ANULU V X . ARADU, 3/15 IANUAHU ± 3 3 2 . •er ¥0-

BISERICA si SCOIA. 'óia bisericésca, scolast ica, literaria s i economica.

Else o data in septemaiv. ':< Duminec'a.

P r e d i l l i ! a b o n a m e n t u l u i P r e t i u l u in*<-i lì i i ü o i <« :

Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fi.—or. Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

n " 0

: ' •, •". • ; ' . • ' U m ' a n u î " o 0 " \ <»m loO cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte l Pentru Romani a si strametate pe anu 7 . , — , \ ' s ., „ •, j - a. 3 „ 50 „ \ 4 A- s> m a i sus 5 1. v. a.

Corespondintiele sé se adreseze la Redao tiunea dela

„BISERICA si SCOL'A" E r banii de prenumeratiune la

T i p o g r a f i a d lecesana in Arada.

INVITARE DE PRENUMERATIUNE

LA

„BISERICA si SCULA." Fòia bisericésca, scolastica, literaria si economica.

Cu 1 Ianuariu 1882 deschidemu abonamentu hm la „ B i s e r i c ' a si S c o l ' a . "

Rugarmi deci pre toti, cari dorescu se pre-

insinuarea abonamenteloru, pentru câ ue ne seîmu orienta in privinti'a esemplarieloru de tipăriţii.

Conditiunile de prenumeratiune remanu tota eelea din fruntea fóiei, adecă:

Pentru Austro-Ungaria 5 fi. v. a., la anu; 2 fl. 5 0 cr., pe juraetate anu.

Pentru Romania 7 fl. v. a., la anu ; 3 fl. 5 0 cr. v. a., pe jutnetate anu.

Totodată rugamu pre dd. abonenti se noteze legibilu adresele, post'a ultima si locuinti'a.

Banii de prenumeratiune ne rogamu a-se a-dresâ la tipografia diecesana in Arad, mai cu înlesnire prin asemnatiuni postali.

X3ed.acti-u.riea.

La inceputuiu anului 1882.

A fost unu timpu, ne spumi betranii, cand dilele însemnate de preste anu erau pentru popo-rulu nostru adeverate dile de serbatóre. Sem-tiulu religiosu si adeverat'a pietate, ce impodo-biau pre părinţii nostri, făceau, ca dilele de ser­batóre s e ha adeverate dile de bucuria pentru romanulu, carele inzestratu cu aceste calităţi frumóse scià se infrunte cu bărbăţia greutăţile vieţii, ca astfeliu serbatorile se-lu afle totdeuna gat'a de serbare.

Nu astfeliu este inse astadi. Necazurile'cele milre, cu cari avemu a ne luptá, calami­ta! Ic, ce se urméza dilnicu asupra nóstra, ne an strepuaü iutr'o situatiune, incât serbatorile nt no mai dau acea cbrana spirituala, carea se ut \- a inim'a, si se ne strepuua in aceea s p l ă c u t a , care* se ne dea puterea de viétia Şpre a ]• é intinuâ cu mai mare usiurintia lu^f'a. pentru carea suntem născuţi.

Anii vinu, si trecu iute. Cu ei împreuna ne î • mu si noi, si ne apropiiamu totu mai tare (] ftiii In, iu carele avemu se damu sema "d , f . i i ú ' ' . i n ' • «iii» <n.i - - z . f -

lunti.lu ce lu mare, de carele ne amu facutu păr­taşi : de viéiia.

Acum ue aflamu érasi la inceputuiu unui anu nou, dar actualitatea, preséntele nostru nu ne multiamesce nici ca « o e i c u i e nici ca in<ii-vidi.

jJorimu, si asceptâmu cu toţii o stare si sórte mai buna.

Nimicii mai naturalu si mai indreptatitu ca acesta dorintia, căci facutu este omulu, ca numai pana atunci s e - s e semta bine, pana candsperéza o sórte mai buna, unu viitoriu mai ferice. Acesta sperantia este panea, carea ne nutresce, si pute­rea, carea ne sustiene.

O taina ascunsa este viitoriulu pentru indi-vidi si popóre. Nimenea nu scie ce-lu pote intempiná diu'a de mane. Valurile vieţii sunt multe, greutăţile mari si nesfersite.

Cu tote acestea cine este omulu, carele se despereze, daca este armatu cu credinti'a, ca nu este facutu de Domnulu, ca se se cbinu-ésca, ca se-se tortureze pre pamentu'?

Ori cât este de tainicii viitoriulu, ori cât este de nepetrunsa si de necunoscuta sortea, ce ue ascépta, totuşi ne remane o lumina si in acesta direcţiune. Viitoriulu oricui este strensu legatu de presente si trecutu. Astfeliu lujniii&v

Bibl. Univ. Cluj

1 — :

carea ne da direcţiunea in acesta privim este presentele si trecutnlu nostru.

Se faccniu deci, ca aceste doue se fiainso-cite de acea calitate, pentru earea suntemi asia dicendu născuţi, <le acea calitate, carea tubue se ne orneze pre toti: de convingerea a in totti momentulu ne am împlinita detoriitiele impregnate cu vieti'a cu deplina eonscieniosi-tate.

Sub scutulu acestei convingeri nu este nu ne pote asceptâ altceva, decât, numai bine.

Detorinti'a ini plinită, virtutea seversit; nu j este casulu, se conducă pre omu aiurea, cbcât j la bine si la fericire.

Acest'a este deci ceeace dorimu noi acun, la inceputulu anului, se dea Ddieu tuturora : t;ri'a i si perseveranti'a de a împlini cu scumpeate | detorintiele împreunate cu vieti'a si positiune* ce ocupamu.

Suntemu unu poporu trecutu prin unite ispite ale sortii, dar cu tute acestea unu poporu vigurosu, si inzestratu intru prisosintia cu t'jte acele daruri, ce caracteriseza poporele june si pline de vi6tia.

Ei bine, se usamu de aceste daruri, se ina< fi vani u aceste forcie intru împlinirea deto au­riei pre fote terenele, si atunci resultatele lin potu se lipsesea, sperantiele nostre nu p<»tu ţ • I nu se realiseze.

M anii ce urmeza ne voru gasf tutu "m; i n j ' -tiemiti si in o stare mai buna. in o stan- fie fericire.

Ceea ce din inima dorimu atât onoratului nostru p u b l i o u , cal «i intregu poporului romanu.

Religiunea si materialismulu modernii.

„Poporulu celu mai invetiatu daca nu va fi totodată si popçrulu celu mai religioşii, nici otlatu nu va fi popi.rulu celu mare. poporuln-imperatu."

Aimé Alortin.

Cele mai principale sisteme filosofice, delà Cant in coci, au avutu de obiecţii cercetarea si eiiHÔscerea temeinica a religiunei iu generalii si a creştinismului in deosebi. Dar opnsu cu aceste sisteme, in acelaşi timpu s'au desvoltaiu si al­tele, care atingu religiunea si crestinismulu in modà prejuditiosu, si le ataca cbiar de adreptulu. Astfelu sunt: pessimismulu. positivismnlu. darvi-nismulu si materialismulu.

Dar ce avemu noi cu pessiuiism ' , ' •' ' " - ^ O T -

penbanerV va dict cineva, cu pnsittvjsiuulu lui Comte, doctrinib: lui Dai vin si cu materii)lismulu lui Molescbott si Bucbuer? FilosotVse Netoţii si

Englezii cum le place, filosofi'a lom nu convin! cu firea si temperainentulu romanului. Cu tótj acestea, trebue se marturimu, infinintiele perni; cióse ale acestei filosofii none se simtiesetj deja prea tare in mişcarea nòstra sociala si in telectuala. „La noi deja vedemti scriitori tineri, dice d. Leonardescu. plini de talente, cari Ocupi postanti inalte in ordinea intelectuala deelarâmtu-se pe f'atia fatalisti, materialisti si athei ! u l ) \

Ba, noi spunemu si mai raultu. Am ve-] diutu unu atheu vice-presiedinte ahi camarei ro-| mane, am vediutu pe unu materialistu pronunci! atu ministru de culte si instrucţiune ! Ce ironie] si batjocura pentru a tiara eminamente ortodoxa!

