Blaga I_final.pdf

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE FARMACIE

DISCIPLINA DE BROMATOLOGIE, IGIENĂ, NUTRIȚIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

ROLUL ACIZILOR GRAȘI OMEGA-3 ÎN

SĂNĂTATEA MAMEI ȘI A COPILULUI

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Asist. Dr. Anamaria Cozma Blaga Ioana

Cluj-Napoca

2014

Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului

2

CUPRINS

ABREVIERI ........................................................................................................... 4

INTRODUCERE ..................................................................................................... 5

1. Aspecte generale privind acizii graşi polinesaturaţi n-3 ........................................ 6

1.1. Structura și nomenclatura acizilor grași n-3 ..................................................... 6

1.2. Principalii acizi graşi polinesaturaţi ................................................................. 7

1.3. Istoria descoperirii acizilor grași n-3 ................................................................ 8

1.4. Metabolismul n-3 și n-6 ................................................................................... 9

1.5. Importanța acizilor grași n-3 pentru sănătate .................................................. 11

1.6. Surse de acizi graşi n-3 .................................................................................. 12

1.6.1. Surse acvatice de n-3 ............................................................................... 12

1.6.2. Surse vegetale de n-3 .............................................................................. 15

1.6.3. Surse alternative de n-3 ........................................................................... 15

1.7. Aportul alimentar recomandat de EPA și DHA .............................................. 17

2. Beneficiile consumului de acizi graşi n-3 de către mamă şi copil ...................... 20

2.1. Compoziţia în acizi graşi a laptelui de mamă ................................................. 20

2.2. Transferul placentar de acizi grași de la mamă la făt ...................................... 22

2.3. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la copii.......................................... 23

2.3.1. Efectele n-3 asupra dezvoltării creierului şi retinei .................................. 24

2.3.2. Efectele n-3 asupra duratei sarcinii .......................................................... 29

2.3.3. Efetele n-3 asupra alergiilor și bolilor respiratorii .................................... 31

2.3.4. Rolul n-3 în ADHD ................................................................................. 31

2.2.5. Efectele n-3 în caz de hipoxie ischemică neonatală .................................. 32

2.4. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la femeia însărcinată ..................... 33

2.4.1. Rolul n-3 în depresia post-partum............................................................ 33


3

2.4.2. Rolul n-3 în preeclampsie ........................................................................ 35

3. Studiu vizând identificarea în farmacie a suplimentelor alimentare cu acizi grași

n-3 destinate mamei şi copilului ................................................................. 36

3.1. Suplimente alimentare cu n-3 pentru femeile gravide şi femeile care alăptează

............................................................................................................................. 36

3.2. Suplimente alimentare cu n-3 pentru copii ..................................................... 39

CONCLUZII ......................................................................................................... 46

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................... 48


4

ABREVIERI

Omega-3 n-3

Omega-6 n-6

PUFA acizi graşi polinesaturaţi

DHA acid docosahexaenoic

EPA acid eicosapentaenoic

ALA acid alfa linolenic

AL acid linoleic

ARA acid arahidonic

DGLA acid dihomogama linolenic

LOX lipooxigenaza

COX ciclooxigenaza

PG prostaglandine

SCO single cell oil

HDL high density lipoprotein

LDL low density lipoprotein

BHE bariera hemato-encefalică

ADHD attention deficit hyperactivity disorder

DPP depresia post-partum

PE preeclamsie


5

INTRODUCERE

Efectele benefice ale acizilor graşi omega-3 (n-3) au fost descrise pentru prima

dată la eschimoşii din Groenlanda, la care s-a observat că dieta bogată în fructe de mare

pe care o urmau se asocia cu o incidenţă scăzută de boli coronariene, astm, diabet

zaharat şi scleroză multiplă. Ulterior, au fost evidenţiate beneficiile acizilor graşi n-3 în

numeroase alte boli, precum cancerul, artrita reumatoidă, osteoporoza, sindromul

colonului iritabil, psoriazisul şi disfuncţiile neurologice [1].

Mai mult, în ultimii ani, un număr important de studii clinice şi epidemiologice

au demonstrat că aportul de acizi graşi n-3 exercită efecte pozitive asupra unor

parametri caracteristici sarcinii, precum cei legaţi de dezvoltarea fătului, durata sarcinii,

depresia post-partum, având mai departe un impact semnificativ şi asupra dezvoltării

cognitive şi vizuale la copil [2]. În acest context, lucrarea de faţă îşi propune să

analizeze în profunzime aceste studii, iar apoi să evalueze în ce măsură beneficiile

acizilor graşi n-3 sunt valorificate prin includerea acestor compuşi în compoziţia

suplimentelor alimentare destinate femeii şi copilului.

Concret, prima parte a lucrării cuprinde un studiu bibliografic, care prezintă

aspecte legate de structura şi metabolismul acizilor graşi n-3 şi surse alimentare prin

care se poate asigura aportul acestor compuşi. În continuare, studiul bibliografic

aprofundează cercetări privind importanţa acizilor graşi n-3 în perioada de sarcină,

precum şi privind rolul acestora în dezvoltarea ulterioară a nou-născutului. A doua parte

a lucrării implică un studiu realizat în farmacia în care s-a efectuat stagiul de practică

profesională din anul V. Studiul a urmărit să identifice suplimente alimentare având în

compoziţie acizi graşi n-3, destinate femeii însărcinate, femeii care alăptează, sugarului

şi copilului.


6

1. Aspecte generale privind acizii graşi polinesaturaţi n-3

1.1. Structura și nomenclatura acizilor grași n-3

Acizii graşi sunt formaţi dintr-un lanț hidrocarbonat cu un capăt terminal

carboxil și altul metil (Figura 1). Gruparea carboxil este reactivă și formează ușor

legături esterice cu grupările alcool, de exemplu cele de glicerol sau colesterol, formând

acilgliceroli (triacilglicerol, fosfolipide) și esteri de colesteril. Atomul de carbon

următor carbonului din gruparea carboxil (carbon 1) este denumit carbon alfa, iar

atomul de carbon din gruparea metil terminal este denumit carbon ω [3].

Figura 1. Structura generală a acizilor grași [4].

Lungimea lanțului acizilor grași variază între 4 și 30 de atomi de carbon. Acizii

graşi cu lanţ scurt au mai puţin de 8 atomi de carbon, cei cu lanţ mediu au între 8 şi 16

atomi de carbon, iar cei cu lanţ lung au peste 16 atomi de carbon.

Acizii graşi saturaţi nu prezintă duble legături la nivelul lanţului lor. Acizii graşi

nesaturaţi prezintă o singură dublă legătură în cazul celor mononesaturaţi, respectiv

două sau mai multe duble legături în cazul acizilor graşi polinesaturaţi. Fiecare dublă

legătură poate lua două configuraţii geometrice diferite: cis sau trans. În cazul

configuraţiei cis, atomii de hidrogen sunt situaţi de aceeaşi parte a dublei legături. În

cazul configuraţiei trans, atomii de hidrogen sunt situaţi de o parte şi de alta a planului

dublei legături [3].

Aşadar, acizii grași polinesaturaţi, denumiți și PUFA (polyunsaturated fatty

acids), au două sau mai multe duble legături și sunt numiți în funcție de poziția dublei

legături și de lungimea lanțului. De exemplu, acidul docosahexaenoic - DHA (22:6 n-3)

este un acid gras n-3 cu 22 atomi de carbon și 6 duble legături. Termenul n-3 indică

faptul că numărând de la gruparea metil (CH3-) de la capătul moleculei, prima dublă

legătură este localizată între atomii de carbon 3-4 [5].

Figura 2 prezintă structura unor acizi grași cu 18 atomi de carbon, indicând

poziția, numărul şi configuraţia dublelor legături și cum acestea influențează

nomenclatura lor. Astfel, acidul octadecadienoic, un acid gras cu 18 atomi de carbon, cu


7

legături duble cis între atomi de carbon 9-10 și 12-13 se poate nota ca acid cis-9, cis-12-

octadecadienoic [3].

Modalitatea în care este marcată prima legătură dublă raportat la capătul metil

terminal, este ca ω-x, unde x este numărul atomului de carbon unde apare dubla

legătură. De aceea, acidul cis-9, cis-12-octadecadienoic este cunoscut şi sub numele de

18:2 ω-6. Nomenclatura ω-x poate fi menționată şi ca omega-x (de exemplu, 18:2

omega-6) sau ca n-x (de exemplu, 18:2 n-6). În plus, acizii grași sunt adesea descriși

prin denumirile lor comune: spre exemplu, acid linoleic în cazul acidul cis-9, cis-12-

octadecadienoic [3].

Figura 2. Structura și nomenclatura unor acizi grași cu 18 atomi de carbon [4].

1.2. Principalii acizi graşi polinesaturaţi

Cele două grupuri esențiale de acizi grași polinesaturați (PUFA) sunt n-6 (ω-6)

și n-3 (ω-3). Acizii grași omega-6 se găsesc în special în plante, în timp ce acizi grași

omega-3 se găsesc mai ales în pește [6]. Ambele clase de acizi grași au un rol important

pentru sănătate [7].

Printre cei mai importanți acizi grași polinesaturați se numără acidul

docosahexaenoic - DHA (Figura 3) și acidul eicosapentaenoic - EPA (Figura 4). Aceștia

sunt sintetizați de la precursorul n-3, acidul alfa linolenic (ALA), în timp ce acizii grași

polinesaturați n-6 cu lanț lung, cum ar fi acidul arahidonic, sunt sintetizați de la

precursorul acidul linoleic (AL). ALA și AL sunt considerați acizi graşi esențiali pentru

organismul uman, deoarece nici unul nu poate fi sintetizat endogen de către oameni [5].

Acid stearic

Acid octadecanoic

Acid oleic

Acid cis-9-octadecenoic

Acid linoleic

Acid cis-9, cis-12-octadecadienoic

Acid α-linoleic

Acid cis-9, cis-12, cis15-octadecatrienoic

18: 0

18:1n-9

18:2n-6

18:3n-3


8

Figura 3. Structura acidului docosahexaenoic [4].

Figura 4. Structura acidului eicosapentaenoic [4].

1.3. Istoria descoperirii acizilor grași n-3

La începutul anilor 1900, grăsimile alimentare au fost văzute pur și simplu ca o

sursă de calorii, interschimbabile cu carbohidrații, dar în anii 1930, concepţia asupra

grăsimilor s-a schimbat. Prin intermediul experimentelor pe șoareci hrăniți cu diete

speciale, cercetătorii americani George O. Burr și Mildred M. Burr au descris în

lucrarea lor "Fatty acids essential in nutrition" (1932) rolul acizilor grași. Aceștia au

descoperit că acizii grași sunt necesari pentru sănătate, iar în cazul în care aceștia lipsesc

din dietă, apar tulburări cutanate, stagnând în același timp creșterea și capacitatea de

reproducere. Autorii au numit amestecul de substanţe grase cu termenul de vitamine F,

respectând ordinea alfabetică (până la ei se descoperiseră vitaminele notate de la A la

E), apelând şi la titulatura de "acizi graşi esenţiali", iar simptomele carenţiale, le-au

considerat specifice "bolii de carenţă a grăsimilor" [8].

Începând cu anul 1980, o serie de cercetători din SUA au început să studieze


9

beneficiile acizilor grași omega-3 asupra sănătății. S-a observat faptul că eschimoșii din

Groenlanda și japonezii au o incidență mai mică a bolilor de inimă și sunt mai puțin

predispuși la boli inflamatorii decât celelalte populații, fapt care s-a atribuit dietei

acestora constând în consum de carne de pește, focă și balenă. Grăsimea de la aceste

animale este bogată în acizi grași n-3. Pornind de la aceste descoperiri, s-a ajuns la

concluzia că peștele, uleiul de pește, dar și suplimentele cu acizi grași n-3 trebuie

incluse în dieta fiecărui om [9].

Mai mult, la data de 08 septembrie 2004, Food and Drug Administration din

SUA a dat statutul de "mențiune de sănătate calificată" pentru acizii grași n-3 EPA și

DHA, declarând faptul că aportul de EPA și DHA poate reduce riscul de boli cardiace

coronariene [10]. Mai mult, guvernul canadian a recunoscut importanța aportului de n-3

și a permis atribuirea către DHA a rolului biologic de a sprijini dezvoltarea normală a

creierului şi ochilor [11].

1.4. Metabolismul n-3 și n-6

Cele două serii de PUFA derivă de la AL sau ALA prin serii alternative de

reacții de desaturare și elongare, folosind aceleași enzime pentru ambele căi (Figura 5).

