu, nu cu Muscalii, cari nu sunt de loc ortodocgi.

Sà examinfim chestiunea pe faIA i fArA ocol, pentru ca sä ne pert35 rAspunde cei agramali dela o L'Orient orthodoxe 5.

iegiP In

vitejegti... s.

cap alP

pi

sfintii

Page 154: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

154 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

Biserica cea muscaleasca se imparte in doua tabere distinse: bi-serica muscMeascà cea oficialfi O o biseria muscilleascfi neoficialä.

SA incepem prin cea neoficialii: ap numitul raskol, literalmente4 schismä o.

5 Aceast5 schism5. se compune dintr'o mul-pme de secte mari Omici, toate proprii Muscalilor, absolut necunoscute Rutenilor.

Rutenii O-au capatat, abia de vreo 50 ani, una singurgt sectgt, careoriOcum este mult mai cuminte cleat toate cele muscaleoi, anumeStundismul. Stundismul se inrudeOe cu protestantismul german, O

to s'a O nfiscut pe la 1860 in coloniile nenrpoi din Rusia meridionalà,mai ales inteo colonie nemteasea din Basarabia, in satul Sarata dindistrictul Akermanului, unde primii predicatori au fost Nerncii LindlO Stroh le. Este remarcabil ch propaganda stundista a debutat in Ba-sarabia, dar n'a putut s5 molipseasca pe niciun Moldovean, ci a tre-

15 buit s'a treaca peste Nistru §i acolo s'a ra'spetridit cu neinchipuitli re-peziciune printre Ruteni ; fund insä o sect5 mai de treabgt, ea n'aputut stabate la Muscali. Muscalii se multumesc cu sectele cele maiabsurde, uneori chiar criminale, cari formeaza biserica lor cea ne-oficial'a.

20 Aceast 5. bisericgt muscaleascgt neoficial4 nu este o glumã numeriade vreo cateva mii de oameni, nici chiar de cateva sute de mii, ci nue departe de juinatatea numfirului total al Muscalilor propriu ziO,ai_ sap finilor Rusiei, ai candidaIilor de a staptini peninsula balcanicá.La 1830 contele Krasinski constatase 5 milioane 0 et le nombre allait

25 sans cesse en augmentant *.In RomAnia, in Bucovina 0 'n Dobrogea, Muscalii cei imigrali

la noi: Lipoveni O Scapeli, pe care ii descrie rAposatul episcop Mel-chisedek O preotul Dimitrie Dan, ne pot da o idee despre ceea ce esteliserica muscgileascgt cea neoficialgt, dar o idee slabä, cad cei mai

so rgti au rámas la Nord in patria lor. Acolo se menline 0115 astazi, bunk-oar5, secta celor poreclili Duhobortzi, ale aror asasinate ingroziserála 1839 pe contele Worontzof, descoperindu-se o insurä a lor numitàRai i Muka, adicfi Paradis O tortura *, unde s'au gásit mii de ca-davre a victimelor. 0 alt5. secta, Riestowiki, reprezinth intocmai pe

35 Flagelanlii din veacul de mijloc. 0 altà sectk Subotniki, imiteaz5

a

Page 155: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORMA 1 PROVETISK ROMANESC 155

obiceiurile i riturile Evreilor. 0 secta consider% sinuciderea sau omorulprin ardere ca un botez de foc. Baronul Haxthausen, care Wise inRusia pe la 1843, ne povesteoe cum, alive ani Innainte, pe o moOede langa raul Volga, vreo cincizeci de sectari s'au intrunit pentru a

5 se omori unul pe altul, i toti au cazut macelariti unul cu cutitul al-tuia, afara de numai doi rama§i vii, fiind surpriO de catre autoritate.

Inlaturandu-se fanatismul cel salbatec al acestor sectari, ei suntcei mai onorabili dintre Muscali: sunt cinstiçi, in la cuvantul lor,se feresc de minciuni, astfel 0. in ultimul razboiu turco-rus, daca un

10 Lipovan ar fi fost in capul Statului rusesc, e sigur ca. nu ne-ar fi rapitpetecul de Basarabia, dupa ce se indatorise a pastra integritatea te-ritoriului romanesc. Ei to-0 sunt tarani i negustori, multi foarte bogati.$i fiind multi foarte bogati, sa ne permita ziarul d-lui Ilici a-I Intreba:oare nu cumva in numele acestei ortodoxii ne face propaganda?

15 Sa trecem Insa la cealalta biserica muscaleasca, la cea oficiala,la care apartine §i pe care o protege fati§ guvernul dela Petersburg,nurnind-o cu fala pravoslavnicei. Ultimul nostru cronicar, Ziot Ro-manul, care scria pe timpul lui Tudor Vladimirescu, caracterizeazaromfinqte i greceOe intreaga lume oficiala muscaleasca In doua versmi:

20 e Iar In nauntru ce s vezi? un lup supt pielea oii:e Dela imparat OM la ofiter, &cane; Iva aa... adica tati unul

ca altul. Acqti e lupi supt pielea oii fie cat de rrti, au fost in adevarortodoxi, cel putin un fel de ortodoxi, pân la Petru cel Mare. Panaatunci Muscalii aveau In fruntea bisericii un cap canonic. Doctrina

25 evangelica nu Ingadue unui mirean sa stea in capul bisericii, caciinsuqi Crist zice: 4 Dati Cesarului cele ce sunt ale Cesarului i lui Dum-nezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu ra Katacteog Kalaaet xat utwv esof; rq oecp La 1.702 Petru cel Mare a desfiintat patriarcatuldela Moscova i s'a proclamat el Insu0 ef suprem al Bisericii. De atunci

30 §1 pânA astazi tzarul este Papa dela Neva, Intocmai dui:4 cum la ca-tolici este Papa dela Vatican, Insa far% asemanare mai teribil Papacel muscalesc, de vreme ce In loc de carje tine In mana o nagaick,un garbaci special al Cazacilor. Este o Kesarodoxie, o tzarodoxie,o nagaicodoxie, dar nu poate fi ortodoxie. Muscalii nu sunt coreli-

so cu Romanii, cu Grecii, cu Serbii i cu Bulgarii. Un mic pas

s,

gionari l

Page 156: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

156 8CRIERI LITERARE, MORALE 8I POLITICE

mai departe, o simpla varialiune, 0 sultanul ar putea sA desfiinlezepatriarcatul de Constantinopole, proclamAndu-se §ef suprem al bi-sericei cre0ine. Cum darA, d-voastre cei dela 0 L'Orient orthodoxe*cum darn d-voastre, fie Lipoveni, fie tzarodoxi, una din doua, cum

5 de ne vorbili de ortodoxie? Ba Inca ne vorb4i de un protectorat or-todox al Rusiei! Protectorat !...

Am terminat cu ambele biserici cele quasi-cre0ine musca1e0i; nemai rAmAne chestiunea protectoratului. Protectorat erninamente po-litic ; nu religiunea este ceea ce preocupa pe patronii d-lui Ilici. In

10 secolul trecut Rusia exercitase cAtva timp mai intiliu un protectorat.asupra Tatarilor din Crimeea, macar ca Tatarii de acolo erau maho-metani ; 0 exercitase cAtva timp mai intAiu un protectorat asupraPoloniei, macar cl Polonii sunt catolici. Chiar astazi Rusia ar fi foartebucuroasa sa exercite cAtva timp mai intAiu un protectorat asupra

15 Chinei, macar a Chinezii sunt budhi0i. Chestiunea ortodoxiei esteo pura farsa pentru Muscali; realitatea serioasa pentru dAn0i esteprotectoratul, negre0t cAtva timp mai intAiu, 0 apoi o piesa in cinciacte: primul act dragoste, actul al cincilea asasinat, cele treiacte dela mijloc ruble, decoratii, titluri, minciuni 0 infamii!

20 Miron Costin ne spune ca sub tefan-Voda Tom9a a fost osAnditla moarte un diac sau gramatic.

4( Pentru un Diac ce era foarte de treabA de scrisoare zice cr0-<4 nicarul s'au rugat boierii sa-I ierte ea este cArturar bun. A ras-4( puns tefan-VoclA: ha, ha, ha, mai carturar deck dracul, nu este

25 H altul*. Ei bine, Rusia, cAnd ii trebue, gase0e totdeauna la nevoieindivizi mai carturari deceit insu0 dracul. Printre ceilal0 este Paul'Lilienfeld, German prin origine 0 prin inteligerrp, Muscal prin cre-§tere 0 prin foloase materiale. Lilienfeld a studiat la Universitateadin Petersburg 0 a inaintat foarte sus In ierarhia administrativa:

30 guvernator al Curlandei, vice-guvernator in capitala Rusiei, senatorimperial. SpecializAndu-se In sociologie, el a publicat studii ruse0i;a scos apoi acelea0 studii nem-mti in cinci tonuri: Gedanken fiberdie Sozialwissenschaft der Zukunft (CugetAri asupra sociologiei viito-rului), In fine fran-cuze9te: La pathologie .sociale, care nu poate a nu

ss incAnte pe Francezii cei de astazi, deoarece autorul e Muscal.

Page 157: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

MORALX $1 PROFETISM ROMANESQ 157

Cu multi abilitate 0 a9a zicand pe nesimiite, Lilienfeld I9i des-volta teoriile cele placute guvernului rusesc, pe care 11 justifica nunumai pentru prezent, ci mai ales pentru viitor: a in Zukunft 0. Inoperele sale el nu zare9te nicaeri un singur rau la Muscali: despotis-

5 mul, cruzimea, barbaria Itusiei, toate sunt bune la Lilienfeld. Re-gimul constitutiv al Anglei zice el nu este ceva mai presus cleatabsolutismul musealese: a L'autocratie correspond parfaitement au ca-a ractère de la nationalité russe, ii ses tendances et ses .aspirations,a ainsi qu'aux conditions ethnographiques... Non seulement au point

:0 a de vue des exigences de la vie réelle, mais de meme au point de vuea scientifique, on ne saurait soutenir que la constitution politique dea l'empire britanique soit plus parfaite que celle de la Russie a. 44dara Polonii, Germanii din provinciile baltice, Rutenii, Moldoveniidin Basarabia, toli trebue sa sarute oribilul jug al Muscalilor, fiindca

15 Muscalilor le convine despotismul, care din punctul de vedere 9tiin-Vic nu e mai pulin perfect cleat constituliunea engleza. Dar dacaelementele cele nemuscale9ti se indigneaza de despotism? 0, atuncizice Lilienfeld: a en rejetant de son sein les éléments pernicieux, ena les refoulant a sa périphérie en analogie avec le travail de sécrétion

20 a des organismes de la nature, la société effectue un triage dans lea sens négatif. L'exécution capitale, la deportation, la reclusion tern-a poraire ou viagere, le bannissement vers les bas-fonds sociaux desa individus moralement degénéres, sont les moyens dont la sociatea se sert pour se débarrasser de ces éléments a. Deci calaul, cnuta 91

25 Siberia sunt un fel de purgativ foarte 9tiinlific, dupa Lilienfeld, pentrua restabili buna digestiune a guvernului muscalesc. Cu alte cuvinte,pentru sociologul dela Petersburg, Polonii, Rutenii 0 Moldovenii ceidecapitaIi, spanzuraii, torturali sau surghiunili, reprezinta ni9te in-grediente scoase din stomacul cel stricat al Tzarului: a en analogie

so a avec le travail de sécrétion *.Si pentru uprarea acestei operaliuni serva o lunga ierarhie

de cenovnici mari 0 mici, o ierarhie Intemeiata pe cete dejandarmi 0 de cazaci. Ian soarta, pe care In ziarul a L'Orientorthodoxe a o a9teapta confederaIia cea balcanica sub protec-

85 toratul Rusiei.

Page 158: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

158 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Mai drept va fi, ca redactorii sa lase in pace Romania, dar nicila Belgrad sau la Sofia A nu mearga, ci sa piece mai curand in stantaRusie, unde, dupil teoria lui Lilienfeld, vor putea sa serve guver-nului muscalese f en analogie avec le travail de sécrétion )). Pe noi,

5 Romanii, nu ne-a amelit Papa dela Roma, dar cu atilt mai pulinne va in§ela enciclicele Papei dela Ntya!

Un singur punct de care se ferevte Lilienfeld cu tot dinadinsulin operele sale, ruseoi, neinceoi §i frantuzeoi, un singur punct uitatsunt spionii. Ar fi trebuit cu mice prel sa justifice rolul pe care II joaca

10 spionii In organismul statului muscalesc, rolul eel mai important inRusia. In imperiul tzarului, Intre fiecare zece indivizi figureaza celpulin un spion. Deci se numara minimum zece milioane de spionide ambele sexuri, afara de mulIi spioni nu din interes, ci gratis, spionipentru arta, quintesenla caracterului muscalesc. Mai pe deasupra,

15 In fiecare capitala europeana in permanenTa, in unele puncturi Intr'unmod provizoriu sau transito, circuleaza o droaie nenumarata de spionimuscaleoi, poliiia secreta a Papei dela Neva. In Bucureoi a fosttotdeauna o mullime. Chiar aci in Ateneu nu poate sa lipseasca vreocilIiva. Sali faca doara infama meserie! sii raporteze a un batran

20 Moldovean a fotografiat Rusia in numele Tinerimei Romeme.

Page 159: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE

Page 160: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

UNIREA1)...la politique a toujours besoin de

prévoir, pour ainsi dire, le present.Turgot, Oeuvres, Paris, 1844, t. 2,

p. 673.

Nu aunt strigatele D-lui Nicolae Roznovanu, care ne pun con-deiul in mana pentru a justifica sacra caul& a Unirii. A intra in arenacontra unor gusturi curat personale ar fi a imita ridicolul exemplual t cavalerului de trista figura *, care infrunta roatele morilor, luan-

5 du-le drept ni§te uria§i gata a rumpe lancea. Sa nu.ni se raspundacum a o suta, doua sute sau fie §i o mie sugari neinlarcali ai ziarului4 Moldov a 4 se nutresc din inspiraIiunile separatiste ale redactorilorsai. Chiar aqa fiind, tot Inca acliunea acestei §coale de distrugere nupoate ie§i fatalmente din ingustul cerc al acelor boale, cari perturbeaza

to din and in &and unele organismuri izolate, dar nu iau niciodata pro-poniunile spaimantatoare ale unei epidemic.

Intr'unul din romancele sale istorice, in care depinge situaIiuneaSco-ciei in primele momente dupa unirea sa cu Engletera, celebrulWalter Scott pune pe scena un personagiu foarte comic, care, mergand

15 pe drum §i intamplandu-se ca unul din caii sai sa piarza o potcoava,se vaieta cu durere §i cu blfistemuri: data consecvencele unirii!*.Acest inflacarat separatist, ilustrul prototip al ideilor patronate deziarul 4 Moldova *, ar putea procura o pagina foarte picanta pentru onuvela ingenioasa a la Rabelais sau chiar pentru o epopee umoristica

1) Pereeveranf a, nr. 23 (25 Mai 1867), p. 2-3 ; primul articol dintr'o serie decinci, publicate toate sub acela§i titlu, In numerele 23, 24, 26, 27 ale s Perseverentei s(Ed].

Page 161: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

162 scruErn LITERARE, MORALE SI POLITICE

In felul Batrachomiomachiei, dar niciodata nu se va ridica la Inal-Timea din care sii-1 poata lovi o polemica serioasa.

Suntem a9a de departe nu numai de a combate, ci macar de a aveain vedere catu0 de putin teoriile D-lui Nicolae Roznovanu, incat nici

5 nu ne vom atinge, in tot cursul acestui studiu, anume 0 specialmentede unirea intre Moldova 0 intre Tara Romaneasca. A apara aceastavictorie a tendinIelor nationale, ar fi a o pune la indoiala, facand a secrede cum Ca ea ar avea trebuinn de a mai fi aparata ; 0 nu suntem..

noi aceia cari sa ne putem asocia din uprinn, ca sa nu zicem altfel, lato indoielele cele matematicqti ale Rusiei 0 ale Austriei. Cinci secoli

MI suspinat Romanii dincoace 0 dincolo de Milcov, 0 cu fiecare suspindisparea &ate o unda din patul acestui Styx de desbinare, pana ce, Infind, infernalul rank.; s'a evaporat cu totul din caldura puterniculuidor national; astazi Milcovul nu mai exista moralmente!

15 Ceea ce ne indeamna a lua pana, o mai repetam o data, nu esteneagra noapte a ideilor cutaruia domn din Moldova, ci ziva cea senina0 luminoasa, ce respira In dulcea epistola a ciobanior dela Ra0narcatre providenlialul suveran al Romanilor ; epistola, publican dejain acest ziar 0 asupra careia numai acest ziar 9tiu sa atraga atenIiunea

20 Intr'un mod demn de importann subiectului. Din fundul unui satuleIdin Transilvania se renaln numeroase voci, strigand cu fala In guramare: 4 to-ci Românii sunt fra-ci*, 0 §optind apoi ala zicand printreranduri: e Weptam oara unirii 5; 0 in fan acestei grandioase expan-siuni nationale se mai poate oare a mai vorbi despre orice alta, chiar

25 despre D-1 Nicolae Roznovanu!A§a dar, cestiunea ce ne va preocupa in acest studiu de inalta

politica, nu este unirea cea mica, realizata deja intre ambele Ormuriale Milcovului, ci unirea cea mare, de realizat de acum inainte intretoate parade, ce trebue a se verse In oceanul romanesc ; intre toate

30 acordurile, fan care nu se poate armoniza hora noastra nalionala ;intre toate pietricelele, ate sunt necesare pentru a reconstitui anticulmosaic: Dacia lui Traian!

Stim bine cd sunt unele fiinIe tremurande, izbite de o paraliziemorala, cari vor clatina din cap la cuvintele noastre 0, zambind cu

35 desprel 0 cu neincredere, ne vor raspunde cu 0 gravitate morboasa:

Page 162: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 163

0 ce ne spui, domnule, ni§te lucruri imposibile ! i. Sunt acum doufizecide ani, unirea Moldovei cu Tara RomtmeascA era un lucru imposibil;un principe strain dintr'o familie regard era un lucru imposibil ; des-fiintarea privilegiului archontologiei fanariotice era un lucru imposibil ;

5 legea rural& era un lucru imposibil ; libertatea presei 0 a cuvântuluiera un lucru imposibil ; era un lucru imposibil pfinA 0 emancipareabietilor Tigani !.. 0 nu! singurul lucru adevArat imposibil este patrio-tismul acelor Mime ve0ede, ce nu pot crede in viitorul României !

0 altA tar% pe jumAtate mai mica, atta prin intinderea teritoriuluito cum prin numArul locuitorilor, nu se temu mai deunAzi a infrunta doll&

mari Imperil coalizate 0, dupA o luptA eroicA, pierdu ciimpul de bAtaie,dar nu 0 speranta nationalA. i 0iti oare, pentru ce colosul austro-prusian nu putu speria 0 nu reu0 a nimici peticelul de pAmânt numitDanemarca ? Pentruca patriotismul ardea in piepturile Danesilor, iar

15 patriotismul ne invatA a ne increde in steaua fetrii noastre tot a§a deorbe0e, precum amantul se increde in frumusetea iubitei sale !

Ascultati urmAtorul cfintec national al Danemarcei, ie§it din panapoetului popular Grundtvig, 0 prin care se explick mai bine cleatprin orice definitiuni 0 comentarii, acel puternic instinct, ce-1 pot

'2.9 simti inimele incA june, dar cu anevoie 1-ar putea exprima materialismulunei descriptiuni riguroase:

Poate cri strAinul al' fi fficut vitejii mai strfilucite; dar nu in zadarO pe steagul Danemarcei vedem lei 0 Mime ! Lasa ca vulturii 0-0 disputedominatiunea lumii, noi nu voim a schimba stindardul nostru 1

25 Poate cii alte limbi sii fie mai majestoase, mai nobile, mai dulci ;dar 0 limba danezii este In stare de a scoate acele accente ce mergdrept la inimii: noi ne multumim 0 cu limba noastrii !

Alte popoare vor fi avut regi mai gloriosi, dar nicio familie regalfin'a intunecat pfinA acum pe aceea a regilor, noori. Posteritatea lui Dan

30 0 a lui Skiold sfi traiasa In veci pe tronul pArintilor !..Pe and Danesul se crede cu mandrie a fi destul de viteaz spre a nu

invidia vitejia altora, sunt Români de aceia ce aflA un orgoliu de arepeta la tot pasul oribilul vers a lui Murepanu ; o la noi mArul e pu-tred ! * Pe cand Danesul admirA 0 venerA tronul principilor sAi, sunt

35 Români de aceia ce nu vegheazA ziva 0 nu viseazA noaptea decatperspectiva de a ajunge ei la domnie. Pe and Danesul se fA1e0e cu

o

Page 163: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

164 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

limba strfibunilor, stint Romani de aceia, ce nu vorbesc romaneOedeck numai cu vizetiii lor !.. Pe cand Danesul izbeoe cu pieptul indoi gigan/i, ce nu se ru0neazti a uni atleticele lor force contra släbiciuniiunui pitic, sunt Romani de aceia ce numesc nebunie o unire realA a

5 unor fra/i, pe cari Ii unise deja ideea lui Dumnezeu!Acest articol nu se adreseaa catre voi, moaoele fanariotismului,

ce vfi sbuciumali In deprt a face minunea de a ne asvarli inapoi innoianul de degradare in care vA desMta/i voi 1nivA, pe cand fostInca vii ! Romfinui nu mai crede astAzi deck numai in moaqte 0 in

to minuni na/ionale, stigmatizandu-va cu o sublima strofti a unui mare poet :Sunt orbi: nu vfid in juru-ti toti fiii cum s'adunfi ;Sunt surzi: n'aud fanfara ce 'n muntii tfii rfisunfi...0 ! Iartfi-le, Române ! la câini i la vrajmasi,Dfi paine, cfici ai multi, dã paine sfi-i ingrasi !..*

15 Articolul de fa/A se adreseazfi catre generaliunea tanara, nascutadeja in aurora Ebert/4H, i in care, ca intr'un sambure neatins de omidà,este concentratA, plina de viea/A 0 de sanatate, Romania viitoare !

CARACTERUL NATIONALITATII ROMANE CA BAZALEGISLATIUNII SALE 1)

Pour bien comprendre l'histoire despeuples, 11 faut s'asseoir longtemps au-prés de leur berceau et les suivre pas apas a leur entrée dans la carrière...

Pentru a intelege bine istoria po-poarelor, trebue BA ne mezAm mult timplangl leagAnul lor i sA le urmArirn apoipas cu pas la intrarea lor pe seen& ... I.

Guizot, E88ai8 81W l'histoire.

E ciudat, cA unul i acela0 principiu este universalmente recunoscutin privima mizerabilei individualitki, §i seep& cu desávalire din vedere,

20 chiar din partea oamenilor celor mai serio0, din data ce este vorbade a-1 aplica cAtre co1ectiviti, catre popoare, ckre natiuni.

2) Romdnul, 11 Ianuarie 1868 (p. 25-26) ; este cel dintAi dinteo eerie de lapteman articole purtand acela§i titlu. [Ed.].

ci

1

Page 164: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 165

Cand o persoana vrea confecIioneze o haina, ea nu trimitepe croit(or) ca sä ia masura dupa corpul vecinului, sau al celui de'ntaitrecator, ci din contra o croie§te dupa propria sa statura care nu poatefi intocmai egala cu nicio alta In lume, caci natura a facut astfel, batsa nu existe dona frunze absolutaminte deopotriva.

and un bolnav chiama un medic, el nu-i zice: domnule doctor,cauta pulsul jupanului de peste drum sau du-te de fa diagnoza dommiluicutare din strada de alaturea, i apoi vino de-mi aerie o reletä.

Ei bine ! numai Staturile, numai corpurile cele imense, ale carora10 forma. 0 conservaIiune sunt de mii de ori mai importante 9i mai pre-

lioase deck personalitatea cea mai Rusted ; numai ele sunt osanditea suferi cu rabdare 0 a Indura In tacere ceea ce n'ar primi a i se faceomul cel mai de pe urma I

and un popor are cumva nevoie de o hainà, adica de vreo ref orma15 exterioara, legislatorii ci administratorii sai se grabesc pe data a-I

inveli in nicte vestminte esotice, aduse cine mai -tie.cle unde i croitecine mai ctie pentru eine. Daca haina este prea larga se raspunde capurtatorul o sa se mai ingrap cu timpul ; daca e prea stramta, se asiguracà stofa o sa se mai Intinza mai in urrna ; i astfel nenorocitul popor se

20 vede constraus vrand-nevrand, a tari dupa sine o hlamida de astrologsau a strange din umeri intr'o scurteica de arlechin.

Când o naTiune. este bolnava, medicul sau, in loc s'o Intrebe unde odoare 0 cum se simte, in loc de a studia cauzele locale ale morbului,In loc de a aprofunda organismul izolat al pacientului, incaleca deodata

25 pe un bidiviu, pleaca la Paris, la Bruxell, la Berlin, la Londra ; pipaecu cea mai mare ingrijire pulsurile oamenilor de acolo, i apoi trimiteo reIeta, adica o lege!

Trebue o orbire extraordinara pentru a nu observa dela prima vederepe de o parte bufonada, iar pe de alta parte pericolul acestei proceduri ;

30 totuci sunt ani intregi, ba Inca mai multe zecimi de ani, incepand delaRegulamentul Organic sau chiar dela Pravilele Caragea ci Ipsilante,de and sarmana Romanie zace intr'o asemenea oribila oftalmie,uneori forIata, cateodata benevola, primind legi i refortne dela Muscalici dela Austriaci, sau comisionandu-le ea insa0 din dreapta 0 din stanga,

35 dupa capriciul modei.

11

s&-0

s

Page 165: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

166 SCRIERI LITERARE, MORALE fg POLITICE

Este timpul frisk acum sau niciodata, de a ne lepada de hainelealtora, gi de a intelege in fine, ca la boalele noastre, care sunt cam multe,ffind efecte cronice ale unui treeut pacatos, noua ne trebuegte nigte reletescrise anume pentru noi, iar nu pentru China sau Japonia. Insugi

5 Mesagiul Tronului prin care s'a deschis mai deunazi o noua legislaturaa ambelor Camere, ne Indeamna la acest mare pas, zicandu-ne caarmarea generala a larii o sa se opereze nu dupre sterpe imita-ciuni dinsträinatate, ci in spiritul romanesc cel vechiu.

In adevar, caracterul unei nalionalita-ci este singura fontâna, sin-to gurul criteriu, singura bald a legislaIiunii sale, intarindu-se 0 generali-

za.ndu-se astfel ceea ce a zis nemuritorul Montesquieu in privirria guver-nului unui Stat:

Guvernul cel mai conform cu natura este acela, a caruia dispoziIiune4 particulara se potrivegte mai bine cu dispozi-ciunea poporului, in fruntea

15 caruia se afla v 1).

Dar cum oare se poate cunoagte caracterul na-cionalitaIii romane ?Unde oare sa fie busola, care sa ne conduca pe acest ocean atat de un-duios, atat de multicolor, atilt de nestatornic ? Fost-au oare vreodatadoi autori cari sa ne fi caracterizat in acelagi mod ; cari sa fi gash in

20 noi ace1ea0 elemente, aceleagi viliuri, far% a cadea unii in nigte laudeexagerate 0 allii in nioe detractari peste masura ?

In afar& 0 inauntrul Iarii, in vechime 0 in timpii moderni au fostmulIi 0 foarte mulci de aceia ce ne zugraviau in fa.ca lumii cu uncomplex de vopsele atat de posomorite, atat de infernale, incat una

25 singura dintre ele ar fi fost de ajuns pentru a face nalionalitatea noastraun obiect de desgust gi de disprel pentru toate popoarele.

Aga, de exemplu, dupa marturia istoricilor maghiari gi sagi, to0Românii, toli far% deosebire, mic 0 mare, sunt furi, ucigagi gi incen-diari ; 2) 0 nu trebue sa ne miram de a auzi o asemenea sentinla din

30 gura unor straini, inamici secolari ai nalionalitatii noastre, de vremece mai-mai tot in acest fel ne depingeau pe noi pada* mai alaltaierichiar boierii noori romanegti, zicand, de exemplu, in petiOunile gi inmemorandele lor catre Puterile Europei:

1) Esprit des lois; liv. 1 Chap. 3.2) Eder, Observationts ad historiam Transilvaniae, Cibinii, 1803, p. 257.

s

Page 166: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 1 67

<c Proprietarii dela Tara mai cu seamA fficfind parte din acea clash'numara intre dan0i multi oameni onorabili 0 inteligenti ; dar suntpulini cari au indestula instructie 0 destura sperairp ca sa poata fiin stare a trata afacerile inalte ale tarii lor ; de aceia, lini§titi 0 mode§ti

5 in pretentiunile lor, se multumesc a se ocupa de starea 0 de speculatiilekr 0 se marginesc a da tarii oamenii cei mai recomandabili intre func-tionarii ordinului al 2-lea 0 al 3-lea.

<( Asupra taranilor romani nici sfaturile nici exemplele cele maidoveditoare (concluante) n'au putere. Ca sa le faca cineva bine, trebue

lo ca binele sa-i vie din porunca guvernului, Vatunci chiar se 'mpotriveqtela acel ordin, de ate ori nu este insotit de amenintari executive foartepersistente.

(c Daca nu zicem nimic asupra profesiunilor libere, este Ca lipsesccu totul la noi, Cativa indivizi cari cu pompa (ingamfare) iau titlul

15 de profesori 0 de advocati, n'au nici numarul nici calitatile ceruteca A constitue o eked In societate 1).

Aceasta sa fie oare In realitate caracterul Romfinilor? Daca ar fiap, atunci ar trebui indata sa aruncam jos condeiul, incruc4and manelepe piept cu disperata impasibilitate a unui fakir indian, 0 sa weptain

20 apoi cu apatie, din moment in moment, fatala pieire a gintei romfine,caci un popor compus din furi, din uciga0, din incendiari, din nerozi0 din Oreti nu poate sa traiasca, nu poate sa existe, fiind o pura nega-tiune.

Din nenorocire, nu Maghiarii, nu Sa0i 0 nu clasa feudala de val-25 vasori 0 de valvasini, numiti altfel boiari, au putut sa cunoasca §i au

dreptul de a judeca caracterul Romfinilor. Lupul este un expert deminune in privinta chrnii oii, Irish' numai atAta, §i nu cumva sA vAbazati pe ceea ce o sa VA spuna despre calitatile morale ale victimei sale.Sunt alte izvoare, unde se oglinde§te, ca intr'un tapet de apa limpede,

30 caracterul cel adevarat al nationalitatii noastre, 0 atari izvoare suntanume acele fapte din istoria romana In cari poporul nostru s'a mani-festat uniform 0 consecinte, de0 secolii le desparteau unul de altul0 de0 ele avura loc nu numai in diferite timpuri, ci Inca In diferiteregiuni, pe cari le separa muntii cei mai nestrabatuti §i fluviile cele mai

35 gigantice.

11 *

Page 167: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

168 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE

Este Invederat ca, daca nqiunea romana, in ni§te imprejurarianaloage intamplate In Transilvania, in Moldova, in Tara Roma-neasca, in secolul XV, in secolul XVII, in secolul nostru, s'a aratattotdeauna pretutindeni Intocmai in acela0 mod, fax% sa se fi avut In

5 vedere sau macar sa se fi auzit despre exemplele trecutului 0 ale pro-vinciilor surori, aceasta admirabila identitate de procedura, derivatanumai din 2nsa0 natura intima proprie a poporului, denota 0 defineoecaracterul sau.

Iata sarcina ce ne-am impus-o noi in studiul de faIa. Este grea,to este spinoasa, dar noi suntem fericici numai de a o incepe, indicand

adevarul in trasature generale.

PATRIOTISM SI NEINCREDERE 1)

Dar ce este patriotismul? In ce anume se cuprinde aceasta admi-rabila parghie, pe care istoria ne-o manifesta ca pe principala cauza,positiva sau negativa, a maririi, a stalionarii i a caderii popoarelor,

15 ridicandu-le 'Ana la culme, ca pe Grecia anti* cand in culme era patrio-tismul, sau oprindu-le mersul lor 0 cufundandu-le in moarte, ca pe Chi-nezi 0 pe Indiani, cancl patriotismul se racea 0 parasea piepturile ale0lor ?

Pentru a gasi o definiliune a acestui cuvant, a acestei idei, a acesteisimliri, sa nu alergam la sistemele psicologilor, caci ele sunt nu numai

20 palide 0 contrazicatoare, ca tot ce iese de-a-dreptul din cap, fara a fitresarit prin bataile inimei, ci Inca de cele mai multe ori se pot ase-mana cu varful creionului, pe care o mana prea staruitoare, voind sa-Iascuta, Il freaca 0-1 ciople0e cu briceagul pana Inteatat, incat bietulplumb se rupe tocmai din nenorocirea extremei fineIe.

25 Pentru a surprinde misterul patriotismului, trebue sa-1 cauthm nuin reproducOuni artificiale 0 morboase, ci in natura cea vie, adica innoi InOne ; insa nu totdeauna, nu in interval de abatere 0 de oboseala,nu in parosisme de desgust §i de desperare, ci numai In acele sublimemomente de avant, de entuziasm, de inspiraTie, ce se rezerva din cand

1) Romdnul, 8 0 12 Septemvrie 1868, p. 771, 783 ; ultimele douA articole dintr'oaerie de trei, purtand toate acela§i titlu [Ed.].

Page 168: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

AwrIcma POLITICE 169

In &And asupra oamenior i asupra popoarelor, O. care nu dispar nicio-data, mai inainte de a fi lasat ca o ne§tearsa suvenire in urma-le ofapta mare, o cugetare grandioasa, o steluIa sclipind lucitoare pe orizon-tele nocturne ale analelor.

Patriotismul nu este de a tine prin o oarba deprindere la loculna§terii tale. E poetic a zice: iubesc aceasta coliba, acest râulec, acestarbore, caci aci vazui lumina zilei, aci am petrecut anii copilariei, acijucam pe iarba, dar aceasta nu este §i nu poate fi patriotism, saucal pulin un patriotism curet animal, mai prejos de inal-

10 limea omului: patriotismul bufei, ce sta pironita In hornul cu carese dedase, sau patriotismul mei, ce ramAne neclintita in locuin, de§izece stapani se muta i se succed unul dui:A altul.

Patriotismul nu este, de asemenea, mulIumirea de a vedea prospe-ritatea exterioara a %aril sale, privind astfel mice situaliune posibila,

15 din data ce i se asigura o pane mai dospita, un bordei mai spoit, ohaina mai eroita. Mizerabil mercantilism! Prefer& oare Beduinul con-fortul civilizaIiunii occidentale sub jugul francez mai bine decâtrasfa-cul libertâçii na0onale inteun cort expus la vantul cel ucigatoral pustietalilor africane? Romanul, indeasa tot patriotismul

20 in ingusta cutie a materiel, o vanza naliunea la Austriac, la Ma-ghiar, la Satana, la oricine, numai ca sa-i promita de a imbrobodi otravasub eleganta forma a unui hap poleit !..

Negre§it, patriotul cel adevarat nu se poate opri nici el de a nu-ifi drag sa priveasca propria sa vatra oglindind mereu aspectul gradinei

25 cele mai inflorite, dar aceasta porciune a§a zicand bruta a iubirii elo supune imperiosamente unei aspirapuni cu mult mai inalte, uneiaspira-ciuni in care se resfrange toata superioritatea naturii umane,unei aspiraciuni ce are dreptul ea singura de a pretinde la sacrul numbde patriotism: marirea nalionala!

30 Noi zicem < marirea nalionala 0, iar nu 0 marirea tfirii 0, caci esteo distanla imensa intre aceste doua orcline de idei, dintre care unareprezinta divinitatea sufletului i cealalta pulberea lutului ! Una §iaceia§i Iara poate fi mare sub tot felul de neamuri succesive, subtot felul de stapaniri eterogene, sub tot felul de graiuri poliglote,

35 sa ne fereasca Dumnezeu pe noi de o asemenea cosmopolita marire

ce-gisa-gi

s

qi

Page 169: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

170 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cand fiii eroicei Mande, amenintati de sclavia lui Ludovic XIV, sepregateau a parasi cu totii pentru totdeauna fertilele lor trirmuri,cautand un adapost aiurea, ei 9tiau foarte bine ca patria nu este obucatica limitata de pamant, ci unirea la un loc a tuturor fratilor

5 de aceea9i vorba 9i. de aceea9i origine. Ca natiunea sa domneasca prinsine insa9i, ca ea sa fie puternica 9i respectata, ca limba ei sa exciteadmiratiunea popoarelor prin tezaure de geniu, aceasta se chiamamarire national', iar dorinta acestei mariri se chiama patriotism!

Dar eine oare nu dore9te astfel marirea natiunii sale ? se vor grabi10 a ne raspunde, poate, chiar tocmai aceia ce un.-Itesc in intunericul cuge-

telor de a nu auzi din gura Romanului nici macar numele patriotismului.A dori este a crede. Nimeni nu dore9te un luau, daca nu crede in

perfecta posibilitate de a-1 realiza odata, 9i cu atat mai invapaiataeste insa9i dorinta-i, cu cat el crede mai lesne, mai tare 9i mai fierbinte.

15 A dori fara a crede este o contradictiune 9'o absurditate. A9a darpatriotismul eel adevarat, mai inainte 9i mai pe sus de toate, este acrede fara a 9ovai un singur minut in fortele natiunii sale. a 0 cre-dinta cat un graunte de mu9tar face minuni *, zicea Mantuitorul ;9i ce oare nu este In stare de a produce patriotismul, cand se clade9te

20 pe un asemenea graunte ?Polonii cred totul posibil pentru virtutea natiunii polone, 9i iata

de ce colosul moscovit tremura dinaintea sclavului, chiar atunci candil strive9te in tortura. Cretanul nu crede nimic peste putinla pentrueroismul elenic, 9i. iata de ce semi-luna otomana pale9te de doi ani in

25 fa-ta unui pumn de pescari. A9a credea altadata tefan cel Mare indestinele Romaniei, cand zicea in cantec:

a Multi au mai venit la noi,a PuIini s'au dus inapoi,Ca-s Roman cu patru mani

30 a i am leacuri de pagani:4I De Tatari am o sageata,a De Turci sabia cea latä,a De Litfeni un buzdugana i de Unguri un arcan ...a

35 Acea credinta in a cele patru mfiini ale Romanului * o mai avemnoi oare astazi?..

O

Page 170: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE

Batelurile care eirculeaza intre Giurgiu i Wiena, fiind in generepline mai cu seam& de Romani, de Sarbi i de Unguri, noi avuramdisplacuta ocaziune, In ultima noastra calatorie, de a studia un fenomenfoarte curios, sau mai bine zicand, mulIumita conversa-punilor expan-sive, ce domnqte totdeauna pe aceste insule plutitoare, fat% distinc-ciune de neam §i de credinta, acel fenomen pulin mfingaiet or ne izbiinvoluntarmente el Insu0 prin extrema evidenca, dela cea dintai vedere.

Fiecare Sarb, adica toi Tiara la unul, are o incredere nemarginitain foqa-i nalionala, exagerand Oita la imposibil ceea ce posede In

to realitate, precum In baladele sale el exagereaza pima la parodie sta-tura eroului Marco-Cralevici, iar ceea ce-i lipse§te, ascunzand-ochiar tagaduind-o cu staruinIa in fala lumii, pat& inteatata incateste gata a jura cu entuziasmu, ca oribilul caldaram dela Belgrad intreceIn comoditate pavagiul Parisului.

15 Ungurul excentric In toate, ca oricine ce nu se simte pus la locul cei se cuvine, caci de sigur nu in Europa este repdinta cea naturala aacestei ntrtionalitali ultra-asiatice, merge cu Increderea In sine atatde departe, incat umanitatea Intreaga i se pare a fi un simplu scaunel,bun numai doara pentru aceea ca sublimitatea maghiara sa arunce pe

20 el cu disprel cojocul de urs al lui Atilla. Aceasta divagaIiune este ne-greOt tot ce poate fi mai ridicol, dar nu mai pulin ea se bazeaza peun impuls, caruia ar fi nedrept de a-i refuza insuqirea de a fi tocmaimiezul i samburele patriotismului.

Ei bine, Romanul i numai Romanul afla o placere intima de a25 trambita mereu despre slabiciunea na.ciunei sale. Toate sunt rele in

Romania, dar este admirabil tot ce vine de afara, fie macar din fundulAustriei. Noi n'avem nici administralie, nici justiie, nici Invalatura,nici armata, mai pe scurt nimic, nimic, nimic. A§a se recomanda Ro-manii strainilor, asemenea acelor cerptori, ce expun privirii publico

20 chiar ranile cele zugravite cu ajutorul penelului sau un picior sfinatoslegat artificialmente ca i cfind ar fi amputat In realitate, numai pentrua smulge dela mila trecatorilor, prin acest spectacol de suferince min-cinoase, un gologan de pomana.

171

gi

s

Page 171: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

172 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Nu va indignati! Romanii, despre ean l. vorbim noi, sunt numai aceiace calatoresc pe batelurile faimoasei companii danubiane, 0 se Oie caprea putini adevarati descendeati din colonia lui Traian poseda mijloa-cele de a-0 permite aceasta delicioasa cheltuiala. Romanii, despre care

5 vorbim noi, sunt numai acele papu0 lustruite, cu giamul inteun ochiucu cloud cuvinte frantuzeoi in gura, mipandu-se inainte i inapoi cu

regularitatea ceasornicului; ai crede ca stint vii, dar nu gaseOi oinima, Meat vine, a zice: ingenioasa mecanica in felul ratei luiVocanson!

io Dar ce sa faci! Ace Oi automati sunt cam multi intre noi, caci 'Anamai deunazi ei formau in Romania o clasa intreaga puternica, privi-legiata, predominatoare, ceva ca regatul Marionetelor in caricaturilelui Grandville. Influenta lor, ca amagitoare stralucire a unui diamantfa4, nu s'a stins Inca de tot chiar in mijlocul nostru, iar nesfar0tele

15 plimbari ale acestor domni§ori prin strainatate fac ca mai toata Europasa judece despre natiunea româna unicamente dupa aceste modeluride exportatiuni. Voi mi sunteti nimic, ne striga celelalte neamuri,informate din acest impur sorginte ; noi nu suntem nimic, repetamnoi in0ne deprin0 a auzi In toate zilele aceasta trista definitiune din

20 gura secolarilor noori stapani...La Sarbi nobleta n'a existat niciodata, incat nu este de mirare

de a vedea increderea In sine atat de tare desvoltata in sanul acestuibray popor, la care un cioban nu s'a sfiit a tinde 0 a reu0t sa devinafundatorul dinastiei princiare. La Unguri noi vedem in adevar o aristo-

25 cratie veche, feudala, incorigibila, dar multumita de a apasa cu o cru-zime salbatica numai poporatiunile nemaghiare ale tarii, incat pentruca sa le poata tortura cu impunitate, ea este Oita de a cauta un sprijinin restul natiunii ungare, exaltand-o astfel pima la frenezie prin ata-tarea simtimantului patriotic. Romanii din contra, nu putura din

so fatalitate sa scape de mice umbra de noblete, ca invecinata Serbia,dar n'au putut totdeodata capata macar o aristocratie ca cea maghiara,caci boierii noori mai toti straini neavand pe altcineva sa mulga cleatnumai tot pe Romani gaseau naturalmente interesului clasei de ainabu0 In noi mice veleitate de opozitiune, facandu-ne a pierde mice

35 scanteie de credinta in fortele noastre nationale.

9i

40

Page 172: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 173

Chiar sub Stefan, chiar sub Petru Rare9, chiar sub Mihai Viteazu,eterna tactic& a boierismului a fost totdeauna de a arunca in fertilelepiepturi ale Românilor samtinta de descurajare i daca toate sbuciu-marile lor nu reu9eau atunci i numai atunci, cauza este ca natiunile

5 ca i indivizii, nu pot a nu avea o neclintita incredere In sine de cfiteori conoiinta lor este limpede i curala, iar conoiinta cea colectivfia popoarelor sunt aceia ce-i acorda.

Ei bine, astazi boierii sunt redu0 In Rominia la rolul postum alvampirior, ce-0 cautã victima numai In obscuritatea nomii;

10 astfizi Carol I este conoiinta cea purfi a natiunii romfine; astazi nune mai este permis fratilor de a nu crede In mfirirea destinfirilorsentinelei latine in Orient !..

[PARLAMENTUL D-LUI COGALNICEANU] 1)

In doug-trei vorbe am dori sa rezumäm vârtejul politic al sapta-mânei intregi.

15 Consiliul municipal s'a ales In Bucureoi, din virgula in virgulàdupa cum o prevestiram noi inteunul din numerii trecuti, cfind man-gaiam pe d-I ministru de Interne cu o serie de intrebari practice, ur-mate de o concluziune riguroasfi:

# D-1 Petre Gràdioeanu pierdut-a vechia-i energie?20 Popa-Tache nu mai traieoe?

# Imputinatu-s'au giambafii i hamalii?dara, capitala va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai pre-

cum a mers...Care aceasta profetie, justificata in urma prin realizarea cea mai

25 compleca, mai ramilue astazi numai doara de a se adZioga vreo cAtevamici detaiuri, pe cari, de asemenea, nu era greu de a le prevedea dincapul locului, cad totul se in1antuie9te, totul se explica mutualminte, totulse succede din consecin0 in consecinta in sistema d-lui Cogalniceanu.

Se pretinde, bunaoara, cum ca sute de cetateni ar fi fost insultai90 gOI110, brittiti i pe jumatate uci0 de cátre o veselfi companie, ai careia

1) Traian, an. I, Nr. 8, p. 29, 9 Mai 1869; revista politicä. Titlurile cuprinse !titre-semnele [ ] stint date de editor. Majoritatea articolelor politice din Traian fi Columnalui Traian au aparut sub rubrica generala: Politica sau Revista Politica [Ed.].

cfite-o

a

s Art

Page 173: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

174 SCRIERI LITERARE, MORALE F3I POLITICE

membri au votat apoi in larg, unul cat zece, fart( a se sti eine dintredansii este sau eine nu este alegator, dar altfel cu stiin%a cea maipozitiva, ca toate biletele, aruncate in urna, reproduceau cu o exacti-tate stereotipa lista candidaTilor guvernului.

5 Confratele nostru dela Romdnul a mers cu cutezarea Oa a publicaniste epistole, niste petiIiuni, niste procese-verbale, ca si and toateacestea ar putea schimba catusi de pulin reputaliunea d-lui Cogalniceanu!

Pe eine oare mai poate surprinde, in starea actuala de lucruri,chiar scrisoarea d-lui Grigorie Heliade, in care se plange ca i s'ar fi

10 furat optzeci de napoleoni si un lan/ de aur de &are o ceata # cu do-mege in mana, in capul careia era d-1 Petre Gradisteanu, etc. # ?

Pe cine oare mai poate minuna, in condiTiunile In cari ne aflam,ca tocmai generalul acestor onesti batausi este astazi consilier muni-cipal in virtutea a 1771 de voturi, constatate prin Monitorul Oficial?

15 Pe cine oare va mai aduce in mirare maine sau poimaine, &and sfatulcomunal intreg, astfel personificat, mulIumita atmosferei domnitoare,va porni deodata la saccagiul sistematic al tuturor cetatenilor capitalei ?

Ceea ce ne intristeaza pe noi, nu sunt alegerile de tot felul, muni-cipale si nemunicipale ; caci in materia electorala in genere, oricate

20 se intampla si s'ar mai Intampla de acum inainte, tot inc 5. este abso-lutaminte imposibil ca pana si fecundul geniu al d-lui ministru deinterne s5 mai inventeze ceva mai nou, ceva mai neWeptat, cevamai monstruos, deck cele petrecute deja la Craiova, la Ploesti, laPitesti, la Slatina, la Gala/i, prin toate unghiurile 01.1

25 Ne ingrijeste, ne sperie, ne infioreaza o alta sfera de *lc-Pune, pe cared-I Cogalniceanu se pare ca 0-a rezervat-o tocmai pentru efectul finalului.

Presa a rams intact5. deocamdata. Romfinul este In tortur5 §iRomania precupelita, dar cel pulin victirna tot mai conservâ Incaprelioasa facultate de a se plange, prin care se alink ca prin farmec,

so durerile unei natiuni, ca §i ale unui individ.D-I Cogalniceanu nu prornitea niciodata ca va merrcine libertatea

tiparului, si numai aceasta este ceea ce ne mai linistea.Fericitä e institutiunea si fericit este omul carora nu le ofera o

mana de sprijin acela, ce sfarama o tribuna in urma juramantului35 e sa ma trazneasca Dumnezeu daca ma voiu atinge de acest altar n,

Page 174: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 175

si dizolva Camera trecuta a doua zi dupa o duioasa tirada de iubirela adresa d-lui Ioan Bratianu!

In sedinla de Luni a Adunarii DeputaTilor d-1 Cogalniceanu adeclarat a 4 va rasa presa liberri a.

5 Noi tremuram.Dea cerul ca sa nu se implineasca astazi, maine, foarte curand,

aceasta grozava presimIire, bazata pe profunda cunostinTa a taramului IPresa e in pericol !Si 'n adevar, ce oare nu se poate astepta dela un om, caruia d-1

io A. G. Golescu i-a repetat in gura mare de doua ori dela inallimeatribunei parlamentare: a cat despre moralitate, jos fruntea, jos frun-tea! # si totusi ministrul n'a gAsit nici o vorba ca sa raspunza, iar Ca-mera intreaga, desi este nascuta pe furis din osul si carnea d-lui Co-ealniceanu, a confirmat prin o tacere dureroasa sentinla de oprobriu

15 a bidosului s.au parinte !N'a protestat nici macar d-I Dimitrie Ghica, asupra caruia nu

poate sa nu se rasfranga prin solidaritate rusinea unui 4 coleg *.Dar uitat-ai oare, domnule Cogalnicene, ca eel pulin pe bancile

Parlamentului d-ta nu esti a pepelea )), ingeniosul ideal de cinism din20 basmele poporale, ci un consilier al Tronului?

In analele universale ale regimului representativ nu s'a vazutInca pana astazi un ministru sa primeasca intr'o Camera epitetulde e imoral # cu acelasi sange rece de indiferenTA, cu care aude cineva# ziva-buna a din gura unui trecator !!...

25 Insa lucrurile neauzite se petrec la noi nu numai in adunarea depe Dealul-Mitropoliei.

In sedinIa-i de Marti, Senatul a decis prin vot a raspunde la me-sagiul princiar. (Vezi ( le Moniteur Roumain a de Joi).

In sedinIa-i de Miercuri, Senatul a decis prin vot a nu raspundeao la mesagiul princiar.

Cestiunea calcarii regulamentului, care popreste de a reveni asupraunui vot, 0 chiar cestiunea de demnitate, care nu permite unor oa-meni ce se respecta de a se contrazice inteun mod atat de ridicolinteun interval deabia de patruzeci si opt de oare; ambele aceste

a5 cestiuni se intalnesc aci cu o alta considerqiune nu mai pupnimportanta.

Page 175: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

176 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Domnitorul a deschis Parlamentul printeun discurs, in care sa-luta nu numai pe deputati, ci totdeodata cu preferinta pe senatori.

Sa fie oare delicat de a nu raspunde la salutarea suveranului, peand buna creoere cea mai elementara ne impune aceasta datorie so-

5 ciala chiar In privinta omului celui mai de rand?Senatul se scula ca a§a-i porunceoe d-1 prim-ministru, carele a

declarat ct altfel va fi silit 34 avizezeCiudat !0 Camera se dizolva pentruca nu vrea sa salute pe d-1 Macedonski,

10 i un Senat este In pericol de a fi trimis pe acasa, fiindca vrea sa sa-lute pe Capul Statului !...

IRASPUNSUL LA MESAGIU] 1)

Ieri o delegatiune din partea Carnerei a Inmanat Capului Statului,dupa toate formele etichetei celei mai riguroase, raspunsul la MesagiulPrinciar.

itt Abordand astazi cestiunea, noi nu mai .avem dinaintea noastraun simplu proiect, supus la toate eventualitatile reviziunei, ci un f aptIndeplinit, nestramutat, nerevocabil, a caruia natura nu mai poate fidesmintitä cu o ora mai tarziu.

Cu atat mai bine pentru aprecierea situatiunii!20 Opera Adunarii de pe Dealul Mitropoliei este copilul unui dublu

servilism.Mandatarii, zii ai natiunii, au voit sa lingu§easca pe tata pe na

totdeodata.Puteau ei oare sa uite datoria de recunoOinta catra d-1 Cogal-

25 niceanu, din a caruia pasiune pentru terorism s'au näscut, intr'o clipa,inarmati i gata la lupta, ca Minerva din capul lui Joie?

Puteau ei In* pe de alta parte, sa aduca aminte, In acela0moment, ca aparitiunea lor legala In lume se Incepe din ziva bote-zului: Tara s'a pronuntat A?

1) Traian, an. I, Nr. 14, p. 53, 23 Mai 1869; revista

0

a.

0

nuli

4(

politicti.

a

Page 176: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 177

Astfel, Camera se vedea silitk prin insu0 pàcatul originii sale,de a uni, inteo singurä adulatiune disarmonioask douri principii dia-metralminte opuse: regimele dela 1866 i pe d-1 Cogianiceanu.

Greutatea pozitiunii a covAr0t fortele d-lor Deputati.In zadar au alergat ei cu desperare la poezia d-lui Alexandri

la proza d-lui Heliade, numindu-i pe amândoi in fruntea comisiuniiinsrecinate cu redijarea adresei.

Nici sublimul cântaret al o Florioarei *, nici marele profet al luiIsachar * n'au fost in stare de a birui absoluta imposibilitate de

a* a celebra, la un loc 0 in acela0 timp, pe Mirele Romfiniei, aclamatcu dragoste de catre Constituantk i pe hidosul demon, pe care dânsaII stigmatizase pentru eternitate cu epitetul de o imoral *I

Vanând douti tinte atat de diferite, Dumnealor trebuiau cu oricepret sa ajungg a sacrifica pe una din ele in favoarea celeilalte.

15 Fost-a jertfit d-1 Cogalniceanu ?vedem.

Itaspunsul la MesagiuI Princiar zice, in adevár, cu o profundagenuflexiune: o spiritul luminat, activ 0 patriotic, care anima pe Su-veranul României ar putea crede cineva, la prima vedere, cá d-nii

o Deputati nu sleesc cu profuziune dictionarul adjectivelor, decAt numaipentru serviciul Tronului ; insä, intalnind deodata aspra Cataturá a d-luiministru de Interne, dumnealor se sperie, se incurea 0 se gra' besc, in-fruntfind contradictiunea cea mai rudimentark a addoga mai la vale:

o In prezenta giganticelor lucr5ri de imbunatritiri materiale, In-25 o cepute pe intinderea p4mântului rornânesc, Camera simte cu fericire

<<cá tara a ie0t din Domeniul UtopiilorPrin urmare, trei ani din regimele constitutional ; trei ani de domnie

actuala ; trei ani cari formeazã luna de miere *, epoca cea mai fru-moasA, intervalul cel mai luminos, de iubire, de incredere, de inti-mitate, in cAsatoria Mariei Sale Carol I cu natiunea românã ; aufost o domeniul utopiilor *.

Când -Ora a osAndit cu indignatiune brutalul jug al Statului, o utopie !Când ea se credea sositâ intr'un liman de virtute, de libertate

de mArire, alegAnd pe un principe, ie0t din ingem4narea neamului35 lui Napoleon cu al lui Frederic cel Mare, o utopie !

9i

Sa

s;

s

a0

5

0.

pi

Page 177: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

178 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

CAnd noul Suveran al RomAnilor papa cu o nobilä expansiunepe calea romAnismului §i a democratiei, infrAtindu-se cu opinca pecAmpul dela Filaret, cu vocabularul in Academie, cu -WO Romitniide dincoace §i de dincolo de Carpati, de peste Prut, de peste Molna,

5 de peste Dun Are, o utopie !CAnd RomAnia figura in concertul diplomatic al Europei ca un

Stat autonom §i independent, iar nu ca un pAcAtos t pa§alAc turcesc 5,pe care gratia Padi§ahului 1-a Incredintat, pe o duratA de plac, ad-ministratiunii unui t gubernor general*, coleg cu Hugid din Adria-

10 nopole 0 cu Sabri din Rusciug, o utopie !Intr'un cuvAnt, pAnA la d-1 CogAlniceanu totul a fost t o utopia *,

adicA totul a fost acel fantastic regat, in care satira sAngeroasä a luiRabelais punea A' domneascA pe ridicolul 4 Gargantua 0!...