Acestea le dicemu cu privire la cei din Ro-i mani'! libera. Ér iu cât ne privesce pe noi cei din coci de Corpati, nevoile vieţii sunt cu multu mai grele si mai serióse decàtu cineva se se ocupe cu astfelu de deplorabile rătăciri a-le spiritului omenescu. Neeredintiosi ile profesiune la noi nu esista, decàtu indiferenţi. Si este bine asia, càci nu cu ideile si principiile ateistiloru ori materia-listiloru naţiunile au ajunau la cultura si civili-satiune. Credinti'a, religiunea, a fost totdeuna pàrgbia care a inattiata naţiunile, si an facutd din celea mici, naţiuni mari si puternice. Reii4 giunea, atara de binele moralu care ni-lu face prin deşvoltarea gin tieni iutelorn de caritate si umanitate, ea nmi este si sorgintea poesiei si (

rîMfcWru, inifttàrì*1ran" * .viiìsatu luinea. "De aceea i poesi'a inalfa, musi a inalta adornlli adeveratn,' onórea si QonsciiAti'a, au inceputu a slabi, pen-trùci au InCeputu a slabi perceptele si princi- ] piile religi' :|ei. De aceea vedemu tineri in ceal mai frumósa vèrsta, dexieptioaati, farà nici o crèdintia in viitoriu, farà nici o aşteptare de fericire !

Dar formele religiunei, sunt numai pentru cei ignoranti, ne dicu èra domnii nostri filosofi. Acést'a este adeveratu pe cât timpu omenii nu | vor conósce ori nu vor vrea a cunósce ventatile si puterea sântei religii. „Religi'a, dice candi-dulu filosofa Airoé Martin, este prin cultulu ei, prin misteriile ei a copilăriei societatiloru ; ér prin amoruln ei este a tutiiroru gradnriloru ci-vilisatiei trecute, presente si viitoria. Acesta re­ligie inaltia iuteîigintiele cele mai umilite, pre­cum asemenea umilesce pe celea mai sublime capete. Ea este religia seraciloi ii si a nenoro-citiloru ; este făcuta pentru omu, càci e făcuta pentru alinarea durerei Ha invetiatorîl r n r vigâ

) Cursa lie VI ^ciphi».

Ea dar va remaiié pentru toti ceea ce o numesce Bacon a r o m a c u n o s c i n t i e 1 o r u. înarmaţii cu ajutoriulu religirmei creştine, spiri-tulu omeneseii, c u r e r e m u s e s e in timpii de 5000 de ani ea ingeiuinehiatu in starea de copilărie, s'a ridicatu la o înălţime ce nu o cunoscuse niciodată; clu a mersu din progresii in progresii. De nouasprediece secoli acum nici unu progresii socialii nu s'a facutu, ala căruia iudemnu se nu fi tost. religiunea creştina, ea a curatitu hiniea creştina, a civilisatu lumea barbara, a imblan-ditu lumea feodala, religiunei se detoresee eman­ciparea intelectuala a secolului patrusprediece, emanciparea religiosa a secolului siesesprediece si emanciparea politica a timpiloru de fatia. Es-tasiatu de aceste progrese colosale Voltaire es-clama : „Când vedi cà raţiunea face progrese asia de minunate, dar numai din momcntuln pre-dicarei evangeliei, atunci trebuie se privesci Ia credintia ca o aliata, carea vine in ajutoriulu teu, si nu ca unu inimicii, pe care trebuie a-lu ataca. încercate a-o iubi si nu teme d e ea."

In generalu toti filosofii cei adeverati, tôte inteligintiele mari din lume s'a spriginiru pe cre-dinti'a creştina. „S'ar puté produce usioru, dice d'Alembert, list'a omeniloru mari, carii au pri­viţii religiunea, ca pe o opera a lui Ddieu ; list'a ce ar fi capabila de-a sguduliii spiritele cele mai bune si satisfacatore pentru a impune t ă c e r e unei mulţimi de conjuraţi, inimici slabi ai veri-tatiloru necesare omeniloru, ce le-a aparatu Pas­cal, care Ie credea Newton, si care le-a respec­taţii Descartes." Tôte progresele mari a-le spi­ritului omonescu in sciintiele esacte, de care suntemu asia de mândri, s'au facutu in timpulu si prin omenii credintiei creştine, in tirapu ce neeredinti'a n'a produsu, ci numai a culesu fruc­tele civilisatiunei. De aceea credemu a fi lucru prudenţii, ca acei omeni a caroru idei in respee-tulu religiunei nu potu aduce veri unu bine societăţii, daca nu se potu emancipa de ele, pastreze-le atunci pentru sine. Destulu reu, des­tule viţii, destule suferinde suntu in lume, ca se nu mai adaugamu si necredinti'a,

Grintea latina din carea face parte si naţiunea româna, esita delà di ei. ea are destinatiunea cea mai inalta de-a représenta pre Ddieu pe pamentu :

In d iu 'a cea de j udeca t a , Candu fati 'a in ceriu cu Domnulu san tu Latin 'a g in t e a fi i n t r e b a t a : „Ce ai facutu pe aces tu p a m e n t u : E a va respunde susu si t a r e : „O Domne ! In lume câ tu am s t a t u , „In ochii tei p l ini de admi ra re . „Pe t ine te -am represen ta tu . "

(Va urma.)

Despre pecatele nós t re higienice si despre multe al tele.

Confintia tioivita in sal'a mare a institutului teologi: .-pedagogi»* dinAradu, la 31 Decembre 188 ¡ — de profesoruln de higiena

Dr. G. Vuia.

Domnitorii si Ddmneloru !

E postu. T o t n c res t inu lu evlaviosu s i - t r age sèma cu jecatele ce le-a facutu con t ra lui Ddieu si a se­mentarli sei. le mar tu r i sesce sie-si, pleca apoi cu su­flet.Iu ce rn i tu de ca in t i a la p reo tu si impar tas indu- le ace tu ia , pas tor iu lu sufletescu în pu t e r ea da ru lu i ee i s ' a d a t u de ausu, i-pune in prospectu i e r t a r e a ce-rós a — da r numai dupa ce va supo r t a pen i ten t i ' a cc i - ad ic t a t ' o . Astfel iu ae c u r ă ţ i a c res t inulu de peea-tol- sufletesci.

Sun t insa o mul ţ ime de a l t e paca te , ca re le co­mi e omulu, c res t inu lu ca si paganu lu , b a r b a t u l a ca si femei'a pe t ò t a d iu 'a cu sci int ia sau farà sc i in t ia , cu fap ta si cu negand i rea , cu gandu lu numai niei-orata. Astfel iu de peca te r a r se mar tur i sescu , si daca d;, de comunu numai a tunc i când peca tosu lu geme sub pivar 'a asprei peni tent ie d r e p t u r e sp la t a a peca te lo r sile ven i t a a sup ra capulu i seu.

Deosebi rea in t re pecate le morale-rel igióse si e l e a , de cari am se vorbescu este, ca precând cele dui ta iu se comitu c o n t r a lui Ddieu si a ómenilorn — aces tea le face omulu con t r a lui insusi , p re cand cîlea se mar tu r i sescu la doc toru lu sufletescu, ces tea ar t rebui se se mar tu r i sésca la doc to ra l a t r u p u r i l o r » , edea daca sun tu grele au se-si primésca r e sp la t a pe »i.ta lume, as tea inse se resbuna ele insesi t o t d e a u n a I L U . * '|)f acesta, lume. Iu una c o n v i n ă : L a amemìóue categorii sun t pecate s tramosiesoi ; si pen t ru pecate le n*ele si desu repe t i t e ale pa r in t i l o ru au se sufere si genera t iuni le a rma tó re . In fine postulu t e c u r ă ţ i a de pecatele religiósa, precum si de cele higieniee daca n ' i u i'ostu p rea mar i .

( In buna c red in t i a ca am reus i tn a v« rlisp<™« se\ credat i dloru si dnelorn ca nici peca te le de car i airi se vorbescu adi — peca te le higienice , n u sun t de Vele uriurele — ca se ne potema juca cu ele a bunaó ra ca si peca te le car i le facu ochii si gprincenele :

„Ochii si fiprincenele „Facu tòte pecatele „De n'ar fi ochi si sprincene „N'ar mai fi pecate grele „Ci ar fi mai nsiorele „Ne am putea juca cu ele.

