Anulu IV. Aradu. 1880. Nr. 3 5 .

BISERICA SI SCOLA. a r ò la. Tp,3.s#;|eic,éfàc'a, scolastica, literaxia si economica.

Ese o data in septemana ; Duminec'a.

P r e f i t t i l i a h « i i a m e n l i i l i > i :

Pentru À-ustró-Ungari'a pe ana . . 5 fl.—cr. ,, „ • „ ,, „ juin, ami 2 50 „ Pentru ltomani'a si strainetats pe ami 7 ,, — „

„ -, -, „ j - a. 3 ., 50 .,

1*I-<>IÌIIIII inteei'timiiloru :

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fi., pana la 200 cuvinte

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondintiele sè se adreseze Redactiunei delà „BISERICA 91 SCOL'A" in Aradu, la instittitulu pedagagieu-teologicuy era banii la secretariatulu consistoriului romanii ortodoxu

din Aradù. ; '

• Nr. 2123. .

-Prea onoratiloru părinţi pro topresbi te r i si in­spec tor i şcolar i , onoratiloru preoţi si invetia-

tori din eparchi 'a Aradului.

Apropiinduse 1-a Sepţembre, diu'a in care au a se incepe prelegerile in toţe scolele nostre confesshmali din eparchia, nu potemu intrelasâ nici ocasiunea acesta, se nu tragemu atenţiunea prea onoratiloru protopresbiteri, inspectori şco­lari, si a onoratiloru preoţi si invetiatori, la in seninătatea ce mare, ce o are scol'a facia de biseric'a si poporulu nostru.

Desi nu credem» se fie cineva intre noi, carele n'ar cnnosce din destulu acea însemnătate mare, si n'ar observa cu durere de anima relele ae intimpina o mare parte a poporului nostru din lips'a de invetiatura, si de si nu credeam se fie cineva intre noi, carele îr'ar dori din totn sufle-tulu se vedia pre poporulu nostru din di in di totu mai luminatu, si in urma luminării sale, totn in conditiuni mai bune: totuşi trebue se in-tonamu si de astadata, câ celu ce voiesce a vede impiinindu-i-se aseminea dorintie, adecă, eelu ce voesee a vede pre poporulu nostru in conditiuni totu, mai bune trebue se-î inlesnesea si medilo-cele catra o stare mai buna, intre cari medi-loce scol'a euprinde loculu primu.

Purcediendu dîn aseminea convingeri este detorinti'a nostra cea mai sânta, se lucramu si se facemu totdeun'a dar mai vertosu la începerea prelegeriloru, câ poporulu nostru se prieepa si se cunosca cât mai bine folosele seolei seu ale invetiamentului, si eunoseendnîe se îmbratisieze invetiatur'a tînerimei sale cu tota bttnavoînti'a.

Preotulu si invetiatoriulu, care Vâ luera cu zelu si succesu in direcţiunea acést'a, este ade-veratu pastoriu, respective invetiatoriu si bine-voitoriu alu poporului seu, ér celu ce ar intre-lasâ aseminea lucrare, nu merita numele de pas­toriu si invetiatoriu.

Deci avendu in vedere ca se apropie tim-pnlu începerii prelegeriloru, provocam si slâfuimu pre toti prea onoraţii părinţi protopresbiteri si inspectori de scole, pre toti onoraţii preoţi si invetiatori ai nostri, câ luandu in -considerare lips'a ce o are poporulu, ér mai alesu tinerimea nostra de invetiatura, avendu in vedere ca dela invetiatura si cultura este conditionâtu viitoriulu poporului, si prin poporu viitoriulu bisericei nos­tre, si aln tuturora servitorîloru bisericesci de susu pana josu, se staruésca a capacita poporulu despre folósele cele mari ale invetiaturei, si se-Iu îndemne a-si trimite pruncii Ia scóla, din iubire càtra scóla si invetiatura ér nu din temere de pedépsa.

Totu aseminea provocami! pre prea onoraţii protopresbiteri si inspectori şcolari, pre onoraţii preoţi si invetiatori, câ începerile prelegeriloru se Ie faca cu solemnitatea îndatinata, urmandu intru tote pastoralei nostre dela 14 aug. 1877. Nr. 1852. Prea.

Dupa cari cu bineeuventare archierésca am remasu

Aradu in 17 Augustu _1880. Alu vostru tuturoru

de binevoitorul :

Ioanu Metiauu. m. p.. Episcopulu Aradului

in

însemnăta tea paganismului in i s tor i ' a revela-tiunei.

Tendinti'a criticei destructive moderşe, nu este puru istorica, ci dogmatica. Tractareavvieţii mantuitoriuluî îîostru I. Chrîstosu iiieanu urmâre-sce interese istorice ori essegetice subordinate, ci scruteza bas'a religiunei creştine din puuetu de vedere istoricu, parte pentru snstienerea asiedia-minteloru bisericesci, parte pentru delaturarea acelora. Cuprinsulu problemelorn este deci de natură istorica, inse scopulu tractarei loru e dogmaticii. însuşi D. F. Strauss ne descopere tendintiele sale cu o sinceritate ce-i servesce spre onore: „Scopulu nostru — dice Strauss — nu este, a mediloci o istoria trecuta, ci din contra a fi intru ajutoiiulu spiritului omenescu la eliberarea lui de sub jugulu credintiei deprima-toriu, si câ cehi mai corespundietoriu medilocu pentru realisarea acestui scopu consideri! eu pre lengâ filosofia, scrutarea istorica. r)

Astfeliu problema vieţii mântuitori ului I. Christ3su in stadiulu de astadi e numai lupt'a ihtrecredintia si necredintia, intre teismu si pan-teismu.

Mant. Christosu a fostu iudeu si a lucraţii intre iudei. Cunoscinti'a iudaismului este deci de cei mai mare însemnătate pentru resolvirea pro-blemeloru mari teologice de astadi. Cu privire la acest'a ierasi sincerulu Strauss ne marturi-sesce 2) câ: originea creştinismului firesce nu s*e pote din destulu esplicâ, inse se scie pre pu-tienu de pe acelu tempu. Câ Dr. Strauss intra-deveru n'a cunoscuţii iudaismulu ne asigureza, nu cutare teologu dora preocupatu ci tocmai unu sciiitoriu iudeu naintea căruia si Christosulu lui Strauss apare pre idealu, anume Geiger opi-neza, câ: Strauss si Renan n'ar fi cunosctu de felin iudaismulu depe tempulu mântuitoriului Chris­tosu. 3) Inse durere câ neci Geiger n'a cun6s-cutu radicalu iudaismulu de atunci, deca sustiene câ: M. Christosu a fostu numai unu simplu fa­riseu cu direcţiune galileana si câ nu a produsu neci o idea noua etc. 4) Estmodu se esprima si altu scriitoriu iudeu anume Giâtz 5) dinpreuna cu cea mai mare parte a • scriitoriloru iudaici.

Alta direcţiune estrema sustiene, câ in doc-trin'a primitiva crestinesca nu esista neci o basa iudaica. F. Ch. de -Baur 6) dice, câ creştinismulu e finirea directiunei create de Socrate, astfeliu, incatu desvoltarea filosofiei eline are o insemna-

1) Das Leben Jesu für das Deutsche Volk bearbeitet Leip­zig 1864. Pag. XIV.

2) 1. c. pag. 165. s )Das Judenthum und seine Geschichte, Breslau 1864. pag. 159. *) 1. c. pag. III. 153. 5) Geschichte der Juden, Leipzig 1863, 2 Auft. 3 Bd. 8 ) Christenthum uad christliche Kirche der drei ersten Jahr­

hunderte 2 Ausg. 1860. pag. 11.

tate medilocitorie. Unii sustienu, câ Crestiiiismulu sau desyoltatu din Essenismu, anume din împre­unarea iudaismului cu fiosofiia elina. Ba unii nu admitu neci o desvoltare filosofica — din filoso-fi'a pagana, — ci afirma, câ m. Christosu nu nu­mai doctrin'a ci si singuratecele espresiuni le-a împrumutaţii dela filosofii elini. 7)

In acestu torentu de idei este necessaru mai nainte de tote a lamuri raportulu dintre tes­tamentul u vechiu si nou.