Ian.' ca ce fel este adresa, prin care Adunarea Deputatilor a rtis-15 puns acuma la generozitatea Tronului!...

t Pecetluitul 0 acelei Constituante, cAreia i se datorwe cu totulinsA0 fiinta regimelui de astazi, a reu0t, in fine, sali rAzbune cu prisoscontra infamantei sentinte !...

t Voi m'ati numit imoral, qi eu am protestat ; eu vA numesc min-20 ciuna, §i voi afirmati 0!

E grozav !Ina raspunsul Camerei nu se popre§te aci.El zice mai incolo:t Stabilitatea dobAnditA in regiunea inalta a tronului; stabilitatea

25 0 represintatà de Inaltimea Voastrà 0 de Augusta Sa dinastie ; sta-o bilitatea in institutiuni constitutionale ; stabilitatea in principiile ci-t vilisatoare, care conduc lumea modernA, §i inteleapta lor aplicarea in societatea RomAnA, vor incorona edificiul national §i social. Ca-t mera Deputatilor va aduce energicul sau concurs la aceasta opera

30 0 mareata, 0 pentru realisarea ei, va fi in deplina armonie cu guvernul0 InAltimei Voastre 5.

Prin urmare, Parlamentul d-lui Cogalniceanu va fi in deplina ar-monie cu guvernul actual pentru a realiza... ce?... o stabilitateaTronului §i stabilitatea Constitutiunei 0!

33 Inteles-am oare bine?

Page 178: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 179

Cu alte cuvinte, Constitutiunea §i Tronul au fost la noi pana astazi,dupre expresiunea batrfinului poet Conachi:

e Cu slove scris pe hartiee Se poveste§te sa fie,

5 e Dar In fapta se vade§te,e Ca alta nu 'nchipue§te0 Decat numai nalucire,... o

Pentru a realize stabilitatea elementului reprezentativ-dinastic inRomania, trebuia sa villa anume d-1 Cogalniceanu!

10 Constitufamea §i Tronul aveau trebuinIa de a fi consolidate..14a ni se spune, §i suntem gata din parte-ne a admite de asta-

data, ca e gura pacatosului adevar grae§te ».Sa va Intrebam Insa cari sunt anume mijloacele de consolidare

ce v'au servit pana acuma a propti aceasta §ovaire a Tronului 0 a15 Constituliunii?

Consolida-se-vor ele prin maciuca lui Popa Tache?Consolida-se-vor ele cer§etorind dela vizir permisiunea de a bate

moneta ?Consolida-se-vor ele lasand ca eel mai de pe urma caprar dirt Prusia

20 sali bata joc de floarea armatei române?Consolida-se-vor ele insultând tot ce e libertate i tot ce e na-

Vonalitate?D-1 Cogalniceanu astfel a consolidat altadata domnia lui voda

Cuza ! !25 Mai scurt, pusa Intre Scylla nqterii §i Caribda botezului, Adu-

narea Deputalilor, dupa un singur fum la picioarele Tronului, s'a mar-ginit a cheltui apoi tot restul tämaiei numai pi numai pentru d-1 mi-nistru de Interne.

Fara d-1 Cogalniceanu regimele actual a fost 'Ana astazi o utopie ;3o lipsind d-1 Cogalniceanu, el nu va putea deveni niciodata o e realitate #;

mullumita d-lui Cogalniceanu, In momentul de faIa el este pe calede a se stabili...

Ce ne mai a§teapta oare?

Page 179: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

.180 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

PENTRU n ADUNAREA NATIONALA * 1)

N'am voit a vorbi In revista despre o cestiune curat personala.Facându-se ca räspunde la numarul de Duminica al ziarului no-

stru, foaia oficioasa a d-lui Cogalniceanu nu se sfie§te a zice:Pe cfind onorabilul domn I. Bratianu in §edinia Adunarii declara

5 di intre d-lui §i c1-1 Cogalniceanu nu este nici o deosebire and e vorbade cestiuni nacionale, un ziar, care reflectä, oglindeoe coloarea politicaa cl-lui I. Brfitianu, merge Oa a acuza pre d-1 Cogalniceanu de sepa-ratism...

Separatist (1-1 Cogalniceanu! O acuzat de separatist de eine? De10 acela care, venind in Moldova, pusese condeiul sau In serviciul boierilor

spre a injura partidul na/ional care voia unirea ! Acuzat de cine ? Deacela care dupa ce unirea era fapt deplinit, scria primul jurnal separatist,

Moldova to, pe care-1 trecu apoi celui de o religiune cu el, d-lui Latescu! *

Cat prive§te pe d-1 Bratianu, apoi t Adunarea NaTionala * ie§ind15 Joia, ar fi putut sa citeasca numarul nostru de Miercuri.

N'am fost §i nu vom fi niciodata solidari cu gre§elile nim5.nui,de care nu ne mirilm cfi se bucura astazi atat de mult organul d-luiCogalniceanu.

t Traian * SO are o programa proprie a sa, clara O franca, peste20 care nici o consideraTiune nu-1 va face sa treaca ; cfici nu suntem 0 su-

cursala * cuiva, nu recunoa§tem nici un t cap de partid *, nu primimt disciplina 1).

Astfel am fost ca deputat, astfel voiu fi ca publicist.Mai raman celelalte doua acuzaliuni:

25 1. Venind in Moldova eu mi-a§ fi pus condeiul in serviciul boierilor.2. Dupa ce unirea era fapt implinit, a§ fi scris primul ziar se-

paratist (( Moldova *.Ma voiu pogorl a raspunde :Inainte de 1862 am publicat succesiv doua foi: t România * In

30 1858 §i. apoi 4 Foita de istorie §i literatura * pe la 1860.Care din doua O. fi fost oare t in serviciul boierilor *?4 Foica * nu se amesteca de loc in politica.

1) Traian, an. I, Nr. 19, p. 74-75, 8 Iunie 1869.

e

Page 180: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 181

1 Romania * a fost un organ anume al partidului national ; unorgan anume al raposatului Anastasiu Panu; un organ, in fine, desprecare anume d-1 Cogalniceanu a scris atunci in fruntea # Stelei DunariiNr. 80, din 18 noemvrie 1858:

5 In Ia9i, de astazi incepe a se publica Romania s, revista ebdoma-dart*, sub directia d-lui Bogdan Petriceicu Hajdeu, fiul vestitului Ale-xandru Hajdeu, inspectorul §coalei de Hotin 0 care, aunt acum aproapedouazeci de ani, in fata unui public rusesc 0 sub ocarmuirea imperato-rului Nicolae, a avut curajul sa ridice glasul in favoarea nationalitatii

to romane, impilate in Basarabia. ((Romania * va fi un puternic campional ideilor nationale 0 constitutionale liberale... *.

Sa trecem acum la # jurnalul separatist *.Sub titlul: # Din Moldova )) eu am fost deschis pe la 1862 o foaie,

curat literara, MI% nici o nuanta politica.15 Cu toate acestea, numele mi-a desplacut chiar mie, 0 din data

dupa aparitiunea primei bropri 1-am schimbat in 0 Lumina *.Asupra acestui titlu s'a urmat atunci o int eresanta polemica in

coloanele # Romilnului *.D-1 V. A. Urechia, corespondintele iepan al d-lui C. A. Rosetti

10 strecurase inteun foileton o aluziune despre sunetul # cam separatist *al titlului foii mele.

Pe data dupa aceea, tot dumnealui, in Nr. 297 al 4 Romanului $,s'a grabit de a reveni din aceasta precipitatiune in urmatorul mod:

Numfirul 1 al foii sale Din Moldova * cuprinde indestule date, ca15 sa ne fi putut convinge ca, daca un moment am fi putut surprinde un

aer de separatism In titlul dat foii, dupa citirea ei nu am mai puteapersista in asemenea neintemeiat prepus, pe care Inca o data 11 miirturimaci, numai ca sa nu mai fie vorba de el. Foaia d-lui B. P. Hajdeu estedemna de incurajarea tuturor s.

:30 Tot atunci eu m'am crezut dator de a adresa # Romanului* o epi-stola, publicata in Nr. 298, §i in care ziceam intre altele:

Ie§enii 10 mai aduc aminte, poate, cum ca la banchetul nationalin onoarea Unirii, am fost eu cel intai a radica un toast pentru conto-pirea tuturor partilor intinsei Romanii. Corespondintele d-v. s'ar fi

.35 putut lamuri, in aceasta privire, dela amicul meu d-1 V. Alexandrescu,care se afla la acel banchet chiar fata 'n fata cu mine. *

12

o

o

Page 181: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

182 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Direcliunea 4( Romanului* ni-a raspuns la aceasta:Onorabilul nostru corespondinte a recunoscut insuiji amagirea sa

ca om de onoare, a declarat-o mai 'nainte d'a face d-ta cea mai micarectificare. Cu toate acestea publicam epistola d-tale, mai cu seama

5 ca-mi dete ocaziunea ali spune ce aveam pe inima 9'ali strange manacu fraiie.

C. A. Rosetti *

Mullumim a Adunarii Nalionale* ca ni-a pus astfel in poziOunede a demonstra Inca o data, ea in timpul scurtei noastre cariere p0-

10 litice de unsprezece ani, nici chiar calomnia cea comoda a anonimilor,scutiIi de raspundere §i*de comparqiune, nu este in stare de a desco-peri nu numai o manjitura, dar nici macar o contradicliune.

Permitem u Adunarii Nalionale* de a merge inainte pe aceastacale, care pentru noi unii, departe de a fi periculoasa, este o indato-

15 rire in toata puterea cuvantului.Ian de ce noi nu ne temem de a subscri totdeauna §i pretutindeni,

rugand Ina pe adversarii no§tri, ca §i durnnealor sali arete faIa,pentru ca lumea sa vada, daca toate frunlile sunt tot atat de senine.

Post-scriptum. Am uitat sa adaug a 4 amicul meu 11-1 V. Alexan-20 drescu 5, despre care vorbisem in epistola din 1862, este d-nu V. A.

Ureche.

[COMPLOTUL CONTRA D-lui CO GALNICEANU ?] 1)

u Monitorul Oficial* de astazi este republican.Mai mult cleat atata: e # mazzinist 5.El anunIa cu aerul cel mai solemn solidaritatea §i forIa spiritului

25 revolulionar universal, qovairea 0 caderea succesiva a regilor !El vorbwe cu un fel de voluptate despre 5 scanteile electrice

trase dintr'un fir conducator *, §i privqte cu un zambet de disprqla # batrana Europa 5.

El striga cu entuziasmul lui Victor Hugo: 4 este oare o revela-30 Thine aceasta? 0 lumina care se face? s.

1) Traian, an. I, Nr. 22, 16 Ernie 1869, p. 85; parte din revista politieä.

Page 182: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 1st

AscultaIi ing§i revista-i, din cuvânt in cuvânt, din silabä in si-lab4, din HUI% in literk scrisa intocmai cu stilul cel vechiu al d-luiCogalniceanu din Steaua Dun'arii 0:

Spania n'are Emil Rege, dar'a posedrt o A1te0. Acesta este Ina-s 0 replul Serrano. Ducele de la Torre a fost numit regent cu 193 vo-

(4 turi contra 45. Armata a jurat a va pazi Constitulia, mareplulSerrano a fricut jur5mântu1 ca regent.

4E1 Imp ar cial confirma nuvela despre sosirea ducelui deMontpensier in Andalusia, la St. Lucar de Barrameda.

10 0 Ian. un detaliu curios, instructiv poate. Este vorba de o procla-maIiune clandestink afi§aa pe murii Lisabonei. ZiareIe spaniole au

(I reprodus-o 0 noi; la randul nostru, o reproducem dupä ziarul LaFrance 0.

« lath textul proclamaliunii:

15 Portughezi, ora mântuirii a sunat, zilele regilor sunt numarate,marele orologiu al progresului aratil ora reinvierii popoarelor... Micanoasträ naliune nu trebue sh. stea In nemi§care. Republicanii se iniFfiin Franta, republicanii se mi9c6 in Italia, republicanii fac deja impo-sibilii restauraIiunea tronului in Spania...

20 Totul anunfa a speran/ele noastre se vor realiza foarte curfind......Comitetul nostru este In relaIiuni directe cu cele mai principale

« comitete din FranIa, Spania 0 Italia. A§tepta0 cuvantul de ordin,care nu va Intfirzia 0 atunci aceste patru popoare unite i§i vor da ea-rutul de pace, stabilind republica federalri In Europa.

Portughezi! jos tiraniii traiasca poporul! to.

O Este oare o revelqiune aceasta? o lumina care se face? Nu simte« cineva duph aceasta proza mfina asociaflunii interna;ionale? Tar-4 burarile din Franla, din Italia, din Spania, din Portugalia, nu aunt4 oare atdtea sceinteie electrice, trase dinteun fir conducator, trecdnd pe

3o O sub batrdna Europa fi Onute de revolugunea cosmopolitei?Citaram proclamaIiunea adresatk Portugezilor.lath' acum un extract din Pokrok, ziar democratic din Praga:

«Se vor ridica to-ci in centru, la sud 0 vestul Europei. Cechii nu stint«izolaii: ei nu formeadi cleat o zalã din marele Ian; democratic, care

35 trebue sa doboare fi sa lege pe toli des pofii. Deja Parisul canti la

25

12*

o

o

i

4

o

o

o

o

a

a

a

Page 183: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

184 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Marseillaise ne anuntii printr'aceasta; c& ora dou4sprezece va suna.Cechii au primit botezul focului printr'o bomb& Ei weapti in linioe

4 viitorul*.

0M o nit orul Univ er s a 1, a primit o depea din Milan, in0 care se zice ca o demonstraciune considerabilà s'ar fi facut la Turin.

Trupele ar fi intervenit: impu§catura ar fi fost din fericire ino-fensiva.

S'ar fi operat un oarecare numar de arestari, printre cari figu-reaza aceia a maiorului garibaldian Chiesa.

10 Aceast& sguduire nu este o contra lovire a turburatorilor din(( Paris, din Spania, din Portugalia, din Boemia?

Ziarul cel mai anti-monarhic, foaia cea mai anti-dinastica, organulcel mai radical, n'ar fi in stare de a face o revista mai rasturnatoare !

toate acestea se petrec in Monitorul Oficial* de Sambata 14 (26)15 Iunie 1869 !

Ce. s4 fie oare?Nu cumva prin 43 scanteie 43, prin 0 fire o, prin 0 ramificaVuni *, prin

0 lumina' prin asocialiuni internalionale *, prin <revelaçiuni 43, prinlegarea despo-plor o, prin 0 jos tiranii *, prin zilele regilor sunt nu-

20 marate *, in fine prin toate ate se inOra din Paris, Spania, Portu-galia, Boemia i Italia, d-1 Cogalniceanu voieOe sa explice i sa pro-beze existenIa ridicolului complot de mai deunazi contra vieii d-sale?...

la-Ca un fapt, despre care noi n'am vorbit pan' acum, parandu-ni-seglurnel din capul locului, incat numai importanIa, ce i-a dat, far&

25 oirea lui Dumnezeu, unele ziare, ne sileoe a-i acorda astazi in treacato atenciune de cateva randuri.

Presa * de Vineri a scos primul ppat de alarma, prin urmatoa-rele cuvinte:

Un individ de peste Mitcov, anume N. Popovici, pandea in noaptea80 de Miercuri spre Joi, pe la 11 ore, pe d-1 Cogálniceanu, ministru de Interne,

ca sfi-1 neigh'. Era armat cu pupa' cu cloud Ievi i sta ascuns in padurela intrarea oseIei ce duce la casa ministrului. Policia care simCise cuge-tarea sa criminalk a 0 pus mâna pe dânsul, far-A a fi putut sa realizezeinfamul sdu scop. Acel individ se 0 afld arestat 9i ni-se .afirmA cd el ar

*

5

e

e

s.

Si

5,

e e

zi

o

a

a

a

s

Page 184: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 383

fi m5rturisit scopul sãu inaintea procurorului. Mobilul su, dupii cumse zice CA insu0 inculpatul nu ascunde, nu a fost o simplfi rfisbunareici un mobil politic... i.Fiindca justitia este ocupatà cu cercetarea faptului nu-1 vom pre-

judeca intru nimic, In a§teptare de a ne lumina prin sentintA.Tot ce ne vom permite deocamdatA este o singurA observatiune

foarte elementarà.Un individ, care voWe sA asasine pe cineva, In dublul Intunerio

al noptii 0 al padurii, avAnd numai o pu§cA cu douà tevi, ba Inca se10 zice ca umpluta cu alice, nu merita oare, pur i simplu, de a fi trimis

la un ospiciu?MergAnd pe calea unor asemeni atentate, admirabila perspicacitate

a politiei lesne o sà mai descopere mai departe pe vr'un nou uciga§,pAndind pe d-1 Coaniceanu cu ochii legati cu un tun In mAnA !I

15 Lucru mai trist Ina, este aceia cA, pe lAnga puFa§ul cel nocturns'ar mai fi arestat alti nu qtim 6-0, sub indemAnatecul cuvAnt deo amici >> 0 de o cuno§tiate

Se asigurA ca d-1 Nicolae Ionescu ar fi napl prevenitului Popovici.DacA e aa in realitate, de ce oare nu-1 arestati pe Dumnealui?

20 Ocaziunea este unica in felul sat', pentru a scApa de oratori, de pu-blici§ti, de to-0 principii cuvAntului i ai condeiului, hick multumit5tenebrelor generale, sA se realizeze in fine visul de aur al is AdunariiNationale o: concordia, concordia i iarA0 concordia sclavflor, subbiciul, biciul i iara0 biciul stapAnului ! !.

[UN CONGRES PAN-LATIN LA PARIS] 1)

In numärul trecut noi am propus tinerimii romAne, imprA§tiateprin §colile italiene, spaniole, franceze, de a lua o nobilApro pagAnd prin toate mijloacele junei lor persistente, pentru carenimic nu este imposibil, ideia unui mare congres latin la Paris.

Revenim i vom reveni mereu asupra acestei propuneri, avAnd30 convictiunea cea mai nestramutata, ca dela dAnsa depinde sin numai

existenta nationalit5Iii romAne, dar Inca aria latinismului Intreg, pe care

1) Traian, an. I, Nr. 31, 9 Iulie 1869, p. 121 ; prima parte din revista politica.

25

s

si

0.

Page 185: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

186 SCRIERI LITERARE, MORALE SI ROLITICE

noi singuri, zece milioane de Romani, un element compact gi omogen,dar ameninlat din toate parcile, il reprezentam deocamdata in Orient.

A vorbi mai pe larg despre supremele pericole ale situaliunii noa-stre, ar fi de prisos: politica Prusiei a inceput deja a se desemna cu

s destula claritate, pentru ca fraIii no§tri din Occidinte sa fi intelespe deplin, precum se vede de o bucata de timp din principalele lororgane de publicitate, infernalul plan al germanizarii gurilor Dunarii:dintaiu prin o invaziune jidoveasca, apoi prim o unire cu Ungariasub un singur principe din dinastia berlineza, de aci incolo cl'adreptul

10 prin o colonizare neimeasca §i ap mai departe.Nu trebue sa uitam niciodata, ca de doll& secole tti mai bine, dela

electorul Frideric-Wilhelm I, dibaciul fondator al monarhiei branden-burgice actuale, 0 pia* astazi, diplomaIia prusiana, luanduli dreptdeviza t tarde, sed tuto », a fost totdeauna aceea, care a mers mai

15 incet, dar a ajuns la linta mai cu siguranlä, uimind Europa tocmaiin momentele cele mai oportune, ca la Sadova bunaoara, prin o des-faprare neweptata a unor force, combinate 0 pregatite in misterulcel mai perfid cu zecimi de ani inainte.

Nu trebue sa uitam o singura minuta, pe de alta parte, a niciun20 alt Stat nu poate rivaliza cu Prusia in machiavelica tactica de a sub-

juga §i de a desnaTionaliza: un pumn de cavaleri teutonici, navaliIiin secolul XIII peste o numeroasa poporaTiune slavica §i litvana,a facut-o sa dispara cu desavar§ire, de0 teribilii venetici erau in pro-porIie d'abia de unul la o suta de indigeni ; t4i chiar in zilele noastre,

25 cinci sau pse decade n'au fost oare prea suficiente, pentru ca neno-rocicii Poloni, atat de tenaci in Rusia §i Austria, numai §i numai subsceptrul dinastiei brandenburgice sa devina mai NemIi cleat Nemlii !?

Nu este Roman acela, carele nu va studia astazi cu tot dinadinsulistoria Prusiei, pentru ca sa poata citi acolo ceia ce a§teapta nacio-

SO nalitatea noastra, de nu ne vom arunca MA' un pic de zabavil in bra--Ole consangenilor dela Apus, formand un grandios ocean din toatefluviile latine, precum se sbuciuma a face Teutonii un ocean pan-germanic 0 Muscalii un ocean pan-slavic.

S'apoi ins* Occidintele simte o nevoie tot atat de urgenta de35 acest marec t consiliu de familie*. Fara a vorbi despre trecutul cel

Page 186: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 187

departe, nu este oare invederat, ca numai neinlelegerea hare Latinia fost adevarata sorginte a caderii lui Napoleon I, compromis In Spania,mai 'nainte de a se expune la ghelurile Moscovei? Nu este oare hive-derat, ca Spania, la randul sau, a pierdut vechea-i splendoare mai cu

5 searna prin certele intestine cu Fran Ict 0 Italia? Nu este oareinvederat, Ca numai lipsa unei cordialitati fraterne din parteaCurcii dela Tuillerii a fost in stare, sunt acum trei ani, a impingepe desperata Italie in cursa d-lui Bismarck, spre dauna prestigiuluilatin?...

10 Pentru Romani, un congres in Paris este o cestiune de viaca ;pentru Occidinte, este o cestiune de putere; pentru to-0 stranepoIiilui Romul, este o cestiune de legitima apärare ; 0 daca primul apelin aceasta privinIa rasuna anume din josul Danubiului, cauza esteca tocmai aci slabiciunea e mai mare, primejdia mai simIita, buba

15 mai coapta...Stirn bine ea se vor gasi intre noi unele inime... ba nu! unele

inteligenIe fara inima, imbuibate pana 'n cre§tet Intr'un cosmopo-litism universal, carora le va fi peste putinTa a pricepe electrica vocea sangelui; dar ce ne pasa noua de aceste umbre fara corp, and sun-

20 tern siguri de a afla un profund räsunet In con§tiinla nalionalitaIiiromane, dela Tisa 0 pima la Nistru I

Este un fapt pe care n'a observat Inca nimeni.Poporul nostru e departe de Franca, de Italia, de Spania...Poporul nostru n'a inva-cat de nicairi istoria unitalii latine...

25 Poporul nostril e Inconjurat din toate parcile de tot felul de ginIistraine ...

Poporul nostru a fost Impins cateodata chiar a combate cu armain man& pe fraIii sai dela celalt capat al Europei...

Poporul nostru s'a desparcit de secole de restul latinitalii prin3o religiune, 0 iara0 de secoli era desparlit de &Ansa prin alfabet...

Ei bine, nici distama, nici nevtiir4a, nici vecinatatea barbarilor,nici regimentele austriace, nici cultul, nici slovele cirilice; mai scurtnimic, nimic, de trei ori nimic n'a putut sa facia pe Romani de a nuuri pe Neirgi 0 pe Muscali, de a nu iubi pe Latini!...

25 Un exemplu.

Page 187: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

188 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Petru cel Mare se Incercase a smulge Romania de sub iataganulTurcului: poporul nostru a dat uitarii pe marele Imparat rusesc.

Iosif II s'a Incercat a emancipa opinca romana de peste Carpalide sub jugul aristocraliei maghiare: poporul nostru a trecut cu ye-

s derea peste marele Imparat austriac.Napoleon cel Mare n'a facut nimic pentru Romani, ba Inca din

contra, pe nenumarate campuri de lupta legionarii Galiei au fostsiliçi a macelari pe Me-Pi Transilvaneni de 'mpreuna cu celelalte ca-tane ; i totu0 Romanul, Incepand dela Cripil-Negru i pana la

10 Neagra-Mare, celebreaza 'Ana i astazi cu entuziasm pe nemuritorulBung-parte * i pe mult iubita <Francie

Reproducem mai la vale dot& balade In aceasta privinla : una,precum am cules-o noi InOne in Basarabia ; cealalta precum o cantasatenii din Ardeal, din Banat 0 de sub poalele Bihorului In Ungaria.

15 Basarabianul striga catre Francia :

4 Sa traqti viala seninfi.Tara bunk* i blajina,Numai de Ru0 n'ai odina !... u.

20

Transilvaneanul ureaza Franciei:

Sa traqti, -Ora frumoasa,Din toata lumea aleasa ;S traqti, sa 'mparate9ti,

lumea sa stapane§ti !. u.

Un Francez poate el oare sa descrie cu mai multa durere cum-plitul exil al marelui caporal:

Santalina, stan de piatra,De mare Incongiurata,De unde nu se mai vedeNici holde, nici iarba verde,

30 Fara numai marea lata,Camp pustiu, apa saran,Vaduri, dealuri i pfiduri,Neatinse de securi !...

4

b

c

4 $1 ..

25

D

o

Page 188: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITWE 189

Apoi cath sim-cire In urmatorul final:Nu duceli asa departePe 'mparatul Buna-parte 1! *

Aqa dar, cu toatà supArarea cosmopolictilor, poporul roman ne va5 Inlelege.

Un emigres pan-latin in Parisi...

[1'RANTA 1 ROMANIA] 1)

*Monitorul Oficial o Incepe revista-i de ieri cu urmatoarele cuvinte:In momentul and scrim aceste linie, telegraful nu ne-a trimis Ina

nici o stire marcanti. Sunt zile, uncle politica pare a ctoecc fi ddnaa ire-10 buingi de repaus ..

In adevAr, toate lucrurile in lume au 4 trebuinIA de repaus*, panA§i domnii miniqtri.

Nici chiar concediile cele repelite §i mereu prelungite ale guver-nanTilor no§tri nu mai IndestuleazA pe deplin aceastA 0 trebuinVi. de

15 repaus *.De vr'o cateva zile s'a rAspandit sgomotul despre trecerea cabi-

netului actual la odilinA, pentru ea imperioasa utrebuinIA de repaus *sA fie §i. mai bine satisfAcutA.

Nu afirmAm nimic deocamdatA, dar nu putem a nu admite un20 grad de probabilitate.

Bucurgtii §i Berlinul se aflA astazi In situaliunea celor doi gemenidela Siam, din caH unul nu poate simli faa ca celalt sA resimp.

Ei bine, o epistolA din capitala Prusiei ne asigurA a d-1 Bismarckeste pe cale de a se demite.

25 Trebuincet de repaus o la Berlin, trebuin0 de repaus * In Bu-curwi, nimic mai natural!

Disparand dupA scena politicA d-1 Bismarck, pot oare a nu-i urmadd. CogAlniceanu §i. Dimitrie Ghica?

Secand izvorul, InceteazA pArAul.

2) Traian, an. I, Nr. 35, 18 lune 1869, p. 137; revista politica.

Et 4

s

Page 189: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

190 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Pe de alta parte, ploaia de decoratiuni, ce curg de o bucata detimp dela sud 0 dela nord asupra domnilor min4tri, nu este nicea fara o insemniitate oarecare.

Ieri Dumnealor primeau pe la Marea-Baltica 4 acuila ro0e *, astazi5 foaia oficiala anunta ca le-a mai sosit dela Bo sfor medjidia

Cre0inii i paganii se Intrec care de care a ingreuna pieptul dej aatat de incarcat al d-lor Cogalniceanu i Dimitrie Ghica!

Insa decoraIiunile pentru mini§tri sunt uneori ca pensiunile pentruinvalizi.

10 Ne-ati servit cu credinta; acum aveTi 4 trebuinca de repaus *;pnimiçi drept suvenire aceasta jucarie!

Ce-i drept, umilirea Varii catre Nemli i cfitre Otomani nu merita oared-lor Cogalniceanu i Dimitrie Ghica cel puTin o 4 acuila ro0e cel putin o5 medjidie *, cel puiin acea onorificg distinqiune a e cordonului pe care

15 Romanul n'ar putea s'o traduca deck numai doar prin 5treang*?In orice caz, intfimplându-se cumva din gratia lui Dumnezeu

aceasta trebuin-ca.' de repaus *, se va realiza ceea ce noi prevestiramde o lung de zile, zicfind In numarul lui o Traian*, Inca din 18 Iunie:5 calatoria d-lui Cogalniceanu ar fi in realitate o demisiune *.

20 Diferenta este ca acum s'ar indruma toii domnii mini§tri laolalta!Cine Insa fi-va ursit a mo§teni puterea?Daca vom Intreba pe Jidovi, negre0t d-1 Iepureanu.Daca vom intreba pe Unguri negre0t d-1 Ion Ghica.Daca vom intreba pe Prusieni negre0t unul din doi.

25 Daca vom intreba pe Romani dar pang atunci mai este !!...Oricum sa fie, vorbele despre caderea cabinetului se par a fi intr'o

legatura cu indignarea generala, pe care a inceput a produce in Oc-cidinte inaugurarea la noi pe fata a unei politici prea-nemte§ti.

Ziarul o Le Siècle * din 24 Iuliu publica un excelent articol al d-luiso Leone Plée, Intitulat 4 Interesele Franciei la Dunke *, 0 din care noi

vom reproduce aci numai pasagiile cele mai esentiale.Publicistul francez zice:

FundaVunea Statului Roman a fost una din cele mai fericitecele mai stralucite concemiuni ale epocei noastre, din punct de vedere

35 al Franciei.

*.

*,

c

si

a

1

0,

a

Page 190: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 191

Cui putea servi aceasta fundatiune mai bine decat noua? Asezatintre Turcia, Rusia si Austria, Statul Roman are avantagiul de a des-parti pe rivali i pe inamici, in profitul ideilor civilizatoare si progresiste.Aceastä mica Tara poseda aproape toate tendintele morale si toate aver-

s siunile Francezilor.Daca Oriintele ar deveni rusesc, Romania ar fi cea dintai nabusita,

ceea ce ea nu voieste. Astfel, contribuind la fundarea StatuIui Roman,Francia a pus la Dunarea de jos o veghe departata, gata tot timpul adenunta miscarile ruse. Pe de alta parte, Romanii urase nu numai pe

to Muscali, dar Inca si pe Nemti incat la caz de vr'o intelegere intre AustriaRusia, ea ar rezista cu energie.

In fine, fundatiunea Statului Roman este un bold perpetuu pentruTurcia, lasata ca putere suzerana. Progresele materiale, realizate inRomania, aduc prin inslisi forta lucrurilor altele analoage in proyinciile

15 turcesti limitrofe. Turcia nu poate ramane imobila In fata Romanilor,cari pasesc pe calea libertatii si a imbunatatirilor.

In fine, repetam Inca o data, desvelirea Statului Roman nu poateprofita decal numai Romanilor si Franciei.

Dintru'ntai aceste consideratiuni au fost foarte bine intelese20 politica franceza se arata favorabila Romanilor. Francia le trimitea mi-

siuni. Francia combatea prin agenii sai politica rued si nemteasca.Francia sustinea diferitele schimbari, menite a intari unitatea romana

independenta Romanilor.« Dar de vr'o cativa ani incoace nu se §-tie ce geniu rau s'a furisat

25 d'odata intre frumoasa creatiune a tractatului de Paris si intre simpa-tiile franceze.

0 multime de acuzatiuni au fost atatate contra Romanilor, cu scopde a micsora si a insträina cu totul acele simpatii...

D-1 Leone Plée enumera apoi cestiunea israelita, cestiunea ban-s() delor bulgare, cestiunea politicei nordice, qi ajunge la urmatoarea

concluziune, pe care noi o traducem literalminte, fficand insa, ca tot-deauna, constitulionala rezerva ca numai ci numai minictrii suntresponsabii:

Principele Carol de Hohenzollern avea tot ce se cerea pentru a35 impaca Romania. Fara aliante in lora, flied preferinle, el trebuia sa nu

voiasca deck binele general. Primii ani ai regimelui .sau se pareau ajustifica aceasta intentiune. Noi avem sub ochi o lista de fapte, cari oatest. In curand Ins& reprezintantii puterilor ostile Franciei au biruit,pe semne, interrtiunile cele bune ale principelui.

§i

gi

gi

Page 191: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

192 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

Românii i-au fost depinsi ea niste fiinte neguvernabile ; ambiciu-nea-i a fost mfigulita prin o perspectiva de marire si de absolutism. Aceice doreau restauratiunea vechei stari de lucruri 1-au iritat contra ade-vkatilor patrioti, si astazi principele Carol de Hohenzollern se pare a

5 fi tot atat de nepopular, precum ajunsese a fi principele Cuza. Romaniiau aerul de a-1 privi ca pe un delegat prusian cu planuri periculoase.Cel putin astfel se vede din faptele si corespondentele, pe cari noi levom rezuma in interesul politicei franceze si al Romanilor, caci esteInca timp de a ne opri pe pogorIsul eel rau...

to Precum vedeti, ceea ce dorecte d-1 Leone Plée, nu este In fonddecat ceea ce au propus deja in aceiasi zi cTraiano In Bucurecti siL'unita politicao In Torin, adeca restrangerea nodului Intre Latinii

din Oriinte si Latinii din Occidinte.Un asexnenea pas nu se face hied Intr'un mod 'solid, nici prin con-

15 suli, nici prin note diplomatice, nici prin capriciul guvernelor bunesau rele, ci numai printr'o intelegere mutuala si intima Intre insasinatiunile.

Tori Latinii trebuie sa se vaza odata fata 'n fata si brat la brat.Acolo ne vom spune bubele fiecaruia, cautand un remediu prin

zo force comune.Acolo vom arata pericolul germanizarii gurilor Dunarii, intr'o

strânsa conexiune cu monstruoasa navalire a Jidovimii nemtesti inRomania de peste Milcov.

Acolo vom desfasura traditionalul caracter de cotropire al Ma-25 gbiarilor, desemnand pe mapa limitele cele adevarate ale Panoniei.

Acolo vom combina modul de a paraliza actiunea Rusiei la Du-nare, opunandu-i bunaoara, o alianta vicinala lntre Romani, Sarbisi Bulgari, Incat Slavii trans-danubiani, tari prin amicia Latinilor,de care nu se pot teme, sa nu mai alerge la teribila protectiune a Sla-

30 vilor dela Moscova, ce se pregatesc mereu a-i inghiti, precum au In-ghitit deja pe Slavii din Polonia.

Acolo, in fine, vom proba Occidintelui necesitatea de a eman-cipa Oriintele !...

Revenim dar din nou la:35 Congres Pan-latin in Paris! ...

i

<(

Page 192: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 193

[EXEMPLUL SLAVILOR]

Domnii munitii revin din preumblare unul ate unul.Zile le trecute se Intoarse d-1 A. G. Golescu, Wand sa ineeteze

taciturnul ad-interim financiar al meditativului d. Creitscu, pentrucare un singur portofoliu era deja prea mult, necum doua!

Astazi foaia oficiala ne mai anunla o noua placere.D-1 Cogalniceanu este In BucureqtilAfara de decoraliunea prusiana, oare ce va mai fi aducand ell sine

din Indelungatu-i peregrinaj necorigibilul autor al Statutului?Cestiunea e foarte grava.

to Vom trage deocamdata un colii§or al valului.Tractatul de estrad4iune intre Romania 0 Austria, pe care 1-au

anurrcat mai deunazi foile ungure§ti 0 in puterea caruia tori Romaniide dincolo de CarpaIi, adapostiIi deocamdata pe pamantul Românieia§a numite libere, vor fi daçi, Lea mil i indurare, pe marine d-lor

15 Beust i Andrassy este unul din rezultatele cele mai straluciteale patrioticei calatorii a d-lui Cogalniceanu.

Tocmai de aceea vom 1ncepe i noi a publica in numarul de astaziarticolul, scris de actualul rninistru de interne pe la 1865, asupra ace-stei cestiuni de existenp. nalionala 2); pentru ca a se yea astfel

20 inca o data ca sunt mu oameni, a carora toata viata a fost un lungOr de contradicliuni peste contradicOuni, bazate pe lipsa completade principii i o predomnire perpetua a oportunitatii.

D-1 Cogalniceanu combatand pe d-1 Cogalniceanu n'ar fi un lucrumare; dar d-1 Cogalniceanu vorbind In adevaratul sims romanesc

22 este o raritate In toata puterea cuvantului, caci i s'a Intamplat numaide vr'o doua-trei ori, anume in intervalurile sale de cadere, ca Unmijloc ingenios de a se radica din nou.

SA dea Cerul ca dumnealui sa fie totdeauna jos: o dorim aceastapentru binele Romaniei!

SO Ceilali colegi ai d-sale nu servesc nici mficar la atatal...

1) Traian, an. I, Nr. 39, 27 Iulie 1869, p. 159; revista politica.9 In aceea§i pagina din Traian, se reproduce articolul e Conventiunea Austro-

Maghiara s, de Cogalniceanu, publicat in Epoca, 1865, 4 Iulie (Ed.).

5

Page 193: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

1% SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Recomandand darn lectorilor novtri cu tot dinadinsul articoluld-lui Cogainiceanu din 1865, care boteagt cu epitetul de tradarenationala ceea ce guvernul actual se preparn a executa astazi chiarprin intermediul Cognlniceanu ; trecem la o altä cestiune

5 mai gravli, devi extrema-i márime nu permite spiritelor vulgare, pu-rurea cufundate In manuntimile zilei, de a intelege torah' importantalucrului.

t Monitorul Oficial* ne aduce in acest moment urmntoarea vtire:

*Mai mult de 800 oameni din Serbia, Hertegovina, Bosnia, Banat,10 Croatia, Slavonia 0 Dalmatia vor linea dela 18 piing la 29 August, la

Cettigni, un congres national politic. Muntenegrenii au ales un comitet,insfircinat a pregfiti locuinte pentru membrii congresului 0 a vegheala Intretinerea lor pe cat timp se vor afla in acest orav.*

Catn mai intiliu sã lämurim un pullet esential.15 Poporatiunea slavicn din cele vapte sau opt provincii, menite a

lua parte la <congresul national politic * din Muntenegru, se urca.la vr'o vase milioane de un element foarte omogen, vorbind tori stir-bevte cu prea mici diferente dialectice i ocupAnd vasta intinderede Vamfint dela Dunare 'Ann la Marea Adriatick intre doun popoare

20 latine, Romfinii spre rAsArit i Italienii spre apus.Pentru prima oarn, dupn cinci secoli, de and formau gloriosul

imperiu al lui tefan Duvan, to-0 membrii familiei sfirbe, parte in-dependenti, parte supuvi Austriei vi Turciei, se vor intfilni la un locintr'o singurn cugetare politica ; dar pang acum ei se intrevazusera

25 deja cu ceilaii consangeni slavi in congresul trecut dela Moscvaastfel, urmând mersul logic dela sinteza la analizä, dupg ce consti-tuirn dintniu nodul pan-slavic, se apucâ treptat a consolida serbismul.

Nu avem nimic de zis contra amicilor novtri SArbi, cu cari nune-am certat niciodatn, darn doar in cestiunea religio ash' ierarhicg

30 din Banat, impncata cu multumirea reciproca; nu avem nimic de zis,ba chiar ne bucurnm vi-i fericim din toatà inima de a fi Inteles atatde bine Insuvi organismul intim al pfincipiului nationalitatilor ; darnca Romani, pe de alta parte, nu putem a nu fi math-0 pAnn in adânculsufletului de a famânea totdeauna noi i iarnvi noi cei mai din urmn

*

d-lui

a

ei

ei

I

Page 194: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICS 195

Un # congres nalional politic* romAn asemenea celui stirb, n'afost Inca; 0 nu numai ea n'a fost, dar nici nu-I vom putea avea, mai'nainte de a fi realizat, ea o introducliune nedispensabila, un a con-gres panlatin* anume In Paris, localitatea cea mai de frunte a ginlii

o noastre, precum Slavii facusera pe al lor In Moscva.A cugeta la consolidarea romAnismului fara a ne fi asigurat mai

IntAiu puternicul sprijin din partea celorlalte neamuri ale noastre dinOccidinte, cari In starea de astazi a lucrurilor ne pot sacrifica 0 Un-gurilor 0 Ru0lor 0 chiar NemIilor, fiindca nu ne cunoa§tem Inca de

10 aproape 9i nimic pozitiv nu ne leaga ; a cugeta la aceasta, este a dao proba palpabila de upirinIa raiiunii 0 de nqtiin-ca istoriei, daca nu0 de saracia patriotismului!

A§a dark In fala congresului pan-slavic dela Moscva, urmat acumde congresul sArb din Cetinea, noi revenim iar5.0, cu o tarie indoita,

15 la propunerea unui congres pan-latin in Paris, In urma caruia 0 nualtfel va deveni posibil un congres roman in Bucure§ti!...

[ZVON DESPRE CALATORIA DOMNITORULUIIN CRIMEIA] 9

Inteo -cara reprezentativk unde Principele este neviolabil, datoriacea mai imperioasa 0 cea mai delicata a ageircilor responsabili ai pu-terii executive, numiti (c min4tri*, este de a feri cu neadormire pe

20 Capul Statului de othe act, susceptibil cAtu0 de putin a da loc la ointerpretare In defavoarea Tronului.

Ei bine, aproape de opt luni guvernul actual urmarqte cu sta-ruinla o cale cu totul contrarie, silindu-se din rasputeri a gramadifapte peste fapte, cari sa prezinte macar o aparenta perfida de a avea

9 Traian, an. I, Nr. 41, 1 August 1869, p. 161; revista politica.

Page 195: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

196 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

izvorul /or anume in regiunea constitutionalh cea mai inalth; pi dacase Intamp la cumva ca ziarele cele nedependinIi, stramtorate de exi-genIele opiniunii publice, A vina a Inregistra vrand-nevrand aceasthsituaIiune atat de anormala, foaia oficiala pastreaza o thcere mor-

5 mantala, parch inteadins pentru a Inthri toate rumorile In desavan-tagiul neviolabilitalii.

Nu avem trebuinIa a recapitula aci lunga serie de machinaliunitrecute de aceasta natura, prin cari domnii miniptri s'au Incercatsuccesiv, cu o abilitate infernalh, a shpa regimele inaugurat In Ro-

ll) mania la 1.0 Maiu 1866; nu avem trebuinth a repeli rupinosul acatist,deja atat de bine cunoscut, al tuturor nelegiuirilor dinauntru pi al tu-turor umilirilor din afara, combinate totdeauna intr'un apa mod,Incat membrii cabinetului sâ aibh oripicand facultatea de a rhspunde,precum zicea d-1 Cogalniceanu in 1865: tt a vrut voda # ; nu avem tre-

15 buinta a reveni asupra tuturor acestor monstruozitali interne pi ex-terne deoarece avem de 'naintea noastra doua probe de tot proaspete,calde, d'abia de ieri, de alaltaieri, despre fatala nazuhrta a celor cu# Increderea * de a surpa pulin &ate pulin ceea ce este sacru in literapi In spiritul ConstituIiunii.

20 Un pamflet oficios de ultima categorie, intitulat (c Presa », ipi per-mite a anunIa, K din o sorginte sigurá », plecarea Domnitorului laCrimea, pentru a vizita acolo pe imparatul rusesc.

Foile franceze au semnalat deja de mult aceasta chlatorie, pe carenoi totupi ne-am ablinut pana acum de a o lua in serios.

25 Astfel, bunhoara, ziarul 4 Le Siècle )), din 2 August stil nou, a datde ptire chiar in corpul revistei sale politice cum ca In Crimea Prin-cipele Carol I ar avea de gand a se intalni nu numai cu Iarul, ci Incapi cu Regele Prusiei, luand catepitrei parte la o solidaritate pruso-ruso-romana!

30 Ce sâ zicem oare acuma, &and aceasta funesta noutate, care nupoate sh fie adevarata, caci ar fi o crima contra viitorului naTiuniiromane, se confirma printr'o gazeth ministeriala?

Este invederat, ca insupi cabinetul tinde din toate forTele sale aincuiba in sara o banuiala teribila, care sa planeze totupi cu mult

35 mai presus de capetele ministeriale 1

Page 196: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 197

Pe &and toatA Europa strigh contra politicei prusiane in Romania,guvernul nostru vine s'o mai acrediteze, sustinand zgomotul despreo crtlatorie a Domnitorului, departe 0 cu totul departe de a desmintiingrijirea genera15.

5 Nu atingem deocamdath inalta cestiune constittucionalg, &teaprincipele unui stat reprezentativ poate sau nu poate sil iasrt din -WAffirà voia natiunii, singura suveranrt, in fata cAreia WO ceilalti suntni0e simpli functionari, de jos 0 Oa la culme.

Al doilea fapt este scandalul, atatat In zilele trecute prin supri-to marea tirului roman.

D-1 V. A. Ureche, 0 Alter ego* al d-lui Cogrtlniceanu, apare inpublic cu o protestatiune, pe care noi o reproducem mai la vale 0in care, pe langA altele, se face panA 0 apologia lui Cuza!

Oare d-1 ministru de Interne ne crede atilt de naivi, incilt sA nu15 putem pktrunde la samburele lucrului?

D-1 Boerescu desfiinvand tirul roman in lipsa d-lui Cogalniceanu,de ce oare d-I V. A. Ureche n'a protestat de 'ndatA?

D-1 Cogalniceanu intorcandu-se, de ce nu revoacli pe loe dispozi-tiunea d-lui Boerescu, rApind d-lui V. A. Ureche ocaziunea stt pi0e

20 pe uncle nu doare pe dd. miniqtri?Planul a fost combinat cu o dibAcie In adevär admirabilA: maine

sau poimaine d-1 CogAlniceanu se va (< grAbi * a re'nfiinta tirul roman,cu toatti pompa, de care este capabil 0 a dat atatea probe spirituluiinventiv al d-lui V. A. Ureche, 0 astfel vor culege amandoi laurii

2.5 nationalismului, dupA ce insA... au rAsunat inteun mod 0 foarteregretabil*, duprit expresiunea stereotipa a 0 AdunArii Nationale*, sute0 mii de comentarii, caul nu ating nici pe unul nici pe celalt, nicichiar pe cabinetul intreg!

Noi declarrtm cu obi§nuita noastrA francheTe cA am fost indignati30 panA in adancul sufletuhti de preferinta, acordatA cu atata osten-

tatiune unei societAti pe jurnAtate nen4qti asupra unei instituVunicurat rorntine, dar ne mangaiam pe de altA parte, di toatri aceasthincurcAturA nu este deck o ingenioasä stratagemrt, menitä a inmultipeste cateva zile numarul cordelelor, steagurilor, clopoteilor, etc.,

35 etc., etc.

13

Page 197: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

198 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Toate ar fi bine, daca numai domnii miniori n'ar profita cu avi-ditate la tot pasul de orice ocaziune, mica 0 mare, provocata,creata, sau cel pulin incurajata pre sub mana de catre dumnealor

cu dorinla evidenta de a slabi 0 a discredita regimele, pe cari5 sunt datori din contra sa-1 suslina cu o energie neobosita, nu prin o po-

litica anti-liberala inauntru 0 anti-nalionala in afara, ci prin still-dartul adevarat constitulional:

SA TRAIASCA DOMNUL ROMAN CAROL I !JOS INFLUENTA NEMTEASCA. !...

10...

[POPA TACHE .. . INFLUENTA TEUTONA] 1)

0 Monitorul Oficial » de Miercuri ne da urmatorul comunicat:

Ziarul Traian, in numarul sau de Dumineca 3 August curent, relataun fapt cu cat nefondat, cu atfit si neexact. Prefectura dark pentru arestabili adevfirul cere publicarea epistolei ce d-1 Prefect ar fi adresatd-lui Sub-prefect si afirmä cii notarul in cestiune se aflá Inca astazi

15 destituit din functiunea ce ocupa 0 tramis inaintea justiVei pentruabuzul de putere ce a comis.

In cat priveoe formularea petiliunei ce d-1 Ion Popescu a indreptatprefecturei, aserIiunile acelui ziar sunt cu desavarsire neexacte, de oarecesuplica a fost prezentata intr'un mod corect 0 d-I Director n'a %cut

20 cleat a recomanda d-lui Sub-prefect sa nu tolereze nimanui sa-0 insu-rasa un obiect strain mai 'nainte de a fi dobandit acest drept princalea legala. *

Mai intai de toate, sa precizam cestiunea.Este vorba de revista noastra de Dumineca, In care noi am sem-

25 nalat urmatoarele cinci [sic1 Ed.] cestiuni:1. Politics( anti-romaneasca 0 anti-democratica a guvernului ac-

tual de a consilia Tronului o calatorie la Crimea, far% voia naliunii0 contra interesului Latinitapi, numai 0 numai In folosul irabilor0 a Muscalilor.

30 In aceasta privinla 0 Monitorul Oficial » nu ne desminte.

1) Traian, an. I, Nr. 44, p. 173, 9 August 1869 ; revista politica.

insii,

e

Page 198: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POIATICE

2. Ilegala arestare a unui cet4ean din Giurgiu, Mrá mandat deinfAIi9are 0 de aducere, sub curiosul pretext ca n'ar avea IncredereIn d-1 Cogalniceanu, ceia ce constitue o crima imensa, pentru carenenorocitul a fost pus o la secret a.

In aceastA privinta o Monitorul Oficial a nu ne desminte.3. Triumful NeamIului Steiner tot din Giurgiu, care ramAne tare

0 mare ca agent al vapoarelor, In urma grosolanelor insulte, arun-cate cu insolinla In faTa naiunii romAne.

In aceastA privinla o Monitorul Oficial* nu ne desminte.10 4. Negocierea Intre guvernul nostru i Intre cabinetul austro-ma-

ghiar a Incheerii unui tratat de estradiliune, In virtutea caruia toiiArdelenii, pribegii pe pamAntul RomAniei zise libere, sa fie daIi dupacea dintAi cerere pe mAnile d-lor Beust i Andrassy.

In aceasta priviirca Monitorul Oficial* nu ne desminte.15 Singurul lucru pentru care dd. min4tri au crezut de cuviinla

0 au socotit de datorie a ne da un viguros avertisment, a fost cute-zarea noastra de a atinge o neviolabila* persoana a lui Popa-Tache!

Nu ne mai miram acum de raciunea 0 de Iinta glumeIelor epi-stole ale d-lui C. A. Rosetti cAtre cuviosul prim-preot de Prahova!

20 SA cerceam Insa cu sAnge rece daca chiar In aceastA cestiunecomunicatul de mai sus este sau nu o desmin-cire.

Ce am spus noi oare?DintAi ca fostul prefect de Ilfov, Inaintat apoi la demnitatea

de aga, ar fi poruncit sub-prefectului de Dambovi-ca a reinstala In25 postul de notar al comunei Baneasa pe un frate al lui Popa-Tache,

destituit cu cAteva zile Inainte.La aceasta comunicatul ne raspunde cä individul o se afla Wei

astetzi destituit a.Inca astazi... ne mulIumim deocamdata!

30 Al doilea, noi ziceam

o Dupa ce d-1 Prefect a plecat in pretoriu, celebrul Popa-Tache s'aa dresat catre d-1 Director, zicandu-i ca a scapat din vedere a mai faceo mica rugaciune i anume: pe and era aproape destituirea giuvaeruluisAu frate, epistatul mo0ei Rfineasa a avut IndrAzneala de i-a luat un

35 cal, pentru care cauzii nu se Itie.

13

1.99

a

ap:

Page 199: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

200 SCRIERI "LITERARE, MORALE el POLITICE

Atunci d-1 Director, ea sä indatoreze i dumnealui pe putintelePopa-Tache, a invitat pe loe pe fratele cuviosului, ca si formuleze opetipune in termenii urmiltori:

D-le Prefect, de clitre epistatul moeiei Brineasa mi s'a secuestrat5 'In cal, sub ce motive nu cunoso; vä rog dar sit binevoiO a da un ordin

mai serios locului competinte spre a-mi restitui calul in a mea posesie *.apostila d-lui Director catre d-1 Sub-prefect de Dâmbovila.

D-1 Sub-prefect va merge insu0 in fa.ca locului, va cerceta cu serio-zitate i land calul din mane paritului, la moment 11 va preda recla-

to mantului i cel ce se va crede näpiistuit va reclama autoritii compe-tinte.

(Semnat): p. Prefect, D. Rizu... e

Comunicatul ne desminte el oare?Nicidecum.

15 El se margine§te a declara cu o naivitate patriarhala, cgt suplicaa fost prezentatà intr'un mod corect *.

Aceasta ne aduce aminte c tot ap armata romang din Galatia fost silità a inchina steagul dinaintea atanelor dupti uzul stabilit *.

Am ispeavit cu comunicatul ; nu insä cii Monitorul Oficial *.20 In numárul sau de Marti, el public& Conventiunea postala intre

Romania §i Austria.Textul francez nu ne privqte, dar nu putem trece cu vederea

modul cum s'a tradus el romane0e de catre organul Statului Roman.Articolul 2 zice ca comunicatiunea se va stabili intre urrriatoa-

25 rele punturi:1. Intre Unter-Sinoutz i Mih5ileni;

412. Intre Suceava i Falticeni prin Nemericeni ;3. Intre Soosmezo i Adjud prin Filipeeti;4. Intre Kronstadt ci Bucurecti prin Ober-TamOs qi Predeal ;

Bo 5. Intre Hermanstadt i Itamnic prin Rothenthurm i CAineni...

Astfel, guvernul nostru neag6 pe fath pana i fiinta elementului ro-manese in Ardeal 0 Bucovina, uncle nu sunt pentru dd. miniwi deckNemti, tot Nemti ei iarà0

Sinoutii-delos nu existà: Unter-Sinoutz*...3.5 Brapvul nu existd: s Kron.stadt *.

Sibiul nu exisa: Herman.stadt

Iota 0

4

0

4

v.

Nemti.4

4

4

Page 200: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 201

Turnul-Rop nu existä: u Rothen-thurm * . . .

In articolul H tot astfel u Noua Moldova * din Banat se nume9tei Neu-Moldova*, ba Oat 0 sarmana apa romaneascrt a Murapluis'a prefacut in 4 Aid Maros *1

5 De ad Inainte ne a9teptam, ea Bucure0ii A devina 4 Bukarest *0 Romania u Wallachei *! 1 I

Pentru ca sa ne patrundem 0 mai bine de imperioasa idee crt

tam trebue cu orice prel germanizata, u Monitorul Oficial* de astazipublica, pe pagina a doua, mai sus de e anunIuri ministeriale*, urina-

l() toarea reclama:

Ge;ii sau filiafia genealogicei dela Leigi la Geg. 0 dela Geti la Germanif i Scandinavi, demonstratit cu istoria emigraciei acestor popoare, de Fré-(Mile Guilanme Bergmann. Paris, 1859. Asupra acestei scrieri domnulA. Maury consacrii in Journal des Savants un 9ir de articoli foarte im-

15 portauci din punctul de vedere al Inceputului istoriei noastre. Recomandfimatât scrierea domnului Bergman cat 9i articulii domnului Maury istori-cilor nqtri. Intr'un timp când ne ocupilm cu strAngerea materialuluiistoriei Romfinilor, sli nu scapdm din minte asemenea lucreiri cari vin inajutorul nostru. s

20 Inlelegeli oare?Dacii sunt .Nrabi, ceia ce conduce necesarminte la concluziunea

ea Românii cata a fi eel puyin pe jumatate compatriqi ai d-lui Bis-marck!...

4 Monitorul Oficial* recomanda cu staruinca aceasta teorie a ilu-25 strului Friedrich Wilhelm Bergmann!

Guvernul este destul de generos deocamdata: maine sau poimainene vom de0epta NemIi cu totul!

