nr. 27, 19 - 25 martie 2012 Preţ: 0,9 lei

Bitpress.romagazine16 pagini

Săptămânal argeșean

Arhitecţii susţin că noua gară din Piteşti ar putea semăna, foarte bine, cu o baie comunală Pag.5

Proiectul noii gări Piteşti este zero barat!

Constantin niColesCu va Candida la şefia CJ

lista ProCurorilor numiţi din Condeiul lui Kovesidaniel dragomir

a Purtat noroC eChiPei fC argeş

Chiar dacă îi va fi nefavorabilă decizia ANI, Nicolescu este decis să nu iasă din viaţa politico-administrativă a judeţului. Pag. 13

Mai bine de 200 de procurori sunt în acest moment, delegaţi pe funcţii de conducere şi execuţie. Pag. 6

Candidatul la Primăria Piteşti, Daniel Dragomir, le-a purtat noroc alb-violeţilor, etalându-şi la gât, pe tot parcursul meciului, un fular de suporter al echipei FC Argeş. Pag. 16

Celui mai detestat executor judecătoresc i s-a tras de la ING Bank, pe care a executat-o cu un onorariu de 3 milioane de euro, pentru o creanţă de 3 euro! Eugen Fieraru mai are o şansă la recurs, însă ministrul Justiţiei îi vrea capul

executorul judecătoresc eugen fieraru a fost exclus din profesie!

2 intro 19 - 25 martie 2012

uniunea meşterului manole fără ana, dar Cu fântână

Iniţial a fost PD-L. Apoi, în a doua zi, la Vultureşti, Stăpânul a anunţat crearea Mişcării Populare în Argeş, „pentru dumneavoastră, adică pentru popor”. În a treia zi, la Câmpulung a fost creată Alianţa pentru Argeş şi Muscel. Dacă săptămâna Stăpânului ar fi avut mai multe zile, probabil că la Curtea de Argeş ar fi apărut Uniunea Meşterului Manole fără Ana, dar cu Fântână, un leu spălatul pe mâini de promisiuni electorale.

BerCa mondialu’ a nimerit nuanţa de hena

A venit în vizită la Piteşti noul ministru al Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca. Prefectul Gheorghe Davidescu a lipsit, plecase să se odihnească un pic la Londra. Ministrul nu i-a simţit lipsa, că doar Gogu Davidescu nu e un fel de Ilie de la Sculărie, să-l ştie şi Papa. De precizat că, de data aceasta, ministrul nu şi-a mai greşit nuanţa la Hena, ca pe vremea când era un simplu parlamentar şi apărea pe posturile de ştiri cu pielea capului de culoarea vişină-putredă.

o ştire, două interPretări

Nouă elevi de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” Câmpulung s-au calificat pentru faza naţională a

Olimpiadei de Informatică. Presa poate relata în mai multe moduri această informaţie. 1.Senatorul Mircea Andrei nu uită nici de învăţământul argeşean. El a insistat ca profesorul Cristi Creţu, demis de la conduc-erea Colegiului „Dinicu Golescu” de către fostul inspector şcolar general Gabriel Bratu, să re-devină director al renumitei instituţii de învăţământ din Câmpulung şi rezultatele nu au întârziat să apară. Nu mai puţin de 9 elevi de la acest Colegiu au trecut cu brio de faza judeţeană a Olimpiadei de Informatică, calificându-se pentru faza naţională. (n.r.: Cacofonia anterioară este obligatorie). 2.Criza de la Colegiul Naţional „Dinicu

Golescu” din Câmpulung, creată prin demiterea directorului Cristi Creţu de către fostul „general” Gabriel Bratu, nu a afectat procesul de învăţământ. Dovadă este faptul că recent au obţinut calificarea la faza pe ţară a Olimpiadei de Informatică nu mai puţin de 9 elevi de la liceul muscelean. Poate a contat, totuşi, lipsa din fruntea instituţie a profesoru-lui Creţu, elevii putând să se ocupe în linişte de carte, nu de participarea „voluntară” la diverse acţiuni ale PD-L local.

studiu de (ne)Caz

Trăieşti în România şi eşti cetăţean român. Vai de capul tău! Sau: eşti etnic

ungur, neamţ, ucrainean, somalez, vietnamez ori englez şi, ghinionul tău, te-a pricopsit Dumnezeu cu cetăţenie română. Înseamnă că, tu, cetăţeanule, ai dreptul să-ţi dai cu părerea la tot ce-ţi pregătesc ăia de te conduc şi pe care îi plăteşti să aibă grijă de tine. În principiu. În fapt. Ungurii vor să-şi scoată apendicul în maghiară. Şi colecistul. Pentru asta s-au gândit că e nevoie, la facultatea de profil din Târgu Mureş, de o linie dedicată, care să producă exclusiv „orvosok”, „gyógyszerészek” si „nővér”, adică medici, farmacişti şi asistenţi medicali, care să te întrebe ce te doare, în dul-cele grai maghiar. Guvernul tău, şantajat la maximum de UDMR, dă o hotărâre, pe 13 martie, prin care le satis-face moftul, călcând apăsat peste capul independenţei universitare. Înţeleapta hotărâre este supusă dez-baterii publice, timp de zece zile, pe site-ul Ministeru-lui Educaţiei. Cetăţeanul din tine vrea să-şi dea cu părerea, să spună: „Bravo, bă, deştepţilor! (Gratulálok!)”. Pe site-ul invocat, dezbaterea publică presupune să trimiţi un mail la cabinet@min.edu.ro. Dezbaterea publică e o abureală, atâta vreme cât se face doar în medii ce nu pot cuantifica transparent voinţa cetăţenilor. Dar cu şmecheria asta ne-am obişnuit în ultimii ani. Practic, decizia e luată, ca de obicei, peste capul tău de simplu cetăţean, bun doar să plătească taxe şi impozite.

aroganțelesăptămânii

Dilemade argeş

sunt probleme care au nevoie de soluţii. Ca atare, se nasc propuneri şi idei. De aici apar discuţii. Noi, poporul, trebuie să ne spunem răspicat părerea. Pentru

a demonstra că din aceste dileme putem ieşi doar împreună închipuiţi-vă, că sunteţi lângă Fântâna lui Pendiuc, în această Agora a Piteştiului, pentru a dezbate o chestiune arzătoare. Iar dilema din această săptămână este următoarea:

Care Credeţi Că ar treBui să fie semnul eleCtoral al alianţei Constituite de Către gigi BeCali şi Corneliu vadim tudor?

Iată care sunt răspunsurile specialiştilor noştri:

-O căcărează de oaie, cu tricolor.

-Două maimuţe curentate.

-N-o să fie nici o alianţă, fiindcă dacă primeşte un comision bun, Becali e în stare să-l transfere pe Vadim chiar şi la UDMR.

-O bucată de brânză de Pipera în burduf din piele de maghiar.

-Vulturul cruciat cocoţat pe o valiză cu euroi.

-Un berbec şi un măgar.

-O dubă Maybach plină cu trădători de ţară încătuşaţi.

-Un clasament final al Ligii I, în care Steaua să fie campioană, iar ungurii de la CFR Cluj să fie pe ultimul loc, cu 0 puncte, başca 30 de puncte penalizare.

-Siglele tuturor celorlalte partide, că dacă vrea el, Becali le cumpără pe toate.

-Spitalul de la Vedea.

-Cupa Campionilor Europeni plină cu Diazepam.

Yin şi Ylang Ylang

19 martie, 1980. Iată ce se întâmpla în Argeşul de acum 32 de ani!

Chiar dacă trăiam într-un socialism multilateral-dezvoltat, iar tovarăşii şi

tovarăşele rosteau cu mândrie salutul „Onoare muncii!”, mai erau şi elemente perturbatoare, care stricau bunul mers al lu-crurilor. Pe aceştia îi puteam găsi la rubrica de „Fapt divers”, un fel de revistă de perete în care erau făcuţi de ruşine şi mustraţi în faţa colectivului! Iată câţiva dintre aceştia!

„Ion Popescu, de 34 de ani, om al muncii la C.P.L. Piteşti, a fost surprins cu 10 litri de

vin, sustras de la Întreprinderea viei şi vinului. La rândul său, Gheorghe Paul, om al muncii şi el, a fost surspins cu 7 sticle cu bere sustrase de la Întreprinderea de bere. Se fac cercetări.”

„A fost surprins pe când părăsea locul de muncă – de la Întreprinderea de

Morărit şi Panificaţie -, cu zece pâini albe, Ilie Tănase, om al muncii în această între-prindere. A fost sancţionat conform legii.”

„În atenţia unor conducători de întreprin-deri! Autovehiculele 31AG 6481 şi 31 AG

1223 ale I.J.T.L., 31AG1986 al U.M.T.C.F. şi 31AG8630 al schelei Moşoaia au fost găsite parcate... la domiciliile şoferilor ce le au în primire! O practică veche dar, după cum se vede, încă în floare!”.

mai ieri,pe vremea asta

ruBriCă de veselă aduCere aminte şi tristă refleCtare

Ministrul Berca a nimerit o excepţională nuanţă la Hena

ISSN: 2247 - 8647Adresa redacţiei: Piteşti, Bulevardul

Republicii, numărul 60, Etaj 1, Camera 1Telefon: 0753 083 826redactie@bitpress.ro

DirectorIulia Cojocaru

MarketingCosti Iordache, Gina Apostol

RedacţieEditorial:

Octavian Știreanu

Redactori:Sterian Pricope, Cătălin I. Butoiu

Colaboratori:Claudiu Diţa, Ana Jianu

Designer:Gabriel Săvulescu

Editor: S.C. Smart Press S.R.L

Tipărit la Grafic Print Industries

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articole aparţine în exclusivitate autorilor.

Din diferenţa dintre „din” şi „dintre”

t itlul mi-a fost inspirat de o alegaţie a dlui Mihai Răzvan

Ungureanu, din timpul faimoasei emisiuni cu Mihai Gâdea. Aş fi ignorat flamele unei banale dispute de cultură generală, dacă, ulterior, acestea n-ar fi stârnit hăhăiala trompetelor cotroceniste.

Totul a pornit de la chestiunea cuvântului „salutar„, în care premierul a vrut să facă pe deşteptul, dar a fost prins cu ocaua mică. Gâdea a afirmat, la un moment dat, că destituirea unor oficiali din Ministerul de Interne „este salutară„. Ungureanu, doct, l-a întrerupt, încercând să-l ironizeze, „iertaţi-mă... salutar înseamnă salvator?... Ca să-mi dau seama...„. Gâdea i-a întors ironia pe jumătate, răspun-zându-i că „salutar este de la faptul că salutăm un gest care trebuia făcut„. Ungureanu a marşat şi-a nimerit în străchini: „Atunci, nu-i salutară, deci, salutaţi gestul. Am înţeles„.

Spre finalul emisiunii, Gâdea nu s-a lăsat mai prejos şi i-a servit premierului, pe ecran, definiţia din DEX-on line a cuvântului „salutar„, spunându-i: „M-aţi întrerupt în momentul în care vă adresam prima întrebare şi îmi spuneaţi că salutar nu are sensul pe care l-am folosit eu. DEX-ul zice că (salutar înseamnă) «folositor sănătăţii, vieţii, salvator», cum spuneaţi dumneavoastră, «care este potrivit, adecvat într-o anumită împrejurare». Vi se pare la fel de inadec-

vată folosirea cuvântului ca la începutul discuţiei noastre?„. Premierul era făcut şah-mat, pentru că sensul în care Gâdea folosise respectivul cuvânt a fost absolut corect. În acel moment, prof.univ.dr. Mihai Răzvan Ungureanu avea ocazia unei retrageri elegante şi a închiderii subiectului. Dar aroganţa l-a împins spre jignire, promiţându-i ziaristului că îi va trimite cartea de gramatică a academicianului Alexandru Graur. Transpirat de înghesuiala în care fusese prins, prof.univ.dr.MRU a divagat discuţia spre faptul că unele cuvinte şi-au schimbat sensul sau sunt utilizate prost, dând exemplu „fortuit„ (care este folosit, adesea, în loc de „forţat„ – n.n.). Apoi, într-un mod ignobil faţă de pretenţiile sale de fin intelectual, deturnează cu totul subiectul discuţiei, citându-l pe academicianul Graur: „dacă vrei să afli un român adevărat cum vorbeşte, întreabă-l care este diferenţa dintre «din» şi «dintre»„. Morala tărăşeniei ţine de caracterul pe care şi l-a developat cel care beneficia de atâta apreciere înainte de a ajunge prim-ministru.

Octavian Ştireanu

Bitpress.romagazine

3actualitate19 - 25 martie 2012

ana Jianu

acum un an, minis-trul Justiţiei Cătălin Predoiu invoca un prezumtiv act de

corupţie judiciară, declarând că a dispus verificări pentru „o sesizare care, dacă se confirmă, reprezintă încă o probă a adevăratelor proble-me care ameninţă puterea judecătorească din interior.”