Ve rogu se-mi da t i voia acuma in sesonulu pre-orn a ve t i enea o mica predicat i» a sup ra iniei-

loril si mar i loru peca te ce le comite lumea fa t ia de f ru i lós ' a s i s ingur mâu tu i to rea , da r t o t -oda ta si a s p r a religione a Higiei . Si precum doctorulu sufleteloru de >e amvonu predica precepte le h igienei morale -càci ce a l t a e re l igia , decâ t codicele legiloru despre s c n l t a t e a si sa lu tea sufletului, as ia si eu ceiu mai micii in t re doctorii t r upu r i l o ru am se espunu abate­r i le dela legile higienei fisice, va se dica dela legi le sana^ati i si sa lu te i t rupeşe i . Creş t in i i car i se s imt at inşi când preotn lu li ins i ra pecate le , cam au da-t i n ' à a esi unu lu — câte unuiu clin b i s e r i c a ; câ t pen­t r u mine, sum s igur cà n'o se pa tu unu a t a r e b lama-giu dec la randu pe eei present i dela incapa ta — scu­t i ţ i de pecate le higienice,

I n numele, Higie i deci inha in te ?

licil

î-n-.a

cureze, si se p la t é sca contulu farmacis tului . Veţi- dice dvós t r a câ a t a r e moda a r t r ebu i sa se in t roducă si l a noi. E i b ine , eu primesGu. Pr imasen pen t ru unu onorar iu bunu anua lu a g a r a n t a de s ă n ă t a t e a clien­tu lu i care s 'ar pune cu mine l a tóemela, si me inda-torescu sub pedépsa de a perde onoraru lu a. lu -cura si scapá din tote nevoile t rupeşe i cu escept iunea ace-lor 'a , despre car i se dice ca con t ra loru „non est me-dicamen in hor t i s . " O s ingura condi t iune asi-pune". Se respecteze p reeep te le higienice, si se nu faca nifei oda t ă peca te con t ra loru.

Aces te regu le se cupr indu in u rma tó re l e : siepte taine: 1. ae ru la , 2. ap 'a , 3. nu t r imen tu lu , 4. ca ldur ' a , 5. lumin 'a , 6. mişcarea si 7. Somnalu .

Când vei fi pad i tu si impl in i tu aces te t a ine as ia p recum se i n v a t i a aci, in sal 'a , unde de dóue or i pe s ep t emana se t i lcuesce s imbolulu credra t ie i higienice, a tunc i cu fapte bune te -a i invrednic i tu , vei a junge adânc i be t r ane t i e bucurandu- te de dile dulci si senine , caci in t ine re t ie t i -a i imple t i tu o cununa p u r u r e a verde : cunun 'a virtutiloru higienice. — E r de nu res -pectedi aceste r egu le de auru — vei peri de mu l ţ imea p e c a t e l o r u ! A e r u l u e celu d a n t a i u si celu mai eftinu n u t r i m e n t u . Cu tote a s t ea audisem mai nu sciu când, dicend unu omu c a t r a ce la la l tu „eu nu t ra iescu din aeru ." L a aces te vorbe a t â t de ne rumega te me apro­p i a m de ei si cu indiscre t iune higiénica ciuli i se-i a n d u ce vorbeseu.

„Dle ep i t ropu dise u n u l u d in t re ei me rogu cu ap leca t iune se binevoiesci a-mi mai da câ ţ iva florini din r e s t a n t i ' a sa la ru lu i ce am la st im. dvós t ra .

. „Nu potu dascăle, nu-su bani in cas sa ! " P e scóla e o da to r i a de mai mul te mii de florini, adi mane s eva v inde la duba , daca n u ne vomu îngri j i de unu alu 3-lea popa ha rn i cu de a incassa birulu , si a face ordine in comuna. P a n a a tunc i ai se aş tep ţ i . "

„Dar me rogu de spec ta tu Dvós t r a , eu inca n u po tu t r a i din aeru ."

N u ascul ta i mai depar te , ca audindu de r epe t i t e ori cele din u r m a din g u r ' a unui inve t i a to r iu fl'aui dusu necaj i tu . Se vede, cuge tam in t ru mine, ca pe t i m p u l u când a u m b l a t u aces ta la p repa rand ia n u s'a propusu higien 'a .

A dice ca omulu nu t ra iesce din ae ru este ce lu ma i mare ueadeveru . I n t r e b u eu, din ce t ra iesce omu­lu din monientu lu nascer i i sale p a n a a nu cunósce lap te le , — ceea. ce câ te oda tă dureza mai mul te dile ? Din aeru . D i n ce a t r a i t u D r . T a n n é r (daca e ade-ve ra tu ) 40 de dile ? P e l a n g a apa — din aeru . Se scie ca Dr . Taune r p re t indea a i se aeris i desu odai 'a sub t impulu remas iagulu i . D a r ore bolnavi i cum ar pu t ea t r a i sep tamani , ba luni i n t r e g i —• fa ra a l imente daca nu ar ave a e r u ? Sau bieţ i i so lda ţ i in resbelu, când nu a ra re -o r i dile i n t r e g i sun tu l ip­siţi de ori ce a l tu a l imentu , s inguru ae ru lu c u r a t u i i -sust iene.

O spunu da ra sus si t a r e ca se me auda si dasca lu iu celu cu l é f a in r e s t a n t i a , ca ae ru lu a tmos-fericu ca re invelesce ro togolu lu pămân tu lu i p a n a l a 12 mile — este p r imulu si indispensabi lu lu nos t ru a l imentu . De ori ce a l tu a l imentu séu beu tu ra pot i fi l ipsi tu mai lungu t impu, când inse t i se va de-t r a g e aerulu , in câ teva minu te a jungi in s inulu lu i A v r a m u , séu p recum vorbeseu babele nós t re .

„Ai pusu fatk 1» pamentu La pamentu la érba verde. Ca se nu-ti mai tragn nădejde."

Higi ' a , d ie i t i ' a s a n a t a t i i , aces ta feciora frunosa ca lebed'a, c u r a t a ca sôrele si i n t ï e l ép ta c i d ie i t i tea ce i r se a t r ibuesce , a fost fic'a d ieului v indecare i E s -culapu, T a t a h i v indeca belele , si ca a t a r e a fostu pa-t r o n u l u sci in t ie loru medicinei, ér fic'a e ra numai on-se rva to rea s a n a t a t i i si p re in t impinâ bôlele. A s t ' a hoa e o se i in t ia si se numesce higiena.

De a t u n c i au t r e c u t u mii de ani , decând a c a t u t * t a ; a l u mediciloru d inpreuna cu draga las i ' a - i feciora fusera aredica t i d e c a t r a grec i mai pre susu de murit<ri. A d i sun t a l t e t impur i , a l t i omeni. N u pen t ru ca. dira adi nu s 'ar mai préconisa nimenea de sfantu ner.u-r i t o r iu . D e aces tea se facu si in dilele nôs t re . l a i deunadi se i n ro l a r a cu ghiu tur 'a sfinţii in o l i m p i u va t i canu lu i din Roma. In a l t e p r iv in t ie s'au sehimb;tu t impur i le . Ad i dupa djcal 'a românulu i mai mul tu ftee oulu decâ t ga in 'a . Mai i n t ï e l ép ta si mai inva t i a ta e H ig i ' a decât Escu lap , P recep te l e Hig iene i s u n t tot a t â t e a , regi i le de au ru car i daca le vei padi , si le ve i cinsti , mul ţ i an i vei t r a i p r e pamen tu . Escu la ju cu medic ina? câ t eoda tă t e vindeca, de mul te o i t r a b u e se t e mul t iamesci , daca t i pôte a l ina dorerta si us iurâ suferint iele, ér când ai v a t a m a t u p r ea sin-t i t o r i u pre Hig i ' a , Escu l ap t e parasesce , a tunc i es>i p e r d u t u !