Primul metabolit pentru calea n-6 la mamifere este acidul γ-linolenic (18:3 n-6),

produs de enzima Δ6-desaturază. Aceasta enzimă acționează și asupra lui ALA pentru a

produce acid stearidonic (18:4 n-3), primul metabolit în calea n-3. Produsul major final

din calea n-6 este ARA - acidul arahidonic (20:4 n-6), iar din calea n-3 este DHA (22:6

n 3) produs de enzima Δ4-desaturază cu ajutorul EPA - acidului eicosapentaenoic (20:5

n-3), un important mediator în calea n-3 [12].

Lipooxigenaza (LOX) și ciclooxigenaza (COX) mediază metabolismul ARA și

EPA și sunt țintă în menajarea bolilor inflamatorii. Sub acțiunea LOX și COX asupra

ARA și EPA se generează eicosanoizi precum: prostaglandine, tromboxani, leucotriene,

epoxizi și oxilipine. Seria 4 de leucotriene proinflamatorii derivă din ARA sub acțiunea

LOX și seria 2 de prostaglandine derivă sub acțiunea COX. Acțiunea LOX/COX asupra

EPA generează seria 5 de leucotriene antiinflamatoare și seria 3 de PG (prostaglandine)

și tromboxani [12].


10

Figura 5. Căile metabolice ale acizilor grași n-6 și n-3. PGE - prostaglandine; PGI -

prostacicline; LT - leucotriene; TX - tromboxani; 5-HPETE – acid 5-

hidroperoxieicosatetraenoic; 5-HPETE – acid 5 - hidroxieicosapentaenoic [5].


11

Acidul dihomogama linolenic (DGLA), precursorul direct al ARA în calea

acizilor grași n-6 este în competiție cu ARA, cât și cu EPA pentru LOX și COX.

Acțiunea LOX/COX asupra DGLA duce la efecte antiinflamatoare, vasodilatatoare și

antiagregante. În afară de producerea de eicosanoizi, metabolizarea EPA și DHA duce

la efecte antiinflamatoare, rezolvând inflamația exudativă, reducând durerea prin

generarea de rezolvine seria E (cele care derivă din EPA) și seria D (cele care derivă din

DHA) [12].

În plus, din metabolismul DHA rezultă protectine și marezine, o nouă clasă de

mediatori ai macrofagilor. Aceste clase induc un răspuns pozitiv, în sensul rezolvării

inflamației. Cu toate că același set de enzime sintetizează ARA și DHA de la acizi grași

diferiți, este bine cunoscut faptul că mărind cantitatea de ALA, se inhibă sinteza de

ARA din AL. La șobolanii hrăniți cu aceeași cantitate de AL-ALA s-a observat o

scădere cu 20-40% în AL încorporat în fosfogliceridele ficatului și un raport dietar mare

de ALA/LA, care duce la scăderea cantității de AL încorporată. Un consum mare de

ALA scade metaboliții căii n-6, în special de ARA, precursorul seriei 2 de

prostaglandine. Metaboliții seriei n-3 cresc, datorită competiției ALA pentru Δ6-

desaturază [12].

În primul rând, căile biosintetice în cazul ambelor grupe de acizi n-3 și n-6 au

nevoie de enzima δ-6-desaturază. Această enzimă care este vitală pentru conversia ALA

în DHA și EPA are o preferință pentru ALA, dar prezența de niveluri crescute de AL în

plasmă (cauzate de consum mare de n-6) poate schimba acțiunea sa către calea n-6.

Rezultatul este inhibarea căii care convertește ALA în EPA și DHA și posibile nivele

scăzute ale acestor acizi grași n-3 în plasmă. În al doilea rând se suspectează că,

conversia ALA în DHA este ineficientă. Studiile care au comparat suplimentația

utilizând ulei de in versus ulei de pește au demonstrat că, în timp ce, uleiul de in

produce o creștere moderată în trombocite a EPA, uleiul de pește produce o creștere

mare atât în EPA, cât și în DHA [5].

1.5. Importanța acizilor grași n-3 pentru sănătate

Acizii grași esențiali sunt lipide care nu pot fi sintetizate de corpul uman, astfel

încât aportul lor trebuie asigurat prin alimente sau suplimente. Cele două familii n-3 și

n-6 sunt necesare pentru funcția cerebrală, ceea ce include transport de oxigen, stocare

de energie, funcția membranei celulare, inflamație și proliferarea celulelor.


12

PUFA sunt esențiali pentru creșterea normală și maturarea multor sisteme, fiind

foarte importanți pentru creier și ochi. Acidul linoleic, precursorul acizilor grași n-6 este

implicat în căile de semnalizare celulare și funcționează ca un precursor de eicosanoizi

proinflamatorii. DHA este componentul critic pentru celula membranelor din creier și

retină, unde este implicat în funcția vizuală și neuronală ca un neurotransmițător.

Acumularea de DHA începe în uter și este transmisă prin transferul placentar.

Concentrația de DHA la făt e determinată de dieta mamei [13].

Mai mult, la adulți, s-a demonstrat că un deficit de PUFA cauzează și

exacerbează multe afecțiuni precum: dificultăți de memorare, boli psihice (depresie

majoră, postpartum), boli neurologice (Alzheimer, demență), boli cardiovasculare, boli

inflamatorii, diabet, hipertrigliceridemie, obezitate, cancer de prostată [14].

1.6. Surse de acizi graşi n-3

1.6.1. Surse acvatice de n-3

În prezent, sursa principală de acizi grași n-3 este reprezentată de peștele sălbatic

sau uleiuri marine (Tabelul I). Cu toate acestea, peștele nu poate biosintetiza în mod

propriu PUFA, el fiind bogat în n-3 prin consumul de microalge [15].

Cantitatea de n-3 PUFA variază în funcţie de specia de peşte (Figura 6). Din

păcate, aceasta depinde și de metoda de prelucrare (de exemplu, conservele de ton,

comparativ cu peștele proaspăt conțin numai 10% din EPA și DHA). De asemenea,

utilizarea grăsimilor emulsionate pentru prăjit poate duce la absorbția predominantă a

acizilor grași n-6 și în mai mică măsură a n-3 [9].

În plus, peștii pot conține și metale grele şi poluanți organici (dioxine, bifenili

policlorurați) din cauza poluării ecosistemelor marine. Astfel, consumul unor cantităţi

importante de peşte se poate asocia cu un risc de intoxicaţie. Au fost observate la

persoanele care au consumat pește, simptome cum ar fi: greață, vărsături, tulburări

gastro-intestinale (diaree, flatulență), dependente de doză, cu apariția simptomelor

severe la doze mai mari de 3 g/zi [15].

Una dintre preocupările majore, legate de dietele bogate în pește gras, se referă

la riscul ingestiei de contaminanți, precum metil mercur. Pentru aceast motiv, FDA a

avertizat copii şi gravidele să evite în mod special peștele cu un conținut potențial

ridicat de mercur, cum ar fi peștele-spadă, peștele coadă, macroul și rechinul. Cele mai

consumate surse dietetice bogate în n-3 precum somonul, tonul, sardinele, păstrăvul,

stridiile și heringul, conţin concentraţii mici de mercur. Deoarece mercurul este solubil


13

în apă și este legat de proteine, este prezent în mușchiul de pește, dar nu în ulei. Prin

urmare, suplimentele de ulei de pește ar trebui să conțină cantităţi neglijabile de mercur

[16].

Tabel I. Surse marine de acizi grași n-3 și n-6 (% din totalul de acizi grași) [15].

Surse

marine

Specia n-6

(% din totalul

de acizi grași)

n-3

(% din totalul de acizi grași)

AL GLA ALA SDA EPA DHA

Ulei de

pește

Macrou, somon

de Atlantic, ton

dungat,

Brevoortia

tyrannus

1,1-4,5 0,0 0,0-1,3 1,3-2,8 6,2-12,7 7,3-29,1

Ulei de

Krill

Krill nordic

(Meganyctiphan

s norvegica),

Krill sudic

(Euphasia

superba)

nd nd 1,3 3,1 5,6-33,0 28,6

Microalge Microalgae care

aparțin

diferitelor clase

nd nd nd nd 1,1-38,0 0,0-40,0

Calamar

european

Loligo vulgaris 0,7 1,3 - 0,9 14,3 31,6

ALA - acid alfa-linolenic, SDA - acid stearidonic, EPA - eicosapentaenoic, DHA -

docosahexaenoic, AL- acid linoleic, GLA - acid gama-linolenic, nd - nedeterminat

Figura 6. Cantitatea de EPA+ DHA în diferite specii de pește/100g [9].


14

Ca regulă generală, peştii de apă adâncă precum tonul, somonul, macroul,

heringul şi sardinele, din locuri cu temperaturi scăzute, au cel mai mare conținut de EPA

și DHA (Tabelul II), deoarece aceştia păstrează lipidele în carne, în timp ce peștele fără

grăsime stochează lipidele în ficat (de exemplu, codul) și conține mai puțin EPA și

DHA. De exemplu, o porție de cod oferă aproximativ 0,3 g de EPA și DHA, o porție de

somon 1,5 g de EPA și DHA, în timp ce o porție de macrou oferă aproximativ 3 g de

acizi grași n-3. Uleiul obținut din carnea de pește gras sau ficatul de pește sărac în

grăsimi este bogat în EPA și DHA, iar o capsulă de ulei de pește din aceste surse

conține aproximativ 30% din acești acizi grași. Astfel, consumul de o capsulă cu ulei de

pește oferă aproximativ 300 mg de EPA și DHA, care este echivalent cu consumul unei

porţii de cod [17].

Tabel II. Conținutul în EPA și DHA (g/100g) din pește și cantitatea de pește necesară

pentru a furniza în medie 1 g de EPA și DHA pe zi [17].

Tip de pește, fructe de mare

sau produse derivate

Conținut în n-3 (EPA+DHA)

(g/100 g peşte)

Cantitate de peşte

necesară pentru a

furniza 1g EPA+DHA/zi

(g)

Hering din Atlantic 2,01 50

Somon din Atlantic 1,28-2,15 42,5-70,9

Sardine 1,15-2 50-87

Păstrăv curcubeu 1,15 87

Macrou 0,4-1,85 54-250

Pește negru 0,47-1,18 85-213

Ton 0,28-1,51 66-357

Stridii 0,44 227

Creveți 0,32 313

Conserve de ton 0,31 323

Cod 0,28 357

Eglefin 0,24 417

Somn 0,18 556

Scoici 0,2 500


15

1.6.2. Surse vegetale de n-3

În ultimul deceniu, cercetarea privind sursele de acizi grași n-3 a vizat şi plantele

terestre. Plantele superioare sunt capabile să sintetizeze acizi grași polinesaturați precum

ALA și AL, dar nu au capacitatea de a sintetiza PUFA compuși din 20 sau mai mulți

atomi de carboni. Fiindcă sinteza de PUFA apare în toate celulele plantei, acizii grași

polinesaturați pot fi găsiți în frunze, rădăcini, dar mai ales în semințe. Uleiul din semințe

de cânepă (Cannabis sativa) este o sursă extrem de bogată de AL și ALA, iar cânepa a

fost prima plantă care a fost utilizată pentru izolarea ALA de către cercetătorul Von

Hazura, în anul 1887 [15].

Un studiu realizat de un grup de cercetători belgieni, a oferit o privire de

ansamblu asupra conținutului PUFA în diferite surse terestre, relevând doar un conținut

scăzut de ALA în fructe (0,1 g/100 g), cereale (0,1-1,4 g/100 g) și leguminoase (0,1-1,6

g/100 g) și un conținut puțin mai mare de ALA în legume (1,0 – 3,2 g/100 g), nuci și

semințe (1,0-8.7 g/100 g). Cele mai bune surse vegetale de ALA, care ar trebui să fie

frecvent consumate sunt: uleiul de semințe de in (53,3–55 g/100 g), uleiul de rapiță (7,3-

11,1 g/100 g), uleiul de nuci (10,4-13,5 g/100 g), uleiul de grâu (1,16 g/100 g) și uleiul

de soia (6,4 g/100 g) [15].

1.6.3. Surse alternative de n-3

Microalgele sunt sugerate ca fiind o alternativă pentru uleiul de pește, furnizând

acizi grași n-3. Microalgele sau fitoplanctonul sunt specii unicelulare care există în mod

individual sau în lanțuri, grupuri, în partea de jos a lanțului trofic marin și sprijină

întreaga populație de animale din largul mării. Avantajul utilizării microalgelor constă

în posibilitatea de creștere a acestora în condiții controlate, care să permită o producție

cu o compoziție constantă în acizi graşi n-3 şi fără risc de contaminare cu poluanţi

chimici. În plus, acestea au avantajul de a nu prezenta miros urât și conțin carotenoide,

care conferă beneficii suplimentare pentru sănătate. Un dezavantaj al microalgelor este

costul destul de ridicat de producție şi implicit un preţ ridicat la achiziţionare.

O altă sursă de acizi graşi n-3 este krill-ul, un crustaceu asemănător cu un

crevete mic, care se hrăneşte cu alge. Krill-ul conține niveluri relativ ridicate de EPA și

DHA, precum și un pigment carotenoid astaxantină, care ar putea conduce la creşterea

nivelului de HDL-colesterol [15].