Sesizarea cu pricina făcea referire la executorul judecătoresc Eugen Fieraru cel care, pentru o creanţă de 3 euro, cu încuviinţarea instanţei, a plusat un onorariu de executare a ING Bank în valoare de 3 milioane de euro! Săptămâna trecută, sesiza-rea primită de ministrul Predoiu s-a adeverit: Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti a luat decizia excluderii din profesia de executor a lui Fieraru. Această veste a dat satisfac-ţie multora, dat fiind faptul că personajul în sine era cunoscut pentru execuţiile sale dubioase. De foarte multe ori s-a speculat faptul că Fieraru mergea pe mână cu judecători care îi încuvi-inţau executări la care putea să perceapă ce onorarii dorea, dovadă şi fabuloasa sumă de 3 milioane de euro imputată de ING Bank! Odată cu excluderea din breaslă a lui Eugen Fieraru, privirile sunt îndreptate şi către judecătorul Cornelia Inge Ene şi avocatul Mihai Cocaină.

exeCutare Cu ranga

Povestea executării ING Bank a făcut deja înconjurul ţării. În data de 17 decem-brie 2010, executorul Eugen Fieraru încerca să recupereze un debit infim de 11,5 lei, dar la care adăuga drept cheltuieli de judecată aproximativ 3 milioane de euro! Omul îşi făcuse socotelile la maniera următoare: 10.000 lei onorariu avocat Mihai Cocaină, din Baroul Argeş; 6.000.000 lei factura aferentă unei consultaţii juridice oferite de extrem de preţiosul avocat Liviu Ardeiaş, din Baroul Teleorman; - 6.000.000 lei pentru un audit asupra procedurii de executare silita realizat de SC Intel

Blitz Audit SRL (firmă în care asociat unic este acelaşi avocat Cocaină, prim-vicepreşedinte al PNŢCD Argeş); - 74,4 lei onorariu executor judecătoresc.

Cum de s-a ajuns la astfel de cifre nesimţit de mari? Ei bine, datorită doamnei judecător de la Judecătoria Piteşti, Cornelia Inge Ene, care a acordardat în alb cheltuieli de executare, Fieraru având practic liber să bage ce cheltuieli de executare credea de cuviinţă. După ce a trimis somaţia în 4 octombrie 2010, executorul judecăto-resc a descins cu o echipă de avocaţi la sediul ING Bank din Piteşti şi a încercat să execute suma de 12 milioane lei, dar n-a reuşit. În 30 noiembrie 2010,

Fieraru s-a prezentat din nou la sediul ING Bank să continue executarea, dar din nou nu a reuşit. A revenit în data de 2 decembrie 2010, când s-a lăsat inclusiv cu geamuri sparte, Fieraru încercând să deschidă un seif cu ranga, dar fără succes. Ca atare, a aplicat sigilii pe uşa de acces către casieria băncii. Împotriva grupului de mai sus - debitor, executor, judecători și avocați – a fost formulată plângere penală la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, care ar fi ajuns, prin declinare de competenţă, la DNA.

În urma scandalului, Corpul de control al Ministerului Justiţiei s-a mişcat foarte repede (că doar era vorba de o bancă, deh!) şi a efectuat toate verificările. În timpul acestor investigaţii, Fieraru ar fi făcut un circ de nedescris: a urlat, a ameninţat, nu a vrut să dea documentele, în fine, ar fi fost un spectacol în toată regula. Totul a culminat cu decizia de excludere din breaslă a executorului, decizie ce poate fi atacată cu recurs.

Cazul de faţă este unul clasic. În ultimii ani au înflorit fel de fel de grupuri organizate, care vânează persoane solvabile, foarte bogate – inclusiv statul român - de la care să aibă cum să-şi tragă onorarii exorbitante, în cadrul unor proceduri de executare silită. Investiţie mică, îmbogăţire garantată!

gogu davidesCu

Plecarea la Londra, în interes de serviciu, a prefectului Gogu Davidescu, a fost pe deplin speculată de către cei care îi vor capul din PDL. Astfel s-a lansat pe piaţă zvonul potrivit căruia Gogu, ar fi dat bir cu fugiţii.

omulsăptămânii

Constantin niColesCu:

„Indiferent de decizia ANI, eu rămân în continuare la muncă. Sper să fie aşa cum trebuie, să fie o judecată dreaptă. Am respectat legea şi o voi respecta şi de acum încolo. Ceea ce se spune că aş fi făcut eu datează dinainte ca legea să intre în vigoare, ANI nici nu exista. Practic, legea a fost aplicată retroactiv. Oricum, lumea nu începe şi nu se termină cu mine. Oricine crede că este centrul Universului comite o mare greşeală.”

declarațiasăptămânii

600

Circa 600 de argeşeni au cerut anul trecut consultanţă pentru găsirea unui loc de muncă în străinăte prin reţeaua EURES. Este vorba de un organism specializat de plasare a forţei de muncă, în condiţii de siguranţă.

Cifrasăptămânii

lui luzăroiu

După ce că se lupta,În partid cu lupii răi,L-au băgat „amicii” săi,Fix în gura DNA.

epigramasăptămânii

noul şef de la Învăţământ va ClaCa

Este greu de crezut că noul şef al Inspectoratului Şcolar Argeş va mai rezista mult în funcţie. Panicat că o dată cu funcţia a preluat şi o serie de responsabilităţi. Ne întrebăm ce va face în perioada campaniei electorale, atunci când va avea atât de multe sarcini de dus la îndeplinire...

Pariulsăptămânii

Executorul judecătoresc Eugen Fieraru a fost exclus din profesie!

Chiar dacă are dreptul la recurs, ministrul Justiţiei îi vrea capul lui Eugen Fieraru

Celui mai detestat executor judecătoresc i s-a tras de la ING Bank, pe care a executat-o cu un onorariu de 3 milioane de euro, pentru o creanţă de 3 euro!

4 dosar 19 - 25 martie 2012

război în lumea arhitecţilor: „Proiectul noii gări Piteşti este zero barat!”Se mai şterge o felie de istorie din România. Gara din Piteşti, demolată pentru a face loc unei gări noi cu mall. Dacă pentru arhitectul Anton Staicu, vechea gară era departe de a fi frumoasă, pentru arhitectul Dorin Bucur noul proiect este doar o fantezie arhitectonică foarte costisitoare

Gara din Piteşti 1910-1914 Gara din Piteşti 1920

andreea dogar

gara din Piteşti, o clădire unică în România, ce datează din timpul

regelui Carol I al României, va fi dărâmată pentru a face

loc unei gări moderne cu o arhitectură complicată ce va avea şi un mall în sala de aşteptare. Această gară veche de 140 de ani este singurul exemplu păstrat din seria de clădiri construite în anul 1872 de consorţiul prusac al antreprenorului Bethel Henry Strousberg.

Gara a fost inaugurată la 13 septembrie 1872, odată cu des-chiderea oficială a liniei Piteşti – Bucureşti – Buzău – Galaţi – Tecuci – Roman. Deşi era o clădire tip care a fost reluată în diferite locuri din ţară (Ploieşti, Mărăşeşti, Buzău, Bacău), în prezent gara din Piteşti este singura care a rămas în picioare, celelalte fiind demolate rând pe rând şi înlocuite cu alte clădiri. „Este o mărturie a trecutului şi ca atare ar trebui să fie protejată având statutul de monument de arhitectură”, spune arhitectul Dorin Bucur, pasionat de istorie feroviară. Demolarea gării vechi din Piteşti şi înlocuirea ei cu una nouă face parte dintr-un proiect mai amplu numit „Modernizarea unor staţii de cale ferată din România”, prin care 16 gări din ţară vor fi modernizate cu bani europeni. În cazul localităţii Piteşti, bugetul pentru construirea noii gări este de 19 milioane de euro (cu TVA), din care 10,3 milioane vor veni din Fondul European de Dezvoltare Regională. Restul sumei va fi asigurată de la bugetul de stat al României. Lucrările ar urma să înceapă în 2012 şi să se finalizeze după trei ani.

arhiteCtul noii gări: „frumoasă nu e, treBuie să reCunoaştem”

Noua gară va fi o clădire parţial suspendată, întinzându-se peste liniile de cale ferată,

astfel încât peroanele se vor afla sub clădire, iar trenurile vor opri sub aceasta. Va avea peste 1.000 de metri pătraţi şi două etaje. Gara va avea şi un mini-mall în sala de aşteptare, cu multe magazine, scări rulante şi lifturi cu o capacitate de 15 persoane care îi vor duce pe călători pe peroane. În apropiere vor fi amenajate spaţii de parcare. Clădirea include, la nivelul etajului întâi, un pasaj care va face legătura între cartierul Tudor Vladimirescu şi gară, locuitorii din zonă nemaifiind obligaţi să ocolească sau să utilizeze vechea pasarelă.

Anton Staicu, arhitectul piteştean care a realizat proiectul noii gări din Piteşti, spune că s-a pus în discuţie şi păstrarea gării vechi, însă

restaurarea şi reconsolidarea ei structurală ar costa foarte mult. „Ea nu mai ţine nici la un mic cutremur, darămite la unul mare” a declarat Staicu pentru GreatNews.

Pe de altă parte, deşi admite că în oraş există o nostalgie vizavi de vechea gară, afirmă că această clădire nu a avut niciodată valoare: „Frumoasă nu e, trebuie să recunoaştem. Faţă de cele înşirate până la Curtea de Argeş, gara asta e doar veche”. Tocmai pentru că există această nostalgie pentru vechea gară ea va fi „salvată” în miniatură, spune arhitectul piteştean: „S-a hotărât ca cel care câştigă licitaţia de construcţie să facă o machetă care să fie pusă în holul noii gări”.

El mai arată că nu s-ar fi putut păstra gara veche sub forma unui muzeu din cauza stării proaste a acesteia: „Ea stă să cadă. E făcută pe structură cu planşee din lemn. E vai de capul ei. N-a fost o valoare nici când s-a construit. Stâlpii din fier forjat de la peron erau singurul element frumos, dar au dispărut de 15 ani. Acum sunt nişte ţevi acolo”.

viCele ioniCă: i-aJung 130 de ani!

În martie 2011, viceprimarul din Piteşti, Cornel Ionică, declara pentru un ziar central că vechea gară este construită din paiantă şi că pentru ea

nu mai există nicio soluție de renovare, iar pentru o publi-caţie locală că: „Actuala gară efectiv va fi rasă din temelii, îi ajung 130 de ani până la urmă”.

Gara din Piteşti nu este însă construită din chirpici. „Nu am cunoştinţă de niciun exemplu de clădire feroviară românească realizată din paiantă. Toate construcţiile feroviare din România au fost făcute sub controlul strict al Ministerului Lucrărilor Publice, care se îngrijea să obţină întotdeauna lucrări de cea mai bună calitate cu minimumul de preţ posibil. În cadrul acestui minister s-au format personalităţi remarcabile precum Spiridon Yorceanu, Elie Radu, Anghel Saligny sau mai puţin cunoscutul Ionel Brătianu, fratele celebrului poli-tician liberal. În mod particular, lucrările realizate de concesio-nari erau coordonate prin legi speciale care cereau în mod expres realizarea clădirilor din materiale durabile. Domnul viceprimar ori nu ştie, ori a fost dezinformat”, spune arhitectul Dorin Bucur. De asemenea, el consideră că actuala gară nu este atât de afectată de timp pe cât se susţine şi că este departe de a-şi fi trăit traiul: „Nu am văzut clădirea în realitate, am văzut doar pozele atât din exterior cât şi din interior, iar în imaginile pe care le-am putut vedea nu am remarcat nicio singură problemă structurală majoră, un buiandrug de

„Actuala gară efectiv va fi rasă din temelii, îi ajung 130 de ani până la urmă.

Cornel ioniCăviceprimar Piteşti

5dosar19 - 25 martie 2012

Gara din Piteşti, în prezent Proiectul realizat de arhitectul Anton Staicu

uşă crăpat, fisuri periculoase care să indice faptul că această clădire are probleme structurale grave. Mai mult ca sigur, s-a realizat o expertiză tehnică pentru această clădire dar din păcate experienţa a demonstrat că şi un expert tehnic poate fi manipulat, iar expertizele tehnice pot fi formulate în aşa fel încât să conducă spre demolarea unei construcţii care, dacă ar fi existat voinţa politică necesară ar fi putut rămâne în picioare încă multe sute de ani”.