Erumdse simple si vedi te s u n t u luc ru r i l e t a b Hig iena , si cu t e t e a s t ea va i câ tu de micu este nu-meru lu adeverat i loru; te i credincioşi. Gre le si tainic* onm sun t arcattele medicinei , si to tuş i t é t a lumea t p l ina de medicas t r i , car i se s imtu a fi adesi apostol a i v indecare i neput in t ie lo ru omenesci. To tu omuli se ge réza de medicu, si câ ţ i din compătimire séu cu njoscintia pre tenésca cercetéza vr unu bolnavu, iiidata [ i si r ecomanda léculu infalibilu spre -alu vimj#j&,./ I / a r nu numai in t impulu de adi da r in t e t e pă r ţ i l e de a t a r i medici, to tdeuna era- asia. Napo lenu x;elu m a r e i n t r é b a oda tă p e maresia lul s e u — unu omu glumet iu , a cărui umbra p lăcea mul tu mare lu i belii duce — care meser ia e cea mai l a t i t a in. P a r i s ? ser i ' a medici loru" fu respunsulu laconicu alu mar & s ta lu lu i — „Cum se pôte ?" — I n câ teva dile t i-adueu o s t a t i s t i ca a mediciloru. D iu ' a u r m a t ô r e maresia luni se pos ta cu falc 'a l e g a t a in foisiorulu unei biserij i . Câ ţ i cunoscuţi t r e c u r ă pe l a n g a elu l u - in t r eba ra ce-.u dore. E l u se v a i a t a l a t o t i de dure re de masele. F e-ca re se g r ă b i a-i recomenda câ te unu mljlocu cen­t r a durer i loru de d in ţ i ; p re aces tea lécuri elu tcjfce le scrise d inpreuna cu numele persôneloru in cai cic'a, ce o por t a l a sine. Cu modulu aces ta elu a semna tu p res te t r e i sute de nume. Apoi se duse , cu r t ea lui Napoleon şi se a r a t a si astui 'a cu falt 'a l e g a t a . Carele asemenea lu- intreba. : „ c e t i - e : " — „su-fer de o cumpl i ta dnrere de masele" — „Pune pr;,fu de puşca moia tu in cognak, si t e vei v indeca" ÎLa-res ia lu lu mul t iami de sfatu, sa duse acasă si insciise numele Dr . Napo leon in f run tea celoru t r e i sute si mai bine de doctori . I n a l t a di s ana to su si voièsu éras i merge mares ia lu lu la c u r t e a imper ia la , si preda aces tu ia carticic 'a cu insemnar i le , is tor is indu-i iele pe t r ecu te . Napoleonu r ise cu dulce si recunosci. si densulu cà n u numa i in P a r i s ci in t o t a lumea tue-dici s u n t mai mul ţ i . ;

A m audi tu dicandu cà ar fi u n d e v a o t i é ra , yude medici i de profesiune se p la tescu cu anulu , d a r numai daca c l ientnlu in decursulu anu lu i i n t r egu a fostu sana tosu ; l a casu de bo lnavi re mediculu l a anu lu uou se a lege cu buzele umflate, b a mai a r e se-lu

E r a m u iuca ba ia tu mai micu decâ t ca se me fie fostu da tu t a t a l a scóla, cand o in templa re , de care si ad i me infioru, m'a facutu se recunoseu ca farà acru nu pot i t r a i nici dóue minu te . T r e i bae t i i n t r e car i si eu, ne jucatnu ca o bu t e de curechiu góla ; deoda tă b n t e a se restogolesce cu fundulu in sus si eu me vedu sub b u t e pana când or tac i i se u rca pe fundu, si incepu a ba te cu piciórele mars iu lu osta-siloru. L a inceputu mi-placu cum mérsa si dădeam gi eu la t ac tu . Dupa . câ teva secunde inse nu-mi mai place sub bute , si s t r i g a se me lase se iesu. Cama-radi i b a t u toba si nu audu. S t r i g u si mai t a re , dau in bu te , to tu in zadar, loru li place marsiulu. A t u n c i eu simţind ca suni aprópe se me inecu me opintescu din tò te puter i le unu i de spe ra t a — era l up t ' a pen t ru es is t in t ia — si inbordu b ă t e a de pe care hoţ i i de or­t ac i cadu dea dura . In tine am scapatu , t i ene te apoi l a noua lupta , lup t ' a d r ep tu lu i con t ra fortiei. — Ba-é tu lu de a tunc i s'a facutu omu-s i inca b a r b a t u une i femei, da r bu tea de curechiu n'o mai potè u i t a , ba nici curechiulu nu-lu m a n a n c a daca-e din bu t e .

Grlum'a la o p a r t e da r astfel iu de a t e n t a t e l a s ă n ă t a t e a si viét i 'a omului — desi nu de unu periclu a t â t de iminentu — se comitu forte desu nu numai de copii i gnoran t i ci si de omenii procopsiţ i . E u se mai aducemu spre i l u s t r a r e unu esempla din cele mul te In cas 'a dlui Gr iv i t i an g in t ea l a t i na se inmal t iesce ca o noua odras la . A m disu ca n u t r e m e n t u l u celu d a n t a i u a omului este ae ru lu a tmosfer ica . E i bine miculu dorobant iu e eerbicosu nu-i p lace a e r a l a ce i se inibiia elu nu da semnu de v ié t ia , a tunc i o mana a s p r a si nemilos a lu-pr inde lu-redicâ in susu, lu-scu-t u r a , si s t ropindu- lu ca apa rece lu-face v rend ne-v rendu se se indópe de aeru lu din casa ce lui nu-i p lace , . E l u face o in sp i r a t iune profunda dar numai p e n t r u ca cu unu p l ânsu j a ln ieu se protes teze con t r a aceste i traGtari nehigienice. P r o t e s t u l u insa nu se considera, ba pă r in ţ i i si t o t i cei de fat ia se bucu ra de aces te va ie ta r i , caci sun tu semnele unei v ie t i noi, d a r s a n t ' a H i g i a c l a t i nă din capa, caci aci érasi s'a. comisu unu peea tu higienicu s t ramosiescu care se impr ima copilului i n d a t a la naseerea sa. A u nu e p e e a t u a for t ia p lăpânde le si ve s t a t e l e organe se se umpla de unu a e r a infectu, s t r i ca tu si n e e u r a t i t u p r in lacomi'a ómeniloru din casa, car i cine scie de câ tu t impu t ienu usi'a si fe res t r i le hermet icu inchise sub- cuventulu , ca se nu a jungă ae ru rece la mama. O, c redin t ia desiér ta in care t r e b u e se crésca mi t i te -lu lu nevinovata , dèca desele a t e n t a t e a supra lui comise p r e c â t t impu va t r a i nu-i voru ca rmâ prea curendu viét i 'a , este, ca baetulu e oduasl 'a unui r ege" si v i t ia de s te jaru, si apoi s t e ja ru lu in f run ta mul t i viscoli farà ca se-si plece pisoulu. D a r se nu se incréda ni­menea in t a r i ' a cons t i tu ţ ie i sa le fisiee, precum nu ne potemu increde in cea pol i t ica sub carea to t i gememn as tad i . S te ja ru lu celu mai fa ln ica la apa r in t i a , daca rodu cari la r ă d ă c i n a lui, se istovesce si pere .

I I .

A v e m u friea de aeru . de aces tu d a r u a lu na tu -re i , p i e care Ddieu cu a t â t ' a imbels iugare l 'a d a t u c rea ture loru bale., SinguruLu n u t r i m e n t a p e n t r u care inca nu p la t imu da re de consum: — AsVa pe noi nu ne privesce, vor cugeta un i i d in t re D v ó s t r a , noi nu avem f r ie&de a e r u ; am pe t reeu tu noi l a m u n t e „la por-siorei" o di i n t r éga , a m dormi tu in va lea Cladovei sub ceriulu l iberu t o t a nóp tea si nu ni -a fostu frica de aeru ." Da , vara , candii ae ru lu adia l inu, ei cànd

zefirii nopţi i se ingana ca v isur i le creer i loru i nyapa -ia t i de „vinulu care veselesce in im'a omului" E n se vedemu câ t t impa petrecemu, in a e r a l u l iberu i é rn ' a ? N u vorbescu de t i e r anu lu munci tor iu , elu scie a p r e -t iu i aerulu farà d e a - i eanósce i m p o r t a n t ' a insemnata-tea . Domnii sun tu mai pecatosi in a s t a p r iv in t i a . Se scóla d imiuét ia la 8 óre, p léca la b i rou séu la. scóla etc. D a r a nu póte ; fi mai depa r t e decâ t cale de 5 minute , pe t rece acolo mai de mul teor i t o t u s iediendu t

