BISERICA PRIMARA LA ROMA DIN PERSPECTIVA

BISERICA PRIMARA LA ROMA DIN PERSPECTIVA

MARTURIILORISTORICE

de Valeriu Andreiescu

LSsand la o parte calitatea ei de centru al romano-

catolicismului, Roma ilustreaza aspecte majore ale cre§tinismului, de

la Biserica Primara pana la evanghelici §i penticostali. Cat prive§te

Biserica Primara (cca. 30-130 d. Hr.), problemele la care ne referim

sunt in legatura cu unele monumente socotite si azi ca importante

pentru epoca respectiva. Pentru eel ce cauta urmele apostolilor In

Cetatea Eterna primul loc spre care i se indreapta pa§ii este probabil

temnita in care se pretinde ca au fost inchisj Pavel §i (posibil) Petru

inainte de judecata §i execute. O tradijie care nu poate fi ignorata

total identified temnifa respectiva cu faimosul Career Mammertinum.

Career Tullianum sau Mammertinum era s&pat sub colina

Capitoliu, marginita de Forum Romanum. Dupa defilarea triumfala a

armatelor romane invingatoare, capeteniile dusmane invinse erau

jertfite lui Jupiter in aceasta temnita. Se poate citi la intrarea in

inchisoare un lung pomelnic al celor executati in acest loc, intre care

Iugurtha, regele Numidiei, Vercingetorix, comandantul rezistentei

antiromane a Galiei §i Simon ben Giora, unul dintre aparatorii

8 Valeriu Andreiescu

Ierusalimului in 70 d.Chr.1 Trandafir Sandra consemna presupunerea

ca apostolul Pavel in timpul ultimei sale detentii la Roma, din 67 sau

68 d.Chr. ,,a fost Tnchis in vestita inchisoare romana Mamertin" unde

a scris epistola a doua catre Timotei si- unde ll vizita un grup format

din Luca, Eubul, Pudens, Linus, Claudia §i alpi2. M.-F. Basler,

biografa seculara a apostolului Pavel afirma ca, sosit la Roma,

dejinutul Pavel a fost dus la ,,cazarma pretorienilor"3, fara alte

precizari privind temnija in care a fost inchis. §i alti istorici

protestanti, romano-catolici sau ortodocsi rasariteni omit sa se refere

la detenfia lui Pavel in temnita mammertina.

Elvira Bogdan ne spune ca ,,inchisoarea Tulliana, in care si-

au sfar§it zilele Iugurtha, Vercingetorix, Syfax, regele Numidiei,

Perseu regele Macedoniei §i apoi complicii lui Catilina. Se spune ca

in timpul lui Nero au fost inchisi si apostolii Perm ?i Pavel, timp de

noua luni."4

Dupa F.Brossier, Pavel a stat intr-o inchisoare obi§nuita la

Roma numai dupa ce a fost arestat a doua oara: ,,O tradifie din sec II

1 D: Tudor, Forum Romanum, in D. Tudor (coord), Enciclopedia civilizafiei

romane, Bucure§ti, 1982, p.335; P. Johnson, O istorie a evreilor, Bucure§ti, Hasefr,

2001,p.ll7.

2 T. Sandru, Viafa $i invafatura Apostolului Pavel, Bucuresti, ITP, 1996, p.81-83.

J Marie-Francoise Baslez, Sfantul Pavel la Roma, in P. Geoltraia (coord), Originile

creftinismului, Ia§i, Polirom, 2002, p. 295

4 Elvira Bogdan, Prin Italia, patria artei, Bucure§ti, 1976, p.42.

Biserica Primara la Roma

spune chiar ca era vorba de inchisoarea Tullianum, numita si temnita

Mammertina."5

In orice caz inchisoarea Mammertina, cu cele doua parti ale

ei, mammertina propriu-zisa §i tulliana (doar ultima - deschisa

pentru vizitatori) ilustreaza condijiile in care erau inchisi martirii,

inainte de executie.