16

Recent, s-a mai dezvoltat o sursă de EPA şi DHA: uleiurile unicelulare (SCO-

Single Cell Oil). Poate cel mai cunoscut dintre aceste uleiuri este DHASCO-T (Martek

Biosciences Corporation, SUA), din specia Crypthecodinium cohnii, un produs de

fermentație din alge, care conține aproximativ 40% DHA, dar foarte puțin EPA. Această

linie de producție a fost extinsă pentru a include un alt ulei de alge, Ovega-3 (Amerifit,

Inc, Cromwell, CT) care conține un raport de DHA/EPA de 2,5/1. Tot recent s-a

introdus şi uleiul New Harvest (DuPont Applied BioSciences, SUA), derivat dintr-o

drojdie modificată genetic (Yarrowia lipolytica), care conține aproximativ 35% EPA.

Avantajul uleiurilor SCO este acela că reprezintă surse de acizi graşi n-3 lipsite de

contaminanți din mediu și de atributele chemosenzoriale negative ale multor produse cu

ulei de pește [18].

Produsele alimentare sunt în prezent astfel obţinute încât să contribuie la aportul

de acizi graşi n-3. Un exemplu în acest sens sunt ouăle îmbogățite cu n-3, obţinute prin

hrănirea găinilor cu alimente bogate în acizi grași n-3 (exemplu: seminţele de in).

Conținutul în DHA al acestor ouă este de aproximativ 150 mg/ou. Studiile clinice au

arătat beneficii cardiovasculare consecutiv consumului de ouă îmbogăţite în n-3 de către

pacienţi cu o ușoară hipertrigliceridemie. În ciuda beneficiilor pe care le posedă, aceste

ouă sunt acceptate de puțini consumatori din cauza gustului dezagreabil de pește și

perioadei de valabilitate scurtă [19].

Succesul în producerea de ouă îmbogățite în acizi grași n-3 a condus la

generarea de alte alimente îmbogățite în acizi grași n-3, inclusiv produse lactate și din

carne [19]. Astfel, s-a descoperit că hrănirea puilor cu surse de n-3 precum inul, chia sau

rapiţa conduce la creşterea conţinutul de acizi graşi n-3 din carnea de pui [20]. În mod

similar, hrănirea bovinelor cu iarbă proaspătă, în sistem de păşunat, permite creşterea

concentraţiei de n-3 din carnea şi laptele obţinute de la aceste animale [21].

În continuare, a fost demonstrat faptul că aportul zilnic de lapte îmbogățit în

acizi grași n-3, acid folic şi vitamina E, reduce în mod semnificativ nivelurile serice ale

trigliceridelor, colesterolului total, LDL-colesterolului, apolioproteinei B, glucozei și

homocisteinei la pacienții cu sindrom metabolic [19].

Poate cea mai recentă descoperire în producția de alimente cu un conținut ridicat

de acizi grași n-3 este generația de animale transgenice. Gena grăsime-1 a fost

identificată, iar expresia acestei gene la porci a dus la un conținut ridicat de DHA în

carne. Deși primele rezultate sunt promițătoare, generarea de astfel de produse este încă


17

în faza de laborator, cu atât mai mult că efectele lor asupra sănătății nu au fost încă

studiate [19].

1.7. Aportul alimentar recomandat de EPA și DHA

Pentru menținerea stării de sănătate, oamenii au nevoie de un aport echilibrat de

n-3 și n-6 PUFA. Excesul de n-6, precum și un raport foarte ridicat n-6: n-3 poate

favoriza dezvoltarea diferitelor patologii cardiovasculare, a bolilor oncologice,

inflamatorii și autoimune, în timp ce nivelurile crescute de n-3 prezintă efect inhibitor.

Raportul cel mai favorabil de acești acizii pentru diferite grupe de vârstă și condiții de

sănătate (dieta persoanelor sănătoase sau dieta pentru profilaxie și tratarea bolilor)

variază de la 10:1 până la 1:1. În conformitate cu recomandările Institutului de Nutriție

din Moscova, raportul n-6:n-3 trebuie să fie de 10:1 în dieta oamenilor sănătoși și de la

3:1 până la 5:1 în dieta oamenilor bolnavi. Alți autori indică faptul că raportul cel mai

favorabil variază de la 2:1 la 1:1. Importanța raportului n-6:n-3 a fost demonstrată în

diferite boli. De exemplu, profilaxia secundară a patologiilor cardiovasculare prin

intermediul raportului 4:1, a fost asociată cu scăderea cu 70% a mortalității, raportul 2-

3:1 a acţionat inhibitor asupra proceselor inflamatorii la pacienții cu artrită reumatoidă,

raportul 5:1 a fost favorabil în astm, în timp ce raportul 10:1 a cauzat efecte nedorite

asupra sănătăţii [22].

O serie de studii de nutriţie au arătat că dieta oamenilor s-a schimbat mult din

perioada paleoliticului (2,5 milioane - 20.000 de ani în urmă), mai ales în ultimul secol.

Ea s-a schimbat atât prin tipul, cât și prin aportul de acizi grași ingerați [6,7]. Dieta în

timpul paleoliticului conținea cantități aproximativ egale de n-6 și n-3, iar acest regim

alimentar echilibrat a jucat un rol important în dezvoltarea intelectului uman [23].

Dietele mai moderne, au crescut în mare măsură cantitatea de uleiuri vegetale bogate în

n-6, și în același timp, aportul de acizi grași n-3 din peștele gras s-a diminuat [24]. În

concluzie, dieta modernă în ciuda faptului că e bogată în calorii, e săracă în acizi grași

n-3 [25].

Tabelul III oferă detalii cu privire la aportul de acid linoleic și acid α-linolenic în

rândul adulților din 11 țări [3]. Astfel, se observă că Olanda este țara cu aportul cel mai

mare de acid linoleic atât la bărbați (19 g/zi), cât și la femei (13,2 g/zi), iar Danemarca

este țara cu cel mai mare consum de acid α-linolenic (la bărbați 2,2 g/zi, iar la femei 2,1

g/zi). În Canada, femeile însărcinate consumă în medie 11,2 g acid linoleic pe zi, iar

acid α-linolenic 1,6 g/zi.


18

Tabel III. Consumul de acid linoleic și de acid α-linolenic în rândul adulților din

diferite țări [3].

Consumul de acizi grași (g/zi)

Acid linoleic Acid α-linolenic

Bărbați Femei Bărbați Femei

Anglia 13.0 9.5 2.0 1.5

Belgia 16.6 12.8 1.7 1.4

Danemarca 12.0 9.0 2.2 2.1

Franța 8.3 6.8 0.6 0.5

Germania 9.3 8.0 0.9 0.7

Olanda 19.0 13.2 1.7 1.2

Italia* 14.5 0.8

Spania* 21.6 0.8

Australia* 9.9 1.2

SUA 16.0 11.0 2.0 1.0

Canada - 11.2** - 1.6**

* Datele sunt comune pentru bărbați și femei

** Femei însărcinate

Aproximativ 8-20% din ALA ingerat este convertit la EPA la om, în timp ce

conversia ALA la DHA este mai redusă și estimată a fi de aproximativ 0,5-9%. În

consecință, este important aportul alimentar de EPA și DHA. Într-adevăr, recomandările

dietetice includ nu numai AL și ALA, dar de asemenea și EPA și DHA pentru o nutriție

optimă. Aceste recomandări sunt între 0.5-1.8 g acizi grași n-3 pe zi (sau consumul a cel

puțin două porții de pește pe săptămână) [26].

Aportul recomandat de EPA şi DHA variază între 200 mg (Anglia) și 680 mg

(Belgia) pe zi. Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru toată populația

consumul a 200-1000 mg pe săptămână. Asociația American Heart Association (AHA)

recomandă 430 mg de EPA şi DHA pe zi pentru populație, în general, și 2-4 g

supliment pentru pacienții cu tensiunea arterială crescută.

Agenția Europeană de Siguranță a Alimentelor (EFSA) a propus etichetarea

valorilor de referință ale aportului de 250 mg de EPA şi DHA pe zi. Important,

consumul de EPA şi DHA între 250 și 500 mg zi de zi este realizabil nutrițional [27].

Nu există un aport recomandat de n-3 pentru o sarcină sănătoasă. Cu toate

acestea, este foarte probabil ca femeile gravide să aibă nevoie de mai mult DHA și EPA.

Cercetările indică faptul că asigurarea unui aport adecvat de n-3 pentru a optimiza starea

de sănătate a nou-născuților și a copiilor este justificată. Cu toate acestea, nici un studiu

doză-răspuns nu a determinat cantitatea exactă de n-3 necesară în timpul sarcinii.


19

Totuşi, mai multe grupuri de specialişti în nutriţie recomandă ca femeile să consume

între 200 și 300 mg DHA şi EPA, pe zi, în timpul sarcinii și alăptării. Unii experți

consideră însă că dozele recomandate nu sunt suficiente, deoarece acesta este minimul

recomandat pentru populația adultă, în general [28].


20

2. Beneficiile consumului de acizi graşi n-3 de către mamă şi copil

2.1. Compoziţia în acizi graşi a laptelui de mamă

Aportul de DHA la nou-născuți este asigurat de laptele matern, în care

concentrația de DHA este de cel puțin 30 de ori mai mare decât la alte mamifere și

poate fi crescută prin îmbogățirea dietei materne cu surse de acest acid gras [29].

Laptele maten oferă toţi acizii grași necesari pentru creșterea și dezvoltarea copilului. În

medie, laptele matern oferă 3,7 g grăsime/100 ml, asigurând aproximativ 50% din

aportul energetic alimentar al nou-născutului [30]. Acizii grași din lapte, dintre care

aproximativ 200 au fost identificați, variază foarte mult în rândul femeilor și sunt ușor

influențați de alimentaţia maternală cu acizi grași nesaturați [31]. Astfel, laptele matur

secretat de glandele mamare la aproximativ 2-3 săptămâni de la naștere diferă în

conținut, mai ales în lipide, față de colostru, care este primul lichid secretat de glandele

mamare în primele zile după naștere [32].

Tabelul IV [32] oferă informații cu privire la compoziția în 28 de acizi grași

identificați în 465 probe de lapte matern matur din regiuni diferite precum Țările de jos,

Caraibe, Tanzania și Ierusalim. Concentrația acestora este exprimată în moli %.

Tabel IV. Compoziția în acizi grași a laptelui matur matern, cu valori exprimate în moli

% [32].

Acizi grași Concentraţia în laptele matern (moli %)

6:0 0,28

8:0 0,66

10:0 3,00

12:0 9,78

14:0 8,84

16:0 21,90

18:0 6,35

20:0 0,20

22:0 0,09

24:0 0,07

MCSAFA 22.41

LCSAFA 38.35

18:3 n-3 0.92

20:5 n-3 0.05

22:5 n-3 0.12

22:6 n-3 0.21

LCP n-3 0.38

n-3 1.30


21

14:1 n-5 0.28

18:2 n-6 12.67

18:3 n-6 0.09

20:2 n-6 0.31

20:3 n-6 0.36

20:4 n-6 0.42

22:4 n-6 0.09

22:5 n-6 0.04

LCP n-6 1.23

n-6 14.08

16:1 n-6 2.33

18:1 n-7 2.89

n-7 5.36

18:n-9 25.20

20:1 n-9 0.35

20:3 n-9 0.05

24:1 n-9 0.05

n-9 25.60

MUFA 31.48

PUFA 15.49

LCP 1.64

LC n-6/Cn-3 3.18

n-3/n-6 10.36

20:3 n-9/20:4 n-6 0.12

20:4 n-6/22:6 n-3 1.97

18:2 n-6/18:3 n-3 13.44

Abrevieri: LC - acizi grași cu lanț lung; LCP - acizi grași polinesaturați cu lanț lung;

LCSFA - acizi grași saturați cu lanț lung; PUFA - acizi grași polinesaturați; MCSAFA -

acizi grași saturați cu lant mediu; MUFA - acizii grași mononesaturați; SAFA - acizi

grași saturați

În continuare, alimentația mamei infleunțează în mare măsură compoziția

laptelui acesteia [32]. Astfel, în anii „50, în grăsimea din laptele femeilor din Europa

care au urmat o dietă clasică, s-a găsit o medie de 7,7% AL, care a crescut la 41,4%

atunci când în alimentaţia femeilor s-a inclus uleiul de porumb. Când alimentația

acestora s-a bazat pe consumul de grăsime de porc, în laptele matern a existat un

procent de doar 10,4% AL. Studiile ulterioare au evidenţiat că nivelurile de AL din

laptele matern variază între 6 și 22% și reflectă creșterea consumul de uleiuri vegetale

bogate în AL [31].