la mésa p a n a la 12 óre ; a tunci pléca d r e p t u a c a s a (a l te 5 minute) unde r emane p a n a dupa p rand iu , c â n d apoi o ia ca in fuga pana l a cafenea, care de comunu e cea mai deaprópe, da r se dicem cà t o t a in 5 mi­nute face d r ă mu i a . I n cafenea s t a in t r ' o a tmosfera , unde tò te suntu in a b a n d a n t i a cu escept iunea oxi­genului , aces tu i e lementa de v ié t ia , f a rà care nu po t i nici t r a i , nici chiar vege ta . D u p a ce óre i n t r e g i cu halosia si-a incarca tu plamani le — dica halosie, p e n t r u ca in cafona séu se disputa , séu se jóca de b i l i a rdu . I n amendóe caşur i le t r ebue se inspi re mai adencu, pléca, apoi é ras i la lucru facendu o cale de a l t e § minute, de unde numai sér 'a vine acasa, ca se n u p a r a s é s c a odai 'a pana in a l t a di când se incepe de nou v i r t e -julu in aces ta „circulus vi t iosus " Faceu.d suma r e ­su l ta 20 minute t impu pe t recuţ i i in ae ru lu l iberu in 24 de óre fa t ia cu 1420 de minu te pe t r ecu t e in a e r u inchisu si mai de mul te ori s t r i ca tu de pu lbe re , fumu si a l t e ingredient ie de pu t re j i an i animal ice . Câ ţ i d i -reg tor i , advocaţ i , profesori, comerc ian ţ i p e r c u r g u tò ta viét ia loru dupa ca lapodulu descrisu. Uni i d i a ei p r e t i n d ă a fi facutu din des tu lu r eee r in t i e lo ru h i -gienicé, daca facu o p reumbla re de Va séu 1 óra pe di sé ra candu ae rn lu e qelu mai pu t i enu c u r a t o , s i pe t ro toa r , pe l a n g a p răvă l i i pe unde t r e b u e se i n s -pirâkftmulu ae ru lu a l t e r a t a de p roduc te le indus t r i e i s i d e exha la t iunea lumei mu l t e ce u n d a l é z a pe as fa l tu .

F l ă c ă i i pe t recu cevasi ma i m u l t u in a e r u l u l i ­beru -r— d a r éras i numai pe t r o t o a r pe t impu lu c a n d u ese lumea dameloru . Si cu t ò t e a s t ea t ene re tu lu , j u n i ­mea nòs t ra de au ru este mai pecatósa . Din ca r e p r i ­v i n t i a ? me va i n t r e b a c ineva din ei. Din aceea ca cu. c â t u t impu ambia ei ma i m u l t u pe afara , cu a t â t si \ in t re i tu ma i mul tu s t a u si ei in cafenele p lus os-pe ia r i i l e , ca r i in l ipsa unei famili i iub i tóre l i d a u mâpsiavulu adapostu . Ospe ta r i ' a si cafén'a este, unde t r egue se se ocrotésca be tu lu flacau in t ò t a d in ' a celti pu t i enu de t r e i ori , fie aceea s a n t a di de c r a i n u m i séu ch ia r de pasci . Mar i peca te sun tu aces tea frat i -loru garsoni , eu aci insa nu ve p o t u a juta . Merge ţ i p a n a nu e t a r d i u la doetorulu sufleteloru, l a u n u p reo tu dupa r a n d a é l ' a lui Melchisedecu, incun ju ra t i de t r e i a l t a r i u lu ca si I sa i a se dan t iuésca de bucn r i ' a Ritòrcerei vòs t re ! Astfel iu sun t bă rba ţ i i . D a r damele? Sper ca p raa s t imate le nòs t re dame me vor e r t a dèca la in s i r a rea peca te lo ru nu l i-am d a t u i n t a i a t a t e a . A u si dlor peea t e higienice. Ceia ce vedemu l a da­mele nòs t re este, ca n u le vedemu — decâ t r a r u esind la aeru : si aci po r t a v ina b a r b a t u l a , b a r b a t u l a a re lucru mai seriosa si mai de l ipsa, decât ca se-si po r t e nevas t ' a séu copii la p reumbla re . S i n g u r e femeile nu esu bucurosu pen t ru ca ce dice lumea dèca le vede t o tu pe s t r ada . Cea mai mare l auda ce punu b ă r b a ţ i i pe femei e, candu dicu „totu acasa siede, n 'o vedi nici o d a t ă pe s t rada ." È t a pre judet ie ba rba t e sc i asu­p r a că ro ra femeile nòs t re , ca r i t i enu a t â t de m u l t u l a bunu lu loru nume, nu se pótu aredica. N u p u t e m u insa scusa femeile, si n u l i se é r t a peca tu lu d'a nu-si scote copii Ia a e r u ; aci t ò t a vin 'a cade pe c a p e t e l e

dloru. L a s a ca bieţ i i copii in e t a t e a cea mai frageda numai a tunc i se potu bucu ra de aerulu liberii pe 1 / %

ora, când e sore —'da r a«asa in ca sun tu a res ta ţ i in cea mai mica, mai in tunecosa si mai put iemi a e r a t ă camera a locuintiei , pre cand „salonalu," odai 'a cea ma i spa t i6sa si sana t6sa s t a gola p e n t r u câ visit i le sun tu r a r e si scur te . F r i c ' a de ae ru aci e grozava . Mi t i te i loru t 6 t a ern 'a nu, li se da voie se esa din casa p r imave ra si t6mn'a r a ru . A d i nu pen t ru ca e ven tu , mane nu câci e ploia, poimane e norosu si sufla ungurenu lu . V a r ' a se seotu si ei afara , da r t6 t a ndp tea dormu in camera cu ferestr i le b ine închise c-a ge „nu se r acesca . 0 D a r dloru mame si dni t a t i pen t ru ce t impu crescet i dvos t ra aceste mlad i t i e ; ce s tejaru se va ina l t i a din aces te vi t ie săd i te in g rad in ' a de s t ic la ? Ore asia s 'au crescutu si curcani i , car i „colo in P l e v n a l a r e d u t e s t ă t e a u voinici mii si su te" ?

F r i c ' a de ae ru a junge l a cuhne, când aeel 'a vine in forma de curentu. „Curen tu de ae ru" (vulgo zug) cuven tu infricosiatu care imple de groza pe micu si mare . Mi-aducu amin te din p runc ia cu câ ta spaima fugeam de sub por t a , când s t r i g a mama ca t r a mine „fugi deacolo n u s t a in zug ." Neavendu idea despre ae ru si despre curen tu mi-lu inchipuiam p re acest 'a de u n u ba laurn care e nevediu tu si omora copii cei re i . Aoleo Domne , da r ce se dicemu despre conduc­tor i i t r enu r i l o ru de la caile ferate, seu despre lun t raş i m a r i n a r i ca se nu amin t imu de păcura r i i noş t r i dela munte . Seu cine se bolnavesce mai curendu, d6inna care se feresce de curentu , s6u fat 'a de casa, care in t o t a d iu 'a s t a in cu ren tu d i n t r a feres t r i si usi, si a f a ra de acea ser 'a la p6 r t a eras i in curen tu aş tep ta se-i v ina badi t ia . — „Aceşt ia s u n t u deda ţ i b re , cu aspr imea ae ru lu i , cum ni vorbesei as ia c e v a ! " As t -feliu n i ae reflecta t o t u deauna Ia d 'as tea . Tctet»»i ac i e bub 'a ca nu se dedau omenii l a t d t e s ch imbăr i l e ' din atmosfera, si pen t ru aceea apa re euren tu lu de unu inimicu a t â t de infricosiatu. L e u l u e o fera selbat ica, c a r e t e sfasia in buca t i , da r min tea omenesca t i - lu imblandiesee p a n a t e lasa se t e vâ r i cu oapulu in g u r ' a i căsca ta , fara se t e vaterne. — N u ae ru lu rece si p rospe tu este noua dusmanu, ci celu caldu si s ta-t u t u de dupa cuptor iu . Cei ce se t emu de ae ru s u n t in tocmai ca sorele din poves tea lu i Isopu. U n u puiu de siorece esindu in t a i a d a t a din cuibu, repede ai i n a p a i m a n t a t u fuge napoi la mama s a : „aoleo ce bi-d igan ia g r o z a v a vediui eu" s t r i g a c a t r a mumasa „cu c res t a roşia , cu coda mare , cu p in t en i si ungh i i mar i , elu s t r i ga t a r e , si e ra se me mance. E u tocmai me j u c a m u cu o fiintii d raga las ia , care avea unu capu ro tundu , o coda frumosa si nesce piciorusie ca me-t a sa , si mi se a r a t a forte pfetenosa. Abea apucu se se indepar ta infr icosiatulu de cocosiu — i n d a t a me ducu era la d r a g u t i ' a de pisica." „Sărmane bae te dise siorec6ic 'a be t r ana , nu scii t u ca celu ce face sgomotu mare , r a r u este periculosu, da r t o t d e u n a se t e feresci de celu ce-ti magulesce ." (Va urma.)