Forum Romanum se intinde intre arcul de triumf al lui

Septimius Severus (autonil celei de-a cincea persecutii anticrestina

din 202/203, contemporana cu arcul respectiv), adica de la Capitoliu

- si pana la arcul de triumf al lui Titus (glorificand distrugerea

Ierusalimului in 70 d.Chr.), adica pana la ,,muntele" Palatin, dincolo

de care arcul de triumf al lui Constantin evoca, intr-un fel, biruinta

crestinismului. Victoria a fost platita cu sangele varsat de martin,

intre altele §i in Colosseul invecinat (dar nu in timpul lui Nero, ci

incepand cu persecutia lui Domitian).

Prima persecute anticre§tina imperials, cea initiate de Nero in

64 d.Chr., pare sa se coreleze cu gradinile imensului palat Domus

Aurea, ale carui mine actuale incep pe versantul estic al Palatinului,

continuand in vestul ,,muntelui" Esquilin, pe ,,muntele" Oppius sj pe

,,muntele" Caelius. Gradinile se intindeau pe campul unde avea sa fie

F. Brossier, "Sfar§itul lui Pavel la Roma", in P. Geoltraian (coord.), Originilecrestinismului, Ia§i, Polirom, 2002, p.295.


construit (sub Vespasian) Colosseul6. Tacitus nota modul cum

fusesera martirizati crestinii in anul 64 d.Chr. sub acuzafia

(nedreapta, chiar, conform istoricului pagan) de a fi dat for Romei:

,,erau imbracati in piei de fiare si apoi dati cainilor ca sa-i rapuna

sfasiindu-i ori erau rastigniji pe cruce sau haraziti arderii pe rug, iar

cand se lasa amurgul erau arsi de vii in chip de torte pentru a se

lumina noaptea. Nero isi oferise si parcurile sale pentru aceste

spectacole"7.

Avand in vedere ca Domus Aurea si gradinile ei au devenit

functional mai tarziu, comentatorii lui Tacitus considers ca

,,parcurile" in cauza erau in afara zidurilor cetajii afectate de

incendiu. A. Marin localizand de pilda parcul particular al

imparatului intre Vatican si Ianiculum8, asadar la apus de Tibru. J.

Lyman Hurlbut, un istoric protestant, vedea o ,,revansa a istoriei" in

faptul ca gradinile lui Nero, unde o multime de crestini au fost

transformati in ,,torte vii", sunt locul pe care se ridica in prezent

palatul Vatican si basilica Sfantul Petru9. Istoricul secular francez J.-

N. Robert socotea insa gradinile lui Nero ca fiind amenajate in

6 A. Weigall, Nero, Bucure§ti, Artemis, 1997, p.261.7 Tacitus, Opere, III: Anale (XV, 44), trad. Andrei Marin, Bucuresti 1964 p 554-555. 'F'

* Ibidem. XIV, 14 cu n.32 de la p.685 si cap XV, 14 cu n.l 14 de la p.696.J. Lyman Hurlbut, L 'Histoire de I'Eglise chretienne. Miami, Floride,Vida, 1988,

p.158.

Biserica Primara la Roma 11

interiorul Termelor lui Nero care se aflau in Campus Martins10,

a§adar tot extra muros, dar la rasarit de Tibm, ca §i Roma propriu-

zisa. Acela§i istoric sublinia ruptura dintre cretinism §i iudaism,

fiindca evreii necre§tini sunt ei ce i-au denuntat pe cre§tini lui Nero

in 64 d.Chr.11, facand victime tot printre iudei, care reprezentau inca

majoritatea cre?tinilor la Roma12.

Revenind la Pavel, Karl Heussi se intreba daca apostolul a

cunoscut cu adevSrat cativa ani de libertate intre punerea sub acuzare

la Ierusalim §i martirajul de la Roma13. Jean Camby consemneaza

ipoteza dupa care Pavel ar fi fost executat in 63 d.Chr.14, a§adar

inainte de persecutia lui Nero. Dupa Clement din Roma, Pavel ar fi

ajuns totu§i ,,pan& la marginile apusului"15, adica in Spania, dar A.