Referitor la ALA, nivelul acestui acid gras în laptele matern variază considerabil

de la 0,1% până la 4%, cu o medie de 1,4% ALA. Puţine studii au analizat efectele unei

diete îmbogăţite în ALA asupra conţinutului laptelui matern în acest acid gras. În cazul


22

femeilor care au inclus în alimentația lor 2 g de ALA/zi, concentraţia de ALA din

laptele matern a ajuns la 2,6% [31].

Nivelurile de DHA din lapte pot varia de la <0,1 la peste 1,0%, cu o medie de

0,3-0,4%. Creșterea aportului matern de DHA duce la creșterea secreției de DHA în

lapte, și astfel la creșterea nivelurilor sanguine de DHA la sugari. În cazul femeilor care

au urmat o dietă vegetariană, săracă în DHA, laptele a conţinut sub 0,1% DHA, în timp

ce în cazul femeilor care au avut un aport ridicat de DHA prin consum de peşte (80- 200

mg/zi DHA), laptele a prezentat un procent între 0,17% şi 0,5% DHA [31].

Media aportului de DHA în rândul sugarilor alăptați la sân și nevoile materne de

DHA pentru a sprijini alăptarea pot fi estimate presupunând un conţinut de 3,8 g

grăsime într-un dL lapte şi un aport zilnic de 780 ml lapte. Astfel, sugarii care consumă

lapte cu un conținut de 0,2% DHA vor avea un aport de DHA de 59 mg/zi, în timp ce

laptele cu 1,0% DHA va aduce un aport de DHA de 296 mg/zi. În concluzie, în lactație

este necesar un consum suplimentar de 100 mg/zi de DHA, pentru acoperirea nevoilor

de secreție de lapte. Cu toate acestea, s-a evidenţiat că cel puțin 50% dintre femeile

însărcinate și care alăptează, din America de Nord, consumă sub 100 mg/zi de DHA

[31].

Analizele de aport alimentar, efectuate în Canada, în rândul femeilor gravide, au

estimat doze zilnice medii de 11,2 g AL și respectiv 1,6 g ALA/persoană [30].

2.2. Transferul placentar de acizi grași de la mamă la făt

Transferul placentar de acizi graşi implică un proces cu mai multe etape de

absorbție și transfer facilitat prin legarea acidului gras de proteine. Acizii grași eliberaţi

de placentă sunt transportaţi la ficatul fătului, esterificaţi și secretaţi în lipoproteine, în

care fracțiunea HDL este predominantă. La făt, fosfolipidele, trigliceridele și esterii de

colesterol au concentraţii mari de ARA și DHA și mici de AL faţă de nou-născuți sau

faţă de plasma maternă. Cu toate acestea, studii epidemiologice și de intervenție au

arătat că aportul mare matern de acizi trans și acizi grași n-6 și n-3, inclusiv DHA,

crește transferul acizilor graşi respectivi, de la mamă la făt. Nivelurile circulante de

acizi grași trans la nou-născuți sunt invers asociate cu nivelurile de ARA și DHA şi

greutatea la naștere, datorită interferenței acidului gras trans cu metabolismul acizilor n-

6 și n-3, sau diete bogate în acizi graşi trans. Nivelurile de DHA în fosfolipidele

plasmatice variază între 4 și 12 % la copii născuţi la termen, ceea ce ridică întrebarea


23

dacă niveluri scăzute de DHA fetal în timpul sarcinii vor afecta dezvoltarea SNC la

sugari [30].

Dezvoltarea creierului uman este maximă pe parcursul ultimilor trei luni de

sarcină și primelor câteva luni după naștere, ceea ce duce la ideea că în al treilea

trimestru, fătul și apoi nou-născutul sunt deosebit de vulnerabili la deficiențe de

dezvoltare în cazul în care aportul de DHA este limitat [30].

Efectele nefaste ale aportului inadecvat de DHA în primele săptămâni de sarcină

vor fi mult mai severe și mai dificil de depășit decât problemele care apar mai târziu în

sarcină. Acumularea de DHA în proencefalul uman continuă liniar pentru încă cel puțin

24 de luni după naștere. Ultimul trimestru de sarcină implică acumularea unei mari

rezerve de DHA în ţesutul adipos al fătului: 52 din 67 mg/zi acizi grași n-3, dintre care

90% este DHA. Astfel, o sarcină prelungită implică o acumulare mai mare de DHA în

țesutul adipos. Sugarii născuţi cu un nivel mai ridicat de DHA şi ARA în sânge, menţin

acest avantaj câteva săptămâni, ceea ce sugerează că acizii graşi acumulaţi în țesutul

adipos fetal sunt eliberaţi pentru preluarea de către alte organe, în perioada postnatală.

Transferul optim de DHA şi ARA de la mamă la făt în sarcină este necesar atât înainte

de naştere, cât şi în perioada postnatală [30].

2.3. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la copii

Suplimentarea cu EPA și DHA în timpul sarcinii a fost asociată cu multiple

beneficii pentru copil (Tabelul IV). În timpul sarcinii, placenta transferă nutrienţi,

inclusiv DHA, de la mamă la făt. Cantitatea de n-3 la făt este corelată cu cantitatea

ingerată de mamă, de aceea este esențial ca mama să aibe o nutriţie adecvată, care să

asigure aport de n-3. În 2010, Departamentul SUA de Sănătate și Servicii Umane,

recomanda ca femeile care sunt însărcinate sau care alăptează să "consume 200-350

grame de fructe de mare pe săptămână dintr-o varietate de tipuri de fructe de mare".

Ingestia de 200-350 grame de fructe de mare pe săptămână, în funcţie de tipul de pește,

este echivalentă cu aportul a aproximativ 300-900 mg EPA şi DHA pe zi. Din păcate,

această cantitate nu este acoperită de cele mai multe mame din Statele Unite și Canada,

ceea ce înseamnă că, copiii nu primesc cantităţi adecvate din aceste substanţe nutritive

vitale în uter [33].


24

2.3.1. Efectele n-3 asupra dezvoltării creierului şi retinei

Cele mai importante categorii de efecte ale n-3 asupra funcției cerebrale se

referă la:

modificări ale fluidităţii membranare;

modificări ale activității enzimelor membranare;

modificări ale numărului și afinității receptorilor;

modificări ale funcției canalelor ionice;

modificări ale producției și activității neurotransmițătorilor;

transmiterea semnalului, care controlează activitatea neurotransmițătorilor și

factorii de creștere neuronală [34].

Mai multe studii au confirmat beneficiile suplimentării cu n-3 în timpul sarcinii,

în ceea ce privește dezvoltarea corespunzătoare a creierului și retinei. DHA este cel mai

important pentru buna funcţionare a celulelor membranelor și este vital pentru

dezvoltarea creierului şi retinei fătului. În al treilea trimestru, cantități mari de DHA se

acumulează în țesutul fetal. Zonele în care se infiltrează DHA includ creierul și retina,

făcându-se corelaţia cu funcţionarea normală a acestora [33].

Tabel IV Studii privind efectele suplimentării cu acizi graşi n-3 în sarcină asupra

dezvoltării copilului [33].

Studiu

Design studiu

Nr. de femei

însărcinate care

au participat la

studiu

Cantitatea de

acizi graşi n-3

administrată

Rezultate

1. Dublu orb,

placebo

controlat,

randomizat

29

grup DHA (n =

14, din săpt. 24 de

sarcină, până la

naștere) faţă de

grup placebo (n =

15)

DHA (în medie,

1500

mg/săptămână)

Aportul matern de

DHA a fost asociat

cu mai bună

capacitate de reacţie

în cazul nou-

născuților, cu vârsta

de 9 luni

2. Dublu orb,

placebo

controlat,

randomizat

98

grup n-3 (n = 59,

din săptămâna 20

de sarcină, până

la naștere)

faţă de grup

placebo (n = 39)

DHA (2,2 g/zi)

și EPA (1,1

g/zi)

La 2 ani jumătate,

copii (n = 32) ale

căror mame au fost

suplimentate, au avut

scoruri semnificativ

mai bune de

coordonare a mâinii

și ochilor (114 vs.

108)


25

3. Intervenţie

clinică

randomizată

n= 435 - grup n-3

n= 463 - grup

placebo

DHA + EPA

(capsule cu ulei

de pește cu 2,7

g / zi PUFA)

Suplimentarea a fost

asociată cu

prelungirea sarcinii,

scăzând riscul de

naștere prematură

4. Placebo

controlat,

randomizat

Suplimentate cu

n-3 (n = 263) vs.

placebo (n = 136)

DHA + EPA

(capsule cu ulei

de peşte cu 2,7

g/zi PUFA)

Suplimentarea în

timpul sarcinii a fost

asociată cu o scădere

a incidenței de astm

la copiii de 16 ani

5. Dublu orb,

placebo

controlat,

randomizat

2399 (n = 1197 -

gup n-3,

n = 1202 - grup

placebo) +

726 de copii au

fost

urmăriți

DHA (capsule

de ulei de pește

care furnizează

800 mg / zi

DHA)

Suplimentarea nu a

rezultat în nivele mai

reduse de depresie

postpartum a

mamelor sau în

îmbunătățirea

cognitivă și

dezvoltarea

limbajului în timpul

copilăriei timpurii la

copiii acestor femei

6. Dublu orb,

placebo

controlat,

randomizat

311 DHA + EPA

zilnic, fie cu

ulei de pește cu

DHA (0,5 g) și

EPA (0,15 g)

sau cu

acid metiltetra-

hidrofolic (400

mg), ambele,

sau placebo, din

săptămâna 22

de sarcină

Suplimentarea cu ulei

de peşte a fost

asociată cu niveluri

scăzute de celule ale

corpului asociate cu

inflamaţia şi

răspunsul imun

7. Placebo

controlat,

randomizat

145 DHA + EPA

zilnic, fie cu

DHA (1,1 g) și

EPA (1,6 g) sau

placebo,

din săptămâna

25 de sarcină

până la o medie

de 3-4 luni de

alăptare

La 1 an, copiii ale

căror mame au fost

suplimentate, au avut

un risc scăzut de

alergii alimentare și

asociate cu creșterea

IgE

Acizii grași sunt componente majore în structura creierului. Un nivel ridicat de

acizi grași poate fi găsit în două componente structurale: în membrana neuronală și în

mantaua mielinei. Aproximativ 50% din membrana neuronală este compusă din acizi


26

grași, în timp ce lipidele din teaca mielinei constituie aproximativ 70%. Indicele de

fluiditate prin membrană este un numitor comun pentru efectele multiple ale acizilor

grași polinesaturați și pentru raportul n-6/n-3. Unele molecule sunt capabile să schimbe

starea fizică (de exemplu, indicele de fluiditate) a membranei. Alcoolul fluidizează

membrana, în timp ce colesterolul o întărește. Capacitatea PUFA de a modifica indicele

de fluiditate prin membrană este corelată cu varietatea de acizi grași, care pot schimba

funcțiile neuronale și cu suplimentarea de diverși acizi grași care pot afecta compoziția

și funcția membranei neuronale [34].

Studii recente subliniază rolul major al aportului de acizi grași n-3 pentru

funcțiile normale ale mielinei, integritatea acesteia fiind foarte importantă pentru

funcționarea normală a creierului. Mai mult decât atât, acizii grași n-3 sunt importanți în

faza activă de sinteză a mielinei. Daca aceștia nu sunt disponibili în această fază sau

sunt blocați metabolic, poate să apară demielinizarea. Dacă apare deficit de acizi grași

n-3 în perioada post-natală, va avea loc o întârziere importantă în procesul de

mielinizare, însoțită de tulburări de învățare, tulburări motorii, tulburări de vedere și

auditive [34].

Din moment ce acizii grași n-3 trebuie să fie furnizați de dietă, este posibil ca

aceștia să poată traversa bariera hemato-encefalică (BHE). Implicarea este crucială în

dezvoltare, mai ales în perioada copilăriei. Copilul se naște cu BHE imatură, cu

structura și funcțiile ei nu la un nivel optim de funcționare. Acizii grași n-3

îmbunătățesc funcțiile BHE, în timp ce, infuzia de acizi grași saturați în artera carotidă

cauzează edem vasogenic, întâlnit preponderent în afecțiunile inflamatorii cerebrale

(meningite, encefalite) și perturbarea funcțiilor. Această constatare explică alterarea în

transportul glucozei către creier în caz de deficit de n-3. Este important de observat

faptul că deficitul în n-3 reduce dopamina din cortex și afectează transmisia

dopaminergică [34].

În general, acizii grași n-3 îmbunătățesc procesul de învățare și memoria. Cele

mai multe studii privind deficitul de n-3 descriu dezvoltarea timpurie ca o perioadă

importantă, chiar "critică" pentru dezvoltarea creierului. Unii cercetători sunt de acord

că suplimentele cu n-3 vor îmbunătății rezultatele de dezvoltare a creierului cel puțin pe

termen scurt [34].