Observări cr i t ice á « T r i f O B X U i t a r i n , capelanuiu bisericei gr. or romane in Sătula nou, ftsapr&

«patei nmpa» de cur iosn l» pá r t a t e ierodiaeon Siraeon Popescu si int i tulata .Pmevma i a Wiooeno-Consta i i t lnopol i tanom."

(Continuare.)

E de l ipsa ca se esplicamu s i i m p u t a r e a făcuta lui I i susu câ e Samar ineanu . Locui tor i i Samar ie i si

a ce tă ţ i i de frunte Siehar (Sichemu. Neapol , F l a v a , , i Cesárea) erau de n a ţ i o n a l i t a t e a si re l ig iunea j idovésca . j I n ce ta t ea S ichar au locui tu s t r amos iu lu Iacob , aici ' e i n g r o p a t u si Iosifu fralu seü. Iudei i inse nu-i consi­

de rau de u rmător i i adevera t i ai lui Moisi, ci ii p r i -\ v iau de iere t ic i si idolola t r i , ii u r au forte, nu aveau

nici unu amestecu cu ei t i enendui de necu ra ţ i . Samar inen i i se inchinau lui Dd ieu si ii aduceau

je r t fa in munte le Grarizinu, ér Iudei i in I e r u s a l i m u . Cer te le r e l ig ionar i i n t r e Iude i si S a m a n n e n i sus t au inca si p re t impulu lu i I isusu. Iude i i n ' au i n c e t a t u a despre t iu i p re Samar inen i si a-i ur i ca p r e nisce apos ta ţ i , iere t ic i si i n c h i a a t s r i de idoli . P e n t r u aceea si i m p u t a r e a in decursu lu i nve t i a t u r e i , ca I i susu e S a m a r i n e a n insémna ca elu propune i nve t i a tu r i min-cinóse, neadeve ra t e , i n v e t i a t u r i iere t ice si p a g a n e . Opiniunea g e u e r a l a e r a l a J i d o v i , ca d racu lu insé la

I p re omu cu cuvinte , ca elu e t a t a l u miuciunei si a lu ¡ neadeveru lu i , si ca elu seduce p re inch ina to r i i cai ¡ adeve ra t i l a c ins t i rea idoli loru. I P re in i t i endu espl icar i le aces te se revenimu la I verau 4 8 .

I m p u t a r e a cupr insa in ve r su 48 in cuvin te le S a m a r i n e a n u est i si d racu ai , nu potu avea a l t a in-tielesti deca tu aces tu u r m a t o r i u : Acum ne-amu in-c red in t i a tu si mai bine din i n v e t i a t u r a t a ea esci S a m a r i n e a n u si ca a i dracu , neamu convinsa ca esci e re t icu si inve t i i n v e t i a t u r a mincinósa. S a t a n a g r a -esae din t ine , d racu lu din t ine voesce se ne insiele , se ne a b a t a de l a c r ed in t i a si c ins t i rea cea adeve-r a t a , t u voiesci se ne insiel i cu i n v e t i a t u r a t a , se ne faci ie re t ic i Samar inen i si i nch ina to r i de idoli .

Câ aces ta a in t ie lesulu versu lu i 4 8 , ne incre -d in t iéza versu lu u rma to r iu , ca re l e cont iene deşvino- -¡ v a t i r e a lui I i susu la i m p u t a r e a din versu 4 8 E t a ce dice Chr is tosu in ve r su lu u r m a t o r i u : „Respunsau I i s u s u : eu dracu nu amu, oi cinstescu pre tatalu meu, si voi me ocăr i ţ i p re mine (Cap 8 v 49) ." D u p a aceste le dice Chr i s tosu in versu 5 1 , ca cine va t i enea cu-ventu lu lui , nu va vedea mor te . L a aceste i respundu J idov i i in versu 52. Acum amu cunoscutu ca drae ai , câci daca a mur i t u A v r a m u si proroci i , da r cum se nu mora acei ce-t i pr imescu i n v e t i a t u r ' a .

Si versu lu 52 are in t ie lesu lu ca S a t a n a g ra -esce minc iuna pr in g u r ' a lui I i susu .

D i n to t e aces te resu l t a , ca Din a u t o r u au apli-ca tu reu t ecs tu r i l e aceste , d e n a t u r a n d n l e in t i e l esu lu genuinu, deci si a r g u m e n t a r e a Dlui a u t o r u e falsa si neadeve ra t a , ór p rovoca rea l a aces te locuri cu

i t o tu lu nepo t r iv i t a si n e i n d r e p t a t i t a . Acumu se esa» minamu si celelal te dovedi. „Si in casulu de fa t ia pnevma inca nu insémna a l t a decâ t pu te re , p u t e r e a lui Ddieu. Despre aces ta ne inc red in t i éza insusi I i ­susu , care le dupa L u c a 11 , 20. dice ca : scote d rac i i cu dege tu lu (en dakt i lo) lu i Ddieu. L a Marcu 11 , 28. 33 cuvintele Beelzebul si pnevma theou sun t în­locui te prin exusia. T o t u asemenea Mat cap 2 1 , 23. 27. P r i n u r m a r e P n e v m a theou uu este D u c h n l u celu s fan tu ca persona, ci p u t e r e Ddieéseaj ca si dakt i los (Luca 11, 20) in loeii de dinamia sau chor is ."

Se s c r u t a m u dar r e a l i t a t e a basei si a acea toru 3 dovedi.

Despre t ecs tu lu p r im mi-amu facutu deja obser­vă r i l e mele la p u n c t u l u a lu 4. A 2 dovada e tee-s tu lu din S. E v . Marcu cap 11 v 28 si 33, unde sus t iene D l u au to ru ca Beelzebulu si pnevma teou suntu in locui te p r in cuven tu lu exus ia , (pu te re ) .

î n a i n t e de t6 te observu ea D l a a a t o r u nu se ! pote provoca la S. Marcu cap 11 v 28 si 33 ca l a unu versu pa ra le l a in care le Beelzebulu si pnevma a r fi subs t i tu i te p r in cuven tu lu pu tere . Causa s impla e ca S. E v . Marcu nu t r a c t e z a de 2 ori in tempia-rea cu celu indrac i tu , ci numai oda t ă în tocmai ca si S. E v . Luca . Aces t a o face S- E v . Marcu oap 3 in versur i le de la 22 pana la 30. Aicea r epe teza S. E v . Marcu ceea ce dice S. E v Mateiu, aici ocure in versu 22 cuven tu lu Beelzebul , e ra la S. E v . L u c a aflainu descrisa aceeaşi in templa re la cap 11, unde in versu 20 cuventu lu pnevma teon inlocui tu eu degetu lu Ini Ddieu.

A doua causa din ca rea denegu eu para le l i s -mulu versu lu i 28 si 33 din cap 21 este ca in aceste 2 versur i cuventu lu p u t e r e nu se referesce la pu t e ­r e a facerei de minuni ci cu t o t u l u l a a l tceva , daru nici cuven tu lu pu te re n u însemna pu te re fisica seu sp i r i tua la n a t u r a l a seu s u p r a n a t u r a l a ci a ici însem­na d rep tu lu seu au to r i s a t i unea de a p red ica s£u vest i cuventu lu lui Ddieu.

Se vedemu d a r a a cui opiniune e a d e v e r a t a , opiniunea Dlu i autor i i seu a mea.