Weigall interpreteaza textul lui Clement in sensul ca ar data

martirajul lui Pavel in anul 6416. Dimpotriva, M,-F. Baslez sustine:

,,Nu exista nici un indiciu ce poate stabili vreo legatura intre

10 J.-N. Robert, Roma, Bucure§ti, BIC ALL, 2002, p.71.

1' J.-N. Robert, op.cit, p. 158.12 A§a se pare sS sugereze ,,Epistola catre evrei", izgonirea iudeilor din Roma de

cStre Claudius fiisese o operatie nereu§it5; chiar §i Acuila §i Priscila se intorsesera

in capitala imperiului, cf.Rom 16.3 §i A.F. Walls, ,,Acuila $i Prisca", in

J.D.Douglas (red), Dictionar biblic, Oradea, Cartea Cre§tin3, 1995, p.7.

13 K. Heussi, E. Peter, Precis d'histoire del'Eglise. Neuchatel, 1967, p.17.14 J. Comby, Sa citim istoria Bisericii, vol I, Bucure§ti, EARC, 1999, p. 15.

15 Clement Romanul, Catre Corihteni, V, 7, in D. Fecioru (ed), Scrierile Parintilor

Apostolici, Bucuresti, IBM-BOR, 1995, p. 53.

16 A. Weigall, Nero, p.253, n.l, p.255. Dupa W. Walker, A History ofthe Christian

Church, New York, 1970, p.28: ,,Tradition places his martyrdom in connection

with the great Neronian persecution of 64".

_12 Valeriu Andreiescu

represiunea colectiva din 64, care a facut in jur de 200-300 de

victime si condamnarea lui Pavel".17

Majoritatea autorilor opteaza pentru datarea executiei lui

Pavel in anul 67 d.Chr., conform lui Eusebiu de Cezareea si lui

Ieronim18

Mai sigur este reperul spatial al evenimentului in cauza, cu

toate ca si in aceasta privinta e loc pentru unele intrebari. Scrierea

apocrifa Faptele lui Pavel localizeaza martiriul la Ad Aquas Salvias,

la 5 km de Roma, pe malul stang al Tibrului, iar Tertullian

precizeaza ca Pavel a fost decapitat19. Se crede ca locul respectiv se

afla pe Via Laurentina, acolo unde a fost ridicata Abbazia delle Tre

Fontane20.

Monumentul funerar sau ,,trofeul" lui Pavel este atestat pe

Via Ostiensis pe la anul 200 de marturia unui om al Bisericii, Gaius

(care atesta si ,,trofeur lui Petru pe colina Vatican), citat de Eusebiu.

De altfel si Ieronim afirma ca trupul apostoliilui a fost ingropat pe

17

Baslez, Sfdmul Pavel, p.246, A. Berthelot, Dicfionarul religiilor, Iasi, Editura

Univ. ,,A.I. Cuza", 1995, p.355, credee ca Pavel a fost executat in .64, dar inaintede inceputul persecufiei.

Eusebiu Caesareae, Chronica (in versiunea lui Hieronymus), ed.R.Helm, GCS,

VII, 1, Leipzig, 1913, Hieronymus, De viris illustribus, 12, ed. W. Herding,Leipzig, 1879.

R.Rus, Dicfionar enciclopedic de literatura cre§tina, (DELC), Bucuresti, Lidia,2003. p.51.

Loretta Santini, Roma e Vaticano dal cielo, Narni -Terni, Plurigraf, 1993, p.51;


Via Ostensis21. O enigma privind mormintele lui Pavel si Petru o

reprezinta triklia sau incaperea cu un perete acoperit cu graffiti

inchinate lui Petru si Pavel din Catacombele Sfantului Sebastian22.