Deficitul de n-3 poate întârzia procesul de mielinizare, care explică mai multe

deficite senzoriale (vedere, auz, gust și miros) și de dezvoltare a reflexelor neurologice

la copii. Totodată, s-a observat că, deficitul de acizii grași n-3 induce o întârziere a

http://ainmd.org/index/meningita/0-101


27

creșterii prelungirilor neuronale la nivelul neuronilor din hipocamp. La rândul său,

malnutriția induce deficit de n-3, care ar putea contribui la starea cognitivă slabă

asociată. Câteva studii privind efectele pe termen lung ale deficitului de n-3, sugerează

faptul că acest deficit contribuie la apariția ulterioară a bolii Huntington, schizofreniei şi

hipertensiunii arteriale [34].

În plus, deficitul alimentar de acizi grași n-3 scade nivelul de DHA din creier și

retină, afectează neurogeneza, modifică exprimarea și neurotransmiterea genelor,

inclusiv metabolismul dopaminei și serotoninei și scade acuitatea vizuală [31].

Pentru a răspunde la întrebarea dacă o cantitate scăzută de DHA în rândul

femeilor gravide ar duce la un deficit de DHA la copil, necesar dezvoltării SNC, s-a

realizat un studiu în Canada, la Institutul de cercetare al copilului și al familiei. Astfel,

femeile gravide au fost alese la întâmplare și li s-a administrat 1 g de trigliceride

unicelulare, care furnizează 400 mg/zi DHA, sau un ulei de porumb/soia – cu rol de

placebo, din săptămâna a 16-a de sarcină până la naștere. Scopul suplimentării cu DHA

a fost de a compara scorurilor de dezvoltare ale nou-născuților ale căror mame au avut

un aport de DHA față de nou-născuții ale căror mame au consumat placebo. Grupul

placebo a prezentat un număr mai mare de nou-născuți cu scoruri mici ale testelor de

dezvoltare față de grupul suplimentat cu DHA [31].

Un alt studiu a evidenţiat faptul că acuitatea vizuală la vârsta de 60 de zile a fost

semnificativ legată de suplimentarea maternală cu DHA. Nou-născuţii din grupul

placebo (n = 68) au prezentat o acuitate vizuală mai scăzută decat cea normală, diferită

în funcție de sex, comparativ cu nou-născuţii din grupul DHA (n = 67). În cadrul

aceluiaşi studiu, s-a arătat că femeile care au consumat cantităţi mari de DHA în timpul

sarcinii au avut în laptele lor o concentrație mai mare de DHA. Mai departe, sugarii

hrăniţi cu lapte cu conţinut mai mic de 0,2% DHA (<80mg/zi) au avut semnificativ mai

puţină cantitate de DHA în sânge, o acuitate vizuală și o dezvoltare a limbajului mai

slabă, decât copiii hrăniţi cu lapte cu un conținut mai mare de 0,32% DHA(>160mg/zi)

[31].

O serie de studii epidemiologice au arătat o asociere pozitivă între consumul de

peşte de către mamă, în timpul sarcinii, și dezvoltarea cognitivă la copii [32]. Astfel, un

studiu desfăşurat în Anglia a găsit dovezi că un consum mare de pește de către mame în

perioada sarcinii a fost asociat cu abilități mai mari de dezvoltare a vorbirii și a

abilităților sociale, la 7421 copii evaluați la 15 și la 18 luni, cu ajutorul unor teste de

dezvoltare specifice. Un alt studiu a demonstrat că acei copii ale căror mame au


28

consumat un nivel mai scăzut de fructe de mare în timpul sarcinii, au avut un IQ mai

mic măsurat cu ajutorul scării de inteligență Wechsler pentru copii, la vârsta de 8 ani.

Consumul redus de fructe de mare, de către mamă, a dus la un comportament

suboptimal la vârsta de șapte ani (măsurat folosind lista de verificare a

comportamentului copilului) și la niveluri reduse de dezvoltare socială, motorii și de

limbaj (măsurat folosind testul de screening de dezvoltare Denver) la 6, 18, 30 și 42 de

luni, în cadrul aceluiași studiu [35].

Deși consumul mare de pește poate duce la concentrații mari de mercur în

eritrocite, care influențează negativ dezvoltarea neuronală, un studiu realizat în rândul

unor elevi americani a demonstrat faptul că un consum mare de pește de către mame, în

perioada sarcinii, a fost asociat cu îmbunătățirea vocabularului în rândul copiilor [35].

Alte două studii realizate pe copii din Canada, au arătat că o concentrație mai

mare de DHA în cordonul ombilical a fost asociată cu:

îmbunătățirea dezvoltării cognitive a copilului, măsurată cu testul Fagan de

inteligență la 6 luni și cu scara Bayley la 11 luni, pe 109 sugari [36];

îmbunătățirea memoriei – măsurată cu scara de inteligență pentru copii

Wechsler, ediția a IV-a, și testul California Verbal Learning, versiunea pentru

copii, pe 154 școlari cu vârsta medie de 11 ani [37].

Un alt grup de cercetători, din Australia de Vest, au suplimentat un eșantion mic

de femei (n = 98), din săptămâna 20 de sarcină până la naștere, cu doze mari de DHA

(2200 mg/zi), sau cu ulei de măsline și au arătat îmbunătățiri semnificative în ceea ce

privește coordonarea mâinii și a ochilor în grupul suplimentat la vârsta de doi ani

jumătate. Acești cercetători au evidenţiat şi o mai bună performanță a copiilor în alte

domenii ale dezvoltării cognitive (locomotorii, sociale, de vorbire, auz și raționament),

evaluată cu ajutorul scării de dezvoltare mintală Griffiths [35].

Contrar așteptărilor, unele studii nu au găsit nici o relație între suplimentarea cu

n-3 în timpul sarcinii și dezvoltarea cognitivă la copii. Unul dintre aceste studii a fost

efectuat într-o țară în curs de dezvoltare, Bangladesh, unde o mare proporție de mame

suferă de subnutriție, din cauza deficitului important de micronutrienți necesari

dezvoltării creierului. Femeile gravide din acel studiu au fost distribuite aleator în două

grupuri: grupul suplimentat cu ulei de pește și grupul suplimentat cu ulei de soia.

Dezvoltarea cognitivă a copiilor a fost măsurată cu scala Bayley pentru vârsta de 10

luni. Mamele au fost suplimentate doar în al treilea trimestru de sarcină. Un alt studiu


29

care nu a găsit nici o diferență între grupul de intervenție (suplimentat cu 800 mg DHA)

și grupul control (suplimentat cu capsule de ulei vegetal) în ceea ce pivește dezvoltarea

cognitivă la copii, a fost realizat în Australia, pe 2399 femei însărcinate suplimentate

din săptămâna 21 de sarcină până la naștere [35].

Într-un alt studiu recent, efectuat în Europa, pe 270 de femei din trei țări,

dezvoltarea cognitivă a fost măsurată cu ajutorul unui test psihologic, K-ABC

(Kaufman Assessment Battery for Children) la 6 ani jumătate după suplimentarea

prenatală cu 500 mg DHA. În acest studiu, autorii nu au găsit diferențe semnificative de

inteligență între grupul de intervenție și grupul martor şi au emis ipoteza că efectul

pozitiv al suplimentării prenatale ar fi putut fi mascat de alți factori, precum stimularea

socială, alte elemente nutritive ingerate, boli și tratamente urmate [38].

Recent, o serie studii au examinat efectul alăptării asupra dezvoltării și structurii

creierului. Un studiu a raportat că durata mai mare de alăptare la sân este asociată

pozitiv cu grosimea lobul parietal la adolescenți, și s-a găsit, de asemenea, o asociere

între inteligență (măsurată prin WISC - Wechsler Intelligence Scale for Children) și

alăptarea mai îndelungată la sân. Un alt cercetător a evidenţiat utilizând ultrasunete

craniene la sugari de 2 luni, că acei sugari care au fost hrăniți exclusiv la sân au

circumferința capului mai mare și volumul ventricular mai mic, comparativ cu nou-

născuții hrăniți cu biberonul. În plus, alăptarea la sân a fost asociată nu doar cu un IQ

mai mare (măsurat prin WISC) la adolescenți, dar și cu un volum mai crescut de materie

albă, mai ales la băieți [35].

2.3.2. Efectele n-3 asupra duratei sarcinii

De mare importanță clinică, suplimentarea cu EPA si DHA în timpul sarcinii a

fost asociată cu sarcină suprapurtată și concentrații crescute de EPA și DHA în

țesuturile fetale. Acesta este un efect important al acizilor graşi n-3, luând in

considerare că în 2005, naşterile premature au reprezentat 12,7% din toate naşterile în

Statele Unite. Naşterea prematură poate creşte riscul unor boli, care pot apărea la sugari

și pot duce la deces (85% din decese la sugari sunt cauzate de naştere prematură) [33].

Un mecanism prin care EPA și DHA pot reduce incidenţa de naştere prematură

este scăderea producţiei de prostaglandine E2 și F2a, cu reducerea inflamației în uter,

care ar putea fi asociată cu travaliu prematur. Mai multe studii au concluzionat faptul că

suplimentarea cu EPA şi DHA în timpul sarcinii a întârziat declanşarea travaliului în


30

cazul sarcinii la termen sau aproape de termen. Aceasta susține ideea că ingestia de EPA

şi DHA poate permite atingerea duratei optime a sarcinii [33].

Un alt studiu a constatat că suplimentarea cu DHA după săptamâna 21 de

sarcină a dus la mai puţine naşteri premature (< 34 de săptămâni de sarcină) comparativ

cu grupul de control (1,09% vs. 2,25%). De asemenea, greutatea la naștere a fost în

medie cu 70 g mai mare și mai puțini copii au avut greutate mică în grupul DHA,

comparativ cu grupul control (3,41% vs. 5.27%) [33].

Într-un studiu privind efectul aportului de ulei de peşte în sarcină, 232 de femei

cu o prealabilă naştere prematură au fost distribuite în două loturi pentru a primi capsule

de ulei de pește sau capsule de ulei de măsline din săptămâna 20 de sarcină (experiment

profilactic) sau săptămâna 33 (experiment terapeutic) până la naştere. Uleiul de pește a

conținut 2,7g acizi grași n-3 în experimentul profilactic, respectiv 6,1g acizi grași n-3 în

experimentul terapeutic. Uleiul de pește a redus riscul de naştere prematură, de la 33%

la 21% [37].

Mai departe, un studiu observaţional a examinat obiceiul de a consuma peşte şi

fructe de mare la 8729 de femei gravide, în două momente din timpul sarcinii.

Consumul redus de peşte şi fructe de mare la începutul sarcinii a fost asociat cu o

perioadă mai scurtă de sarcină. Un alt studiu recent a consolidat legătura dintre raportul

nefast n-6/n-3 din sânge și greutatea la naștere. Acest studiu a examinat profilul n-3 în

cazul a 4336 de femei gravide din Olanda și a comparat greutatea nou-născuților la

naștere. Niveluri scăzute de n-3 și un nivel ridicat de n-6 au fost asociate cu o greutate

mică la naștere. Copiii născuți de femeile care au urmat o dietă cu un raport nefast n-

6/n-3 au avut riscul de două ori mai mare de a se naște prematur și au avut la naștere o

scădere în greutate de 125 g, în medie [39].

Un alt studiu randomizat s-a realizat pe 291 de femei gravide în săptămânile 24-

28 de sarcină. Acestea au consumat fie ouă îmbogățite în n-3 (133 mg DHA), fie ouă

normale (33 mg DHA) în fiecare zi, până la momentul nașterii. Femeile din cele două

grupuri au consumat aproximativ 7 ouă pe săptămână. Reezultatele studiului au indicat

faptul că perioada de sarcină a crescut cu 6 ± 2,3 zile, în grupul suplimentat cu o

concentrație mai mare de DHA. Greutatea la naștere, lungimea, și circumferința capului

copilului au fost de asemenea mai mari în acest grup, deși rezultatele nu au avut o

semnificație statistică [39].


31

2.3.3. Efetele n-3 asupra alergiilor și bolilor respiratorii

Există dovezi care susțin că, copii ale căror mame au utilizat EPA și DHA în

timpul sarcinii și alăptării vor fi protejați împotriva alergiilor. Această constatare se

poate datora faptului că suplimentarea cu ulei de peşte a gravidelor a fost asociată cu

niveluri scăzute de markeri ai alergiilor la copiii acestora. Într-un studiu privind efectele

n-3 asupra alergiilor la alimente, s-a evidenţiat că riscul de a dezvolta alergii alimentare

a fost mai redus la copii născuţi de femeile suplimentate cu EPA şi DHA (2,7 g)

începând cu săptămâna 25 de sarcină până în luna 3-4 de lactație, comparativ cu grupul

placebo [40].