Bucur spune că cea mai bună soluţie ar fi fost păstrarea clădirii şi refacerea ei astfel încât să se apropie cât mai mult de imaginea originală: „Pentru ca să arate bine nu ar fi necesară demolarea şi înlocuirea ei cu o clădire mo-dernă, mai mare şi implicit mai costisitoare, ci doar alocarea sistematică de fonduri pentru îngrijirea patrimoniului. După cum spuneam însă, entitatea denumită generic CFR se află de ani de zile într-o situaţie financiară catastrofală iar clădirea aceasta a fost neglijată la fel ca şi multe altele. Din păcate, neglijenţa se răzbună întotdeauna. Problema fundamentală este aceea că după realizarea unei noi clădiri mai mari, în lipsa fondurilor consistente de întreţinere se va ajunge curând la aceeaşi situaţie”.

„Aparent nu s-a luat în calcul un element fundamen-tal, anume legătura afectivă a locuitorilor oraşului cu această clădire. Ea nu a apărut din nimic, a fost construită de nişte constructori locali care au pus suflet şi trudă în realizarea ei. De ce ai vrea să distrugi un asemenea simbol al oraşului pentru a-l înlocui cu o alcătuire nouă, fără nicio legătură afectivă cu oraşul?”, mai arată el.

„Ca arhiteCtură, ProieCtul resPeCtiv este zero Barat”

În ceea ce priveşte proiectul noii gări din Piteşti, arhitectul Bucur spune că este o „fantasmagorie tipică pentru modul în care înţeleg arhitectura unele persoane, nu neaparat în România”: „Există o oarecare predilecţie în arhitectura contemporană pentru stilul „mănăstire într-un picior”, pentru clădiri şocante, de portofoliu, în care costul total al clădirii este mai puţin important decât conceptul singular. Se poartă aşa ceva mai ales pentru clădirile proiectate la comanda unor beneficiari pentru care contează mai mult aparenţa decat suma totală”.

„Toată gara e făcută pe deasupra liniilor, în condiţiile în care doar două dintre ele sunt

folosite în mod normal pentru accesul publicului: se vede din proiect că doar primele linii au peron alăturat şi acces de pasageri la peron. Pachetul de trei linii de la capăt e doar cu linii de tranzit, nu are nicio legatură cu gara. Deci faptul că propunerea le acoperă şi pe alea trei este doar o fantezie arhitectonică, şi încă una costisitoare”, mai spune el.

În opinia sa, nejustificate sunt şi cele două luminatoare zenitale din acoperiş, deşi există ferestre laterale. Astfel, pe timpul verii, într-un oraş cu un climat precum cel al Piteştiului, în sala de aşteptare se va face efect de seră: „Nu va putea nimeni să stea în sala respectivă. Sau, ca alternativă, vor consuma din

greu aer condiţionat”. „Ca arhitectură, proiectul respectiv este zero barat. Ar putea să fie la fel de bine bancă sau baie comunală, spital sau şcoală de moaşe. Am văzut în Germania, la Beyersdorf lângă Nurnberg o clădire din 1872 care fusese cândva o gară şi care acum era sediu al unei bănci. Deutsche Bahn, entitatea echivalentă CFR-ului, atunci când n-a mai avut nevoie de clădirea respectivă, în loc s-o demoleze prosteşte, a vândut-o – cu obligaţia pentru cumpărător de a păstra imaginea arhitecturală iniţială. Numai în România se demolează prosteşte clădiri, ca să se facă altceva în loc. Pariez că s-ar fi putut găsi loc suficient să se construiască şi o

clădire nouă, iar asta veche să fie vândută dacă s-ar fi dorit aşa ceva”, completează arhitectul.

gară Pentru… doi

Un alt aspect curios este că Piteştiul este departe de a fi un nod feroviar important care să aibă nevoie de o gară foarte mare precum cea care urmează să fie construită în reşedinţa de judeţ argeşeană. Singurele legături directe pe calea ferată din Piteşti sunt pentru Bucureşti, Craiova, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel (ne referim la oraşe mari). Potrivit biroului de presă al CFR, în faza de proiectare s-a luat în calcul şi varianta păstrării clădirii existente şi modernizarea ei. S-a ajuns însă la concluzia că actuala gară este uzată şi, nefiind o clădire înregistrată pe lista monumentelor istorice, s-a luat decizia ca ea să fie demolată.

„În urma expertizei s-au descoperit carenţe legate de: regimul de înălţime, lipsa rigidi-tăţii orizontale a planşeului (în zone seismice planşeul rigid în plan orizontal este obliga-toriu, această clădire având planşeu din lemn cu rigiditate nesemnificativă), neregularităţi în plan şi pe verticală (multe ziduri nu îndeplinesc criteriul de minimă rigiditate), fundaţii (s-au constatat masive infiltraţii de apă în fundaţii provenite, se

pare, de la reţelele de canaliza-re subterane), prezenţa unor coşuri de fum înglobate în zidurile de rezistenţă, prezenţa unor fisuri vizibile”, se arată în răspunsul CFR.

Potrivit reprezentanţilor CFR, clădirea – ridicată din zidărie simplă fără elemente de structură pentru protecţie antiseismică (stâlpi din beton armat, centuri, grinzi sau planşee din beton armat) şi care a suportat două cutremure mari (în 1940 şi 1977) – riscă să se prăbu-şească la un seism puternic. Analiza CFR a identificat şi alte dezavantaje ale actu-alei clădiri: nu se asigură spaţiul necesar de lucru şi o iluminare naturală conform normelor, nu se poate extinde pe verticală şi nu se poate recompartimenta.

Pentru a transforma gara veche în muzeu ar fi fost nevoie de o reconsolidare a clădirii, însă CFR arată că reconsolidarea ar fi fost mult prea scumpă, depăşind costurile noii clădiri.

În funcţie de relaţia fiecăruia dintre noi cu trecutul, demolarea unei clădiri ce are o vârstă aproape egală cu cea a statului român ne poate provoca mai multă sau mai puţină nemulţumire, dar am ales să abordăm acest subiect din respect pentru patrimoniul cultural al României.

„C a a r h i t e c t u r ă , proiectul respectiv este zero barat. Ar putea să fie la fel de bine

bancă sau baie comunală, spital sau şcoală de moaşe.

dorin BuCurarhitect

„Stă să cadă. E făcută p e s t r u c t u r ă c u planşee din lemn. E vai de capul ei. N-a

fost o valoare nici când s-a construit. Stâlpii din fier forjat de la peron erau singurul element frumos, dar au dispărut de 15 ani.

anton staiCu arhitectul noii gări

6 justiție 19 - 25 martie 2012

ana Jianu

grefierii şi judecă-torii au ajuns la capătul răbdării în aşteptarea

momentului în care Ministerul Justiţiei le va plăti drepturile salariale restante de ani de zile. Ca atare, au trecut la acţiuni de executare în masă a Ministerului. Mulţi dintre aceştia se socotesc nedreptăţiţi întrucât unii colegi ai lor au reuşit să ducă până la capăt executarea. În acest context, Ministerul Justiţiei a găsit o chichiţă prin care să stopeze avalanşa de executări cu care s-au trezit pe cap: executorii judecăto-reşti, aflaţi în ograda MJ, au fost strânşi cu uşa şi au ajuns să refuze să intre în dosare în care Ministerul este executat, de teamă să nu fie cercetaţi, iar pe la instanţe a fost lansat zvonul că banii se vor da începând din acest an, aşa că nu mai e cazul să piardă timp şi nervi cu cereri de executare.

o deCizie a Cedo, CălCată În PiCioare de Către guvernanţi

În acelaşi timp, însă, Ministerul Justiţiei a transmis Curţii de Apel Piteşti o adresă în care explică modul în care judecătorii şi grefierii îşi vor recupera banii, adică au extras

conştiincios din Ordonanţa de eşalonare semnată de Guvern în cursul anului trecut: 5% pe anul 2012, apoi 10% în 2013, împărţiţi în trei tranşe egale şi tot aşa, până la epuizarea creanţei!

Astfel, judecătorii şi per-sonalul auxiliar ar trebui să îşi recupereze sporurile tăiate de Executiv începând cu anul 2000, ca urmare a unor procese câştigate abia în 2007-2008. Cum CEDO a stabilit că un stat poate să amâne plata unor drepturi salariale, dar nu

mai mult de trei ani şi numai în condiţii excepţionale, unii grefieri şi judecători au aşteptat din 2008 până la finalul lui 2011, în speranţa că, în 2012, îşi vor primi banii înapoi. Alţii au trecut direct la executare pentru că au descoperit un cont al MJ, de la Trezorerie, care putea fi blocat pentru executări. Cum vă spu-neam, în data de 8 martie 2012, Ministerul Justiţiei a transmis o adresă Curţii de Apel Piteşti în care îi anunţa pe judecători şi personalul auxiliar că anul acesta vor primi o bucăţică din

banii pe care ar fi trebuit, în re-alitate, să îi primească din 2007 ori 2008. Nu se mai pomeneşte nimic despre cei trei ani de gra-ţie stabiliţi de CEDO, dar numai în situaţii excepţionale.

Nici în 2013 oamenii nu vor primi întreaga datorie, ci numai 10% din ea, în speţă cu 5 procente mai mult decât în 2012, urmând ca în 2014, 2015 şi 2016, Ministerul să achite restul de datorie, în tranşe de 25%, 25% şi 35% din cuantumul drepturilor salariale restante.

În ţara chiorilor, nici justiţia nu dicleşte prea bine

Codruţa Kovesi preferă să ţină sub control armata de procurori. Pentru orice eventualitate…

Grefierii şi judecătorii vor aştepta cu anii să-şi recupereze banii

Lista procurorilor piteşteni care ocupa funcții de conducere din condeiul lui Kovesi

ana Jianu

mai bine de 200 de procurori sunt, la acest moment, dele-

gaţi pe funcţii de conducere şi execuţie în Ministerul Public, majoritatea fiind delegați şi para delegaţi pe funcții de conducere a căror scoatere la concurs se evită. Practic, din cei aproape 2000 de procurori cât numără România în total, 10% dintre ei nu se bucură de stabilitatea care le-a fost conferită prin lege, putând fi determinaţi, în orice moment, să execute un ordin sau altul, pentru simplul fapt că neînde-plinirea ordinului poate duce automat la încetarea delegării şi, automat, la pierderea unei funcţii şi a unor sume de bani foarte consistente.

Într-un cuvânt, în loc ca pos-turile importante din parchete să fie scoase din timp la concurs, în România se preferă exacer-barea metodei delegărilor pe funcţiile de conducere, metodă prin care e la mintea oricui că orice procuror delegat poate fi determinat să facă pe plac conducerii Ministerului Public, dacă mai doreşte o prelungire

a delegării pe viitor. Creată prin lege ca un mijloc vremelnic, de scurtă durată, menit să rezolve situaţii neprevăzute în condu-cerea parchetelor, delegarea a ajuns azi metoda preferată de desemnare a unui conducător de parchet! De ce oare CSM nu intervine pentru ocuparea pos-turilor prin concurs şi permite perpetuarea la o asemenea amploare a acestui fenomen? Cine are interesul ca procurorii şefi din România să fie ţinuţi sub control? Sunt tot atâtea întrebări retorice… Noi vă prezentăm, fără niciun alt comentariu, procurorii delegaţi în funcţii de conducere de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi Tribunalul Argeş:l Mihail Aldea, procuror ge-

neral adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, delegat ca procuror general al aceleiaşi unităţi de parchetl Iolanda Nicoleta Drăguţ,

procuror şef secţie Urmărire Penală Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, delegată ca prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalului Argeşl Eleonora Chirvasiu,

procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, delegată ca procuror şef secţie Judiciară la PT Argeş.

19 - 25 martie 2012

Cronica unei zile pline Pagina 8

Politicienii argeşeni au talente (partea a II-a) Pagina 9

Astrele care vă prezice Pagina 10

Dorin Falcă a fost felicitat de Paul Vişan pe persoană fizică

În ciuda aşteptărilor, marţi, care a fost şi zi de 13, mi-a oferit o veste plăcută. Am

aflat-o din ziarul „Evenimentul Muscelean”, care apare la Câmpulung, şi din care, vorba vorbitorului, citez: „Astăzi, 13 martie, îşi sărbătoreşte ziua de naştere domnul Dorin Nicolae Falcă Matei, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş. Îi dorim sănătate, bucurii, împliniri profesionale şi îi transmitem urarea «La Mulţi Ani!»”. Deşi n-am avut onoarea de a-l cunoaşte pe domnul Falcă, mă alătur întrutotul urărilor redacţiei „Evenimentului Muscelean”. Mai ales că, de la persoane de toată încrederea din Rucăr, am aflat numai lucruri foarte bune despre domnia sa şi despre reputaţia familiei din care provine. Iată de ce faptul că va candida la deputăţie în Muscel, cine ştie, poate mă va determina să fiu unul dintre aceia care or să-i dea votul! Dar fiindcă tot suntem acum prieteni, îmi permit să-i atrag atenţia că urarea din partea ziarului câmpulungean are şi o doză de nesinceritate. Pentru că eu sunt convins că sănătatea, bucuriile şi anii mulţi de viaţă chiar i-au fost dorite fără făţărnicie, şi asta chiar dacă în ziarul patronat de către dl. Paul Vişan, pentru domnul director Dorin Falcă se forţează, de ceva timp încoace, o adevărată campa-nie de imagine. Ceea ce este un lucru important pentru un viitor candidat, chiar dacă publicaţia cu pricina abia mai vinde vreo trei-patru sute de exemplare obosite pe ediţie, iar statistica demonstrează că domnul Vişan şi-a cam ieşit din mână când e vorba de candidaţi. Însă, ca să revin la urări, am serioase rezerve la partea de „împliniri profesionale”, şi asta pentru că Societatea Comercială Auto Aro Group S.R.L., cea

care editează „Evenimentul Muscelean”, tocmai a chemat în instanţă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş, al cărui director este sărbătoritul Dorin Nicolae Falcă Matei!