Ca se incung iur r epe t ă r i l e superflue, voiu t r a c t a t o t d e o d a t ă si a lu 3 . a r g u m e n t u a lo D l u i au to ru , t ecs tu lu din S. E v . M a t . cap 21 v 23 si 27 . Aces t a o facu si pen t ru aceea căci versu 23 e p a r a -lelu cu v 28 , si versu 27 eu ve r su 33 din S. Marcu cap 11 . Marcu cap 11 v 27, 28 si 33: Si eras i au veni t u in I e rusa l ima , si umb lându elu pr in Biser ica , au ven i tu la densuln Arch ie re i i si c ă r t u r a r i i si be t râ -nii (v 27) .

Si i-au disu l u i : cu ce pu te re faci aees tea ; si eine t i -au d a t u t i e aces ta pu te re , ca se faci aces tea (v 28)."

„Si respundiendu au disu lui I i s u s u : nu s t imu, si I i susu respundiendu au disu l o r u ; nici eu nu voiu spune voua cu ce pu te re facu aces tea (v 33) ." Mateiu cap 21 v 23 si 27: „Si venindu elu in Biserica, au mersu l a densulu , când inyeiid, Areh ie re i i , si b e t r â n i i poporulu i d i e e n d u : cu ce p u t e r e faci acestea , si cine t i -au d a t u t i e p u t e r e a aces ta (v 23.)"

„Si respundiendu I i susu a u disu, nu s t imu, dis 'au loru si e l u : nici eu nu voiu spune voua cu ce pu te re facu aces tea (v 27)."

(Va urmă.)

XD i ~v e r s e. j

* O d o n a t i u n e . A n ' a M o c a n i i , veduv 'a j < masa dupa T e o d o r u R u a t i din Ot lac ' a a donatu- >•>

p r e c u m u audimu p re sém'a fondului scolar iu de acolo o casa si unu p a t r a r i u de p a m e n t n e s t r av i l anu . L u a n d u n o t i t i a de aces t a fap ta generósa o recomen-damu cu deosebire in a t e n ţ i u n e a preot imei si inve-t i à to r i l o ru nos t r i , rogandu- i ca ia ocasiuni bine ven\ te se fia cu deosebi ta ing r ig i r e a capac i t à p re poporeni i cu daru de m a n a A sucurge cu câ te o pa r t e , , fia câ t de nensemna ta măcar , din ave rea loru in t ru a j u t o r a r e a bisericei si scolai nòs t re , ér dona-tórei i -espr imamu cea mai mare mult ierni ta !

t NeCl'OlogO. Georgia Lazaru advoea tu in Ving 'a , cit in ima f ran ta de dui ere aduca la cunoss int ia

ki numele seu, a socr î loru sei Davida Hieora si soci 'a sa Maria n ă scu t a Sierbu, a cumnat i lo ru sei Aureli» si Valeria Hieora, p recum in numele pa r in t i l o ru sei loanu Lazaru si soci 'a s'a Ana nă scu ta Meuw.Ua, a frat i-loru sei Teodoru, Garrita si loanu, si a suror i loru Maria m a r i t a t a Pop a. Rosalia, si numerosi loru con-sangeui remasi in doliu, cà i ub i t ' a si neu i t a t ' a s'a socia respect ive fica, sora ,nora , c u m n a t a si consaugéna Ersilia Lazaru n ă scu t a N i c o r a a r e p a u s a t u in Domnulu in 2/14 l a n u a r i u a. c. d iminót i 'a la 3 óre in e ta te de 19 ani, si in a p a t r ' a luna a casa- tor ie i sale fericite.

Remas i t ie le pamente3ci ale r e p a u s a t e i se voru asiediâ spre odichna e t e rna dupa r i t u lu o r ien ta lu , de la letcuinti'a par in t i lo ru se i (P ia t i ' a F r a n c i s c a n a N r . 2V, Dumineca in 3/15 l a n u a r i u an . 1882, l a 3 óre dupâ amédiadi . Fie- i tierin. 'a us iora si niemori 'a b inecuven-t a t a ! Aradu , la 2/14 l a n u a r i u 1882.

* Necrologi!, in 14. dee. st . v. a r e p a u s a t u M a -r i ' a , soci'a p reo tu lu i . P . B a i c u din Ba i t i a (Rézbau.ya) in e ta te de 32 de ani si in a lu 15 anu a iu case to -riei , l a sandu in doliu s iepte p runc i minoreni . F i e - i t i e r in ' a us ió ra /

* H i r o t o n i r i . S'au h i ro ton i tu in sep temani le t r e c u t e de p reo ţ i Romuiu M a n g r a p e n t r u paroch i ' a din R o n t a u , p ro topresb i t e r a t a l a Oradi i -mar i , s i Iust ini i Bogdanu pen t ru parochi 'a din Că lugăr i , p ro topres . Beius iului .

* M o n n i i i e n t u comemorativa. I n Sever in s'a cons t i tu i tu u n u eomite tu p e n t r u r i d i c a r e a unu i mo­n u m e n t a comemora t ivu in onórea dilei de 8 Maiu 1866, cand Regele Carolu I a ca lca t i ! p e n t r u p r i m ' a óra pe pamen tu lu romanescu ca Domnu a lu Roma­n ie ' . Monumen tu iu se v a asiedia pe u n a din p ie t ie le Sever inulu i si se va g r a v a pe dhisulu t ò t e fap te le mare t i e cari au i l u s t r a t a domnia M a i e s t a t i c i Sa le . I n aces tu scopu, comi te tu lu a deschisu o subscr ip-t iune publica, faeendu unu caldurosu apelu l a sen­t imen te l e de iubi re si devo tamen tu a ce ta t ien i loru mehedint ieni , ca se contr ibuie l a r ea l i s a r ea aces te i idei na ţ iona le . In f runtea aces tu i eomite tu figuréza ca pres iedinte d. maioru N . Baicoianu, prefec tu lu ju-det iu lu i . Cas ieru lu i n s a r c i n a t u cu s t r i uge rea contr i -bu t iun i lo ru este d. P e t r e Chi t iu lescu. „Resb."

* Multìamita publica. Se aduce din p a r t e a co­mi t e tu lu i pa roch ia lu greco-or ien ta lu din S e m 1 a c u, t u t u r o r u aceloru credint iosi , car i vediendn l ips 'a unui o rnamentn preotiescu si cu tò t e apar t i ene tó re le lui — la sfatt i la preo t imei si din mar in imos i t a t ea şi evia-via loru fa t ia de cas 'a lui Ddieu — au c o n t r i b u i t a l a eumpera rea acelui o rnamentu dupa pot in t ie le loru, — si anume : P r e o t u l u Nicolai! Ionescn 5 fl. v. a. ; econ. I o a n ù Calus ier iu 5 fl. v. a. ; Greorgiu H e r t i e g u 5 fl. v. a. : Teodoru l o u u t i a s i u 5 fl. v. a. ; L a z a r u I s t i nu 4 fi v. a. ; Iacobu Suciu 3 fl. v. a. ; A l e x a C ianadanu 3 fl. v. a. ; N . Ve r i s i anu 2 fl. I l i e B a r n ' a 2 fl., veduva Teodoru Mora r iu 2 fl. Grligoru Mae ianu 2 fl. Stefanu Imbrea 2 fl. E m a n u e l u Moldovanu 1 fl. D imi t r i e Amarescu 1 fi. Grligoriu Calus ier iu 1 fl. F l o r e a Tor sanu 1 fi, I l i e J u l a n u 1 fl. L a z a r u Gule -siu 1 fi. Teodoru Mermeze 1 fl. T eo d o ru M a r t a 1 fl. Georg iu T a u t i a n u 1 fl. I o a n a lonn t i a s iu 1 fi. I l i s ie H e r t i e g u 1 fi. A n t o n i a Mironu 1 fl. Nicolau H e r ­t i egu 1 fl. E m a n . To tu 50 cr. Dan ie lu Pesca r iu 50 cr. I l ie A r d e l e a n u 60 cr. Ióanu P o p i a n u 50 cr., si subscr isulu 2 fl. v. a. ; de t o t u 57 fl. 10 cr. v. a. P r imésca dar resp . mul t ierni ta cordiala din p a r t e a

corj)orat:îunei bis., ér a t o t p u t e n t e l e Ddieu care scie r e s p i a t i faptele bune s i mora le se t r i m i t ă binecuvân­t a r e a sa a sup ra caseloru loru ca se po t a implini m a i de mul te or i as tfeì iu de ofer tur i . — Semlacu, 27 . Deeemvre 1881. I n numele com. p a r . : D e m e ­t r in Gr a n e a, p reo tu .