Alte studii au concluzionat faptul că furnizarea de n-3 în timpul sarcinii poate

reduce dezvoltarea și severitatea bolilor alergice în rândul nou-născuților. Astfel un

studiu realizat pe un grup de femei suplimentate cu ulei de alge (400 mg/zi DHA) vs.

grupul placebo, din săptămânile 18-22 de sarcină și până la naștere, au demonstrat

faptul că în grupul suplimentat cu DHA simptomele specifice unei răceli (tuse, nas

înfundat, secreții nazale abundente) au fost reduse în prima lună de viață. Mai mult,

femei cu copii cu risc crescut de dezvoltare a alergiilor au primit ulei de pește (1.6 g

EPA și 1.1 g DHA/zi) vs. placebo din săptămâna 25 de sarcină până în luna 3-4 de

alăptare. Riscul de a dezvolta alergii alimentare și dermatită atopică până la vârsta de 2

ani a fost semnificativ mai mic în grupul suplimentat cu ulei de pește.

Un alt studiu a fost realizat pe copii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, care au

primit formule de lapte îmbogățite cu 130 mg DHA sau formule placebo fără DHA,

timp de 2 luni. În urma studiului s-a observat o incidență mai mică (-17%) în apariția

bolilor respiratorii, inclusiv tuse, faringită, bronșită, pneumonie, durere în gât, în grupul

DHA, comparativ cu grupul placebo [41].

2.3.4. Rolul n-3 în ADHD

ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder), numit şi deficit de atenție și

hiperactivitate sau tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție, reprezintă o afecțiune

întâlnită în primii ani de copilărie, până la vârsta de 7 ani. Principalele simptome ale

ADHD sunt: hiperactivitatea, impulsivitatea și tulburările de concentrare. Cei care

suferă de ADHD pot prezenta unul, două sau toate trei simptomele. Astfel, în funcție de

preponderența simptomelor, ADHD are trei forme: forma predominant deficit de

atenție, forma predominant impulsiv / hiperactiv, forma combinată impulsiv / hiperactiv


32

/ deficit de atenție, ultima formă fiind cea mai întâlnită. Mulți copii cu ADHD suferă și

de alte afecțiuni asociate, precum dizabilități de învățare, citire, scris, depresie,

anxietate, tulburări comportamentale [42].

Astfel, în ultimii ani a crescut interesul asupra rolului acizilor grași n-3 și n-6 în

îmbunătățirea comportamentului și a problemelor de învățare în rândul copiilor [42]. În

acest sens, s-a observat faptul că ADHD a fost asociat cu niveluri scăzute de DHA și

niveluri crescute de acizi grași n-6 în sânge [19].

Un studiu realizat în scopul evaluării importanței n-3 în reducerea simptomelor

din ADHD s-a realizat în Suedia. În acest studiu au fost incluşi 75 de copii/adolescenți

(64 băieți și 11 fete, cu vârstele cuprinse între 8 şi 18 ani), dintre care 35 de copii

diagnosticați cu ADHD subtipul combinat și 40 cu ADHD subtipul cu dificultăți de

atenție. Rezultatele obținute au fost evaluate cu scara de evaluare IV ADHD și cu scara

de evaluare a impresiei clinice globale (GCI - Global Clinical Impresion) în ADHD.

Acesta a fost un studiu randomizat, placebo controlat, cu o durată de 6 luni, împărțită în

2 perioade a câte 3 luni.

În prima perioadă a studiului, pacienții au fost distribuiţi într-un grup

experimental, supus unui tratament cu PUFA (558 mg EPA, 174 mg DHA şi 60 mg de

acid gama-linolenic, zilnic) sau într-un grup placebo, căruia i s-a administrat ulei de

măsline. În a doua perioadă, toți pacienții au fost supuşi tratamentului cu PUFA. La

sfârșitul perioadei 1 de studiu, 26% (9/34, toți băieți) din copiii grupului experimental și

7% (2/30, 1 băiat, 1 fată) din copiii grupului placebo au răspuns semnificativ clinic, cu o

ameliorare cu peste 25% a simptomelor ADHD măsurate pe scara ADHD-RS. Patru

dintre cei care au răspuns în grupul experimental (12%, 4/34) au avut o reducere mai

mare de 50% a simptomelor ADHD comparativ cu nici unul, în grupul placebo. La

sfârșitul perioadei 2, după 6 luni, 47% (28/59) au prezentat răspuns terapeutic,

comparativ cu începutul studiului, iar printre aceștia au fost 7 pacienți (12%) care au

prezentat o reducere a simptomelor cu mai mult de 50%. În concluzie, suplimentarea cu

n-3 și n-6 timp de 6 luni a avut efect pozitiv asupra unui subgrup de copii și adolescenți

diagnosticați cu ADHD [42].

2.2.5. Efectele n-3 în caz de hipoxie ischemică neonatală

O cercetare recentă a evaluat rolul acizilor graşi n-3 în prevenirea și gestionarea

afectării creierului în caz de hipoxie ischemică neonatală. Studii pe animale au arătat că


33

atât pre-tratamentul, cât şi tratamentul cu DHA reduc gradul de deficit funcțional după o

leziune cerebrală consecutiv hipoxiei ischemice [43].

Deoarece leziunile hipoxiei ischemice duc la complicarea a 2 până la 9 naşteri

dintr-o 100 de nașteri şi sunt responsabile de 14% dintre cazurile de paralizie cerebrală,

aceste studii, precum și investigațiile viitoare în acest domeniu pot avea implicații

importante în prevenirea efectelor pe termen lung ale encefalopatiei hipoxice ischemice

[43].

2.4. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la femeia însărcinată

2.4.1. Rolul n-3 în depresia post-partum

Depresia post-partum (DPP) este o depresie temporară, adesea numită "baby

blues", prin care trec unele femei după naștere. DPP se poate întâlni sub două forme:

forma cu debut precoce și forma cu debut tardiv. Cea cu debut precoce este o formă mai

ușoară, mai frecvent întâlnită, poate dura câteva săptămâni și nu are nevoie de

medicație. Cea cu debut tardiv apare de obicei după câteva săptămâni, până la 6 luni de

la naștere și nu e așa comună ca forma cu debut precoce [44].

DPP este adesea caracterizată prin următoarele simptome, deși fiecare persoană

poate prezenta simptome diferite: tristețe, anxietate, oboseală sau epuizare, lipsă de

concentrare, confuzie, frica de a nu îi face rău nou-născutului, modificări ale dispoziției,

apetit sexual diminuat, sentimente de vinovăție, plâns necontrolat, pierderea de interes

sau de plăcere în viață, preocuparea exagerată sau lipsa de interes pentru nou-născut,

tulburări de somn, pierderi de memorie, sentimente de izolare, sentimente de inutilitate

[44].

Tulburarea depresivă afectează 10% până la 20% din femeile în perioada post-

natală. DPP s-a dovedit a afecta atașamentul, dezvoltarea cognitivă şi comportamentul

copilului. Studiile anterioare au demonstrat că aportul crescut de acizi grași

polinesaturați în timpul sarcinii a redus riscul de simptome depresive la femei în

perioada post-partum [45].

O serie de cercetări au evaluat mecanismul prin care acizii graşi n-3 reduc riscul

de a dezvolta depresie post-partum. Astfel, acizi grași n-3 au dovedit capacitatea de a

reduce producţia de citokine proinflamatorii, nivel care este ridicat la pacienții deprimaţi

Citokinele proinflamatorii, care au fost identificate de cercetători ca fiind crescute

constant în depresie sunt interleukina-1b, interleukina-6, și factorul de necroză


34

tumorală-α. Femeile, după ce nasc sunt deosebit de vulnerabile la depresie, deoarece

nivelurile de inflamaţie cresc în mod normal în timpul ultimului trimestru de sarcină,

moment în care acestea sunt la cel mai mare risc pentru depresie [46].

Riscul de depresie post-partum a fost asociat cu polimorfismul unei singure

nucleotide în gena cluster FADS1/FADS2, care codifică enzimele care limitează

biosinteza PUFA. Totodată, riscul de depresie post-partum a fost asociat cu un conţinut

mai mic de DHA în laptele matern. Mai mult, s-a demonstrat că femeile cu mai mult de

un copil sau care au avut intervale scurte între sarcini (< 24 luni) pot dezvolta risc mai

mare de depresie post-partum asociată cu un consum scăzut de n-3 [47].

În continuare, date epidemiologice au arătat că un consum redus de fructe de

mare în timpul sarcinii se corelează cu niveluri mai ridicate de simptome depresive la

femeia însărcinată. Astfel, într-o analiză a 41 de studii pe 14.532 de femei din 22 de țări,

s-a remarcat faptul că depresia post-partum a fost de până la 50 de ori mai frecventă în

țările cu consumul scăzut de pește şi fructe de mare. De exemplu, rata de depresie post-

partum în Singapore a fost de 0,5%, unde rata națională a consumului de pește şi fructe

de mare a fost de aproximativ 37 kg/ persoană, pe an. În Africa de Sud rata de depresie

post-partum a fost de 24,5%, unde rata națională a consumului de pește şi fructe de

mare a fost de aproximativ 4 kg/persoană, pe an [48].

Un alt studiu având scopul evaluării eficacității acizilor grași n-3 în depresia

post-partum a fost realizat în Arizona, pe o durată de 8 săptămâni. La studiu au

participat 16 femei care au prezentat simptome depresive post-partum. Acestea au fost

repartizate aleatoriu pentru a primi doze diferite de EPA și DHA (1,5:1). Astfel, 6 femei

au primit 0.5 g/zi, 3 femei au primit 1,4g/zi, iar 7 femei au primit 2,8 g/zi EPA și DHA.

Înaintea tratamentului, scorurile medii ale scalei Edinburgh Postnatal Depression (EPD)

și ale scalei Hamilton Rating Scale for Depression (HRSD) au fost 18.1 şi 19.1, iar după

tratament scorurile medii au scăzut la 9.3 și respectiv 10.0. Tratamentul a fost bine

tolerat de către toate femeile participante, iar simptomele depresive au fost semnificativ

reduse [49].

Mai mult, s-a observat că o creștere cu 1% a nivelurilor de DHA din plasma

femeilor însărcinate va duce la o scădere cu 59% a riscului de dezvoltare a simptomelor

depresive post-partum [50].

Un alt studiu recent a demonstrat că femeile care nu consumă fructe de mare

sunt de 6 ori mai predispuse la a prezenta niveluri ridicate de simptome depresive în


35

săptămâna 32 de sarcină, comparativ cu femeile care au un aport de 1,5 g n-3 pe

săptămână din fructe de mare [46].

2.4.2. Rolul n-3 în preeclampsie

Preeclampsia (PE) este o tulburare particulară care poate apărea în sarcină, după

săptămâna 20 de sarcină și chiar după 4-6 săptămâni de la naștere și poate genera

moartea nou-născutului și implicit a mamei. PE este caracterizată de prezența disfuncției

endoteliale, ducând la hipertensiune arterială, datorită vasoconstricției, proteinurie

datorită distrugerii glomerulare și edem secundar în urma creșterii permeabilității

vasculare [51].

Există ipoteza că, deoarece acizii grași n-6 produc compuşi proinflamatorii,

nivelurile alimentare scăzute de n-3, în raport cu n-6 pot promova vasoconstricția, ceea

ce va duce la preeclampsie [39].

Un studiu epidemiologic realizat pe 300 de femei gravide din nordul Canadei a

evidenţiat o incidență mai mare de preeclampsie în rândul femeilor din comunitățile

unde se consumă puţin pește, comparativ cu femeile din comunitățile consumatoare de

cantităţi mari de pește. Un alt studiu recent, prospectiv, realizat în India a strâns probe

de sânge de la 55 de femei gravide sănătoase și 60 de femei gravide cu preeclampsie.

Probele de sânge au fost examinate pentru nivelurile de n-3, n-6, antioxidanți și markeri

de stres oxidativ, compuşi asociaţi cu preeclampsia. Rezultatele au arătat că femeile cu

preeclampsie au avut niveluri serice mai mici de n-3 și mai mari de n-6, respectiv

niveluri mai scăzute de antioxidanți, decât femeile care nu au dezvoltat preeclampsie.

Aceste rezultate sugerează faptul că dezvoltarea preeclampsiei este favorizată de stresul

oxidativ și de scăderea nivelului de antioxidanţi, precum și de o dietă cu un aport redus

de acizi grași n-3 și cu aport crescut de n-6 [39].


36

3. Studiu vizând identificarea în farmacie a suplimentelor alimentare

cu acizi grași n-3 destinate mamei şi copilului

Cercetările realizate în ultimii ani au demonstrat că acizii graşi n-3 exercită

roluri importante încă din primele zile de viaţă, contribuind la dezvoltarea funcţiei

cognitive şi a vederii copilului. În plus, s-au demonstrat beneficiile suplimentării cu n-3

în timpul sarcinii, acizii graşi n-3 prelungind sarcina, crescând greutatea copilului la

naştere, reducând posibilitatea unei naşteri premature şi scăzând riscul de depresie post-

partum.