Fili siguri Insa ca veIi trece peste cadavrele noastre mai Inaintede a reu0 In aceasta, Domnilor Cavaleri Prusiani!!...

Page 201: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

202 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[NUMIRI ILE GALE] 1)

D-1 Cogalniceanu a plecat la Ia0: unii cuteaza a pretinde ca nuse va mai intoarce, de§i noi unii nu credem aceasta, deoarece 1ns4idelicattIa cere ca Dumnealui sa nu sileasca pe d-1 Candianu a mergesa-1 caute tocmai peste Milcov.

5 D-1 Dimitrie Ghica a ramas in Bucure§ti ; dar un ziar serios estedator a vorbi pe cat se poate mai puTin despre acest mare barbat,ale anti mari servicii i-au procurat in cateva zile cinci mari deco-raIiuni de pe la toate marginile lumii celei maH.

A§a dar, d-1 Cogalniceanu lipsind §i d-1 Dimitrie Ghica neputandto a juca un rol dealt numai doar la o expoziliune eraldica, suntem

i'mpin0 vrand-nevrand a ne adresa catre d-1 Ministru de FinanIe.Intr'unul din numerii trecuti noi publicaram urmatoarea scurf&

coresponden0 :

Sunt vr'o cinci luni de zile §i. mai bine de and mai multe persoane,15 unele din ele din cele a9ezate la pensiune, iar altele Chiar straine de aceasta

/ark urea §i coboara scara ministerului de finante cu titlul de comisari§i primesc regulat, ca diurnk fiecare ate 20 lei noi pe zi.

Ce sa mai fie oare §i. acqti comisari ultra-extraordinari? !Cine i-a numit ?!

20 Ce insarcinare au?!Ce au lucrat Oa acum? !Cat timp mai au sa hicreze? !Toata lumea intreaba 0 se mirk dar nimenea nu §tie ce sa raspund a.Ca contribuabil al Statului, rugam pe guvern sa ne dea cuvenitele

25 desluqiri prin u Monitorul Oficial * pentru aceasta risipa de bani.Ca ceacean conservator al ConstituVunii, 11 rugam sa ne arate

cine este mai cu seama acea fosta cdtana nemIeascd, care face parte dinacele comisiuni?

Prin care articol al budgetului? prin ce vot al Camerei? prin ce30 lege speciala ? s'a decis a se da asemeni funqiuni cu atari diurne la ni§te

straini! *

Aceasta corespondema ne-a atras fulgere din doua parIi: dela0 Trompeta Carpalilor Y, §i. dela ( Opiniunea ConstituTionala *.

1) Traian, an. I, Nr. 48, p. 189-190, 21 Aug. 1869; revista politica.%

o

*

Page 202: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 203

Pe 4 Trompeta Carpatllor * am vazut-o, dar nu ne-am putut de-cide a o considera.

Vora discuta dar numai cu 0 Opiniunea Constitutionala *.In numarul au din 17 August, aceasta foaie ne combate in ur-

s matorul mod:

4 Acei comisari s'au numit foarte just si foarte bine ; asemenea comi-siuni erau si sunt necesare, indispensabile, pentru a lamuri situatiuneasi a descoperi abuzurile si ilegalitatile petrecute, ea sa poata Ministrullua masuri de indreptare. Se cla comisarilor diurne pentruca este just

10 0 legal sa se plateasei munca si timpul lor ; ei au facut pana acum lucrfiriserioase si au dat Ministrului mai multe referate importante si vor lucraOra ce-si vor indeplini misiunea. Cat pentru acel pe care 4 Traian ) ilnumeste Catand Nempascci, II stim di este un functionar inteligent,capabil si activ, unul din cei mai experimentati si cunoscatori in materie

15 de contabilitate si in cestiuni financiare si ne pare ca streino-fagiamerge prea depute in cazul de fata. Dar se poate ca informatiunile luiTraian sa-i fi venit dela cineva persicat de descoperirile acelui functionar

care se teme pentru dansul tocmai de activitatea si inteligenta aceluimembru al comisiunei ; trig and strigam moralitate si onestitate,

20 organele de publicitate independente, in loc de a critica pe Ministri cenumese asemenea Comisiuni, ar trebui sa le ceara si sa-i incurajeze inaceasta cale tocmai spre a descoperi, pedepsi si stigmatiza neonestitatea,imoralitatea si prevaricatiunile si sa nu se critice oamenii cari aducserviciuri sincere si utile statului. Noi nu spunem aceasta ca sa acuzam

25 catusi de putin jurnalul Traian, cad suntem siguri ca necunoscandmisiunea si serviciurile Monte de aceste comisiuni, domnia sa a publicatacele Scrisori Bucurestene fail nici o rea intentiune si cá acum and le eu-noaste utilitatea va fi de ideia noastra. Noi am spus si repetam ca jur-nalul Traian este un organ de buna euviinta, cu care ne place a discuta ;

a dar precum fiecare partid are si amici prea-zelosi, cari merg mai departedecal tinta, si pe cari ratiunea ii domina anevoie, asemenea si la jurnale segasesc cateodatii scriitori grabiti, cari ffira voie-le condamna acte, pe carede le-ar cunoaste partea cea bunk le-ar aproba ; si ne-a phut ran sä vedemun organ de publicitate moral si independent criticand pe d-I Ministru

25 de finance, &and stie ca. singurii Ministri demni de stima si de increderece avem in acest cabinet, sunt d-nii A. G. Golescu si Cretescu I,

Pe meditativul d. A. Creleseu il lasam de o parte: 4 le jeu ne vautpas la chandelle >>.

si

Page 203: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

204 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cat privqte pe d-1 A. G. Golescu, t Opiniunea Constittgionalani se pare a fi prea sentimentala.

Noi am constatat la Ministerul de FinanIe existenla unor corni-siuni extraordinare.

5 t Opiniunea Constittrcionala ne raspunde : ele sunt necesareindispensabile *.

Cestiunea este mai Intaiu de toate, daca ele sunt legale.La aceasta nu ni se raspunde.Noi am constatat apoi plata unor diurne, tot atat de extraordi-

10 nare ca i comisiunile.t Opiniunea Constitulionala ne raspunde: t se &à pentru munch' *..Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca ele sunt prevazute in buget..La aceasta nu ni se raspunde.Noi am constatat, In fine, In numarul acelor cornisari financiari,,

15 numiIi i platili contra legii, pe o efostà Marra nem-ceased *.t Opiniunea Constitucionala * ne raspunde : t este inteligent, ca-

pabil, activ, experimentat, etc., etc., etc. *.Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca atari calitali, fie ele.

chiar de zece ori mai stralucite, pot da dreptul ori0carei o foste catane.20 nerni,qti * de a fi In capul unui serviciu roman.

La aceasta nu ni se raspunde.Este Invederat dar Ca toate cestiunile noastre au ramas neatinse..Ceea ce ni se pare insa a fi 0 mai curios din partea < Opiniunii

Constitulionale *, este de a ridica pentru d-1 A. G. Golescu piede-25 stalul unei admiraliuni exceptionale.

Ceilaiçi mini§tri sunt ei 4 demni de stima §i de Incredere 0?Opiniunea Constittrtionala zice: nu.

D-1 A. G. Golescu este el t demn de stim5 §i de incredere *?Opiniunea Constitulionalä zice : da.

80 Atunci cum oare mergem cu <solidaritatea ministerial& ?

Oricate au facut d-1 Cogalniceanu sau d-1 Dimitrie Ghica, le-atfacut totodata i d-1 A. G. Golescu, deoarece a preferit mai bine a.pastra portofoliul, tacand i Incuviimand, decat pastra princi-

- presupunandu-se ca le are, protestand i &Allan-0 demi-.35 siunea.

*

*

o

a si

a

o a

a.ipill*,

Page 204: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 205

Dacti d-1 A. G. Golescu este « demn de stimn 0 de incredere *,sunt nu mai pulin « demni d-nii Cogalniceanu i Dimitrie Ghica.

Dun d-nii Cognlniceanu i Dimitrie Ghica nu aunt 4 demni destimn 0 de incredere *, nu este 0 demn cu aceea0 raliune nici d-1

5 A. G. Golescu.A§a cere logica sistemei reprezentative.Cabinetul actual Intreg a biciuit Tara n ntru, josorind naliunea

In afarà.Din aceastä osandri nu scapfi nu numai d-1 A. G. Golescu, dar

10 nici chiar d-1 A. Crelescu, de0 dumnealui s'ar putea scuza oarecumprin lipsa conOiinIei de a fi fost ministru.

Ca o probn 4 ad rem * despre solidaritatea, nu numai legaln, darlila faptica a d-lui A. G. Golescu cu colegi ai ski, oferim« Opiniunii ConstituVonale urmatoarea noun coresponden0, pe care

15 am primit-o zilele trecute:Giurgiu, 16 August 1869

Sosind aci vr'o patru diligince din cele comandate de administra-/iunea po9telor la Viena, vametpl punctului a constatat cä In totalitateaacestui transport se aflau, pe 1âng ni§te gente de scrisori aparIinând

20 tot direc/iunii pooelor, o sumfi de alte obiecte, Intre can i o cabrioletfia unui amploiat din direcliunea pooelor i nioe hamuri ale persoaneicu pricina caretei dela Zlntaru.

Vamegul, lufindu-se cu naivitate dui:4 lege 0 considerfind aceastfistrecurare dela taxa importului ca o fraudfi, pentrucfi declaraIiunea era

25 fficutfi numai pentru importare de simple diliginIe, le-a declarat ca obiectede contrabandfi.

D-1 Ministru de Finante insfi, se zice cfi a depept d-lui Vame9 atrimite la Bucureoi toate acele lucruri.

Ce Insemneaza oare aceastá procedurfi a d-lui Ministru de Finame *?

30 Dacn este ap, apoi am ruga pe Opiniunea Constitulionalfi * ca,sä ne lumineze In aceastà privinca ; iar d-lui A. G. Golescu, pe lfingncelelalte, Ii recomandgm cu tot dinadinsul, fie ca ministru actual,sau cel pulin ca « unul din membrii cabinetului viitor *, articolul demai jos despre pensionari... 1).

1) In pagina 190 se publica articolul Pensionarii, semnat de M. Rachtivanu

b

e

ceilalTi*

4

[Ed.}..

o

o

Page 205: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

206 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[CALATORIA DOMNITORULUI] 1)

Astazi ne vine noua randul de a da guvernului un 0 comunicat *,pe baza unui sincer devotament pentru Tron si in numele tuturorBucurestenilor.

Cu ocaziunea plecarii M. S. Domnitorului in strainatate, <4 MOILi

5 torul Oficial )> publica urmatoarea relaTiune:

Astazi Marci 26 August, la 4 ore dupti amiazi, I. S. Domnul a plecatpentru Germania si Occident. I. S a inceput aceastii cfilitorie pe drumulde fier Bucuresti si Giurgiu, asazi gata si in ajunul a se da in circula-Iiunea publicil. Un numeros public astepta la gara dela Filaret pe ilustrul

10 cfildtor si in minutul cfind trenul se puse in miscare, mii de glasuri asalutat pe Domn cu strigatele: drum bun fi fericitd Intoarcere... s.

Ei bine, in calitate de marturi oculari, noi suntem datori a declareeh aserciunea foii guvernamentale este 6 neexacfa * si 6 nefundafa )).

Numerosul public, adunat la Filaret pentru a vedea punandu-se15 In circulaPune primul car de fier din debarcaderul capitalei, nici n'a

gandit macar de a recurge la e mii de glasuri )), dupa poetica expre-siune a e Monitorului Oficial *.

Mai bine crescuP cleat d-nii ministrii, Bucurestenii au avut destultact pentru a nu oferi nimanui motivul de a crede, cum ca ei si-ar fi

20 manifestat un fel de bucurie la plecarea M. S. Domnitorului.In adevar, ar fi fost cu totul necuviincios de a striga: e drum bun *,

cand Capul Statului paraseste Iara, nu se stie pe cat timp.S'apoi cum oare e mai multe mfi * de oameni ar fi fost in stare a

concepe si a emite intr'un mod atat de spontaneu una si aceeasi excla-25 maPune, compusa din unsprezece silabe, afara numai daca ar fi inva-

-cat-o de acasa, mulIumita vreunei instrucpuni prealabile?Ba chiar inva-cand-o si executand-o, fraza ar fi devenit de tot nein-

Ielegibila, iesind d'odata din 4 mai multe mii* de guri, asemenea mon-struosului concert american de mai deunazi !

30 Asa dart, s'a fie bine constatat ca numerosul public, venit la Filaretdin curiozitate pentru drumul de fier si prezent la plecarea M. S. Dom-nitorului, a avut bunul sfint de a conserva cea mai profunda tacere.

1) Traian, an. I, Nr. 51, 28 August 1869, p. 201 ; revista politick.

I

Page 206: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 207

A fost, negre0t, un efect firesc al intristarii de separaliune, pe caren'au resimIit-o, precum se vede, numai d-nii miniOrii.

Un lucru ni se pare ciudat.In tot intervalul cAl&toriei la Livadia, M. S. Domnitorul a fost

5 intovarg§it de insu0 pre§edintele Consiiului.Era o formalitate de rigoare inteo -wa constitulionalà, unde mini-

orii sunt responsabili pentru toate actele puterii executive.De astklata ins& M. S. Domnitorul pleaca Med niciun consilier al

Tronului.10 Este pe de o parte o eresie flagrant& contra pactului nostru fun-

damental, iar pe de alta o umilinfa internationalà, deoarece numaivice-regele Egiptului nu poate 6.14tori cu miniorii s&i, fiinda...nu-i permite stdpdnul din Constantinopole.

Guvernul ne va int,elege.15 In ajunul plecarii M. S. Domnitorului, s'au comis dou4 decrete

princiare.Cel dintai seinnaleaz4 un (< qui-pro-quo * in sanul Cabinetului.D. V. Boerescu cfipatand un concediu de 30 zile, d. A. CreIcscu,

pentru care este deja Oat de greu un singur portofoliu, se mai incarc&20 cu interimul ministerului de Justicie.

D. G. Manu concediindu-se de asemenea pe patru saptamani,desparOmantul de Resbel ramâne in sarcina... d-lui DimitrieGhica!!!

Apoi ministerul de Externe se adauge provizoriu pe Pang& acel de25 Interne in mainile atat de cuprinlatoare ale d-lui Cogainiceanu.

In fine, pre§edintele Consiliului se confirm& definitiv la LucrarilePublice!

Toat& aceastA IncurcAturg, Wu-Ca parc4 inteadins pentru a aruncao ultima confuziune in spirite, are in fond un inIeles foarte periculos,

30 due& nu 9i mai multe.Intr'unul din numerii trecuci, noi inregistraram deja sgomotul c&

armata roman& va fi prefãcuth in niOe salahori ai egilor ferate, punan-du-se la ordinea Prusianilor d-lui Strussberg.

Inlelegqi oare acum de ce d. Dimitrie Ghica a devenit ministru35 de Resbel 0 de Lucrárile Publice totdeodat&?..

Page 207: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

208 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

D. G. Manu, intorcfindu-se peste o luna 0 gasind lucrurile pusela cale, va avea mangaierea in faIa o§tirii ingenunchiate de a imitape Pilat: 4 imi spal mainile ! 9...

.

Al doilea decret princiar anunIa o amnestie 4 pentru toate delictele5 politice 0 de presa pendinIi inaintea justiVei 0.

Raportul d-lui V. Boerescu catre M. S. Domnitorul zice in aceastiiprivinp, a§a:

. Cele mai multe din aceste procese dateaza inca din epoca guver-nului trecut 0.

io Fara a fi aparatori ai cabinetului Bratianu-Golescu, de care amdiferit ca deputat 0 ca publicist inteo mulIime de cestiuni mari 0mici, noi cerem ca ministerul de Just4ie sa publice anume lista tuturorproceselor politice 0 de presa, pentru ca sa se vada astfel, ca o des-mintire a cuvintelor domnului V. Boerescu, ca aproape toate se dato-

15 resc cabinetului actual: cei 32 dela Slatina, d-nii Georgescu §i Dimi-trescu dela Giurgiu, farsa Popovici, Candiano 0 Ploe§tenii, etc., etc., etc.

Fiindca mergionararn pe Ploe§teni, profitam de aceasta ocaziunepentru a anunca lectorior no§tri apariciunea unui nou organ, numitt Democratia *, fondat prin actiuni in clasicul ora§, unde Oa acum

20 n'a fost nici macar o tipografie, dar ale carui patriotism 0 liberalismnu s'au incovoiat in faTa greutliTilor de tot felul, precum nu s'a plecatnici chiar dinaintea biciului d-lui Co galniceanu!...

[PRINCIPHLE ZIARULUI # TRAIAN q 1)

Foaia 4 Romanul 0, in numarul sau de ieri, a crezut oportun a vorbidespre t drapelul 0 pe care 1-ar fi ridicat * d. B. P. Hajdeu * prin ziarul

25 t Traian 0.Pentru ca venerabilul veteran al publicismului roman, negre0t

fara vr'o intentiune din parte-i, sa nu induca pe cineva in eroare asu-pra naturii principiilor noastre, ne vedem sili-ci a publica insa0 statu-tele, pe temeiul carora s'a fondat prin acTiuni ziarul t Traian 0.

1) Traian, an. I, Nr. 56, p. 221, 13 Septemvrie 1869; prima parte din revistapolitica.

Page 208: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 209

Iata-le:

e I. Marele partid national, neavand cleat un singur organ depublicitate in capitala, pe ziarul Romanul 0, se mai fondeaza o nourtfoaie, care nefiind legati de nici o traditiune, sa apere, sit sustinfi gi sa

5 raspandeasca principiile liberale cu independenta, luptand insa pentruacelagi drapel.

II-o. Ziarul va purta titlul de Traian 0, care este personificareaideii de nationalism gi liberalism: principii din 1821 gi 1848, adoptatede catre majoritatea fostei Camere.

10 e Aceasta foaie va fi politica, gtiintifica gi literara.III. In privinla politica:1. In genere, ziarul va avea doua scopuri:a) Scopul polemic, de a respinge gi combate atacurile reactiunii

dinauntru gi din afara.15 b) Scopul dogmatic, de a desvolta principiile partidului liberal,

demonstrand superioritatea kr asupra celorlalte stindarde.e 2. In specie:

a) Va sustine regimul constitutional cu dinastia actuala, urmarindsincere lui aplicare la noi, gi combatand din toate puterile orice ten-

20 dinte spre guvernul personal.b) Va cere necontenit realizarea dispozitiunilor inscrise in titlul VIII

al Constitutiei, adica : armarea -Wei, descentralizarea, &dile de comuni-care, armonizarea legilor, instructiunea poporului, etc.

t c) Va lucre pentru romanizarea gurilor Dunarii gi va combate25 tendintele acelor elemente straine, care se incearca a constitui stat in

stat in Romania ; de exemplu: aga-zisele comunitfiti maghiare, israelite,slavice, etc.

d) Va apara din toate puterile cestiunea Romanismului de pre-tutindeni.

30 e) In raporturile cu celelalte fractiuni ale marelui Tartid liberal,redactia va avea de regula a nu refuza niciodata mane ce i se va intindepe baza acestor principii.

IV. In privinta politicei nationale gi internationale, ziarul valucre fara consideratiune de diplomatia straina.

30 Nu vom scapa insa niciodata din vedere ca alianta noastra naturalaeste cu puterile occidentale latine gi vom pastra-o necontenit pe cattimp ele n'ar manifesta tendinte contrarii interesului nostru national.

V. Se va explica totdeauna, pe baza istoriei, sinitul gi intindereadreptului nostru.public intern gi extern, tractatele cele vechi cu Turcia

40 in privinta monetei, comertului, armatei, reprezentatiunei statului romanIn dark jurisdictiunea consulara, etc.

s

e

s

s

Page 209: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

210 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

V. In privinta stiintifica, ziarul va contine articoli relativi laeconomia nationala, finante, comert, etc.

VII. In privinta literara, redactiunea se va sili a desvolta gustulliterar 0 artistic, &and totdeodatil seama lectorilor de toate producerile

5 nationale in aceste doted genuri.VIII. Se vor publica toate intamplarile mai importante politice,

literare 0 §tiintifice din afara.IX. Programa, In care se vor desvolta principiile, ale caror puncte

principale se emisera mai sus 0 care trebue sa figureze in intaiul numar10 al foii, nu se va putea publica deceit numai dupa ce va fi avut aprobarea

majoritatii comitetului de redactiune,Dupa aceia Directorul va fi dator, in conducerea ziarului, sit' se tina

strict de acea programa. *

4a dar, In putetea articolului I §i a ultimului aliniat din articolul15 III, ziarul # Traian reprezintg o porciune nedeslipita, de0 4 indepen-

dinte §i fail tradi-Ciuni I>, din marele partid na-cional, tinzAnd la asi-milarea tuturor celorlalte t( frac-ciuni Y), pe baza urmatoarelor principii:

Regimele constituVonale cu dinastia actual4;Combaterea guvernului personal;

20 Armarea -Carii;Descentralizarea ;Instrucciunea poporului;Romfinizarea gurilor Dunkii ;Stavilirea 0 infranarea invaziunii jidove§ti ;

25 Poprirea strainilor de tot felul de a forma stat in stat pe terito-riul roman ;

Apararea românismului de dincoace §i de dincolo de Carpali ;Respingerea ingerinlei diplomatice In afacerile farii;Simpatia pentru popoarele latine din Occidinte ;

30 Mentinerea deplinei autonomii a statului roman contra preten-tiunilor otomane ;

Desvoltarea gustului literar 0 stiintific ;Incurajarea industriei nationale...Acestea sunt principiile lui 0 Traian rr.

35 Ne permitem a spera, ca niciunul din ele nu poate s'a displac6 zia-rului # Românul o.

it

Page 210: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 211

In orice caz, aceste principii nu sunt o invenOune a 0 d-lui B. P.Hajdeu o.

In calitatea sa de director al lui o Traian*, dumnealui este datorin vigoarea articolului IX din statute, a se linea strict de linia pre-

5 scrisa de fundatorii ziarului 0 pe care a primit-o, ffind identica cucondipunile sale.

Un adevarat organ de partid, iar nu al unei persoane izolate, aretotdeauna statute, aclionari, comitet de redacliune 0 director.

A§a este o Traian*.10 D-1 B. P. Hajdeu, legat prin programa comitinVlor sai, exprima

cugetarile unei colectivitaIi intregi, care sunt ale sale numai prin con-formitatea principiilor.

Daca respectabilul nostru confrate dela 0 Rorniinul s nu se une§tecu noi pe calea aplicaliunii in mai multe chestiuni mari 0 mici,

15 aceasta constitue, nu un 0 drapel* deosebit, ci o nuanla mai mult sanmai pulin pronuntata a ace1uia0 stindard.

In fine, cu acela0 drept, cu care ziarul o Românul* pretinde a fiexpresiunea d-lui Ion Bratianu, afirmam, 0 noi, ca d4 Ion Bratianunu poate sa nu Impart4easca toate principiile, inscrise In statutele lui

20 0 Traian />,..

[DESPOTISM SI LIBERTATE] 1)

0 temere mica in Romania, o temere mare in Europa.Sa fie insa logic ca uriapil sa ramana nevazut din cauza piticului?Se vorbeqte de apropierea unui nou 0 3 August*.Punctele de analogie sunt destul de potrivite.

25 Maria Sa Carol I lipsqte in 1869 ca Maria Sa Alexandru Ioanin 1865.

D-1 general Florescu sau d-1 colonel Cogalniceanu, diferenla ested'abia d'un grad!

oapte, ameninpri, stramutari de regimente, pana 0 incurcaturaso socotelilor municipale, astazi ca 0 atunci!

1) Traian, an. I, Nr. 59, p. 235, 23 Septemvrie 1869; revista politiert.

Page 211: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

212 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Unii Ii scormonesc memoria pentru a ne aduce aminte cu fiori,cä in ajunul macelului cuzist un capitan fusese trimis la voda in strai-natate cu ni§te hartii foartc urgente: zilele acestea nu unul, ci doi of4eriau plecat de olac din Tara, cu o misiune nu mai putin misterioasä.

In fine, multe de toate se gramadesc de minune pentru a justificane 'ndemana generala.

totu§i noi credem lucrul peste putinVe !Dupa un 4 3 August * a urmat altadata un Februarie *.Oamenii dela putere, fie cat de orbili, nu pot a nu §ti macar atata,

10 ca aceeaTi cauza naqte acela§i efect, dupa expresiu.nea lui Schiller,dieselben Bedingungen bringen dieselben Erscheinungen zurück *.

Precum vedeli, carmacii no§tri nu vor cuteza: Ii va opri istoriagermang.

Cuza incercase un <<3 August *, fiindca se credea prea tare prin15 calitatea-i de Roman, prin agitarea unei mari chestiuni sociale, prin

o atitudine adevarat autonoma In diplomaTie.Ei bine, cu toate astea el a palit-o !Apoi s'o faca oare un om de vica straina, ca d-1 Demetriu Ghica,

cunoscut numai prin visurile sale de restabilirea feudalismului §i prin20 repe%ita ingenunchiare a na/iunii?

Nu se face!4 Teama cea mica trebue sa dispara. 4 Teama cea mare *, aci-i aci !Corespondenca noastra parisiana, pe care o publicam mai la vale 1),

analizeaza cu multa preciziune doua fapte, formand o singura unitate25 boala lui Napoleon III i o extrema fierbere democratica.

Un raport medical, reprodus in mai multe foi franceze, fara ca sa-1fi respins vr'o desminIire ficiala, vorbe§te despre morbul imperialin urmatorul mod :

Peste o lung, peste trei luni, eel mult peste vase luni, lampa se va30 stinge

Intamplandu-se aceasta, va izbucni negre§it in locu-i incendiul dedescris de Victor Hugo in Congresul dela Laussanna.

1) In acelmi nucatir, p. 235-236, ee tipAre§te, sub titlul Din Paris, scrisoarealui Cassiu Illarian, adresatA D-lui Directore al ziarului Traian*, cetateanulHAjdeu [Ed.].

5

11.

*

politica:

lumina,

s

0.

Page 212: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 113

Austria, cea dintai totdeauna pe calea oportunitatii, i ia de peacum masurile.

Aliat al Franciei pana ieri, Habsburgul re 'ncepe astazi vecheacomedie de t ingratitudine *, pe care o caracterizase atat de bine cole-gul nostru d-1 Missail Intr'unul din numerii trecuti ai lui Traian *.

Telegramele anunta a principele ereditar al Prusiei va petrecemai mult timp la Viena n sanul familiei imperiale.

E sublima aceasta infratire Intre calaii i victirnile dela Sadowa!Ina chiar adaugandu-se Rusia i Turcia, fi-va oare In stare aceasta

to conjuratiune a despotilor fara popoare sa reziste la toaca libertatiiuniversale de pe malurile Secuanei ?

Boemul, Croatul, Ilirul, Polonul din Galicia qi cele trei milioanede Romani de peste Carpati, mai ramanea-vor Inca o data o turmanecuvantatoare la ordinile d-lor I3eust i Andrassy?

15 4 Nihil4tii * din Rusia nu dorm.Nationalitatile de peste Dunare a§teapta.Ins4i Prusia nu se rine destul de tare pe nouale picioroange, create

acum trei ani, fara §tirea lui Dumnezcu, prin acul lui Dreyssen.Vom da o probfi.

20 4 Gazeta Constitutionala * dela Dresda a povestit mai deunaziciudatul proces al d-lui Walster, redactorul 4 Buletinului Internatio-nal *, care indraznise a trece in coloanele sale urmatorul pasagiu:

Nu va fi libertate in Germania, cat timp va domni un Hohenzollernla Berlin. *

/5 Avocatul, Dr. Fraenzel, in kc sa apere pe client, s'a marginit a zice:

Osanditi-ma de 'mpreuna cu dansul, caci nu voesc nici eu a ma pru-sifica. *

Juriul a dat In unanimitate un verdict de achitare, urmat de untunet de aplauze din partea numeroaselor tribune...

Astfel, 140 Germanii ofteaza dupa libertate.Care va fi rezultatul acestei lupte europene?Natiunile cele putrede vor fi inmormantate

14

5 4

m

L.

Page 213: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

214 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

[UN MINISTRU AL IN STRUCTIUNII PUBLICE] 1)

Se crede, in genere, di ura de control ar fi unul din pAcatele capa-citAiii.

Eroare!Oamenii cei aclevArat superiori nu pot fi despo-ci, cAci insu0 geniul

s lor nu consista in altceva, deck numai in aptitudinea de a ghici voinlacolectivA, marginindu-se apoi a o personifica, inat in realitate nimeninu e mai sclav: un simplu instrument al secolului, al naliunii, al ome-nirii.

Dictatura este o patimA necesara a nulitkcilor.10 Lipsili de concepOuni vaste 9i de cuno§tinle solide, uzurpfitorii

de reputaliune se tern cu tot dreptul a intAlni cumva in cak n4tecapete mai fericite: aceasta-i indeamnfi a suprima cu brutalitate oricemanifestare de independen-p.

Matematice§te vorbind, nula este cea mai dictatoriala din toate25 cifrele.

Subiectul revistei noastre de astAzi va fi d. Alexandru CreIescu,ministrul Cultelor 0 al Instruc-ciunii Publice, mai urcat ad-interimla Justilie, fara tirea lui Dumnezeu, prin lipsa d-lui BasiliuBoerescu.

20 Trebue, negre9it, sa fie o cauza foarte gravA prin sine-ins4i, pentruca sa ne fi impins, vrAnd-nevrAnd, a da loc d-lui CreIescu in columnelelui o Traian s, care nu este o foaie umoristicA, nici o comedie de felulo Anticarului u lui Goldoni, nici cabinetul unui mecanic.

Ne vom permite, mai intAi de toate, o scurta introductiune.25 Celebritatea individului in cestiune se reduce la cAteva puncte.

Ca profesor de istorie la SfAntul-Sava, d-lCreIescu tradusese inteolimbA barbara un manual scolastic francez, prin care insa de sigurn'ar fi ajuns la nemurire, daca n'ar mai fi.comis tot atunci o pacalealksingura in stare, inteo altä Tara, a ucide pe un dascAl moralminte

30 pentru totdeauna.

1) Traian, an. I, Nr. 60, p. 241-242, 25 Septemvrie 1869; partea India din,revista politica.

Page 214: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 215

In 1855 un librar scoate la lumina Istoria Moldo-Romanieicuprinzand doua cronici, despre can n prefata se zice cu multapompil CA:

s D-1 A. Creitscu, profesor de istorie la gimnaziul nalional, a intre-5 prins o calatorie tiinIficà peste Olt in Romania-Mica 0 in cercetarile

sale a descoperit... t.

America?Praful de pupa?Nu.Pe vornicul Ureche §i pe Miron Costin, publicai deja In Moldova

cu cincisprezece ani Inainte !D. Cretescu, profesor de istorie, n'a oiut nici macar atata, cedâncl

d-lui Ioanid lucrul ca inedit #1De aci dumnealui se deoeapta Inteo dimineata Cu portofoliul

ministerului de Culte i Instructiune Publica!Vom da vr'o doua trasuri din aceasta noua faza.Un cetatean din Ia0 daruind Statului un manuscript, d-1 Cretescu

se grabeTte a publica In Monitorul Oficial # urmkoarea recuncltinIA:

D-1 George Asachy oferind ministerului un manuscript intitulatao Istoria Moldovei s, alcatuit de Ludovig Gebhard, dupa planul lui Wil-

helm Gutri i a lui Ioan Graicum (?) i a alter havritali englesi; mini-sterul pe deoparte a regulat publicarea lui En &vista ietoricii a Archi-velar, iar pe de alta etc...

Un fost profesor de istorie 0 cap al Inva tamantului Iarii nu Oie25 ea celebrul Gebhardi, cunoscut ;colarilor, dupa nume, chiar din prima

clash' colegiala, nu este nici Roman, nici inedit, ci a publicati Geschichteder Moldau # la Leipzig In 1782 !...

Mai iata una 0 mai boacana.D-1 N. Crelulescu (land Muzeului o mumie egipteana, d. Crelesell

30 se apuca a o clefini In columnele ziarului oficial In urmatorul mod:

Una din momaile egimiene, cari mint dintre toate momaile, celemai vechi sfaramaturi de fiirice omeneoi ce se pot recunoaoe !! h.

14*

a *,

lo

a

15

0

.a

Page 215: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

216 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Ecce homo !Pentru ca imaginea d-lui Cretescu sa fie completa, mai lipse§te

numai doar discursul d-sale din Camera trecutti, cand apAra cu oelocinfa falstaffiana caricatura 5 Scranciobului * contra fraTilor noori

5 de peste CarpaIi, stabilind ca dogma respectul studintilor romanipentru steagul unguresc.

Tot atunci dumnealui insu§i i§i dote numele cel mai potrivit cumijloacele sale formale §i fundamentale: nu ministru, ci un 4 mAtura-tor * al invtgamitntului!

10 i 'n adevgr, gonirea cu cardul a sfirmanilor elevi de prin §coaleledin Ia§i §i din Bucure§ti i-ar merita pe deplin un monument cu aceastainscripliune lapidara in limba clasica:

ALEXANDRO CRETZESCOSCHOLARCHAE SCOPARIO

15 REI. LITERARIAE. RYDISSIMO.. ,

Ispravind prefa-ca, intra'm in materie.D. CreIescu gasea in instrucIiunea publica doua piedici principale,

care il popreau in sublima misiune a 5 maturatului*: principiul con-cursului §i institutiunea consiliului general.

20 Ambele au primit, in fine, zilele acestea, o lovitura de moarte.In privinca concursului, iata ce scriu d-nii I. Nicolescu §i Gr. Ram-

niceanu, doi juni dintre cei mai eminimi, doctori in medicina delafacultatea din Paris:

Abia iesi/i de pe báncile scoalei, credeam cfi concursul este judecfi-25 torul suprem al meritelor, efici el dispensti intrarea pe portila cea mica a

cutgrui omnipotinte al zilei, nu face pe omul independent a-si plecacapul si a face anticamerà, pentru a ob/inea un serviciu.

Credeam, repetam, cift prin concurs se indeed capacitatea, insidecemiune ! Eram inselaii, nu stiam nimic, n'aveam nici o idee de con-

30 cursuri, al cfiror rezultat se stie mai 'nainte de ziva destinatfi a se mdsuracapacitatea §i ali expune fiecare stiinIa.

Aveam dreptate a ignora aceste concursuri; cad suntem cu totulstriiini de modul cum s'aplicS si n'avurfim timpul a le cunoaste; astfizitried, când gustarfirn din acea cups amarg, ce ne fficu sfi vedem un ase-

85 menea concurs, nu putem face alt cleat a-I da publicittqii, ca astfel sfi4afle nefericiIii studenIi, ce ne vor succede; sh stie ce-i asteaptfi, sti nu-si

e

o

Page 216: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 217

mai faca iluzii frumoase, sa nu creada ca la noi ar exista numai realeconcursuri, ci si altele, precum este acesta, unic In felul srm:

Onorabilul minister al instrucciunii publice anunla prin MonitorulOficial, Inca de acum patru luni, un concurs pentru ocuparea definitiva

5 a catedrei de medicinfi poporarfi si medic al seminarului din capitalfi:ziva fixata era 15 Septembrie.

Ca unii ce credeam ca concursul e singura cale IegaIii, ne duserfim sinoi si ne inscriseram, fntreband daca exista o programa, cfici tot acestconcurs nu s'a iinut anul trecut, din called ca comisiunea examinatorie

10 n'a avut programa ; ni s'a zis:Nu este programs, ramfine la juriu.La 13 septembrie ne duseram la minister, spre a sti localul unde

se va -/inea concursul, cfici onorabilul minister nu binevoi a ne anuntaformal ; ni se spuse: la seminar, orele 12 din zi.

15 In fine, ziva luptei soseste, mergem la seminar, asteptam pada la1% ore, nimic nu se simte, nimic nu se vede, juriul asteptat nu vine,

Plecam mirali la minister, unde protestaram domnului director,care binevoi a pune rezolulia urmatoare: se recomandfi onorabiluluiconsiliu permanent spre a aviza S.

20 Nu ne mul/umiram cu atat, Intrebaram tot pe acel domn funclionarcare la 13 septembrie ne spusese localul seminarului s si d'asta data,cautând in arhiva, ne aratti di onorabila comisiune a fost invitata sfifacfi concursul la scoala de medicinfi, fara Insfi a-i indica la ce ore.

Plecam la scoala de medicina, al carei local este spitalul militar,25 unde ne spune: n'avem nici un anun% dela onorabilul minister.

Asti Imprejurare ne facu a presupune mai multe... 5.

Rezultatul a fost, a d-1 Dr. M. P. Trandafirescu s'a nurnit Peiconcurs.

Dumnealui poate A* fie cel mai bun si poate A fie cel mai rau:SO adevarul a ramas neconstatat.

D-1 Crqescu, in kc de mântuitorul criteriu al concursului, nu admitedeck numai propria sa apreciere individualà, pe care cunoscand-o dincele de mai sus, nimeni nu s'ar mira, daca maine sau poimiline un mem-bru al bandelor electorale ar fi decretat profesor de filosofie...

95 Credem lnsa ca aceasta nu se va intampla cad... se zice ca d.Cretescu ar avea de gand a desfiinta cu totul ins4i facultatea, consi-derand, pe semne, existenta (( literelor $ In Romania ca o insulta per-sonaltt.

o

a

41

o

Page 217: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

218 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Treand acum la Consiliul General de Instruc/iune Pub lied., noidam mai la vale, 4n 4 Revista Ziarelor*, sub titlul de o Chestiunea-Lahovary *1), un dosar Intreg, relativ la aceasa scabroas1 afaceremenita a deveni o cauzii celebrii*.

5 Intr'unul din numerii viitori, o Traian * va analiza cestiunea dinpunctul de vedere al legalia/ii, demonstrând atunci, f5s6 multfi greu-tate, o ecualiune perfectà intre cuno0h4ele juridice i acele istoriceale d-lui Crelescu.

Dalloz 0 Merlin ti Bunt tot atat de familiari, ca i Gebhardi, calo letopiselele ca i momaile egip/iene

Deocamdat4 rugam cu tot dinadinsul pe tori amicii noqtri a cetimai jos epistola d-lui Gregoriu Lahovary, porunca individualitàii Incestiune i judicioasele observa/iuni ale ziarului Românul *, pusetoate fa/4 'n fa/4 astfel Meat orice comentariu ar fi de prisos.

is D. Cre/escu voiqte cu orice pre/ o putere absolutO, nem4rginitfi,necondi/ionata 2).

Mai revedeli Inceputul revistei.

[CALATORIA DOMNITORULUI] 3)

Sterilitatea unor noutali in adevOr importante impinge vrând-nevrfind mai. toate ziarele române, and nu petrec certandu-se unele

20 cu altele, a se preocupa cu multd gravitate de cOlOtoria Mariei-Sale.0 Odisee Intreaga, pentru care lipsqte deocamdatO un Omer, de

nu va voi cumva sá-1 suplineasc4 autorul o Mirelui României *.Din Viena la Munic, din Munic la Baden, din Baden la Paris,

publicismul bucure0ean urmareqte pretutindeni pe Capul Statului cu25 aceea0 amoroasa solicitudine, cu care un curtean din zilele lui Lu-

dovic XIV, adec4 din epoca rAposatului e rEtat c'est moi*, Intreba

1) La paginile 243-244 se reproduce, din ziarul Ronanul, scrisoarea deschisaa lui Gr. I. Lahovari, membru al Consiliului general de Instructiune, catre Mi-nistrul Instructiunii Publice. [Ed,].

1) Acest violent articol al lui Hasdeu a fost considerat In unele cercuri poli-tice ca o razbunare personala. Vezi articolul din Presa (2 Octomvrie 1869), reprodusIn Traian (Nr.,64, p. 260) 9i publicat de noi la Note.

5) Traian, an. I, Nr. 63, P. 253, 2 Octomvrie 1869; revista politica.

4

04 *, 0

a

Page 218: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 219

de-a-randul pe tori valelii de curte, daca majestatea sa a dormit bine,clack' majestatea sa s'a sculat sanatos, daca majestatea sa a mancatcu gust...

Intr'un stat constitutional, precum ni se pare a fi al nostru, uncle5 Principe le este o 5 ficliune )), cetfitenii cei serio0 ar trebui sali bata

capul numai §i numai cu 5 realitatea )), concentrata in eorpul cel res-ponsabil al consilierilor Tronului.

Iata de ce noi ne-am ablinut 'Ana acum 0 ne vom abline 0 deaci inainte de a oferi lectorilor no§tri itinerariul Domnitorului, re-

to zervand 5 Adunarii Nncionale S. sarcina de a scoate la lumina pank0 lista bucatelor, consumate la diferitele conacuri de catre suita Ma-riei Sale.

Avem in aceasta privinIa cu atat mai mult drept, cu cat guvernulnostru crezuse de cuviinIa sa consilieze Capului Statului de a nu ca-

15 latori ca 4 Domn al Romanilor )); incat toate recepliunile regqti 0imperiale, cate 1-au intampinat in diversele capitale ale Europei, fieele de o suta de ori 0 mai stralucite, raman cu totul indiferente pentrunaliunea noastra.

.

5 Monitoruh) 0 numeroasele foi guvernamentale sa binevoiasca a20 ne da o singun 5. proba, ca Maria Sa a fost primit undeva oficial in

calitate de 5 ales al Romaniei o.Din contra, toate organele din strainatate, germane 0. franceze,

independente 0 oficioase, au repe/it, mai In unanimitate, a curIiledin Schoenbrunn, din Nymphenburg 0 din Tuillerii au avut in con-

25 sideraiiune curat 0 simplu pe 5 un principe din dinastia prusiana *.Din acest punct de vedere, lucrul poate sa bucure numai doara

pe d-1 Bismarck!Onorurile pentru regele Frideric-Wilhelm sunt prea departe de a

maguli pe Romani!30 Brandenburgul 0 Dacia n'au a face una cu alta, dupa expresiunea

strabunului Properliu:Cum Tiberi Nilo gratia nulla Pit !...Calatoria vice-regelui din Cair a fost mai onorifica pentru Egip-

tieni, operandu-se sub auspiciile sultanului, adica nu numai ale unui35 suveran legal, dar Inca de acela0 neam cu dan9ii: Turc 0 Turd!

Page 219: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

s

10

I IS

229 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Va sosi o zi In care guvernantii noori cei cu e vulturii ro0h safie chematri a da socoteala natiunii, pentruca au cutezat printeunconsiliu sacrileg a expune pe Capul Statului de'naintea strainilor,WA acea suprema ilustratiune, de care nu ne Indoim ca in00Maria Sa se mandreoe mai mult deck de orice alta in luzne: aureolade Roman !...

Rana atunci, in a0eptarea momentului de a striga cu tot nervulunui sincer devotament: e sa traiasca Domnul Roman Carol-voda! *noi vom semnala un nou simptom al restauratiunii feudalismului petarmii Dunarii 0 mai cu seama peste Milcov.

Mai deunazi publicaram o petitiune din Adjud contra grosolaneisalbaticii a 4 seniorului * Alecu Ba4, inchelbficit cu e seniorul * MarcusBronstein.

Pe langa boier 0 jidan, se mai adauga astazi un e senior * cu cruceaIn mana, pentru ca astfel tabloul evului-mediu sa se completeze pedeplin prin figura unui e abate *.

Iata ce scrie e Curierul din Ia0 * din 28 Septemvrie:

(Calugarii inchi0) in numar de 5, dela manfistirea Neamv si anume:Irmonahu Ioan, Doroftei Gheorghiu, Pafnutie Irimescu, Visarion Filimon,

20 Gurie Filip, s'au gash Inchisi la Mitropolie. Eri s'a dus Judecatorul deinstructie Livescu acolo, a incheiat Proces-Verbal si in urma i-a eli-beret. In numarul viitor vom arata cauza... D.

Oricare ar fi cauza, faptul este ca parintele Calinic Miclescu joacape xnalurile Bahluiului rolul unui (I incuisitor 0 in toata puterea cu-

25 vantului!In Adjud e iOicul * 0 e chitia s sparg casele cetatenilor, in Ia0

4 potcapul * ii baga in temnita: situatiunea e admirabila!Ar trebui A reinvie Walter Scott spre a cara din patria ciocoita,

jidovita 0 calugarita a lui Stefan cel Mare, un card de materialuriSO pentru un roman din timpii cruciatelor !

Page 220: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 221

[DREPTUL DE A BATE MONEDA]

In numarul trecut al lui Traian corespondentul nostru pari-sian, ale carui informaliuni, luate totdeauna din cercurile cele maicompetente, nu s'au desminlit pana acum o singura data, a zisIntre altele:

5 4 Se asigura, ea scopul principal al caliitoriei Domnitorului nostruar fi de a obcine permisiunea Europei pentru crearea unei decoraliuni

române.Mate ne mai lipsea!Felicitam pe dd. mini§tri.

to Ce ruOne ! Ce batjocural...

IndependinIa Belgica din 9 Octomvrie confirmacompleteaza relaliunea corespondentului nostru parisian in urmli-torul mod:

Principele Carol voqte sa profite de vizitele sale la eur/ile din15 Viena, Berlin, Paris §i London, spre a termina dour' afaceri, cu cari de

mult se preocupii diploma/ia.Una prive§te baterea rnonetei na-tionale.Sublime Poarta nu se opune In principiu, dar nu admite efigia Prin-

cipelui.20 Cealalta afacere se refer% la o decoratiune roman&

Turcia iara0 n'o combate In fond, Insa pretinde rezerva dreptulde aprobare prealabila pentru fiecare nou cavaler...

Iatà dar inaltele griji ale Mariei Sale Domnitorului, pentru cariconsilierii Tronului au solicitat §i au primit incuviinlarea tacita a

25 Parlamentului Roman de a rasa pe Capul Statului sa plece In strainatate.Dreptul de a bate moneta, de care noi ne-am bucurat totde-auna

In urma capitulqiunilor cu Turcia, chiar in epocele cele mai nefasteale istoriei noastre nalionale, fara nicio protestare din partea padi-§ahului, devine astazi, pentru guvernul lui Carol-voda, un trist

90 object de cerptorie, rugand cu umilint sa ni se dea de pomana ceeace n'am pierdut niciodata

1) Traian, an. I, Nr. 65, p. 261, 7 Octomvrie 1869; prima parte din revista

),

e

e.

Ji

e.

Page 221: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

222 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Tratatele noastre originale cu puterea suzerana Bunt din 1460 qi1512: totu0 Domnii Moldovei 0 ai Munteniei, posteriori lui Vladislav§i. lui I3ogdan, nu s'au sfiit un singur moment de a uza, cu deplina-tate 0 frtra niciun control, de prerogativa monetara a autonomiei.

5 Avem bani munteni dela Vlad Tepg, Mircea Ciobanul, Mihai celViteaz, Simion Movila, Constantin Brancoveanu...

Avem bath moldoveni dela Alexandru Lapupeanu, Iacob Basilic,Ioan cel Cumplit...

Toate acestea nu le §tiu numai doara istoricii prusieni, pe cari s'au10 deprins a-i consulta mereu §i. exclusiv guvernantii no§tri.

Suntem oare mai pe jos astazi sub Maria Sa Carol I?Ciudat !...

apoi dreptul de a bate moneta, ca 9i acel de a crea o decoratiuneromfina, este prevazut In modul cel mai precis chiar in charta noastra

15 constitirtionala.Ian alineatele 12 §i 13 din articolul 93:

o Domnul va conferi decoraIiunea romana conform unei anume legi.Domnul are dreptul a bate moneta, conform unei legi speciale... b.

Constitutiunea noastra este ea oare sau nu este recunoscuta de20 catre toate puterile Europei, incepand dela Poarta Otomana?

Daca este, apoi cum dar sa mai solicitam din nou pe vreuna dinele asupra monetei §i decoratiunii, cuprinse ambele foarte clar in pactulnostru fundamental, Intocmai ca §i. principiul monarhic?

Nu curnva Constitutiunea nu mai exista?25 Dar atunci cum merge cu dinastia, care se bazeaza la noi deabia

pe un capitol de acolo?Logica este riguroasa ...

i

Page 222: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 223

[4 TRAIAN # E DINASTIC] 1)

Ni se spune, cu sigurantfi, ca politia ar fi factind o eolectie de uneledin numerile noastre, pe care nemicii libertfitilor publice, ai con-stitutiunii vi dinastiei le-ar interpreta in sens antidinastic.

0 noel infamie; o noua perfidie!5 Ne e mil& de aceste ultime spasmuri ale agoniei unui minister

care, daca a ajuns a crede cii 10 va mai prelungi zilele cu manoperede-acestea ponosite, apoi poate sa-vi cfinte singur 0 de pe acum aUluia.

Drept raspuns la toate tripotarile acestea, ziarul 4 Traian* se cradedator a incepe, vi mai cu vigoare, gi mai cu Incredere, prevazut cu

to mult mai mari mijloace, cel de al doilea semestru al existentei sale,prin repetirea acelei solemne declaratiuni, pe care a facut-o de atfiteaori, cli: nu ne vom abate un singur moment nici In viitor, dela sta-tutele noastre fundamentale, In fruntea cfirora, Intre altele, se afltiurmatorul articol:

15 4 Vom sustine regimul Constitutional cu 4 Dinastia actual-a*, ur-inarind sincera lui aplicare la noi vi vom combate din toate puncteleorice tendinte spre guvernul personal*.

Acuma, in fata acestor principii proclamate de fondatorii ziarului4 Traian* vi afirmate continuu, prin fapte, vase luni Intregi, liber

so este ministerul sa alerge, dupa obiceiul sau, la orice calomnii, la micedenigrari, la mice izbiri, pe care le crede capabile de a-i da atotpu-ternicia, absolutismul, dictatura. Noi, constanti pe calea ce am apucat,vtiind ca libertatea e mai veche deceit despotismul; vtiind bine c'fisoarta lui 2 Mai vi 3 August o vor avea toti minivtrii ce se vor Incerca

25 a face un nou 2 Mai, un alt 3 August ; vtiind de unde a plecat vi undetintegte sfi mearga ministerul de astazi, il vom intreba numai atelt:

Oez allez vous, monsieur l'abbdPVous allez vous casser le nez. . .

*i aceasta va fi cu atfit mai sigur, cu cfit trebue sali fi pierdutso vi ultimul grAunte de rationament, un minister carele se pregfitevte

9 Traian, an. I, Nr. 70, p. 281, 18 Octomvrie 1869; prima parte a revisteipolitica.

Page 223: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

224 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

a propune unui Domnitor Constitutional, masuri de supresiune a li-beratilor publice, tocmai dupa o calfitorie intreprinsfi in scopuri fo-lositoare tfirii i promitfitoare de noui Imbunfitatiri ! Ce fel! a doua zidupá un act atfit de solemn, pfina si in vieata celui mai umilit cettt-'Van, maritagiul, credeti a vä impune Domnitorului, credeti a vfiface necesari prin chimere, prin inventiuni nedemne, prin propuneride suprimfiri de libertfiti, care ordinariamente, tocmai in asemeneaocaziuni mari, se Intind si se amelioreazfi si mai mult?

Oare propunerile cu care va pregfitiO a iesi Inaintea Domnitorului,10 si care nu mai sunt un mister pentru nimeni, nu sunt o adevaratfil

insult& pentru capul Statului? Primi-va el, a introduce pentru primaoarA, in noua sa Patrie, pe juna sa Doama ; precum ar introduce-oun cuceritor, un Suvarof, un Atyla, un Joltuchin, un Tamerlan, sau

o va aduce ca un adev5rat Carol I, Domn Constitutional al Ro-15 nafiniei, dupa cum este si va fi, Med voia voastra, fii siguri ?

Oare aceste liberticide propuneri, nu vor seri, inainte de toate,pe fruntile voastre: t Ecce Immo *?

Dintre Tarn si voi, cari deserviti dinastia, cari con spirati in contra li-bertatilor tarii, a dreptului, a moralei, a cuviintei, cine este anti dinastic ?

20 Si, oare propunerile ce redactat deja, o stim, nu le-a con-clamnat lumea i presa europeanfi de mai Inainte? In Monitorul vostruv'ati scris, voi singuri, nu mai departe dealt la 15 Octomvrie, dupa.

Memorial diplomatique aceastfi sentintä :

Democratia este chemati a deveni baza fundamentalfi a Statului25 modern, stabilind o string solidaritate Intre suveran i poporul sfiu...

Astfizi principii cari inteleg adevfiratul spirit al epocei trfiesc din vieatanatiunei, pentru care se aplich cu stfiruinifi a studia trebuintele si dorintelenatiunei spre a le putea in urmii satisface prin reforme salutarii. De acirezultà desele voiaje ale capetelor Incoronate, spre a se informa despre

SO progresele realizate In celelalte State si mai cu seamfi In acelea care ocupfikcul cel mai insemnat pe scara Voiajele principior auavantaje necontestabile. Prin schimbarea reciprocfi de vederi, ce Inles-nese voiajele Intre monarcbi, favoriziaa intelegerea kr :AU de doritä

ajutoreazfi desvoltarea progresului, gratiei nobilei rivalitfiti ce-i 13'6'-35 muleazi, ca sfi mentinfi guvernele lor la nivelul Statelor celor mai civi-

lizate*.

5

ca

le-ati

4 5

.

gi

Page 224: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 225

Iata ce a facut principele in strainfitate. bra ideile in cari, de bunaseama, s'a alit el. De sigur, in libera Svitera tii Belgia, in constitutio-nala Italie, in Francia, intratd, deja, pe noua cale a democraIiei, alibertalii, a egalitaIii, a guvernului reprezentativ in tom& puterea cu-

s vântului, ideile sale constitulionale vor fi prins radacini adanci. Candpe malurile Senei, ca pretutindeni, libertatea ia un nou sbor, and unNapoleon III, descentralizeaza 0 cedeaza poporului, ceea ce poporulR §tie * a ceara 0 conserve, fici siguri, a Domnul Romanilor,0 numai* de va voi 0 sa taiasa din vieqa nqiunii*, dupa consiliile

10 Ce i le da 6 Le Memorial diplomatique *, va aspunde la toate pro-punerile voastre, cu adevArat 0 antidinastice*, prin un formal:

Non possumus...

PENTRU D. COGALNICEANU1)... Astenersi dall'infastidire la su-

detta regia bandit, e coadiuvarla anzi!De Merode.

II y avait dans les salons des secrets dewort qui épouvanteraient les bagnes ..

Ch. NodierHis arnicis sociisque confisus Ceti-

lina ...Salfustius..

Vandalismul ageircilor guvernamentali din districtul Arge§, daaeste exacta naraIiunea ziarului 0 Romanul*, a putut convinge pe mi-

ls cine ca nemuritoarele bande din timpul alegerilor parlamentare 0municipale, departe de a fi curat 0 simplu 0 electorate*, precum lenume0e in genere naivitatea publia, au devenit la noi un fel de insti-tuOune permanenta, care f0 schimba caracterul dup5 trebuinca:and civila sau militara, and administrativa sau juridia, and urban&

ao sau rurala.Obiectul fiind dara la ordinea zilei in toat5 puterea cuvântului,

ii vom sacrifica un mic studiu.

1) Traian, an. I, Nr. 73, p. 294, 25 Octomvrie 1869.

Page 225: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

226 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Foaia torinestt 0 Gazetta del Popo lo # a divulgat mai deunAzi undocument papal din 1865, care nu va putea BA nu displaca d-lui Coed-niceanu, rApindu-i aureola inven-ciunii bandelor.

Actul se prezinth sub forma unei cerculttri, emanate dela faimosul5 Merode, ministrul de Resbel al SfAntului PArinte.

lath-1 inteo traducere literalfi:

DesplirkinuIntul Armelor.Cabihetul particular al rninistrului.

tOrdine foarte secret&10 Roma, 18 August 1865

In urma diferitelor raporturi ajunse la acest desplixtamAnt, sub-< scrisul ministru s'a 2n9tiiniat cum-cii banda, in fruntea careia se aflii

Domenico Fuoco, este organizatii pentru legitima apilrare a M. S. Regeluiambelor Sicilii. Prin urmare, in loc de a fi confundatti cu adunfituri

15 de filatori de rele, banda regalii a zisului ctipitan nu numai nu trebuesupfiratfi, dar inch autoritiilite de pe teritoriul Sf Antului Scaun suntdatoare s'o ajute in toate modurile.