* „ C u r i e r u l u Financiaru" cu incepere de 1/13 Jat ì t iar iu 1882 va a p a r e a in t ò t e dilele de lucru . Condi t iuni le in ca re a re a a p a r é aces tu d iar iu s u n t

'acelea pub l i ca t e p r in tò t e d iar i le din Romani 'a , ca re àu bine voi tu a ne da g r a t i o s u l u si b ine-voi torulu loru concursu. In aces te condi t iuni , „Cur ierulu F inan­ciaru 1 ' devine r e p r e s e n t a n t u l u si a p a r a t o r u l u t u t u r o r u in te rese loru m a t e r i a l e a le Românie i , o rganulo miscarei eeonomice romane .

Economiş t i i d a r a , f inanciari i agr icu l tor i i , comer-t i an t i i , mag i s t r a ţ i i , advocaţ i i , ingener i i , an t r ep renor i i de luc ră r i publ ice, r en t i e r i i si t ò t e s tabi l iment i le eco-Jiomice, f inanciare si i ndus t r i a l e impreuna cu publi-culu cu ca re sun t in r e l a t i un i , vo ru gasi î n „Curi­e ru lu F i n a n c i a r u " o a d e v e r a t a si fidela ca lausa in afaceri le loru.

Afara de acést 'a , p r in R e g u l a m e n t n l u legei Bur-.seloru s a n c t i o n a t u si p r o m u l g a t u de Maies ta tea S a Rege l e la 2 Decembe curen tu , s tabi lendu-se câ „cota au t en t i c a " si pub l i ca t iun i l e oficiale ale Burse loru si à ie Càmere loru de comerciu se se faca, in de a fara de Moni to ru lu Oficialu, si p r in „Gurerulu F inane ia lu* fiaeare in t ie lege de ce m a r e necess i t a te devine aces tu j u r n a l u financiaru p e n t r u publ iculu din t i é r a si din s t r ă i n ă t a t e , care , avendu dilnicu „cotele autent ic»" si scir i le financiare cele ma i próspe te si mai esacte, *are l a îndemâna si e lementele cele mai s igure p e n t r u a se conduce cu cunos t in t ia de causa in opera ţ iuni le lo ru .

„Cur ie ru lu F i n à n c i a l u " avendu o secţ ie a nttme î n s ă r c i n a t a cu co l l ec ta rea t o t u r o r u t r a g e r i l o r u la sor t i d in t i é r a si s t r ă i n ă t a t e , v a d i s t r ibu i câ „premiu Bule-t i nu lu seu de t r a g e r e la sor t i" t u t u r o r u persóneloru care se voru abona.

To t i corespondenţ i i da r si amicii „Curierului F i ­nànc ia lu" , că ro ra li s 'au i nc r ed in t i a tu l is te de abo­namen te , sun t r u g a t i a inapoia de u r g e n t i a acele l i s te spre a se po tea r e g u l a noui loru a b o n a ţ i i i s c r i s i cu 1 J a n u a r i u 1882, t r i m e t e r e a d ia r iu lu i .

Acele din persóne care n ' au po tu tu a se înscr ie p a n a acum si care a ru dori a se abona la „ C u r i e r u l , F i n a n c i a r u co t id ianu" ' sun t asemenea r u g a t e a t ra ­mi te l a Admin i s t r a t i unea d iar iu lu i in Bucuresc i P a s -sag iu lu Romanu N r . 2, ce re rea dloru, inpreuna cu costulu abonamentu lu i , ca re e p e n t r u Romani ' a : 40 franci pe anu si 20 franci pe 6 luni , e ra p e n t r u s t ră ­i n ă t a t e : 60 franci pe anu si 30 franci pe 6 l u n i .

P e n t r u mai mu l t a in lesnire a abonent i loru din jude t i e si din s t r ă i n ă t a t e , ban i i se voru t r ime te p r in m a n d a t e pos ta le .

M. Minovieiu, di rectorele „Cur ie ru lu i F i n a n c i a r u . "

C o i i e u r s e *

Pentr» pos tu lu de cape lanu- inve t ia to r iu langa preo tu lu lipsitu de vedere Genad iu Dobre iu din Reve-tìsiu, in p ro top resb i t e ra tu lu Ienopolei — in urm'a dispuset iunw Prea Sant i ei Sale Domnulu i Episcopu diecesanu de da tu lu 18 Decembre 1881 N r u 2917—

pr in acés t ' a se escrie concursu cu te rminu de a l ege re pe 17 Januariu 1882, p a n a candu recur iu t i i voru avea a-si snbs te rne recurse le sa le subscr isului comitetu si a se p re sen ta in biser ica spre a se face cunoscu ta a legetor i loru .

Venitele capelanului-invetiatoriu suntu :

1. de 7* sess iune de p a m e n t u a r a tor iu 2 . biru dela 55 case câ t e o m e s a r a e u e u r u z a ; 3 . j u m e t a t e din s tolele î n d a t i n a t e 4. 120 fl. ca s a l a r iu inve t i a to rescu 5. 10 sinice bucate 6. 6 s t ingeni de lemne, din car i s* se incaldiéséa

s i scól 'a 7. 2 j u g e r e pamentu invet ia torescu 8. c u a r t i r u l iberu si dóue g rad in i .

Revet is iu , l a 23 Decembre 1881

Comi te tu lu paroehia lu .

In contìelegere cu mine: I o a n a C o r n e a m. p. protopresbiteru.

D in l ips 'a competent i loru ne t ienenduse a legere , a 2 ora se escrie concursu pre s t a ţ i u n e a preotie3ca din Hodosiu, cu t e rminu lu de a legere p re 24. lanuariu 1882. st. v.

Emolumin te l e s u n t u : 1. sesiune pamen tu a r a t o r i u cu fanet ia , c u a r t i r u l iberu cu g rad ina , de la ( cununie 4 fl. dela i nmormen ta re p res t e 7 an i 3 fl, p a n a l a 7 an i 1 fl. dela o mol i tva 20 cr. si de la Ai. easi de fiescecare N r . de casa 31 l i t r e buca te , j u m a t a t e g r â u , j u m ă t a t e cucurudiu .

Dor i to r i i de a ocupa acestu pos tu s u n t u a v i s a t î ca recursele loru i n s t r u a t e conforma s t a tu lu i o rganicu , ad re sa t e subscr isului comite tu paroehia lu , se le as t e r n a P r e a onora tu lu i D o m n u p ro topresv i t e ru t rac-tulu , si p a n a l a a legere se se presenteze in v reun ' s dumineca s6u se rba to re la sfânta biserio'a, 8pre a*si a r e t a des t e r i t a t ea in cân tă r i si t ipicu.

Hodosiu, l a 26. Decembre 1881. st . v.

Comite tu lu paroeh ia lu .

Cu scirea mea: I oana l i e r a n a prot.

P e n t r u depl in i rea parochie i de clasa I I I . din Finisiu cu fili'a Valea-mare, p ro top re sb i t e r a tu lu B Ineu lu i se escrie concursu cu t e r m i n u de a l ege re p i 21 lanuariu st. v. 1882.

Emolumin t e l e s u n t u : 1. din parochia matre" F in i s iu 2/4 ses iune pamen tu a r a to r i u de clas 'a a I I I . dela 72 case b i ru câ te o mesura de cucurudiu sfar-matu , s tdlele î nda t ina t e , cor te la cu g r a d i n a 17» iugeru.

2. Din F i l i a V a l e a mare b i ru dela 56 case o me­sura de cueuruzn s fa rmatu si s tolele î n d a t i n a t e .

Dor i to r i i de a dobândi aces ta paroehia recurse le loru ad resa t e comi te tu lu i paroehia lu , si i n s t r u a t e conformu s t a t . Org . p a n a in 17. l a n u a r i u 1882. voru ave ale subs te rne subscr i su lu i p ro topresb i t e ru in Ohi-s ineu (Kisjeno)

Finis iu , 30. Oct. 1871,

Comi te tu lu paroehia lu .

In «ontielegere cu mine l o a m i C o r n e a m. p. ppresbher».

Tipariulu si edftur'a tipografiei dieeesane din Aradu. — fiedaetora rospundietoria : AUGUSTIN HAMSEA.