Incatu privesce raportulu dintre testamen-tnlu nou si vechiu Augusfinu 'Iu caracteriseza cât se pote de pregnanţii prin cuvintele: in Ve-teri Testamento Novum latet, in Novo vetus patet. 8)

Altcum si însuşi scriitorii testamentului nou arata uecurmatu cum se inplinescu profeciile si prototipurile testamentului vechiu in cele scrise de densii. Legatur'a dintre testamentulu nou si vechiu este atât de stricta, incatu intielegerea celui dintaiu este condiţionata de celu din urma.

Si totuşi in bntulu acestei legaturi evidente dintre prototipu si implinire, eresi'a, carea ame-nintiâ crestiiiismulu numai de câtu la inceputu, s'a incercatn a demustrâ de antitetice părţile con­diţionate reciprocu. Geniafulu gnosticu Marcion desvolta ide'a acesta in opulu seu „antitheseis" si-si infiintieza numai decât unu sistemu propriu. Inse de si strict'a legătura dintre testamentulu vechiu si nou e nedisputavera, si ide'a aiititesei se pare curiosa, totuşi este usioru esplicabila.

Câci legatur'a nu eschide diferinti'a dintre ambele testamente. Si intr'adeveru la o aseme-nare este dubiosu, ore prevaleza caracterulu omo­genităţii carele se estinde «a unu fi.ru rosiu preste intrega ss. scriptura, incependu dela genesa pana la apocalipsa, seu diferitulu spiritu, ce caracte­riseza de o parte testamentulu vechiu er de alta parte testamentulu nou. Unele pasage din evau-gelii ne revoca in memoria descrierea vieţii pa-triarchilorn din genesa. Multe in deosebi din apo­calipsa ar pute fi calificate intre cărţile profe­tice din testamentulu vechiu, er de alta parte unele cârti didactice din testamentulu vechiu sar nimeri de minune intre scripturile testamentului nou. — Si totuşi esiste unu muru intre testamen­tulu vechiu si nou, unu ce, ce se pote mai multu simţi decatu descrie.

Acest'a diferintia s'ar pute asemenâ in unele privintie cu desvoltarea bisericei creştine. Câci d ca vom asemenâ primele comunităţi creştine precum le aflamu descrise in evangelii, faptele apostoliloru si in epistolele apostolice, cu bise-ric'a de astadi; de siguru vom afla mari diferin-

') Meredith The prophet of Nazareth etc. London 1864. 8 ) Ouaest. in Esxod. 7a.

tie. Bas'a esenţiala si aci este comuna si totuşi in lucruri parţiale sau intemplatu unele stră­mutări.

Ce este forte naturalii, câci in decursulu seciiloru sau ivitu probleme despre cari primi creştini neci idea nu aveu ; sistemulu adeveruri-loru cuprinse numai in germine in ss. scriptura sau organisatu si inbogatitu prin o desvoltare continua. Liturgi'a, disciplin'a si cestiunile de dreptu erau la incepntu simple si numai in ger­mine facia de mareti'a desvoltare ulteriora. — La asemenarea primeloru comunităţi creştine cu biseiic'a de astadi deci ni sar presentâ in unele priviutie o asemine lacuna ca si la asemenarea testamentului vechiu cu celu nou deca nam fi in positi'a de a'urmări din pasu in pasu tote fa­scie acelei desvoltari, anume prin studiulu isto­riei bisericesci.

La testamentulu vechiu si nou inse nu esista o transitiune atatu de evidenta. Câci acest'a nu sa desvoltatu din celaîaltu ca o planta din se­minţia; si neci s'ar fi potutu desvoltâ cândva, se fi esistatu asiediemeutulu vechiu pana in eternitate. O fapta, carea nu s'a desvoltatu successivu ci s'au efeptuitu intr'unu momentu prin vointia di­vina, a -demarcatu lini'a dintre testamentulu ve­chiu si nou, dandui acestuia unu caracteru pro­priu, diferitu de cehi alu testamentului vechiu. Acestu faptu este întruparea fiiului lui Ddieu. Acest'a formeza diferinti'a fundamentala dintre ambele asiedieminte intru ajungerea scopului su­premii, diferinti'a intre împlinirea legii in spe-ranti'a venirei lui Messia, si intre eredinti'a ne-clatita in doctrin'a si person'a fiului lui Ddieu.

Aici nu pote subversâ o transitiune suece-ssiva, o medilocire. Incâtu privesce inse doctrin'a, in natur'a ei zace, fie aceia de ori ce cuprinsu, câ se desvoltâ organicii. Desvoltarea acest'a na­turala nu e delaturata neci din istori'a revela-tiunei. Precum in genere dispositiile supranaturali sunt formate dupa analogi'a puteriloru si organis-meloru celoru naturali, astfeliu au binevoiţii Ddieu si revelatiunile sale a le împărtăşi omeniloru, successivu, prinrr'o desvoltare organica. Estmodu adeverurile revelate devină totu inai chîare mai precise si in cuprinsu mai bogate.

Seu dora cu incheiarea testamentului vechiu se se fi intreruptu acest'a desvoltare organica spre a face locu -altora adeveruri ne mai pome­nite? Se nu fi continuaţii fiinlu lui Ddieu innal-tiarea -edificiului testamentului vechiu, ci dora se fi claditu unu edificiu nou, folosindu numai pu-tiene petri din celu vechiu?

Neci decatu, noi vom afla o catena intre revelatiunea pregatitorie dcpe tempuln profetiloru -— in intielesulu mai largu, — si intre împlinirea acelor'a in testamentulu nou. Si acest'a medilo­

cire cade pe tempuîu incorporării poporului is-railtenu in imperiulu elinu-orientalu.

In periodulu acest'a in ca nu le lipseu iu-deiloru c'arti religiose,-teologice, filosofice si pro­fane. O parte din acest'a literatura a fostu multu pretiuita de catra naţiunea intrega si de catra palestinensi aprope insirate intre cărţile cele sânte, er iudeii elenisati din Egipetu si înstrăi­naţi de iudaismulu classicu, le acceprara tocmai fora siovaire" intre cărţile cele sânte. Si aceste sunt cărţile nostre deutero-canonice, numite de protestanţi apocrife.

Fora aceste cârti ar fi o lacuna in organis-mulu revelatiunei. Aceste suntu copci'a prin care se împreuna ambele testamente.

(Va urma.)

C u v e n t a r e pentru dumineca a X I I - a dupa Rosalie.

„Mai usioru este funei coră­biei se intre prin urechile acului, decatu bogatului se intre intru im-perati'a lui Ddieu" (Mat. XIX. 24.) «

Ce j u d e c a t a in f r i cos îa ta ! Ce cuvinte infioratorie ! Boga t i ' a se s tee i n t r e omu si vec in ic ' a sa fericire ! D a r a a t u n c i ore I u b . A . cine se pote m â n t u i ? A u dora este c ineva p re lume carele se nu cau te ago-n i s a l a ? Au nu sun t aver i le de l ips i spre sus t i ene rea n o s t r a ? A u pote c ineva se-si u r a scă t r u p u l u s e u ? Apo i l asa in im'a si semtiu lu si m i n t e a p re cineva se veda p re a i sei in l ipse, in seracia , in n e v o i ? A u nu ensusi Apos to lu lu a r g u m e n t e z a câ „celu ce nu porta grija de ai sei si mai vertosu de ai casei sale, a cadiutu din credintia si este mai reu decatu celu necredincioşii" (1 . T imot . V. 8) Si cu to t e aces te avuti 'a . se s tee i n t r e omu si fer icirea sa e t e r n a ? A u nu se vede din aces te , câ este con t rad ice re ev iden ta i n t r e s c r i p t u r i ?

N u Iub i t i l o ru ! Doiunediesci le sc r ip tu r i nu s u n t in con t rad ice re , ci din con t r a surit in cea mai dep l ina a r m o n i a si consonant ia .