Ministrul: De Merode *.

Cine oare la noi n'ar avea suprema tentaIiune de a atribui d-luizo Cogálniceanu, atAt de fecund in cerculttri, aceastA precioasä poruncA

f oarte secretA # despre zisul cApitan?RugAm in parantezA pe lectorii no§tri a nu crede, cum a 0 zisul i.

ar fi ad vr'o aluzie la d. Zisu, vigurosul prefect dela Pite§ti: mai intAide toate, este o mare diferenth de ortografie.

25 Ala dar, ministrul de Resbel al lui Piu IX a prevenit cu patru aniisbAnzile ministrului de Interne al MAriei Sale Carol I, recomandAndadministraIiunii papale a proteja pe to-ti vagabonzii cari ar voi sA-Biexercite meseria sub egida fostului despot neapolitan.

SA mAngAiem instt pe d. CogAlniceanu pe acest tArAm de rivalitateso cu d. Merode.

RomAnul, ca 0 Italianul, au avut ni0e predecesori cu mult maivechi in Francia.

Drept probA, citi/i Istoria Revolutiunii, schiiatA de mAiestrelepene a trei dintre cei mai mari autori ai lumii moderne: Thiers, Michelet

35 $1 Nodier.

t

t

1

I

Page 226: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLIT10E 227

Intre 1789-1815 reacciunea aristocratica, aga numita Termido-riana pitulata sub auspiciile Burbonilor, formase in uncle provinciiale Franciei o mulIime de bande, care 10 dedeau ele insegi sonorul epi-tet de o Companii ale Soarelui sau chiar de 4 oamenii lui Crist *, avand

5anume speciala misiune de a gterge prin foc i sabie de pe fala paman-tului tot ce era mai democratic.

Coconafii se puneau In capul acelor bande, platind cu bani, cu vin,cu prada i cu desfrau o monstruoasa colecliune zoologica de pupa-

scapaTi in trecut din fundul temni%ei, sau predestinali a intra10 acolo mai curand sau mai tarziu in viitor.

Autoritalile le susiineau totdeauna pe sub ulna gi cfiteodata pe faca.Precum ministrul papal 10 justifica bandele prin legitima

ap fir ar e a regelui Bomba, tot aga un C Truphame # sau un Tre-staillon b din Franta de pe la 1814 zicea cu mandrie: o ajut tronul*,

15 degi nimeni nu lucra in realitate cu mai multa energie a discreditagi a ucide monarchia.

Despre d. Cogalniceanu noi nu vorbim.Precum vedeTi, ministrul de Resbel al parintelui Ganganelli

ministrul de Interne al României, departe de a inventa praful de20 pupa, nu aveau decât a recompune paginile cele mai manjite din

cronica reacciunii aristocratice din Franta.Dar lucrul sa fie oare atat de modern?Galia, Dacia gi Latiul n'au conservat cumva vr'o tradiliune toc-

mai- din epoca strabuna a Romei primitive ?..23 De ate ori ne gandim la d. Cogalniceanu, nu gtim pentru ce demo-

nul istoriei ne aduce pe data aminte de un vechi patrician oarecare dinanalele Urbii Eterne.

Iata capitolul XVI din o CongiuraIiunea lui Catilina dupa cumo descrie vorbarqul Sallustiu:

30 Dintg el atragea la sine prin am'agire pe mai multi juni, pe carise apuca apoi cu tot dinadinsul a-i corupe.

Ii deprindea cu miirturia mincinoasfi, cu frauda, cu dispretul buneicredinte, cu indrasnealti in dorinta de a ajunge.

Când ei nu mai aveau nici onoare, nici pudoare, Catilina le poruncia35 ni§te crime din ce in ce mai mari.

t

t

*,

a,

9i

Page 227: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

228 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

4 Daca-i lipsea eumva vr'o cane' de a face rau, el punea pe adeptiisai a prada si a mkelari fail nici un motiv pe inoeenti ca si pe inamici,numai pentru ea inima si bratul lor sa nu se trandaveasea prin repaos.

Catilina isi dobandi astfel cu atat mai multi amid si soli in care5 4 sa se poata inerede, cu cat mai mare era sarada in toatii wa.,.. k

Ne oprim.Credem a fi aruncat o vie mei de lumin a. asupra naturii intime

a bandelor, inaugurate la noi sub administraIiunea actualfi.Dela Catilina 'Ana la d. Cogalniceanu, un pas.

10 Contra cui insa va fi conjurand dumnealui?Cestiune !..Am cereetat Romania, Italia, Francia si Roma antica.Cel pulin d. Cogalniceanu nu poate sfi nu ne multumeasci de a-I

smulge pentru un moment din pacatoasa sfera nemleasca a vulturilor15 rosii, preumblandu-1 cu profusiune in timp si in spatiu prin toati

lumea latina...

[BILANTUL GUVERNARH D-LUI COGALNICEANU] 1)

Sgomotul despre retragerea ministerului actual de indata dupaintoareerea Mariei Sale Domnitorului, circuland din ce in ce mai mult,credem a fi momentul eel mai oportun spre a ne aduce aminte in aju-

20 nul desparprii toate ferieirile cu care inzestrase Tara dd. Cogalniceanusi Demetriu Ghica in seurtul interval de un an de zile.

Se numesc ea agenci diplomatici ai României la Paris si Constan-tinopole naseocitorii faimoaselor calomnii despre bande bulgare, arse-naluri, tratate cu Nordul, etc.

25 Un sas se trimite a ne reprezenta la Viena!Ofilerii cei mai distinsi se scot unul cite unul din armati, inlocuin-

du-se prin tot felul de rugini regulamentare, calcandu-se in picio0ein cele mai multe cazuri litera si spiritul legii pozitive, precum a fostcu raposatul Macedonski.

1) Trojan, an. I, Nr. 78, p. 313-314, 6 Noemvrie 1869; revista politica.

e

Page 228: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 229

0 Camera se disolva dupa porunca lui lieust, anuntata cu o lunainainte prin toate foile oficioase din imperiul habsburgic.

Tot astfel se urmeaza cu Senatul, caruia mai pe d'asupra i se aruncain fata cu generozitate epitetul de 4 imoral i!

5 Alegerile parlamentare se opereaza cu ostentatiune de atm instru-mentele directe ale guvernului puse pe fata in capul unor bande depupariaqi.

Presiuni, Mfg, persecutiuni, amenintari, coruptiuni nepomenite,iar drept rezultat o represintatiune nationala Ianov-Nedelcovici!

Tot tip se petrecu dupa tipic alegerile municipale din tara intreaga,a caror expresiune cea mai perfect& se concentreaza in d. Petre Gra-d4teanu!

In magistratura, fn profesura, in administratiune, in toate ramurileserviciului public, destituirile devin atat de numeroase in columnele

15 .2 Monitorului Oficial *!Numirile cele mai scandaloase, a lui popa-Tache bunaoara, nici

nu se anunta macar prin foaia guvernamentala.Furandu-se din Ia§i caseta Domnitorului in locuinta d-lui Cogal-

niceanu, guvernul se grabqte a justifica furtul prin motiv de e Ole-20 natiune mentala *, fara nicio constatare medical& prealabila!!

Dar Evreii se tramit oficialmente peste Milcov cu dreptul de acerceta nemultumirea poporatiunii romane contra Israelitilor, trecanddin comuna in comun& §i. smulgand dela locuitori prin fort& §i. prinamagire atestate favorabile pentru lepra iudaica, pe baza ordinii d-lui

25 Cogalniceanu.Pe calla judele de instructiune dispune la noi de onoare, de liber-

tate, de vieata cetateanului roman, d. Basiliu Boerescu numqte inaceasta calitate la Bac-du pe un Neamt neimpamantenit, oarecareKeminger !

30 In Senat guvernul apara cu energie elementul aristocratic inbiserica 0 sanlitatea episcopilor necanonici, iar in Camerapropune cu staruinta tergerea din armele prii a tot ce amin-teqte Transilvania, pentru ca nu cumva sa se supere d. An-drassy, inlocuind aceste sacre suveniri nationale prin nipte fide,

s5 chinade teutonice.

15

Page 229: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

230 SCRIERI L1TERARE, MORALE I POL1TICE

Din cauza unui chprar prasian se goneOe din armath ofiterul shucel mai savant, reprimindu-se apoi atm zichnd pe fur* In urma uneiextreme agitatiuni generale din partea opiniunii publice.

In Camera d. Coghlniceanu nu se sfiqte a propune resolvarea che-5 stiunii israelite in intelesul Imphmântenirii, iritând i desgustind 'Ana

pe cei croiti din bate prefectoralh.Teti func-tionarii de prin diferitele ministere, cari au avut neferi-

cirea de a se naoe In Romfinia de peste Carpeti, sunt alungali cu gra-made din serviciu, mhturându-se totdeodath de prin 9co1i

to caH cutezarh a arde sacrilege caricaturh contra Transilvaniei.Ziarul de cash al d-lui Coghlniceanu propagh zizania separatismu-

lui, numhrAnd cu abilitate In paralel pe to-ti Moldovenii i pe totiMuntenii din capitalfi.

Administratiunea uzurph atribu-tiunile ministerului public,sferând pe cei osanditi dintr'un loc Intr'altul, cu o agravare Invede-rath a penalith-tii, /neat membrii cei mai distil* ai parchetului dinBucureoi protest& 0 se demit In corpore.

Printr'o lege, venith din initiative guvernului, Prutul se dárueOeAustriacilor i Muscalilor!

20 Se primeoe Mat nicio nevoie propunerea d-lor Beust i Andrassyde a se rectifica hotarele României din partea Transilvaniei 0 a Buco-vinei, recunoscandu-se astfel implicitamente legitimitatea stapâniriiactuale a acestor nenorocite thripare, rupte hoteOe din corpul Daciei!

Cele douà concesiuni evreeoi Strusberg i Offenheim obtin dela25 Parlament, duph sthruin-ta ministrului, fel de fel de hathruri In dauna

fiscului, afarh de chteva sute de mii de franci, arunceti de pomanfijidanilor dela Banca Herz!

Se inventeezfi bufonul complot Popovici!Ooirea romfinh se clistruge In faimosul laghr dela Furceni, unde-i

so lipsea pânä 0 al* unde pentru construirea baracelor se nimici unadin cele mai frumoase phduri ale Statului, unde se cheltuira In deprtmilioane, unde se fAcurh nioe marpri absurde de mai multe leghefara repaus pe cea mai mare ar0-th a verii, 9i unde nu s'a putut com-bine In curs de mai multe luni o singurã revista generalh, duph pro-pria recunoaoere a iiiposatului Macedonski!

gi

studin/ii,

o

*

tran-15

ss

e

Page 230: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 231

Pentru devergondagiul unui prefect, stinclardul hii Stefan 0 al luiMihai se pleac4 la Galqi de 'naintea pavilionului austro-maghiar.

Agenlii direqi ai guvernului aspfindese 0 patroneaza ideia de a seridica in Bucure9ti o statua in onoarea unui Svab!

5 0 catan4 austriaa funcIioneaza la ministerul de Final' le.Un Neamt insultà la Giurgiu, in modul cel mai grosolan, toate

institutiunile Iarii, In faTa unei autoriaTi constituite, 0 guvernul tace.Pentru toate aeestea 0 altele mai oculte, piepturile d-lor minifftri

se Incarch cu decoraVuni germane.to Turcia negtmdu-ne dreptul de moneta. 0 de representaVune diplo-

matica, in loc de a raspunde cu energie pe baza capitualliunilor, guver-nanlii no§tri recurg la temenele.

Drept recuno0inVa din partea Por Pi Otomane, li se acordâ deco-raIiuni turce0i peste cele nemle0i !

10 Ungurii inca1c4 cu insolinVa hotarele Orli, cfind la Cheia, cfind laBrusturoasa sau pe aiuri 0 ministerul nu cuteaza a sc oate un Iipätde protestatiune.

Consulul cesaro-crgesc insulta pe d. Cogillniceanu pentru a§a numi-tul Regulament Maritim 0 d. Beust decked, drept repara-ciune, eft bine

20 a fâcut consulul cesaro-caesc!Intr'un singur ora§el, numit Falticeni, inteo singurä, lunä, August

1869, se deschid treizeci de ctirciumi evree0i, dupà autorizalia mini-sterului de Interne!

Consilienii tronului recomanda MAniei Sale Domnitorului o WA-25 tonie oficialà in Rusia 0 incognito In Occidinte, ba Ina II opresc de a

vizita in cale-i strabuna Italie!In Giurgiu, a§a zieind la u§a Capitalei, necum In ni0e locuri mai

departate, cencenii sunt aresta/i qi batjocorili, simplu numai pentruaIndeitznesc a zice cii ministerul actual nu le insuflä incredere.

SO La Slatina 32 alegAtori sunt târiti la judecata, sub pretext a ar ficalomniat purtarea cea constitulionala a prefectului!

D. Cogalniceanu expune oficialmente planul de a colonize gurileDun'arii cu vagabonzi din Palestina.

In Agiud un Evreu 0 un boier, coalizaTi ca totdeauna, sparg domi-35 ciliile or4enilor, 0 guvernul se face a nu ptie nimic.

15

Page 231: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

232 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC&

Pe and perceptorii amarfisc zilele contribuabililor, d, ministru deInterne, in calitate de arandq al uneia din cele mai m'anoase mo9iiale Statului, reline in punga peste 9.000 de napoleoni, datori%i fisculuide o mullime de ani.

5 Armata romana se preface in salahori la dispoz4iunea Evreilord-lui Strussberg.

Gesuitismul se propaga faliq in Romania de peste Milcov, rivali-zand In repeziciune pe tararnul instructiunii publice cu progresuleconomic al judaismului.

10 Mitropolitul din Jai asvarle pe membrii clerului in beciuri 911ministerul zambqte.

Presa denunla existenta unui memorand, prin care guvernuldesvolta necesitatea dictaturii i Monitorul Oficial # o afirma printacere.

15 Magistratura de prin judele devine un simplu instrument pasivin manile catorva asociati din dinastia d-lui Basiliu Boerescu.

Austria secuestreaza mo§iile Statului Roman din Bucovina,d-1 A. G. Golescu o prive9te cu toatä impasibilitatea unui fatalismoriental.

so Intr'un toast oficial unul din mini§trii romani insulta intr'o adu-nare german& moralitatea femeii romane.

Unica §coala nalionala din districtul Bolgrad se metamorfozeazsub auspiciile guvernului inteun institut bulgar.

Apoi arestul d-lui Gregoriu Eliad!25 Apoi chestiunea-Lahovari!

Apoi scandalul loteriei municipale!Apoi monstruozitaTile dela Mac'ai!Apoi... am obosit.

a

si

Page 232: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 23g

[CUZA VODA 1 DOMNITORUL CAROL] 1)

Promise/Inn a reproduce _Mesagiul Princiar fala in fa-ca cu aceladin 1.864, pe langa care daca s'ar mai adauga portretul d-lui Coed-niceanu, am avea la un loc o familie intreaga: tata 0 copii.

Extrema lungime a ambelor documente, cari se aseamana de mi-5 nune pana 0 prin aceasta condiliune de forma, ne impiedeca a realiza

promisiunea.Ne vom margini dar a semnala punctele cele mai batatoare la ochi.Unica diferen0 esen-pala consista in aceea, ca vodfi-Cuza 10 in-

cepea discursul: e cu o dreapta mandrie de Domn 0 de Roman*.10 Cuvantul 4 Roman* nu mai figureaza de astadata.

Toate celelalte deosebiri sunt mai mult sau mai pulin secundare, pecand analogiile, din contra, ne uimesc la tot pasul prin extrema kr greutate.

Mesagiul actual zice la sfar0t:o SA InlfiturAm luptele de partid... *.

15 Mesagiul din 1864 zicea la Inceput:

4 In ce stare de peire luptele de partid 0 visurile unor ambi/io0adusesera sara! ».

Unul la sfar0t, celalalt la inceput, o simpla transpunere de ran-duri, dar fondul este acela0!

20 Mesagiul actual, vorbind despre calatoria Mariel Sale la Rin, zice:o Onorurile ce am primit dela Suverani, ale cAror milli am vizitat,

o se rfisfrAng asupra naliunii romAne $.

Mesagiul din 1864 vorbind despre calatoria lui voda-Cuza la Con-stantinopole, zicea:

25 s Onoarele, date Domnului Romfiniei, sunt onoare date insuqi Ro-0 mAniei 0.

Atunci s onoare *, astAzi s onor *, lucru dubios In ambele cazuri,lath toatA diferenIa!

Apoi lasand la o parte pasajele despre descentralizare, despre90 biserica, despre instrucliunea publick despre cai ferate 0 cosele, pan&

1) Traian, an. I, Nr. 83, p. 333-334, 20 Noemvrie 1869; revista politick.

Page 233: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

234 SCRIERI LITERARE, MORALE £31 POLITICE

0 despre portul dela Marea-Neagrâ, toate asemAnandu-se ca ni*tefrali gemeni in ambele Discursuri, sa treceam de-a-dreptul la armata.

Mesagiul actual zice:Pentru ca armata permanentä sti serve bine de 9coala ostii§easca

5 in toate ramurile 0iincei militare prin care sti treacA toIi tinerii romani,in anul acesta i s'a dat ocaziune a cunowe 0 serviciul de campanie,prin manevrarea in corpuri rnai numeroase. Formarea taberei dela Fur-ceni, in timpul cfireia am fost mandru de a fi insurni in capul armatei,a produs rezultatele cele mai satisfacatoare, atilt in privinla spiritului

lo de corp cat 0 in priviaca instrucIiunei, prin manevre sistematice ; cuaceastä ocaziune armata romang, atat de devotatd dinastiei, s'a aratat cifteste la Infillimea misiunei sale *.

In revista trecutUt noi am demonstrat deja supreme necuviinIfidin partea ministerului de a accentua u atata devotament dinastic *

is al armatei, ca 0. cand lucrul n'ar fi destul de sigur 0 ffirä aceasta in-tempestivä afirmare.

Mesagiul din 1864 zicea:Armata noastra a primit o nouti lege de recrutare 0 de organiza/iune,

in vedere de a cruIa resursele noastre bugetare, 0 totodati de a spori20 mijloacele noastre de apOrare. Mai multe stabilimente militare s'au

infiiniat 0 in curand .cara va fi inzestratä cu acelea ce-i mai lipsesc.$i vorbind aicea de armatii, nu pot decdt a o felicita pentru spiritul sdude ordine fi pentru devotamentul cdtre lard fi cdtre tron, de care purureaf i in toate ocasiunile mi-a dat puternice dovezi It.

25 Ni s'ar putea rOspunde, negre0t, ca asemOnarea intre ambele dis-cursuri nu este perfectà, pe cat timp noi mai avem Inca libertateapresei, sugrumata prin regimele Statutului.

Astazi bandele electorale ne bat, 0 noi scrim.Astazi d-1 Alexandru Zisu ne tortureaza, 0 noi scrim.

30 AstOzi d-1 Boerescu utilizeaza justitia Inteun inleles patriarhal,0 noi scrim.

AstAzi d-1 CogOlniceanu reinfiinTeaza pedeapsa cu moarte, 0noi scrim.

Astazi municipalitatea ne despoaie printr'o monstruoasa loterie,35 0 noi scrim.

Astäzi Ungurii ne calcfi hotarele, 0 noi scrim.Astazi Austriacii ne insultri, 0 noi scrim...

a

Page 234: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 235

In fine, dacn este ceva, care a scapat Oat acum pe guvernul no-stru, este anume aceasth latitudine, Mutt& noun deocamdatfi de aseri, IAA ca sfi ne asculte.

Un om, care nu se impiedia in limbn, Ii revars5 focul In vorbn5 0 se lini0eoe ; un gAngav sau un mut, ctind se simte in meputinin

de rnzbuna prin cuvinte, se aprinde i apucin mnciuca.Aa sunt11 Februarie nu se Intimpla, daca d-1 CognIniceanu nu punea de

mai 'nainte cu brutalitate un calu§ in gura10 Se zice cà dumnealui ar dori, eu orice prel, s'o mai fac i astazi...

In adevfir, ziarul RomAnul *, in revista-i de Miercuri, ne asigurn,a ministrul de Interne al MAriei Sale Carol I din 1869 nu face alt-ceva deck ceea ce fAcea Ministrul de Interne al Máriei Sale Alexandruloan I din 1864.

15 Bungoarà:o A ! Ai criticat modal prin care se numeau deputaIii sub regimul

statutului? Ei bine, vor fi tot astfel numici sub regimul Constitu/iuniidela 30 Iunie, plus berm bandelor de ex-pu*ciiria0 jandarmilor de-

20 t A ! criticat imprumutul Zarif de sub VodA-Cuza ? Ei bine, yetiavea sub principele Carol imprumutul-loterie al comunei capitalei.

A ! criticat concesiunea Godillot de sub VodA Cuza ? Ei bine, yetiavea sub principele Carol invoirea comunei In afacerea Godillot, ceeste mai boacruin cleat concesiunea.

25 A ! criticat administra-ciunea financiarii de sub Vodii-Cuza ?Ei bine, veTi avea asemenea risipe i jafuri in toati tara, i Statul vaphiti deja dela inceput dobanzi de 12 la sutri.

A ! Ai strigat cä nu s'acordii dreptul de 'ntrunire? Ei bine,avea acum, dar vor veni bandele i vA vor bate 0 politAiul vi va da

o dark precum s'a fAeut la TArgovilte.t A ! Ai strigat contra justiciei lipsei de libertate ? Ei bine, yeti

avea acum libertatea, dar vä vor bate ex-purtiriasii chiar pe pioelecapitalei i to.vi cei vor fi inchi0 i daci in judecati.

! strigat c sub domnia lui VodA-Cuza s'acuzau oameni de35 comploturi, s'arestau Vapoi o amnistie spnla pe miniorii de filed de legile

kr ; ei bine ve/i avea sub principele Carol un nAmol d'asemeneadin care .vom scApa tot prin amnistie.

I A ! strigat contra complotului Bontili; avea scum complotulPopovici, ce va fi i mai ridicol.

natiunile.

Orli.

t}'aghizati.

Ati

11 yeti

s'a

bAtutiAti

fArAdelegi,

Ati veti

a-pi

s

Aft

Ap

Page 235: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

236 SCR1ERI L1TERARE, MORALE I POLITICE

A ! A/i strigat ci se protejau culpabilii; ve/i avea acum ucidereadela Cuca-MAcii, ve/i avea recunoacteri oficiale ci crima s'a comis tnziva and prefectul era acolo i prefectul nu va [fi] dat in judecatfi, fiindanu gAsegte cu cale ministrul

5 A! AO itrigat a sub Cuza gi Statutul se /ineau oamenicontra prescrierilor legii. Ve/i avea acum sub Constitu/iune gi sub prin..cipele Carol, prizonieri trimigi In contra ]egii la Dobrova/ gi la BucovAt;yeti avea protestarea a gase procurori in favoarea legii vedea cinumai voinis ministerului are putere gi c. rezultatul este moartea celui

10 Inchis prin violarea legii.o A! AO strigat pentru a compromite pe Vodii-Cuza: Osoiul!...

Ei bine! Vom compromite gi noi pe principele Carol... D.

Oricum sA fie, deocamdath Tara este foarte fericitä, dupa cum neasigurfi Mesagiul Princiar.

15 Nu trebue sâ credem insfi ca ea n'a fost ci mai ambitoare In alteepoci ale istoriei na/ionale.

In 1848, degi Nemlii de tot felul nu erau Inca la noi aca numeroO,totuci se publica aici o foaie teutonica, intitulata Bukarester Zeitung 2.

In numarul sfiu din 20 Aprilie ea descria naivilor sfii lectori o adu-20 nare de boieri, ce se intrunise in palatul princiar cu doua zile inainte.

Yodd-Bibescu rostise atunci -urmAtorul cuvfint:

Evenimentele caH au schimbat de curAnd fala Europei, au puape Puterile protectoare ale /firii noastre de a se gAndi asupra atitudinei

Majestatea Sa Imparatul Rusiei a trimis la Iagi pe generalul Du-25 o hamel gi se mai agteapta acolo peste pulin un comisar din partea Por/ii

o Otomane. Ei vor veni gi la noi. Va fi o adevarata fericire pentru mineo de a le arata pretutindeni linigte, multumire gi cea mai depling unireo Intre guvernul meu c intre toate clasele società/ii. MA simt puternie*win inlelepciunea, increderea i iubirea OHL ».

30 Peste efiteva zile a izbucnit revolulia din 11 lunie.Organ constitutional in toata puterea cuvfintului, Traian nu.

poate a nu se infiora vfizand fatalul pripor, pe care a pornit viziriinoctri, tocmai pe and /era ar doH mai mult a se odihni de zguduiriletrecutului prin inflorirea românismului ci a democra-ciei sub juna di-

35 nastie a lui Carol-Vodà !

4

justiciei.4 inchigi in

gi yeti

4

tarii.

. .

0 0

Page 236: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 237

[FACULTATEA DE MEDICINA] 1)

Adunarea Deputalilor, pusA in mi§care -prin interpelarea d-luiEsarcu, a desbfitut cestiunea Scoalei de medicink transformatil maideunAzi In Facultate printr'o procedurk pe care ne scutim a o defini,deoarece ajunge a rosti numele autorului: d-1 Alexandru Crelescu.

Rezultatul discuiunii parlamentare a fost nul, ca totdeauna ; darobiectul in sine 2nsu0 este atert de momentos, incfit trebue s fie per-mis cel puin opiniunii publice a exprima aceea ce nu avea voie a spunerepresentqiunea nalionalfi.

In numerii treculi ai lui 4 Traian* noi publicarAm mai multi ar-10 ticoli, din cari lectorii no0ri au putut judeca pe deplin despre natura

despre elementele lucrului.Cestiunea este insA cu mult mai important& de cum s'ar crede

la prima vedere 0 de cum au inIeles-o pAnii aci confrwciai no0ri din ziaristick

15 0 Facultate medicalà in RomAnia nu e menitA a juca un rol curattiinific ca aceea de Litere, curat local la acea de Drept, curat tehnic

ca acea de 9tiinIe1e pozitive ; ci are o misiune nespus mai mArealA dea exercita o viguroasä influenca romAneasc& asupra Oriintului intreg.

Aci este adevaratul punct de vedere.20 coala de pitn& acum, infiinlatA sub regimul precedent, fie oricAt

de modestk totu0 pe loc atrAsese la sine o mulTime de SArbi 0 deBulgari de peste Dunikre, cArora nu le plAcea, dintr'o antipatie fireascka studia pe Avicenna in Stambul sau pe Ippocrat in Atena i cari nuaveau totdeodat& destule mijloace spre a intreprinde lungul peregri-

25 nagiu pAnfi la FacultAIile occidentale sau nordice.SA fie bine constatat c, zicAnd toate acestea, este prea departe

dela cugetarea noastifi ideea faimoasei o Confederaliuni Orientale »,fie a RomAnilor dunAreni cu Slavii i cu Grecii, fie a RomAnilor trans-carpatini cu Austriacii i cu Ungurii: o Traian 2. a declarat din capul

30 locului, c& respinge cu energie sistema cosmopolitä a lui Mazzini,care o propune mereu tuturor popoarelor, afar& numai de Italieni,fiindcA pe dAn0i Ii iube§te din inimk iar nu din buze.

') Traian, an. I, Nr. 88, p. 353-354, 4 Decemvrie 1869; revista politica.

5

tori

si

ceilalti

Page 237: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

238 SCRIERI LITERARE, MORALE 1)1 POLITICE

Individualitatea nalionalfi ramanand dogma noastra fundamentala,nu vom primi niciodata noduri federale cu nimeni de alt neam; daradmitem cu fericire relaPunile amicale cele mai intime ale Romanilorcu toP acei a cAror simpatie pentru noi inqine nu poate fi supus4 in-

5 doielii; si iata de ce ne bucurá o institupune, ce ne punea intr'uncontact moral de aproape cu elementele cele neantipatice aleOriintului.

Slavii transdanubiani, intorcandu-se acasä in lima lor ca medicidin micul reservatoriu bucurestean, duceau acolo si presarau in toate

to direcpunile iubire si recuncoin0 pentru naliunea romang.Nicio propaganda nu putea fi mai vivace si mai intinsa.Independent prin profesiunea-i de toate inrauririle materiale sau

ierarhice, medicul patrunde in palatul bogatului 0 In bordeiul sara-cului," pretutindeni ascultat cu acea atenPune pe care nu poate s'o

15 refuze cineva aceluia, ce-i pne viaia in cumpanit.Romania avea un profund rAsunet in Oriinte prin gentila-i pe-

pinierà medicalä.Cu cat insä 0 mai eficace trebuia al fie acPunea unei FacultaP,

organizate astfel inch niciunul din vecinii no§tri de peste .Dunäre20 sa nu mai aibe nici macar o umbra de tentaPune de a cauta pe aiurea

doritul titlu de doctor.Precum vedeP, transformarea scoalei celei secundare inteo scoalA

superioarA este demna in toatfi puterea cuvantului de a frAmantacreerii unui adeviirat om de Stat.

25 Ba se poate chiar zice ca evidenIa era atat de palpabila, incatun ministru de Instrucpune Publica nu avea nevoie de vreo Insem-natfi doza de inteligenla pentru ca sa fie in stare a pricepe dinteodatagravitatea cazului.

D-1 Alexandru Crelescu s'a arAtat mai pe jos de aceastfi condi-so pune atat de moderata.

Dumnealui a stricat §coala de pfina acum 0 a cladit in locu-i unnu stiu ce, cu un nume facultativ §i cu o realitate ridicola.

Nimicind unul din stabilimentele cele mai semnificative ale vii-torului romanesc, urmat-a oare dumnealui vreunei ordini confiden-

so Pale din partea marelui vizir?

Page 238: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ART1COLE POLITICE 239

Nu credem aceasta, Oiind ch Turcii, ca i d-1 Alexandru CreIescu,nu se disting prin multi fineIA.

Dumnealui a indatorat Poarta OtomanA, frith ca s'o Oie.Inaltul Divan ti este obligat, fArA ca s'o simtrt.Ambii provoacá zAmbetul observatorului.Catä srt plAngem insA naliunea romAnk a carei soartrt este incre-

dinlatA la ni9te asemenea cArmaci!InstrucOunea publicA inteo Tara e temelia desvoltArii nationale

liberale, adicA constitulionale.10 Cui oare nu place libertatea noastrk de ne dri miniOri ca d-1 Alec-

sandru Crecescu?Pe cine supArl nalionalitatea romAnk de ne intunecA pe prin-

tr'un corp opac, pus in capul invrtfamAntului?Am spus CA §coala cea secundara nu mai exista.

15 In adevar, indignaIi de arbitrar i amAriIi de nepriceperea d-luiAlexandru Crelescu, tori profesorii acestui institut atilt de bine me-ritat, d-nii doctori Maldarescu, Sergiu, RAmniceanu, Atanasovici, Pro-tici, ttIu, Fiala, Draghiescu, VlAdescu, M. P. Trandafirescu, Scheiber,Veleanu, T. Trandafirescu, Teodori, Fotino i Grecescu 0-au dat de-

m misia in corpore.Le face onoareNu ne indoim, ca in locul dumnealor guvernul va gasi cu cale

a decreta pe cei 9apte barbieri ai d-lor miniori, plus bArbierul de curte.Este singura metodà posibilà i compatibilrt pentru d-1 Alexandru

25 CreIescu.Nita atunci dumnealui are mAngAierea provizorie de a se con-

templa pe sine insu0 in aa numita Facultate, ai carei profesori dato-resc catedrele lor alegerii pe spranceana din partea unui bArbat, a-at deinteligent in toate, precum este actualul ministru al Instrucliunii Publice.

30 Mai pe scurt, nu avem nici §coalA secundark nici Facultate demedicina

Adunarea DeputaIilor a trecut la ordinea zilei duprt ce insA d-1Cesar Boliac a constatat in 9edin-ca de Marci, crt asemenea fapteintAresc dinastiile .!!!...

si

tati

!

Page 239: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

240 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[BILANTUL UNUI AN] 1)

IntrAm in anul non.0 schimbare de nume, nu de sistema, intocmai ca toate in Romania.

in adevar, cum oare s6 cerem o prefacere radicala dela o sin-gni% revolutiune a soarelui, pe and nu ne-au adus-o atatea altele,

5 CU mat mai directe ci mai palpabile ?Cum sa pretindem ceva nou dela un an, and veacurile lanai s'au stre-

curat in pace pe Tarmii cei limfatici ai Istrului ci in trâmbele cele somno-roase ale CarpaTilor, Fara sa fi curmat catuci de pulin domnia Vechiturei?

Drept proba, sa trecem din secol in secol, oprindu-ne mereu anume10 la a captea decadfi, In care ne cufundam maine, nu se mai oie pentru

a catea oara.In 1470 Moldovenii se bateau cu Muntenii.Au nu tot acestea ne acteapt6 in 1870, mullumita faimoasei tac-

tice a d-lui Cogalniceanu de a pune la tot pasul in zizanie ambele15 maluri ale Milcovului, tavalindu-le 'Dana a zice cu o cinicfi desfranare,

ca un d. Marzescu reprezinta cuibul lui -tefan cel Mare !In 1570 Romania gemea de mullimea strainilor, furicaIi in favoarea

CurIii ci in lada Fiscului.Atunci ne plangeam de Poloni.

20 In 1870 vom avea pe Nemli.0 diferen-0 de nomenclatura!In 1670 Ungurii incepusera a se certa cu Austriacii, impacandu-se

apoi, dupa obiceiu, pe socoteala nenorociplor Romani de peste munli.Am dori, ca fra/ii noctri Ardeleni ci Banaleni sa ne spuna ceea

25 ce-i pandecte in 1870?In 1770 aveam in Tara o invaziune muscaleasca.Intr'o zi comitele Romiantzov invita pe principele Ghica la o

plimbare pe jos.Fanariotul raspunse cu indignare:

30 <4 Que diraient mes sujets, s'ils voyaient leur souverain a pied ?Je prie Votre Excellence de m'en dispenser ! *2)

1) Traian, an. I, Nr. 97, p. 389, 31 Decemvrie 1869; revista politicA.2) Engel, Geschichte der Walachey, p. 234.

Ei

Page 240: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 241

Nu itim daca vom avea sau mr vreo invaziune in 1870, dar ceeace-i sigur este di regimul etichetei pudreaza de mult särmana Ro-ramie, asemänând-o din ce in ce mai mult cu admirabila peruch avizitiului dela Palat !

3 Aia dar, in 1470, in 1570, in 1670, in 1770 ii In 1870, tot unalMai zica cineva: u an nou*!!...Toate-s vechi.In iedinIa de ieri a Senatului d-1 general Tell a spus, a Beizadea-

mitica servise pe rand toate ocupgiunile straine, primind drept rhs-to plata fel de fel de cruciulice.

Nu e nou nici aceasta.In 1867 d-1 Nicolae Ionescu a declarat ca t numai Arnaqii au fost

totdeauna mercenari in Romania *.In 1869 un alt mandatar al naliunii a adus aminte petrecerile

15 Pomului-Verde dela Braiov din 1848.D-1 Demetriu Ghica este deprins cu acestea!Sa-1 lasam lush la o parte, caci fizica modernh tot Inca nu ne-a

putut desvalo de ceea ce se numea altadata 0 orOarea deiertului *.D-1 Coghlniceanu este un rail mai substanlial: o cifra, care se poate

20 numhra chiar cand nu este push langa o alth.Facand sa intre In Cabinet doi subalterni, fostul prefect de Roman

ii fostul prefect de Iaii, dumnealui a capatat in Consiliu, fara a fiCrist, pe cei doi rastigniti de alaturi, adicfi niite tovarhii devotaIi,pentru ca sh nu firn inleleii intr'un mod mai neurban.

25 Ii trebue Ina cu orice pre% sa mai aibe...Majoritatea?Nu; caci dumnealui itie foarte bine, ch ministerul nu mai sal mult,

distrugandu-se prin inshii creiterea forIei, precum coarda se rupecând arcul se intinde peste masura.

30 Ceea ce trebue d-lui Cogalniceanu, mai cu searna in ajunul de acadea, sunt finamele.

Nici mai mult, nici mai pulin.Cu d-1 A. G. Golescu dumnealui nu se prea impaca.Astfel dar se zice, Ca o nor a bilul d. ministru de Interne ar

35 fi cerand cu multa sthruinca in toate zilele pe laugh Tron o numirede vistier pentru on or a b ilul d. Gregoriu Bali.

Page 241: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

242 SCRIERI LITERARE, MORALE §I POLITICE

Motivul aparent este, ca touleauna, stereotipa urgent& de a maipune In Cabinet un Moldovea n.

D-lui Cogálniceanu nu-i ajunge de a fi p&lmuit deja de dou& oriRomAnia de peste Milcov, dAndu-i drept expresiune al-de d-nii Mar-

5 zescu §i Calimachi-Catargiu!D-1 Gregoriu Bal§ este menit a complete cabala cea ternar& a

insultelor.Peste ateva zile 0 Monitorul Oficial 0 va publica decretul, iar

telegramele in strainatate vor trambita cu neru§inare dup& tipic:10 interesele Moldovei 0! . . .

Nimic nou!Ba este noufi epistola a d-lui Heliade Rgdulescu, reprodusfi In mai

multe ziare din Capital& 0 prin care venerabilul veteran i9i d& de-raisia din Societatea Academia.

15 BAtanii trebue respectati, ca semizeii din Panteon, dupa ce ins&vor fi Inteles ei I:10i a exist5 un punct, la care sunt datori a se opri debun& voie in activitatea lor, deck' nu prefer& a adea sub sarcina anilor.

D-1 Heliade Radulescu a ajuns acolo, dar nu §i-a cunoscut po-zi tiunea.

20 ha de ce, cu o extrema durere, noi ne vedem siliti a atinge astazio susceptibilitate dinaintea areia am dori cu drag& inima a ne Inchina,modelAnd-o intr'o märeat& statu& de bronz sau de piaträ.

Autorul e Michaidei * redeveni copil.Trecem cu vederea joviala antare pe care a dedicat-o mai deuntai

25 Mariei Sale Doamna.Trecem cu vederea fabuloasa istorie a tuturor popoarelor orien-

tale, pe care a debitat-o cu seriozitate zilele acestea dup& tribuneCorpului Legislativ.

Trecem cu vederea cearta-i cu d-1 Cogalniceanu din cauza unei30 dame anonime, asupra areia actualul ministru de Interne se pare

a avea mai mult& influent& deat vechiul Locotenent Princiar din 1848.Dar nu putem trece cu vederea groasa invectivk pe care dumnealui

nu s'a temut s'o arunce sacrei timbre a nemuritorului incai, acuandcu violent& Societatea Academia de a fi serbat apoteoza celui mai

85 sublim lupt&tor al romAnismului.

a

Page 242: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 243

*5incai era papista9 8, striga d-1, Heliade Radulescu.Nu oim; poate sa fi fost chiar musulman sau budist ; e destul

sa fi simIit romttne0e.Dar ce'er'a oare 5vabu1 Guttenberg, caruia insu0 d-1 Heliade Rh-

5 lescu intreprinse cu atttta nesocotinp a-i ridica un monument in ca-pitala României?

Aci este cestiunea.Vai de

Au aparut de curtind in Paris doua bropuri de cea mai vie impor-10 tanla pentru cauza frwcilor noori de peste CarpaIi: o traducere fran-

ceza a scrierii colegului nostru d-1 V. Maniu despre 43 Misiunea Occi-dintului Latin in Oriintele Europei * 0 un opuscol al eminentuluinostru corespondent parisian: *La Transylvanie et son union forcéeit la Hongrie, par C. Zamolxe *.

15 Ziarlll 4 Traian * are dreptul de a revendica o particica moralain aceasta calduroasa propaganda na/ionala a amicilor sai.

Totodata foaia neapolitana 42 II popolo d'Italia* publica urma-torul act, subscris de catre reprezentantul lui 4 Traian s la CongresulLiberilor Cugetatori:.

20 Declaraliune de principie.

Subsemnatii delegaii ai diferitelor popoare ale lumii civilizate,intrunici in Neapole spre a lua parte la Anti-Conciliu, afirma principielede mai jos:

Ei proclami libertatea raliunii in fala autorithlii religioase, inde-25 pendema omului de'naintea Bisericei, solidaritatea popoarelor contra

alianlei principilor 0 a popilor, gcoala libera 0 nu InviilamAnt clerical,dreptul 0 nu privilegiu.

Recunosand oiinla ca singura bazii, ei proclama pe om liber 0suveran inteun Stat liber 0 necesitatea desfiinIfirii caracterului ofieial

30 al Bisericii. Femeia trebue sa fie emancipata de toate piedecile prin cariBiserica 0 legislaliunea popresc deplina-i desvoltare.

Ei afirma trebuinia unei instrucIiuni 0 moralitali, nedependinIi deorice amestec religios.

Iaral...

I,

Page 243: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

244 SCRIERI LITERARE, MORALE 13.1 POL1TICE

Neapole, 17 Decembrie 1869.(Subscrisi): I. Mata, L. K. Ziemmermann, G. Nagy, I. Rouge

L. Uhlich, L. M. Ceballos, L. Maneyro, F. Krasner, L. Ovary, C. Lude-king, .Ftefan Sildianu, F. Swist, E. Solferino, G. Ricciardi... a.

Acesta este unicul dar de anul nou, pe care ziarul <I Traian s 11 poateoferi lectorior sai, Para a pune o rechiziOune pe

[INTERESELE ROMANIEI] 1)

De o bucatá de timp, arma cea mai favorita a antagoni9tilor poli-tici In Romilnia este de aji arunca cu profuziune unul altuia, pe faIäsau In ascuns, sonorul epitet de s antidinastici s.

io Plitin le pas5 de a cerceta mai tntAi dacà omul e nalional saunenalional, democrat sau autoritar, bun sau eau: toate acestea li separ a fi prea mArunte, prea secundare, prea frivole, In comparatie cucalul kr de b5taie.

Dela Wirciorova pan& la Cubei, nimeni nu vfi mai Intreab5 astázi15 dach lupta-ti cu energie pentru consolidarea, m5rirea i . libertatea

nationalitätii române, ci numai dac5 sunteti sau nu, In numele vostruqi al posteritatii intregi, pang( la Ultima Judecatrt, pentru sempiternadurata a principiului dinastic.

Cel mai mare eau, pe care o searra de gladiatori ai zilei I§i 1ncbi-20 puesc a-I face adversarilor, este de a surprinde cu dibacie

macar o umbruli0 contrarie sperând astfel a-i disgralia i a-i ucide Inperpetuitate.

Ziarul 6 Traian s, mai mult ca oricare altul, a fost din capul loculuio %int& de predileclie pentru tot felul de 9oapte de aceast5 natur5.

25 Incepfind al doilea an al existenlii sale, el este dator a afirma dinnou, contra maliOei §i contra calomniei, unul din principalele puncte14iscrise In Statutele acestui organ i dela care fundatorii si, o colec-tivitate compact-à i cu totul nedependinte, nu s'au ab5tut un singurmoment.

9 Traian, an. II, Nr. 1, p. 1, 3 Ianuarie 1870; revista politica.

a

tars

Page 244: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 245

Am sustinut 0 vom sustine cu t5.rie dinastia actualk simtlimantulnational fiind singura noastra busolii, iar natiunea roman& nu poatea nu fi dinastic5, de vreme ce dinastia exista.

Pe cat timp familia princiara nu va renega cele doua dogme ale5 crezului nostru national: Roma nis m 0 D emocr a ti e, thcor-

porateambelein Constitutiunea din 1866,Tronulemaidurabil deck o stanca de granit, crick de furioase ar fi valurile ocea-nului ce o tnconjoara 0 o izbese din toate partile.

Intreba m acum, daca amicii cei mai sinceri ai dinastiei nu Buntni la noi anume acei putini, cari neavand niciun zor de a veni la putere,

li arata cu vigoare la tot pasul, fara teama de inalta urgie, drumul celadevarat românesc, cenzurand cu franchet5 0 cu asprime orice apn-ea-tura nenationala?

Intrebam pe de all& parte, dac5 cea mai Inverqunata vrajmga(5 a stabilitatii dinastice nu este, din contra, acea mizerabila turm& de

lingu0tori, cari numai ei sapa 0 slabese Tronul, punandu-1 din neso-cotintä sau din perfidie, mai pre sus de Natiune?

IatA de ce Traiani§tii cred cu persistent& a lucra in interesul celbineinteles al dinastiei, de0 niciodat& nuli vor pleca fruntile cu umi-

20 lint-à, niciodata nu vor face o singura concesiune In dauna Romanis-mului sau a Democratiei, niciodata nu vor uita vechea deviz5 a popo-ralui aragones, care jura cu mandrie principelui salt: ( si no, no»!

Strige dar oricine a suntem antidinastici, de eke ori datoria deRomani ne va sili a ne ridica voacea, precum stam gata a urni chiar

25 bratul, contra oricarei manifestki, mari 0 mici, direete 0 indirecte,fat4e 0 ascunse, a ingerintei straine!

In 1729, sub voda Gregoriu Ghica, Nicolae Costin, atunci unuldin miniqtri, scrise cronica Moldovei, pe care principele a insarcinatapoi pe ciracul sail Amiras ea sfi i-o traduc5 In grecepte: citi opera,

-20 gasi fn ea o multime de pasage foarte violenti asupra fanariotilor 0totu0 nu s'a sup&rat 11).

Era o prob.& stralueità a Domnul 1ncepea deja a simti ro-manqte.

1) Notices des manuscrits de la Bibliotheque du Roi, t. 11, p. 282.

16

Page 245: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

246 SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE

Ei bine, sä fie oare antidinastic la noi a vorbi contra strriinilortocmai astazi, dui:4 ce Constitutiunea puse pe tronnl lui Mircea 0 allui tefan pe un principe, nu efemer 0 farri nicio legatura, ci ereditar,nascut din parinti Romani 0 ai caruia copii nu pot a nu fi Romani

$ Si numai Romani?Ciudat !A§a dar, 4 Traian* nu va inceta nici in anul al doilea al vielii sale

a repeti mereu cu barbatie:SA traiasca Carol I!

10 Jos influenta strainal..Unul din simptomele cele mai proaspete 0 cele mai periculoase

ale actiunii puterilor din afara asupra ;aril, este modul neromfinesccu care guvernul actual se pregateqte a uni reteaua noastra ferata cuRusia prin Sculeni 0 cu Austro-Ungaria prin Brapv.

15 In Economia Politick este recunoscut ca o axioma, ca drumul defier e cu atat mai productiv, cu cat liniile sunt mai lungi.

Aruncati acum o repede cautatura asupra mapei României 0 lesneva yeti incredinta a distantele cele mai scurte pentru noi, adicacele mai neproductive, se formeaza prin legarea retelei noastre cu

20 Sculenii 0 cu Braqovul.Prin linia Sculeni Romania de peste Milcov este d'abia atinsa,

toata partea-i centrala 0 de jos, cu portul Galati in frunte, ramanand.condamnate in favoarea Odesei 1).

Un asemenea sacrificiu e cu atat mai absurd, cu cat comertul25 nostru cu Rusia este aproape nul.

Iata, bunaoara, ultimele cifre, pe care ni le procura in asta materiabail statistica guvernamentala,

In Austria55.479.730

I. Export.

In Turcia237.319.472

In Rusia4.588.466

1) Cf. revista politica a lui Hasdeu din Traian, an. I, Nr. 87, pe care o repro-ducena in Addenda.

Page 246: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE P OLITICE 247

II. Import.

Din Austria Din Turcia Din Rusia78.070.908 18.682.073 17.842.574 1)

Deci, in vederea exportului, cea mai gray& din toate, Rusia este5 pentru Romania de vr'o 50 de ori mai pe jos de Turcia 0 de veo 13

ori mai pe jos de Austria ; iar cat prive§te importul, de 4 ori inferioaraAustriei, ba p&n i Turciei, cu atat mai mult, ca mai totalitatea impor-ta/iunii moscovite consista in ni0e obiecte care se produc i In larktot ap de bine 0 tot ap de ieften!

10 Pentru atare comerI sà se distruga oare primul port al Romaniei,fara a mai vorbi despre restul Moldovei? !..

Prin hula Brapvului, pe de aka parte, ramble osandita la stag-naliune Muntenia intreaga, In dreapta i 'n stanga, strecurandu-secalea ferata numai prin xnijloc, anume pe spaiul cel mai ingust dintre

15 CarpaTi i punare.Dupa ce ambele concesiuni Strussberg i Offenheim ne impun

deja sarcina unor sume fabuloase pentru o durata de un secol, apoiatata ne-ar mai trebui, ca pân i rodurile cele probabile ale sacrifi-ciului sa nu fie pentru noi, ci pentru vecini!

20 De ce oare Austro-Ungaria nu voqte a lega linia sa cu a noastraprin Sibiu, precum propunea ea insa0 dela inceput?

Un Englez din ambasada dela Viena i-a demonstrat la timp cao asemenea linie ar fi pentru dansa prea scurta, fiind totodata destulde lunga pentru Romania a).

25 Nici noi Ina nu voim a ne omori pe placul Habsburgului, cu atiltmai mult ca-1 avem de astadata in palma, drumul sau ferat fiind dejaisprfivit in Transilvania pana la Alba-Iulia, incat este for%at cu oricepreI, vrand-nevrand, sa-0 cate o intrare in Romania.

Prin urmare, cu 0iinla in lama, iar nu cu sentimentalism 0 cuso fraze, noi respingem en desavar0re linia ruseasca a Sculenilor 0 nu

primim o data cu capul dela Austro-Ungaria o alta linie, cleat numaiacea a Sibiului.

1) Analele skitistice, Bueuresti, 1869.2) Charles Boner, Transylvania, London, 1865, p. 602.

16*

1

Page 247: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

248 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

A face altfel, ar fi a vinde Tara! !..Aviz mandatarilor naliunii, in desbaterea cArora va intra peste

cAteva zile aceastA nouA trädare nalionalà pe calea economicA.Sunt acum treizeci de ani, de and Michel Chevalier a spus:

s t Cestiunea Oriintelui se rezunart Intreagii In cele trei cai comercialeintre Apus 0 Mistirit, calea prin Constantinopole, calea prin Suez 0calea prin Syria *1).

Ca lea prin Constantinopole este deocamdatá in maim Romanilor.Voivi oare a o darui Cazacului 9i Catanei?

10 Grandi-ci-VA!..

[RETRAGEREA D-LUI COGAINICEANU] 2)

CAnd cade un minister, tori 4i bat capul a descoperi s ecretul feno-Inenului.

Orice s'ar zice despre meritele genealogice sau talentele dinamiceale d-lui Demetriu Ghica, rAmAnerea d-sale- la prepdinIa cea fizia

15 a consiliului nu ne poate impiedeca de a considera lipsa d-lor CogAl-niceanu 9i Boerescu ca o adevArata schimbare de Cabinet.

Dumnealor singuri erau pana la un grad oarecare ceva, de0 nuaveau titluri 9i chiar Fara sa fi avut decoraIiuni.

0 realitate uricioask vAtAmAtoare, rea, perfidk oricum veTi voi20 sA4 botezaIi; dar nu mai puTin o realitate, iar nu o simplA ficciune,

pe care poate cineva sa 9i-o inchipuiasck pe rand sau cu toptanul, laagricultura, la comem la externe, la interne, la justicie, in dreaptai 'n stanga, vtiind foarte bine, cA nicderi 0 niciodatá nu adauga 0

nu vede nimic.25 Flea sA fi trecut printr'o clasa primark Beizadeaua e ministru la

LucrArile Publice!Fara sä fi ascultat o singurA lecIiune de Drept, Beiz adeaua e mare-

logolat !

1) Discours d'ouverture de 180.9 Traian, an. II, Nr. 10, p. 37, 27 Ianuarie 1870; revista politia.

Page 248: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 249.

Fara sa fi auzit macar d'a-surda despre Laurent sau Martens,Beizadeaua e capul la Afacerile Straine!

La cele din Interne, la cele de Resbel, la Scoli, la FinanIe, la Cu lte,pune0-1 unde vreIi, tot una!

5 Tocmai de aceea insa dumnealui poate fi privit in fapta ca 0 candn'ar fi, incat retragerea d-lor Boerescu 0 Cogalniceanu, mai repelimInca odata, constitue pentru noi o cadere ministerial& in deplina puterea cuvantului!

Ne intrebam dar, de 'mpreuna cu toata lumea: de ce a cazut?10 Toate cestiunile politice pot fi resolvite in doua moduri.

Este o cale filosofica 0 cate o cale vulgara de a cerceta naturalucrurilor.

Dintr'un punct de vedere mai inalt, cei doi ex-viziri ai Romanieinu puteau sa mai stea la divan, fiindca devenisera amandoi prea tari.

25 Arcul intins peste masura, trebuia sa se rupa.De cand exista regimul reprezentativ pe isarmii Dunarii, aproape

toIi min4trii ba pang 0 Domnitorii no§tri, s'au rasturnat anume atunciand se pareau a fi mai siguri de durata.

In Anglia stabilitatea guvernamentala line cateodata peste un20 patrar de secol, numai 0 numai pentru ca min4trii 0 clliar principii

de acolo, tot mat de inIelepIi pre cat este de energica insa0 naliuneakr, nu voesc 0 nu pot a deveni prea tari.

In Francia toli sunt despo/i din cea dintili. dimineaca 0 toli se cla-tina din cea dintfii seal&

25 La noi cam tot aqa.D-1 Cogalniceanu prin Camera, d-1 Boerescu prin Camarila, fiecare

ajunsese prea departe.Cand frunlile dumnealor se pareau pierdute d'asupra noriIor, picioa-

rele s'au alunecat.30 Noi unii prevestiram din capul locului acest rezultat al situaliunii.

Nu ap insa 0-1 explica opiniunea publica cea mare, sau mai binezicand, cea voluminoasa, nedeprinsa a reduce amanunlimile la o expre-siune generala.

Se zice ca d-1 Boerescu ar fi fost indemnat a croi 0 a pune in mir33 ca re faimosul proiect de donatiune.

Page 249: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

250 SCRIERI LITERARE, MORALE tu POLITICE

Se zice, ca d-1 Cogalniceanu s'ar fi suparat, nu de monstruosulcaracter al concemiunii, ci de disgraTia de a nu fi fost preferit.

Se zice, ca d-1 Gregoriu Bal§, disciplinat de catre d-1 Cogalniceanu,s'ar fi apropiat de vr'o dot& saptamani de d-1 Boerescu, asemenea

5 acelor dezertori de poruncealfi, cari intra in armata du§mana pentruca s'o poata birui mai cu inlesnire.

Se zice, ea d-1 Boerescu, amagit prin aparenca, ar fi incredintatpre-ciosul act in manile sincerului neofit d-1 Gregoriu Bal§.

Se zice, ca d. Gregoriu Bal§ ar fi primit atunci o not& instrucOune10 dela d-1 Cogalniceanu: 0 pierde autograful lui Boerescu *.

Se zice, ca darea in publicitate a nemuritorului plan, cazut dinbuzunarul d-lui Gregoriu Bal§ 0 gasit de &atm un alt amic al d-luiCogalniceanu, ar fi compromis succesul afacerii.

Se zice, ea d-1 Boerescu ar fi calculat oportun a-§i da demisiunea,15 pe care Maria Sa Voda trebui de astadata s'o primeasca, de§i se lipsea

de servul cel mai devotat al dinastiei.Se zice, ca d-1 Cogalniceanu, cu toata invapaiata-i doririca de a sta

la minister, ar fi capatat o ordine expresa de a nu mai calca treptelepalatului.

20 Se zice, xnai pe scurt, ea d-nii Boerescu 0 Cogalniceanu s'ar fi retrasamandoi din cauza cartelurior, cu acea numai deosebire, ea cel dintaini se prezinta ca o ginga§a victima a unui zel cavaleresc, pe cand celalalteste invidiosul calau al unor generoase aspiraIiuni.