În contextul importanţei acizilor graşi n-3 pentru sănătatea mamei şi copilului,

s-a urmărit efectuarea unui studiu prin care să se identifice suplimentele alimentare pe

bază de n-3, destinate femeii însărcinate, femeii care alăptează, sugarului şi copilului.

Studiul s-a desfăşurat în cadrul stagiului de practică profesională din anul V, efectuat

într-o farmacie de circuit deschis. Consecutiv identificării suplimentelor alimentare cu

n-3, destinate mamei şi copilului, s-a trecut la analiza prospectului acestor produse,

urmărindu-se obţinerea de informaţii legate de forma farmaceutică, conţinutul în acizi

graşi n-3, indicaţii şi mod de administrare. Informaţiile colectate sunt prezentate în cele

ce urmează.

3.1. Suplimente alimentare cu n-3 pentru femeile gravide şi femeile care alăptează

INTELIDON

Formă farmaceutică: capsule gelationoase gastrorezistente cu formulă unică cu

anti-reflux gastric, împiedică refluxul gastric și apariția gustului de pește

Compoziție: 200 mg DHA și 12 mg EPA/capsulă și vitamina E - 0,5

mg/capsulă


37

Indicații: pentru femeile gravide și cele care alăptează, pentru a ajuta să

răspundă nevoilor crescute în DHA ale fătului în perioada sarcinii și ale

sugarului în perioada alăptării

Mod de administrare: 1 capsulă pe zi, în timpul mesei cu un pahar mare de apă

FEMIBION

Formă farmaceutică: comprimate filmate sau capsule moi

Compoziție: acid folic 200 µg și o cantitate echivalentă de Metafolin®, surse de

folați; vitamine ( B1, B2, B6, B12, E, biotină, acid pantotenic, nicotinamidă),

iod și DHA (200 mg/capsulă - din 500 mg ulei de pește concentrat)

Indicații: supliment alimentar recomandat din al doilea trimestru de sarcină

până la sfârșitul perioadei de alăptare

Mod de administrare: un comprimat filmat și o capsulă pe zi, în timpul mesei

cu un pahar mare de apă

OGESTAN

Formă farmaceutică: capsule moi


38

Compoziție: ulei de pește (DHA 289 mg), acid folic 0,44 mg, vitamina D3 0,22

µg, vitamina E naturală 16,40 mg , ulei de soia rafinat 100 mg, iodură de potasiu

199 µg

Indicații: supliment alimentar recomandat pentru femei însărcinate, care

alăptează sau care doresc să rămână însărcinate

Mod de administrare: o capsulă pe zi, înainte de masa principală, cu un pahar

de apă - se recomandă începerea curei înainte de concepție și continuarea ei pe

durata sarcinii și alăptării

AKTIV MAMI Doppelherz Aktiv

Formă farmaceutică: capsule

Compoziție: 50 mg DHA, 400 µg acid folic, 100 µg iod, 7,5 mg fier, 100 mg

calciu, 2,5 µg vitamina D3, 45 mg magneziu, 5 mg zinc, + vitamina C, E +

vitamine B

Indicații: combinație unică de minerale, vitamine și substanțe nutritive special

alese pentru sănătatea și vitalitatea femeilor care doresc să rămână însărcinate, a

celor care sunt gravide și a celor aflate în perioada de alăptare

Mod de administrare: 2 capsule pe zi


39

3.2. Suplimente alimentare cu n-3 pentru copii

ULEI DIN FICAT DE COD LYSI – Children’s Cod Liver Oil “The cool cod”

Formă farmaceutică: ulei lichid

Compoziție: omega-3 : 2,7 g (EPA = 0,7 g + DHA =1,3 g), ulei de ton,

vitamina E - 9,2 mg (13.7 UI), vitamina D - 18,4 µg (736 UI), vitamina A - 275

µg (915.9 UI)

Indicații: pentru dezvoltarea creierului, a sistemului nervos central și

dezvoltarea funcției cognitive a copiilor, începând cu vârste de sub 1 an

Doza zilnică recomandată: Copii între 0-12 luni: 3-4 picături, între 1-10 ani: 1

linguriță (5 ml), de la 11 ani în sus: 1 lingură (10 ml)

ULEI DE PEȘTE Hofigal - disponibil în trei concentrații: 300 mg, 600 mg și 900 mg

Formă farmaceutică: capsule moi

Compoziție: ulei de pește - conține acizi grași esențiali omega, lipide esențiale

care se găsesc din abundență în creier (cca. 60%)

Indicații: supliment alimentar important pentru:

- sănătatea creierului (copil, adult, vârstnic) și înlăturarea stărilor depresive;

- asigură îmunătățirea performanțelor cognitive (concentrare, învățare,

memorie);

- susține funcția vizuală la copii, contribuind la dezvoltarea retinei;

- stopează apariția rahitismului;

- susţine buna dezvoltare a sistemului imunitar la copii;


40

- echilibrează metabolismul lipidic şi glucidic;

- îmbunătățește circulația sanguină, are proprietăți antitrombotice;

- normalizează tensiunea arterială și susține sănătatea sistemului cardiovascular.

Administrare:

- adulți: 1-2 capsule de 600 mg de 3 ori pe zi; câte 1-2 capsule de 900 mg de 2

ori pe zi;

- copii 3-7 ani: 2-3 capsule de 300 mg de 2 ori pe zi, după mesele principale;

- copii peste 7 ani: 2-4 capsule de 300 mg de 3 ori pe zi, după mesele principale;

- administrarea se poate face permanent sau în cure prelungite

OMEGA-3 + VITAMINA A + D + E + C pentru copii – Doppelherz Aktiv

Formă farmaceutică: capsule masticabile cu gust de lămâie


41

Compoziție: ulei de somon 323 mg, 130 mg DHA și 25 mg EPA, vitamina C

30 mg, vitamina E 2,5 mg, vitamina A 200 μg, vitamina D 1,25 μ g

Indicații: sprijină organismul pentru solicitările zilnice intelectuale și fizice,

poate contribui la dezvoltarea sistemului nervos al copiilor în perioada de

creștere și la îmbunătățirea memoriei și a capacității de atenție.

Mod de administrare: se administrează o capsulă zilnic

- capsula poate fi mestecată sau înghițită, în timpul mesei, cu suficient lichid.

PIKOVIT IQ SIROP 1+

Formă farmaceutică: sirop cu gust de piersică.

Compoziție: acizi grași n-3: 205 mg/5 ml (DHA - 85 mg + EPA - 120 mg),

vitamina C - 40 mg, vitamina E - 3 mg, acid pantotenic - 3 mg, vitamina B1 - 0,7

mg, vitamina B2 - 0,8 mg, vitamina B6 - 0,5 mg, vitamina B12 - 0,35 μg, vitamina

D - 5 μg, vitamina A - 200 μg/5 ml.

Indicații: pentru dezvoltarea adecvată a creierului, sistemului nervos şi a

vederii copiilor, începând cu vârsta de 1 an

Mod de administrare: copiii cu vârsta între 1 şi 14 ani vor lua 5 ml (1 linguriţă)

de sirop pe zi


42

FORMULE DE LAPTE PRAF

Când alăptarea nu mai este posibilă, specialiștii în nutriția sugarului recomandă

folosirea formulelor de lapte, mult mai potrivite pentru bebeluși decât laptele de vacă.

Aceștia nu recomandă introducerea laptelui de vacă în dieta copiilor mai mici de 1 an.

Laptele de vacă are un conținut prea mare de proteine determinând creșterea riscului de

obezitate în viața de adult. În plus, laptele de vacă are o cantitate insuficientă în

vitamina E, D, C, fier și acizi grași esențiali, un conținut crescut de potasiu și sodiu și o

doză mică de carbohidrați. Această ultima carență duce la necesitatea suplimentării cu

zahăr - complet nerecomandat metabolismului sugarului, întrucât crește riscul de

obezitate.

NESTLE NAN

Conține:

Bifidus BL: culturi care există și în flora intestinală a sugarilor alăptați

LIPID SMART™ (PUFA)

complex specific de vitamine B

taurină, L-carnitină, seleniu și alte substanțe nutritive

Formule existente:

NESTLE NAN 1 - lapte recomandat de la naștere până la 6 luni

NESTLE NAN 2 - lapte destinat copiilor mici după vârsta de 6 luni



NESTLE NAN fără lactoză - pentru sugari cu intoleranță la lactoză și

după diaree - de la naștere.


43

Mod de preparare:

Spălați-vă pe mâini înainte de a pregăti laptele pentru copil. Spălați temeinic

toate ustensilele (castroane/cană/linguriță) pe care le veți folosi până ce nu mai rămân

urme de lapte. Fierbeți apa potabilă timp de 5 minute: lăsați-o să se răcească până la 40

grade Celsius. Folosind măsura din cutie, adăugați 7 măsuri rase de pudră la 210 ml de

apă calduță. Amestecați până la dizovarea completă a pudrei.

NESTLÉ MOM & me - preparat nutriţional cu gust de vanilie (există și sub formă

de capsule)

Indicații: preparat nutrițional special pentru femeile gravide și mămicile care

alăptează

Compoziție: culturi de Bifidus BL (Bifidobacterium lactis & Lactobacillus

rhamnosus), acid folic, vitamine şi minerale, DHA

Administrare: 2 porţii pe zi de NESTLÉ MOM & me (2 x 160ml) - 1 porție =

160 ml apă + 5 măsuri de pudră. Nu este substituent de lapte matern pentru

sugari şi copii mici.


44

HiPP Organic - calitate ORGANICĂ (BIO)

HiPP Organic 1 - de la 0-6 luni

HiPP Organic 2 - de la 6 luni

HiPP Organic 3 - din a 10-a lună de viaţă

HiPP Organic 4- din a 12-a lună de viaţă

Compoziţie: - acizi grași n-3 obținuți din surse naturale

- inozitol, colină

- minerale: fier, selenium, mangan

- vitamine, proteine, carbohidrați

HiPP Combiotic - calitate ORGANICĂ + combinație unică de probiotice și

prebiotice (lactobacili, bifiduși) + n-3 și n-6 – pentru copii cu digestie sensibilă,

normalizează scaunul, ajută la menținerea sănătoasă a florei intestinale


45

HiPP HA Combiotic® - formule de lapte hipoalergenice, conține proteine hidrolizate +

probiotice, prebiotice, omega-3 și omega-6; pentru sugarii cu risc crescut de alergie.

Milupa - Milumil – formule de lapte pentru sugari recomandat încă de la naștere, până

după 3 ani + PreciNutri - amestec unic de nutrienți care conține:

Compoziție: prebiotice, fier, omega-3, vitamina D și calciu.


46

CONCLUZII

Studiul bibliografic a evidenţiat următoarele:

acizii grași omega-3 (n-3) sunt acizi graşi polinesaturați cu 18-22 atomi de

carbon, în structura cărora prima legătură dublă (de la stânga la dreapta) este

situată la al treilea atom de carbon, raportat la gruparea metil;

acizii grași n-3 sunt considerați esențiali, deoarece aceștia nu pot fi sintetizați

direct de organismul uman şi trebuie obţinuţi din alimente şi suplimente

alimentare;

în categoria acizilor grași n-3 intră acidul alfa-linolenic (ALA, 18:3 n-3), acidul

eicosapentaenoic (EPA, 20:5 n-3) și acidul docosahexaenoic (DHA, 22:6 n-3);

ALA se găseşte în cantităţi importante în uleiul de semințe de in, uleiul de rapiță

și uleiul de soia, iar EPA şi DHA se găsesc în principal în peşte şi uleiul de pește

(somon, hering, ton, păstrăv, cod);

aportul recomandat de acizi graşi n-3 (EPA şi DHA) este de 250 mg/zi, cu

asigurarea concomitentă a unui raport n-6/n-3 de aproximativ 4/1;

efecte pozitive asociate consumului de n-3 au fost evidenţiate în boli

cardiovasculare, dislipidemii, cancer şi disfuncţii neurologice;

mai mult, un număr important de studii clinice şi epidemiologice au demonstrat

că acizii graşi n-3 sunt benefici sănătăţii mamei şi copilului;

în timpul sarcinii, placenta transferă acizi graşi n-3, de la mamă la făt, iar mai

departe, laptele matern aduce un aport important de n-3, îndeosebi dacă dieta

mamei este îmbogăţită cu surse de aceşti acizi graşi;

aportul de acizi graşi n-3 la copil favorizează dezvoltarea cognitivă şi vizuală,

reducând totodată riscul apariţiei alergiilor şi bolilor respiratorii;

consumul de acizi grași n-3 în timpul sarcinii reduce riscul de naştere prematură,

de preeclampsie, precum şi de depresie post-partum.