Aceasta camera funerara de pe Via Appia Antica este Tnsa la mare

distanta de Via Ostensis, unde in sec IV a fost ridicat basilica San

Paolo Fuori le Mura, peste presupusul loc al mormantului lui Pavel23,

lasand la o parte distanta si mai mare fata de Vatican, locul presupus

al mormantului lui Petru.

F.F. Bruce citeaza trei surse (Calendarul lui Liberius, Liber

Pontificate si o inscriptie a papei Damasus), dupa care mormintele

lui Pavel si Petru s-au aflat o vreme in Catacombele Sf. Sebastian,

mutate acolo in timpul persecutiei lui Valerian din 258 si restaurate

apoi, in timpul lui Constantin, pe locul initial24. O copie a asa-zisei

lespezi de mormant a lui Pavel este expusa in muzeul de la San Paolo

Fuori le Mura, iar in capela relicvelor sunt expuse lanturile cu care ar

fi fost legat apostolul. In orice caz, Jean Comby apreciaza in mod

rezonabil ca sapaturile arheologice efectuate sub basilica San Paolo

Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasca, II, xxv, 5-7, Bucure§ti, IBM-BORUPannti §i scrntori biserice§ti", nr. 13), 1991; Hieronymus, De viris illustribus, 5.^ A. hranzen, R. Baeumer, Istoria papilor, Bucure§ti, EARC, 1996 23"" R.Rus, he. cit.

t> FFi'B^Jhe SPreadinS F1ame. The Rise and Progress of Christianity, GrandRapids, Ml: Eerdmans, 1995, p. 145, n.4.


le Mura ,,ne permit sa credem ca au fost gasite urmele trofeului de pe

calea Ostiei despre care vorbeste Caius"25

*

* *

Referitor la apostolul Petru, chiar prezenta lui la Roma a fost

pusa in discutie, fiind pana la urrmi acceptata de istoricii

protestanp26. Desigur, biserica din Roma nu a fost intemeiata de

Petru , iar sederea lui Petru la Roma nu a durat 25 de ani . Istoricii

romano-catolici Franzen si Baumer recunosc ca Petru nu se afla la

Roma atunci cand Pavel a scris Epistola catre Romani si ca Petru nu

avea cum sa fie primul episcop al Romei, intrucat ,,a consolidat

asezamintele deja existente"29

Dupa Emil Preda, in 64, in timpul persecufiei lui Nero, Petru

a fost arestat la Roma dar a scapat. ,,Catre anul 66 insa, fiind din nou

arestat, a fost intemnitat si condamnat la moarte .. ."30

23 Camy, he. cit.26 Bruce, op. cit., p. 143-146,

27 cf. Alfred Kuen (red), Dicfionar biblic, I/I, Bucure§ti, Stephanus, 1998, p.77-78.Lactantius, De mortibus persecutorum, 2, ed. T. Arie§an, Timi§oara, Amarcord,

2000 - Nero era deja imparat cand Petru a venit la Roma.

"' Franzen, Baumer, Istoria papilor, p. 20-21.

■)0 Emil Preda, Dicfionar al sfinfilor ortodoc$i, Bucure§ti, Lucman, 2000, p.243 -244, cf. I. Ramureanu, M.^esan, T.Bodogae, Istorie bisericeasca universala, vol I,

Bucure§ti, IBM.BOR, 1987, p.68,


Trecandu-1 cu vederea pe Pavel, Loretta Santini consemneaza

doar traditia despre apostolul Petru inchis in temnita tulliana, unde ar

fi infaptuit minunea de a face sa fasneasca apa din stanca pentru a

potoli setea altor detinuti §i pentru a-i boteza pe multi dintre ei si

chiar pe doi temniceri31. Putul existent si azi in carcera (dar care nu

pare sa fi fost o sursa de apa) este socotit o fantana izvorata din

pamant ca sa fie botezati noii crestini (evident prin stropire)32.

Imparateasa Eudoxia avea sa construiasca in sec. al V-lea basilica

San Pietro in Vincoli pe varful ,,muntelui" Esquilin pentru a adaposti

a§a-zisele lanturi cu care a fost legat apostolul Petru la Roma (ba

chiar §i cele cu care ar fi fost legat la Ierusalim - Fapte 12.6-7)n.