Se zice, in fine, ca d-1 Boerescu poate sa mai revina la carma, peste25 trei zile ; dar d-1 Cogalniceanu in vecii vecior !

Iata ceea ce se zice.Noi unii nu credem.Ne place mai bine explica/iunea cea filosofica.Cu toate astea, ca organ al opiniunii publice, suntem datori a

so inregistra ni§te sgomote atat de grave, atat de probabile, atat desperioase.

Oricum A fie, prin ie§irea d-lor Cogalniceanu 0 Boerescu, o mairepeTim pentru a treia ora, ministerul s'a schimbat.

Putin ne pasa daca d. Demetriu Ghica a trecut la Interne in locul35 d-lui Cogalniceanu, conservand totdeodata, in privinla curat materia la,

Page 250: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 251

primul fotoliu in consiliu ; pulin ne pasa, daca d-1 Cantacuzino, omulcel mai popular in capitala Romaniei, ales mai deunki la primariede 'mpreuha cu d-1 Petre Gradifteanu, a inlocuit la Justilie pe d-1 Boe-rescu ; putin ne pasa, daca d-nii Marzescu 0 Calimachi-Catargiu se vor

5 retrage sau nu in viea-ca privata, dupa o cariera politica atat de inde-lungata ...

Toate acestea sunt ni§te preocupaliuni secundare.Cestiunea cea capitala este atitudinea Parlamentului, nascut a

din bâta fostului cabinet Cogalniceanu-Boerescu 110 Cei inväIali a vota sub biciu nu cumva vor observa ca instrumen-

tul de disciplina se aflii am:a intr'o alta /nada ?In 9edin-ca de ieri a Adunarii Deputalilor, d. Iorgu Bratianu

a interpelat guvernul asupra retragerii d-lor Cogalniceanu 0Boerescu.

ls Disculiunea infierbant'andu-se, s'au propus doua moliuni deblam.

D. Demetriu Ghica se arunca asupra biuroului, smulge do-polelul din mânile pmedintelui tii chiemil representaliunea nationaläla ordine.

20 Era sublim!Nici chiar in Parlamentul lui Suluc un consiIier al Tronului n'a mers

'Ana acolo !Sedinia s'a ridicat in mijlocul milli sabat de strigate 0 gesturi.Sclavii nu primesc schimbarea stapanului.

25 Ii vom vedea mane...

*4 4

In momentul de a pune ziarul sub presa, aflam doua noutfili deo-potriva semnificative.

D. Demetriu Ghica, de 'mpreuna cu celelalte resturi ale ministe-rului trecut s'a retras.

20 Colegiul Iaranesc dela Severin a ales deputat pe Voda-Cuza.

Page 251: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

252 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[INTRE TRON 1 NATIUNE ] 1)

De ce sa nu vorbim despre morti?Vieala ar fi prea comoda, daca pacatosul n'ar qti ca-1 afteapta

o aspr& judecat& chiar dupa u§a mornsilntului.Ministerul din 16 Noemvrie 1868 a murit prin retragerea d-lor

5 Cogalniceanu §i. Boerescu.RamAnand vreo cAteva zile mai mult, d-1 Demetriu Ghica s'a

Incercat sA probeze ca §i d-lui este oarecum o individualitate, Oa-lindu-se totu0 foarte rau prin imposibilitatea de a merge macar osaptamana !

so Inteligema d-sale, oricare ar fi ea, credem ca-1 va impiedeca deacum inainte de a se mai aghla de lunecoasa scar& a puterii, fara safi fost ursit pentru aceasta prin fire gi prin studiu.

Singurul personagiu ce ne poate insufla o sismire de milA estenenorocitul d. Cantacuzino, care, asemenea unui faimos consul din

so Roma antica, n'a avut timp sa se culce in tot intervalul ministerului sacs.0 mai palise altadata tot ap d-1 Bengescu sub Voda-Cuza.5 Les beaux esprits se rencontrent. oIn fala schimbarii ministeriale, rasuflAnd un moment dupa o mune&

de patrusprezece luni, A ne mai dam ultima osteneala de a face ne-20 crologul trecutului.

Nu vom vorbi despre tortura naliunii InAuntru §i umilirea-i Inafara.

Mai mult sau mai pmin, dela 1859 §i Oa astazi, In curs de o de-cada intreaga, mai niciunul din cei dou& sute de mini§tri nu s'a gAndit

25 cu destula seriozitate la consolidarea libertalii poporului prin inva-lamAnt 0 la meminerea dernnitalii internalionale printr'o atitudineautonoma.

In administraliune §i In diplommie, ministerul Cogalniceanu-Boe-rescu a intrecut pe toate celelalte prin einism: o diferenla de grad.

so Aqa dar, punAnd deocamdata la o parte o materie atilt de cunos-cuta, A ne adresam o alta intrebare.

1) Traian, an. H, Nr. 11, p. 41, 29 Ianuarie 1870; revista politieá.

Page 252: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 25a.

Se zice, cfi Tronul nu eau-a la patriotismul 0 la liberalismul con-silierilor sai, ci numai i numai la dinastismul lor.

vedem dar, cum a gbh 0 cum a lasat guvernul trecut pe aceastaprelioasS dinastie, pe care inamicfi sài voesc cu orice pre% s'o des-partfi de xurciune 0 de democra%ie.

Orice s'ar zice de combinatiunea Bratianu-Donici, ea reu0se aface ca Tara s iubeascli pe Domnitor.

Pana i acei ce-1 combatusera din capul locului de frica gerznani-Aril, ajunserä acum a §opti cu nedumerire: se vede a fi o excemiune!

10 In adeviir i regele Leopold al Belgiei era german!Niciodatä Dinastia nu se parea a fi mai solid aezat hi Insä0

inima poporului roman, ca In ajunul venirii la putere a cabinetuluiCogalniceanu-Boerescu.

Noii min4tri au fost atat de me9teri, tuck deabia dui:4 un an15 de zile un colegiu Ifiranesc alege astazi In unanimitate pe fostul

Domnitor !Terfelind stindardul national dinaintea unui vapor austriac; in-

sultand armata pentru un caprar prusian; suferind tnalcarea terito-riului roman de catre o invaziune maghiara ; cerptorind cu Ingenun-

20 chiare la Stambul drepturile str5bune cele mai necontestabile aleOrii; scaldandu-se Inteo ploaie de decorqiuni pentru vanzäri de totfelul; in fine, caciulindu-se pe rand, cand lui Beust, and lui Andrassy,and lui Bismarck; acest guvern a Invelit cu spuza hi piepturiletuturor cetaTenilor acea scantee de -dragoste pentru Dinastie, care

25 Incepuse deja a se preface hi flacgra.SS luam lucrurile numai dela casStoria Mariei Sale Incoace.Nuntaritul de cei zece napoleoni de comun I proiPrtvi de lege

pentru inzestrarea Intregii familTi princiare cu apaudgiurii acestedourt beilicuri, chiar sfi fi fost ele singure, tot Inca erau deajuns spre

30 a flute/dna Tronului simpatia na%iunii!Panfi 0 In momentul de a renunIa la aria, ministerul Boerescu-

Cogalniceanu nu cugeta la altceva deck numai la o noua stratagemsde a compromite prestigiul dinastic.

Inteo rafinri el Tinea demisiunea pe and cu cealalta trimitea In85 strainatate urmätoarea telegramä:

S5

Page 253: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

254 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

0 Bucure0i, dumineci 30 ianuarie.

Colonelul Sturdza a prezentat Camerei o propunere, subscrisre dea 65 deputati tinzAnd a acorda Principelui Romaniei o donatiune anuali

de 300.000 franci .....

5 Principelui ?Cum a§a ?Va era ru0ne a mfirturisi In gura mare, a ati cerut-o pentru

Doamna, iar nu pentru Capul Statului?Propria voastra intentiune vi se 'Area 6 atfit de monstruoas5,

to hicat v'ali sbuciumat a o Imbrobodi dinaintea Europei?Trebuia oare sa -v5 incheiati cariera, precum ati Inceput-o, printr'o

minciunä pe socoteala Tronului? ...Astázi nu mai sunteti, dar ati fost prea mult timp, 0 Dinastia trebue

sa se tandeasca.15 Ea este sdruncinatfi.

0 intoarcere grabnicfi 0 sincera la litera 0 la spiritul Constitu-tiunii,. la Democratie 0 mai pre sus de toate la Românism, singurao mai poate readuce acolo unde s'a fost ridicat Inainte de nefastaaparitiune a cabinetului Cogalniceanu-Boerescu.

20 Inlaturand far6 crutare pe to-0 acei ce-i ascundeau, printr'un nii-zerabil cor de lingu0ri in proz6 0 in versuri, trista situatiune a OrliDinastia este datoare a se Inconjura cu o pleiadrt, nu numai nepatata,nu numai franca', mu numai riguroasa prin varstä, prin energie, princapacitate, prin 0iinta, dar mai intiii de toate, curat romfineasca!

25 Pentru ca Tronul sa se poata intAri, primul pas de %cut este adistruge cu o singura trasura orice banuiala de stra'inism.

Al doilea, e libertatea cea mai deplina a exercitiuhii electoral Intoate manifestatiunile lui.

Din acestea doutt se vor niqte toate!...30 N'ar fi cu neputin0 a pune chiar de acum prima piaträ la acest

maret edificiu.Oricare va fi ministerul menit a Inlocui astfizi sau maine pe cel

trecut, el nu va putea a nu dizolva Parlamentul actual, hazardândun nou apel la natiune.

Page 254: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 255

Daca alegerile vor fi catu0 de putin libere, este mai mult cleatsigur ca viitoarele Camere vor da ele 1nse0 din sanul lor un alt cabinet.

Prin urmare, ministerul cel pendinte, fie el de orice natura, esteeminamente transitoriu.

5 Bazandu-se pe acest criteriu, Tronul ar putea chemci la puterenioe oameni cu totul noi, cunoscuti numai prin romanismul 0 libe-ralismul principiilor.

Ar fi o 1ncercare de doua sau de trei luni, fericita pentru tar& incazul cel mai bun 0 nepericuloasa in cazul cel mai rau.

10 Aflam in acest moment ca d-1 A G. Golescu, pe care ziarul 6 Ro-manul # 11 distinge nu ftiu de ce prin epitetul de s Lambru*, ar fi in-sarcinat cu formarea ministerului.

Misterios in diplomatie, misterios in final*, misterios in toate,numele noului prepdinte al Consiliului nu ne permite a ghici deocam-

is data nici m'acar culoarea acelora cu cari va crede de euviinta a seinsoti sombrul cap al Cabinetului.

Se vorbegte de d-1 Ion Ghica...Se optwe de d-1 Costaforu...Se murmura de d-1 Mavrogheni...

20 Intuneric!

[DESPOT VODA . .

Romania a avut 0 ea un Maximilian.A fost Iacob Basilic Despot, care s'a suit pe tronul Moldovei in

deceniul al pselea dintr'un secol oarecare, in urma unui Domn alungatdin lath, al carui nume era Alexandru.

25 Originea-i cea adevarata nu se 9tie, dar natiunea romana 11 con-sidera ca pe Neamt, ffind crescut la curtea imparatului german Carol V,in armata caruia ocupase un post de capitan sau de locotenent.

Astfel Despot-Voda nu era dupa chipul 0 asemanarea tuturorprincipilor: inteligent 0 ehiar invatat, el titi-ar fi 1ntarit dinastia pentru

1) Colurnna lui Traian, an. I, Nr. 2 , 4 Martie 1870; revista politica.

Page 255: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

256 SCRIERI LITERARE, MORALE v POLITICE

rnulte veacuri pe scaunul marelui tefan, sa fi voit a face un singurlucru: a deveni Roman.

Atka i-a lipsit, 0 atata 1-a dus la peire.Chemat la domnia Moldovei, mai reala 0 mai glorioasa deceit sap-

s bedele titlupare princiare fara pamant, el prefera totu0 aii da di-ferite epitete exotice: marchizul Samosului, baronul Parosului 0 aqamai incolo, primul pas spre ridicol, daca nu spre antipatie, In sanulunei naliuni eminamente democratice.

Iubitor de pompa, care i se parea a fi principalul atribut al su-10 veranitalii, el iqi organizase curtea. dupa norma etichetei germane,

cu o mulIime de ober-lachei 0 de unter-lachei, In numarul carorai0 inchipuia in de§ert ca va putea sa bage floarea Romaniei.

Voind sa arate Europei ca Moldova era o padure fara dansul,el avea aerul a nu §ti nimic despre numeroasele qcoale, ramase Inca

IS din timpul lui Alexandru-Voda, nu al Lapupeanului, ci al celui Bun,laudandu-se cu sgomot in toate panne: eu am infiiacat aci o Uni-versitate !

Strain el insu0, atragea In Tara straini peste straini, dandu-le inprada naliunea romana, 0 pogorindu-se uneori pana a imparli cu

20 dan9ii impurul rezultat al jafului celui misterios.Neavand incredere in o§tirea romana, el se grabi ali improviza

sub fel de fel de pretexte o garda de venetici, inmullind-o din ce Ince pe furiq, leganat de neghioaba amagire, ca o potaie de mercenariva fi vreodata in stare a birui o na/iune intreaga.

20 Necunoscand -Ora 0 nqtiind unde sali caute un razim, Oraa reu0 in cladirea superbului edificiu de dictatura, el se aruncase de'ntaiin bra-01e unei popularitaIi democratice, apoi in splendida tabáráa boerimii, in fine inteo amalgama de oameni murdari de toate culo-rile, cu singura condiliune de a fi valeli, 0 n'a mai mers mai de-

30 parte.Credincioqii lui 1-au vandut cei dintai, crezand sa culeaga ei ro-

durile tradarii: poporul insa a fost mai bucuros a primi din nou.peAlexandru-Voda, carele in prima-i domnie fusese rau numai pentruboieri, dar In cea de a doua s'a aratat calau pentru toli deopotriva.

35 Moartea lui Despot fu oribila!

Page 256: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 257

Doi contimporani au descris vieala acestui nenorocit principe, carenu putea sa inIeleag5. a Ronfânii nu sunt Neirrci: Johann Sommer0 Antoniu-Maria Graziani.

Ambii 1-au cunoscut personalmente.5 Noi n'am Mout alta, cleat numai 0 numai a reduce propriile kr

cuvinte la cea mai simplii expresiune.Dar cum se leaga toate acestea cu caracterul mornjntan al unei reviste

politice, menite a se nfargini in sfera marunIiprilor la ordinea zilei?Nu era oare mai instructiv a vorbi despre cuviosul Popa-Tache,

is deampreunfi cu ceilalli respectabili colegi ai sfinliei sale?Cerfind iertare pentru aceasta temeritate din parte-ne de a lua istoria

drept baza a politicii, far5 s'a linem seam'a mai intiliu de toate deobiceiul vulgar de a pune la cale viitorul Iarii prin ne§tiin-ca de carte,suntem datori cel pulin a explica motivul lungei digresiuni despre

15 Despot-Voda.Confratele nostru dela o Romfinul o a descoperit 0 a scos la lu-

mina, In nunfarul sau de ieri, pre%ioasa corespondenrd a Mariei-SaleDomnitorului cu eminentisimul Kyr-Gregoriu, ecumenical patriarh alConstantinopolei.

20 Consilierii Tronului, sub numele Capului Statului, au avut impu-dice IndrAzneala a supune controlului ecclesiei bizantine legea or-ganica a bisericii noastre, votata de catre Parlamentul României.

Guvernul din Bucure0i ne subordoneaza marelui pontifice dinStambul.

25 Vaeand aceasta groz'avie, puteam oare noi a nu ne aduce amintecii tot ap facea Despot-Vodk de0 nu era el insu0 ortodox, inatcronicarul Moldovei ii da mg gulitorul nume de o eretic tr.

Dintre to-0 Domnii Romilni, pana la fatale epoca a fanariotis-mului, numai dânsul 1 se consulta pururea cu prirnatul constantinopo-

so litan #, dupa cum o declarâ cu umilinca Intr'o epistola dare un ca-lugar din patriarhat :

Kal up navayiandup tleandrp, lv ntiatv lyi 1.57e1pcoov avvia-cm4,(AU u dm ziyg aim(' yvthiung nceava).1)

1) Crusius, T urco-Graecia, Basileae, 1584, p. 245-252.

Page 257: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

258 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Aducem acest pasagiu, pentru ca ilustrul prelat din Roma ceaNoun de acum Inainte cu tot dreptul sä poata zice inteo a doua epi-stola catre Capul Statului Roman:

0 Fa, Maria-Ta, ceea ce a mai facut Despot-Voda!! *s Cat priveste desnodamântul unei asemeni imitatiuni, aceasta nu

e treaba ilustrului Kyr-Gregoriu!Unde ne duce-ti, domnilor minktri?...S'apoi daca ar fi numai atata!Un alt Cabinet, mai romanesc 0 mai democratic, ar putea sa dreaga

to toate consecintele nefastei intimitaIi epistolare Intre Puterea Execu-tiva a Romaniei 0 Autoritatea spirituala a Bizanlului, afara numaide n'ar aduce pana atunci sgandarirea faimoasei chestiuni a Monasti-rilor zise inchinate.

E insa un alt caz cu mult mai gray.15 Instrainandu-se odata teritoriul României, niciun minister

nu va. mai vindeca raul, remediile fiind posibile contra mor-burilor, fie ele cat de periculoase, dar nu 0 contra faptului im-plinit al morlii.

Ei bine, guvernul nostru actual a depus pe biuroul Adunarii De-20 .putalilor un voluminos proiect de lege, intitulat 4 Creditul Fonciar

al României*, care nu e In realitate cleat cea mai dibace conspi-rgiune spre a face sa treaca pe nesim/ite In palma streinului toataproprietatea teritoriala a Iarii, adica lundamentul existenlei noastreindividuale, ca Naliune 0 ca Stat.

25 In numarul viitor vOm analiza pe larg aceasta noua 0 nu cea dinurma monstruozitate a unor carmaci, al carora pogorI§ mai are Incade furca Oa 'n vale.

Deocamdata ne mulIumim a preveni cu tot dinadinsul opiniuneapublica, 0 mai ales atentiunea Corpurilor Legislative, pentru ca man-

n datarii sa nu poata fi surprimi, precum s'a intamplat de atatea oricu atiitea alte Camere in lume...

Vorba despre un banchet pentru beizadea Mitica Ghica a inceputdin nou a circula prin Capitalii.

Iata cel putin o petrecere inocentS, pe care naliunea romfing 11'-35 treaga ar trebui s'o procure ambiliosului cavaler dela Livadia, numai

Page 258: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 259

§i numai pentru ca sa nu se mai gandeasca a reveni la putere, man-gaiat in glorioasa-i retragere prin tot felul de mezelicuri.

Nu Intelegem ins& pentru ce sa nu se dea un banchet 0 d-lui Co-galniceanu?

5 De ce sa fie uitat pana 0 d-1 Manolache Costaehe Iepireanu, Insanatatea caruia räsuna altadata sala Slatineanu In urma lui 1I. Fe-bruarie?...

Sa traiasca Baltazar! strigau bacantii 0 bacantele, pe cand o tai-nick man& seria pe perete osanda cu litere de foc 0 de sange!!...

[FRANZ JOSEPH 1 NAPOLEON III] 1)

io Un om de geniu nu poate fi despot.Daca Romania a avut, are sau va mai avea vreodata tirani, intr'o.

sfera mai mare sau mai mica, ei au fost, sunt §i vor fi orilicand n4teinteligente foarte marginite, urcate sus printeun fel de vant politic,care ridica §i umfla cu mult mai lesne o pal* un paiu, o secatura,

15 cleat un corp ceva mai solid.0 adevarata capacitate nu poate fi personala, ci este eminamente

colectiva; ea cat& s'a fie o putere reprezentativii in toata vigoarea cuvan-tului, dupa cum o numea americanul Emerson; ea se pune totdeaunain cea mai strâns'a" armonie cu necesitatea secolului sau pi a natiunii

20 sale ; mai pe scurt, ea este serva, In loc de a fi doamna.Dictatorii cei marunti de pe malul Dambovitei ar trebui sa se

patrunda bine de aceasta suprem& lege, inregistrata la tot pasul infilosofia istoriei.

Un individ poate sa porunceasca societatii, numai intru cat socie-25 tatea poruncqte individului ca el sa-i porunceasca.

Ultimul act al Imparatului Francezilor e proba cea mai evident&despre superioritatea lui Napoleon III.

Este urmatoarea epistola, adresata din parte-i catre d. Emile011ivier Ti care arata, inteun mod palpabil, cat de putin se aseamana

90 creierii din Tuillerii cu maduva din Re9edinta Princiara a Romaniei:1) Coiuma lui Traian, an I, Nr. 7, 22 Martie 4870; revista potitiel.

Page 259: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

260 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

a 21 Martie 1870 *

a Domnule Ministru,

In Imprejurarile actuale, cred oportun a adopta toate ieformere pecari le cere regimul constitulional al Imperiului, spre a pune astfel capit

5 neastAmpAratei dorinO de sehimbare ce cuprinde unele spirite, neli-nistind opinia publia prin teama de nestabilitate.

II Printre cari reforme, eu pun In prima linie acele relative la Consti-tuOune si la prerogativele Senatului.

a Constitutiunea din 1852 tindea mai ales a da guvernului for%a de10 a restabili auoritatea si ordinea ; dar ea trebuia si riimAnfi perfectibili,

In asteptare ca starea Ord sä permitti asezarea liberttucilor publice penioe fundamente taH.

II Astazi, dupfi ce transformwciuni succesive au adus un regim con-stitu/ional, conform cu bazele plebiseitului, tot ce face o parte mai

15 intimA din cereul legislativ eatfi sti reintre In domeniul legii, cele dinurmii reforme sa capete un earacter definitiv, Constitufiunea sii se punsmai presus de orice controversii, 0 Senatul, acest mare corp, in carese aft& atAtea lumini, a villa' mai eficace In ajutorul noului regim.

a Prin urmare, te rog a te inlelege cu colegii d-tale spre a-mi prezenta20 un proect de senat-consult, care a formuleze odatti pentru totdeauna

dispoziIiunile fundamentale ce decurg din plebiseitul dela 1852, impAr-rind puterea legislativä intre douä Camere si restituind naçiunii aceaparte de autoritate constituantd, care mi-a fost delegaa

a Credeti, domnule ministru, In simIimintele mele de trial-CS stimi I.

25 Napoleon *

Cu ateva luni, ba chiar cu ateva aptamfini inainte, dinastiabonapartista se pärea horcaind in agonie.

Indignaliunea poporului, decis a nu mai indura durerea 0 ru0neajugului, era pe de o parte a-VA/at-a prin macelul unui cetalean de cdtre

30 un membru al familiei imperiale, iar pe de alta, Incurajata prinsgomotul, din ce in ce mai acreditat, despre morbul cel incurabil alCezarului.

Trebuia d'abia o scAnteie deasupra si numai o suflare dedesupt,pentru ca Francia intreagti sA devinA, inteo singurA secundA, teatrul

35 unui teribil incendiu, ai cArui tAciuni sA sboare inflActirati la Ural sila Bosfor.

1

Page 260: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 261

Napoleon III a inteles la timp ca nu mai este nicio clipa de pierdut0 iat5-1 democrat.

Revolutiunea a fost inlaturata.Tronul s'a Infipt.

6 Lesne se starama eoroanele, dar nu mai putin lesne se Inta-resc, fiind razemate pe un. cap, In simiul moral, iar nu brut alcuvantului.

Ma distanta dela Bonapart 0 pan& la Habsburg!Pe and Latinul paralizeaza furtuna, osandindu-se cel dintai pe

so sine insu0, pentru ea sa nu-1 mai osandeasca de o mie de ori mai cran-cen tribunalul eel suveran al poporului; Neanrcul 10 inchipue§te, cu otampa natangie, c5 o seaca frunza va putea sa reziste in fata furiosu-lui ocean!

0 telegram 5. ne anunta ea deputatii din Galicia, din Slavonia 0Is din Stiria, dimpreuna cu mandatarul roman din Bucovina, ceea ce

ne atinge 0 mai de aproape, au par5sit cu unanimitate ParlamentulVienez, declarand pe fata ea nu vor mai intra acolo, pe cat timp nuva fi recunoscutfi o data pentru totdeauna deplina autonomie a diver-selor provincii din imperiul austro-maghiar.

20 Pozipunea lui Frant-Ioseph este cu malt mai critica de cum eramai daunazi a lui Napoleon III.

Neamtul insa nu vrea s'o inteleaga!Pe malurile Senei era o lupta pentru libertate, dar nu 0 pentru

vieaca, nu pentru inimA, nu pentru existenca nationala.25 Nearntul Insä nu vrea s'o triteleaga!

Dincolo se certa sclavul az stapanul, dar amfindoi de acela0 sange,iertanduli multe unul altuia in favoarea fratiei mutuale; pe candde dincoace se iau piept la piept, fara mila 0 fara crutare, un poporpamantean 0 un domn venetic!

90 Neamtul insa nu vrea s'o tnteleaga!El uita pana qi aceea a fratele sat se numea Maximilian...Si totu0, In ajunul cumplitei catastrofe, acel Neamt dicteaza

deocamdata In Romania.In edirrta-i de ieri, Adunarea Deputatilor a votat, dupti cum i-a

ss pla cut lui, modificarea stemei nationale.

11

Page 261: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

362 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Ministerul a cerut cu sthruinth, ca soarele i tuna srt nu mai figurezede asthzi Inainte alaturi cu zimbrul l cu vulturul.

Majoritatea a primit.In numArul viitor noi vom reveni mai pe larg asupra acestui gro-

s solan sacrilegiu pe altarul acelui Neam.t.Un singur cuvânt pang atunci.Soarele i luna, pe care le glisim nestriimutate pe toate sigilurile

lui Mircea §i Stefan, sunt antica emblem& a Transilvaniei, demonstrândcu mandrie, In vazul tuturor, aspiraciunea noastra traditional-a la

10 unitatea neamului romdnesc.Neamtul nu putea suferi o asemenea perpetua protesta-tiune.Ea nu mai este...

[0 DEMISIE CU TALC] 1)

Cabinetul Intreg 9i-a depus demisia In milinile Domnitorului.A cerceta cauzele cäderii, ar fi o munch tot atilt de banal5, ca §i

15 pretenVunea de a descoperi intima origine a succesorului.Inteo alt5 Iafa +Entre cele constitu-tionale, ministerele se schimbil

dup6 voin-ta naçiunii, haat nu este greu oriqicui a explica vine fi seduce prin virimentul opiniei publice, din care fac parte tori ceth-tenii,Iiftelegandu-se unul cu altul, ca membrii unei singure familii.

20 La noi, din contra, nu Poporul Suveran prime§te sau respingepe Consilierii Tronului, ci ti bagd in slujbd sau le dd drumul un element,pe care-1 cunosc ai s5i, dar cu care Românii nu se va Inle lege In veciivecilor: STRAINUL.

Dela IA Februarie 1866 i pin& asazi, numai Cabinetul cel dintfii,25 Inainte de venirea M5riei Sale, a fost un product curat interior, de0

chiar acela Fara qtirea lui Dumnezeu, brodit intr'un mod artificialdin ni§te colegii nominale, ciocniti printr'o specie de vagabondaj

§i caH n'au a§teptat nici macar a doua zi pentru Intoarce spa-tele unul altuia.

1) Columna lui Trojan, an. I, Nr. 10, 1 Aprilie 1870 ; revista

i

poli-tie, a-si

Dolisiei.

Page 262: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 263

Toate celelalte ministerii, succese cu repeziciune in curs de patruani, marturiau ele Insa.0 cu o cinica franchefa ca na§terea i moartealor depindeau deopotriva dela porunca consulilor, botezata cu un ter-men mai elegant de : exigenple din afard.

Astfel, un Neam, un Turc, un Muscal, lesne ar putea s spunkde ce cutare a fost, nu mai este sau va mai fi la carma StatuluiRoman ; dar cum oare voiçi, ca s'o ghiceasca vreunul din legionariilui Traian, pentru natura carora sunt atat de anormale cugetarile luiBismark, Gotcécoff sau Ali-pa§a, ca sa nu mai adaugam pe un Crew

10 mieux sau Montefiori ! !Deca d-1 A. G. Golescu s'a retras dela putere, sorgintele nu este

Cuca-Macai, nici Cheia, nici steiner dela Giurgiu, nici stindardul delanici Ambron, nici razboiul civil dela Ploqti, nici Zizin, nici

chiar patriarhul dela Constantinopol !13 Dumnealui ar fi putut a mai comita o mita i o mie de altele

mai boacâne, Para totu0 sa i se clateasca un singur fir de par, asemeneaapostolilor lui Christ.

Dad( insa II vedem rostogolindu-se, este ca a§a a voit STREINUL, nuca nu-I servea destul de bine, dupa toata pofta inimii, ci pentr ca, multe

20 felurite sunt combinqiunile cand un instrumen e prea to-ce§te, me§terul cel de§tept cauta sa-1 inlocuiesca prin ceva nou, sau celpu-cin prin vreo unealtfi mai "odihnita, lasata pânA atunci la o parte.

Unele ziare din Capitala, anuntând criza ministeriala, 10 bat capula prevesti cu orice preI numele fericitului urma§.

22 Noi din parte-ne credem deajuns a constata numai atata, ca oricums'ar numi, va fi dintre cei la ordinea STREINULUI, i ne indatorimde pe acum, In modul cel mai solemn, a o demonstra prin fapte, dindata ce Monitorul Oficial va fi publicat decretul.

N'a sosit Inca timpul unui Cabinet curat romanesc, singur capabil30 a consolida la noi Dinastia, impingand-o mereu pe o cale na/ionala

democratica, bleat Hohenzollernii sa devina, peste Weptare, Ber-nadoIi dela Dunare.

N'a sosit Inca timpul unui Cabinet, curat romanesc, care sa cutezea zice Capului Statului suntem Romani, iar nu Prusieni, i min4trii

ss responsabili ai -Orli noastre, iar nu valgi galonaIi ai unui senior feodal.

17e

))

s

Galati,

ei

gi

a

ei

Page 263: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

264 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

N'a sosit inert timpul unui Cabinet curat românesc, inaintea caruiasa inteleaga insu0 STREINUL: eine suntem §i cine este.

Deocamdata, Cabinetul cel permanent al Romaniei e trupa nem-leasca Strussberg-Ambron et Campania, jucand pe scena noastril poll-

s tica sub fel de fel de nume imprumutate, cand drama, cand tragedie,&and farsa, de§i varietatea costumelor, nu ne impiedica a recunoaqte,dupa accent §i dupa maniera, perfecta identitate a actorului.

A zice: d-1 A. G. Golescu a cazut,este pur i simplu a inregistrafinea unei piese, in care ilustrul comedian dela Berlin paruse in rolul

10 lui Arapilkramanand insa ca maine sii-1 mai admiram tot pe clansulii 'n acelaqi teatru, in caracterul coco§atului Ricard III sau al pante-cosului Falstaff din Shakespeare!

Se vorbwe despre dizolvarea Parlamentului.Nimic mai natural: un alt decor.

15 Oricum sa fie, o reprezentaIie ffind ispravita, spectatorii incepanda se impr4tia, figurancii alergand la garderoba, spre a depune acolostralucitele vestminte ale unei mariri momentane, i lampile ffind a sestinge, sa ne aducem aminte, daca nu totalitatea seratei, incai efectuldesnodamantului.

20 Finalul a fost foarte consecinte cu intreaga conducere a intrigei.Ziarul Federaliunea * din Pesta, in numarul sau din 25 Martie,

ne comunica urmatoarea §tire despre unul din ultimele acte ale d-luiA. G. Golescu:

Foile austro-maghiare spun ca guvernul din Romania Ebert,. a25 trimis o nota la ministerul unguresc, in care declara ca este gata a lega

calls romdnefti eu cele ungurefti, nu numai la Bram i Turnu-Severin,qi la gesul diului*.

Prin urmare, d. Andrassy n'are cleat sa aleaga, oriunde i se vanemeri mai bine pentru interesele comerciale gi strategice ale Ungariei!

SO In aceeaqi zi cu Federatiunea noi primiram o corespondenIadin Pitqti, in care ni se spune:

Ceateanul N. Constandinescu zace in temnica, fiinda sparsese, dinintamplare, o statueta de gips, reprezentand figura Mariei-Sale Dom-nitorului, ceea ce judele de instruc/ie numWe: crimet de les-majestate!!!

ci

s

O

i

Page 264: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 265-

ConstituTiunea romana admite neviolabiitatea Capului Statului,Intru cat 11 apfirti responsabilitatea ministeriala ; dar nu popre§te penimenea de a uza 0 abuza de chipurile cele cioplite, a carora adore-liune ar fi o idolatrie in toata puterea cuvantului.

s Oricine cumpara un portret sau un bust, fie chiar al impftatuIuidela Peking, dobandeste prin aceasta deplinul drept de a-1 rupe saude a-1 sfarama, afara numai cand o definde cumva vr'o lege speciala.

D-I A. G. Golescu pe de o parte pune Romania la deplina dispozi-liune a Ungariei, iar pe de alta, tot dumnealui refuza Romanilor facul-

10 tatea de a avea la deplina lor dispozitiune o bucatica de var, impusaadesea cu force de dire insa0 administratia printr'o napaste de dareindirectä ; cad sunt prea puTini cari sa caute de bun& voie icoaneleMariei-Sale: gustul pentru frumoasele arte nu e destul de desvoltat.

In fine, cea mai din urma manifestare ministerialk In ajunul retra-Is gerii, este faimosul capeldrit, despre care noi vorbiriim deja In revista

trecuta, de0 nu credeam Inch atunci posibilitatea unui asemeneabeilic.

Departe de a desminli scabrosul sgomot, *Monitorul Oficial*a Inceput a publica rezultatul nenumaratelor liste de subscripliune,

20 raspandite cu gramada in toata Iara, precum se arunca altadata cislain epoca Mavrocordalilor !

Mii si zecimi de mii de galbeni curg din toate parcile, sub inocentulpretext al unui fantastic paraclis inteo Casa' de orfane, ale cdreia elevear trebui mai bine sa se deprinda de timpuriu cu o extrema modestie,

n pentru ca sa nu fie silite mai tarziu a suferi proverbialele consecinceale mai multor Parisiane dela Saint-Denis!

Din norocire pentru dansele, mice s'ar zice 0 orice s'ar face,de abia vr'o cateva oboluri din mai multe milioane vor putea fi Intre-buimate In fapt la Azilul Doamna-Elena.

SO Unde merge restul?A fost pulin abil d-1 Cogalniceanu cu nuntdritul dela comune 0 d-1

Basile Boerescu cu proiectul castelaritului: d-1 A. G. Golescu i-a intrecut !sa-i fie tarana ugoaral..

Page 265: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

266 SCRIERI LITERARE, MORALE 41 POLITICE

[10 MAI I ADEVARATA REVOLUTIE] 1)

E 10 Maiu.Aceasta zi ne aduce o tristA amintire in trecut i un amar pre-

simfamfint in viitor.Sunt acum patru ani de cind Maria-5a Carol I intra, cu o extrema

5 solemnitate oficialk in capitala României.Negre0t, nu acesta este faptul cel dureros, despre care noi voim

a vorbi.Persoana Principelui ffind neviolabilk nu tocmai Columna lui

Traian b va veni a cfilca litera i spiritul Constituciei.10 Ceea ce ne mâlme§te in 10 Maiu este un fapt anterior acestei date

lunare: atunci, mai bine ca ori§icând, s'a putut constata ceea ce pro-duce In Ora noastra o adulterti inso/ire intre elementul democraticsci acel boeresc.

Cuza-Vodfi trebuia rfisturnat, caci nu mai putea sá domneasck15 9i nu mai putea sfi domneasck caci se pogorase cu u§urinVi a fi o ne-

demnift uneltà a sacerdoTilorAcei ce se credeau predestinali a regenera naliunea cea pfingfiritk

erau datori mai intaiu s vaza dacà sunt buni cu toii ei in§i§i; sfidepfirteze cu abnegaIiune pe membrii cei cangrenqi ; sä respinga cu

20 dispre% orice alianca impurg ; i apoi: Doamne ajutãDupfi victorie, cei invin§i n'.or fi gfisit fini i na§i in tabgra in-

vingfitorilor.Raul era pedepsit tfirä crutare.Naliunea se curfila de bube.

25 Aceasta se chiamg o adevarata revolqiune.A§a s'a fäcut oare?Din contra, cei ce pretindeau a fi amici ai pop orului, incheiarfi

o desfrfinata coalitie cu secularii duqmani a tot ce este românesc pefaIa pfimintului.

90 Tactica boerismului a fost pururea i pretutindeni de rezervaun adfipost in toate eventualiacile.

1) Columna lui Traian, an. I, nr. 19, 10 Mai 1870; revista

a-si

a

imoralitatii.

politica.

Page 266: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 267

Sub fanarioti, and trofiurile lui tefan i Mihai colindau in cerculcel restrins al cAtorva case din mahalaua greceasa dela Stambul,In fiecare familia boereasc5 din RomAnia era reprezentatrt totalitateaFanarului: taal tinea cu un Caragea, fiul mai mare cu un Moruzi,

5 cel mai mic cu un Hangherliu, fata cu vreo slugs de a lui iftu, apmai incolo.

CAnd venea domnul Caragea, tat4I apgra neamul intreg.Ace1a0 rol juca fiul mai mare, cAnd sosia la domnie un Moruzi.Un Hangherliu de abia ti punea piciorul pe tarmul Dungtrii §i

iata cá fiul mai mic alerga Inainte-i, devenit reazimul cel mai sigural rudelor.

In stAr0t, fata ocrotea interesele tuturor pe Ulna unAstfel, multumitA unei stratageme mai bizantina decAt chiar acea

a Bizantului, cci elevul Intrecuse pe dasal, ciocoimea s'a bucurat15 la noi totdeauna de impunitatea cea mai absolutri.

Intr'o epoch mai proaspatfi, eine oare aduce aminte cä n'afost in Moldova mai nicio curte boereasca, din care unul BS nu fi fostde ai lui Vogoride, pe cAnd celAlalt se prtuna cu mAndrie in avt nu-mitul partid national?

20 In urma alegerii lui VodS-Cuza, varul cel nafional scotea din nä-paste pe värul cel 9ogoridist.

Mfina spala mama.Orice sS se fi IntAmplat, amAndoi amAneau tan i mari.DupS tipicul tuturor coalitiunilor In România, s'a Mcut i acea

din 1866.0 parte din boierime se furipse cu abilitate In cAmpul democratic,

care-i primea cu bratele deschise, pe clind restul veghia eu prudentape lAngS stSpAnul lui Librecht.

Luati lista ultimilor mini§tri ai lui VodS-Cuza i confruntati-o30 cu nomenclatura .jumatatii celei aristocratice din coalitiune.

Nemotenii i iarrt0 nemotenii !...In kc ea fie trimis la ocne, un Iepureanu se urca cu fudulie la

pre§edinta Parlamentului, ridicAndu-i-se toasturi o Doamne! toc-mai in Sala SlStineanu.

35 Acest exemplu ajunge.

to

i

$utu.

nuli

26

Page 267: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

268 SCRIERI LITERARE, MORALE SI TOLITICE

Iath de ce 11. Februarie a e§it aga cum a git !lath de ce natiunea a fost victima unei crude amägiri !Iath de ce noi plangem in ziva de 10 Maiu!Din fatalitate, pe acei pe cari am dori sà-i vedem la tot pasul OA-

5 turi cu noi, caci suntem frati gemeni dintr'un singur mare corp deactiune, noi §coalfi nedependintli §i ei §coalã autoritarii, n'au in-vfitat 0 nu voesc A invete nimic din ispitele trecutului, din lectiunileistoriei 0 din propria experienth.

Viecare nouà gre§ala face, ca Papa A strige 0 mai tare ea este10 nefailibil.

-Dupa 11 Februarie nu s'a repetit oare scandalosul fenomen al coali-tiunii pe la finea lui 1868, cfind d-nii Beatianu, Rosetti, CogAlniceanu,Boerescu, Arapilfi 0 beizadea Mitica se desfàtau inteo mutua1 :6 ad-miratiune pe Dealul-Mitropoliei, unii ca miniori 9i ceilalti ca prep-

15 dinti ai Camerei, declamând inteo duioasti armonie despre s impEt-carea tuturor partidelor s?

,

Rezultatul este situatiunea actuala.Sa nu fie care timpul de a aptita mai multh minte?Doufi coalitiuni succesive, acea din 1866 0 acea din 1868, pare-

20 lizemd mereu românismul prin strainism 0 democratia prin reactiune,,ne-au impins treptat la marginea abisului.

Unde ne va mai duce oare o a treia incercare, reinoindu-se dindoi in doi ani, cu o regularitate astronomicrt?

Ei bine, s'a fkut Incaodata!25 Recurgtmd la vechea comedic, boierii au trimis transfugi in toate

directiunile.Pe de o parte, ii vedem gurgutfindu-se la guvern, unde s'au con-

topit cu destula era ambele nuante ale dreptei, cea batrana §i ceatanari3/4.

90 Pe de alta, ei s'au grupat la un loc cu avocatii, cu bandele dee-torale 0 cu diverse specimene de renegati, scotând la lumina trnpreunkun apel, pe care noi 11 publiam mai la vale, subscris de patruzeci0 doi, dupa cum il easim inteo foaie volanth.

Ei i0 dau aci numele cel traditional al retrograzilor din toatess thrile: partidul ordinei.

Page 268: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

AlITICOLE TOLITICE 269

SemnAturile cele mai caracteristice din coada actului sunt: Bei-zadea-MiticA, Iancu-Manu, Petre GrAdivteanu, general Florescu, Bo-liac 0 fralii Boerqti.

D-1 Iorgu BrAtianu nu putea sä lipseascA, pentru ca sa nu fie ziss cli a fost un an In care dumnealui a pierdut ocaziunea de a face obi--

nuitul sau transit prin toate culorile politice de-a-rAndul.Intre cenalli subscriitori mai este 0 un d. Efrem Ghermani, de-

spre care va fi o vorbA mai jos.In fine, asigura/i nu numai la guvern, dar Inca 0 Inteo clic& deo-

10 sebitA sui-generis, In care s'au amalgamat trei August, 'mita lui Popa-Tache, (< Trompetta Carpa/ilor s 0 alte ingrediente nu mai pulin dis-parate; boierii 0-au mai pus in/eleapta Intrebare: ce vom faceoare, dacA ar reu0 Ro0i 0 Frac/iunea?

Vr'o pse adunari In locuin/a unuia din cei doi capi ai §coalei au-15 toritare, urmate apoi de vr'o trei Intruniri In Sala SlAtineanu, au produs

un comitet, despre care noi dAm mai la vale o dare de seam5. a zia-mini 0 RomAnul 0.

Este o coaliiie In toatA puterea cuvantului.Boerii 0 democralii sunt amesteca/i iarA0 Inteo zeamA, Intocmai

20 ca In 1866 sau ca In 1868.Ceea ce-i 0 mai ciudat, este ca unul din membri, anume d-1 Efrem

Ghermani, se cetqte totodala in apelul cel cu Beizadea-MiticA!Printre ceilal/i, rarfi a-i fi consultat cineva de mai 'nainte, au fost

bAgali vr'o doi nedependinfi.25 Suntem autoriza/i a crede ca d-nii Iancu Codrescu 0 Georgiu

Missailu au respins aceastA onoare.Despre d-1 Papiu-Ilarianu, nu §tim.Pentru d-1 Eugeniu Predescu, ne pare rriu.Noua coali/iune, ca 0 acelea din 1866 0 1868, dupA care este co-

n piatA orbeoe din virgulA, In virgulA, se Incearcfi a se justifies prin ba-nala frazA: sara este Inteun mare pericol!

Da! Intr'un mare pericol au ImbrAncit-o trecutele särutAri aleconfraOlor no§tri cu ciocoismul, 0 este Invederat, chiar pentru inte-ligentele cele mai tAmpite prin disciplinA, ch o a treia sArutare, exe-

35 cutatA dupa acela0 model 0 In ace1ea0 condi/iuni, este fatalmentemenitA a mAri 0 mai mult pericolul.

Page 269: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

270 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Pentru ca Romania sa poata avea vreodata o adeviiratli revolugune :pentru ca sa nu mai vedem o simpM stramutare de persoane, In loede o schimbare radicala a sistemei; pentru ca cei rai sit' fie pedepsi0cu asprime 0 cei buni la locul lor, dupa proporpunea meritului; pentru

5 ca poporul sa mearga Mat piedica, triumfand pe calea cea nalionalaa progresului; trebue mai Intiliu de toate, ca romanismul 0 demo-cralia A nu se mai pupe huveciLvecilor at_ fartalii Consulilor §i curuginele Regulamentului!

Un partid limpede, iata unicul remediu!to Ar fi de dorit ca toate cetele marelui corp de acciune sa se adune

Inteo stransa unire imprejurul unui singur stindard.Pentru aceasta grandioasa concordie, iar nu pentru o meschina

zizanie, lucreaza o Columna lui Traian *.coala autoritara, purificata de tot ce este bastard, de tot ce este

15 postulant, de tot ce este cosmopolit, n'are deck sa se lepede de ido-latrie, formuland o programa 0 recunoscand-o ca singurul cap departid, dela care sa nu fie permis a se del:arta nimanui, fie el Rosettisau fie el Mircea-Malaiarul, 0 atunci micul grup nedependinte deastazi nu va mai avea raIiunea sa de a fi.

20 Noi voim a lucra cu voi, 0 voi preferiti a va desmierda cu boierii.Rau!

[PARLAMENTUL ROMANESC] 1)

In ajunul alegerilor parlamentare suntem datori, mai intai de toate,a constata §i a explica un fenomen foarte caracteristic, despre carenimeni Inca nu §i-a dat seama.

25 0 majoritate pronuntatrt, omogena, compacta, a fost totdeauna InRomania efectul unei presiuni guvernamentale.

Din contra, de cateori sufragiul a fost lasat ceva mai liber, naliuneatrimetea In Camere o mulcime de minoritali, care nu puteau lucradeck numai prin felurite aliante indigeste, producand In rezultat o

zo majoritate artificiala, §ubreda, fictiva.1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 20, 13 Mai 1870 ; reviata politica.

Page 270: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 271

In ambele cazuri a fost ran.0 majoritate din bard sau din retevei, chiar mind ministerul era bine

inspirat, totu0 ramanea stigmatizata prin bastardela originii sale, pan-garind pân i legile cele mai frumoase; iar cand guvernul se poticnea,

5 ceea ce se intampla cele de mai multe ori, atunci vedeam pe eiraciisai votand cu gramada contracte, dotaliuni, loterie, impozite, beilicuri,prada in 'nauntru i dispre In afara, toate in numele cel uzurpat al

Pe de alta parte, o majoritate imaginara, combinata de ni0e grupe10 disparate, ie0te pe diverse cai din adevarata libertate a alegerilor,

nu putea avea nicio durata, fiindca nu putea avea niciun principiu,mergand catva timp in qovaiala numai prin concesiunil reciproce,pana cand sosea momentul ca tovara0a cea nenaturala sa se spargacu scandalul recriminaliunilor mutuale.

15 Cu toate astea, noi credem ca marele partid de aqiune, de nu eracondus intr'un mod vicios, ar fi reu0t ori0cand a intra in Parlamentinteo grandioasa majoritate, sa fi fost alegerile cat de libere, sau pre-siunea ministeriala sa fi fost cat de bruta.

Grepala cea perpetua a capilor §coalei autoritare In materie elec-20 torala a fost de a adresa pururea naTiunii n4te euvinte vagi, ibitracte,

nedefinite, pe care amicii nu pu.teau sa le imeleaga, iar adversarii segrabeau a le parodia.

Astazi, de exemplu, care este stindardul ridicat in preziva alege-rilor de catre oratorii din Sala Slatineanu?

25 Constituliunea!Constitutionalismul fiind o idee prea complicata, compusa dintr'o

mie de eleménte foarte controversate, nu este niciun partid in %arkcare sa nu poata striga: Constitutiune

D-1 Iepureanu se pretinde a fi ultraconstitulional.30 D-1 Petre Grad4teanu nu mai pulin.

D-1 Cesar Boliac cu atat mai mult.In fine, incepand dela d-1 mare9a1 al Curti, cea mai inalta autoritate

In Statul Roman, 0 pana la cel mai din urma bandist de anui Popa-Tache, toata lumea poate sa repete cu mandrie intr'un singur glas:

35 /116 voi lupta pentru ConstituVune

naEunii.

Page 271: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

272 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Ce va face oare alegfitorul in fa/a acestei monstruoase confuziuni?Va pune mina pe cel dintii venit din a§a numita opoziliune, tri-

mitAnd in Parlament o suprema galimatia de rqii, albi, nedependimi,cogalnicqti, guvernamentali, indiferenli, etc., etc., etc., sau mai bine

5 va preferi a curma orice nedumerire, supunându-se cu lene porunciiprefectorale!

Aga va fi totdeauna, de cite ori vom ului sarmana Tara prin ter-menfi generali de libertate, dreptate, umanitate qi celelalte, sub scutulcfirora lesne pot sa se furipze cu dibacie nu. numai toate taberile poli-

10 tice fara excemiune, dar chiar toate neamurile de pe suprafa/a glo-bului pamântesc I

Poporul cere ca sa-i vorbili mai pe in/eles, aratându-i un drape!atilt de Mmurit, luck cu ajutorul observaliei sa nu-1 poata amfigidu9manii na/iunii române.

ts A9a dar, clasa cea disciplinata a marelui partid de agiune, in Mcde a se incumeta din nou cu retrogradqii, fficindu-se tot o apa, in carenimenea a nu fie in stare a deosebi neghina din grau, trebuia sa.dea I'arii in fa/a urnelor, cel Min de astadata, o busola clara cilimpede.

20 Dar cum s'o gasim?In natura situaciunii.Mai mult ca origicind, RomAnia este ameninlata astazi a deveni

o Palestina.Judaismul §i numai judaismul, iar nu fel de fel de concepciuni

ss metafizice, despre care graesc cu multa for/a de fantazie diferitelecomitete electorale, este unicul steag al guvernului actual, daruit Iariide dare jupinul Baruch-Strussberg prin tragi-comedia dela Tecuciu-

Deocamdata nu este vorba de ConstituVe ci de Evrei.D-1 Armand Levy, in faimoasa-i epistola catre d-1 Ion Bratianu

so declara cu toata seriozitatea ca Israelilii pot fi impernânteni/i in Rona-nia fara nicio greutate, pur §i simplu printr'o interpretare a pactuluinostru fundamental.

Deci Constituliunea va avea aparenla de a ramâne in picioare,deci incalcata de Evrei.

35 Acesta este planul d-lui Iepureanu.

Page 272: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICQLE POLITICE 273

Durnnealui a transrnis la toate foile din strainatate urmatoareadepe§a:

Programa capului noului Cabinet este inftuntru[intru] mentinereaordinii O. respectul drepturilor lsraelitilorw.

s Iaca tii frantuzegte dupa Independenta Belgicli :

Le prograrne du chef du nouveau cabinet est: a l'interieur lemaintien de l'ordre et le respect des droits des Israelites*.

Prin urmare, Evreii posed& drepturi de respectat chiar dupa Con-stitqiunea din 1866, Intocrnai precum o coznenta adineauri d-1 Armand

zo Levy.De ce oare niciunul din organele Coalitiunii n'a spus macar o vorba

in treacat despre aceasta oribila telegrama?Ecoul Danubian, foita evreiasca din capitala, asigura totodata ca

principala misiune a viitorului Parlament este de a rezolva chestiunea15 israelita, adaogand apoi urmatorul apel:

Unirea face puterea; sli fim iubiti si sfi ne inbim unii cu al%ii, fivom participa toci fi in curdnd la fericirea fi prosperitatea suture,.

Precum vede-ti, Evreii ambitioneaza tg ei a intra In Coalitiune 1Dupa retragerea d-lor Misail §i Iancu Codrescu, aproape nimic

20 nu-i mai impiedica de a figura In cornitetul cel numai 0 numai con-stitucional din Gradina-Retoride!

Intelegeli acuma care este §i care trebue sa fie nestramutata busolaa unui alegator adevarat roman In operatiunea electoral& de pestecateva zile.

25 SA nu daIi sufragiul vostru niciunui amic al Evreilor.SA cercetati bine trecutul fiecarui candidat anume In chestiunea

israelita.Sa legati pe mandatarul vostru printr'o profesiune de credinta

precisa §i riguroasa, iar nu cu doua fete.30 Cele cinci puncte, pe care noi le reproducem Incaodata In fruntea

ziarului, numai ele vor putea da Romaniei o Reprezentatiune Natio-nal& In toata puterea cuvantului.

4

Page 273: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

274, SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[UN NOU PARLAMENT] 1)

Rezultatul cel definitiv al alegerikr pentru Adunarea Deputaliloreste foarte instructiv din mai multe puncte de vedere.

ExistenIa bandelor de cionaga§i a fost deastAdata mai pipaitideck sub oricare altul dintre ministerele precedente.

5 D-1 Iepureanu, precum am mai spus-o,. a reu.git a Intrece chiar pe d-1CogAlniceanu, ceea ce se credea a fi peste putinIA.

In Bucure§ti §i la Pite§ti lucrurile au niers Oa la vArsare de sange,mai adaugandu-se astfel IncA dota ()rap cAtre vechile 0 coronae mura-les 5 ale cAlAului dela Ploqti §i dela Craiova, pe care neImpAcata fata-

l() litate se pare a-1 Impinge din rele In rele, ca pe anticul Oedip, cii aceanumai diferenIA, cA acela se scfilda In crime fArti ca sA §tie §i. ffirfi

ca s5 voiascA el Insu0.Precum ImpAralii romani 4i Incununau triumfurile kr de distru-

gere prin fastidioasele epitete de Gothicus, Sarmaticus, Germanicus 015 altele, tot a§a actualul prim consilier al MAriei-Sale Carol I a c4tigat

cu prisos dreptul .cel mai necontestat la o lespede comemorativA,pe care Romania recunoscAtoare sA Inscrie pentru eternitate:

MANOLACHE. COSTACHE.IEPUREANU.

20 CRAIOVEANUL. PLOIESTEANUL.PITESTEANUL. BUCURESTEANUL.

NEC PLUS ULTRA.Cu toate astea, o naliune este ca §i fierul: cu cat o baIi mai mult,

cu atata se mai IntAre§te.25 Invälata treptat prin izbiri succesive la o rezisteniA din ce In ce

mai activA, Iara a grAm5dit In Parlament o formidabilA opoziliune,In fele c5reia ar trebui sfi tremure nu numai d-1 Iepureanu.

Unele ziare anunIA de pe acum trimeterea Inaintea CurIii de Casa-Tie a unicului ministru roman, pentru care nici aceastä tristA calAtorie

so nu va fi o noutate.Noi unii credem cfi dreptatea n'o sA ajungA 'Anti acolo.D e ce numai d-1 Iepureanu?

1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 24, 3 Iunie 1870; revista politicA.

Page 274: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 275

Fost-au mai buni Cogiilniceanu, Beizadeaua, Arapil5, Boerescu0 altii?

Aqa dar, despre Curtea de Casatie nu poate fi vorba: s'ar na§teo prea mare ImbulzealS pe bfincile prevenitilor.

a DesnodAmfintul comediei se va rargini cu retragerea d-lui Iepureanu,fn aqteptare ca sfi-1 mai spele inaodatfi o nourt coalitie ca la 1866!

Alegerea par1amentar5 de Ast-timp are cu totul o alta insemnatate.Departe de a se ridica la inaltimea unui tribunal, Reprezentatiunea

Nationala int va fi nici macar un adevarat corp legislativ: lipsa deto majoritate o va impiedica la -tot pasul a vota o singura mfisurfi radi-

calk afar5 numai doar5 de una, pentru care nu se cere legfimântulprincipiilor, fiind de ajuns calitatea comma de opozitiune.