Nu vreau să intru acum în amănunte despre procesul aflat pe rol la Tribunalul Argeş şi a cărui următoare înfăţişare va fi pe data de 4 aprilie. Însă a-i ura domnului Falcă „împliniri profesionale”, înseamnă, implicit, să îi doreşti ca instituţia pe care o conduce să câştige şi procesul cu SC Auto Aro Group. Sau, ca să merg mai departe cu logica, dacă simpaticul patron al firmei şi al ziarului, domnul Paul Vişan, a fost sincer şi în această privinţă, înseamnă că dumnealui practică un fel de masochism managerial, fiindcă probleme-le cu taxele vamale, accizele, evaziunea sau ce-o fi, îi pot aduce – Doamne fereşte! – tot un fel de la mulţi ani din partea judecătorilor! Iată de ce cred că domnul Falcă a fost felicitat de cei de la „Evenimentul Muscelean” doar pe persoană fizică, nu şi pe persoană juridică. Cum spuneam însă, persoana mea fizică se alătură, cu toată fiinţa ei, acestor urări, inclusiv în partea cu împlinirile profesionale! Iar când o fi să-mi fac vreo persoană juridică, promit solemn că n-o să am probleme cu fiscul, asta ca să nu fiu nevoit să le dau „periuţe” prin ziare directorilor de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Argeş şi să-i pun astfel într-o situaţie penibilă!

Cele mai riscante meseriiCasa de Sondaje Aranjate

a realizat în intervalul 15 aprilie – 15 martie o cercetare sociologică pentru a afla care sunt cele mai riscante meserii. Argeşul a fost desemnat drept judeţ pilot şi, după o lună de observaţii directe, s-a ajuns la următorul clasament: Locul 3: meseria de director PDL, fie că vorbim de directori care colaborează sau directori cu

puternice accente rebele; Lo-cul 2: meseria de prefect este printre cele mai ingrate, din cauza numeroaselor emoţii date de intoxicaţii acute venite din propriul partid, plus inter-ceptări accidentale dinspre Servicii; Locul 1: meseria de a fi… Constantin Nicolescu a fost declarată drept cea mai periculoasă. Complicaţiile acestei meserii vin mai ales

din faptul că specificul muncii este de coloratură inversă celei de la guvernare.

Casa de Sondaje Aranjate a mai arătat şi faptul că, la finele anului, este foarte posibil ca situaţia să se schimbe radical, iar meseria de a fi pedelist să fie declarată cu grad maxim de periculozitate.

Până atunci, însă, meserii periculoase au mai fost

declarate următoare le: meseria de coafeză la Perla, meseria de jurnalist care criti-că Puterea, meseria de primar PSD care nu vrea să treacă la PDL, meseria de votant contra unui mic, meseria de lingău de serviciu cu state vechi de traseist, meseria de perceptor de mită pentru partid şi nu în cele din urmă meseria de a fi român.

Sterian Pricope

8 pamflet 19 - 25 martie 2012

apelam, cântecul „Ioane, Ioane, toată lumea doarme, numai Crin nu are sooomn”.

Ora 09.36 – Preşedintele PNŢCD, Iulian Prunaru, a răs-puns gâfâind. Nu era la femei, ci pe stradă: „Da, dom le, sunt în acţiune pe străzile Piteştiului, îl însoţesc pe domnul Dragomir, candidatul nostru comun, că noi am renunţat la Primărie. Acum m-a rugat pe mine şi pe Gigi Dinescu să împingem puţin maşina de campanie, aia cu afişe şi portavoce, că rămăsese în pană. Cum?!… Nu, nu facem campanie azi, doar am scos puţin maşina din parcare să o verificăm şi… da, se aude înregistrarea cu «Votaţi Daniel Dragomir», dar v-am spus că maşina e defectă. O fi defect şi sistemul audio, de-aia o fi pornit!”.

Ora 10.12 – Primarul Tudor Pendiuc a răspuns imediat: „De ce mă deranjaţi, domnule?! Eram prin centru, mângâiam lalelele şi mă uitam la peştişorii ăia mici de i-am aruncat în fântâni. Ştiţi ce drăgălaşi sunt? Cum…?! Alegerile? Nu ştiu, nu mă interesează, or să-mi spună mâine cu cât am câştigat!”.

Ora 11.00 – Prefectul Gheorghe Davidescu se afla la birou când a primit apelul

nostru: „Nu comentez, eu sunt apolitic, trebuie doar să am grijă ca alegerile să se desfăşoare cum trebuie. Da? Cum? Da, sper să iasă ai noştri!”.

Ora 11.23 – La Câmpulung nu prea e linişte. Primarul Călin Andrei este, ca de obicei, suspicios în privinţa unor acţiuni ale celor de la PD-L: „Nu se poate aşa ceva! Auziţi, să organizeze PD-L-ul chiar astăzi un cros prin centrul oraşului, un cros la care participă şi candida-tul lor, Cristi Creţu, că e profesor de sport. Asta e campanie pe faţă şi e ilegal. Au ajuns să nu mai respecte nicio lege, sunt incredibili. Mai mult, aud că prin cartierul Grui sunt împrăştiaţi fluturaşi cu chipul lui Angelina Jolie şi text de felul «Angelica îi dă like lui Cristi Creţu pe facebook». Este incredibil ce au ajuns să facă, este incredibil că nu se mai respectă nimic în ţara asta!”.

Ora 13.21 – A venit rândul primarului de la Topoloveni să ne dea o declaraţie: „Toate sunt bune pe la noi, mai am de programat vreo două autobuze şi îi fac pe contracandidaţi de magiun. De cacao am vrut să spun. La revedere!”.

Ora 14.02 – Revenim cu telefon la Constantin

Nicolescu: „Abonatul Vodafone nu răspunde!”.

Ora 14.03 – Din nou apel la senatorul Mircea Andrei: „Da, domnule, te aud cam dificil. Sunt la Moliviş, pe pârtie, că inaugurăm chiar astăzi prima pârtie din staţiune. Cum?! Avem şi zăpadă, că a adus Fane Lăzăroiu de la Brădet; avea el depozitaţi nişte nămeţi sub un pod, aşa, pentru orice ocazie, şi i-a adus aici să se distreze lumea”.

Ora 15.18 – La telefon este primarul de la Bradu, Florin Frătică: „Da, frate, suntem pe poziţii, că doar e ziua alegerilor. Nu prea ştiu ce e pe la secţii, că nu am fost. Sunt aici, în Trivale, cu fraţii mei de la Rucăr, Albota, Băbana şi Bascov, am tăiat un porc şi facem un picnic conform noii legi. Noi suntem siguri că o să câştigăm, de-aia nici nu ne prea agităm, nu avem emoţii ca fraţii noştri de la Oarja, Budeasa, Merişani şi Miceşti…”

Ora 16.39 – Liderul PC, Cornel Lăzăr, părea nervos la telefon: „Bună ziua! Da, sunt pe teren. Sunt la Mioarele, am o problemă aici. De-abia azi am aflat că nu am niciun candidat pe lista USL pentru Consiliul Local, nici eu, nici liberalii. Primarul de-aici ar trebui exclus din partid, face numai ce vrea el… Da, mai sunt câteva situaţii de acest fel şi în alte localităţi, dar eu am crezut în promisiunile partenerilor de Uniune, nu mă gândeam că se va întâmpla aşa ceva”.

Ora 17.17 – Şefii de la PRM şi PNG-CD erau împreună. La telefon este Gheorghe Preda „Domnule, sunt cu fratele meu mai mare, domnul Slabu, prin judeţ. Cred că vom obţine un primar pe undeva, nu ştim exact unde, că la asta nu am căzut de acord, dar sigur nu va fi vorba de domnul Bolovăneanu”.

Cică noul inspector şef al Inspectoratului Şcolar, Dragoş Dinculescu, e supra-stresat de supra-nivelul de activitate şi solicitare. De-aia la un moment dat nu a mai răspuns apelurilor telefonice efectuate de reprezentanţii presei. E mic şi el, mă, ce vreţi acum!

Şeful PSD-ului piteştean, Cristian Gentea este foarte optimist. El crede că partidul său şi partidele surori PNL şi PC, adică USL, vor impune în Consiliul Municipal cel puţin 20 de membri din totalul de 23. Sincer, mie Gentea nu-mi pare a fi vreo vrabie care are treabă cu mălaiul, dar dacă o să insiste cu asemenea păreri, cred că-mi voi revizui opinia.

Fostul şef al Silvicului argeşean, Ion Dobrinoiu, le-a spus judecătorilor cărora le-a solicitat eliberarea din arest preventiv: „Am execu-tat orbeşte unele rugăminţi pe care le-am interpretat drept sarcini!„. Fraier!

Premierul rus Vladimir Putin a decretat patru zile libere, inclusiv cea de 7 mai, ziua în care va fi investit ca preşedinte al Rusiei, motivul invocat oficial fiind acela că ruşii se vor putea ocupa, în această perioadă, de „grădinile lor„. Dacă va câştiga preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş, Mircea Andrei va decreta patru zile de corvoadă pen-tru toţi membri PSD şi PNL, după care vor urma ani liberi de orice activitate pentru liderii celor două partide.

Cică noul-vechiul şef de la Direcţia pentru Sport şi Tineret Argeş, Laurenţiu Achimescu, ar putea trece la PD-L. Evident, mişcarea s-a făcut şi cu „un little help de la un friend”, adică adjunctul Adrian Bughiu şi-ar fi băgat burghiul în creierul lui Achimescu pentru a-l

deciconvinge să schimbe doar o literă, D în loc de N, adică în loc de PNL, PD-L. Dacă treaba iese, la ce bani are de recuperat Achimescu pe lipsa de salariu din anii anteriori, iar organizează „Baghera” Bughiu un chef de pomină.

DNA Piteşti are noi clienţi telefonici, adică a cerut şi cred că a şi obţinut permisiunea legală de interceptare a unor telefoane. Din greşeală, câteva numere trecute pe lista înaintată judecătorilor conţin cam multe înşiruiri de „89.89.89”.

Cei de la UNPR se cam dau deoparte de cei din PD-L şi vor să candideze pe spezele proprii la alegerile locale. A contat şi faptul că, susţin surse din interior, aproape săptămânal sunt primite peste o sută de ad-eziuni de înscriere în partid, iar ăsta e semn de bine. Numai că nimeni nu se uită pe adeziunile alea, să vadă că sunt doar nişte copii a cererii de înscriere a lui Georgiu Gingăraş în PDSR.

PNG-CD va participa la locale în alianţă cu PRM, adică vor exista candidaţi comuni. Asta cam strică puțin ploile celor din ambele partide, dar mai ales PNG-CD-iştilor care visau la o luare de mână cu oamenii din PD-L. Dar aşa s-au înţeles Tribunul cu Jiji, nu mai e cale de întors. În schimb e drum înainte, iar din această cauză iar se vor lăuda liderii PD-L şi USL că au primit noi membri.

Chip şi Dale de la PNŢCD, adică Prunaru şi Dinescu, se joacă de-a Alianţa cu PD-L. Şi le place atât de mult, că sunt gata să-şi mute cuibul de pe Ana Ipătescu pe Bulevardul Republicii. După alegeri nu vor mai fi găsiţi nici colo, nici colo.

ziua alegerilor locale. Cronica unei zile pline

Știaţi că… primăvara alegerilor

este mai lungă în Argeş decât în Dâmboviţa?

un kilogram de promi-un kilogram de promi-siuni electorale de la PD-L este mai atractiv şi mai greu decât unul oferit de USL?

în PD-L Argeş se poartă iniţialele D.D.? (Daniel Dragomir, Dragoş Dinculescu)

PD-L Câmpulung tot nu are preşedinte ales?

preşedintele Consi-preşedintele Consi-liului Judeţean, Constantin Nicolescu, nu poate deconta deplasările la DNA şi Tribunal?

dacă avea câştig de cauză la alegerile locale, senatorul Mircea Andrei va declara că este născut pe 10 iunie?

toţi membrii PNŢCD Piteşti vor primi locuri eligibile pe listele de candidaturi comune cu PD-L? Toţi patru.

este nevoie de o clasă pregătitoare pentru actuala clasă politică?

prefectul de Argeş, Gheorghe Davidescu, se înţelege pe nevăzute cu noul ministru al Adminis-traţiei şi Internelor, Gabriel Berca?