Unii autori dateaza martiriul lui Petru la Roma in 64 d.Chr.,34

cand dezlantuirea persecutiei lui Nero 1-ar fi determinat pe Petru sa

fuga din Roma, dar s-a intors ca sa fie martirizat dupa ce 1-a intalnit

pe Isus care i-a zis ca merge la Roma pentru a fi rastignit din nou35.

Locul legendarei vedenii este marcat pe via Appia de biserica zisa

Quo vaclis in care urmele pasilor lui Isus s-ar pastra pe o lespede de

11 Loretta Santini, op.tit., p. 16.

32 Melissa de Villiers, Brian Bell, Emily Hatchwell (red), Italia, Oradea, Aquila;93,2000,p.l37.

0 Elvira Bogdan, op.cit, p.93.

Martyrologium Hievonymiamun, in Aeta Sanctorum, ed. L.Duchesne, J.B. Rossi,

Bruxelles, 1894, sub data de 29 iunie 64, improbabila intrucat incendiul Romei a

tnceput la 19 iulia 64, cf. W.H.C. Frend, The Rise of Christianity, London: Darton,Longman and Todd, 1984, p. 109 cu n. 90 de la p. 117;

_16 Valeriu Andreiescu

marmura alba36. Datarea si comemorarea simultana a martiriului

apostolilor Petm sj Pavel urmarea sa mlocuiasca prin cultul sfin{ilor

cultul eroilor pagani Romulus si Remus, cum comenteaza un

hagiograf romano-catolic37. Dupa alji autori - observa I. Ramureanu

- Petru ar fi fost martirizat in 66, cu un an inainte de Pavel, desi in

mod curent se prefera anul 67 pentru amandoi39. Se admite chiar §i

ultimul an al domniei lui Nero (68 d.Chr.)40.

Desfasurarea executiei ridica, de asemenea, unele probleme.

Dupa 0 traditie mregistrata de Eusebius de la Clement Alexandrinul

sotia lui Petru ar fl fost martirizata impreuna cu el: ,,Cand

binecuvantatul Petru §i-a vazut so|ia dusa de la el ... a spus: ,,Draga

mea, adu-ti aminte de Domnul". A§a era casatoria celui

binecuvantat."41

Crucificarea lui Petru cu capul in jos este verosimila, intrucat

filosoful Seneca (silit de Nero sa se sinucidS in 65 d.Chr.) atesta

35 Faptele lui Petru XXV, in Actes apoayphes des Apotres. Geneve, Laboret Fides,1981, p. 299-301.

1(1 P. Popovici, Graiul martirilor cre§tini din primele secole, Bucure§ti, Stephanus,2000, p.22

57 Eug. Biajut (red), Viefile sfinfilor, vol I, Bucure§ti, AR-C, 1982, p.28538 I. Ramureanu, Istoria bisericeasca universala, Bucure§ti, IBM -BOR, 2004,P-47;

39 N. Chifar, Istoria cre^tinismului, I, Ia§i: Trinitas, 1999, p20; Eug. Dragoi, Istoriabisericeasca universala, Bucure§ti: Historica, 2001, p.55; Emil Babu§, Introducere

in Istoria bisericeasca universala, Bucure§ti, 2003, p.31;

4(1 cf. Alfred Kueen (red), Dicfionar biblic. III, Bucure§ti, Stephanus, 1998, p.77-78;

41 G. Parrinder, Dictionarul crestinismului, Bucure§ti, Lucman, 1999, p.223;


anterior acest mod de executie42. Totusi F.F. Bruce punea la indoiala

descrierea supliciului asa cum apare ea in apocrifa Faptele lui Petru

sau in arta crestina43. Pare sigur ca rastignirea a avut loc extra muros,

la dreapta Tibrului fie pe colina Vatican, fie pe Ianiculum. A doua

posibilitate nu se poate exclude, fiindca nu era necesar ca martiriul si

mormantul sa fie in acelasi loc. In gradina interioara a manastirii San

Pietro in Montorio de pe Ianiculum, vestitul arhitect Bramante a

construit in 1502 o capela cu linii clasice (asa-zisul Tempietto) pe

locul presupus al crucificarii lui Petru44.