B o g a t u l u din evangel ia , ca re se îmbracă in por-fira si iu visonu si-si pe t r ece in t o t e di lele l umiua tu , n ' a facutu mila cu L a z a r u , care le zace l a usiele lu i p l inu de bube. flamendu si l ipsi tu. C e l a î a l t u b o g a t u

! din evangel ia , c ă r u i a i rodise t i e r i n â c u g e t a n u m a i | l a desfă tăr i le si duIcet iele v ie ţ i i . E i amendoi a a fostu ' osândi ţ i . Boga t i ' a lo ru reu i n t r e b u i n t i a t a a s t ă t u | i n t r e deusi i si mân tu i r ea loru. Mai mare le vames i lo ru i Zache ia , inse î m p a r t e i n t r e seraci j u m e t a t e din a v e r e a i sa, r esp la tesce i m p a t r a t u ned rep t a t i r i l e ce li-a facutu | si se mantuesce . A v e r e a lui a fostu deci mij loculn , p r in care le s'a m â n t u i t a . D in t o t e aces te vedemu

insa câ nu b o g ă ţ i a in sine s t a i n t r e omu si m â n t u ­i r e a lui , ci i n t r e b u i n t i a r e a r e a a bogăţ ie i .

Cum se i n t r e b u i n t i e z a inse r eu a v u ţ i i l e ? I n doue ch ipur i mai v e r t o s u : 1. p r in res ip i re , 2. p r in s c u m p e t a t e seu ava r i t i a .

I

Amendoue aces te peca te u r i t e p u r c e d u din unulu. si ace laş i i s v o m din egoismu, se d e s p a r t ă in a p a r i n -t ie le lo ru une le de a l t e le , p e n t r u ca m a i tardiu, sei sfersiesca în m a r e a egoismului si a osândei , i n iadku..

„iStese dile se lucrezi si se faci intru acele tete lu^ crttrile tale" dice porunc ' a . In u r m a r e a aces tu i p r ecep tu Ddiescu omulu .este i n d a t o r a t u se lucreze mereu, ea p r in munca ones ta s e . s e sus t i ena p re sine si pre a i sei. E l u t r e b u e se agonisésca ca se nu dev ina a t e r -n a t o r i u delà bunavo in t i ' a si adese ori delà lacomi 'a omeni lo rn si ca in nepo t in t i e l e sale se nu cada spre g r e u t a t e a s t a t u l u i . É l u t r e b u e se asude mereu, ca se acopere t r ebn in t i e l e si l ipsele sa le di lnice, car i adese , p r ea adese lu facu se t r é ca cu vederea l ipsele sale sufletesci. E l u t r ebue se lucre si se agonisésca ca se a iba cu ce se a l e rge i n t r u a ju tor iu lu f ra te lu i seu celui din nevoie si scârba . E l u t r e b u e se-si e lnp te o independin t ia orecare m a t e r i a l a , p e n t r u ca cu t i g n a si en folosu se-si p ô t a c a u t â de nob i l i t a r ea inimei, de m â n t u i r e a sufletului seu. D in aceste vedeţ i voi I u b . A . eà luc ru lu si agonis i rea ones ta sun t p e n t r u omu b inecuven ta rea cea mai m a r e .

D a r a res ip i tor iu lu , a r e dènsuln ore p a r t e de aces ta b inecuven ta re ? Impl inesce elu porunc 'a s â n t a a lu i Dd ieu? N u I u b i t i l o r u ! elu nu implinesce. ci calea ! E l u ca si fiiulu eelu re tac i tu din evangel ia si-ié p a r t e a moş ten i t ă delà p ă r i n ţ i , ave rea c â ş t i g a t ă cu t r u d a si chinu si ducendi.se in t i é r ' a peca te lo ru o resipesce i n t r u desmerda t iun i . L u c r a r e a Ini conti­n u a se cupr inde i n t r u asi pe t rece , t r u d ' a lui in t ru a se resfa t ia l a mese boga te , gr i j ' a lu i se se incung iu re cu lucsu, fal 'a lui se resfire cu man i p l ine auru lu seu, fer icirea lu i se-si dica di dupa di si ôra dupa ôra : „Suflete! ai multe bunetati adunate pentru mai mulţi ani, manca, bea si te desfatéza" (Luc . X I I . 19.)

„ Vinde averile tale si le da seraciloru si vina după mine" invét ia D l u in evange l i ' a de a s t ad i . Si ce vor se dica a l t a aceste cuv in te , deca tu : omule ! î nv inge ţ i iub i rea de t ine , calea p r e egoismul a t e u si t e fà bi-neface tor iu lu omenimei pa t imi to r i a , u rmandu-mi mie p re ca lea v i r t u ţ i l o ru . D a r a urméza res ip i to r iu lu aces­t e i s ân t e ch iamar i ? Iub i r ea de sine lu opresce p re densu lu se faca acés t ' a . P o r n i r i l e t rupeşe i deş t ep ta i n t r e n s u l u poftele. Aces t e lu -a runea in b ra t i e l e pla-ce r i lo ru si p lăcer i le lu -predau pa t imi io ru . î m b u i b a r e a si be t i ' a , sumet i ' a si necu ra t i ' a d inpreuna cu t ô t e cele l a l t e u r m ă r i a le res ipi re i , p u n u p r e densulu ju-gu lu loru g reu apasa to r iu si elu pe rd iendu demni ta­t e a omenésca p o r t a in r ă b d a r e aces tu j ugu umi l i tor iu si rus inosu, facendu-se robu t ica losu a lu peca tu lu i . Apoi delà u n u asemene robu se mai pôte a ş t e p t a ore se a iba semtiu p e n t r u fapte le milei t r u p e ş e i ? Se mai pô te a ş t e p t a ca unu asemene robu se p i ioépa si se seversésca faptele milei duhovnicesci ? Sci ţ i inse ca fa?a severs i rea aces toru fap te m â n t u i r e iui pôte se fia „Adeveru dieu voue, ceea ce nu ati facutu unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai mei mie nu mi-ati făcut* (Mat . X X V . 45.) dice Dlu .

Res ip i to r iu lu i i-a i nc red in t i a tu Ddieu unu t a -l a n t u , ave rea , ca se nego t ie to résca cu densulu si se dobendésca a l t u t a l a n t u , m â n t u i r e a . D a r u ce face e l u ? Inmul t i e see t a l a n t u l u ? A u nu ca si servuln le-nes iu si vicleim lu- ingrôpa in p a m e n t u , che l tu indu a \ e r e a sa p r e nimicur i t r ece tô r i e si nefolositorie, imbe tandu-s i siifletnlu cu p lăce r i n e e r t a t e , adormin-du-si consc i in t i ' a cu pa t ime infioratôrie, vediendu-si m â n t u i r e a p r e v a n i t ă ţ i t r ece tô r i e lumesci ? A u nu se va dice si despre densulu, ce s'a disn despre s l u g a v i c l eana si lenesia : „luaţi talantulu delà densulu . . . . si pre slug'a netrebnica aruncati-o in intunereculu celii mai din afara" (Mat X X V . 28. 30.)

Acés t ' a sor te lu va a junge neg re s i t u si inca

| a ici p re pamen tu . P a t i m ' a sa n e i e r t a t a lu-va aduce | la sap 'a de lemnu. A v e r e a lui m u l t u p u t i n a o voru I rapi-o pa t imi le si s igura e diu 'a in c a r e a : „seracUa

lu va ajunge ca unu hotiu si lips'a ca unu inarmatu" (p roverb . X X N , 34.) E l u r e s ip i to r iu lu pre care le cei i n so t i t i cu densulu lu -admirau si-i magul iau , va fi a r u n c a t u in i n tune recu lu celu mai din a fara a l u se-raciei si a lu l ipsei . P r e elu lu-voru ocoli t o t i , lu voru n e b a g â in seama to t i . Ch ia ru si eonsotiî lui de odiniora lu voru paraş i . N u m a i p a t i m ' a sa nu. E a i va fi o t o v ă r ă ş i a credin t iosa , lu -va insot i p re -t u t i ndenea , lu-va munci p r e s t e t o t a v ie t i ' a lui , ba inca va p ă t r u n d e impreuna cu densulu i n t u n e r e c u l u mormen tu lu i si va m ă r t u r i s i in con t r a lu i i n a n t e a d r e p t u l u i j u d e c a t o r i u ! Si asia se va impl in i i n t r u densulu cuven tu lu d r e p t u l u i : „cei ce ara fara de cale si cei ce samena, doreri si —• secera lorusi" (Iov. V. 8.) p e n t r u câ uni i ca aceş t ia impe ra t i ' a lu i Ddieu nu o voru mosceni . (Gralat. V. 21*)