Admirabil pentru a dfirâma, neputincios a cl5di, acest Parlamenteste totu§i cel mai frumos mozaic din ate s'au vgzut vreodatfi in cariera

15 politia a Romfiniei.Caracterul au distinctiv este de a cuprinde la un loc mai multe

capacitilti decfit toate Camerile trecute, de and exist& la noi regimulconstitutional.

Ian lista diferitelor somitfili, bfitrfine 0 tinere, democratice §i20 aristocratice, libere §i organizate, deocamdat5 numai din Adunarea

Deputatilor:Cogalniceanu, Mavrogheni, Demetriu Ghica, Apostoleanu, Golescu,

Arapila, Iepureanu, Basili Boerescu, Ionescu-Costaforu, Nicolau Cre-tulescu, Bosianu, Negre, Blaramberg, CI:4u, Florescu, Negurfi, Petre

25 Gr5di§teanu, Holban, Urechie, Voinov, Vernescu, Codrescu, Ion Bra-tianu, Boliac, etc.

Fara a cerceta pestrita varietate a acestei multicolore elite, nemultumim a constata un progres colosal, and tara intreaga incepea fmputina in templul parlamentar turma profanilor, atfit de ponde-

30 roasa in cartea trecutului.0 alt5 trasura i mai caracteristia a actualei Reprezentatiuni

Nationale, este grandioasa cifr5 a mandatarilor din feoala nedependinte,al cfireia drapel, arborat de aMa de eri, a reuqit deja a covar§i prinvigoare latana tabara a voalei autoritare.

35 Iata-i:

Page 275: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

276 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Costache Negri, Tacu, dr. Fatu, Gunk Vernescu, A. Holban, N.Ionescu, P. Suciu, C. Seder, N. Gr. RacoviIii, G. Mantu, C. Braescu,V. Holban, P. Georgiade, I. Negurk, I. Adrian, A. Gheorghiu, N.Voinov, C. Bozianu, M. Ganea, Bklanescu, Eraclide, I. Codrescu, S.

5 Beloescu, Gala, D. Luparu, E. Filipescu, D. Comanksceanu, I. Aga-rici, A. Lazarescu, N. Bossie, Sefendache, G. Vucenicu, L. Moldoveanu,G. Lecca...

Treizeci 0 patru!Inca o alegere, 04 veli vedea intr'o majoritate absoluta, nu prin

10 retevee qi prin bate, nu prin prestigiul guvernamentalismului, nu printot felul de cochetarie in dreapta 0 'n stanga: cu coconii 0 cu jupânii,ci numai 0 numai prin nerezistibila foil& a principiului.

Acea ()ark se apropie...Ne rezumfim.

15 Adunarea Deputalilor, pe care o vom privi peste ateva zile urcandDealul Mitropoliei, este un fenomen in tont& puterea cuvAntului,menit a rämâne nemuritor in analele parlamentarismului nostru, maicu seama prin urmatorele trei inceputuri:

1. NaIiunea roman& arata ca n'o mai poate speria tortura admi-20 nistrativä.

2. Naliunea româná arata ca nu mai este dispusä a fi reprezentatiiprintr'o droaie de gurk-casca.

3. Natiunea romana aratk ca partidul viitorului nu este la noinici al rbredului boierism, nici al ingrozitoarei discipline.

25 Ram514ele muribunde ale unei generaliuni pe jumatate stinsear trebui sa iaceleaga, cel puIin acum, rigurosul verdict alIkrii ; ar tre-bui sa renege o data pentru totdeauna invechitele lor pácate, reinnoin-du-se ca vulturul, dupa energica expresiune a Bibliei ; ar trebui sacaute cu staruinca transmisiunea unui alt suc de vieala, altoindu-se

so din contactul cel mai intim cu Junimea ; iar de nu voiesc cu niciun pre%a renunla la putregai 0 la rugina, atunci incai sali prepare ei insi0mormântul, zicand ca feudalul baron Attinghausen din Schiller: 5 sena9te o noua epoch*, alte cugetari preocupa lumea, nu mai este loculmeu aicea! 5.

Page 276: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICS 277

[ZVON DE INVAZIE

Cel mai profund istoric al timpurilor antice a zis c& frica a fostprima MALI& a religiunii, omul inventâncl pe zei In speranl& crt-1vor apara la nevoie.

Cel mai profund istoric al timpurilor moderne, aplicând acela§icriteriu cAtre sfera politick constath tactica cea mai stereotipA a des-po-plor de a mentine pe sclavii lor .intr'o perpetua temere din afarkpentru a-i popri astfel dela mice tentaIiune de emancipare inauntru.

Mai pe scurt, dup& Tacit qi dup& Vico, ceea ce dfi na§tere §i pre-lunge§te durata unei dictature, fie ea clerical& sau civilk a fost tot-

io deauna o spaimk fie real& sau artificialk de un rau §i mai mare.Romania ne prezint& ast&zi cea mai frumoas& ocaziune de a veri-

fica adevArul acestei observaliuni, datorite celor mai sublimi cuge-tatori ai vitei latine.

La noi exist 5. doll& feluri de tirani: capii partidelor §i capii pu-15 terii executive.

Adesea in luptä de rivalitate unii cu a1ii, ambele specii se asea-man& totu§i una cu alta prin cea mai perfect& identitate de mijloace.

Filosofia unui sepfla a fost pururea aceea§i: la Roma ca §i 'nElada, in Africa ca §i. 'n America, In rafinatul Albion ca §i la Alba-

O ticii din Noua-Zelanda.De ate ori autoritatea lor se clatinA sub loviturile generosului

spirit de nedependinik ace§ti Dalai-Lami se apuca inteo duioas&armonie a striga cu disperare: invaziune!

Este un cuvânt magic, inzestrat cu o facultate narcotic& asupramintilor celor vulgare: pe unii Ii re/ine In lan-curile ministerului §ipe ceilalti sub giulgiul feti§i§mului.

In adevdr, o invaziune este mai rea cleat chiar bOta i reteveiul!Aceastä fars& se repeta inteun mod periodic.Dela 1859 §i pOna la 1869, inteun interval de zece ani, noi am

so urmarit-o din trimestru In trimestru.Este insh 0 mai remarcabil -c4 o comedic atat de banal& tot filed

n'a pierdut o doe& oarecare de trecere, persistfind a atrage din cfind1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 27, 14 Iunie 1870; revista politica.

18

s

OS

Page 277: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

278 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

in and o droaie de casca-gura, intocmai ca o Baba-Harca * a d-luiMillo.

De vreo cateva zile agenpi guvernului soptesc in dreapta 0 'nstânga: suntem ameninrari de o invaziune.

5 De vreo cateva zile satelirii capilor de partide se prefac a acordacel mai serios crezamânt acestor frivole zgomote.

Turcii aunt la Rusciuc; Muscalii sunt la Bender ; nu-i timp decomblitut pe Costache ; nu-i vreme de spulberat pe Manolache ;murmura cu tremurici unii 0 alrii.

to Plana cea intim& a macinei este ca atilt guvernul, precum sicapii de partide, ar dori sa mai rasufle, simrindu-se fiecare din ce Ince mai pe pogorl§ in fara unei nariuni desteptata din adormire cuo feria deciziune de a nu mai fi turma pentru nimeni.

Romanii stiura a sfilsia Convenriunea, si strainii n'au trecut15 hotarele.

Romanii consumara grandiosul fapt al Unirii, 0 strainii n'autrecut hotarele.

Romanii desrobira opinca de sub biciul ciocoiului, si strainiin'au trecut hotarele.

20 Romanii smulsera averea narionala din ghiarele unui stol de corbide prin Grecia, si strainii n'au trecut hotarele.

Romfinii infruntara insolenra unui vizir, 0 strainii n'au trecuthotarele.

Romanii inlocuira pe un Cuza printr'un Hohenzollern, si strainii25 n'au trecut hotarele...

Apoi sa le treaca oare tocmai acum, and nu se mai drege nimica ?Ar trebui sa fie cineva prea naiv, pentru ca sit se prinza in cursä.Un organ eminamente nedependinte, precum este 0 Columna lui

Traian I., gata orisicand cu o stoica nepartinire sa izbeasca pana 0so gre§elile amicilor celor mai de aproapel este dator a linisti 0 a lu-

mina in aceasta privinra opinia publica.Astazi mai mult ca ieri si ratline mai mult ca astazi, stafia cea

babeasca a invaziunii este o umbra chineza.Europa, pe zi ce merge, se tot incurca in propriile sale ire.

35 'apoi cronica nariunii noastre este aci inaintea tuturor:

Page 278: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 279.

De ate ori Romanil au lucrat romitne§te, ei au Inchis ochii asupragranitei §i au izbutit totdeauna.

Acesta este crezul 4 Columnei lui Traian s a careia politica nu sebazeaza nici pe triviala poftli de dominaliune, nici pe natangia unei

s agramate fantezii, ci numai 0 numai pe it §tiinla romilni a.Noi zicem 0 repetam incaodata: 5 ftiiro romzind)).Cosmopoli/ilor le vom rfispunde cu un autor cosmopolit.Ilustrul Humboldt definea campul ctiiMifice In genere: spiritul

aplicat dare naturit clo Ei bine, ctiinIa roman& este: spiritul aplicat cdtre natura pd-

nuintului roma fi cdtre natura nagunii romdne *.Putin ne past' de Otentoli 0 de Irochezi!Vom fi osandiIi a zace Inteo trandava starpaciune de 'ndata ce

imaginara groaza a fruntariei ne va line cu braIele incrucicate.15 Momentul decisiv bate la u0.

Peste cateva oare se deschide la Dealul-Mitropoliei o Camera, pre-cum n'am mai avut Inca.

Elementul nedependinte, fara a fi deocamdata In majoritate, totu0joaca deja rolul acelei greutaii definitive, dela care ataxia, fiind arun-

20 ea-a in cumpanh, a stabili ultimul ethilibru.Ne acteptam a-1 vedea la treaba.El are o Indoita mareala misiune:1. Regenerarea Puterii Executive.2. Regenerarea Partidelor.

25 Ambele la un loc formeaza:REGENERAREA ROMANIEI1

Pentru ca aceasta lintrt sfi fie ajunsk este o singura cale:NICI UN TRAFIC DE PRINCIPIU 1Dar daca Reprezentaliunea Nalionala va fi cumva disoluta?

90 CU ATAT MAI B INE . . .

18*

41

S

Page 279: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

280 SCRIERT L1TERARE, MORALE $1 POLITICE

[RAZBOIUL FRANCO-GERMAN I PROBLEMAROMAN IE I] 1)

Parlamentului nostru ajunsera tocmai pe la finea se-siunii a degenera inteun adevarat Congres, in care nu mai vorbeaureprezentanlii cei franci i liberi ai unei naiuni, ci mai mult n4te

prin natura i timizi prin deprindere.5 Razboiul franco-prus Ii facuse sa uite cu desavar0re toate pre-

ocupaIiunile interne, afar% numai doara de &ate o pi§catura perso-nark fara niciun folos pentru Tara, certandu-se doi-trei corifei, adver-sari prin egoism, dar deopotriva in zile rele, deopotriva goide orice principiu, deopotriva gata a se impaca pentru cea dintaiu

10 trebupara comuna, deopotriva sterili in ogorul Romanismului.'apoi eel pulin aceasta politica din afar& sâ fi fost sanatoasa,

matura, demna de corpul unei ReprezentaIiuni Nalionale.Nicidecum.Atat guvernul, precum i capii diferitelor grupuri i grupupare

15 disciplinate, s'au intrecut care de care a innota in puerilitate 0 a seinneca in confuziune.

D-1 Nicolae Ionescu a fost unica excepliune: dumnealui mersepfina la seriozitatea batjocurei, cutezand cu o frunte de arama a sus-cine dela inallimea tribunei, cum Ca naliunea romana nu are nici

20 macar dreptul de a vorbi despre Europa, caci nimeni nu ne baga Inseama, cu nimeni n'am tractat niciodata, nimeni nu se turbura de voin-canoastra, nimeni nu ne roaga pentru alianca, nimeni nu ne cunoa§te !

Astfel a vorbit d-1 Ionescu: ciudat.Astfel a vorbit un deputat : 0 mai ciudat.

25 Astfel a vorbit un profesor de istoria romana : foarte ciudat I. ..fie min4tri sau aspiranli, fie guvernamentali sau opo-

z4iune, s'au marginit, precum am mai spus, in strictul cerc de aglumi 0 de a se contrazice.

Tori au recunoscut cu o duioasa armonie cà neutralitatea estesO singura atitudine posibila a Romaniei in fa/a uriapi lupte intre cele

doua mari puteri.1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 33, 8 Iulie 1870; revista politica.

edin'tele

Invechili

diplomafi, sucifi

Ceilalfi,---

Page 280: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 281

InsA o neutralitate dezarmata este o copilarie.Belgia i Elvelia, doua state cam de aceeagi fon& cu Romania

In privinla materiala, sunt de asemenea neutre, dar nu ca noi, ci cu5 tunul gi cu baioneta la fruntarii.

Ce vom face oare daca Muscalul sau Austriacul, unul In interesulPrusiei i eel:Oak In numele Franciei, ar trace Prutul i Carpa%ii, stri-vind platonica noastra neutralitate ?

Putea-vom hazarda o umbrA de rezistenla ?to lath' o bagateld, despre care nu gi-a batut capul, nici Cabinetul,

nici Parlamentul, nici Dreapta, nici Stanga.0 neconsecinIa la mana.Apoi trAmbiland sus gi tare neutralitate i iarAgi neutralitate,

Inii patronii acestei sonore fraze s'au grAbit a striga totodata In15 gura mare cd vor merge oriand dupd drapelul Franciei.

A spus-o pAnA gi un ministru: fugosul d. Carp.Dar atunci unde-i pretinsa neutralitate?A doua neconsecinIA la manao Vom urma totdeauna politica francezA o, este pentru Romani,

ca gi ancl-Francezul ar zice: voiu urma totdeauna politica italianAsau Italianul: Ovoju urma totdeauna politica spaniolA o.

Politica franceza este buna pentru Francia.Politica italianA este bur& pentru Italia.Politica spaniolA este buna pentru Spania.

25 RomAnilor le trebue mai presus de toate: politica romitneasci.Francia, Italia gi Spania sunt pentru noi surori de aceeaqi treapta.Cand Italia s'ar lupta cu Francia sau Francia ar combate pe Spania,

ca ce fel de politica am avea noi oare ?totugi aproape In toate complicqiunile co ntinentale aceste trei su-

s(' perbe gin/i latine s'au aratat mai pururea migcate de nigte vederi diferite.Chiar as-Uzi Spania nu se prea unegte cu Francia, i atitudinea

Italiei rAmane deocamdatA foarte dubioasA.Deci, o urmand totdeauna politica franceza o noi am fi prea de-

parte de 0 a urma totdeauna politica latindUnde-i dar vocea sAngelui ?

Aga-i.

...

so

so

a

Page 281: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

282 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Unde-i ginta?Cauza cea primordial& a acestui trist haos in capetele carmacilor

noori din LegislativEt 0 din Executivä, este o lips& absolut& de oriceeducatie romaneascfi.

5 Crescirti din leagfin inteo atmosfer& strilinti, ei cred a face ungigantic pas inainte, and indraznesc a murmura cu un aer de satis-factie cä sunt mai mult Gali deck Teutoni.

De ce nu Romani mai intaiu de toate?0 sä ajunga §i acolo.

to Peste putin...Aqa dar, rolul cel verde al Ministerului gi al Parlamentului in impasul

situatiunii actuale era de a declara pe fat& urm&toarele trei puncte:I. Politica noasträ este numai 0 numai romaneascrt.2. Nefiind pu0 in joc, vom conserva cea mai perfect& neutralitate.

15 3. Pentru a putea respinge orice atentat din afaia, suntem datoria avea pe picior, cel mult don& sapt&mani, o fort& defensivfi de cinci-zeci mii de oameni, afar% de gard4 §i de militie.

D-1 ministru de razboiu rade.Apoi de!

20 In cornica pozitiune in care 1-au a§ezat Camera §i colegii d-saledin Minister, atata ii mai ramble de facut...

Ins& o neutralitate armat& pe baza unei politice romane§ti nueste total.

Parlamentul mai avea o datorie.25 Constitutia noastrã exist& sau nu?

Daeä nu exista, atunci nu intelegem cum de a mai rfimas dintr'insatocmai ce avea de lepgdat.

Mich exisa, atunci afacerea d-lui Leopold Hohenzollern ne pH-ve0e pe noi mai de aproape, cleat pe Francia §i chiar pe Prusia.

90 Dupg pactul nostru fundamental, dumnealui este astazi moqte-nitorul prezumptiv al tronului roman, adic& ca qi Domn, dreptuladmitand faptul.

Ca principe roman, dumnealui nu putea primi sub nicio form&propunerea unei coroane streine, fie ea spaniolà sau alta, tar% o au-

55 torizare prealabil& din partea %Arid.

Page 282: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 283

Ei bine:Cerut-a incuviintarea Romfiniei?Dobandit-a suverana permisiune ?Conformatu-s'a prescrimiunii constitulionale?

5 Nu.Calcand obligqiunea, d-1 Leopold Hohenzollern a pierdut dreptul.Era dar cea mai sacra prerogativa a Parlamentului nostru, raz-

bunand votul nesocotit al na-tiunii romane, de a constata In modulcel mai energic, In marginea deplinei 1egaliti, ca candidatul lui Prim

to a decazut dela sceptrul marilor *tefan §i Mircea.Aceasta ar fi suras lui Napoleon mai mult cleat toate marafeturile

de galo-manie.Era o politica curat romaneasca.Dumneavoastra n'ati priceput-o...

[RAZBOIUL FRANCO-GERMAN *I 0 EVENTUALAIMPARTIRE A AUSTRIEI] 1)

15 In faca cumplitului duel dintre cei doi uria§i ai lumii politice moderne,prima sarcina a adevaratului publicist este de a cauta posibilitatea unuidesnodfimant.

Oricine ar fi fost invingator pana astazi sau oricine ar putea devenide aci Incolo, ambele force beligerante sunt convinse ca niciuna din

2o ele, fie cat de mare perspectiva sacrificiului, nu va indura cea maislaba umbra de umilinVa.

In acest mod, unica soluie admisibila este de a impaca gloriaFranciei cu gloria Prusiei pentru gloria Europei Intregi.

Noi credem ca ar fi cu putinca.25 Dar cum?

Pe socoteala Austriei.Machiavellismul habsburgic a carula seculara atmosfera este de a

in§ela pe toi, In dreapta §i 'n stanga, in 'atuntru §i In afara, men-çinand capodopera de ingratitudine monstruosul amestec de o

2) Columna lui Traian, an. I, Nr. 39, 29 lulie 1870; revista politica.

printr'o

Page 283: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

284 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

multime de nationalitati, turtite inteo ingustä cutie, trebue s'et

racumpere oda-CA pentru totdeauna nenum5rate1e päcate ale trecu-tului 0 ale prezentului.

Prusia pAndqte de mult pe Austria.5 Francia a inceput s'o cunoascfi.

Istoria a9teaptii cu nerabdare de a vedea §ctears6 cu o orã naintedin cartea una din principalele cauze ale suferintelor umanitatii.

Cu acest pret, deopotrivii glorios pentru ambii adversari, oricaresa* fi fost rezultatul izolat al unor bátlii partiale, lupta franco-pru-

10 siana s'ar eterniza ca cea mai sublimii binefacere n analele uni-versului.

Bismarck viseald provinciile germane ale Austriei. Francia, con-servandu-se intacta in propriul ski teritoriu, ar c4tiga o imens5influenta in Oriinte, reconstituind pe tarmii Dunärii puternicul regat

15 latin al Daciei, caruia s i se intoarc6 Transilvania, Bucovina 0 parteacea rapit5 a Banatului Craiovei.

Susceptibilitatea Rusiei s'ar liniti prin cesiunea Galitiei, al careeaelerrient rutean o reclamä el insu0 pe baza principiului nationaliatilor.

Serbia ar redobfindi totalitatea posesiunilor neamului iliric.20 Pe Mng5 Dacia 0 Iliria, am mai aplauda renqterea nedependintii

in Ungaria i 'n Boemia, patru mari regate, scutite atunci de oricemotiv de ceartä, inat s poatä incinge o formidabilà horà de rezistentacontra pan-germanismului 0 contra pan-slavismului, egalmente ame-nintatoare pentru fiecare din ele.

25 In fine, Italia capat5 Tirolul.Cestiunea Turciei ar amâne cu totul la o parte...Prefaceti in acest simt harta continentului, realizAnd in toata pute-

rea cuvântului vechiul precept: 0 suum cuique tribuere §'o s'à disparàpentru veacuri, afar 5. de ateva bagatele, orice pretext de zizanie intre

30 ode trei gigantice vite rivale: latinà, slavica i teutonic5.Moartea Austriei surade in ace1a0 grad lui Bonaparte i lui Hohen-

zollern.Moartea Austriei convine nu mai putin Muscalului.Moartea Austriei nu atinge Imperiul Otoman, iar prin urmare nici

35 pe Anglia.

vielii

*,

Page 284: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICR 285

Moartea Austriei este marfrea Italiei.Moartea Austriei re 'nviaza, printr'o singura suflare, Romania,

Serbia, Ungaria §i Boemia.Moartea Austriei este pacea Europei...Stim foarte bine a modesta voace a unei foite romane nu va stra-

bate niciodata in inaltele cercuri diplomatice; dar suntem multumitide a ne fi fficut Incai datoria pentru archivul

Veniet tempts.

[ARE STAREA LUI HA SDEU] 1)

Opt zile am fost asvarlit n grosul din Vacare§ti.10 Nu voiu descri aci modul ilegal cu care mi s'a oferit temnita prin-

tr'un simplu mandat de aducere ; barbarele piedice, ca nu cumva sa-mipot revedea nici macar speriata familie, din sanul careia ma rapiseun funebru cortegiu de politie ; Insemnatele daune materiale din cauzaintreruperii ziarului, etc., etc., etc.

15 Procesul instructiunii arata clar §i limpede cum Ca singurul motival Inchiderii mele a fost dorinta superioara de a desfiinta prin mijloaceindirecte eColumna lui Traian sau cel putin de a o abate pe nesim-tite din calea cea dreapta prin §icane §i prin

D-1 Lahovary a uitat a o purarie pentru un om politic, demn20 de a purta acest nume, este Intocmai Ca 0 rana pentru un bun osta§:

o onoare mai mult §i o noua Incurajare.Ceea ce m'a surprins bash' a fost de a ma vedea infagurat deodatil

In acela§i giulgiu cu coala autoritard, de care m'ar putea apropia numaidoara sincera adoptare din parte-i a unei programa (16 principiu in

25 loc de porunca DUUMVIRALA, ce o duce fatalmente 'Ana astazi.Ceea ce m'a uimit nu mai putin este ca niciun avocat, fie cat de

guraliv In Intruniri publice §i 'n cafenele, n'a Indurat in campanie

Columna lui Traian, an. I, Nr. 40, 19 August 1870; revista politica.

5

viitoruljjj

intimidare.

1)

.

Page 285: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

286 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

soarta nenorocililor cetrtteni, tarili chiar din senin printre baioneteledorobaatilor.

In fine, ceea ce ma minuneaza 0 mai mult este cift boierii din coa-liflune s'au strecurat tori pan& la unul ca prin urechea acului...

5 Constatand acestea, trecem la analiza comediei din Ploe§ti, decare §tiuse a profita cu atata diVacie d-1 Iepureanu spre a revärsa foc0 urgie peste toata suflarea neguvernamentala, cu unica miraculoasaexcepOune a avocaillor 0 a boierilor.

Se zice cgt. Inteo dimineal& d-1 Candiano-Popescu ar fi ridicat IntO Ploe§ti stindardul revoltei, proclamand detronarea lui Carol I §i

inaugurarea unui regim republican sub pre§idenlia d-lui NicolauGolescu.

Mai pe scurt, un individ dintr'un targu§or pune la cale dupà fan-tazie intreaga naliune latin& din Orient, dela Sculeni pan& la Cerneli,

15 dela Chilia panä la Turnu-Ro§u, dela Carpali Oa la Dunare.Un roman poate fi dinastic sau antidinastic ; dar nu-i este permis

niciunui Roman de a aproba o tentativa, pe baza careia un pumnde oameni dintr'un colli§or al Orli §i-ar aroga dreptul de a impunela cinci milioane o voinlä izolatd.

20 Noi am stigmatizat totdeauna a§a numita revoluOune din 11Februarie, prin care vreo cfitiva burgheji din Capital& au calcat subpicioare grandiosul vot unanim al tuturor Romanilor de ambele laturiale Milcovului.

Neiertand pAcatul bucure§tenilor, nu putem Ingadui cu atat mai25 pulin unui punctulel, din Prahova de a regula, dupa propriul sat' gust,

nu numai prezentul, dar pan& 0 viitorul Daciei 1).De unde §tie d. Candiano-Popescu ca posteritatea lui 5tefan 0 a lui

Mircea prime§te forma republicanä, care la toate popoarele latine n'afost niciodata cleat numai un repede moment de transiTiune spre cea

so mai brut& dictaturà?Cine oare spus-a domniei-sale c& pre§edimia d-lui Nicolae Golescu,

pe care noi unii 11 stimam personalmente foarte mult, far& a-1 dori

1) Cf. Buletin Interior * din Columna, an. I, Nr. 40, reprodus la Addendasub titlul Reoo1u0a dela Ploiefti. (Ed.)

5 41

Page 286: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 287

totu0 in capul Statului, ar putea surade deopotriva majoritritiiRomanilor?

Reu0nd visul, acordat tribunului ploqtean, consecinta cea natu-ralg ar fi fost o imediata 0 poate chiar o nereparabila desbinare.

5 A face §i desface domnia, adoptAnd sau schimbilnd ealapodul Statuluiprintr'o dare de jos gii o punere sus, este a Reprezentatiunii Nationale,

Nu de geaba Constitutiunea noastrtt, atat de perfectibilk cuprindein sine articolele 84 0 129...

Sfaqind aceastil revistfi, ne intoarcem din nou la ceea ce n'amto incetat de a tot propaga, mereu dela 1866 Incoace: concordia marelui

partid de actiune.Nu este niciun adevárat Roman, care A nu se grabeascrt a se lure-

gimenta cu mandrie sub conducerea unui catechism curat national0 curat democratic, pe cand numai cei tamp4i, numai cei paraponisiti

to 0 numai cei orbiti se vor putea supune, cu o somnoroasil pasivitate,la bagheta magic& a doi-trei initiatori de ECHILIBRATIUNE JA-PONEZA...

[INFLUENTA GERMANA ---1 0 LEGE ISTO RICAA DESNATIONALIZARII ...]1)

Triumful Prusiei a speriat pe Romani, nu numai prin adereaprestigiului latin in genere, dar mai cu seanat prin ceea ce ne a--

20 teaptá mai de aproape pe noi inqine in fata aspiratiunii pangermane.Aceasta spaira se poate reduce in ultima analiza la dotal puncte

esentiale:1. Colonizarea teutonick;2. Educatiunea nemteasca.

25 A combate ambele este datoria flee-4mi Roman; a 111M-tura oricemotiv de desperare, insuflfind astfel ceatenilor incredere ;ii energie,e sarcina unui adevarat publicist national.

1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 45, 10 Septemvrie 1870; s Buletin Interior 0.

Page 287: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

288 SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE

Raposatul Mailian a constatat prin cifre statistice ca suma totala aemigra-tiunii anuale din Intreaga Germanie este de vr'o 200.000 suflete.

Mai mult decât atAlia n'ar putea parasi regiunea Rinului fax%a expune la despoporare propria kr patrie.

5 Resbelul franco-prusian a secerat pink' acum pesse 400.000 deNem li.

Prin urmare, niciun picior de Teuton nu va emigra de astazi Inaintein curs de doi ani 0 mai bine, ca a se mai ec hilibreze din nou propor-liu.nea dintre popor 0 pamAnt, lasAnd In disponibilitate un excedent.

10 Fan& atunci avem destul timp pentru a trece dela sapd la armei,dupa o antica expresiune strabuna.

Multe se fac inteo oara, necum inteo mie de zile !Ina Romania poate fi germanizata 0 fara o colonizare directa:

prin introducerea unei educaliuni nemle§ti.15 In anul acesta, bunaoara, patrioticul nostril guvern a pus lucrurile

la cale cu atAta dibacie, trick Capitala Daciei v a avea un teatru german,dar o scena nalionalli ba.

coalele romAne paralizAndu-se cu desavAr0re prin platonica ac-tivitate a d-lui Carp, vom vedea peste puIin infiimate la tot pasul

20 cAte un nou pensionat nemIesc de felul celor douà faimoase InstituteFiliale din Ia0 i din Bucure§ti, unde fiii 0 ficele noastre vor deveniIn rezultat mai Svabi deck irabii.

Dela teatru la roalà, dela coala la armata, dela armata la finano,0 ap mai incolo !...

25 SA ne permita totu0 actuaiii consilieri ai Tronului de a con-serva cea mai profunda convicIiune ca mai lesne vor ajunge chiardumnealor a se româniza, ceea ce-i atAt de greu, deck sä se germani-zeze vreodata Romania.

Istoria universala ne prezinta trei legi fatale sempiterne, pe care00 ar trebui totdeauna sa le aibe in vedere orice bkrbat de Stat din Europa.

Legea cea IntAiu este ca Slavii pururea se germanizeaza, de cAteoH indura un contact mai intim cu Teutonii: ap in Saxonia, aqa InBrandenburg, ap In Schwerin 0 pe aiurea.

Niciodata task din contra, nu s'a slavizat o singura comuna ger-m mana.

Page 288: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 289

Legea a doua este, ca Latinii pururea se slavizeaza, de ate oriindura ,un contact mai intim cu Slavii: a§a in DalmaIia, ap in Mo-ravia, a9a in Galilia 0 pe aiurea.

Niciodata insa, din contra, nu s'a latinizat o singura comunO slavica.5 Legea a treia este, ca Germanii pururea se latinizeaza, de cede ori

indura un contact mai intim cu Latinii: tqa Golii In Spania, ap Lon-gobarzii in Italia, aqa Francii in Galia 0 pe aiurea.

Niciodata insa, din contra, nu s'a germanizat o singura comuna lating.Mai pe scurt, In aceasta misterioasa procedura a endosmosului

to internalional, Slavii se pot germaniza, dar Germanii nu se slavizeaza ;Latinii se pot slaviza, dar Slavii nu se latinizeaza ; Germanii se potlatiniza, dar Latinii nu se germanizeazd.

D-1 Bismarck, oricfit de captu0t ar fi el cu d-1 Iepureanu, nu vaschimba mecanica naturii.

is Nem-cismul este atat de urit unei naliuni latine, /rick orice in-cercari de germanizare n'au reu0t 0 nu vor reu0 in vecii vecilor,deck numai WA mai mareasca antipatia.

Sasul dela Baltica sa Intrebe pe Sasul din Ardeal: ca ce fel demâncare este Romfinul? ...

A 6-a EPISTOLA DESCHISA CATRE D-1NICOLAE IONESCU 1)

20 Domnul meu,Sunt epoce in istoria popoarelor, când o papu §5. ar putea sa car-

muiasca o Iara, intocmai precum cel mai din urma argat este in starea preveghia operaliunea ma0nei celei mai ingenioase, pentru a careiinvenpune trebuise geniul unui Watt sau Vocanson: totul fiind or-ganizat, prevazut, solid, pacific, scutit de orice sguduire sau explo-

25 ziune, ajunge o minima doza de exactitate 0 de bun simT pentru afigura In capul unui Stat in aceste momente de perfecta regularitate.

Intr'o astfeI de situaliune a0 fi cel dintii gata a admite nepa-sarea cu care ai inlesnit d-lui Ion Ghica urcarea scarii guvernative,

1) Columna lui Traian, an. II, Nr. 6 (68), 8 Februarie 1871.

Page 289: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

290 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

fara a fi cercetat mai intai trecutul, principiile, aspiratiunile, tem-peramentul alesului d-tale.

Din nenorocire Ins& acest pas a fost astazi mai putin permis caori0and.

5 Puteai fi al beiului de Samos in 1867, precum puteai fi al RoOlorIn 1868, puteai fi al amandorura 4n tot intervalul regirnului actual,Insa numai i numai panfi la 2 Septemvrie 1870.

Cand Francia era tare, respectath, temuth; and vocea Cesaruluidin Tuilerii Ikea senin i furtuna In toata Europa ; and ecourile

10 dela Solferino 0 Sebastopol vibrau Inca In aer ; lumea latina in genere,iar mai ales micul i uitatul atun al divului Traian dela gurile Du-'aril, avea o garantie de existent& In prezent i o parghie de consoli-dare in viitors

Toti minitrii nwri, Incepand dela 11 Februarie i pan& la penul-15 timele momente ale d-lui Manolache Costache, s'au Intrecut care mai

de care a gramadi erori peste erori, neconsecinte peste neconsecinte,puerilitaçi peste pueriliti, fara ea totu0 acest imens dosar de inap-titudine sa fi zdruncinat In temelie edificiul nationaliatii române.

Cazand Francia, Romania a Ames ca un biet cavaler ce20 pierdut scutul la Inceputul bataliei, 0 tot ce-1 mai rnangaie este nai-

vitatea de a crede c'o sa-1 apere contra lancii du0nane o cruce depostav, cusuta pe o cama§a de panel.

Eu nu ma tem de o cucerire militara.Sunt acum justamente trei ani, in Februarie 1868, vorbind late°.

25 solemnfi §edinth a Societatii < Transilvania zisei Intre altele:t Cum oare un popor atat de mic a fost in stare a se mentine atilt

t de liber In mijlocul atator loviri din atatea parti In curs de atatiasecoli ? Irai yeti spune, Domnilor, ca aceasta se explia prin vitejia

t strabunilor no§tri? prin minunile TepeOlor, Mircilor, tefanilor, Ra-n t re0lor, Mihailor? Solutiunea mi se pare a fi cu totul iluzorie. Ath

fost alte popoare tot atat de brave ca i Romanii, avand in fruntea« lor niqte principi tot atat de eroici, mai .bucurandu-se pe deasuprat de fortificatiunile naturale cele mai neabordabile, i totu0 vitejiaA cea rnai supra-umana n'a putut asigura independenta lor politica..

35 A Albania sub Scanderberg este In aceasta privinth proba cea mai

9i-a

a,

O

Page 290: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 291

o apropiata de situatiunea istorica a Romaniei Dunarene. Astfel, nuo este deajuns a zice ca nationalitatea noastra de aici s'a conservato multumita independintei politice, ci trebue sa mai cautam 1nsa0o originea rational& a acestei independence, i numai atunci vom putea

5 0 cunowe adevarata cauza, pentru ce eu i d-voastra, Domnilor, suntem4 Romani panto. astazi. Pozitiunea geografica, kart cheia enigmei. Sub

acest cuvant eu nu inteleg mun%ii, pe§terile, padurile, fluviile, pu-o stietatile i toate celelalte unelte strategice naturale, care pot pro-o cura unui popor o scapare trecatoare inteun resbel, dar nu vor fi

to o niciodata in stare a garanta In perpetuitate independenta politicao a unei tari. Pozitiunea geografica a Romaniei Dunarene vreazia locuprul sat' la mijloc intre trei imperii mari, puternice i ri-

o vale: intaiu Polonia, Ungaria i Turcia ; apoi, prin schimbarea nu-o melor, Turcia, Austria 0 Rusia ; dar in mice caz totdeauna trei,

15 o nici mai mult nici mai putin, tinand cate-0-trele ochii kr atinticiasupra priparei noastre, ravnind-o cu lacomie cate-0-tre1e, i astfel

«Impiedecand fiecare unul pe altul In realizarea visului comun. Pro-o videnta a mai voit pe deasupra, ca aceste trei puteri sa nu se poatao impaca niciodata In scopul de a imparci Romania Dunareana In

20 mai multe bucati, precum Austria, Rusia i Prusia Impartira Ino secolul trecut regatul polon. Prima incercare in acest simt se Meuseo in 1494, cand regele Ungariei i acel al Poloniei tinura conferintao secreta la Leutschow, de unde se despartira in deprt, caci fiecareo vrea sa aiba tot i niciunul nu se multumea cu o parte, MIA a mai

25 vorbi ca Turcia n'a fost nici macar consultata. Apoi in timpii mo-o derni Austria reu0 a sustrage Bucovina §i o parte din Banatul Cra-o iovei, Rusia rapi Basarabia, dar inima Romaniei Dunareneo ramase neatinsa, multumita eternelor certe internationale Intre celejo trei colosuri invecinate, carora le placea deopotrivä gurile Dunarii *1).

so Astfel, Inca o data, nu cucerirea militara ma va speria pe mine:chiar de a ar fi posibila, a privi-o ca cea mai putin periculoasa dintoate, de vreme ce ea nu tampe0e 0 nu adoarme, ci mentine biteo .perpetua incordare de rezistenta spiritul natiunii pana la suprema orkde a scutura jugul.

1) Actele Societ4ii Transilvania o, cartea 2, p. 22.

o

s.

o

o

a

a

Page 291: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

292 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

Apoi mai este ceva.Daca Rusia sau Austria ar revarsa asupra-ne stoluri de Calmuci

0 de Catane, niciun minister din lume, fie el cat de romanesc, n'aravea piept a respinge sau a descanta uraganul.

5 Prin urmare, admilandu-se neprobabilul caz al unei cuceriri mili-tare, mi-ar fi cu totul indiferent a vedea sau a nu vedea in frunteaStatului Roman pe d-1 Ion Ghica, a cgrui singura particularitateInteo asemenea ipoteza ar fi de a nu voi sa filch' ceea ce alçii n'arputea face.

10 Cucerirea 1ip].omatic i economica iaca buba ce ne furnica, neustura, ne mananch deja din ce in ce mai mult dupa catastrofa Franciei.

Cucerirea dip1omatic i economica, iaca ceea ce ma turbura9i ma framânta Iii forul con9tiinIei mele de Roman.

Cucerirea diplomatica i economica, pe care lesne ar putea 8'015 paralizeze un guvern adevarat naçional, dar pe care d-1 Ion Ghica,

crescut in utopiasintezei umanitare, are o sacra datorie de morali-tate individuala ca s'o grabeasca i s'o binecuvinteze.

d-ta, domnule lonescu ; d-ta calif al lui Simeon BarnuTiu ;D-ta, nereconciliabilul cel mai superlativ din 1866, 67, 68 ; d-ta a9teptai

20 anume triumful germanismului asupra Latinitii, adicfi primul ca-pitol al cuceririi diplomatice i economice a caminului nostru, pentruca in varful limbei d-tale sa urci la carma ursitei naTionale tocmaipe d-1 Ion Ghica, lasandu-i toata latitudinea de a incheia opera 9i dea seri epilogul !!...

25 Cucerirea diplomatica i economica nu este un soldat grosolan 9iposornorit, insufland groaza prin foc i prin sabie, ci un dandy ele-gant, fin, cochet: in loc de a sparge u9a, el o deschide cu graliozitate ;in loc de a porunci, el propune serviciile sale ; in loc de a ameninTa,el se sile9te a convinge ; in loc de spectacol de sange, el destapra di-

30 naintea vulgarei credulitali perspectiva cea mai stralucita de avulie0 de fericire ; in loc de a pieri dupä o scurta i sgomotoasa apariliune,el se a9eaza in linite pentru totdeauna.

D-1 Ion Ghica este cea mai comoda punte pentru duioasele pla-nuri ale acestui musafir de buna societate, pe care-1 apara 9i-1 justi-

.35 fica in urmatorul mod in edictul perpetuu al profesiunii sale de credinla:

Page 292: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 293

# In ordinul social, ca 0 in ordinul politic, libertatea nu sufere9 restriqiuni; protccliunile, därile vamale 9i accisale, corporaTiunilel9 maiestiale 0 jurandale, sunt cortegiul guvernelor aristocratice 0 des-# potice: regimul libertalii nu admite nici privilegiuri, nici monopo-

5 4 luri. El oriuncle se introduce, caut4 cum fiecare OM sa fie mai pulin*in contact cu agenIii fiscali. Liberul schimb 9i asocialiunile libere(( ale muncii 0 ale capitalului mint elementele ce ratiunea 0 experienta4 ne aratä el hranesc qi invieaa comercul §i industria: nu ne putem0 departa dela prescrimiunile oiinIei economice, far& de a Intarzia

10 0 a Impiedeca desvoltarea bogaliei noastre nalionale*.Uitfind crt insu0 ilustrul Rossi stabileoe o distincIiune fundamen-

ta1 6 intre economia teoreticd f i economia politica' aplicatd1); uitând 0nu mai putin celebrul Michel-Chevalier numeoe liberul schimb ofraudà, intrucat nu-1 insoIe§te principiul creOin al caritAtii, care este

15 o excepOune In lumea cea mercantil5. 2); uitfind ca: iubirea proprieisale naliuni mai presus de toate celelalte este una din principalele

(qAtâni ale economiei politice #, dupä expresiunea unui vechiu mi-nistru de FinanIe al Italiei 8); uitând ca prost mecanic ar fi acela,care ar necunoaoe in sfera practica universalà piedece a frecdrii,

20 de§i abstrac-tiunea n'o line In seama ; uitând, ca un bbbat de Statnu este un §colar, care sa repete orbeoe generalitalile manualurilor;

3) Economia politica, Par. 1844, t. I, p. 41-42.2) Cours. t. 1, Par. 1856, lee. 8, p. 1-9-50: 4 La concurrence a son complé-

4 ment dans un mobile qui, grace a Dieu, ne s'éteint pas sur la terre, qui gagnet du terrain chaque jour au lieu d'en perdre, et qui résulte du sentiment de la so-t lidarité, de la fraternité, de la charité. Arracher du cceur humain ce sentiment,t alors, je Padmets, la concurrence sera au fleau; elle agira sur la sociéte commet un dissolvant, elle isolera tous les hommes. L'économie politique suppose ainsisl'existence simultanie de (a concurrence et du sentiment chrétien o.

3) Scialoia, I principii della Economia Sociale, Lugano, 1848, p. 235: L'eco-nomia trova in questo amore una d elle principali sue molle. Chi ama la patria,ne ama le produzioni, e si affatica a secondarle. Questo amore fa precipuamenteonorare le cose del proprio paese appetto delle straniere, (la incitamento alle in-dustrie ed alle scienze, e fa di un po polo una forte e riunita famiglia. Povero quelpaese ove a poco a poco si estinse questo amore! Ivi sua ammirato tutto che éstraniero, ivi sat* schernito tutto che e naz ionale: la nazione decadera e lo schernodegli stranieri sard la pena di coloro, che per troppo ammirarli scherniron se stessi ).

19

0

0

a

5

Page 293: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

294 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

d-1 Ion Ghica a§terne pe pAmfintul dreptului italic o larga cale cu-ceririi diplomatice i economice, gatindu-ne din convicliune l cuprecugetare soarta Indiei, cu modesta rezerva de a juca dumnealuirolul unui nabab !

5 i cfind asta?Am spus-o dela inceput: ruina Franciei ne dtt legali de mAini

de picioare prad aviditii teutone.Nici NeamTul, nici Muscalul nu ne pot lua cu fora, cad ar trebui

86 debute prin a se distruge unul pe altul, mai strivind apoito torul tot restul Europei cu Anglia In frunte ; dar neputându-ne lua

cu forta, ramfine sa recurg& cel mai capabil din ei la placida imp-çiune a culturii: aci Slavul Ii resimte vrand-nevriind inferioritatea, sea-pandu-ne din ghiara-i drept In palma Teutonului.

In aceste patru cuvinte: < cucerirea diplomatic& 0 economic& *,15 cari se reduc In ultima analiza numai la doua: o cucerirea industrial& *,

se rezum& astazi Intreaga politica exterioara a României.Chestiunea Dunàrii, pe care o mi§c& Austria In Conferinple din

London; jurisdicliunea consulara, a carii pretinsà desfiimare nu esteIn realitate decAt o intärire legitimata ; tractatele de extradiTiune,

20 monopolul vapoarelor danubiene, diverse banci i societali exoticede imaginar credit 0 de fictiva asigurare, invaziunea germanismuluide lege israelita, furiqa colonisare curat gotica unul &Ate unul, siste-matica surpare a breslelor române prin absolutä lips& de orice pro-tecIiune, iaca politica noastrA exterioara!

25 Din acest punct de vedere este foarte drept a zice ca soarta Ro-mâniei, vieaa sau moartea, a fi sau a nu fi, depinde pe deplin delatot felul de relqiuni internaVonale, nu ins& din arbitrul puteriorstraine, fie ele cat de gigantice, ci unicamente din propria noastrane§tire, trândävie, neghiobie sau tradare, caci pe taramul industrial,

so a carui procedura este totdeauna bland& 0 piezi§A, iar niciodata francaviolenta, nimeni nu ni-ar putea impune, din data ce ar Intfimpina

din parte-ne o umbra de voinVa.Dovada este micula Serbie, de care pururea s'a poticnit orice ten-

tativä de cucerire diplomatic& 0 economicl.35 Acolo nu este d-1 Ion Ghica.

inving&-

pi

--

Page 294: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 95

Nici d-ta nu e§ti acolo, domnule Ionescu!Practicismul §i fapta au mtmtuit pe vecinii nwri de peste Du-

nare in acelqi grad, In care ne pierde pe noi in0-ne xnetafisica si vorba.Cand proprietatea teritoriala a României, urbana §i ruraltt, va trece

5 M§ii-fa01 In mainile Go0lor ; and comercul nemlesc si manufacturenenrceasca ne vor Impietri In exclusive profesiune de cultivatori aipamantului pe seama dibaciului venetic dela Rin §i dela Baltica ;

and vanitatea sclavului de a nu diferi de stapan va teutoniza claselecele de sus In limba §i 'n obiceiuri ; d-1 Bismark sau succesorii sai

to ne vor apuca fra-Mte, nu prin vr'o cucerire militara, ci pur §i. simpluIn numele ( Unitalii Germane o, In fate aril va sta cu falcile Incle-§-tate rivalul dela Moscova.

Aceasta lugubra diagnoza rezulta fatalmente din doctrina d-luiIon Ghica.

15 *i ce poate Francia astazi?Grafae In agonie sub potcoavele cailor de MackIemburg.Bine Ii-ai mai chitit momentul, d-le Ionescu!Imi vei putea raspunde a pupilul d-tale nu va dura destul timp

spre a prepara o cataclisra.20 Adusu-l-ai numai pentru ateva zile?

Atunci uncle-i seriozitatea?Primqte, domnul meu, etc.

[D-1 TITUS LIVIUS MAIORESCU ... ) 1)

Peste o oara lumea va admira pe Dealul Mitropoliei o ma lucerne-liune a acelei mladioase voinle, pe care litera legii o numqte na-ponala.

25 Colegiul Iäranesc Intrece mai cu seama orice margine a sublimului.Cand Voda-Cuza smulgea pe plebeu din ghiara libertinului celi

dedea usurpatul titlu de patrician, el nu era In stare sä prevadac'o a via peste pu0n o zi, In care Impacarea ambelor elemente, avechiului gade cu vechia victima, va ajunge a fi atat de duioasa, Incat

9 Fragment din e Buletinul Interior #, Columna lui Traian, an. II, Nr. 20 (82),24 Mai 1871.

29*

Page 295: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

296 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

numai un lup sa poata capata dela oaie mandatul de a reprezenta,mandatul de a vorbi 0 de a lucra In numele turmei, mandatul de ao apara... contra cui?

totu0, ceea ce nici prin vis nu trecea autorului lui 2 Mai, s'aintamplat.

Doi Blarambergi, doi Ghici, doi Sturza, un Su/u, un Lambrino,un Retoride, un Filipescu, un Boldur, un Lahovary, un Cozzadini

tocmai un Vogoride, sunt deputa/ii %rnimii, ai lui nea-Stanbadea-Ion, In superbul nostru Parlament.

10 Romania intreaga §tie ca tori ace0i domni pururea au combatutplebea, pururea au disprquit-o, pururea au insultat-o ; Romania in-treaga §tie, ca pana i numele unora dintre ei sunt atat de ultra exo-tica, Inca nu se va gasi un singur satean in toata /am care sa le poatarosti destul de limpede i cu atat mai mult sa le iina minte ; Romania

15 intreaga 0ie ca sunt printre dumnealor vr'o &Ova de cei ce au uitatdeja sau n'au Inva/at Inca romane0e, crescu/i din leagan In fel defel de atmosfere, care de care mai straine ; Romania intreaga le tietoate acestea, dar n'ai ce sa le faci in fa/a frumoaselor patalamalecu pecelile primarilor !

20 Toate formele fiind pazite in modul cel mai constitulional, nune ramane vrand-nevrand decal a ne pleca fruntea eu umi1inXt, cele-brand Intr'o naiva epopee popularitatea grandiosului nostru mareplal Cur/ii printre sucmanele dela Ia0 sau izbanda copilaplui de cai-macan din 1858 printre plugarii i ciobanii dela Tecuci !

25 Ins& omul cel mai iubit in toate catunele Romaniei este anumed-1 Titu Liviu Maiorescu.

Dumnealui s'a ales la Severin, dumnealui s'a ales la Pite0i, dum-nealui s'ar mai fi putut alege la Cahul sau la Dorohoi, daca nu se mul-lumea cu extremitatea Munteniei, deoarece petrecerea-i personala la

30 capatul opus al Moldovei garanteaza pana la eviden/a prin ea insa0,ca acolo nu avea deck a sbarci cu lene degetul cel mic pentru a fipe data aclamat cu un numar de voturi chiar peste unanimitateacelor prezen/i.

Dela Bahlui i pana la Cerne/i, d-1 Titu-Liviu Maiorescu este idolul99 cel mai nebanuit, este figura cea mai tradi/ionala, este un Ler-impärat

Si$

§i si

Page 296: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 297

al tuturor taranilor, cari nu vor intarzia de a-1 pune la randul eauIn colinde, daca numai nu-i vor opri cumva prefeclii.

Ce-i pasa opincei romfine c d-1 Titu-Liviu Maiorescu e luptatoruicel mai sfruntat al 9coalei cosmopolite!

5 Ce-i pasa opincei romane ca d-I Titu-Liviu Maiorescu e cel maicinic avocat al Evreimii!

Ce-i pasa opincei romane ca d-1 Titu-Liviu Maiorescu nu se ru0-neaza a propaga pe fala colonizarea germana a Daciei lui Traian

Ce-i pasa opincei romane c d-1 Titu-Liviu Maiorescu personifica10 tot ce-i mai anti-na-cional inteo paeatoasa unire cu tot ce-i mai anti;

democratic Itoragostea nu raioneaz i prin urmare: opinca rom'ana 11 iube§te,

fl iube§te pang la extaz, 11 iubwe pan& la nebunie!sunt prin bordeie i pe la stane d-nii Blarambergi, d-nii

15 Ohici, d-nii Sturza ; iubit este in arcadicile regiuni ale idilei pastoraled-1 Sutzu, d-1 Lambrino, d-1 Retoride, d-1 Filipescu, d-1 Boldur, d-1Lahovary, d-1 Cozzadini §i mai ales d-1 Vogoride ; dar cat priveqtepe d-1 Titu-Liviu Maioresch, o ! o! o!...

Filosofia constitulionaa a Romaniei inregistreaza o lege, pe care20 au verificat-o la noi succesivamente toate operatiunile electorale dela

1866 i pana astazi.Spune-mi cine este in colegiul al 4-lea, 01,i volu spune eu ce vrea

ministerul...

[CONGRESUL ZIARISTILOR] 1)

Ceea ce preocupa astazi la noi toata presa, afara numai de foaia25 ce poarta acest nume i pe care o susline dupa obiceiu confratele sau

dela Trornpeta Carpaglor, este Congresul ziari§tilor.Columna lui Traian, Imbraci§and cu fericire din capul locului ne-

merita propunere a Uniunii Liberale, formulase totodata urmatoarelepuncte preliminare:

1) Fragment din t Buletinul Interior *, Columna tui Traian, an. II, Nr. 33 (95),6 Septemvrie 1871.

Vali

Page 297: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

298 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

1. Fiecare ziar s trimita trei reprezentaqi pentru ca sa se vazaca nu este organul unei singure persoane, i pentru ca dupa greutateamandatarilor sai sa se poatfi judeca despre greutatea ziarului.

2. Cei trei reprezentami vor avea numai un vot.5 43. Biroul Congresului sa se aleaga dintre barba/i straini ziaristicei,

inlaturandu-se in acest mod orice banuiala de parcialitate.4. Deciziunea Congresului nu se va supune intrunirilor publice, caci

principiile nu se stabilesc prin plebiscite, si mulTimea, adesea amagit5prin entuziasmul momentului sau prin tertipurile unei dice, nu poate

10 simpunc nimfinui: este de ajuns ca publicitii sa se lumineze i sa seconcerteze unii cu alii, ei fiind conducfitori ai opiniunii publice.

5. Ziaristii care nu se vor impaca in tot sau in parte cu conclusulmajoritaIii Congresului, vor ramane liberi in sfera lor: sa nefereasea Dumnezeu de o pasiva unanimitate, ceea ce n'ar fi deck

15 moartea discutiunii, adica un intuneric demn de epoca lui Papa Hil-e debrand !

6. SA* fie invitate toate foile politice a trimite reprezentami ; toate,4 iar nu numai acele de opoziOune sau diferitele nuanie ale unui singur

partid, caci unde to-ci sunt de aceeasi parere, acolo nu este nici o tre-20 buinta de un Congresi.

La aceste puncte ne-au raspuns pana acum trei ziare.Gazeta de Bacdu, in numarul sail din 29 August, se asociaza cu

toate vederile <Columnei lui Traian *, declarand numai in treacatca cele doug puncte din urma i se par a fi de prisos, ca uncle ce # se

25 inIeleg de sine t, iar punctul al 3-lea sa se decida chiar in sfinul Con-gresului.

Uniunea Liberald, in numarul sau tot din 29 August, treee camcu usurinla peste amanunlimi, consiliandu-ne cd n'ar trebui sa pu-nem inainte multe dificultaIi *, dar asupra punctului al 4-lea se pro-

30 nunla verde si categoric pentru opiniunea noastra, zicand ca. :

Deciziunea Congresului nu se supune aprobarii intrunirilor publice *.

mai adaogand apoi cu energie :

e Negresit cfi programul presei nu se va supune unui plebiscit *.

In fine ziarul Romanul *, in numarul sal din 3 Septemvrie, lasa35 toate la o parte, se preface ca nu vede nmic i striga cu desperare numai

atat, ca chestiunile, ce se vor rdesbate 'n intrunirile

Si

ziar4tilor,

actiunii

t

o

a

Page 298: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 299

trebuese desbatute gi in intruniri publice in toate oragele to, caciziarul, fie el redactat de oamenii cei mai erninenV, nu da mulcimiiiideile sale, ci din contra el le ia dela &Lisa #.

Cu alte cuvinte, Plebiscit i iaragi Plebiscit !5 In loc de a raspunde Romfinului* in aceastgt privinta, in care

ne susixi deopotriva pe fafatUniunea Liberala * gi < Gazeta de Bacautidied cele dougt organe ale Fracciunii de peste Milcov, ne vom

a-i adresa o serie de intrebari.1. 0 intrunire aga zisgt publica, pe care o clicfi cu apucaturi de-

g, magogice lesne o poate compune in rnajoritate din bataugi gi din mas-salagii, este oare tot una cu ceea ce se munegte opiniune public inintelesul cel bun, cel luminat, cel adevarat al cuvantului?

2. Daca o gloata obscur i negtiutoare va cere bunaoara scoatereape piata a moagtelor Sfantului Demetriu, crezand ca dela el depinde

15 ploaia sau seceta, un ziar sa se faca oare expresiunea unei supersti-liuni atat de generale ?

3. Dupa sublima exclamaliune a celebrului Stuart Mill, economistgi publicist cel mai modern gi cel mai liberal al Angliei, n'a fost oaretot o intrunire publica care dusese pe Crist la Golgota?

20 4. Politica, aga precum o incelege secolul nostru, este ea sau nuo gtiinca, cerancl studii istorice, juridice, economice, pe care nu lepoate avea o gramada nealeasa, i pe care, din nenorocire, nu le aula noi nici chiar acei ce ne-au tot ame/it cu fraze fara sambure dela1848 gi pana astazi?