47

Studiul vizând identificarea suplimentelor alimentare cu n-3 destinate

mamei şi copilului, într-o farmacie de circuit deschis, a relevat următoarele:

la ora actuală, există numeroase suplimente alimentare pe bază de acizi graşi n-3

în farmacii, indicate pentru dezvoltarea adecvată a sistemului nervos şi a vederii

copiilor, dar şi pentru sănătatea femeilor care doresc să rămână însărcinate, a

celor care sunt gravide şi a celor aflate în perioada de alăptare;

de regulă, aceste suplimente au în compoziţie acizi graşi n-3 asociaţi cu vitamine

şi/sau minerale;

suplimentele alimentare cu n-3 prezintă diverse forme farmaceutice: capsule

moi, comprimate filmate, sirop, pulbere (formulele de lapte praf), dar şi ulei de

peşte ca atare ;

conţinutul în DHA al suplimentelor alimentare cu n-3 variază în intervalul 50

mg - 289 mg în capsule, 85 mg în sirop, ajungând la 1,3 g în uleiul de peşte

lichid pentru copii;

conţinutul în EPA al suplimentelor alimentare cu n-3 este de 12 mg, respectiv 25

mg în capsule, 120 mg în sirop, iar în uleiul de peşte lichid pentru copii este de

0,7 g.


48

BIBLIOGRAFIE

1. Simopoulos A. P. The importance of the omega-6/omega-3 fatty acid ratio in

cardiovascular disease and other chronic diseases. Exp Biol Med. 2008; 233:674-688.

2. Blondeau N., Schneider S.M. Omega-3 fatty acids for mother and child health. Nutr

Clin Metabol. 2006; 20:68-72.

3. Philip C. Omega-3 fatty acids: the good oil? Bruxelles : Institut Danone; 2008.

4. ***. PubChem Compound. Disponibil la: http://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/search/.

Accesat la 14 februarie 2014.

5. Ruxton C. H. S., Reed S. C., Simpson M. J. A., Millington K. J. The health benefits

of omega-3 polyunsaturated fatty acids. J Hum Nutr Dietet. 2004; 17:449-459.

6. Innis S. M. Dietary omega 3 fatty acids and the developing brain. Brain Res. 2008;

1237:35-43.

7. Heinrich S. C. Dietary omega-3 fatty acid supplementation for optimizing neuronal

structure and function. Mol Nutr Food Res. 2010; 54: 447-456.

8. Zheng Y., Yin H., Boeglin W. E., Elias P. M., Crumrine D., Beier D. R., Brash A. R.

Lipoxygenases mediate the effect of essential fatty acid in skin barrier formation. A

proposed role in releasing-hydroxyceramide for construction of the corneocyte lipid

envelope. J Biol Chem. 2011; 286:24046-24056.

9. Fedacko J., Pella D., Mechírová V., Horvath P., Rybár R., Varjassyová P., Vargová

V. n-3 PUFAs - From dietary supplements to medicines. Pathophysiology. 2007;

14(2):127-132.

10. U.S. Food and Drug Administration. FDA Announces Qualified Health Claims for

Omega-3 Fatty Acids. Disponibil la: http://www.fda.gov/SiteIndex/ucm108351.htm.

Accesat la 20 februarie 2014.

11. Canadian Food Inspection Agency. Summary Table of Biological Role Claims

Table 8-2. Disponibil la :

http://www.inspection.gc.ca/english/fssa/labeti/guide/ch8e.shtml. Accesat la 20

februarie 2014.

12. Poudyal H., Panchal S. K., Diwan V., Brown L. Omega-3 fatty acids and metabolic

syndrome: Effects and emerging mechanisms of action. Prog Lipid Res. 2011; 50:372-

387.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Fedacko%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17604611

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Pella%20D%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17604611

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Mech%C3%ADrov%C3%A1%20V%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17604611

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Horvath%20P%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17604611

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ryb%C3%A1r%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17604611

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Varjassyov%C3%A1%20P%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17604611

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Vargov%C3%A1%20V%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17604611



http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17604611

http://www.inspection.gc.ca/english/fssa/labeti/guide/ch8e.shtml


49

13. Coletta J. M., Bell S. J., Roman A.S. Omega-3 Fatty Acids and Pregnancy. Rev

Obstet Gynecol. 2010; 3(4):163-171.

14. Fares H., Lavie C. J., DiNicolantonio J. J., O‟Keefe J. H., Milani R. V. Omega-3

fatty acids: A growing ocean of choices. Curr Atheroscler Rep. 2014; 16:389.

15. Pottel L., Lycke M., Boterberg T., Foubert I., Pottel H., Duprez F., Goethals L.,

Debruyne P. R. Omega-3 fatty acids: physiology, biological sources and potential

applications in supportive cancer care. Phytochem Rev. 2014; 13:223-244.

16. Lavie C., Milani R., Mehra M., Ventura H. Omega-3 polyunsaturated fatty acids and

cardiovascular diseases. J Am Coll Cardiol. 2009; 54:585-594.

17. Wall R., Ross P., Fitzgerald G. F., Stanton C. Fatty acids from fish: the anti-

inflammatory potential of long-chain omega-3 fatty acids. Nutr Res Rev. 2010;

68(5):280-289.

18. Gillies P. J., Harris W. S., Kris-Etherton P. M. Omega-3 fatty acids in food and

pharma: The enabling role of biotechnology. Curr Atheroscler Rep. 2011; 13:467-473.

19. Riediger N. D., Othman R. A., Suh M., Moghadasian M. H. A systemic review of

the roles of n-3 fatty acids in health and disease. J Am Diet Assoc. 2009; 109:668-679.

20. Azcona J. O, Schang M. J, Garcia P. T, Gallinger C. R, Ayerza R, Coates W.

Omega-3 enriched broiler meat: The influence of dietary alpha-linolenic omega-3 fatty

acid sources on growth, performance and meat fatty acid composition. Can J Anim Sci.

2008; 88(2):257-269.

21. Duckett S. K., Neel J. P., Fontenot J. P., Clapham W. M. Effects of winter stocker

growth rate and finishing system on: III. Tissue proximate, fatty acid, vitamin, and

cholesterol content. J Anim Sci. 2009; 87(9):2961-2970.

22. Guseva D. A., Prozorovskaya N. N., Shironin A. V., Sanzhakov M. A., Evteeva M.

N., Rusina I. F., Kasaikina O. T. Antioxidant activity of vegetable oils with different

omega-6/omega-3 fatty acids ratio. Biochemistry (Moscow) Supplement Series B.

Biochem. 2010; 4:366-371.

23. Simopoulos A. P. Evolutionary aspects of the dietary omega-6:omega-3 fatty acid

ratio: medical implications. World Rev Nutr Diet. 2009; 100:1-21.

24. Innis S. M., Jacobson K. Dietary lipids in early development and intestinal

inflammatory disease. Nutr Rev. 2007; 65:188-193.

25. Novak E. M., Dyer R. A., Innis S. M. High dietary omega-6 fatty acids contribute to

reduced docosahexaenoic acid in the developing brain and inhibit secondary neurite

outgrowth. Brain Res. 2008; 1237:136-145.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Duckett%20SK%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19502506

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Neel%20JP%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19502506

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Fontenot%20JP%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19502506

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Clapham%20WM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19502506


50

26. Wall R., Ross P., Fitzgerald G. F., Stanton C. Fatty acids from fish: the anti-

inflammatory potential of long-chain omega-3 fatty acids. Nutr Rev. 2010; 68(5):280-

289.

27. Komprda T. Eicosapentaenoic and docosahexaenoic acids as inflammation-

modulating and lipid homeostasis influencing nutraceuticals: A review. J Funct Foods.

2012; 4:25-38.

28. Jensen C. L. Effects of n-3 fatty acids during pregnancy and lactation. Am J Clin

Nutr. 2006; 83(6):1452S-1457S.

29. Blondeau N., Schneider S. M. Les acides gras essentiels de la famille des oméga-3

et la santé de la mère et de l‟enfant. Nutr Clin Metabol. 2006; 20:68-72.

30. Innis S. M. Trans fatty intakes during pregnancy, infancy and early childhood.

Atherosclerosis. 2006; 87:17-20.

31. Innis S. M. Fatty acids and early human development. Early Hum Dev. 2007;

83:761-766.

32. German J. B., Dillard C. J. Composition, structure and absorption of milk lipids: A

source of energy, fat-soluble nutrients and bioactive molecules. Crit Rev Food Sci Nutr.

2006. 46:57-92.

33. Swanson D., Block R., Mousa S. A. Omega-3 fatty acids EPA and DHA: Health

benefits throughout life. American Society for Nutrition. Adv Nutr. 2012; 3:1-7.

34. Yehuda S., Rabinovitz S., Mostofsky D. I. Essential fatty acids and the brain: From

infancy to aging. Neurobiol Aging. 2005; 1:98-S102 .

35. Nyaradi A., Li J., Hickling S., Foster J., Oddy W. H. The role of nutrition in

children‟s neurocognitive development, from pregnancy through childhood. Front Hum

Neurosci. 2013; 7:97.

36. Jacobson J. L., Jacobson S.W., Muckle G., Kaplan-Estrin M., Ayotte P., Dewailly E.

Beneficial effects of a polyunsaturated fatty acid on infant development: evidence from

the Inuit of Arctic Quebec. J Pediatr. 2008; 152:356-364.

37. Boucher O., Burden M. J., Muckle G., Saint-Amour D., Ayotte P., Dewailly E.

Neurophysiologic and neurobehavioral evidence of beneficial effects of prenatal omega

3 fatty acid intake on memory function at school age. Am J Clin Nutr. 2011; 93:1025-

1037.

38. Campoy C., Escolano-Margarit M. V., Ramos R., Parrilla-Roure M., Csábi G.,

Beyer J. Effects of prenatal fish-oil and 5-methyltetrahydrofolate supplementation on

cognitive development of children at 6.5 y of age. Am J Clin Nutr. 2011; 94:1880-1888.

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1756464611001022

http://www.sciencedirect.com/science/journal/17564646


51

39. Jordan R. Prenatal omega-3 fatty acids: Review and recommendations. J Midwifery

Womens Health. 2010; 55:520-528.

40. Furuhjelm C., Warstedt K., Larsson J. Fish oil supplementation in pregnancy and

lactation may decrease the risk of infant allergy. Acta Paediatr. 2009; 98:1461-1467.

41. Hageman J. H. J., Hooyenga P., Scalabrin D. M. F., Wichers H. J., Birch E. E.,

Diersen-Schade D. A. The impact of dietary long-chain polyunsaturated fatty acids on

respiratory illness in infants and children. Curr Allergy Asthma Rep. 2012; 12:564-573.

42. Johnson M., Östlund S., Fransson G., Kadesjö B., Gillberg C. Omega-3/Omega-6

fatty acids for attention deficit hyperactivity disorder. J Att Dis. 2008; 20(10).

43. Coletta J. M., Bell S. J., Roman A. S. Omega-3 fatty Acids and pregnancy. Rev

Obstet Gynecol. 2010; 3(4):163-171.

44. Postpartum depression. Disponibil la: http://www.uamshealth.com/. Accesat la 10

mai 2014.

45. Makrides M., Gibson R. A., McPhee A. J. Effect of DHA supplementation during

pregnancy on maternal depression and neurodevelopment of young children: a

randomized controlled trial. JAMA. 2010; 304:1675-1683.

46. Golding J., Steer C., Emmett P. High levels of depressive symptoms in pregnancy

with low omega-3 fatty acid intake from fish Am J Epidemiol. 2009; 20:598-603.

47. Xie L., Innis S. M. Association of fatty acid desaturase gene polymorphisms with

blood lipid essential fatty acids and perinatal depression among canadian women: a

pilot study. J Nutrigenet Nutrigenomics. 2009; 2(4-5):243-250.

48. Hibbeln J. R. Seafood consumption, the DHA content of mothers‟ milk and

prevalence rates of postpartum depression: A cross-national, ecological analysis. J

Affect Disord. 2002; 69:15-29.

49. Freeman M. P., Hibbeln J. R., Wisner K. L., Brumbach B. H., Watchman M,

Gelenberg A. J. Randomized dose-ranging pilot trial of omega-3 fatty acids for

postpartum depression. Acta Psychiatr Scand. 2006; 113:31-35.

50. Rees A. M, Austin M. P., Parker G. Role of omega-3 fatty acids as a treatment for

depression in the perinatal period. Aust N Z J Psychiatry. 2005;39:274-280.

51. Mackay V. A., Huda S. S., Stewart F. M., Tham K., McKenna L. A., Martin I.

Preeclampsia is associated with compromised maternal synthesis of long chain

polyunsaturated fatty acids leading to offspring deficiency. Hypertension. 2012;

60(4):1078-1085.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22949531

Blaga I_final.pdf

Documents

Transcript of Blaga I_final.pdf