D a r a ve t i i n t r e b â voi Iub . A. ce ne p r ivesce p re noi r e s i p i r e a ? A v e m u noi ceva de r e s i p i t u ? N u muncimu noi ore mereu numai ca se po temu duce o v ie t i a c ins t i ta , ca se acoper imu lipsele si t r e b u i n -t ie le nos t re s imţ i t e si se împl in imu da to r in t i e l e nos t re mu l t e si m a r i ? L u a ţ i - v e inse pre sama I u b . ca se nu greş i ţ i . N u n u m a i boga tu lu cu p a l a t e pom­pase, cu cap i ta le m a r i , cu moşii es t inse po te fi resi-p i tor iu , ci si se racu lu , ci si ce r s i to r iu lu chiar . Tota cheltui&a ce nu e neincungiuratu de lipsa si întrece po­terile nostre materiali este resipire. Aces tu adeveru este recunoscu tu de to t i . D a r a ore u rmeza ' i t o t i ? S u n t u creş t in i de aceia, ca r i luc reza i n t r e g a s ep t emana in sudorea fetiei loru si p ă r u a i m p l m i porunc ' a lu i Ddieu . D a r deca aceşt i c reş t in i in dile de s e rba to r i si dumineci ump lu cracimile si aci r i s ipescu t o t u ce au agon i s i tu p res t e sep temana , p re candu pote cas­nicii loru ducu l ipsa de to te , — a u nu s u n t ei resi-p i to r i ? S u n t c reş t in i de aceia, car i l uc ra i n t i n su p re s t e t o t u anu lu . D a r deca densii pr in u s i u r i t a t e , p r in nechipsuie la seu in ospetie che l tuescu aprope i n t r e g a agonisel 'a de p res t e anu , ce sunt ei a l t a de­ca tu res ip i to r i ? Ai>. nu lucra mam'a jub i to r ia necon­t e n i t a ? A u nu asuda p ă r i n t e l e di si n o p t e ? p e n t r u ce ore ? Ca se îmbrace aceea p r e fiic'a sa, aces t ' a p re fiîulu seu cu ves tmin te si podobe, car i nu se po-t r i vescu delocu cu s t a r e a si a v e r e a loru. Si aces ta n u este ore r i s ip i re î n v ed e ra t ă si ne î e r t a t a ? A u n u p r i n as t fe l in de fap te ne in t i e lep te si necres t inesc i se î n g u s t a moşiile nos t re , se s t r i ca s t a r e a n o s t r a ma te ­r i a l a , se pagubescu sufletele n o s t r e ? P e n t r u aceea ve sfa tuescu I u b i t i l o r u ! cu D o m n u l u : „Luaţi aminte de voi insive, ca se nu ve îngreuiaţi cu satiulu mâncării sî cu beti'a." (Luc . X X I . 34") si i n t i p a r i t i aduncu in inimile si min ţ i le vos t re adeveru lu câ t o t a che l tu ie l a ce nu e ne incung iu ra tu de l ipsa si carea t r ece p r e s t e poter i le m a t e r i a l i a le omului , es te res ip i re , c a r e a s t r i ca s t a r e a lu i buna pre p a m e n t u si închide uşi le cer iului d ina in t ea lui .

Candu ne poruncesce inse Dd ieu I u b . A . ea se l u e r a m u mereu si cele agonis i te se le p a s t r a m u , e ra n u se le r i s ip imu, t o tu deoda tă ne opresce se nu ca-demu iu p e c a t u l u opusu, in scumpete , sgâ rc ia seu ava r i t i a , despre ce in p a r t e a a

I I

Cred in t i ' a des ier ta a poporeloru sus t iene , câ co-morele î n g r o p a t e in pamentu , de aceea nu le po tu scote omenii l a lumina, p e n t r u câ deavolu lu s t a de-

a s u p r a loru si le pazesce. N u vede ţ i voi I u b . A. in icon'a aces t ' a a comoreloru cu deavolu lu p r e s g h â r -c i t u l u ? Eca a s i a cum si- inchipuescu omenii nesc iu t i câ s t a deavolu lu p r e comor 'a î ng ropa t a , asia , toc­ma i asia s t a a v a r u l u p re saculu seu cu bani , bucu-rosu câ-ii posiede, fricpsu câ-ii pote p ierde , lacomu se-ii inmul t iasca . î n suş i r i l e nnuia sun t comune si ce lu ia la l tu . Deavo lu lu e lacomu, asemene si a v a r u l u . Diavo lu lu e ins ie la tor iu . este si a v a r u l u . Deavo lu lu e fara mi la f a t i a cu v ic t im'a sa. F a r a mi l a este si ava ru lu cu nenoroc i tu lu care le i cade in gb ia re l e sa le de fiara! A r e deavolulu vre -unu folosu de sufletele, pre car i p r in maes t r i i l e sale le t r a g e l a sine in iadu ? Nic i unu ln . P l ă c e r e a lui i este, ca se fie ale sale, ca se le pazasca . ca vediendu-le chinuindu-se , se-se n a s c ă i n t r ensu lu de nou poft 'a de a vena a l te le . As ia si a v a r u l u . D o b a n d ' a ce o a r e densulu din aver i le sa le , cons ta i n t r u aceea, ca se le posieda, ca se le vada , ca semtiendu-le l acomi ' a ne­s a t u r a t a se a t i t i a de nou poft 'a i n t r ensu lu de a c a u t â modu si mijloce spre a le i nmul t i si t o t u in-mul t indu- le , se n u se mai s a t u r e de ele precum nu se mai s a t u r a m a r e a de apele ce se*revarsa in t r ens ' a , p r e cum n u se mai s a t u r a iadu lu de je r t fe le ce le i ngh i t e !

I u h i t i l o r u ! mul tu adeveru cupr indu insine cu­vinte le : scumpulu m u l t u perde . E l u pe rde t o t a or 'a, t o t u minutu lu , t o t a secund 'a din v ie t i ' a sa. Si-pierde ensasi v ie t i ' a . F i i n d u un icu lu scopu a lu v ie ţ i i sale a d n n a r e a aver i i , g r a m a d i r e a boga t i i lo ru p re s t e bo­ga ţ i i si comori loru p r e s t e comori, e lu n u da pace sufletului, nu r epausu t r u p u l u i seu. E l u l uc ra , oste-nesce, t rudesce ca se p u n a p re s t e o l a l t a me ta l e l e rec i si mor t e pre car i le numesce comori . Ca se-si a jungă seopulu elu 'si d e t r a g e h r a n ' a de l ipsa, beu-t u r ' a de l ipsa , îmbrăcămin tea de l ipsa. Ast fe lu pre l a n g a t o t e t e sau r i l e sale elu este p u r u r e a seracu. pu­r u r e a flamendu si setosu si golu. Mai se racu deca tu a r g a t u l u ce l u c r a cu d iu 'a la a l t u l u . Mai flamendn deca tu cers i tor iu lu , ce manca cu dulce mi l 'a p r im i t a Mai golu deca tu orfanulu ce pr ivesce cu bucu r i a l a ves tmin te l e , ce le p o r t a din da ru lu a l tu i a . „Singuru e si nu are pre nime, chiaru fiiu seu frate nu are si to­tuşi munca lui nu are sfirsitu si ochiulu lui nu se satura de avuţia'' (Eceles . I V . 8.)

D a elu nu a r e p re n ime! Sot i ' a e o roba , fiiulu unu s t r a i nu , care le i che l tuesce ave rea , f ra te le seu unu dusimanu deca n u t r a g e i n h a m a t u la ca ru lu lă­comiei sa le , omulu, unu obiectu bunu nnma i de cs-p l o a t a t u . Asia l acomulu nu a re nimicu san tu p r e lume. L e g a t u r i l e cele ma i g ingăş ie si scumpe nu esis ta p e n t r u densulu. T o t u mijloeulu i es te i e r t a t u uumai se-i aducă dobânda . Ch ia r ins ie la t iunea si ce-la iu lu fur tu lu si t r ă d a r e a sun t mijloce de cari nu se înspă imânta , cându e vorb 'a de cas t igu ! Pof t i ţ i esem-ple l u b i t i l o r u ca se ve convingeţ i despre aces t ' a? Esemple a v e ţ i des tu le in v ie t i ' a de to t e dilele. Cu t o t e aces te ve voiu aduce u n u l u îna in t e , deca tu care mai ing roz i to r iu ab ia v a po tea a r e t â i s tor i ' a a l tu lu . I u d a este aces tu esemplu. P r e densu lu l 'a alesu Mânt . nos t ru d in t r e mul ţ i si l a r id i ca tu la demni t a t ea de Apos to lu . D i n t r e apostol i eras i l 'a a lesu si i-a incre-d i n t i a t u cass 'a comuna „că-ci punga ave si ce se punea intrensa portă* ( Ioan. X1L 6.) dice evangel i ' a . Si to­t u ş i ce face aces tu inve t i ace lu si A p o s t o l u ?