în fiecare seară, prefectul Gheorghe Davidescu este mai scund cu doi centimetri faţă de dimensiunea de dimineaţă?

senatorul Mircea Andrei nu dă bani cerşetorilor, dar acordă împrumuturi consistente?

liderul TNL Argeş, Lucian Ionescu, este şi lider IT?

liderul PNL Argeş, Ion Popa, nu s-a oprit încă din creştere?

premierul Mihai Răzvan Ungureanu este mai inteligent decât jumătate din membrii Guvernului României?

este mai greu să câştigi alegerile decât să le fraudezi?

jumătate din liderele organizaţiilor de femei ale partidelor argeşene s-ar

dezbrăca pentru un pictorial în Parlament?

nu se ştie când va veni sfârşitul lumii, deşi omenirea este aproape de final?

mâine se topeşte hotelul de gheaţă de la Bâlea?

după Simfonia Lalelelor va urma Marşul Candidaţilor?

rezultatul alegerilor parlamentare este deja stabilit de către cei din Grupul Bildenberg?

din când în când, în România se face politică?

Ştiaţi că... Tudor Pendiuc nu ştie ce procent de câştigare a alegerilor locale să îşi aleagă?

de la Birou, al dumneavoastră Cătălin ion Butoiu

e 10 iunie 2012 şi sunt singur în redacţie. M-a sunat Iulia şi mi-a spus să stau pe

poziţie, să mai bag câte ceva pe site, că ea şi ceilalţi vor fi pe teren, pe la secţii, la instanţe, la Prefectură… N-aveam parte de evenimente, aşa că m-am apucat de dat telefoane. I-am sunat pe candidaţi toată ziua şi iată ce am postat pe site sub titlul „Cronica unei zile pline”:

Ora 08.44 – Contactat telefonic, preşedintele PD-L Argeş, Mircea Andrei, candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean, ne-a declarat: „Alo! Da, vă aud greu… Sunt pe DN 73, supraveghez realizarea pasajului subteran de la Stâlpeni, acolo unde se vând mici. Ştiţi, era nevoie de o asemenea lucrare, să nu se mai întâmple accidente. Erau minore, este adevărat, dar toţi şoferii erau neatenţi după ce mâncau mici. Eu am propus în Parlament acest lucru şi s-a aprobat deşi parlamentarii USL nu erau prezenţi. Da, da, puteţi reveni!”.

Ora 08.51 – Candidat la Primăria Boteni, actualul primar Vasile Leau a răspuns surprin-zător de amabil apelului nostru: „Bună seara…, pardon, ziua! Ce spuneţi? Da, sunt la o secţie în satul Balabani şi e agitaţie aici. Cântă Cristina Turcu Preda, că e ziua unui membru al comisiei din secţia de votare. Ce spuneţi?! Da, candidez pentru un nou mandat, sunt pe buletinul de vot, dar nu ştiu la ce partid sunt trecut. O să aflu după ce se vor comunica rezultatele de la C.J.”.

Ora 09.22 – Preşedintele Consiliului Judeţean şi al PSD Argeş, Constantin Nicolescu, a răspuns după mai multe apeluri: „Nu pot vorbi, dau nişte declaraţii. Reveniţi, vă rog, mai târziu!”.

Ora 09.24 – Liderul PNL, Ion Popa, probabil că nu avea telefonul la îndemână. Oricum, m-a distrat să ascult, în timp ce

9pamflet19 - 25 martie 2012

Bine v-am regăsit, dragii noştri, la a doua parte a preselecţiilor pentru show-ul local „Politicienii argeşeni au talente”. Juriului Bitpress Magazine i-a fost greu să delibereze,

căci talentele sunt ceva mai multe decât politicienii. Într-un final, au reuşit să se califice pentru semifinale cei pe care îi vedeţi în imagini şi pe care vi-i prezentăm în continuare. Mihai Petre

Politicienii argeşeni au talente

(partea a ii-a)

Îngrădit politic de partidul pe care îl reprezintă, liberalul Marius Postelnicescu a defulat artistic, revenind la prima sa pasiune: pictura. În postul Paştelui aflându-se, acesta pictează în ulei de soia şi rapiţă, redând pe pânzele sale, de cele mai multe ori, natură moartă. Postelnicescu a mai fost supranumit şi „Micuţul Picasso”, dar nu pentru vreun talent ieşit din comun, ci pentru că prea puţină lume îi înţelege arta. În special pe cea politică...

Preşedintele PC Argeş, Cornel Lazăr, are un talent special: ştie cum să manevreze telecomanda de pe Antena 1, pe Antena 2 şi Antena 3, el însuşi fiind posesor de Antenă locală. Lazăr susţine că de când are telecomanda în mână, se simte mai politician, modelul său în viaţă fiind mogulul Dan Voiculescu.

Cornel lazăr, mânuirea de antene

Primarul din Băbana, Bebe Ivan, nu a reuşit să impresioneze juriul extraordinar de tare, dat fiind faptul că prestaţia sa la bara politicii argeşene este cunoscută tuturor. Cu toate acestea, experienţa în domeniu este incontestabilă, motiv pentru care nu am avut cum să nu-i acordăm votul pentru semifinale.

Echipa Consiliului Judeţean Argeş a reuşit să smulgă aplauzele publicului după o prestaţie impecabilă. Solistul Constantin Nicolescu a interpretat magistral melodia „Nu vreau funcţia, nici banii,/ Vreau să îmi oftic duşmanii”, iar cei doi vicepreşedinţi, Simona Bucura Oprescu şi Florin Tecău au executat un sincron de mare clasă, după măsura „Doi paşi înainte şi doi înapoi,/ Cum ne cântă şeful dansăm amândoi. Lupiiii, măăăăăi!”

eChiPa Consiliului Judeţean – dans sinCron, duPă melodie dată

BeBe ivan – la Bară

Micuţul Adrian Miuţescu sau Adrian Copilul Minune (aşa cum este cunoscut în industria de profil), a revenit de curând la prima sa dragoste – lăutăria. Pardon, muzica! Cum pe scena politică nu a mai fost lăsat să cânte, căci obişnuia să doi-nească despre partid pe la ziarele Puterii, Adrian a urcat pe scena „Politicienii argeşeni au talente” şi ne-a încântat cu următoarea melodie, ale cărei versuri vi le vom reda mai jos:Şi-mi vine câteodată s-arunc/Cu grijile, cu doctri-nele,/ Sus în aer, sus în aer! / Şi aş vrea câteodată să plec, / Pe la PDL, pe la PDL, / Să las partidul în aer, / Sus în aer! / Că mă crede fraier! / K-boom!

adrian miuţesCu – Cantautor

Ţărăniştii Gigi Dinescu şi Iulian Prunaru au ridicat şi ei sala în picioare cu scamatoriile lor. Chiar dacă, până în prezent, numerele pe care le execută nu le-au adus nici măcar un post de femeie de serviciu, cei doi sunt ex-trem de consecvenţi şi speră să se remorcheze de coa-da unui circ politic mai mare. Le dorim mult succes!

gigi şi Prunaru – Clovnii

de serviCiu

marius PostelniCesCu

– miCuţul PiCasso

10 pamflet 19 - 25 martie 2012

Cititorul În dodii

Configuraţia astrală este într-atât de dubioasă încât nimeni nu mai

înţelege ce au de gând astrele cu muritorii de rând. Neptun generează o stare de spaimă în rândul tuturor celor cu funcţii din PDL, care vin la birou cu valiza şi provizia de chiftele deja făcute. Nu se anunţă vremuri bune, aşa că pregătiţi-vă pentru ce este mai rău, ca să nu fiţi luaţi prin surprindere.

BerBeC Cornel lazăr

Soţia vă ameninţă cu divorţul după ce vă prinde mâncând pe furiş un sandviş cu cârnaţi. Degeaba îi explicaţi că vă simţiţi slăbit după o săptămână în care aţi mâncat doar ştevie, doamna o ţine una şi bună că dacă ţineţi tot postul, Dumnezeu vă va răsplăti în alegeri cu procente direct proporţionale cu efortul dumneavoastră. De nervi, vă convertiţi la islamism şi-i spuneţi soţiei că ţineţi doar Ramadanul.

taur: ştefan lăzăroiu

Alergaţi toată săptămâna pentru a convinge nişte primari să le faceţi prin loca-litate o şcoală, un cămin cultural, un drum comunal sau un gard la grădiniţă. Din nefericire, nimeni nu mai vrea să facă nimic fără parandărăt, pentru că se apropie campania electorală nu numai pentru dumneavoastră, ci şi pentru ei. Îi pârâţi pe toţi şefului de partid şi aşteptaţi reacţii. Din nefericire, pe toţi îi doare în cot. Plângeţi de nervi. Ca să vă calmaţi, mâncaţi zece Eugenii. Week-end-ul vă găseşte puţin mai relaxat, după ce aflaţi că aţi mai crescut cu un procent în sondaje, pe Curtea de Argeş: acum aveţi 3%.

gemeni: georgiu gingăraş

Luni mergeţi la masaj, marţi aveţi programare la saună, miercuri faceţi un lif-ting facial iar joi împachetări cu nămol şi ciocolată. Toate acestea pentru că vineri aveţi întâlnire cu liderul PDL Argeş şi vreţi să fiţi în formă când veţi negocia protocolul de colaborare în virtutea alegerilor ce urmează. Vă

prezentaţi o listă întreagă de solicitări, printre care: un post de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean, cinci directori de instituţii, douăzeci de directori de şcoală, şapte adjuncţi, zece posturi de şef serviciu, patru posturi de şoferi, doispre-zece posturi de femeie de serviciu şi 20 de contracte cu instituţiile statului, pe firmele indicate de dum-neavoastră. Din păcate, solicitările sunt considerate a fi exagerate din cale-afară, aşa că vi se taie din listă un post de femeie de serviciu. Rupeţi protocolul şi refuzaţi să semnaţi în aceste condiţii umilitoare.

raC: ion PoPa

Participaţi la început de săptămână la un stagiu de pregătire pentru campania electorală, organizat de către PSD. Aflaţi cu tristeţe că trebuie să renunţaţi la cos-tumele scumpe, la butoni şi

la ceasuri, cel puţin în cazul incursiunilor ce vor avea loc în sate mai scăpătate, pentru că electoratul nu-i mai poate înghiţi pe politicienii care inspiră bunăstare. Vă faceţi comandă, de pe Internet, de o pereche de cizme de cauciuc marca Versace şi o vestă croşetată din ultima colecţie primăvară-vară a Doinei Levinţa, pentru că blazonul trebuie respectat în orice condiţii

leu: mimi niţă

Treceţi printr-o perioadă plină de incertitudini, aşa că apelaţi la un psiholog, pentru a vă pune ordine în gânduri. Din păcate, plecaţi şi mai debusolat, după ce psihologul vă pune să vorbiţi singur o oră şi reuşiţi performanţa să răguşiţi şi să vă pierdeţi vocea pentru trei zile. Păţania aceas-ta vă pune capac, pentru că nu puteţi să vă susţineţi pledoaria pentru candidatura la Primăria Costeşti, aşa că

trebuie să mai aşteptaţi încă patru ani pentru a vă împlini visul. Sau să candidaţi din partea lui Moş Crăciun.

feCioară: Constantin niColesCu

Zâmbiţi în sinea dum-neavoastră gândindu-vă la faptul că adversarii politici cred că, dacă nu veţi mai conduce Consiliul Judeţean, înseamnă că vă veţi retrage şi de pe frontul politic. Faptul că întâmpinaţi toate loviturile sub centură cu zâmbetul pe buze nu face decât să-i enerveze şi mai tare, mai ales că şi-au cam epuizat aşii din mânecă, iar inima dumneavoastră este mai pregătită ca oricând pentru măcelul alegerilor.

Balanţă: Cristina diCulesCu

Ambiţiile dumneavoastră politice depăşesc cu mult cota de alarmă, dar ideea că

aţi putea candida la Parlament vă dă aripi. Degeaba apropiaţii vă spun că tocaţi banii de pomană, dumneavoastră deja vă visaţi un fel de Elena Udrea, fireşte, varianta îmbunătăţită. Deja vă pregătiţi pentru o şedinţă foto semi-nud, care va avea loc după perioada de post, în speranţa că veţi mai scăpa de şaormele acumulate de la începutul anului şi până în prezent.

sCorPion: BeBe ivan

Obişnuit să staţi mai mult pe Facebook decât în mijlocul oamenilor, aflaţi cu groază că locuitorii din Băbana au pus de o răzmeriță şi că vor să vă pregătească de Paşte, la proţap. Primul imbold este să cumpăraţi de urgenţă un bilet către Ierusalim şi să staţi acolo până după alegerile locale. Vă răzgândiţi în ultima

secundă, după ce realizaţi că la Băile Herculane este mai ieftin.

săgetător: gogu davidesCu

Simţiţi nevoia să vă retrageţi în singurătatea şi liniştea pădurii, după ce jungla politică vă dă mari dureri de cap. Cel puţin, în desimea codrului, nu vă mai interceptează tot felul de fiare pornite la vânătoare de capete pedeliste. După două zile de detaşare, uitaţi până şi faptul că sunteţi prefect.