Dupa alte opinii, intre care si cea a lui I. Ramureanu,

apostolul Petru ,,a fost rastignit intre doua borne din Circul lui Nero

in anul 67 §i a fost ingropat la Roma, in Vatican, langa Calea

triumfala"45.

§i alti istorici §i arheologi considera ca Petru a fost martirizat

impreuna cu multi crestini in circul atribuit fie lui Caligula, fie lui

Nero. Conform cunoscutului arheolog cre§tin Werner Keller,

Caligula ar fi adus pentru a impodobi acest circ obeliscul egiptean

aflat acum in piaja San Pietro46. De fapt obeliscul adus in 39. d.Chr.

din Heliopolis (centrul inchinarii egiptene fafa de Soare) era un

simbol falic, pe care papa Sixtus al V-lea 1-a plasat in 1586 pe locul

42 Seneca, Consolatio ad Marciam, 20

43 F.F. Bruce, op. cit., p. 146, n.4;44

Villiers, Bell, Hatchwell, Italia, p. 160;

45 Ramureau, Istoria bisericii universale 2004, p.38;


actual, asa cum §i alte edificii bisericesti din Roma au in fa$a un

obelise cu o cruce in varf47.

Tacitus preciza ca ,,In Valea Vaticana a fost ingradit un teren

unde Nero i?i alerga caii ... in curand insa fu poftit acolo intreg

poporul..."48

Acesta ar fi, dupa comentatorul A. Marin, circul in care Nero

a dat spectacole sangeroase in timpul persecutiei anticre§tine:

,,(Nero) organiza chiar jocuri de circ, la care lua parte .... Din aceasta

pricina ... lumea incepu sa-i compatimeasca pe cei osanditi... .

Este vorba, probabil, de circul lui Caligula, amenajat prin

drenarea mlasjinii din Valea Vaticana §i marit de Nero, de la care isj

trage in final numele. In aceasta zona imparateasa Agrippina

amenajase gradinile private ale lui Nero50. Se spune ca Petru a fost

rastignit in centrul circului, in apropierea obeliscului51, adica in piata

basilicii San Pietro de azi, cum afirma §i W. Keller52. Piata se afla la

est de bazilica.

Conform lui F.F. Bruce: ,,It was formely thought that he

southern walls of Constantine's basilica of St. Peter rested on the

northern walls of Nero's circus, which was probaly oriented east and

46 W. Keller, $i Biblia are totusi dreptate, 1979, p. 415;

47 Theodore Pignatorre, Ancient Monuments ofRome, London, 1932, p. 175-177;

48 Tacitus, Anale. XIV, 14, trad. A.Marin, 1964, p.485-486

4l) ibidem, XV, 4, p.555 cu n.l 15 de la p.696.

5(1 Villiers, Bell, Hatchwell, Italia, p. 155;