E l u vinde, t r ă d e a z ă p r e inve t i a to r iu lu si Dom-nu lu p e n t r u ţ re idieci de a rg in tu . Vede ţ i ce face la­c o m i ' a ! E a s t inge t o tu semt iu lu de mi la si compăt i ­mi r e , d r e p t u si d r e p t a t e , de ones t i t a t e si fidelitate

din in îm'a omului , si-lu . fac% m a i c rudu deca tu t i g r u ma i las iu deca tu h ien J a , lu face se sugrume, se t r ă d e z e , se ucidă, se r e s t ignesca p e n t r u nisce mi> serabi l i de ţ re id iec i de a r g i n t i ! Mai m u l t u i n c a ! Deca a r ave po te re a v a r u l u a r incercâ ca si odî-n îora s a t a n ' a se res torne p r e celu A t o t u p o t e r n i c u de pre t r o n u l u mar i r e i , nu inse ca se s ieda ensusi p r e aces tu t ronu , ci ca se-lu po t a despoiâ de podobel^ sale pre t iose ! Si n e n o r o c i t u l u ! elu cade ca si s a t a n ' a ca unu fu lgera din c e r i u ! E l u perde înc rederea sj s t im'a , perde d ragos tea omeniloru. To t i lu ocolescu, t o t i lu despret iuescu, t o t i lu-osândescu. I n decu r sn lu in t r ege i sale v ie ţ i es te p a r a s i t u si ne iub i tu si candu lu scotu a fa ra la odihn 'a vecinica, n u se ve r sa nici o l ac r ima p re u rm ' a lui . Chiaru mosceni tor i i se im-p a r t u r id iendu in comorile lu i , in acele comori, ca r i nu i-au adusu nici o bucur ia , nici o p lăcere , nici u n u folosu, nici o b m e c u v e n t a r e , ci t r u d a si necasur i . l ipse si gri j i , „Asia e celu ce-si stringe lui-isi comora si in Ddieu nu se imbogatiesce* (Lnc . XII." 21.) câ ci „celu ce aduna din sujletulu seu, altora aduna si in bunetatile lui alţii se voru desfată" (Sirach X D 3 . 4.)

As ia l i merge lacomiloru aici p r e pamentu . D a r a ore cer iulu ave-va mila de aceş t i nenoroci ţ i , de aceş t i b o g a ţ i serac i , de aceş t i cap i t a l i ş t i l ips i ţ i de t o t e ? A h ! elu nu va ave, ci ii va osindi p e n t r u t o t u d e u n a p r e veci „ca-ci va ave judecata fara de mila ore celu ce nu face mila" ( Iacob. I I . 13.) si e ras i „lacomii nu voru moşteni imperati'a lui Ddieu" (I Cor int . VI . 10.) dice s c r i p tu rV ,

P a t i m e i aceste i cumpli te vedemu ca slujescu m u l ţ i omeni din lume. Câ-ci ore nu lacomi 'a lu s tă­pân esce p re acel 'a , care le d e t r a g e t 6 t e cele de l ipsa casnic i loru sei numai ca se inmul t i asca a v e r e a ? A u nu e acel 'a unu scumpu fara de mila , carele a re t 6 t e de prfsosu si t o tuş i t r ece rece p re l a n g a sufer int ie le deapropelu i l ips i tu? N u e unu a v a r u acel 'a , care le asnpresce p re veduve si t r a g e ven i tu lu p u t i n n a lu orfauului seracu, care le ocolesce legea ca se-si fâca ven i tu r i , care le se l auda ca a ju ta p r e deapropele l ip­si tu si din nevoia, d a r a cu usur ' a i r apesce mosi 'a ? D a ! boga tu lu acel 'a , carele a l u n g a cu vorbe asp re pre nevoias iu dela sine, este t o t u a s i a de lacomu, ca si* seraculu , carele in modu t e lha rescu ' s i insusiesce luc ru r i s t re ine . N eg o t i t o r i u lu acel 'a care le insiela p r e cumpera to r iu e t o t u asia de a v a r u ca si ag ronomulu care le iubesce mesur ' a mica. E i t o t i sun t scumpi si lacomi si ava r i . E i t o t i nu voru moseeni impera t i ' a lui Ddieu. P e n t r u aceea l u b i t i l o r u ! ve indemnu eu

j cuvin te le D l u i : „Vedeţi si ve feriţi de lăcomia* (Luc . | X I I . 15.) si ve dicu cu A p o s t o l u l u i „lacomi'a nici se

nu se numesea intre voi" (Efes. V. 3.) Din to t e cele p a n a aci dise a t i p o t u t u vedea

I u b . A . cum s t a u bogă ţ i i l e i n t r e omu si fer ic i rea lui vecinica. Res ip indu noi aver i le nos t re ne osân-

j dimu. L e g a n d u - n e p r e a t a r e sufletulu de ele si t i e -l nendu de un icu lu scopu a lu v ie ţ i i nos t re agon i s i r ea ! loru, impera t i ' a cer iu lui se închide de a n t e a nos t r a .

Se a legemu deci calea de mijlocu. Se n u n e f acemupre -ten i din mamonulu n e d r e p t ă ţ i i ! Se l u c r a m u adecă i a sndorea fetii nos t re , ca se cas t igamu a v e r i din car i se acoper imu l ipsele nos t r e di lnice famil iar i . D a r a se l u c r a m u si p e n t r u sufletele nos t re . Se int indemU a ju tor in lu nos t ru celoru l ipsi ţ i si seraci , ca as ia ne vomu. face comora in cer iu si nu mai asia m â n t u i r e a h o s t r a cu a ju tor iu lu lui D d i m , care le pd te to t e va fi s igura , ' ceea ce fia ! fia ! Amin .

Mihaiu Juica prestat or. rom.

E s t r a s u din statutele „Asociatiunei naţionale in Ar adu pentru cid-

tur'a poporului romanii."

§. 1. Scopulu socie tă ţ i i p r e s t e t o t u • e u l t u r ' a n a ţ i o n a l a a poporu lu i r o m a n u ; era ma i a lesu înain­t a r e a l i t e r a t u r e i romane si a cu l tu re i sociale p r in ce t i re si conversare , cu d e l a t u r a r e a t u t u r o r u dispu-t e l o r u pol i t ice . Spre scopulu aces t ' a soc ie ta tea va ave :

a) a dá a ju tor iu de ban i seu al t fel iu de ajuto-r i u or i r e m u n e r a t i u n e m a t e r i a l a s tuden t i lo rn , si p res te t o t u t ene r i l o ru romani mai seraei , cár i i ambla in in­s t i t u t e l e de i n v e t i a t u r a , séu si a l t cum se p rega t e scu pe orice car ie ra scientifica, a r t i s t i c a , i ndus t r i a l a , de nego t i a to r i a , séu economica ; a s i a si inve t ia to r i lo ru e l emen ta r i romani , car i i in eh iamarea loru se t ru -descu cu sporiu de l a u d a ; si au to r i lo ru romani , car i i au l ipsa de a ju to r in t i a ; nu a l t m i n t r e a din t i iupu in t i m p u a in t inde a ju to r in t i a scóleloru e lementar le , ca re sun t in l ipsa de câ r t i si de a l t e u n e l t i scolas­t ice ; e ra inve t iace i lo ru buni a dá premie ;

b) din p roduc te le l i t e r a t u r e i romane, mai alesu din foile periodice si din gaze te , precum si din a l t e opur i scientifice, a compune o bibl ioteca spre folosuiu membri loru societăţ i i , si prin acés t ' a a mediloci : ca iubi tor i i de l i t e r a t u r a incai din bibl iotec 'a asocia t iu-nei se po ta cunósce si folosi unele opur i l i t e ra r i e mai m a r i sumptuóse, ca r i pr in s ingura t i c i nu se p r ea po tu cas t iga ;

c) a i n s t ru í o loca l i t a te b u n a p e n t r u t î ene r ea s ied in t ie loru si p e n t r u as ied ia rea bibl iotecei asocia-t iunei , cum si spre acelu s c o p u : ca acolo membri i asoc ia t iune i , p e n t r u folosirea p roduc te lo ru l i t e r a r i e a t inse sub b) si p e n t r u î n a i n t a r e a cu l tu re i sociale p r i n conversare , dupa ordulu casei, in tota di se se pota l uá p a r t e in cet i re , in jocur i de sehak, de bi-l i a rdu , si in altfeliu de pe t r ece r i cu l te sociale.