CaPriCorn: florin frătiCă

Pentru că şeful de partid dă citate din filosofi sau sociologi la conferinţele de presă, cumpăraţi o cărticică de maxime celebre şi le repetaţi, cu voce tare, prin birou. Din păcate, nu se lipesc de dumneavoastră decât maxime precum „In vino veritas” sau „La vinul lăudat să nu te duci cu halba”.

vărsător: mirCea andrei

Pentru că vă este teamă să mai mergeţi la coafor, după incidentul nefericit care a îngrozit mapamondul, decideţi să vă lăsaţi plete şi barbă. Asta face să arătaţi leit cu Conan Barbarul, personajul de desen animat. Descoperiţi că aveţi şi mai mult lipici la electorat cu acest nou look, aşa că daţi ordin ca toţi membrii partidului să-şi lase plete şi barbă. Din nefericire, încep şi primele vociferări din partea avocatului Radu Nistor, care vă reproşează că el nu vrea să renunţe niciodată la modelul cu chelie. Îi puneţi perucă şi tranşaţi rapid problema.

Peşti: florin teCău

Decideţi să mergeţi la cursuri de judo după ce realizaţi că această campanie electorală va fi cea mai dură de până acum. Renunţaţi, însă, de la prima şedinţă, atunci când maestrul vă cere să-i trageţi un picior în stomac. Vă daţi seama că violenţa fizică nu este pentru dumneavoastră, aşa că experimentaţi atacurile folosindu-vă de puterea gândului şi flacăra violet, dedublarea la vot şi călătoriile astrale cu autocarul, de la o secţie de votare la alta.

astrele care vă preziceAcest Horoscop este prevăzut cu şpagă pentru partid

Cosntantin Nicolescu, acest Bruce Willis greu de ucis al Argeşului şi Muscelului

11administrație19 - 25 martie 2012

sterian PriCoPe

Programul prin ca-re s-au construit săli de sport la sa-te a costat, în peri-

oada 1997 – 2010, circa 2,5 miliarde de lei (echivalentul a aproape 600 de milioane de euro), la care se mai adau-gă şi banii cheltuiţi cu aceeaşi destinaţie anul trecut. Dar fi-indcă mediul rural este satu-rat de astfel de locaţii, multe dintre ele inutile, s-a dema-rat un alt program fantezist, prin care se construiesc ba-ze sportive.

Din judeţul Argeş, 51 de primării au depus documen-taţii complete, însă au fost ac-ceptate la finanţare doar 26, restul de 25 – toate aparţi-nând primăriilor din Opoziţie! – f i ind lăsate deoparte.

Însă nici cele acceptate nu au primit tranşe egale de fi-nanţare, ceea ce înseamnă că vor fi mari diferenţe între datele recepţiilor, chiar dacă toate bazele sportive au fost aprobate în baza aceleiaşi legislaţii.

O altă ciudăţenie o repre-zintă faptul că au primit fi-nanţare comune cu popu-laţie în scădere sau îmbă-trânită, în schimb, au fost sărite din schemă localităţi mari sau cu o natalitate mai bună, aşa după cum sunt Ştefăneşti, Schitu Goleşti, B a s c o v , M i h ă e ş t i s a u Topoloveni.

Până în prezent, judeţului Argeş i-au fost alocate circa 2 milioane de euro, repartizate pentru cele 26 de comune, după cum urmează: Tigveni – 452.000 lei; Poiana Lacului - 449.000 lei; Lereşti – 448.000 lei; Nucşoara - 448.000

lei; Hârşeşti – 444.000 lei; Ungheni – 442.000 lei ; Vultureşti - 441.000 lei; Arefu – 441.000 lei; Călineşti- 441.000 lei ; Merişani –

441.000 lei; Valea Danului – 441.000 lei; Rucăr – 439.000 lei; Muşăteşti – 434.000 lei; Vlădeşti - 429.000 lei; Albota – 421.000 lei; Lunca Corbului – 420.000 lei; Boteni – 415.000 lei; Davideşti – 415.000 lei; Săpata – 400.000 lei; Buzoieşti – 200.000 lei; Ciofrângeni – 100.000 lei; Recea – 100.000 lei; Drăganu – 100.000 lei; Stâlpeni – 100.000 lei; Bârla – 50.000 lei; Izvoru – 50.000 lei.

Cum spuneam, topul este dominat de primăriile care au primari PD-L, primari ai opoziţiei trecuţi între timp de partea puterii (cum sunt aceia din Merişani, Valea Danului şi Muşăteşti) sau despre care se spune că se pregătesc să treacă la PDL. De altfel, cei mai puţin bani (sub 400.000 RON) au primit doar comunele conduse de către primari din PSD şi PNL.

sătenii care şi-au ales primari din opoziţie vor avea stadioane mai mici, mai târziu sau delocDoar 26 din 51 au fost câştigătoare. Şi toate din barca Puterii!

Cine n-are primar PDL, să-şi cumpere! Ofertă valabilă numai până la alegeri!

Primăria municipiului Curtea de Argeş a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii

Publice cererea de oferte pentru amenajarea unui parc pe ternul viran de lângă Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu”. Valoarea estimată a lucrărilor este de 1,377,992.00 RON, la care se adaugă TVA (echivalentul a aproape 400.000 de euro), iar durata de realizare va fi de 4 luni din momentul semnării contractului.

Bugetul local va suporta doar o cof inanţa re de 100.000 RON, restul banilor fiind asiguraţi de la Guvern, prin Fondul de Mediu, astfel încât să se atingă norma

europeană, care este de 26 mp pe cap de locuitor. Parcul se va întinde pe o suprafaţă de aproape 10.000 mp, situată între strada Nevers, Administraţia Finanţelor Publice, Centrul de Cultură şi Arte şi benzinărie.

Se au în vedere, printre altele, amenajarea de alei ecologice şi spaţii verzi, plantarea de arbori şi arbuşti ornamentali, amenajarea de locuri de joacă pentru copii, dotarea cu mobilier stradal specific, asigurarea reţelelor de utilităţi necesare, precum şi asigurarea unui iluminat ecologic, pe bază de celule fotovolta ice. . Sterian Pricope

un maidan din Curtea de argeş va fi transformat în parc

federaţia sanite-aş

trebuie să recunoaş-tem că e greu să ai soţul în puşcărie şi să gestionezi o

avere considerabilă, aşa du-pă cum viaţa a obligat-o pe Claudia Petcu, soţia lui Ma-rius Petcu, fostul lider al Sin-dicatului Sanitas. Impozitele, întreţinerea, curăţenia costă enorm atunci când ai groa-ză de case, terenuri, maşini şi alte acareturi cu care fami-lia Petcu a rămas, totuşi, după nefericitul episod penal care a despărţit-o temporar. Este, deci, de înţeles de ce Claudia Petcu, pe lângă salariul anu-al de aproape 100.000 RON pe care dumneaei îl încasea-ză în calitate de secretar ge-neral al Federaţiei Sanitas şi de vicepreşedinte al CNSLR Frăţia, trebuie să-şi comple-teze veniturile, de vreme ce bugetul familiei a rămas fără tradiţionala şpagă. Şi ce altă oportunitate mai bună poa-te fi la ora actuală, decât de-rularea de proiecte europene pentru „dezvoltarea resurse-lor umane”, proiecte care nu

se ştie cât dezvoltă resursele cu pricina, dar sigur dezvoltă nişte conturi particulare.

Claudia Petcu, prin Sindicatul Sanitas, derulează un astfel de proiect, intitulat „Şanse egale şi respect pentru femeia românească”, iar Piteştiul a avut uriaşa onoare de a fi ales drept locul de start al implementării. Nu cunoaştem care sunt acţiunile concrete, dar intuim temele de dezbatere, respectiv „Şanse egale pentru toate femeile din România” - adică proiectul să le ajute pe cursante ca să devină soţii de lideri sindicali, să fie promovate în funcţiile de secretar general şi de vicepreşedinte şi să gestioneze şpăgile aduse de bărbaţii lor şi, respectiv, „Respect pentru femeia românească”, adică să nu mai fie lăsate ele cu atâtea treburi pe cap de către DNA, deci soţii lor să nu mai poată fi arestaţi pentru corupţie.

Ca să nu mai vorbim că la această ultimă temă se poate discuta şi despre însăşi condiţia actuală a lui Marius Petcu, fiindcă se ştie doar că veteranii puşcăriilor au obiceiul de a-i folosi pe noii veniţi în detenţie pe post de dame!

nevasta sindicalistului infractor Petcu toacă nişte bani europeni pe la Piteşti

Marius Petcu a lăsat în libertate o soţie liber-întreprinzătoare

„O altă ciudăţenie o repre zintă faptul că au primit fi nanţare comune cu popu laţie în scădere

sau îmbătrâ nită, în schimb, au fost sări te din schemă localităţi mari sau cu o natalitat e mai bu nă, aşa după cum sunt Şte fă neşt i , S chitu Goleşti, Bascov, Mihăeşti sau Topoloveni.

12 politică 19 - 25 martie 2012

Claudiu diţa

aşadar, vom avea în Argeş, la alegerile locale, două mari forţe. Pe de-o

parte, USL care a reunit, dar nu a şi coagulat complet, PSD, PNL şi PC. Pe de altă parte, avem Alianţa pentru Argeş şi Muscel care este un conglomerat format din PDL, PNG-CD, PNŢCD şi PER, plus niscaiva organizaţii neguvernamentale. Pe lângă acestea vor mai roi Partidul Poporului, PRM, UNPR şi cine ştie ce alte formaţiuni politice vor apărea. A se nota, aşadar, polarizarea forţelor politice: PSD - de stânga - face uniune cu... alianţa de dreapta PNL - PC, iar PDL - de dreapta - guver-nează cu ajutorul UNPR care este de stânga. Este evident, aşadar, că doctrinele nu mai au nicio valoare şi că scopul celor două tabere este unul singur: să ajungă cele dintâi la ciolan şi să şi rămână stăpâne asupra lui.

Dacă USL are ceva notorietate, fiind formată mai demult (nu acelaşi lucru se poate spune şi despre coeziunea uniunii), Alianţa

pentru Argeş şi Muscel - care renunţă la hulita culoare portocalie a unei guvernări care a fost numită şi „Ciomu„ - pare făcută cumva în pripă. Pare atât de eterogenă şi de forţată, încât frizează disperarea. Oare de ce să fie nevoie de o asemenea adunare, ca să nu spun adunătură, în condiţiile în care PDL Argeş se consideră

pe val? De ce să dai locuri pe liste la „n„ partide şi organi-zaţii non-guvernamentale care nu sar de genunchiul broaştei ca scor electoral?

Dacă ar fi să judecăm lucid, vom vedea că PER - Partidul Ecologiştilor - nu există în Argeş, că PNG-CD s-a destructurat şi că se regăseşte în PC, şi că PNŢCD, în ciuda eforturilor

lui Prunaru şi Dinescu, nu reuşeşte să se dezbrace de greaua moştenire a unei guvernări CDR ce i-a fost pusă în cârcă de foşti tovarăşi de drum cu care acum se aliază. Aşadar, tragem concluzia că singurul beneficiu real al celor de la PDL este acela că în alegerile locale va exista în Argeş cam o singură voce, şi nu va risca să fie atacat din mai multe părţi. Calculul este că, astfel, va exista mai multă forţă pentru detrona-rea unui PSD care, trebuie spus în continuare, pare că doarme un somn cam dulce pentru vremurile pe care le traversează.

Orgoliile sunt mari în USL, căci au început şi negocierile pentru funcţii. Acum se va ve-dea adevărata forţă a acestei uniuni care din vorbe a sunat bine până acum. De partea cealaltă, avem o alianţă a dorinţelor mai multor grupuri de a vedea Argeşul „eliberat„ de roşul stângii. Orgolii şi dorinţă, iată ingredientele unor alegeri care se anunţă a fi cele mai animate din ultimii 20 de ani. Dar pun pariu că şi ce va urma după alegeri va fi la fel agitat...

săptămânapolitică

BeBe ivan – Candidatul usl

După ce i-a făcut pe liberali cu ou şi cu oţet, l-a săpunit bine pe Iani Popa şi s-a afişat braţ la braţ cu pedeliştii, primarul din Băbana, Bebe Ivan, a decis: candidează, totuşi, din partea USL. Asta pentru că nu a primit „atenţia” necesară din partea partidului de guvernământ, pentru care contează prea puţin mâna de voturi venită de la Bebiţă.

mru are fani la Piteşti

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu îl are drept fan, la Piteşti, pe însuşi primarul Tudor Pendiuc. Acesta este încântat de modul în care vorbeşte premierul, dar recunoaşte că... nu pricepe nimic din ceea ce comunică: „Domnul MRU este băiat şcolit, vorbeşte frumos, clar, dar nu înţeleg mare lucru din ceea ce spune.”