5. Din toate aga numitele intruniri publice, organizate din timpin timp in Capitala de catre oamenii ziarului Romanul fost-a unasingurgt, in care ea se fi vazut altceva decat numai ate un emisarredacliond citind ate o hartiula de porunceala gi &ate o droaie devoci strigand apoi cu o clasica pasivitate: bun! bun ! bun!

30 6. Toate relele, de care ne plangem noi gi contra carora anume vaavea a se lupta barbgttegte gi 'n concordie Congresul, nu sunt oare o con-secincgt mediata gi imediata, directa gi indirecta, a tuturor plebisci-turilor mari gi mici, cu registre i fr registre?

7. Dacgt ziarul, dupa expresiunea Romanului * ,# nu da mulimiis5 ideile sale, ci din contra el le ia dela &Ansa atunci de ce oare d-I

25

o

o

0

mul-/umi

s e,

a e,

Page 299: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

300 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POL1TICE

C. A. Rosetti nu se grabe§te a suge de acolo cel putin iritatiunea tariiintregi contra Evreilor?

8. In fine, facandu-se un plebiscit de catre ziari9ti, guvernul fi-vael atat de nepriceput, incat sa nu faca a doua zi un contra plebiscit

s cu mult mai numeros, umpland cu mii de subscrieri toti numerii ( Mo-nitorului Oficial 0

Sa ni se raspunda la toate acestea.Pana atunci noi sustinem 0 vom sustine, ea o foaie reprezinta

propria sa natiune numai prin cuno§tinta trecutului national, printo istoria nationala, prin economia politica nationalä, prin dreptul

national, iar nu prin sgomotoasele sbierete §i bateri din palme dinpartea vreunui Ovici sau Opulos inteo intrunire publica, poreclita dinironie 4 Româneasca 5.

CARLITII1)Prin trei interviewuri succesive, Apararea Nationalci a lásat sa se

15 caracterizeze intr'un mod obiectiv, ap zicând autobiografic, fiecaredin cele trei partide ale noastre politice actuale, adica un singur ade-varat partid din cele cloud despicaturi. A venit dark' 0 nottá rândulde a ni se preciza propria noastra pozitiune politica a micului grupdela aceasta foaie, care nu face politica de partici-á 0 tocmai de aceea

20 ambitioneaza de a face politica cea mai solida.Intre anii 1821-1848 nu se aflau la Romani nici liberali, nici con-

servatori, ci numai boieri patrioli cu ciracii lor : 0 patroni et clientes 5.Erau nationali§ti fat% partid, fat% disciplina, fall organizare,totu0 lucrand cu mult tact la scuturarea jugului celui aparent al Turciei,

25 care ascundea jugul cel ocult al Rusiei. Ap a fost pâtia la 1848, candmaimucaria din Ocbident a inceput a introduce la noi notiunea unorpartide politice ; distinctiunea insa intre liberali 0 conservatori nu s'alimpezit bine Ora la Voda Cuza. Cei doi marl initiatori de mai 'nainte,Heliade §i Cogalniceanu, nici pana la moarte n'au fost in stare de a fi

30 conservatori sau liberali: ei au fost totdeauna numai nationalifti.1) Apiirarea Nafionald, an. III, Nr. 66, 23 Martie 1902.

Page 300: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICE 301

Cele doug partide desf4urate din fooii boieri i ciracii lor pastrautrasura anterioara comuna a nalionalismului, dar foarte slabita, dince in ce mai indoielnica, amenincata de a dispare prin ideile cosmopoliteale revoluliunii franceze i prin preocupqiuni oportuniste. Atunci s'a

5 ivit o nouti grupa, menita a opri crescanda raceala 0 a reincalziromanesc: a§a numita §coala a lui Simeon Barnwt, exagerata negrgitprin tendigele sale prea-arhaice, dar utila i chiar necesara ca reac-liune. Acea §coala fundata de un Ardelean, Incuibata Ira in Ia0compusa din elemente exclusiv moldoveneoi, 10 dete porecla de trac-

t(' gime inclependentei, precum o botezase un frunta, pare-mi-sed-1 Nicolae Ionescu. Nascuti sub Cuza, fragionioii s'au afirmat pedeplin, punand puncturi pe i, numai la urcarea pe tron a princepeluistrain Carol de Hohezollern, fiind momentul cel mai justificat pentrua feri na-ciunea de strainism in genere, iar in special pentru a combate

15 pe Evreii din Romania, adica pe strainii cei de trei ori straini, dupacum ii zugravqte Alfred Rambaud: <<Lee juifs sont chez nous commeen terre étrangere, triplement etrangere, car ils ne sont ni des Français,ni des Chretiens, ni même des Européens*.

Am spus Ca fraclionioii prinsesera radacina deja sub Voda Cuza.20 0 planta proprie necontestabil a noului regim al princepelui strain

a fost Junimea, al cariia stegar, d-1 Tit Maiorescu, debuta la 1867printr'o combatere Invegunata, de altmintrelea foarte upara, a teorieilui Simeon Barnul, ceea ce nu insemna altceva deck lovirea frac-Po-nioilor. D. Carp, celalt §ef predestinat, s'a distins pururea prin ebreo-

xi sa, ajungand chiar a descoperi un nou categoric imperativ pentrumorala cea speciala a Jidanilor. Dona tabere antagoniste s'au a§ezatfa-VA in fa-ta 9i au pornit la lupta: de-o parte fractionioii pentru aapara Romanimea contra ideilor nemIe0i ale principelui Carol, de,'aka parte junimioii pentru a susIine ideile cele nemtesti. Ei bine,

30 ambele tabere, foarte voinicoase, foarte strapice in apareaca, ambeles'au triplet amarnic de o potriva in previziunea lor. Principele Carols'a aratat din capul locului hotarit a-0 face datoria de a fi Roman.

dara izbeau germanismul, iar junimioii 11aparau, uniialii izbind §i aparand ceva fictiv. FracOunea, izolata in Moldova,

35 n'a intarziat de a se stinge prin Iipsa de fitil, care era 0 prea scurt.

filia

Fractionigtii

sinatul

liberd pi

Page 301: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

302 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Junimi0ii insa, de0 intemei4 de asemenea In Moldova, totu0 audus-o mai indelungat, caci avusesera dibacia pe deoparte de aii atragealtoaie muntene0i 0 transcarpatine, pe de alta de ali fortifica orezerva pe terenul curat literar. Cum dal% de au perit 0 damii?

5 Capii cei autentici 0 necontroversabili ai junimii, D. D. Maiorescu0 Carp, sunt Neinci, prin cultura, 0 anume din §coala germana ceaanti-naponalista a pesimistului Schopenhauer, caruia ii era rminede a fi NeamI. Shopenhaueri0ii cei din Romania au fost foarte con-sequenli de a disprqui neamul romanesc, de a nu-i recunoa0e nici

10 o insuOre suyerioara, de a pune pe Romani mai jos chiar de Jidani,0 de a califica pana 0 pe ademi prin epitetul de gogomani. Sunt gatea respecta orice convicliune, intru cat este o adevarata convicIiune,fie cat de gre0ta sau absurda. D.D. Maiorescu 0 Carp, barbaIi prea-onorabili, mai ales D. Carp, erau adanc convin0 ca programa cea

15 nemleasca schopenhaueriana va face sa progreseze 0 sa se ridice susRomania In ochii lumii. Sa admitem ea aceea0 ar fi fost convic-puneaD-lor 0 fara principe strain; principele strain li s'a parut insa natural,natürlich, o garamie de succes. D.D. Maiorescu 0 Carp contau darape principele strain nu din arnbiliune sau interese personale, ci numai

20 §1. numai pentru victoria conviqiunii lor, adica pentru triumful Juni-miltilor. Calculul era dibaciu: principele strain la 1866, schopenhaue-rismul in Romania la 1867; dar socoteala cea mai evreiasca tot Incaadesea se incurca-.

D. D. Maiorescu 0 Carp nu sant tari in etnologia comparativa. Dum-25 nealor au uitat sau n'au observat ca NeamIul este strain numai in

calatorii ; inceteaza insa de a fi strain, el 0 posteritatea lui, din datace se decide a ramane pentru totdeauna inteo Tara care-1 imbraTi-paza. Un Francez, un Italian, un Englez, un Muscal nu devine mainici o data nalionalist in patria cea adoptiva. NeamIul insa se nalio-

30 nalizeaza pe deplin nu numai in forma, ci 0 in fond, astfel ea adeseacopiii nu vor sa inve-ce nenrce0e. Raposatul ceasornicar Ruppel, veniseintr'o zi sa mi se planed ca baiatul sail Bruno, macar ca e Neamicurat 0 purtand numele Bruno, zice ca e Roman 0 nu vrea sa vorbeascanemIe0e. Asemenea cazuri sunt cu sutimi in Bucure0i. Este o trasura

35 sublima de onestitate. NeraIii cei stabilili in Rusia Bunt mai Muscali

Page 302: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ARTICOLE POLITICS 303

de cat Muscalii. Lelewel si Linde, cei mai patrio-ti poloni prin opera siprin cugetari, erau

Ce s'a Intamplat dara?Pe cand Maiorescu si Carp din Romania se nemtisera si per-

sistau a fi Nemti, Alesul Romanilor dela 1866 din Neamt a devenittreptat cu desavarcire Roman prin nationalism. In acest mod sefiiJunimistilor si-au pierdut busola.

D. Maiorescu a inceput a mormai ca n'a fost schopenhauerist, d.Carp s'a apucat sa sopteasca ca n'a prea tinut la Evrei; si la urma

I 10 urmelor, dupa multe suciri i rasuciri, grupul lor, In care se introdu-sesera deja pe nesim-tite uncle vlastare foarte romanesti, caA. Marghiloman, C. Anion, etc., grupul a trebuit sa dispara, rene-&du-0 numele i fuzionandu-se cu o asociatiune romana necosmo-p olita.

15 Din cauza si numai din cauza nationalismului Regelui Carol, d-niiMaiorescu si Carp, simtind in atmosfera de sus ca schopenhauerismulnu mai merge, au fost a se atarna de pulpana d-lui Nicu Filipescu.D. Filipescu cu cativa amici ai sai, disidenti din partidul conservator,nu sunt multi la numar, dar au fost de ajuns pentru a da o noua Cu-

20 loare fostilor junimioi.Printr'un fel de endosmos i exosmos, d-nii Maiorescu si Carp s'au

umplut de Filipefti. Daca astazi cumva Fiipetii i-ar pàràsi, cei get-beget junimioi n'ar mai exista politiceste. Inchipuiti-va un momentrealizarea acestui scandalos divor i yeti asista la o mormantare nu

25 de prima clasa, ci de primul comism, cad n'ar plange la groapa cleatnumai cativa Armeni, multi Evrei sit poate, dintre Romani vre-unminor grandoman, bunaoara d. Quid Densusianu.

Noi din parte-ne nu dorim de loc o asemenea catastrofti. Am regretacu sinceritate distrugerea unui partid, in care Jan ton d-nii Nicu Fill-

SO pescu, C. Olfinescu, amicul meu Delavrancea si a1ii. Oricum s fie,gratie lui Dumnezeu si Alesului lui Dumnezeu, junimistii nu mai suntin Romania; ei Inca s'au botezat eonservatori, mani corect

Filipestii nu vor inceta nici o data de a fi natlonalisti.Asa dara, in starea actuala a lucrurilor, sant la noi doua sau, deo-

35 eamdatg, trei partide, pe care le desbina chestiuni sociale, economice,

I

Nemti.

d-nii5

8tirbeii,

siliti

Filipefti,gi

Page 303: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

304 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

diplomatice sau de oportunitate, dar ambele de o potriva nalionaliste.Deasupra lor sta Regele Carol, numai nalionalist, caci nu se pogoarapang la certuri de partid. Tot tip micul grup dela Apararea Nationala,o not& ediciune indreptata a fraciiunii libere §i independente, este

5 numai naVonalist, adica este Car list.Cu alte cuvinte, noi aspiram ca Romania intreaga, ba chiar Intreaga

Dacie, A se purifice ca Domeniul Coroanei, unde sunt cele mai bune9co1i sateqti, cea mai inflorita industrie nalionala, i nu se gasestenici Evrei, nici spioni Muscali, ba §i cat mai purtine capitaluri straine.

10 Prin nalionalism dark prin Carlism, noi fraternizam, pe o caleromaneasca 5i numai romaneasca, atat cu liberalii precum §i. cu con-servatorii, silindu-ne cu staruinla a-i feri de o potriva pe unii §i pe aliiide abateri cam dese uneori.

lat '. cine sant 0 trebuie sa fie cei dela Apararea Nagonala. Dar15 acest organ putea-va oare sa dureze? Buri in felul nostru prin credin0

0 patrie, prin Rorndnism 0 Ortodoxism, printr'o voinIa dezinteresata§i ne 'nfranta, noi repetam cu batranul Kruger u a noastra va fi vic-foria cea finala ».

Page 304: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ADDENDA

Page 305: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

[LINIA FERATA IA.5I-ODESA] 1)

Este un saran caracteristic, dupfi care se poate deosebi oricand si oriundeun regim constitutional de o dictatura personahl.

Intr'o tall InteadevOr reprezentativg toate fluctuatiunile guvernamen-tale pot fi prevOzute si explicate, cele douil puteri ale Statului si toate Or-

s tile fiecfireia din ele hind touleauna Intel) simetrie atat de riguroasá, katajunge sii cunoastem pe una, pentru ca &a descriem 11:Idat pe celelalte.

Sub un regim constitutional un minister nu vine cleat numai din majo-ritatea Parlamentului.

Sub un regim constitutional toli membrii cabinetului efisfrang una si10 aceeasi coloare.

Sub un regim constitutional fiecare miscare Inteuna din regiunile celesuperioare implicg existenta unei miscOri corespunz5toare In celelalte, In-tocmai precum una din roticelele ceasornicului nu Incepe a se Invarti, ffiritca s'o fi Impins o vecinii sau fail ca ea s'o ImpingO, toate mergand cu o re-

15 gularitate combinatO din capul locului.Sub un regim constitutional, In fine, previsiunea politicA este posibilli.Altfel se petrec lucrurile sub o dictaturfi personala.Acolo, fie cineva cel mai sublim geniu dupfi feta pAmfintului si tot Inca

niciodata nu va putea sti ceea ce se va intAmpla peste o orà si niciodata20 nu-si va da seama in urin5, pentru ce s'a intamplat anume asa.

Gestul despotului, numeasca-se el Suluc, Maximilian, Cogrdniceanu,nume turcesc, rusesc sau nemtesc,este misterul cel mai nesträbätut pentrutoti si chiar pentru dânsul, ca tot ce e capriciu.

Liisam acum ca lectorii nostri sfi decidfi ei Insii sub ce fel de forma' guver-25 namentalã se aflg asttizi Romania.

In locul r5posatului Macedonski s'a pus In capul primei divisiuni teri-toriale d-1 colonel Solomon.

Cabinetul s'a completat, vfirindu-se la Externe d-1 Calimachi-Catargiu.

1) Traian, an. I, nr. 87, p. 349, 2 Decenwrie 1869; revista politic/.

Page 306: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

308 SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICS

Din punctul de vedere constitutional, avand toata buna-vointa de apresupune ca nu suntem sub o dictatura personala, am dori prea mult aintelege semnificatiunea acestor doua numiri.

Cine este d-1 Solomon?5 Ministru de Resbel in ajunul lui 11 Februarie.

Astazi ill vedem cam tot pe acolo.Ce insemneaza?Nu stim.Cine este d-1 Calimachi-Catargiu?

10 0 ruda a ambasadorului turcesc din Viena.Astazi il vedem In fruntea diplomaciei romane.Ce insemneaza?Nu stim.Am putea sa petrecem astfel intr'o lunga revista toate ate se fac la noi

15 de o bucata de timp si la fiecare nou fenomen suntem siguri de a gasi Intoata -tara rasunetul cel mai intins:

Nu stim !Ba este un lucru pe care-1 stim.Inca in numarul nostru din 19 August, sunt scum patru luni si mai bine,

so vorbind despre calatoria Mariei Sale Domnitorului la Livadia, noi preves-tiseram ca guvernul actual, zis al Romaniei, precum daruise MuscalilorPrutul, tot asa le va mai harazi linia drumului de fier dela Iasi spre Odesa,prin care sit se ucida in favoarea Tarului portul Gala-ti, portul Braila si maicu seama viitorul nostru port dela Marea Neagra.

25 Rana acum, In curs de vreo suta cincizeci de zile, vulturii cei rosii delaputere au conservat in aceasta privinp cea mai profunda tacere.

In Mesagiul Princiar nicio vorba.Eram deja gata a admite o eroare nevoluntara din parte-ne si nu ne miram

de loc, deoarece lucrurile, precum am spus-o, se pot prevedea cu o preci-30 siune oarecare numai sub un regim constitutional.

Ei bine nu!s Curierul de Iasi s, foaia oficioasa de peste Milcov, In numarul sau din

27 Noemvrie, cuprinde un articol foarte instructiv, Intitulat: 4 Calea feratiiIali-Prut c

35 Aci-i aci !Iata-1 intreg:

Aflam ca consiliul jude-tean al districtului Iasi a votat in unanimitateo adresa dare guvern, rugandu-1 sa concedeze links ce are a lega Iasicu Prutul.

40 Felicitam pe consiliu de initiative ce a luat inteo afacere care estestrans legata de interesele cele mai grave ale Moldovei si 11 felicitam

e

Page 307: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ADDENDA 309

cu atat mai milt, cu cat adresa lui are 0 meritul unei necontestabileoportunitali. *tim cu to-pi ca guvernul Rus a exprimat deja de multhotarirea de a conceda linia Chisinau Noua Suliä Cernaup incaz and guvernul roman ar refuza impreunarea resoului rus cu resoul

5 european pe la Ia0 i ni se zice din izvor foarte sigur ca se trateaza inmomentul de faca concedarea Enid ChiIinauCernau.p. Nu putem con-chide alta din aceasta cleat c guvernul nostru ar fi aratat oareqicareezita.puni in concedarea liniei IaqiPrut.

0 asemenea ezita-pune, &tea exista, ne pare viltiimrttoare intere-10 selor noastre 0 este bine ca, atragand aten-punea tuturor asupra unei

chestiuni, a cani insemnatate nu poate sa ne lase nepasatori, sa pro-vocam un soiu de discupune publica, ce va servi de anchetti serioasa spreluminarea si a guvernului 0 a guvernalilor.

Una din obiecPunile in contra liniei Ia0Chi9inau pare a proveni15 din pierderea eventual& ce ar suferi traficul galapan prin legarea Ia01or

cu Odesa. Daca Gala/ul ar fi singura i neaparata cale a transituluiEuropean, obiecliunea ar fi serioasa ; cand Insa Rusia concedand link'Novosulitza se pregate§te a ne smulge cu totul din mfiná acel transit,chestia se rezumfi in urmatorul punct: neputand avea transitul pe la

20 Gala-p, nu este bine sa-1 avem macar pe la 14? Raspunsul nu poate suferinicio indoiala. De aceea, daca atitudinea presupusa a guvernului este unadevar, nu numai ca Gala-cul nu va ca§tiga nimic, dar va pierde Inca 0folosul insemnat ce ar putea trage din sporirea micrii comercialea doua treimi din Moldova. Galtqul ffind centru comercial, spre care

25 aflueaza toate transacPunile noastre, este evident ca el c4tiga sau pierdedupa cum scade sau spore0e activitatea comerciala a Iarii i linia Novo-sulitza o data concedatä, caderea mi§carii internaPonale prin Moldovava reduce GalaIul la un trafic pur interior. Tot la un asemenea traficpur interior vor fi reduse atunci celelalte linii romane i suntem convin0

30 ca in cazul acesta veniturile lor vor fi atat de mici, incat vom fi nevoicisa adaugim la sarcinele destul de grele, ce avem astazi, alte sarcinimai grele. Asemenea nu trebue sa uitam ea singurul mijloc de a alimentanavigapa Prutului 0 de a face producatoare convenpunea incheiataintre Austria, Rusia i Romania este linia Ia0Prut.

35 a Cele the pfin'a acum sunt atiit de evidente, incat nu putem admiteca guvernul le-ar fi putut scapa cu vederea. GreutaPle deci, ce, pe cat sevede, el opune liniei Ia0ChiOnau, nu pot nalte cleat din intenpuneabine determinata, ce are de a crea un port de mare pe Ormurile noastre

refuzand linia spre Prut, guvernul nostru crede ca va paraliza concu-o ren-ca ce Odesa ar putea sa faca portului nostru. La aceasta vom

raspunde ca portul nostru o data deschis, fiind pe Marea Neagr& punctuleel mai apropiat de continent, teama unei concurente este ilusorie, cam

20

9i

9i

41

Page 308: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

310 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

sigur marfurile nu vor face un inconjur de aproape 100 chilometri numaipentru placerea de a trece prin Odesa. Pana la deschiderea lush' a portului,deschidere ce, chiar incepAnd de astazi lucrarile, nu va putea avea locdecat peste 10 ani, de ce sa lipsim /ara de un ca9tig sigur ? Mai mult

5 Inca, fara teamii de a fi paradoxala, afirmam di cel mai bun mijloc de agrabi triliinçarea attit de doritii a portului nostru este concedarea liniei IgiChifindu. In adevar Infiin/area portului nu se va realiza dead prin avan-suri de sume insemnate. Putea-vom face acele avansuri, &and linfilenoastre reduse cum am zis la un trafic pur interior vor da un deficit

10 insemnat? Sus/inem Ca nu, 0 numai descarca/i de sarcinele cailor ferateprin imensul ca0ig ce ne va aduce transitul european, vom fi destul deliberi in opera/iunile noastre financiare ca sa putem lucra cu puterisuficiente la crearea portului nostru. *

SA rezumam acum inteun mod analitic concluziunile acestei baterii15 ministeriale, pe care noi am intrevazut-o, mai repetam Inca o data, din tim-

pul placutei excursiuni a Capului Statului la Crimea:1. Consilierii districtului Ia0 vor trimite guvernului o adresa, ie0til din

propria lor ini/iativa, intocmai ca felicita/iunile dela Ploe9ti sau nunta-ritul dela Vla§ca.

20 Nimic mai natural !2. Gazeta guvernamentala felicita de pe acum in dreapta 0 in stanga,

asigurand-ne cu gravitate ca Muscalii numai din genervitate ne permita lega Ta9ii cu Odesa, pe and pentru dan0i este tot atat de avantagioasalinia Cernau/ilor.

25 3. Miuisterul i9i ia gentilul aer de a ezita pana aci, a9teptand presiuneaopiniunii publice, adica a unui consiliu jude/ean 0 a Curierului de Ia0 *.

4. Publicistul guvernamental sus/ine ca silind pe Muscali a merge laCernau/i, noi vom face imposibil pentru totdeauna transitul european prinMoldova 0 tot el ne spune ca linia dela Ia0 spre viitorul port dela Marea-

30 Neagra nu poate sa nu se infiin/eze cu timpul, chiar daca vom face pe placulRusiei, fiind cea mai comoda pentru transitul european.

Este o contradic/iune.5. Viitorul port dela Marea-Neagra zice Curierul de Ia0 *, este

menit prin pozi/iunea-i a deveni fatal Odesei.95 Cum de nu vede/i ca tocmai de aceea Rusia starue9te atat de mult a-1

paraliza in fa§a ?6. Fara linia Ia9iOdesa, ni se zice, nu se poate alimenta naviga-

liunea Prutului.Aci naivitatea e in culme.

40 Dupa ce am dat de pomana Muscalilor raul nostru cel mai românesc,apoi sa le mai oferim 0 o prima!

e

Page 309: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ADDENDA 311

7. In fine, prin o erezie economica din cele mai originale, precursorulministerial ne promite c linia Ia§iOdesa va crea capitalul cu care siftputem construi portul dela Marea-Neagra.

Capitalurile ies chiar nepoftite din acele Iari unde profitul lor este preamic, bunaoara nurnai 3 la suta ea in Anglia, i se opresc veand-nevrândacolo unde sunt destul de mari §ansele de reuOta: insu§i Curierul de Ia0ne asigura ca viitorul nostru port dela Marea-Neagra ori§icând va fi in starea rivaliza cu Odesa

Atfita-i tot !tO Credem, ca ministerul se va prezenta dinaintea Parlamentului cu o ar-

gumentare mai pircin ciudata, de0 chiar logica cea excentrica a foii oficioasede peste Milcov va fi in stare sa convinga pe deplin pe ciracii lui Popa-Tache

Cestiunea find una dintr'acele dela cari depinde inteo mare parte soartaindustriala, iar prin urmare i politica a României, vom reveni

[REVOLUTIA DELA PLOE*TI]

15 La opt August dimineala s'a raspAndit in Bucureoi un surd sgomotdespre o ciudata revoluçie In Ploeoi sub conducerea d-lui Candiano-Popescu:republica cu generalul Golescu in frunte.

Pe la 11 oare toata lumea se mira de o extrema agitatie intrealergand in dreapta i in stânga, pe când membrii Cabinetului se

20 concentrasera in edificiul Prefecturii.Pe la 2 post-meridian cetatenii au inceput a fi arestali cu gramada :

colonelul Creçulescu, Hasclau, capitanul Malinescu, maiorul Radu Mihai,Costache Panaiotu, Rachtivanu, CiocArlan, Serurie, etc., etc.

D-1 D. Carada i Pilat s'au ascuns ; d-1 Candiano-Popescu, incercAnd a25 fugi In urma buclucului, a fost prins.

De prin districte se povestesc grozavii, mai ales din Ploeoi.Intre ceilaiçi, d-1 Ion Bratianu a fost Intemnilat in Piteoi, d-1 Misailu

in Slatina i d-1 Stologianu la Craiova.Nu avem insa nici o relaliune despre modul tratarii prizonierilor, afara

o numai de puparia din Vlicareoi, unde impartialitatea ne sile§te a marturisica Intrqinerea curat materiala a arestaflor a fost foarte bunk dar parteamoralfi vai !

Liberarile de pAna acum sunt prea puine, judecându-se dupli cele dinBucureqti ; se susline din contra ea numfirul victimelor se Inmul/eOe mereu

35 i cã conditiile arestatului devin din ce in ce mai grele ; soVile celor primp

Columna lui Traian, an. I, n. 40; 19 August 1870; buletin interior.

20*

s

t *

L.

agen/iipoliliei,

1)

Page 310: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

312 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

ii pot vedea cu cea mai mare dificultate ; amicii mai nicidecum ; ucigasiisi furii sunt mai putin strejuiti.

Ce va iesi oare din toate acestea ?D-1 C. A. Rosati s'a grabit a se intoarce din strAinAtate, declarfind cu

5 cavalerism cfi voeste a impArti soarta amicilor sfii.Ministerul insA, pe semne ca sfi-1 nealjeascrt cu atfit mai mult, nu-1

aresteazA.Ziarul 41Romfinul * afirmti CA guvernul nostru ar fi cerut din Constan-

tinopol o armatfi tura de 50.000, sub cuvfint ca tara ar fi amenintatfi de o10 invaziune ruseascfi.

Serios ?SA nu fie oare de ajuns Osmanliii si Muscalii, cunoscuti sub numele de

judecfitori de instructie ?SiirmanA Romfinie !

[CUM E JUDECATA LUPTA POLITICA A LUI HASDEU] 1)

15 4IFuria cu care cavalerul Traian * se Etruria asupra d-lui D. Ghica,presedintele consiliului de ministri si a d-lui Al. Cretescu, ministrul Cultelorsi Instructiunii Publice, e vrednicA de milä 1

Dela inceput ph& la sffirsit, in toate coloanele sale, celebrul cavalernu dovedeste decfit ai e bolnav si Inca foarte greu I

20 SA ne explicam:Ce vor neistoricii nostri istorici dela redactiunea acestei foi, eminente

bine crescutfi !?....Vor !... nu! ne oprim, alci ne ternem prea mult de pana cea agerfi a

d-lui Hajdeu, vestit prin frumoasa-i descoperire ce fact; spunfindu-ne ai25 4 noi suntem slavi... o, prin faimoasa sa opera intitulata 4 Ion Vodfil cel Cum-

plit *, roman% istoric, cu parti unde se parodiazA dreptul roman, se intelegeffirà voia autorului...., renumit prin ziarul caraghios AghiutA *, unde redac-torul sail a stiut sfi desvolte tot talentul sAu caraghios.... *, prin piesa inti-tulatA Rasvan VodA *, in care se presupune mai intfiiu un ;igen despuiat

30 de toate calitfitile omului social si tAvAlit in tina rgului si apoi autorul sauflied sA piarda vremea 11 improspateaza, 11 schimbfi cu totul, metamorfo-zfindu-1 in bArbatul cel mai marinimos: bArbat inzestrat cu toate calitfitileetc , renumit asemenea prin aparitiunea foii periodice intitulatil Archiveistorica *, pentru care redactorul ei era plAtit 2000 lei pe lung de cfitre mi-

ss nisterul de culte si instructiune si nu o citea publicul mai de loc, ad. nu

1) Traian, an. I, (1869), nr. 64, p. 260.

e

a

a

a

..... e

Page 311: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

ADDENDA 313

apgrea mai niciodatg, redactorul ei ffind distrat de descoperirile genea-logiei * familiei sale princiare si de politica zilei, cgci nu trebue sg se uite cgd-1 ligideu a fost i deputat in Camera d-lui Rosetti !

e Dar ne pot intreba lectorii nostri, ei bine !... toate bune acestea, dar5 ce au de a face operele d-lui Hgjdeu cu cavalerul Traian #, atAt de supgrat

pe ministru Crelescu!?Asa e, dar ... nu este asa !... Archiva istoricg s, foaie pentru redac-

Iiunea careia se plgtea d-lui Ilgjdeu 2000 lei pe lung, ne va rgspundece ne raspunde Archiva istoricg *!?..

10 Ca d-1 Hgjdeu, directorul, sau mai bine guvernatorul micului cavalerTraian 5, e tare supgrat pe d-1 Al. Cretescu, ministrul cultelor i instruc-

/iunii publice, pentrucg... pentrucg vgzfind cum se luau de geaba pe lung2000 lei din punga Statului fgrg a se face nimic, a ggsit de cuviinIg, ca unministru nedrept, a tgia d-lui Hajdeu acea pensiune ce i se da ea la un in-

15 valid, fgrg a corespunde cu angajamentele luate!Neapgrat, un ministru ca d-I CreIescu, care comite asemenea ilegalitäi

care iau din gura d-lui Hajdeu un ciolan atAt de mare si plgcut, nu poate fideck un minis tru fgra principii... farg dor de %arL.. i chiar care nu stiecarte multg !..

20 it 0 ! tempora, 0 ! mores !.. *Ce ministru!.. Ce larg !..Auzi!.. un om Etat de mare ca d-1 Hajdeu sà nu poatg ggsi si el in

multele paragrafe ale bugetului, un micuI locsor de unde sä poati gustaplgcerea de a primi 2000 lei pe lung !..

25 E nedrept, d-le ministru... de o mie de ori nedrept!.. ea si vii silovesti astfel in interesele private, avand in vedere numai binele comun,

aceasta e cu totul contra prineipiilor sectei din care savantul ne-istoric ligjdeu face parte !..

Ai comis o mare gresala, d-le ministru; si nu mai poate fi nici o in-dreptare de facut !..

Mul-cumim 1) Archivei istorice # cgci puturgm argta lectorilor nostride unde vine supgrarea d-lui Hajdeu pe d-1 ministru Al. CreIescu!..

a Dar ce vorn raspunde oare pentru d-1 Demetriu Ghica ?0 !.. aci e altceva !.. Aci d-1 Hfijdeu face politica, si Inca politica inalta,

35 cgci scris este in Catechismul politic al Ortalii, ca scopul scuzg rnijloaceleprin urmare datoria savantului neistoric e ca sg ia pe fiecare ministru in

parte, cgci nu de geaba d-sa este amicul intirn al d-lui C. A. Rosetti, cel cuvoeqte si vei putea

9 In text: mullamitei [Ed].

(a Presa * din 2 Octomvrie).

4

4

!..

*!

!..9th

e

e

sea

gi

Page 312: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE

Page 313: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

HASDEU 1 COGALNICEANU(cf. P. 173, 182, 193, 227, etc.)

In numeroase articole politice din Traian, li, mai tarziu, in Columna luiTraian, Hasdeu ataca -violent doctrina gi persoana lui Mihail Cogalniceanu. Dargi lnainte de a scoate ziarul Traian, Hasdeu a lovit In Cogalnieeanu mai alesprin notitele gi versurile humoristice din Aghiuld (1863-186(i). In Cronica aria-

5 nitrii nelegiuitoare (41 Aghiuta 5, nr. 2, 10 Noembrie 1863, p. 9-11), scrisi Impo-triva lui Cogalniceanu si C. A. Rosetti, In care malitiozitatea gi calamburul ve-stesc invectiva de mai tarziu; In versurile sarcastice: D. Cogdlniceanu (ibidern,nr. 14, 13. 111 ; reproduse de noi In Addenda volumului I); in Dialogul Minfiicu Cam er a, urmat de rnonologul Min; ii in capul d-lui Cogillniceanu; ambele

10 stenografiate de Aghiurd (ibidem, nr. 16, 17 Februarie 1864, p. 121-122) -1Hasdeu revine neobosit gi cu felurite arme Impotriva marelui sin adversar. Chiarcu prilejul votarii de eitre Camera a celor zece legi importante (Irnproprietarireataranilor, secularizarea averilor manastiregti, etc.), Hasdeu ataca pe Cogalniceanu,aratand ineficienta gi ipocrizia acestor reforme. In Aritmetica fi chimia parlamen-

15 lard (a Aghiuta s nr. 20, 26 Martie 1864, p. 153-54), el analizeaza fiecare dintrelegile votate de Camera gi 8 dovedegte * ca nici una din ele nu poate fi aplicata.Tot despre Improprietarirea taranilor eerie Hasdeu Inca doul articole: PrimalAprilie. Camera a improprietdrit pe fdrani. Diagnoza fi farmacopeea parlamentard(6 Aghiuta s, nr. 21, 2 Aprilie 1864, P. 161-163) gi Un articol gray despre lucruri

20 friyoli (ibid. nr. 22, p. 169-171).Polemica lui Hasdeu Impotriva lui Cogalniceanu ameninta Inteo vreme a ia

un caracter violent gi personal. Cel putin asta dovedegte aparitia urmatoruluiAnunf foarte important In ziarul Ronuinul din 3 Aprilie 1869 (an. XIII, p. 198):

6 Avand intentiunea de a scoate la lumina peste pulin Istoria publicd, poli-25 ticd fi literard a d-lui Mihail Cogalniceanu, rog foarte mult ea oricine va fi pose-

and documente, detalie sau anecdote, relative la acest individ, sa mi le comu-nice fara Intarziere, pentru ca sa-mi pot eomplecta lucrarea.

Ma grAbeac a observa viitorilor mei corespondenti ca nu este nici o amanun-timc JApgrafica, oricht de 0econdarl In aparirrti, care sa nu aibi o valoare a

Page 314: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

318 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

sa in aprecierea istorica a caracterului unui om: drept exemplu am putea cita,bun& oara, vechiul razboi al d-lui Cogalniceanu contra perciunilor evreiesti, urmatapoi de un tractat de eternd impacaciune si alianta, spre deplina satisfactiunea ambelor parti beligerante, etc., etc.

5 Pentru ca notitele ce mi se vor procura sa nu fie expuse la faimoasa exacti-tate a serviciului postale, d-nii corespondenti vor putea sa le trimita pe numeleunor cunoscuti ai lor din Bucuresti, care sa mi le inmaneze apoi directamenteMa intermediul unui oficiu guvernamental i.

Indata ce are ziarul Traian la dispozitie si poate lupta pentru idealurile sale10 politice, Hasdeu critica aproape in fiecare numar, in articolul sau de fond (s Poli-

tica* actele, inteligenta, onestitatea si sinceritatea lui Cogalniceanu. Uneori,aceste atacuri sunt deadreptul invective.

# Cat timp va dura viata politica a d-lui Cogilniceanu, o zi WA tradare, ooar& fara nelegiuire, o minuta fara minciuna, tradari, nelegiuiri, minciuni, luso-

15 rite toate dupa tipic de sacrilegul juramant s pe sante. dreptate *, ar fi unfenomen contra mersului logic al naturii*. (s Politica n., Traian, an. I, nr. 3, 25Aprilie 1869).

In numärul urmator (Nr. 4, 27 Apriie 1869), dintr'un portret violent al luiCogalniceanu, desprindem aceasta fraza: 4 Improprietarirea taranilor n'a servit

20 in realitate in mainile d-sale decat numai ca un mijloc perfid de a ajunge ladictatura cea mai brutala... *.

In numarul 6 (din 4 Mai 1869), aerie, relativ la discursul la Mesaj:

4 Dumnealui calca Constitutiunea, pentru a nu expune starea Orli, intinsein oribile torturi pe noul pat al lui Procust!

25 i Dumnealui calca Constitutia, pentru a nu sta mult timp la vorba nici chiarcu copiii nelegitimi ai voluptatii libertocide!

$i ceeace-i mai cu seam& grozav, este de a-1 vedea furisand toate acestea toc-mai in Discursul Tronului!... *

In afara de articolele politice din Traian., publicate In editia noastra, In care30 Cogalniceanu este atacat si actele sale criticate se mai intalnesc nenumarate

pagini de analiza veninoasa sau de pamflet impotriva marelui om politic. InTraian din 16 August 1869 (nr. 53, p. 210) se public& ordinul lui Cogalniceanucatre prefectul de Bolgrad a pentru colonizarea gurior Dunarii cu vagabonzi*.Niciodata Hasdeu nu lasa sa-i scape un prilej de a dovedi duplicitatea sau con-

35 tradictiile adversarului sail. Cand Cogalniceanu facea tratatul de extradare dintreRomania si Austria, anuntat de ziarele unguresti, si prin care 4 romAnii arde-leni nu se vor mai putea adaposti* in Regat Hasdeu incepe publicarea in Tra-ian (nr. 39, 27 Julie 1869; vezi editia noastra, vol. II, p. 193-195) a articoluluilui Cogainiceanu din Epoca (4 Julie 1865) intitulat: Convenfiunea austro-maghiard.

40 In deosebi 11 bucura urmatoarea afirmatie a lui Cogalniceanu, care e temeiulIntregului articol din Epoca: 4 Este actul cel mai anti-national, pe care vreodati

Page 315: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

N OTE 319

o mina de ministru 1-a subscris ; este actul care mica cea mai santa lege, ceamai frumoasa virtute, titlul cel mai glories al stramolilor no9tri: vechea ospita-litate rontdnd v.

Cazul Falcoianu* este iara9i bine speculat hnpotriva lui Cogalniceanu. In5 Traian din 11 Noembrie 1869 (nr. 80) Hasdeu scfie:

t Pe cand d-1 Cogalniceanu se lauda caL a obtinut dela Maria Sa Domnitorulgratia lui Falcoianu, nenorocitul hi da ultima suflare I [In puparia dela Dobrovat].

De nu murea, ielea din Inchisoare.De ielea din Inchisoare, ne spunea multe de toate.

o A murit Irma la timp.Norocul d-lui Cogalniceanu ISe zice ca ministeriul ar fi trimis o ancheta medicala la fata locului. Guvernul

9i-a facut datoria, de9i 9tie foarte bine din medicina legala, a nu toate cauzelepot fi descoperite 9i nu toate mortile explicate... *

15 Hasdeu nu uita ch Cogalniceanu a spus deputatiunii din Mehedinti, In Mai1869: Voi lasa Muntenia In plata lui Dumnezeu ci ma voi duce sa scap sarmanamea provincioara * acuzandu-1 de t separatism s.

Elementele personale In aceasta polemica de ani de zile nu aunt deloc rari.Hasdeu folose9te constatarea lui A. G. Golescu, pe atunci ministru de Finante,

30 crt : 4 d. Cogalniceanu [este] dator fiscului o suma de peste 8000 napoleoni*.adaogii: 4 ... pe cand d-1 Cogalniceanu stapane9te giaba de un Or de ani moiilecele mai mandre ale Statului, retinand intelepte9te capiurile In punga, !Ara cad. A. G. Golescu sa se mibte macar a zice: ecce home * (Traian, nr. 57, 16Septembrie 1869, p. 225).

25 Celebrul atentat 0 contra lui Cogalniceanu este cu abilitate comentat In maimulte randuri de atm Hasdeu. Iata un fragment din revista politica din TraianNr. 69, 16 Octombrie 1869:

t Nenorocitul Popovici dela Baal', napastuit de a fi voit sA asasineze pe d-1Cogalniceanu i prim asupra faptului pe cand dormea, face o declaratiune, chiar

BO din temnita, prin care da pe fao cum: Politia, imbatandu-1 i promitandu-i mareacu sarea, I-a Induplecat a depune ca a fost pus de unii 1i de ;Atli din partidulliberal sa ucida pe d-1 Cogalniceanu ceeace nici e de trebuintA, caci se ucided-lui singur pe fiecare zi, prin faptele sale.

Declaratiunea fu categorica, publicata. Care fu efectul? Acel ce yeti dobandi35 and ati arde cu piatra iadului un corp mort...

Cu toata pasiunea luptei sale politica, Hasdeu nu ignora 9i nu subestima meri-tele de istorie ale lui Cogalniceanu. In toiul polemicilor sale, Hasdeu cita studiilelui Cogalniceanu din Arhiva Ronzdnea.scd (cf. Domnila Elena, t Traian* nr. 80,p. 321, coloana 2 citand o inscriptie din biserica din Razboieni, traducerea

40 d-lui Cogalniceanu s, Arhiva Roovineascii, t. I, p. 87. Este drept, Domni(a Elenaeste republicarea capitolului VII din romanul istoric Ursita, pe care Hasdeu

a

Si

a

bat

Page 316: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

320 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

I-a tipfirit in foiletonul ziarului Buciumul i in anul 1864. Dar §i in 1864, intimpul lui e Aghiuta s, Hasdeu purta lupta contra lui Cogalniceanu).

Cand s'a anuntat editia a II-a din Cronicele Romdniei ale lui Cogalniceanu,Hasdeu eerie In Columnalui Traian (an IV, nr. 16, 7 Aprilie 1872): Monumentoasa

5 publicatiune a d-lui Cogalniceanu, Cronicele Romdniei Dundrene, s'a pus sub presä.Daca ni-ar fi permis a da un consiliu unui barbat de talia d-lui CogMniceanu,am dori foarte mult ca sa se alatureze In text §i in traducere, inteun apendicedela finea publicatiunii, vreo cateva mici cronice saselti din Transilvania *.

Totul e nou §i surprinzator in aceasta pagina a lui Hasdeu. Dar, in 1872, omul10 politic Hasdeu lame loc istoricului §i lingvistului. Columna devenise o publicatiune

strict titiintifica, qi singurele polemici, rani §i acelea, erau polemici istorico-filo-logice. Astfel nu e de mirare a, in numarul 31, din 15 Septembrie 1872 al Colum-mi. lui Traian (an III, p. 269-273) se public& Prefata lui Cogalniceanu la adoua editie din Cronicele Romdne. $i in chiar aceasta Prefald, Cogalniceanu scrie

15 despre patima§ul sau adversar politic: 4 D-I B. P. Hasdeu, ale carui lucrari, meritsli aptitudine ma pentru istoria tarii, sum eu cel dintai ale le recunoalte... *

Cand publica Prelaca, Hasdeu o.intovarale§te cu un articol comentariu, extremde magulitor fat& de Cogalniceanu. Prefala este nemuritoare *, este un uniccap-d'opera, demn a ramane ca o bucatit clasica in literatura romana *; Cogál-

20 niceanu, dinaintea caruia pe taramul literaturii nationale cata sa se'nchine cuveneratiune orice suflare romaneascd, iar tinara noastrfi generatiune mai multca oricine *. Explicatia acestui respect venerabil qi acestei totale admiratii, o dachiar Hasdeu, in articolul sail (Columna, III, nr. 31, 15 Septembrie 1872):

Chiar in momentele cele mai pasionate ale politicei militante, li'n poli-25 tica militanta este cineva cu atat mai pasionat cu cat e mai sincer, caci credin-

tele cele tari, fie ele bune sau rele, nu pot a nu fi fanatice chiar in momentelecele mai pasionate ale politicei militante m'am inchinat totdeauna dinaintea deca-natului literar al d-lui Cogalniceanu.

0 voi face cu atat mai mult astazi, cand cultul exclusiv al qtiintei m'a smuls90 din valmaieala neterminabilei controverse de a 9ti cine-i mai rau intre cei rai:

o ciudata problema, mai ales and relativa rautate a odor mai multi este unsimplu efect al atmosferii 1

Cogalniceanu in literatura istorica a Romaniei §i. Alexandri in literatura noastrapoporana joaca 'Ana la un punct rolul lui Columb in privinta geografica s.

95 ...4 Nu vorbim nici chiar despre Cogalniceanu intreg, cAci ar trebui un volum,iar nu doua-trei randuri schitate inteun acces de expansiune, ar trebui mai multevolume pentru a-I putea aprecia ca orator, ca ziarist, ca istoric, ca initiator 5.

Cogalniceanu scrise urmatoarea dedicatie, pe volumul I din a doua editie aCronicelor: 4 D-lui B. Hasdeu, omagiu talentului §i in aducere aminte a anilor de

I

e

0

I

e

Page 317: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 821

amiciie 'vechie. Kogalniceanu s. Hasdeu public& aceast& dedicatie, In co menta-riul-recenzie pe care-1 face Cronicilor, märturisind: Le reproducem aci, le repro-ducem aceste cuvinte cu o justA mAndrie, eAci acea amintire a anilor de amicifieveche se refer& mai cu seam& la 1854 si la 2 Mai, cele mai glorioase zile In isto-

6 ria modernA a RomAnilor, li-mi pare bine cA o mai pociu repeti astAzi, chip& ceam spus-o totdeauna... *.

Astfel se Incheie o polemic& violentA i o lupta politic& de zece

HASDEU SI V. A. URECHE(cf. p. 180, 197)

In erudita sa culegere de articole, intitulatA: Umorui lui Hasdeu (Bucuresti,fAr& data), d. Barbu LAzAreanu dedie& o suculentft rubric& relatiilor dintre Hasdeu

to si V. A. Urecha (op. cit. p. 27-38). Cetitorul va gag In cartea d-lui Barbu LAz&-reanu numeroase fragmente din criticile sau glumele sarcastice cu care Hasdeu acinstit activitatea polihistorului UrechiA. CAteva momenta esentiale din polemicalui Hasdeu lipsesc totusi In erudita lucrare a d-lui Barbu LAzareanu. Bunloarl,acel ridicul personaj din Duduca Mamuca, profesor universitar i gazetar In

15 acelasi timp, Vladimir Aleschin-Uho nu este cleat Vasile AlexandrescuHasdeu n'a sovAit s& pAstreze, In numele personajului sAu, chiar initialele luiV. A. Ureche. Acest licentiat al Universitatii din Madrid devine In nuvela luiHasdeu t celebrul licerifiat fri liters dela universitatea de Marocco *. Ureche se'n-torsese de curAnd dintr'o cAlAtorie de studii, cAlAtorie la care se refer& chiar

20 Hasdeu In n-rul 2 al revistei sale Din Moldova: a ...d. V. Alexandrescu, revenitacum dintr'o fecundA cAlAtorie prin Italia si Spania, a binevoit sA ne promitAconcursul d-sale literar a.

Exotismul universitAtii la care studiase Ureche, precum i superficialitateacunoltintelor sale au fost ironizate de Hasdeu In Duduca Mamuca: a Universi-

25 tatea In care ar fi studiat si gradul lui academic [e vorba de Vladimir Aleschin-Uho] erau pentru toti o chestie tot atat de obscur& ca patria si opera lui Omer.Se stie numai cfen aeea misterioasft universitate licentiatii In Mere stint scutitide a sti greceste si latineste... a Intocmai ca 1 Ureche, Vladimir Aleschin-Uhoajunge profesor universitar i aerie de toate, pe uncle apucA.4 DupA mai multe

30 rAzgAndiri, el a gAsit o cale sigurA pentru a ajunge la nemurire, si ea literat, sica patriot. Intr'o foaie periodic& a Inceput a apArea un sir de foiletoane si descrisori, In cari Vladimir vorbea despre tot ce Itia: adicA, vorbea despre nemicA.Dupft aceea, el scoase la lumina o atime nemArginitft de carti elementare mici,

an i....

Urechia.

Page 318: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

322 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

prescurtate de pe aline elementare mari, fAcute de altii. In fine, el a cutezatchiar a deschide un jurnal literar, In care traducea, ca scrieri literare, articoleleEnciclopediei moderne sau ceva asemenea, presOrand ici-colo eke un cuvAntpropriu B.

5 Brusca schimbare de atitudine a lui Hasdeu, in chiar cuprinsul revistei saleDin Moldova dela nutnArul 2, unde vorbea de e fecunda cAlAtorie arheologicaprin Italia gi Spania *, la nr. 15, unde atacA pe Ureche in comentariul la Seri-soarea comitetului de inspectiune a coalelor din RomAnia de dincoace de Mil-cov* se datoregte, fArA indoialA, faptului a gi V. A. Ureche a semnat pro-

w testul profesorilor * contra nuvelei Duduca Mamuca, ee se tipfirea tocmai atuneiIn Din Moldova. Episodul cu Vladimir Alegchin-Uho este scris, probabil, in urmaprocesului de presA intentat nuvelei Duduca Mamuca, 0 este scris tocmai eao rAzbunare Impotriva lui Ureche. Deasemenea, Hasdeu, In comentariul la 4 Seri-soarea comitetului de inspectiune a coalelor * afirmA ca: 4 Din toate scrierile

15 ingirate In cei doi tomi trecuti ai foii noastre una singura s'ar putea numi frivola,in Intelesul bine cunoscut al acestui cuvAnt; anume urmAtoarea poezie din nr. 7:

4 0 gurip pretuiefteCelt o vieap'ntreagdCdnd flit** ce si-i dragii,

20 Ce te nebunefte,Cu surds f i-alintare,Dulce desmierdare,Ti-o dd'n delirarel*

AceastA poezie, bine analizatA, este chiar obscenA. Poetul innebunit, care25 e gata a-gi jertfi vieata (ceea ce eu unul n'ag face) pentru 4 gurita, ce se da In

delirare *, e d. V. Alexandrescu, preledintele aceluiagi comitet ce ni-a trimisAdresa din 18 Aprilie 1 Pregedintele n'a subscris-o, pe semne din mustrarea cuge-tului; degi aceeagi mustrare nu-1 impiedecA a tuna contra 4 nouAi apuaturi rea-liste * in RomAnia, In cursul d-sale de literaturA in Universitate: verba volant,

90 scripta manent. E foarte IndemAnatec de-a avea un cuget scris gi un cuget vorbit,precum zeul Ianus din Roma avea douA fete (o Scrisoarea *, etc., Lumina, vol. IIInr. 15, p. 46-48).

4 Tunetele * lui Ureche contra 4 notai apucfituri realiste * trimise in cursuld-sale de literaturA In Universitate B amintesc perfect episodul din Duduca

35 Mdmuca:

4 - Despre ce o sA vorbiti in lectia de mAine, domnule profesor?il Voi continua, domnule NN., developementul nerecusabilei argumenta-

B tiuni contra pernicioasei doptrine a sofigtilor realigti de a Insinua In literaturA,e primaminte natura ca principiu de fond gi secundaminte spiritul ea principiu

40 0 de forma *.

t

t

e

Page 319: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 323

Deli in Ateneul Roman an. I, nr. 1 (Iasi 15 Septembrie 1860) p. 3 este remar-cat, la Curier literar s, studiul lui Hasdeu Perit-au Dacii?, iar in nr. 3, tot la4 Curler literar *, se mentioneaza revista lui Hasdeu, Foil° de istorie 0 literature&(unde aparea 4 Pefit-au Dacii? s) si In ambele dati, cu ironie Hasdeu bleeps

5 sa colaboreze la Ateneul Roman dela numarul 22 (din 24 Martie 1861) en articolulsiu asupra lui Andreas Wolf. Numarul din Mai-Iunie 1861 Isi schimba chiarformatul, si e redactor * ajunge singur V. Alessandrescu dar Hasdeu nu-si Ince-teaza colaborarea, ci, dimpotriva, si-o sporeste. Conflictul propriu zis cu UrecheIncepe deci dupa t Adresa Comitetului s, in care alaturi de T. L. Maioreseu, se

to gasea si semnatura lui V. Alessandrescu.Desi, dupa cum aratA cu prisosinta. textele adunate si publicate de d. Barbu

Lazareanu, Hasdeu n'a avut nici o incredere In stiinta si descoperirile * luiUreche totusi 41 citeaza inteo ciudata nota din Filozofia portretului lui Tepef 5:4 D. V. Alessandrescu posed& o gravura spaniola din 1595, subsernnata 4 Un gentil-

15 hombre de Valaquia *; nasul boierului e aci drept si seamana foarte mult cu allui Tepes *...

Hasdeu, in Mifcarea Literelor In Efi (editia noastra p. 91) urmarelte pedep-sirea lui Ureche. Si acest text este scris dupa 4 proeesul de presa * de pe urmacaruia isi pierde el catedra dela Colegiul National. 4 E curios a vedea cum batuta

20 din palme celebritate stiintifica a oratorilor nostri ex cathedra se'ntuneca si dis-pare nitel-nitel, din data ce le 9 vine in cap nenorocita, vreau EA zic mantuitoareaidee de a pune maim pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alessandrescu, hotarindu-sea da publicului un specirne tipeirit din cunostintele sale literare, In loc de a semargini In sfera farselor ca 4 Balul rnortului s sau ca Bondarul din 5 Zimbrul si

25 Vulturul s, traduce in versuri ceva din Juvenal In modul urmator:

t Pururea tot asculta-voi? SA nu replie niciodata,D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit? .. *

In volumul d-lui Barbu LAzAreanu sunt multe documente incantatoare, privindreIatiile dintre cei doi savanti si oameni politici. Adaog cateva fragmente dintr'o

so cronica, Nihil sine Urechid, publicata In Colurnna lui Traian (an. II, nr. 39, 18Octombrie 1871):

4 Proverbiala patina a scumpului nostru arnic de a revendica paternitatea Intoate, pana si'n descoperirea Americei... s

4 Dana iubitul nostru amic este atat de ostil prescurterrilor, apoi de ce dara,05 pentru a fi consecinte, nu-si public& pe larg eursul tau dela Facultatea de Litere,

In loc de a anunta mereu In forma de deschiderea pravaliei, cum ca a vorbitde silexuri sau de Tabula Peutingeriand?

1) D. Barbu Lazareanu, care citeaza acest pasaj in Umorul lui Hasdeu(p. 29), transcrie gresit: e dindata ce-ti vine in cap ... *

e

Page 320: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

324 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

t Bune aunt silexurie pentru eine le intelege; bun& este Tabula Peutingeriandpentru eine o pricepe; dar a nu mai putin adevarat, ca despre silexuri cadespre Tabula Peutingeriand, cind cineva le cunoagte numai de vreo dota-treizile, se pot vorbi multe verzi gi uscate I * Altadata (Columna, nr. 62, p. 252) citeaza

5 la e Variettiti * un fragment din Democratia unde V. A. Ureche annul& desco-perirea, la Dresda, a unui drapel rominesc pe care scrie: a Vitejia direapta sabiruiasca * inscriptie plina de cea mai democratic& more% comenteaza Ureche.

Ultimul cuvânt §i cel mai Intelegator pe care Hasdeu 1-a spus despreUreche 9i activitatea sa prodigioasa, 1-a rostit, imediat dupa moartea lui, la

10 Inceputul conferintei Papa dela Neva. Cel mai Intelegator, pentruefi a misiuneaistorica* a lui Ureche n'a fost §tiinta exacta ci exaltarea romantic& a romi-nismului din toate provinciile. Ureche a fost un animator ci a Incercat, cu pu-tinul lui talent, sa creeze chiar I mituri * urmând, In aceasta privinta, peBalcescu §i Heliade Radulescu, qi fiind asemanator, ca structura spirituala,

15 lui Hasdeu. Firecte, lipsit de geniul lui Hasdeu, romantismul istoric al luiUreche pare vulgar ci superficial Intocmai ca §i al lui Tocilescu, de altfel.