31 Elvira Bogdan, op. tit., p.65;


west. But the recent excavations have made it clear that circus must

have been situated some distance farther south."53

Dupa Franzen sj Baeumer, ,,calaii trimisi de Nero probabil ca

au strans in zilele urmatoare cadavrele ciopartite §i carbonizate ale

cre§tinilor, aruncandu-le intr-o groapa comuna sapata In apropierea

circului"54

Cre§tinii ar fi identificat ramasjfele pamante§ti ale lui Petru si

le-au strans intr-o uma de lut ars pe care au ingropat-o in cimitirul de

pe Via Cornelia, pe Vaticanus collis (colina profetica, al carei nume

vine de la o divinitate etrusca). Acest loc de inmormantare era marcat

de o inscriptie (pusa de episcopul Romei, Anaclet) §i de un

monument funerar aminti de Eusebius din Cezareea (citat supra,

n.21) §i era onorat ca mormant al lui Petru. Constantin eel Mare a

initiat construcfia basilicii paleocre§tine numite Sf. Petru deasupra

acestui mormant, care mai putea fl vizitat pe la anul 600, dar in

cursul numeroaselor reconstrucfii a fost zidit complet si numeroase

alte morminte s-au adaugat in jur. Sapaturile arheologice au

descoperit in 1950 presupusul mormant al lui Petru, care poate fi

vizitat acum in cripta de sub altarul basilicii San Pietro, de§i exista

52 W. Keller, loc. cit.

Bruce, loc. cit., n.2: ,,se credea mai inainte c3 zidurile sudice ale basilicii lui

Constantin aveau la temelie zidurile nordice ale circului lui Nero care era probabil

orientat est-vest. InsS sapSturile recente au clarificat ca loca^ia circului este la oanumita distanta spre sud".

54 Franzen, Baeumer, op. cit., p.23;


dubii ca oasele din urna expusa acolo ar apartine cu adevarat

apostolului55.

Dupa persecutia lui Nero, urmatoarea persecutie anticre§tina

este cea efectuata de Domijian56. El a construit un nou circ (pe locul

unde se afla acum piata Navoma) dar executia crestinilor in acest circ

este documentata pentru o epoca ulterioara. Autorii moderni care se

refera, fie si succint la persecutia din 95 d.Chr. nu uita sa aminteasca

printre victime pe varul imparatului, consulul Titus Flavius Clemens

si pe sotia acestui var, Flavia Domitilla57. Inca din sec al XlX-lea si

pana azi se dezbat probleme de prosopografie puse de aceasta familie

cre§tina (primul exemplu de patrundere a crestinismul in cele mai

inalte sfere sociale).

Perspectiva noastra asupra acestui subiect porne§te insa, ca si

pana acum, de la marturii arheologice, privind in speta un aspect

specific al Bisericii la Roma - catacombele cre§tine. Intre acestea din

urma, Philippe Pergola considera ca fiind cele mai reprezentative

catacomba lui Callistus, cea a Domitillei si cea zisa ,,a Priscilei"58.

Daca datam Biserica Primara in primul veac al Bisercii, c.30

d.Clir - c.l 30, Tnceputul catacombei episcopului Romei Calixt I

55 J.M. Toynbee, J. Ward Perkins, The Shrine of St. Peter and the VaticanExcavation, 1956, p. 127-129, Keller, op.cit, p.414-422; Franzen, Baeumer, op.

c//.,p.22-23;

[b_ R. Alderso p

" e.g., Ladriene, op.cit, p. 244; Dragoi, op.cit., p.56; B3lu§, op.cit., p. 44.

[b_ R. Alderson, Primii cre$tini, Oradea: Faclia, 2002, p.35-36.


(217-222) iese din subiectul nostril. Cat priveste catacomba

Domitillei, desi mormintele datate cu oarecare certitudinenu sunt

mai vechi de 150 d.Chr.^9, inceputurile ei se leaga mai sigur de

numele fondatorului, decat in cazul catacombei zise ,,a Priscilei". In

vestibulul catacombei este expusa o inscriptie din care rezulta ca

Tatia Baucilla a constant aici un mormant pe locul primit de la

Flavius Clemes si Sofia lui Flavia Domitilla, nepoata (de bunic) a lui

Vespasian. De fapt, numele lui Flavius Clemens apare doar in textul

intregit de Th. Mommsen. In schimb se pastreaza cuvintele:

,,FLAVIAE - DOMITIL ... VESPASIAN - NEPTIS"60.