d) a fi cu l ua re amin te la paşi i si opur i le ace­lo ra , ca r i i se t rudescu pe l a n g a cu l tu r ' a n a t i u n e i ro­mane , e ra mai a lesu pe campulu l i t e r a tu r e i : a con­l u c r a spre esirea opun' loru l i t e r a r i e si a r t i s t i ce ro­mane , p r in acoper i rea speseloru editurei," p r in defi-ge rea p r emie lon^ si pr in comendarea ace lo r ' a ; apoi in aces tu ¡jhk'íu a deservi de unu factoru alu nain-t a r i i e u l i u r e i na ţ iona le romane .

§. 2. Soc i e t a t ea va p o r t a acés t ' a anumi re : „Aso-c i a t iunea na ţ iona la in A r a d u p e n t r u cu l tu r ' a popo­r u l u i romanu ."

§. 3 . Locu lu de s iedînt ia a lu asoc ia t iunei e ora-s iu lu A r a d u .

§• 4. Membri i socie tă ţ i i , a fa ra de cei subscr is i , c a r i i de oda t ă s u n t fondator i i acestei socie tă ţ i , po tu fi t o t i acei ce t a t i en i din A u s t r i a , carii au v e r s t a de­p l i n a , dorescu c u l t u r ' a poporului r o m a n u , au p o r t a r e mora l a n e p ă t a t a , si spre î n a i n t a r e a scopur i loru so­c ie tă ţ i i voru oferi pe t r e i an i o suma a n u a l a celu p u t i e n u de doi florini, la ce si fondator i i se l ega tuescu .

§. 6. F iescecare membru alu soc ie tă ţ i i in adu­n a r e a g e n e r a l a a re vo tu decis iv i i ; pote face moţ iuni , c a r e se t ienu de scopulu si l u c r a r e a s o c i e t ă ţ i i : po te comendá membri noi ; pote fi a lesu de pres iedinte , v îcepres ied in te seu n o t a r i u a lu a d u n ă r i i gene ra le , si de jneinbru alu d i rec t iunei , pote cerce ta l o c a l i t a t e a soc ie tă ţ i i p e l a n g a obse rva rea ordului casei , si acolo pute l u á p a r t e in ce t i re séu iu a l t e pe t r ece r i sociale ; d in c o n t r a : e de tor iu a conlucra , in cât uumai se pote, spre î n a i n t a r e a scopur i loru societăţ i i ; a împlini

credint iosn însă rc ină r i l e da t e dela adunare si p r i n elu p r imi te ; e ra mai a lesu j u m e t a t e din sum'a a n u a l a spre scopulu societăţ i i oferata , l a incepu tu lu fiesce-caru i semes t ru a depune n a i n t e .

§. 9. Di rec ţ iunea e de tore la cape tu lu fiesceca-ru ia anu a dâ r epo r tu la a d u n a r e a gene ra l a despre man ipu l a r ea t reb i lo ru s o c i e t ă ţ i i ; e ra deosebi si despre s t a r e a socot i loru p u r t a t e despre pe rcep t inn i si spese cumu si despre s t a r e a fondului i n s t ruc tu alu socie tă ţ i i .

§. 13. Membri i , car i i a r fi moral icesce p a t a t i , nu a l t u cum car i i a ru l uc ra in con t r ' a scopului socie­t ă ţ i i , si ca r i nu a r u împlini inde to r i r i l e a sup ra s i p r imi te . — pr in d i rec ţ iune , cu învoi rea a lor doue p a r t i de t r e i din n u m e r u l u membr i lo ru d i rec t iune i se voru ş t e rge din r e n d u l u membr i lo ru societăţ i i , fa ra ca aceia se po ta p r e t i n d e a l i se in torce sumele de bani p l ă t i t e in casad 'a soc ie tă ţ i i .

D i v e r s e . * Limb'a magiara in biserica. N i se scrie oâ

la an ive r sa r ea nascer i i . Maj . Sa le in biser ic 'a din H a l m a g i u s'a can ta t t i o strofa din imnu in l imb'a magi a r a si un ' a in cea romana , ce au p rovoca tu o i r i t a t i u n e mare . Din p a r t e n e asceptainu deslucir i dela locuri le competente .

* Societatea pentru fondu de teatru romanu. A d u n a r e a gene la l a a Socie tă ţ i i p e n t r u fondu de t ea ­t r u romanu, conformii conclusului adusu in a d u n a r e a genea l a din anu lu t r e c u t a , se v a t i ene in orasinlu Sibi iu la 19 si 20 Sep tembre a. c. s t . n .u cu u r m a t ó r e a

PROGRAMĂ: Diu'a prima, 19 Septembre.

1. P res i ed in te l e va desckide a d u n a r e a l a 10 ore îna in te de miediadi , in loca l i t a t ea ce va fi d e s t i n a t a p e n t r u s iedint ie le adună r i i gene ra le . 2. D u p a des­chidere se voru alege doi sec re ta r i ad hoc. 3. Se va a lege o comissiuue de 5 membri , la care se voru în­scr ia acei onorab. domni, ca r i voru voi a deveni membr i i Socie tă ţ i i , dandu oferte in bani séu in obli­ga ţ i un i conformu s t a tu te lo ru , p recum si pen t ru a pr imi tacsele dela membri de p a n a acum. 4. Secre­ta r i ulu Socie tă ţ i i va dá cet i re r a p o r t u l u i comitetu­lui despre luc ră r i l e aces tu ia de la u l t im 'a a d u n a r e ge­nera la , si se v a luá conclusu asupra r apo r tu lu i . 5. Cassa r iu lu Socie tă ţ i i va ce t i r a p o r t u l u despre s t a r e a cassci si pes te t o t n despre membri i si ave rea t o t a l a a Socie tă ţ i i . 6. Se va a lege o comisssiune de 5 membr i p e n t r u ce rce ta rea r ap o r tu lu i cassar iu lui . 7. Se v a a lege o comissiune de 2 membri , la care se voru a r a t a p ro­puner i l e , ce s 'ar face spre î n a i n t a r e a scopului Socie­t ă ţ i i . 8. Se vo ru t i ene d iscursur i corespuudie tór ie sco­pulu i Socie tă ţ i i si a r e t a t e mai a n t a i u comite tu lu i cen t r a lu . 9. P res i ed in te l e va închide s iedint i 'a .

Diu'a a doua, 20 Septembre: 1. Deschid iendu s ied in t i ' a pres iedintele , se v a

ceti si verifica processulu v e r b a l u a lu s iedint ie i t r e ­cute . 2. Comissiunea a lésa p e n t r u înscr ie re de membri si p r imi re de tacse si oferte, v a face r a p o r t u l u seu si se va luá conc lus iunea necesar ia . 3 . Comissiunea a lésa p e n t r u esaminerea r a p o r t u l u i cassar iu lu i v a re ­porta despre acés ta si se v a l u á conclus iuue a supra r a p o r t u l u i . 4. Comiss iunea a lésa p e n t r u p ropuner i , va r a p o r t a despre aces te si se voru luá conclus iuni le ne-cesar ie 5. Se va decide loculu si t impu lu a d u n ă r i i gene ra l e v i i tó re . 6. se v a a lege o comissiune p e n t r u verificaroa procesului ve rba lu a l u s iedint ie i . 7. Pre-. s ied in te le va închide a d u n n r e a . B u d a p e s t ' a 21 Au-

g u s t n 1880. I n numele .comite tu ln losifu V u l c a n u se­c r e t a r a . V.- Babes iu v . -pres iedinte .