Uniunea orgoliilor şi Alianţa dorinţelor

Să râdem cu Ştefan Lăzăroiu! E cu 20% mai popular decât Nicolescu!

Gigi Dinescu şi Iulian Prunaru, punctele forte ale Alianţei pentru Argeş şi Muscel, au băgat USL în alertă de gradul zero

Ştefan Lăzăroiu spune lucruri trăsnite

ana Jianu

Candidatul PDL la Camera Depu-taţilor pe zona Curtea de Argeş,

Ştefan Lăzăroiu, a comis-o cu premeditare. N-a mai aşteptat să vină 1 Aprilie, Ziua păcălelilor, atunci când toţi se aşteaptă să li se joace farse, şi a aruncat pe piaţă

o minciună care nu poate decât să mai… destindă atmosfera. Omul susţine, nici mai mult nici mai puţin, că ar avea cu 20% mai multă notorietate decât Constantin Nicolescu, cel care, de aproximativ 40 de ani, este angrenat în viaţa politico-administrativă a judeţului. A nu se înţelege că în judeţul Argeş n-are voie nimeni să fie mai popular decât Nicolescu, că

Văcăroiu, spre exemplu, e la fel de popular. Şi prefectul Gogu Davidescu e foarte popular. Şi subprefectul Ion Cârstoiu. Şi deputatul Andrei Gerea… Şi senatorul PDL Mircea Andrei lucrează cu spor la propriul brand. Dar să vină Lăzăroiu cu astfel de gogoşele, e ca şi cum nea Iulică Prunaru de la PNŢCD s-ar trezi să spună că el e mai tare decât Nicolescu şi că-l face

în lupta pentru Consiliul Judeţean. În ambele cazuri, situaţia este la fel de hilară.

Numai că Lăzăroiu a aruncat bomba (ca să-i pice elefantului trompa) după ce din zona USL, probabil, s-au împrăştiat zvonuri potrivit cărora ar avea probleme cu DNA, i s-ar fi pus sechestru pe casă, calculatoare, acte ş.a.m.d. Dar ca să vii cu o asemenea contra-replică… Aşa ceva…

Ce se întâmplă, doctore?

afla cineva muşcat de un câine comunitar. Nu am fost prezent la conferinţa de presă în care doctorului Creţu i-a fost anunţată candidatura la Primăria Câmpulung. Am aflat, însă, de ezitarea senato-rului Andrei la prezentarea candidatului şi de faptul că la întrebarea-sugestie „nu-i aşa că vă simţiţi bine în această postură?” doctorul Creţu avea figura unui om bătut de soartă.

Deşi poate surprinde, spun că, în ipoteza prezenţei mele la vot pe 10 iunie, s-ar putea să ştampilez numele lui Cristi Creţu. Motive aş avea… Dar, indiferent de rezultatul alegerilor, tot aş fi tentat să îl întreb pe doctor ce nebunie a minţii l-a determinat să accepte candidatura. Motive aş avea…

Ce uşurare! În sfârşit, PD-L Câmpulung are candidat la

Primărie. De fapt, după spu-sele preşedintelui judeţean Mircea Andrei, candidatul este al unei asociaţii denumită „Argeş şi Muscel”. Adică un membru PD-L reprezintă mai mult decât propria formaţiune politică şi aşa mai departe… În cauză este Cristinel Creţu, profesor de educaţie fizică şi sport, demis de Gabriel Bratu de la conducerea Colegiului Naţional „Dinicu Golescu” şi repus în funcţie de noul „general” Dragoş Dinculescu.

Într-o singură zi a revenit la directoratul Colegiului şi a fost desemnat candidat la Primărie. Profesorul-director Cristi Creţu – cineva mi-a atras atenţia, mi-a spus că e şi doctor în nu-ştiu-ce, aşa că îl voi face şi doctor – este o persoană cunoscută şi stimată în Câmpulung Muscel, iar asta o spun fără pic de ironie.

Tocmai de aceea nu cred că demiterea şi repunerea sa din/în funcţia de director au fost premeditate în speranţa că victimizarea i-ar ridica nivelul de notorietate şi simpatie. Dacă ar fi fost aşa, în locul lui s-ar fi putut

Cătălin Ion Butoiu

13politică19 - 25 martie 2012

BerCa a tăiat maşinile de Pe listă

Aflat la Piteşti pentru... (nu se ştie, încă, pentru ce), ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, a declarat că le-a înlocuit consilierilor maşinile de lux şi şoferii. Berca a precizat autoturismele de lux vor fi înlocuite cu maşini din parcul MAI, subliniind că „nu vor fi achiziţionate auto-mobile Logan” pentru a face... economii.

viCele de la BăiCuleşti, Înghesuit la diiCot

La puţin timp după anunţarea candidaturii la primăria Băiculeşti din partea USL, viceprimarul s-a pomenit cu o plângere la DIICOT. Acesta este acuzat că ar fi delapi-dat şi însuşit patrimoniul Cooperaţiei de Consum din localitate. Plângerile de acest gen au ajuns un fel sport naţional în preajma alegerilor locale.

andrei gerea vrea dezBatere PuBliCă

Deputatul Andrei Gerea continuă să prezinte consecinţele semnării Tratatului de guvernanţă fiscală asupra României. Acesta solicită o dezbatere publică, semnalând impactul nefast pe care acordul îl va avea asupra economiei, subliniind că nu ne putem com-para cu Germania sau Franţa în privinţa dezvoltării economice sau a nivelului de trai.

niCăraie ÎnsCrie din nou!

A fost stabilit şi candi-datul USL pentru primăria Mărăcineni: în ciuda man-datului presărat cu multe probleme, primarul în funcţie, Niculae Şerban, zis şi Nicăraie, a primit şansa la încă o tură. Şanse mari ar fi avut patronul Zaris dacă nu ar fi fost faultat cu un dosar, anul trecut. Şansa lui Nicăraie e ca PDL să aibă un candidat lamentabil.

Constantin Nicolescu: „Voi candida la şefia Consiliului Judeţean”

Primarul Frătică mută Piteştiul la Bradu

Din partea lui Pendiuc, piteştenii care au plecat la Bradu pot să stea liniştiţi acolo, că oricum nu îl votau

Greaua moştenire

lucrurile stau fix pe dos: subvenţiile la căldură au fost eliminate, pensionarilor cu peste 740 de lei pe lună li se ia un CAS de 5,5%, se cam liberalizează preţul energiei electrice... Adică se fac promisiuni de viaţă mai bună, dar în acelaşi timp se iau cu amândouă mâinile bani din buzunarele tuturor. Tactica este simplă: promiţi orice, apoi vezi tu ce poţi face. Dacă ai de unde da ce ai promis, dacă poţi susţine pe termen lung o majorare de salarii, dacă, dacă. Cei mai mulţi dintre politicieni promit şi apoi nu mai au nici bunul simţ să îşi ceară scuze că nu pot face ce au promis. Dar o grea moştenire sunt chiar ei, politicienii de paie pe care îi avem de 22 de ani. Până nu vom scăpa de această grea moştenire (a se citi până nu vom împrospăta clasa politică şi nu o vom aşeza în limitele normalului), tare mi-e teamă că nu avem şanse să ieşim din mocirla în care am fost târâţi.

datul din gură este sport naţional. Toţi românii par că se pricep la toate, de

la şurubărit până la fotbal, de la filosofie până la globalism. Iar la promisiuni - mai ales deşarte - nu ne întrece nimeni! Am asistat recent la o adevărată întrecere de promisiuni şi, în cele din urmă, a învins raţionalul. Este vorba de promisiuni şi propuneri legate de oferirea unor gratuităţi pentru pensionari pe mijloacele de transport în comun din Piteşti.

În condiţiile în care condu-cerea Primăriei a promovat un proiect de hotărâre pentru oferirea unor facilităţi, inclusiv gratuităţi, dar bine argumen-tate şi grupate pe categorii de vârstă şi venit, consilierii PDL au plusat, solicitând să se dea liber la circulat cu autobuzul cam pentru toţi cei peste 30.000 de pensionari din Piteşti. Existând însă precedentul Alba Iulia, când tocmai pentru un astfel de gest conducerea Primăriei a ajuns să dea cu subsemnatul pe la DNA, era firesc ca şi conducerea Primăriei Piteşti să îşi ia măsuri de siguranţă. În cele din urmă, gratuităţile propuse de Primăria Piteşti au „învins„.

În acelaşi registru se înscriu şi promisiunile Puterii privind reducerea CAS şi majorarea salariilor bugetarilor. Din gură, e uşor să spui aşa ceva. Faptic,

Claudiu DIŢA

Preşedintele PSD Argeş, Constantin Nicolescu, susţine că aproximativ

100 de piteşteni ar fi primit mutaţie la Bradu. Afirmaţia sa este întărită de către primarul Tudor Pendiuc, care susţine că mulţi dintre „flotanţi” ar locui (coinci-denţă!) la aceeaşi adresă: Strada Veneţia, numărul 14.

„Săracii oameni, ar putea să intre într-o poveste foarte complicată. Legea pedepseşte treaba asta cu închisoare între 3 şi 5 ani dacă se dovedeşte că mutaţia este fictivă. Şi vor păţi şi mai rău dacă vor încerca să voteze de două ori” a declarat Constantin Nicolescu. Făcând pe naivul, Pendiuc a adăugat: „Nu ştiu cum se

face că de pe Dobrogeanu Gherea, unde este apă, canal, lumină şi asfalt, pleacă nişte familii tocmai la Geamăna, pe StradaVeneţia numărul 14, unde n-au mai de niciunele. La fel, de pe Eroilor, unde există tot confortul, alte familii se mută la aceeaşi adresă! O fi mai bine acolo?...” Revenind la lucruri serioase, Nicolescu susţine că operaţiunea,

extinsă la nivel naţional, ar putea aduce lejer un 3% celor care au pus la cale marea migraţie: „Fiecare vot contează dacă ne gândim la cum am pierdut alegerile cu domnul Geoană. Dacă luam doar două voturi pe secţia de vot, nu am fi pierdut alegerile. Doar două! Or, băieţii, fiind cu toate instrumentele în mână, şi electronice, şi de constrângere, şi de amenin-ţare, folosesc întreg arsenalul nedemocratic. Contează foarte mult siguranţa unui procent, două sau trei. A le avea asigurate pe această cale înseamnă a putea provoca o surpriză la final.”

iulia CoJoCaru

la finele săptămânii trecute, Curtea de Apel Târgu Mureş ar fi trebuit

să se pronunţe în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu. Acesta din urmă a atacat decizia ANI prin care a fost declarat incompatibil cu funcţia deţinută. Magistraţii, însă, au amânat pronunţarea cu încă o săptămână. Dacă îi va fi nefavorabilă, liderul PSD Argeş susţine că va face recurs, ceea ce înseamnă că

până la o sentinţă definitivă şi irevocabilă va mai curge multă apă pe Argeş. Asta îl face pe Nicolescu să spună că, dacă va fi sănătos, atunci va candida cu siguranţă la şefia Consiliului Judeţean. Dacă justiţia se va pronunţa, însă, surprinzător de rapid (ceea ce nu este exclus), atunci ia în calcul şi varianta unei candidaturi la Senat, în ipoteza în care i se va interzice dreptul de a ocupa funcţii administrative, precum cea de consilier judeţean, spre exemplu.

„Mandatul îl termin, nu vă faceţi griji de ce decizie va lua ANI. Oricum, nu începe viaţa cu mine şi nu se termină cu

mine, nu sunt eu cuiul lui Pepelea în viaţa judeţului Argeş şi a ţării. Am văzut o emisiune făcută special de băieţi, care erau preocupaţi de procesele mele, dar ştiau dinainte care va fi şi când va fi dat verdictul. Eu încerc să-mi dovedesc nevinovăţia, bazat pe ceea ce legea îmi va permite. Am încă încredere şi speranţă în justiţie. Ştiu că am respectat legea, că nu m-am îmbogăţit din ceea ce se spune acolo. Primarii vin pe la mine, mă întreabă dacă mă leagă. S-a dat şi zvonul că pe 9 martie ar fi trebuit să fiu arestat. Decizia, dacă va fi nefavorabilă, nu afectează

funcţia de preşedinte de par-tid, pot fi consilier judeţean, pot fi parlamentar dacă se va spune că nu voi mai putea ocupa o funcţie administrati-vă. În mod normal, dreptul de a candida nu îţi poate fi luat decât dacă săvârşeşti vreo crimă sau ceva extrem de grav. Oricum, iau în calcul şi un posibil recurs, iar până la o decizie definitivă şi irevoca-bilă, pot candida la Consiliul Judeţean, ceea ce voi face.” a declarat Constantin Nicolescu, adăugând că nu se retrage din viaţa politică şi administrativă a judeţului, indiferent de rolul pe care îl va mai juca.