HASDEU SI DOMNITORUL CAROL(p. 223, etc.)

Articolele lui Hasdeu din fru ntea ziarului Traian i-au creat faima de 0 anti-dinastic s; Intio aca de mare masura, Incflt Hasdeu se simte dator sa se apere(Traian, I, nr. 70, 18 Octomvr ie 1869; editia noastra, p. 223 0 urm.), amintind

20 ca. In statutele ziarului se afla, Intre altele, 0 urrnatorul articol: a Vom sustineregimul constitutional cu Dinastia actuall, urmarind sincera lui aplicare la noi,§i vom combate din toate punctele orice tendinte spre guvernul personal *. Ade-varul este ca In articolele din Traian, gi mai tarziu In Columna lui Traian (anul I),Hasdeu eerie In termeni violenti impotriva s influentei nemtWi* ci a I politicei

25 personale s, pe care i se pare ca o promoveaza Domnitorul.Cu toate acestea, in cei dintai ani ai activitatii sale politica §i ziaristice, Has-

deu nu fusese atit de ostil Domnitorului Carol. Deqi In nr. 4 din Aghiuld (p. 25)rezuma astfel scopul acestei reviste satirice: In politica: sustinerea Tronului na-tional ci combaterea elementelor contrare, fie ele ziaristice, cameraliste sau chiar

30 ministeriale * declarându-se pentru Voda Cuza In articolul Patriotism fi nein-credere (Roindnul, 12 Septemvrie 1868; editia noastra, p. 173), aerie: I astazi CarolI este conetlinta cea pura a natiunii române*. Hasdeu parasise ideea i Tronuluinational* In urma turburarilor dela Tali, din Aprilie 1866. Scrisoarea pe care opublica In Romdnul (6 Aprilie 1866, p. 159) este edificatoare:

gi

Page 321: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 325

t Domnule Redactors,

Am fost contra principiului Domnului strain de rasa nelatind. De aceea amsubscris la plebiscit In registrul contra alegerii principelui Carol I. Astazi insa,vazand tristele scene de reactiune petrecute la lali ci prin cari se pune in pericol

marea idee de Unire, ea until ce am fost i voi fi intotdeauna pentru Unire,ma graben a-mi retrage votul, declarand el, In interesul ealydrii Unirii, Bunt pen-tru alegerea lui Carol I.

Primiti, etc. i.

Despre i tristele scene de reactiune* se dau amanunte in numarul din 11-12o Aprilie al Romdnului, publicandu-se articolul 4 Ce s'a intamplat in Iagi? *, dupa

ziarul iepan Vocea Nalionald (articol datat 4 Aprilie). S'au auzit strigate de: Re-volutiel Vin Ruidi 1 Jos Unirea, jos locotenen-ta I *. Streini i evrei, cu bath rusecti,atatau populatia. Seara a fost atacata militia. Doi soldati au fost impu§cati. Atuncis'au tras salve de arme In aer, apoi In multime; au cazut vreo cinci 8 cetateni

15 In casele Roznovanu au fost arestati Nicolae Roznovanu, Ceaur AsianIncidentele au costat destul de mult: 2 soldati uci§i, 14 raniti; din multime 15morti i nenumarati raniti. Pe Nicolae Roznovanu nu-1 va uita Hasdeu. In Parse-yeranta din 25 Mai 1867 (articolul Unirea ; editia noastra, p. 161 §i urm.) Ii persi-fleaza cu mult venin. Nimic nu i se 'Area mai gray lui Hasdeu cleat sguduirea

20 sfintei idei a Unirii. La Ia§i, se ferelte in toate chipurile sa nu para separatist *.La Bucure9ti, ataca intotdeauna cu asprime pe cei care pomenesc de Moldoveni

Munteni Domnitorul Carol i se pare, aca dar, singura salvare a Unirii, sin-gurul prin care boierii pot fi redtqi in Romania la rolul postum al vampirilor,ce-ci calla cate-o victima numai in obscuritatea noptii* (Patriotism pi netncre-

ag dere, 1868; editia noastra, p. 173; ideea ravine i In Odd la ciocoi, scrisa catevaluni in urina).

Traian apare totuli ca un organ al nationalismului integral, propunandulisA lupte contra 4 streinismeloni de tot felul i sa apere Constitutia o. Discutand(in Traian, nr. 5, p. 17), primul numar al ziarului Opiniunea Constitu(ionald,

o precizeazik punctul tau de vedere personal:

Constitirciunea i dinastia, dota institutiunifCum? 0 bale, ce-gi da numele titular de Constitutionald, sa nu gtie ea macar

atata, ea dinastia nu exista la noi decat numai In virtutea Constitutiunii, ea osimpla parte dintr'o totalitate foarte complexa, ea un resort subordonat din me-

S5 .canismul unei aingure institufiuni fundamentale?Desfiintati Constitutiunea 1i dinastia dispare dela sine, fiind la noi exclusiv

constitutionala, iar nu un ce statator da se, cum zice italianul, In felul dinastiilordin Rusia, sau din Turcia, sa ne fereasca Dumnezeu *

Nu t Domnul Strein * i se pare lui Hasdeu un pericol pentru tag, ci 8 influenta40 nem-teasca S. In Traian, nr. 17 (p. 66) se felicita de succesul ziarului ; caci maiorul

21

4

5 pang gi

t

a,

gi altii.

4

a

gi a.

t

4

t

t

Page 322: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

326 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

Dabija este reintegrat, iar caprarul neamt dat afara. Incepe at se precizeze tintaatacurilor lui Hasdeu, germanizarea:

t ...Imensul pericol de a germaniza o natiune, ale carei simpatii, fie popor,fie ostire, n'au lost si nu vor fi niciodata pentru 4 cavalerii teutonici*, inamici de

5 moarte ai latinitatii, etc.*

In 30 Iu lie 1869 (Traian, nr. 40, p. 157; nr. 41, p. 161, etc.), incepe sa-si in-cheie revista politica cu urmatoarele cuvinte, tiparite cu litere groase: St tra-iasca Domnul Roman Carol I 1 Jos influenta nem-pascal*. In deosebi 11 turburtgesturile a anti-latine* ale Domnitorului. Cu prilejul calatoriei Domnitorului Carol

10 in Crimeia, aerie (Traian, nr. 43, 5 August 1869, p. 169):

a In revista trecuta noi am analizat deja nefericita ideie a calttoriei la Crimeia,pe care ministeriul actual crezuse de cuviinta a o inspira Capului Statului.

t Am demonstrat ca Constitutiunea Ron:1MA sefuza Principelui a puterea * dea lam tam dupl bunul plac al consilierilor Tronului si fart voia natiunii.

15 4 Am aratat ca acest drept e foarte marginit chiar la vecinii nostri Serbi, desipactul lor fundamental este cu mult mai monarhie decat al nostru.

Am adus aminte ca insusi Voda-Cuza, pant si sub regimele Statutului, nupartsea Romania ffira o instalare prealabila a unei regente; caci ministrii, fiindresponsabili, nu pot inlocui nici inteun caz pe un principe neviolabil.

20 Am dovedit, in fine, ca ceea ce ne putem altepta de acum Inainte, este caDD. Cogalniceanu si Dimitrie Ghica sa mai insufle Tronului de a se muta pentrutotdeauna la Berlin, dirigandu-ne apoi din palatul regelui Frideric-Wilhelm, suptfrumosul cuvant, ca nici o lege nu-i opreste 11

Am mai Meat hist In rezerva un punt foarte important, foarte caracteristic,25 foarte semnificativ.

Maria Sa a plecat din Buturesti tocmai cu doutzeci si patru oare Inainte deserbarea zilei onomastice a Imparatului Francezilor.

4 Oare at fi fost atat de greu de a mai amana cu vreo cateva minute?Majestatea Sa Imptratul dela Nord nu putea BA astepte o singura zi In fa-

n voarea Majestatii Sale Imparatului din Occidinte?Cabinetul hind singur responsabil, Latinitatea insultata va avea tot dreptul

st-i zict: ai cauzat plecarea Capului Statului Roman la 2 August, inteadins pentruca a doua zi A nu poata lua parte la o manifestare In onoarea lui Napoleon 1111

St fi fost ziva regelui prusian sau poate chiar a d-lui Andrassy n'o Weal.35 aceasta!*.

Indata (WO aceasta ctlatorie, atitudinea lui Hasdeu fast de Domnitor devinemai ostila. M. S. Domnitorul s'a intors In Bucuresti, nu se stie pentru cat timp 5,eerie in Traian din 14 August 1869 (nr. 46, p. 181). 4 M. S. Domnitorul a plecatla Furceni, de unde peste opt zile se va Intoarce In Bucuresti, nu se qtie pe cat

40 timp * (Traian, 19 August, nr. 57, p. 185). e M. S. Domnitorul pleaca in strainatate,

t

O

It

e

I

Page 323: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 327

nu se §tie pe cat timp * (Traian, 26 August, nr. 50, p. 198). In revista politicadin acela§i numar, alt atac impotriva 4 influentei germane*:

4 Ap sa fie I strigam §i noi, urand tuturor fiilor Daciei a imita maretul exemplual fratilor no§tri de peste Carpati, care lucreaza pentru Romania, gemand sub

5un Domn Neamt, pe and noi lucram pentru Nemti, de1i Providenta ni-a dat unDoran Roman !*

Dar Hasdeu nu pierde niciun prilej de ali dovedi dinasticismul * sail vi aa/1m ca cea dintaiu datorie a unui om politic care erede In 4 principiul dinastic aeste vigilenta qi critica aspra a guvernelor care compromit o sinceritatea vi durata

io principiului dinastic In Romania *.La 20 Septemvrie scrie In revista politica (Traian, nr. 50, p. 229-230):Cu cat dorelte cineva mai cu sinceritate consolidarea §i. durata principiului

dinastic In Romania, cu atat mai mult se vede Impins a stigmatiza, a biciui, asfalia asemeni apucaturi ale guvernului actual, menite a deschide Inteun moddureros, o data pentru totdeauna, Inteo clipa färä apel, ochii ametitei natiuni,aratandu-i crt dela 1866 iii pana astazi numai Sasul este om in tam lui Traiane I

o Astfel, cu tot devotamentul nostru pentru 4 dinastia actualit * am lost ceidintaiu, din punctul de vedere al oregimului constitutional*, de a mustra pe domniiminiltri pentru plecarea Domnitorului...

20 a Totugi, semnaland faptul cu toata rigoarea unui perfect constitutionalism,noi nu putem a nu protesta cu energie, pe de alta parte, in fata unor comentariirauvoitoare vi chiar necuvincioase, de care este plina de o bucata de timp zia-ristica occidentala asupra modului primirii Domnului Romanilor In diferitele ca-pitale ale Europei.*

Casätoria Domnitorului este privita de Hasdeu ca Inca o dovada de 4 germani-zare *; el ar 11 preferat o familia regala latina, prin care, Inrudindu-se de aproape,Domnitorul sa descopere de stinele istorice ale Romaniei.

o Tot ce ne-a putut spune t Almanacul de Gotha s, sacrificand acestei rubricide abia o jumatate de pagina, este o de aproape rudire* a principilor de Wied

N cu comitii de Solms-Laubach, mai toti membrii ambelor case fiMd ofiteri, maicu seama locotenenti, In armata prusianá, precum a fost Insult Maria Sa Dom-nitorul inainte de a deveni t Alesul Românilor*.

4 Ne putem dara ferici cu tot dreptul ca legaturile noastre cu Prusia vor ajungea fi O. mai intime: bucurandu-ne totdeodata, din punctul de vedere democratic,

35 ca Domnul Romanilor, de0 nu i-ar fi fost imposibil a se alia cu orilicare din di-nastiile regale sau imperiale, mai ales In Francia sau In Italia, totuli a preterit ofamilia aproape de tot necunoscuta In Europa * (Traian, nr. 66, p. 266).

Articolele politica ale lui Hasdeu, dovedind o tot mai accentuatit atitudine4 anti-germanä * 0 fiind considerate chiar de catre unii din membrii comitetului

40 ziarului Traian ca antidinastice Hasdeu 10 Inainteaza demisia, pe care o publicaIn numarul (69) din 14 Octomvrie 1869:

21'

s

Page 324: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

328 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

e Onor. Comitet al ziarului Traian.

Domnilor

Fiindca unii din membrii comitetului cred ca ultimele mele reviste ar fi contraart. 3 din Statute, care sunä In urmatorul mod:

5 s Vona sustine regimele constitutional cu Dinastia actuald, urmarind sinceralui aplicare la noi

De aceea Bunt silit a ma retrage dela directiunea politica a ziarului, pe carebinevoirfiti a mi-o Incredinta la fundarea acestui organ de publicitate.

Rugandu-va dal% a-mi primi demisiunea, ma graben a adaoga totdeodata10 ca tin prea mult la legaturile noastre de colegialitate pentru a nu Inceta nici de acum

Inainte a da ziarului tot concursul posibil din parte-mi, atilt ca unul din membriicomitetului, precum i pe tarainul curet gtiintifie sau literar.

Primiti, Domnilor mei gi Colegi, Incredintarea celei mai sincere considera-tiunhl.

15 Demisia s a fost mai mult cu numele, cad Hasdeu continua sa aerie artico-lele de fond ale ziarului i atitudinea sa anti-dinastica * se accentuiaza. and,In discursul Tronului din Noemvrie 1869, Domnitorul a spus, avand pentru primaoar& la dreapta Lui pe Doamna, ea amdndoi impreund sä putem atinge scopulcomun * Hasdeu amintegte (Traian, nr. 82, 18 Noemvrie) ca, dupa Constitutie,

20 exista un singur Cap al Statului i continua cu o sum& de observatii virulente.In numarul urmator al lui Traian (83), se Incepe publicarea foiletonului lui G.Missail: e Bataia dela Marienburg, sau cum gtiau Romanii sa bata pe Nemi, la1422 Inteun alt articol, semnat V. (Traian, nr. 88, p. 354; 4 Decemvrie 1869),Domnitorul este aspru atacat pentru atitudinea Sa antidemocratica, pentru I ple-

25 biscitul probabil contra libertatii presei, pentru nedreptatile din armata, Injo-sirea justitiei i furturile din averea Orli. In primul rand Bunt vinovati sfetniciiDomnitorului, care Ii ascund realitatea i 11 departeaza de popor *. Dar gi Domni-torul trebue sa se hotarasca sa-gi cunoasca Tara, oamenii:

timpul sa gtie Suveranul nostru unde voiesc sa-1 dna acei ce-1 Inconjoara;30 suntem datori a opri mainile sacrilege ale nedemnilor sai minigtri cari tind sa-1

atraga pe cararile acelea In cari se Instraineaza Domnul de inima poporului... *

Anuntand, prin Decemvrie 1869, aparitia editiei II din Ion Vodd cel Cumplit,Hasdeu nu uita confere un caracter accentuat de actualitate. (De altfel, scriereaInsAi abunda In reflectii orientate spre prezent).

95 Aceasta scriere probeaza mai cu seam& : ceea ce poate in Romdnia un Domncu o inimd adeydrat romdneascd, cti abisul in care poate fi impinsa naliunea printr' unpartid cosmopolit. o

*.

tt

i

E

sa-i

4

4

o

Page 325: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 329

Domnitorul era atacat numai Intru cat promova s cosmopolitismul*, primejdiebnpotriva cAreia Hasdeu a luptat necontenit In toati vieata lui politica. AmesteculDomnitorului In treburile tArii, simpatiile Sale pentru s streinis, nelinisteau edaminima de infocat patriot a lui Hasdeu:

5 SA nu ni sA mai zicA, el tori Romanii formeaa un singur partid dinastic.Dinastia nu are niciun partid In lark de vreme ce toate o sustin deopotrivA.Albi, roii, verzi, tori sunt dinastici in aceiasi masurA, fari Ina a fi un singur

partid (Traian, anul II, nr. 4, 10 Ianuarie 1870).Ziarele guvernamentale strigA pe toate tonurie cA a combats aceastA hidoadt

io sistemA este a fi contra dinastiei.Dar interesele Tronului pot oare diferi vreodath de ale Natiunii?

a 0 tat% existA fat% dinastie, pe cand o dinastie nu exista fax& tea: supunereadinastiei la Tara este o consecintA

. . . Adus a domni peste un popor liber, Carol I nu-si va gAsi amici In cireadaits slugAriei

Chemat de cAtre Latinii dela DunAre, romanisrnul este singura forth' a MA-riei Sale.. . * (Traian, II, nr. 7, 20 Ianuarie 1870).

Cand Domnitorul numise pe Ghica Principe i scrisese 4 baronuluis MihailCogAlniceanu comitelui * Basiliu Boierescu Hasdeu vede In zare I restabi-

20 urea aristoeratiei feudale i cere unirea 4 fortelor democratice (Traian, II,nr. 12, 5 Februarie 1870):

AstAzi, mai mult ca orisicand, fiind amenintate chiar dela inaltimea Tronuluiprin restabilirea unei aristocratii feudale, opinca i bluza trebue BA se destepteodatA i BA se grupeze cu tArie.*

pentru a-si dovedi Inca odatA sinceritatea cu care sprijinA regimul, catevazile In urma eerie (Traian, II, nr. 14, 10 Februarie 1870):

t Sinceri in toate, suntem dinastici cu aceiasi sinceritate.4 Nu credem nici in originea divinA a Principilor, nici In vecinicia Coroanelor,

nici In sublimitatea a tot ce se numeste Majestate sau AltetA, adeseori numai prin90 antites1...

Tinem Ins/ cu tarie la stabilitatea regimului actual.a Tara e situlA de sguduiri.Fiecare nouA sdruncinare ne-a lmpins indarat.

Singura salvare este ca Domnitorul sA fie si BA vrea IA fie roman. Cid schim-SS barea regimului ar duce sera de rapa (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870). Cand

se bate moneda cea nouA, Hasdeu observA cA nu s'a pus marca tarii i s'a puschipul Domnitorului. Dar Domnul nu e tot una cu Tara. 4 Moneda trebue sA fiea Natiunii, nu a Domnitorului *. Carol I e Domn al Romdnilor, nu al Ronui-niei ft (Columna lui Traian, I, nr. 1, ).

40 t Dinastia Ii fnchipueste cu naivitate de a avea la discratiunea-i multi amiciIn WA.

4

t4

5

4

logicti...

I

5i t5 s

25 $i,

5

t

e

e

Page 326: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

330 SCRIERI L1TERARE, MORALE *I POL1TICE

4 Daca ar sti romaneste, i-ar fi lesne a se convinge, pentru onoarea natiuniiromâne, ca pana si partizanii cei mai inflacarati ai Tronului nu pot suferi peNemti *. (Columna lui Traian, I, nr. 6, 19 Martie 1870).

Deosebirile dintre politica a latina a si cea a germana * stint cu abilitate puse5 In lumina de Hasdeu. Sunt imprejurari:

4 ...care arata Intr'un mod palpabil cat de putin se aseamana crierii din Tui-lerii cu maduva din Resedinta Princiara a Romaniei to (Columna, I, nr. 7, 23 Martie).

Hasdeu propune urmatoarea inscriptiei Ploestilor (Columna, I, nr. 8, 26 Martie1870):

10 Urbea Ploefticare a stint a Ii

Romiind fi Democraldsub

Carol I15 Hohenzollern-Sigmaringen.

Dar In acelasi numar al Columnei, aminte§te:(I , ..de1i noi-unii, desgustati de consecintele sguduirilor trecute, sustinem cu

tarie dinastia actuala, cerandu-i numai sa mearga nestramutat pe o cale roma-neasca s.

20 Cateva zile in urma, amintirea lui Cuza-Voda incepe sa se manifeste in arti-colele Columnei :

a Romania se intoarce cu Incetul la aspectul Elan din 1865.Cine mai lipseste Inca!Va reveni si acela I... (30 Martie 1870).

25 In sfarsit, In numarul din 6 Aprilie 1870 (Columna, I, nr. 11), Hasdeu publicacel mai violent articol al Eau impotriva Domnitorului Carol:

...Dormitor.a ...0 fictiune.

El nu vede, nu aude, nu simte, nu intelege nimic.30 Fara sa aiba vreun rasunet in lark somnul li arata sub o aparenta amicala

o potaie de bufoni, gata a-I parasi cei dintai, din data ce va trece timpul glumei I...si lenesul nostru viseaza nemarginitul devotament al natiunii I

a Asa dark mai repetim Inca o data, adevarul este ca un Dormilor conduceastazi, printre stanci si furtune, sdruncinata bare& a Romaniei s.

35 S'ar 'Area ca dupa acest pamflet, Hasdeu Incepe sa fie mai putin aspru Incritica sa, El continua Ina sa atace necontenit pe cei care sfatuiesc rail Tronul:

Tronul fiind pus sub egida constitutionala a neviolabilitatii, aci iarasi noi negrabim a atribui '4111 nu Domnitorului, ci frizatilor coconasi dela putere, deprinsia considera biata opincii din superbul punct de vedere al seniorilor feudali s (Buletin

40 interior, Columna, 2 Noemvrie 1870).

a

o

0

e

g

Page 327: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 331

De fapt, ceea ce contribuia sa Intretina ostilitatea sa impotriva Domnitorului,nu era numai t primejdia nemteasca Ili ovreiascas t}i tcosmopolitismul* ci 0putina cinste de care s'a bucurat Hasdeu, In cei dintai ani de domnie ai lui CarolI, la Palat. In Rdwan ci Vidra, razbate char aceastä suferinta a sa a 4 Oinultil

6 de valoare *, t predestinat *, menit Eta faca fapte marl 1i care e lariat In Intunerecde catre a Tara *, aducandu-se la lumina numai mediocritatile gi lepadaturile socie-tatii. Furia lui Hasdeu impotriva t boierilor a trebuia explicata fi prin proasta luisituatie sociala 9i cultural& Intro 1860-1870, el it genial* §i os de Domn s. MidRegele Carol I premiaza Istoria Criticd, Hasdeu parasise de cativa ani lupta poli-

to tica, dedicandu-se exclusiv ctiintei. A.1a dar nu ne poate surprinde felul In careColumna lui Traian (an. V, nr. 3, Martie 1874) anunta moartea micei PrincipeseMaria:

t aflam cu cea mai vie durere nenorocirea ce vine a isbi Familia Domnitoare,1i pe care o vor Impart-0i toll Romanii...

15 6 Depunem o lacrima pe mormAntul acestui inocinte qi drAgalal mugur, nascutpe parnantul Rominiei, etc.... *

Cu cat trece timpul, cu atat Hascleu intelege ca se temuse degeaba titi ca Re-gele Carol I, departe de a fi Incurajat 41 nemtismul* qi I cosmopolitisrnul*, a devenitun foarte bun roman. La 12/23 Iunie 1883, mind vorbelte la Iali la desvelirea mo-

20 numentului lui $tefan cel Mare, In prezenta Regelui Carol I, afirma el prin operaRegelui Carol I a Inceput sa se completeze opera marelui tef an. Grandioasa lu-crare Etymologicum Magnum este Inchinata Regelui Carol I, gi are drept mottoun cuvant de al San. In articolul Carlictii (Apdrarea Nafionald 23 Martie 1902, editianoastrA, p. 300 qi urm.) f§i explica singur grepla vi se marturiseqte un Infocat

25 0 sincer 4 Carlist *.

ANTISEMITISMUL LUI HASDEU

In numeroase reviste politice din Traian (d. p. 7 Mai 1869, 23 Mai, 13 Iulie,30 Iulie, 4 Septemvrie, 28 Octomvrie, etc.), Hasdeu ataca problema evreiasca.Dar antisemitismul sau se manifesta Inca dela primele scrieri. Chiar Hasdeu aregrija sa ne-o aminteasca. In articolul 0 voce naulitd din Romdnul (27 Ianuario

30 1868, p. 82), scrie:Putini Romani, char din sanul fractiunii libere qi independente, pot pre-

tinde de a se fi luptat mai mult decat noi contra invasiunii fiilor lui Israil. Suntdeja cinci sau 'ease ani de and religiunea noastra politica este de a combate cuenergie Iätirea O. fraudulenta judaismului, lovindu-1 prin ziare, prin bropre, prin

35 lecture publice 1i prin petitiunea presintata la Constituanta de catre comerciantiibucure1teni, ci al careia autor ne mandrim de a fi noi t.

Page 328: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

332 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE

In scrisoarea atre A. Papiu Ilarian (Columna lui Trojan, II, nr. 14 (76), 5Aprilie 1871) incearca st-gi fact singur a istoria antisemitismului eau a:

In 1880, cu mult inainte de Buciumul qi de -Fractiune, eu atrasei cel dintaiatentiunea Romanilor asupra consecintelor economice ale invasiunii israelite, ce-

5 rand energica savilire a rtului (Foila de istoriei literature( , lagi 1860, p. 124-155).In 1862 am recomandat tarii a aplica expeditiva teorie a lui Napoleon cel

Mare In privinta Evreilor din Alsatia (Lumina, Iasi 1860, t. I, p. 25-26).e In 1865 tinui la Bucuregti trei conferinte publice In Sala Ateneului contra

leprei judaice.10 In 1866, autor al petitiunii Capitalei atrt. Constituantä, am concurs mai

mult ca oricine a scapa natiunea de faimosul articol 6, prin care toatt Evreimeadevenea cu toptanul cetäteni Romani a.

Cu doi ani Inainte, In Traian din 16 Mai 1869 (an. I, nr. 11, p. 42), rrtspunzandlui Armand Levy, amintise de altfel aceiagi istorie a:

15 a D. Armand Levy ne numegte a unul din semnätarii faimosului proiect ebreofagal celor 31 a.

t Acuzatiunea e justrt, dar nu este completa.a Tot noi am scris petitiunea, pe baza cAreia Constituanta din 1866 a exclus

pe Jidani din banchetul drepturior politics In Romania.20 a Ai fost dart prea generos, d-le Armand Levy, atribuindu-ne numai o sin-

glut crima In loc de clout.Nici aceasta nu este tot.

a In 1865 noi am limit la Bucuregti lungi conferinte publice despre pericolelejudaismului pe malurile Duntrii.

25 a In 1862 noi am publicat la Iagi un document Insotit de Intinse comentarii,asupra comerciului fraudulos al Jidanilor.

Vor mai fi fost gi altele, pe cari nu ni le mai aducem aminte a.

Hasdeu a acuzat Intotdeauna pe CogAlniceanu de a filosemitism *. In articoluldin Traian, nr. 16 (p. 62), constatt a legttura intim& a a lui Cogalniceanu cu a foile

30 israelite din Bucuregti a.Apoi urmeazt, atacand ziarul Steaua Orientului :

Steaua Orientului a, dupt ce se plange ca o comisiune parlamentara de anchetiar inainta prea putin cestiunea israelitt, incheie apoi aga: a emanciparea taranilorIn Romania n'ar fi reugit pe atare cale a.

35 a Prim urmare, vagabonzii din Palestina trebuesc emancipati la noi astAzi,din virgula In virgult, precum a fost emancipata ieri opinca romant.

In 1864 regimul personal s'a putut stabili, In favoarea legii rurale, prin Insäginatiunea amtgitä In buna-i credintrt; In 1869 el este pe drum de a se restaura,sub pretextul cestiunii israelite, prin consimtamantul diplomatic din afart, cum-

40 pärat cu banii Jidanilor

*

e

I

e

1

o

Page 329: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 333

Lovitura de Stat bate la uga, gi vechiul portar, deprins a sari and sun& do-potelul, alteapta cu neritbdare momentul de a deschide 1 I 1 * (Ultimul paragrafeste tiparit cu litere groase).

In Columna din 31 Ianuarie 1871 (an. II, nr. 5) reproduce un fragment din-5 teun articol din Romdnul, 26 Octomvrie 1866, In Iegatura cu zadarnicita coalitie

a liberalilor pe axa democratiel i nationala *:

De ce oare, domnilor, toti liberalii fara deosebire sa nu se uneasca, BA nu facao coalitiune contra boierismului, precum unii din ei facuse, iji au reugit, o coali-tiune cu boierii lui Cuza?

to Marturisesc ca pana acum era o piedeca, o piedeca foarte serioasa, caci Rogiisustineau pe Evrei.

Astazi Insa, ziarul Romdnul a dechiarat verde gi lamurit ca este contraEvreilor*.

Maud acest fragment in articolul sau din Columna, Hasdeu amintegte ea15 s'a despartit apoi de Rogii Indata ce aceltia s'au e rektors la coconi i la giupdni

Antisemitismul lui Hasdeu n'a fost niciodata mai violent ca anti-boierismul *salt. In desenele din Aghiugf qi Satyrul, opinca rominas era tntotdeauna obiditade boieri gi de jupani *. Democratismul gi nationalismul Inflacarat, antisemi-tismul feroce au fiintat dela Inceput Impreuna, cu o egala vehementa, In con-

20 ceptia politica a lui Hasdeu. Cu atat mai aspru critica pe Rogii (Columna, II, nr. 2,25 Ianuarie 1871: A patra scrisoare deschisd dare d-1 Niculaie Ionescu) and acegtiaintroduc descentralizarea *, prin care Evreii moldoveni vor coborl In Muntenia,((mai putin bantuita de Sinagoga*, i unde stapinese liberalii. Va Incepe In urinta se plange Munteanul, precum se plang astazi Moldovenii, dar prea tarziu 1 *

25 In brogurile sale antisemite, In Istoria Tolerangi, tn articolele politica Hasdeua atacat Intotdeauna pe Evrei. Cu toate acestea, singurul tau suplinitor la catedradela Bucurelti fost Lazar 'aineanu. Iar printre Evreii romani i streini, Hasdeuavea destui prieteni. 0 spune chiar el In articolul: Ce fel de antisemifi aunt Ro-nuiniiP, articol aparut sub forma unei scrisori deschise catre I. G. Bibicescu, In

80 Cronica nr. 111, din 3 Noemvrie 1902, apoi In Apdrarea Nagonald nr. 106 din 10Noemvrie, gi republicat In intregime In volumagul 0 nevastii ronuincd, p. 34-44.Pentru importanta amanuntelor autobiografice, i pentruca precizeaztt limiteleantisemitismului salt citarn un lung pasaj din acest articol (0 nevastg ro-mdncd, p. 36-39):

85 Se gtie ate am facut eu qi chiar ate am suferit pentru D. Lazar *Sineanu.0 spune el Insugi, macar In parte, in brogura sa: 0 carierd filologicd, Bucuresti1901, pag. 1, 4, 8, 12, 15, 16, 19, 26-27, 32, 46, 56. Ceea ce Insi nu se gtie de ke,sunt relatiunile mele eu D. Dr. M. Gaster, astazi marele rabin la Londra i In-viergunatul adversar al Romanilor. Ii cunoscui In 1879, cand era Inca attar, foarte

40 inteligent qi laborios, plin de foc sacru pentru gtiinta, inflacarat pentru studiulfilologiei romane, gi-i propusei atunci eu tnsumi de a starui ca sa capete imediat

t

t

a

0

0

a

Page 330: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

334 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

naturalizarea. Consery un teanc de scrisori dela D. Gaster, dup.& cum conservsub titlu colectiv de 4 Juvenes dum sumus * o arhiva epistolarA dela tinerii

mei amici sau elevi de altAdatA: Gr. Tocilescu, Bianu, SAineanu, I. Bogdan, I.BArbulescu, N. Iorga, etc. Dintre scrisorile D-Iui Gaster voi utiliza aci dou& deo-

5 camdatA, ambele din Breslau, vestita pepinierA a rabinilor. La 1.0 Februarie 1880D. Gaster imi eerie: # In fine, mi s'a urit de a mai sta ca o amfibie: roman gi ne-e roman totdeodatA, si m'am adresat azi cAtre d-nu Rosetti alaturAnd o cerere

cAtre CamerA pentru indigenat. TotdeodatA mA adresez &are D-voastra. fAcAndacu intrebuintare de binevoitorul vostru serviciu, cu care ati promis a m1 spi-

10 4 jini gi a stArui pe la locurile competinte ca sA nu mi se facA obstacole neagtep-tate. Agi vrea Ca a& fiu deja discutat gi votat Inc.& in cursul acestei sesiuni, deaceea vA rog a exercita toatA influenta ce posedati ca treburile mele sA mearg&cat se poate de grabA. Nu gtiu dec.& n'ar fi oportun ca sA mA adresez gi catre Dim.Sturdza. Ce credeti D-voastrA? Adevarat sA mArturisesc, nu m'agi bucura cu o

15 aga slabl majoritate cum a fost la altii. Cel putin atat cred ca. am meritat dela4 tara de care m'am ocupat cu state iubire si patriotism !*... In scrisoarea dela

15 Martie acelagi an, D. Gaster zice: # Vin acum din parte-mi a VA mai multumipentru stAruinta cu care lucrati la naturalizarea mea. Sper dar cl peste putinse va decide... 0. DacA ilustrul rabin n'a reugit, sA ni-o larnureasca insugi; de

20 sigur insA n'a fost vina mea, gi. nu a mea vinA a fost expulzarea D-lui Gaster, carela 1880 se ocupase de Romania e cu atAta iubire gi patriotism! *.

Acelag fel de anti-semit am fost eu totdeauna in privinta Evreilor din afara.Pe strAinii cei eminenti In genere, i-am admirat, Ii admir gi-i voi admira, negro-tAnd cA nu sunt ai nogtri. Cu rAposatul profesor Benfey dela Göttingen, Evreu,

25 eram In cele mai bune raporturi personale si epistolare. In Paris, eu gi familia mea,eram foarte bine cu familia D-lui Michel Brital, Evreu, care m'a gi introdus inSocietatea linguisticA de acolo. Sunt In relatiunile cele mai amicale cu ilustrulAscoli dela Milan, una din gloriile Itahei. Un Ascoli, Evreu, Imi e tot ace de dragea gi amicul meu Angelo de Gubernatis, catolic. Tot aga fel de anti-semiti, intocmai

30 ca mine, aunt toti RomAnii. Eu nu stint mai bun, gi nu vreau sil fiu mai rAu. SAmi se arate un singur RomAn care sA cArteasca contra D-Iui David Emanuel, profesorla Universitatea din Bucuregti gi totugi Evreu nebotezat. Toti RomAnii II iubesc gi-1stimeaza. Eu unul, deck' ar fi sA formez un cabinet, n'ag fi departe de a-i propuneun portofoliu. Dar massa Evreilor, multimea cea ingrozitoare a habotnicilor, o !

33 sA mA fereascA Dumnezeu Si cui oare sA fie ei simpatici? Nici chiar D-lui BernardLazare, care Meuse mai deunAzi un marg triumfal printre hahamii dela BahluipAnd la DAmbovitA, fAcAnd acuma prin presa occidental& atAta tAraboi contraInchipuitelor persecutiuni ale elementului evreiesc in Romania... *.

InteadevAr, prietenia lui Hasdeu cu filologii europeni Evrei a fost strAnsA.40 Columna din Ianuarie 1882, public& la i Cronica * (p. 64) urnatoarea informatie:

t

a

a

a

tt

a

Page 331: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 335

In 1edh4a dela 4 Februarie stil nou, dup1 propunerea d-lor Michel Bréal i AbelBergaigne, Societatea de Linguistia din Paris a ales In unanimitate de membrupe d-1 B. P. Hasdeu *.

De altfel, bunica sa Valeria, sotia lui Tadeu Hasdeu, era evreicA 911 Hasdeu3 ii arat5 marea dragoste pentru aceastä t sfintA* Inteun paragraf din Sic Cogito

(ed. Biblioteca pentru toti, p. 352 qi urm.). AfirmAnd, Inteo scriere antisemitAdin tinerete, cA evreicile nu sunt primejdioase pentrudi t ramAn femei* i t nu stu-diaza Talmudul Hasdeu se gAndea, fàrä Indoiall la bunica sa Valeria, Intr'omapA cu manuscrise din Biblioteca Academiei Romine, se gAsesc texte din rie-dintele spiritiste tinute In OctomvrieNoemvrie 1902, In care Hasdeu e sfAtuitde Lilica sA devinA mai putin violent In antisemitismul sAu, arAtAnd cum e vAzutevreul de it dincolo *. AmAnunto asupra acestor ledinte se gAsesc In brosura 0 ne-vastel romtlned.

HASDEU TITU MAIORESCU, IACOB NEGRUZZI,a CONVORBIRI LITERARE

RAmAlagurile* lui Hasdeu Impotriva Convorbirilor Literare sunt bine cu-15 noscute. Gh. Panu In ale sale Amintiri dela 4 Junimea * (vol. I, p. 360-361, vol.

II, p. 314-327), Jacob Negruzzi, In Amintiri din Junimea s (p. 255-258), d.Barbu LAzAreanu, In Umorul lui Hasdeu (p. 95-108) au popularizat acestedouA celebre e rAmAlaguri*, asupra cArora nu mai revenim aici. SA amintim nurnaicA aceste farse ale lui Hasdeu au provocat inteadevAr panic& In redactia Convor-

20 birilor (cf. Toroutiu i Carda1, Studii fi documente literare, vol. I, Bucurelti1931, p. 269-271, etc.).

Cu Titu Maiorescu, era fatal sA nu se inteleagA Hasdeu; nici prin tempera-ment, nici prin culturA, nici mai ales prin capacitAtile lor creatoare, ei nuputeau comunica. Dar In afarl de aceastA deosebire structuraM, multe IntAm-

25 plAri au venit sA accentueze depArtarea Ii nelntelegea dintre acesti doi oamenimari ai secolului XIX rominesc. Succesul politic 1i cultural al lui Maiorescu rAnea,fdrA IndoialA, imensul orgoliu neindestulat al lui Hasdeu. Chiar la sfArsitulMiciIrii literelor In Efi, Hasdeu ironizeazA pe Maiorescu; cel dintAiu rAspuns la

petitia * semnatA de Comitetul $coalelor. Venind la Bucurefti i IncepAnd publi-30 carea lui Aghiufti, Hasdeu nu-si uitA norocosul adversar. In numArul 3, la rubrica

Toate vrutele s, p. 23, vorbelte despre Maiorescu i scolile primare. AltA glumA,In nr. 8, tot la rubrica e Toate vrutele* (p. 61-63). CAnd are coloanele lui Traianla dispozitie, Maiorescu este in repetite rAnduri atacat, ironizat (cf. articolul repro-dus In editia noastrA, p. 295 11 urm.)

a

- I

t

0

Page 332: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

336 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

La Pasta, uncle Intillnegte pe Iosif Vulcan, care Ii cere un articol pentru FamiliaHasdeu scrie 0 conversare (apArut In Familia, 1871, p. 356-357), gi nu uitA

sA loveascA Inca o datA In Maiorescu. Simeon Birnutiu se plAnge feta de doi romAniajungi In raiu, Badea Ion gi Badea CrAciun, cA n'a lAsat gi el un fiu pe pAnaint,

5 sA-i duch mai departe opera gi numele, aga cum au lAsat I. Maiorescu gi C. Ne-gruzzi. Atunci se aud glasurile acestor doi dispAruti, blesteminduli copiii crt autrecut de partea streinilor gi-gi leapAdA neamul...

PAnA la moarte, Hasdeu a crezut cA Maiorescu a fost un t cosmopolit i, unbArbat cu desavArgire influentat de gAndirea gi e pesimismul* german (cf. articolul

to Carliptii, editia noastrA, p. 300 gi urm.). Cand s'au organizat serbArile dela Putna,Hasdeu eerie In Columna lui Traian (an. II, nr. 32, 30 August 1871) cA aceastAidee, lansata. cu doi ani In urma. de Junimea romdnd, a fost tradatal prin interventiaui Maiorescu.

La 15 August nu a fost o sArbAtoare national& in memoria lui Stefan eel Mare,15 ci 0 crud& parodie, tesutA si pusA In scenA de cAtrA gcoala cosmopolit& din Iagi

sub perfida conducere a d-lui Maiorescu.*Cu cAteva numere mai inainte (Columna, II, nr. 26, 25 Iunie 1871) reprodusese

sub titlul: Poesia Maiorescu Noaptea * lui Eminescu, din Convorbiri Literaredela 15 Iunie...

20 Aparitia Istoriei Critice, care a fost atta de atacatA din lagarul Convorbirilor0, mai ales, atacata cu incompetent& trufalA de cAtre Gh. Panu convinge totugipe Maiorescu de serioasa valoare istoricA a lui Hasdeu. Cad, la sfargitul articoluluisAu Cum se scrie la noi istoria (Columna, an. IV, nr. 13, Noemvrie 1873, p. 235),G. Tocilescu citeazA un fragment din scrisoarea pe care Maiorescu a adresat-o lui

25 Hasdeu In 23 Mai 1872:

Noi am Inceput a ne ocupa cu totii la Junimea sub conducerea arta d-talede multele IntrebAri ce le degteaptA gi fn parte le gi resolvA *.

Cat de mult stima Maiorescu eruditia si puterea de muncl a lui Hasdeu sevede din aproape toate scrierile sale critice unde 41 mentioneazA. Totugi, ca gi cei-lalli membri ai Junirnei,ci Maiorescu pare a fi vazut In Hasdeu mai mult un capenciclopedic gi desordonat, un spirit viu dar instabil, muccator gi fantasticdecat un adevArat savant gi un mare creator. Tot el, pe and era Ministru de In-structiune PublicA, suspencla cursul lui Hasdeu gi urmAtoarea notitA, publi-cat& In Columna lui Traian, an. VII, Iunie 1876, p. 288, dovedegte cA Hasdeun'a uitat aceastA loviturA.

30

35

Printr'o adresA cAtrA d. B. P. Hasdeu din 31 Mai 1876, actualul ministrual Instructiunii Publice, demnul reprezentant al Olteniei Georgiu Chitu, resta-bilegte pe lAngA Facultatea de Litere din Bucuregti cursul de filologie compare-tivA, Inchis inteun moment de iritatiune de cAtre ex-ministrul Maiorescu... *.

4

I

Page 333: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 337

$i cu toate acestea, and, prin 1903, Hasdeu e rugat de Delavrancea a vo-teze pe Titu Maiorescu in locul de senator al UniversitAtiiHasdeu o face (veziscrisorile din 7 si 14 Ianuarie 1903, publicate in Tribuna Basarabiei, 27Aprilie 1936).

5 Cht despre Convorbiri Literare 0 Jacob Negruzzi, nenumarate sunt intepil-turile si criticie lui Hasdeu. In Columna din 26 Octomvrie 1870 (nr. 53), la ru-brica t Diverse* se publica o savuroasii cronia intitulata Negruziade :

Avem dinaintea noastri Convorbirile Literare dela 1 Octombre.Pe malul mArii * al lui Iacob Negruzi merge inainte: litoralul marin nu se

10 mai ispraveste.De astadatA, Maud la o parte versurile cu al-de fond misterios 0 tuna tu,

dumnealui vorbeste numai in proza.Bua-oara:

Inventiunea fatall a tipografiei a adus o nenorocire omenirii. OdinioarA,15 cAnd ea nu era cunoscutA, numai aceia seriau care aveau, etc.*.

Cine este ea, care nu era cunoscutd?Inventiunea?Tipografia?Nenorocirea?

20 Omenirea?0 tainA nestrAmutatA 1Un alt exeznplu:Eu am destulii treaba de a auta a cunosc o mica parte din comorile tim-

pului antic si nu-mi ramAne vreme de a risca vremea cu cele moderne... *,25 Nu-mi riinzdne vreme de a risca vremea III

Ar trebui sd-i rdrndnd vreme de a risca vrernea sA invete cel putin limba ro-mita.

Mai eaa:

Cu privirile, cu mii de nimicuri ne mArturiseam amorul Oa and veni mo-se mentul ea sA ni-1 spunem: la cea lilted sinnire un moment =It mai putin gray,

decht mai tArziu, aci atunci nu este legat de dAnsul nicio consecveng botarata,ci aceasta se impune cu vremea dela sine, pe and mai pe urma dela acel mo-ment marturisitorul face sA atArne efectele cele mai serioase... *.

Un premiu pentru eine va Intelege aceastA galimatie 1...95 Rival al d-lui Prodanescu In versuri, d. Jacob Negruzi n'are niciun rival

in prozA.Ba da: este culegAtorul d-sale dela tipografie.Indentifiandu-se cu stiistica ziarului, sArmanul baiat a crezut de cuviinta

a concurge din parte-i la armonia intregului prin urratoarea eroare de impri-40 merle:

4

a

Page 334: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

338 SCMER1 LITERARE, MORALE /31 POLITICE

0 lunga convorbire se incinse In care ea des veli atita spirit 0 atatea euno-Eitinte, 'bleat creftea tot mai mult administratiunea mea 4.

Tel maitre, tel valet! *.

Indata ce i se pare ca revista ielana renunta la t noua directie cosmopolita

5 pesimista Hasdeu 'tat& vechile certuri i intinde mina de fratie.In Columna din 17 Aprilie 1872 (an III, nr. 16, p. 127), la Buletin aerie:

Articolul d-lui A. Xenopol despre ultima opera economic& a d-lui Ion Ghica0 mai ales un studiu al d-lui Alecsandri despre raposatul Costache Negruzzi, am-bele publicate zilele trecute in Convorbiri Literare, ne fac a recunoWe cu fericire

to noul avint francamente romdnesc al revistei trans-milcovene, i a-i intinde peviitor o mina de fratie pe aceasta fecunda cale

Inteadevar, incepand cu nr, 17, se reproduce In Columna Introducerea laScrierile lui Costache Negruzzi I+ de V. Alecsandri.

Doi ani mai tArziu Insa, in Martie 1874 (an. V, nr. 3), publica un violent articol15 al lui Abraham Albuzzi Impotriva Convorbirilor, intitulat Noua Diregie. Este

atacat, mai cu seama, Gh. Farm.In acela0 an, publicand Originile pdstoriei la Romani. Elemente dacice (Co(umna,

V, nr, 5, 1874, p. 97), se razboielte chiar In fruntea acestui studiu cu Junimea :

0 qcoala ultra-romanicA, incuibata In institutul numit 4 Societatea Acade-20 mica 0 i avAnd de organ lila zisul Digionariu Glossariu, ne face mai Latini cleat

Latinii; o alta coaIS, ultra-barbara, fasarita pe malurile Bahluiului sub nurnelede Societatea Junimea* i reprezentata prin Convorbiri literare, ne arata lumiimai barbari cleat barbarii ; gi daca vine cineva cu sAnge rece a recunoaoe in na-tionalitatea roman& elemente latine §i elemente barbare totodatA, academicii

25 din Bucurelti i junii din Ia0 se asvArla asuprali cu acelali avant de invierlu-nare.

CAnd unii vad: 2+ 2 = 3, 0 altii: 2 + 2 5 e foarte criminal aeela ce in-draznegte a le spune tuturor CS: 2 + 2 = 41... b.

Ceea ce supara mai ales pe Hasdeu la junim4ti * era 6 cosmopolitismul s lor.30 De aceea, el cel dintaiu, atrage atentia asupra influentei masonice exercitate In

cultura 0 politica romAneasca prin Societatea Junimea *.

In Columna din 11 Iunie 1870 (I, nr. 26, p. 4), la rubrica e Diverse * publicsurznAtoarea nota:

Francmasonii poseda dona mari sucursale In Romania: una In Bucure0ia i cealalta in Ia0.

Cea dintAiu se nume§te: Clubul Tinerirnea *.Cea a doua: s Societatea Junimea *.In cea dintAiu sunt doi membri Evrei.

* In a doua sunt doi membri Romani.

tt

I,

o.

t

a

t

t

sie

I

=

e

Page 335: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 339

e Misiunea celei din-Wu este de a vorbiMisiunea celei de a doua este de a seri minciuni.

e Acestea sunt punturile de diverginta Intre ambele.o Trasurele de asemanare, stint mai putin numeroase.o Ele se reduc toate la unul singur.o Nici o Tinerimea * din Bucuresti, nici o Junimea s din lali nu este roma-

neasca.o Onoare...o Cui?

to o Natiunii romane I *

CU CE BANI A CALITORIT HASDEU IN 1871

o Scurta mea calatorie In strainatate, ca tot ce am avut fericirea sau neferi-cirea de a face vreodata, oferise unor limbi si unor foite o noua binevenita oca-shine de a mai asvarli In publicitate o groasa tesatura de calomnie.

Dot& bänueli an fost mai cu seama ingenioase.15 o Oare cu ce bath calatoreste Hasdeu? intreba clatinind din cap perfida

malitie.In adevar, saracia nu mi-ar fi permis a Intreprinde un singur pas afara din

Bucuresti, dar aid este cheia enigmei s'a gasit un amic, carele mi-a pro-curet bilete de vapor gratis pentru plecare si 1ntoarcere, i s'au mai gasit iarài

20 amid in Pesta si'n Bielgrad, carora le paruse bine de a-mi putea acorda cea maicordiala ospitalitate In tot cursul petrecerii mele pe acolo.

lath In ce mod am fost pus In stare de a. calatori asa zicand cu punga goalä.A doua acusatiune nu este mai putin originala.Hasdeu s'a dus la Viena pentru a intalni pe Vocla-Cuza.

25 Nu stiu daca fostul Domnitor se va fi eland in Capitala Austriei, dar ceeace stiu, este ea eu unul n'am fost la Viena de asti data.

Pesta i Bielgrad aunt unicele punturi uncle ma oprisem In intervalul mo-destei mele escursiuni, care se prelungise peste tot vreo sease saptamani si a careiexclusiva tinta au fost hibliotecile, muzeele si arhivele Serbiei i ale Ungariei *.

30 (La Pesta fi la Bielgrad, o Columna lui Traian 0, an. II, nr. 31, 23 August 1871).

nimicuri.

5

Page 336: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

340 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

I. C. MASSIM DESPRE e ISTORIA CRITICA,

Dintre toate criticile gi atacurile de care a avut parte Hasdeu IndatA dupApublicarea Istoriei Critice, fArA indoialA cA cea mai ridicull a fost bropra scriside I. C. Massim, ci intitulatA Una mostra de istoria critica. In articolul $tiinla fid. I. C. Massim (Columna lui Traian, an. V, nr. 4, p. 95-96), Hasdeu citeazA

5 fragmente din aceastA hispAimAntAtoare mostrA de limb& romAneascA 0 rAspundeacuzatiilor de nepatriotism care i se aduc. Reproducem gi noi cAteva fragmente,cu ortografia lui Massim:

t ...A susliue a Rom Anil fuseserä pAstori mai 'nainte de a deveni plugari,aceasta se chiamA pentru d. Massim ca: 4 d. Hasdeu, de si se pretende Rominu,

10 4 ba inco scriptoriu allu istoriei RomAniloru, de si rumuneratu de RomAni spre at le eerie aceasta istoria, de si presiedente allu societatei Romanismu, deserta ro-manismulu 9i trece pre facia in castrele inimicioru numelui romAnu e. (Una

mostra, p. 4; Columna, p. 95).La pag. 96, ultima coloank Hasdeu reproduce autobiografia lui Massim:

15 Mai antaniu sell si senguru forte bene, co aunt membru acellei societate, care,dupo parerea D-talle, e unu comicu institutu, ero, dupo parerea si d'in grati'anationei romAne, e una seriosa institutione ce are serios'a sarcina de a apperAsi resbuna numele acestei natione de opprobiele ce aru tenta se i adduca fii in-grati ca D-ta...

20 ...4 Dem ce se vede co nu scii, e co nu su Macedoromanu, cumu, deco nume insella memori'a , me faci D-ta prin un'a d'in minunile de cari esti capace,

nu su Macedoromanu, ci curatu Dacoromanu, nascutu d'in parenti Daco-romani in satulu Massinenii Moldovei, in judeciulu Covurluiu, pre rip'a dereptaa Siretului, d'in familia, ai carei cei mai multi membri au fostu sacerdoti si agri-

25 cultori In acellu-asi tempi; tata meu, inco fiendu eu pruncu ce sugeamu la pep-41 tUill mammei, fu ordinatu preutu la satulu Tempu, in judeciulu Braillei, apoio stramutatu in acea-asi calitate la satulu Gropeni din acelle-asi judeciu, unde

d'in cea mai fragida teneretia peno la adunce betranetie servi cu demnitate sidevotamentu altariului .0 aratrului in acellu-asi tempu: fia-i usiora terrin'a ter-

SO 5 rinei fecundata cu sudorea cea mai pretiosa! De acea-a si eu insumi, peno lat etate de copillandru, am menatu boi romanesci, injugati cu jugu romanescu la4 aratru romanescu, cu stremurare romanesca; am seceratu cu secere romanesca

grane romanesci, semenate d'in sementia romanesca, crescute si copte in -Or-e rina romanesca; am treieratu in aria romanesca cu cai romanesci, si am ventu-

ratu ordiu, grAnu, secare si meliu romanescu cu venturatori romanesci, etc. e.354 Menandu boi romanesci, fnjugati cu jugu romanescu, la aratru romaneseu,

cu stremurare romanescu s, d. Massim cApAtase o anticA educaliune patriarhalkale cArei urme be mai recunosc panA astAzi in modul d-sale de a face polemica ..

t

o

I,

4s

o

o

o

Page 337: Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_B. P. Hasdeu Scrieri literare, morale și politice._Volumul_2.pdf

NOTE 341

t PLAGIATUL * LUI HASDEU

In ziarul Timpul din 23 Decemvrie (3 Ianuarie) 1893, an. XV, nr. 283 sepublica urmatoarea scrisoare a lui Hasdeu, sub titlul de Purecii dela e Adevdrul e.

D. P. B. Hasdeu, distinsul nostru academician, ne trimite urmatoarea spiri-tuala scrisorica, pe care eu placere ne grabim a o publica In coloanele Timpului:

5 Domnului director al ziarului Timpul

Domnule director,

Ziarul Adevarul al cfiruia nume hni educe tot-d'a-una aminte proverbullatin: t in vino veritas*, tn numarul sau de Luni anunta ca in numärul viitor*,edica in acela de Marti, va publica un plagiat de mare senzatie, al carui autor

10 e d. B. P. Hasdeu b. In numarul de Marti neaparand nimic, ma crud dator a cereprin organul presei ea acel plagiat de mare senzatie* sa se publice eat mai cu-rand; 0, drept indemn, ma grabesc a oferi descoperitorului plagiatelor male orasplata egala en premiul pe care-1 ceruse vi nu 1-a obtinut d. Gherea dela Acade-mia Romda. Daca plagiatele mele de ori-ce fel de t senzatie * s'ar strange toate

15 la un loc ili s'ar putea preface in came, ele de sigur n'ar satura un purece, iar prinurmare nici pe artiltii dela Adevarul, despre cari, pureci vi artioi a se vedeaIn Revista Noua din urmá articolul Intitulat: Zacherlina t.

Primiti, d-le director, etc. *.21 Dec. 1893. B. P. HASDEU

IULIA, SOTIA LUI HASDEU

20 In conferinta tinuta la Academie, despre 0 nevastil romdricd, aparuttt vi in vo-lum (Bucure1ti, 1903) Hasdeu vorbeqte cu multa sinceritato vi cu o sobra ad-miratie despre sotia sa fulia. Pentru un barbat care s'a arfitat Intotdeauna sgarcitin marturisiri autobiografice, conferinta aceasta prezinta o exceptionala impor-tang morala. Reproducem citeva fragmente, indicand numarul paginii respec-

25 tive din volumalul 0 nevastd romdncd :Un aur ales dela Abrud a fost pentru mine nevasta mea, sufletul nevestei

mele. Am cunoscut-o la 1863. Ne-am cununat in Bucurelti la 10 Iunie 1865 Inbisericuta lui Sf. Ilie din Gorgani... (p. 12).

Primul an al casatoriei noastre ne-a fost unul din anii cei mai saracacioyi30 ai vietii mele. Gaud ne-am dus la cununie, Iulia mea nu avea nimic, iar eu avearn

in punga doi poli din care am platit fili popei. Dar cat am fost de fericiti, cat deplini de credinta in ajutorul de Sus! Atunci am publicat eu poezia: La Julia...(La p. 13-15, se r