Nro. 126 Dela Presidiulu Reuniunei invetiatoriloru 1880 rom, gr. or. din dieces'a Caransebeaiiiliii.

C1onvoc»«re! P e basa §-lui 17. ' d i n s t a t u t e l e R e u n i n n e i i n :

v e t i a t o r i l o m rom. gr . or. din dieces 'a Caransebes iu-hii , si conforma ' decis iunei a d u n ă r i i gene ra l e din a n u l u 1879. de sub Nro . p ro t . 4 0 , p r in aces ta se convoca a d u n a r e a gene ra l a a acestei R e u n i u n i , ca re se va t i ene in Orav i t i ' a m o n t a n a la 21 Septembre (3 Oetombre) a. c , s i ' d i l e l e u rma to r i e .

L a acest 'a adunare se i nv i t a cu t o t a onorea t o t i membri i o rd ina r i , fundator i , a ju t ă to r i si onora r i ai Reun iune i , p recum si to t i iub i to r i i de î n a i n t a r e a scoleloru, a i n v e t i a m e n t u l u i si a cu l ture i poporu lu i nos t ru romanii , obse rvându câ t o t i membri i Reun iun i i , p recum si ce le la l te onorabi le persone , car i voescu a p a r t e c i p a la a m i n t i t a aduna re , se po tu folosi de cu-noscn tu lu favoru de ca le tor ie pe l inii le Orsiova, Ba-zias, Timisior'a, Bocda, Vojtek, care le se cupr inde in aceea, câ cu unu b i le tu i n t r egu de c lasa I I I se po te ca le tor i pe clasa I I , er cu j u m e t a t e de bi le tu clasa I I , se po te c a l a to r i pe c lasa I I I , t o u r si r e tou r .

De favorulu aces t ' a se potu folosi to t i pa r t ec i -pan t i i , car i se vo ru p r e s e n t a la s t a ţ i un i l e de pe li­ni i le amin t i t e , cu c a r t a de l eg i t imare , subscr i sa de aces tu presidin, care p e n t r u membri i o rd ina r i , fun­d a t o r i si a ju t ă to r i se t r a m i t u si se punu la disposi-t i u n e a pres ied in t i lo rn respec t ive loru despa r t i emin te a le R e u n i u n e i . To t i ce i la l ţ i p a r t e c i p a n t i se binevoesca a se ins inua la subsemna tu lu pres idiu celu m u l t u p a n a in 16/28 S e p t e m b e r - a . c. p e n t r u de a li se po te t r a m i t e ca r t a de l eg i t imare pen t ru ca le tor ie , er in p r iv in t i ' a cor te le loru a t â t membri i Reun iun i i c â t si ce ia la l t i individi , se binevoesca a se ad resa c a t r a M. On. D . Josif Novac, i nve t i a to r iu g r . or. in Ora­v i t i ' a m o n t a n a si pres iedin te le de spa r t i emen tu lu i Orav i t i i .

In tine se observa, câ p r o g r a m a adunăr i i se va publ ica u l t e r io rmin te .

Bocsi 'a m o n t a n a in 14/26 A u g u s t u 1880. Stefanu Antonescu m. p. Joane Marcu m. p.

presiedintele Renniunei. notaria.

C o n c u r s e * P e n t r u dep l in i rea s t a t i une i invet ia toresc i la scöl 'a

I I din opidulu Capolnasiu, — i n s p e c t o r a t u l u Birchis iu-lu i p ro top re sv i t e r a tu lu L ipo vii — se deschide concursu pana la 31 Augustu a. c, c andu va fi si a l ege rea .

E m o l u m i n t e l e s u n t u : I . in bani g a t a 357 fi. 50. I I . p e n t r u conferint ie 10 fl. I I I . p en t ru sc r ip tu r i s t i ca 10 fi. I V . Cor te lu l ibera . V. G r a d i n a de legume de 1 juge ru . V I . 40 m. c. de lemne din care a se in-caldi si scöTa.

Recu ren ţ i i voru avia ase p r e s e n t a in una du­mineca seu se rba tö re l a b iser ica de ase face cunos­cu ţ i cu poporulu , si asi a r a t a de s t e r i t a t ea in cân­t a r e , cei cu clase g imnas ia le voru fi preferi ţ i — pe-t i t iuni le se vo ru subs te rne inspec tore lu i de scöle p e r : K â p o l n â s in Bacamezcu .

Capolnas iu 31 j u l i u 1880. Couiitetulu parochialu.

In contielegere cu: L a u r e n t i u B a r z a inspectorii de scöle.

1 Conformu decisului Yenerab . Cons. gr. or. a r a . danu d t to . 15/17 sep tembre an. t r . nr . 1867/427 scol-p e u t r u dep l in i rea pos tu lu i inve t i a to rescu de a I I I cl-la scolele no rma l i t r a c t n a l i din Halmagiu se escrie concursn cii t e rminu lu de alegere 20 Septembre a. &

EmoliiKiinte a n u a l i : 500 fl, v. a. s a l a r iu si 4 0 fl. v. a. pen t ru lemne, ca re suma se solvesce in r a t e decurs ive .

Asp i r an ţ i i l a aces tu pos t a s u n t av i sa t i , r ecu r ­sele i n s t rua t e in sensu lu s t a t u t u l u i organici i , si cu tes t imoniu , ca au abso lva tu cu succesu b u n u celu putinii 4 clase g imnas ia l i , ale ad resa Comi te tu lu i p ro topresb i t e ra lu , si a le t r imi t e subscr isului p a n a l a 19 Sep tembre a. c.

Ha lmag iu , 16 augus tu , 1880.

loanu Groza m. p. protopopu si inspectoru scol.

P e n t r u depl in i rea definitiva a s t a t i un i lo ru inve­t ia toresc i din p r o t o p r e s v i t e r a t u l u H a l m a g i u l u i :

1. Vati'a oe josu cu emoluminte a n u a l i : 250 fl. v. a. 5 orgii de lemne, c u a r t i r u >si g r ad ina f diu'a de alegere 15 sept.

2. Lazuri cu emoluminte a n u a l i : 200 fl. v. a. 5 orgii de lemne, c u a r t i r u si g r a d i n a ; diu'a alegere/' 16 septembre.

3. Aciua cu emoluminte a n u a l i : 300 fl.. v. a. 5 orgi i de lemne, c u a r t i r u si g r a d i n a : diu'a de ale­gere 17. septembre.

4. Dumbrava cu emoluminte a n u a l i : 200 fl. v. a. 5 orgii de lemne, c u a r t i r u si g r a d i n a ; diu'a alegerei 18 septembre. >

Dor i to r i i de a ocupa ve r u n u l u din aces te pos­t u r i s u n t av i sa t i r ecurse le in s t r i i a t e in sensulu s t a ­t u t u l u i o rgan icu ale ad resa comite tu lu i pa roch ia lu respect ivu si a le t r i m i t e subscr isulu i p a n a Ia d iu 'a a legere i .

In eontielegere cu respectivele comitete parochiale.

loanu G oza m. p. protopopu si inspec. scol.

I n u rm ' a decisului vene rab i lu lu i Cons is tor iu eparch ia lu gr . or. A r a n u din 23 . l u n i u a. c. Nr . 546 .

i B . p e n t r u depl in i rea v a c a n t e i pa roch i i Ronto d in p ro top re sb i t e r a tu lu Orad i -mar i se pub l i ca concursu cu t e r m i n u pe 21. Septemvre 1880. st. v-

E m o l u m i n t e l e s u n t u 1/2. sesiune pamen tu a r a -torit i , de la 72. case ca te una v iea-mesura d e g rau , s tolele i n d a t i n a t e , c u a r t i r u l iberu cu 3. chilii, g r a ­dina de legume, dela t o t a casa u n a di de Incru ; dor i to r i de a r e cu rge a u se se a r e t e in fa t ia locu lu i

! i n t r u una dumineca seu se rba to re , si recurse le sale j se le subs t e rna p ro topresb i t e ru lu i coacern in te S imeonu i Bica in Oradea -mare — N a g y - V â r a d . | Ron to 17. A u g u s t u 1880.

| Comitetulu parochialu. j In contielegere cu mine: S i m e o n u B i c a protop- Oradii-mari.