14 publicitate 19 - 25 martie 2012

15actualitate19 - 25 martie 2012

fără infrastructură şi fără o strategie bine pusă la punct şi care să aibă continuitate,

turismul românesc continuă să se afle în epoca de piatră, putând fi admirat, ca să ur-măm îndemnul preşedintelui Traian Băsescu, din elicopter. Ca şi potenţial turistic, Argeşul poate fi considerat un judeţ binecuvântat. Mai mult, este unul dintre puţinele judeţe care beneficiază de un mas-terplan de dezvoltare turistică, realizat de către Consiliul Judeţean Argeş, în colaborare cu specialişti francezi din regiunile Rhone Alpes şi Savoia. În ceea ce priveşte disponibilităţile financiare de care beneficiază administraţia judeţeană, în ultimii ani s-a investit masiv în infrastructură, preşedintele Constantin Nicolescu declarând dezvolta-rea turismului argeşean drept prioritatea numărul unu. Din păcate, actuala Putere nu a fost la fel de receptivă, argumente de ordin politic făcând ca pârtiile de schi amplasate în zone.... fără zăpadă şi... cârnaţii de Pleşcoi să fie mult mai interesante. Chiar şi aşa, Argeşul începe să devină din ce în ce mai ofertant pentru turişti, Consiliul Judeţean Argeş făcând paşi mici (direct proporţionali cu bugetul de care beneficiază), dar siguri, spre o inevitabilă dezvoltare. Celor care nu ştiu prea multe despre obiectivele care merită vizitate, le propunem un tur al judeţului, iar prima destinaţie este un loc încărcat de istorie – municipiul Câmpulung.

CâmPulungul, un oraş Întemeiat de Cavalerii teutoni

Documentar, oraşul este atestat din anul 1300. A fost întemeiat de cavalerii teutoni în prima jumătate a secolului al XIII-lea, fiind capitala Ţării Româneşti în urma victoriei de la Posada a voievodului Basarab I asupra regelui Carol Robert d’Anjou (1330). După moartea lui Basarab Vodă, în 1352 scaunul domnesc a fost preluat de fiul acestuia, Nicolae Alexandru Basarab. Lespedea de piatră aşezată pe mormântul său, aflat la Mânăstirea Negru Vodă, este cea mai veche de acest fel din România şi constituie unul din principalele documente care atestă calitatea de reşedinţă domnească a Câmpulungului. În 1364, urmează la tron fiul său, Vladislav, numit şi Vlaicu Vodă. În timpul domniei lui Vladislav, scaunul domnesc s-a mutat la Curtea de Argeş. Voievodul Matei Basarab (1632 – 1654) a restaurat, în 1636, Mânăstirea Negru Vodă şi a înfiinţat aici cea de-a doua tipografie din Ţara Româneas-că, unde a fost tipărită în 1642 prima carte în limba română. În 1669, boierul Radu Năsturel a înfiinţat prima şcoală cu predare în limba română. În Câmpulung a fost scris primul document în limba română, păstrat până în zilele noastre. În 1861 se înfiinţează prima şcoală de fete, iar în 1864, spitalul judeţean; la 1 iulie 1887 s-a deschis calea ferată Câmpulung – Goleşti; în 1894

s-a înfiinţat gimnaziul Dinicu Golescu; între 1904 şi 1907 se construieşte clădirea primăriei. În municipiul Câmpulung Muscel există 142 monumen-te istorice aflate în patrimoniul cultural naţional şi o rezervaţie de arhitectură care protejează vechile clădiri ale oraşului.

mânăstirea negru vodă, mit şi legendă

l Mânăstirea Negru Vodă a fost ctitorită în secolul al XIV-lea, reprezentând cel mai important ansamblu monastic din zona Muscelului. Legendă şi mit, dar şi realitate istorică, Negru Vodă este considerat primul ctitor al mânăstirii. Aici se află mormântul voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul marelui domnitor Basarab Voievod.

l Casa Domnească este construită pe vechile temelii ale Palatului Domnesc (secolul XIV). A fost nucleul în jurul căruia s-au adăugat pe parcurs toate celelalte construcţii ce vor forma Sfânta Mânăstire. În componenţa complexului monahal intră şi Biserica mică (bolniţa), construită în primul sfert al veacului al XVIII-lea, Casele egumeneşti (secolul al XVIII-lea), anexa Casei domneşti şi chiliile, adăugate la începutul secolului al XIX-lea.

l Ansamblul Bisericii catolice „Sfântul Iacob” Bărăţia cuprinde biserica, ridicată din piatră în secolul al XIII-lea, particularizată de vestitul turn-clopotniţă şi

casa parohială. În interior, lângă altar, se află piatra de mormânt a comitelui Laurenţiu de Longo Campo, care datează din anul 1300 şi atestă faptul că oraşul exista încă din acel secol.

l Biserica Şubeşti, care şi-a luat numele de la breasla şubarilor, este una dintre cele mai frumoase din oraş. A fost construită între anii 1551-1552 şi reconstruită din temelie în anul 1770. Biserica Domnească, construită în anul 1567 de către Doamna Chiajna, soţia voievodului Ţării Româneşti, Mircea Ciobanul. A fost rezidită în anul 1721 şi, ultima dată, între anii 1870-1889. Se remarcă prin pictură şi tâmpla din lemn.

l Crucea Jurământului, situată la intrarea în muni-cipiul Câmpulung, a fost ridicată la 25 decembrie 1674 şi reglementa privilegiile de autonomie ale oraşului. În faţa ei, fiecare conducător al oraşului (numit judeţ) jura că va lupta pentru apărarea drepturilor orăşenilor. Monumentul este unic în ţară, fiind un adevărat document care păstrează tradiţiile oraşului.

muzeul muniCiPal de istorie şi artă asCunde desCoPeriri daCiCe

l La Muzeul Municipal de Istorie şi Artă pot fi găsite exponate autentice, des-coperite în aşezarea dacică

de la Cetăţeni şi la castrul roman Jidava, steagul judeţului Muscel din secolul al XIX-lea, obiecte care au aparţinut unor personalităţi locale. Secţia de artă plastică cuprinde picturi, sculpturi şi desene, semnate de Theodor Pallady, Corneliu Baba, Henri Catargi, Constantin Baraschi, Oscar Han, Andrei Jiquidi, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nicolae Grant şi alţi artişti locali. Muzeul de etnografie şi artă populară este amplasat într-o clădire construită în anul 1735, în stil muscelean.

l Vila Grant, monument de arhitectură românească tradiţională, ridicat în anul 1897, fostă locuinţă a pictorului Nicolae Grant.

l Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” este amplasată într-o clădire construită în anul 1907, în tradiţionalul stil românesc. În faţa clădirii se găseşte monumentul dedicat lui Negru Vodă, sculptat în anul 1910 de câmpulungea-nul Dimitrie Mirea.

l Primăria oraşului Câmpulung, lucrare monumentală în stil muscelean, se află în clădirea fostei prefecturi a vechiului judeţ Muscel. A fost construită în anul 1934, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet.

l Colegiul Liceal „Dinicu Golescu” este amplasat într-o clădire ridicată în

perioada 1925-1937. Printre cei care au studiat la acest colegiu se numără drama-turgul Tudor Muşatescu, poetul Ion Barbu (Dan Barbilian) şi academicianul Dan Simionescu.

l Colegiul Pedagogic „Carol I” este una dintre cele mai vechi şi prestigioase şcoli de acest fel din ţară. Clădirea a fost construită sub conducerea italianului Giovani Batista Dreina.

grădina „merCi” şi Bulevardul „Pardon”, Branduri ale muniCiPiului

l Grădina publică „Merci” are alei străjuite de castani şi de busturile unor perso-nalităţi ale vieţii culturale muscelene: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Ion Barbu, Tudor Muşatescu, George Oprescu.

l Parcul „Ştefănescu” adună, alături de speciile forestiere locale, şi plante exotice din zona Asiei.

l Bulevardul „Pardon” este o veche arteră stradală a Câmpulungului, sistematizată la sfârşitul secolului trecut. Străbate centrul oraşului, fiind spaţiul de promenadă preferat de localnici. Multe din clădi-rile amplasate de-a lungul acestuia datează din secolul al XIX-lea şi sunt incluse în patrimoniul cultural naţional.

Câmpulungul, un oraş cu parfum medieval

Câmpulungul este locul în care a fost scris primul document în limba română

DESCOPEră ArGEŞUL împreună cu

16 actualitate 19 - 25 martie 2012

Weekendul acesta, viitoa-rele mirese şi viitorii miri

şi-au pus la punct detaliile pentru nunta perfectă, la Euromall Piteşti. Încă de vineri, cele mai bune firme specializate în produse şi servicii de gen au fost prezente în incinta centrului comercial, la ediţia 2012 a Târgului de Nunţi. Evenimentul devenit tradiţie pentru Euromall s-a întins pe perioada a trei zile, până duminică 18 martie expozanţii fiind la dispoziţia celor care au vrut să facă din ziua căsătoriei o amintire de neuitat.

Rafinamentul şi bunul gust au fost reprezentate aici de cele mai cunoscute case de modă din Piteşti, de unde viitoarele mirese şi-au putut alege sau comanda rochia

mult visată. Pe lângă zecile de modele de rochii de mireasă sau ţinute de seară, tinerele au putut încerca diverse coafuri, realizate de hair-stiliştii prezenţi în incinta Euromall şi au putut testa cele mai noi tendinţe în materie de make-up, în cadrul unor şedinţe oferite gratuit de profesionişti de marcă. Participanţii la eveniment au venit cu oferte dintre cele mai tentante. Rochiile de mireasă au avut preţuri variate, pentru toate buzunarele, în standurile expozanţilor putând găsi cu uşurinţă modele superbe la preţuri sub 1000 de lei, dar şi creaţii preţioase care ajung şi la 10.000 lei. Mai mult decât atât, au existat şi furnizori care au acceptat inclusiv plata în rate, ultima rată putând fi plătită după nuntă.

Nici mirii nu au fost neglijaţi de acest eveniment,

aceştia putându-şi achizi-ţiona costume la 550 sau 750 lei. Tinerii însurăţei şi-au găsit aici şi invitaţii, ale căror preţuri variază între 1 leu şi 7 lei, mărturii din cele peste 300 de modele, şi aranjamentele florale sau aranjamente cu şiraguri sau pomişori cu cristale. O fotografie pentru

veşnicie şi un moment unic imortalizat pentru întreaga viaţă – au promis specialiştii în servicii foto şi video prezenţi de asemenea cu oferte la Târgul de Nunţi de Euromall.

Printre expozanţi sau nu-mărat şi câteva restaurante din Piteşti, care au venit cu oferte dintre cele mai variate, pe

lângă aranjamentele de care dispun punând la dispoziţia mirilor diverse alte servicii, printre care celebra fântână de ciocolată. Ca la orice

eveniment marca Euromall, nu a lipsit distracţia, reprezentanţii centrului comercial oferind clienţilor un concert cu Lavinia.

ana Jianu

Încurajaţi de promisiu-nea unor prime în caz de victorie, fotbaliştii de la FC Argeş s-au

ambiţionat şi au câştigat

pe teren propriu meciul cu FCM Baia Mare, echipă pe care au învins-o la scorul de 2-1. Prima a fost oferită de către senatorul PDL Mircea Andrei, care a promis o recompensă mai consistentă pentru victoriile în deplasare. Liderul PDL

şi-a amintit de perioada în care a jucat, pentru un an, fotbal la FC Argeş - în 1978 –, declarând că perioada aceea este una inegalabilă pentru el. Senatorul a avut o discuţie în timpul meciului şi cu Gica Dobrin, alături de care a urmărit meciul şi

victoria piteştenilor. Alături de liderul PDL s-a mai aflat şi candidatul la Primăria Piteşti, Daniel Dragomir, care le-a purtat noroc alb-violeţilor, etalându-şi la gât, pe tot parcursul meciului, un fular de suporter al echipei FC Argeş.

nuntă în rate, la euromall Piteşti

daniel dragomir a purtat noroc echipei fC argeş

Criza i-a determinat pe comercianţi să recurgă la compromisuri pentru a nu rămâne cu produsele pe stoc

Daniel Dragomir şi-a făcut lansarea pentru Primăria Piteşti şi în lumea fotbalului