Se escrie concursu p e n t r u dep l in i rea v a c a n t u l u i p r o t o p r e s v i t e r a t u a lu Borosineului pe l a n g a d o t a t i u n e a u r m a t o r e :

I d i n p r o t o p r e s v i t e r a t u a ) , de la fiecare parochu , a d m i n i s t r a t o r u pa roch i ­

a lu si cape lanu cu cape lan ia s i s temisa ta c â t e u n u cubulu de cucurudiu s f a rma tu :

b) delà fiacare c u n u n i a câ te 2 fl. v. a. p e n t r u s iedula :

c) paus i a l p e n t r u cance la r i ' a p ro topopésca p a n a l a 200 fl. pe l a n g a subs t e rne rea socotelei la sino-dulu protopopescu.

I I d e l à p a r o c h i ' a d i n B o r o s i n e u a) TJn'a sessiune d e p a m e n t u pa roch ia lu in na­

t u r a , din 32 de juge re . b) b i ru l preot iescu de là 130 de case dupa usulu

de p a n a acuma. c) Ven i t e l e s to l a re din acés t ' a pa roch ia . R e c u r i n t i i au sè p roducă documinte au ten t i ce ,

câ pe l a n g a sci int ie le teologice posiedu si cele ju r i ­dice séu b a r e m filosofice, or i optu clase gimnasia le , si câ s u n t u bine m e r i t a ţ i pe t e r e n u l u bisericescu conformu §-lui 3 din r e g u l a m e n t u l u p e n t r u depl in i -r e a p ro topopia te lo ru .

T e r m i n u l n p e n t r u i n s i n u a r e a r ecu r se lo ru se de-fige pe 17 septembre 1880, fiindu aceste , ad resa te co­mi t e tu lu i protopopescu a l Boros ineulu i a se t r a m i t e Comisar iu lu i cons i s tor ia lu Iosifu Groldisiu protosin-celu episcopescu in A r a d u ; cand apoi in duminec 'a din 21 s e p t e m v r e st. v. là 10 ôre a. m. membri i Co­m i t e t u l u i protopopescu î n t r u n i ţ i l a Boros ineu vo ru censura recurse le i n t r a t e .

D a t u in Borossebesiu la 10 A u g u s t u 1880.

Comitetulu protopopescu. In contielegere cu mine: «lowifii C o l d i s i u m. p. Comisariu

Consistorialu.

P e n t r u depl in i rea s t a t i u n e i inve t i a to resc i din Zimbru in in spec to ra tu lu Jenopol ie i (Borosineu) cu te r -minu lu de a lege re pe 14 Septemvrie a. c. st. v.

S a l a r i u l u 157 'fl. 50 cr. v . a. 5 cubule de g r a u , 5 de cucurusu , 12 orgi i de lemne, din care este a se inca ld i si scola, c u a r t i r u cu g rad ina .

D e l a r e c u r e n ţ i se cere se p roducă tes t imoniu de p r e p a r a n d i e , de cualif icatiune, si se a iba cunos-c i in t ia l imbei magiare , -apoi pona la dioa a legere i in vre-o dumineca ori s e rba toa re , sé se p resen teze la s. B ise r ica de acolo, ca se si a r a t e d e s t e r i t a t e a in c â n t ă r i l e biser icesci si t ip icu.

Recu r se l e a d r e s a t e comi te tu lu i pa rocb ia lu se voru t r i m i t e pona l a 7 Sep temvr i e a. c. s t . v. inspec-to re lu i sco la r iu Nico lau Be ldea in Boros ineu care e si pos t a ul t ima,-cele ma i t e rd iu i n t r a t e nu se v o r u l u a in cons idera t iune .

Z imbru 9 A u g u s t u 1880.

Comitetulu parocbialu Cu scirea mea.: N i c o l a u B e l «lo a insp. scol.

P e n t r u s t a ţ i u n e a i nye t i a to r e sca g r . or. din co-m u n ' a Ravn'a i n spec to r a tu lu Ienopol ie i , co t tu lu A r a d u se escrie concu .su cu t e r m i n u l u de a lege re pe 21 sep­temvrie a. c. st. v.

Emol t iminte le s u n t u : 70 fl. v. a. 5 cubule de g r â u , 5 cubule de cucurudiu, 1 si ' / 2 j u g e r u p a m e n t u a r a t o r i u , 8 orgi i de l emne din care este a se incald i si scola, c u a r t i r u cu g r a d i n a de semena tu .

Dor i t o r i i de a ocupa aces ta s t a ţ i u n e sun t av i sa t i r ecur se le loru i n s t r u i t e in sensulu s t a t u t u l u i o rgan i cu si a d r e s a t e , comi te tu lu i parocbia lu , celu m u l t u pana

la 15 sep temvr ie a. c. st . v. ale t r i m i t e inspec toru lu i de scole Nîco lau Be ldea in Borosineu, care es te si p o s t a u l t i m a . R e c u r s e l e i n t r a t e dupa aees tu t e rmin u

nu se voru l u a in cons idera t iune . R a v n ' a 14 aug . 1880.

Comite tul n parochialn. In contielegere cu mine: N i c o l a u B e l d e a m. p. inspectorii!.

D e v e n i n d u postulu i nve t i a to re scu din Pustinisiu in vacan t i a , p r i n acés t ' a se escrie concursu pre ace l a postu cu t e r m i n n l u de a legere pe 7 septembre si. v.

Emolumin te l e s u n t u : 1. In ban i g a t a 105 fl. v: a. 2. 50. met i g r â u 3. 1 maja clisa 4. 1 / 2 maje sare 5. 12 p u n t i lumini 6. p e n t r u m a c i n a t u r a 12 fl. v. a. 7. 2 s tângi ni de lemne 8. 8 s t ang in i de pa ie din care se v a incaldi si

scól 'a 9. j u m e t a t e din ven i tu lu pomiloru si a pótneloru

din scól 'a de p o m a r i t u 10. p e n t r u v i s i t a rea mor tu lu i 3 0 cr. dela ingro-

p a t i u n i unde va fi pofti tu 20 cr Reflectanţ i i la aees tu pos ta au a-si adresa re­

cursele c a t r a comi te tu lu paroch ia lu din Pus t i n i s iu p r in D l u inspec tore scolariu. Iosifu G r a d i n a r i u per Vinga in Seesâny .

Pus t in i s iu la 2 A u g u s t u 1880.

Comitetnlu parochialu In contielegere cu mine : J o s i f u C i r a d i n a r i u m. p. inspec.

Pnlcat i i i de licitatiune minuentla. P r i n disposi t iunea V. Cousis tor iu a r a d a n u dto

28 faur a. c. N r . 450—849. epi t . l a biser ic 'a din Pe ca-rom. concedinduse a u r i r e a noului iconostasu ( templa) , vaps i rea s t r a n e l o r u si a scauneloru , spre aees tu scopu in 10 Septem: a. c. la 10 ore a. m. se va t i ene l i c i t a t iune minuenda in scol 'a de l a n g a bi­serica ; p r e t i u lu de s t r i g a r e e 2600 fl. L i c i t a n ţ i i se inda to reza la depunerea vad iu lu i de 10°/ 0 Condi t iu-ni le de l i c i t a t iune se potu vede la oficiulu pa roch ia lu d in locu.

Pesc 'a - rom. 16 A u g . 1880.

Teodoru Dragosiu presiedintele comitetului.

P e n t r u acoper i rea Biser icei rom. g r . or. cu sin-di la , er a t u r n u l u i cu plevu, r e p a r a r e a si v a r u i r e a i n t e r n a si es te rna , se escrie concursu de l i c i t a t iune m i u u e r d a , ca rea se v a t i e n e a / a 31 augustn v. (12 sep-temb r.) 18801a 11 ore a. m.

P r e t i u l u esclamari i e s t e : 1775. fl. v. a. Dor i to r i i de a î n t r ep r inde aces t ' a l u c r a r e sun t

av i sa t i a se p r e sen t â la cas 'a bisericei rom. g r . or t . din Simandu p r o t o p r e s v i t e r a t u l u Chis ineului , prove-d iu t i cu vad iu de 10%) er p re l iminar iu lu si pana a t u n c i — se pote vedea i a oficiulu paroch ia lu .

S imandu la 9 /21 . A u g u s t u 1880.

Massimilianu Leucutiă m. p. loanu Voluntiru m. p. presedt. comt. paroch. not. corn. paroch.