Alte doua inscriptii (una pierduta, iar alta gasita in pavimentul

basilicii San Clemente din Roma) atesta si ele un praedium (fond

funciar) in posesiunea Domitillei, nepoata (de unchi) a lui Domitian,

pe via Ardeatina, deasupra sau in preajma catacombei61. In cele trei

documente epigrafice, Domitilla acorda concesiuni pentru

construirea de morminte in respectivul praedium, intemeind, cum s-a

presupus, nucleul catacombei ce-i poarta numele.

co

Ph. Pregola, Catacombele: mituri, mistere si ... realitafi, in P. Geoltrain (coord.),

Ohginile cre$tinismului, 2002, p.324.

59 U.M. Fasola, La catacomba di Domitilla e la basilica del martiri Nereo edAchilleo, Citta del Vaticano: Pontificia Comisione di Archeologia Sacra, 1980,

P-ll.Corpus Insciptiomim Latinontm (CIL), VI, 2< 8942.

61 CIL VI, 16246 (inscriptia pierduta); CIL VI, 2, 948 (inscriptia de la SanClemente).


Flavia Domitilla era, conform lui Dio Cassius, sotia lui Titus

Flavius Clemens, varul lui Domitian. Pe cand era consul, in 95,

Clemens a fost acuzat (ca si sotia sa) de ,,ateism" si executat din

ordinul imparatului, care a exilat-o pe Domitilla pe insul Pandataria;

s-au mai ,,ratacit" si altii urmand ,,obiceiurile iudeilor" si au fost

atunci condamnati la moarte sau li s-a confiscat averea.62. Suetonius

mai adauga despre Domitilla ca era fiica unei surori a lui Domitian si

ca avea cu soful ei Clemens doi fii desemnaji urmasi la tron de

imparat, care le schimbase numele in Vespasian si Domitian, dandu-

le ca profesor pe marele orator Quintillian. Acelasi istoric mai susjine

ca executia lui Clemens a dus la conspirajia in urma careia

procuratorul Domitillei, Stephanus 1-a ucis pe imparat in septembrie

96.63 Philostratos preciza ca via^a Domitillei era amenintata in exil,

iar Stephanus a acjionat ca s-o salveze si ca sa-1 razbune pe

Clemens64.

B.H. Steeter a sugerat ca Titus Flavius Clemens ar fi persoana

careia i se adreseaza evanghelistul Luca, la inceputul cartilor sale,

sub numele de Teophilos (,,iubit de Dumnezeu")65. Daca Teofil era

un pseudonim sau un nume real, acesta este inca o problems

62 Cassius Dio, Historia Romana, LXVII, 14.63 Suetonius, Domifian, XIV, 1; XVII, 2, in Veifile celor doisprezece Cezari, tr.D.Popescu, C.V. Georoc, Bucuresti, 1958, depsre fiii Domitillei, §i Quintillianus,Snstitutio oratoria, IV, proemion, 2.

64 Flavius Philostratus, Vita Apollonii, VIII, 25.65 B.H. Streeter, The Four Gospels, 1924, p.534 si urm.


nerezolvata, msa formula de adresare KpctiLote Geo^iAe (Luca 1.3)

indica o persoana de rang inalt, convertita mai tarziu la cretinism,

cum indica adresarea mai familiara, ulterioara (Fapte 1.1).

La persoana martiriului Clemens se raporteazS si alta

Domitilla, daca nu cumva este vorba de o confuzie a izvoarelor

istorice. Astfel, Eusebius de Cesareea consemneaza ca, in 95 d.Chr.,

o anume Flavia Domitilla, nepoata dupa sora a consulului in exercitiu

Flavius Clemens, a fost deportata (cu mulji alfii) pe insula Ponza,

pentru a-L fi marturisit pe Christos, conform scriitorului necrestin

Bruttius Praesens (care scrisese pe al 100 d.Chr.)66. La aceasta

Domitilla si la al ei longum martyrium din insula Ponza pare sa se

refere §i Ieronim67, precum si scrierea Passio Domitillae din sec V-

Vi, considerate ,,in parte legendara" de hagiografia oficialS romano-

catolica de azi68

Martira Domitilla a fost asociata eronat cu soldatii martin

Nereus si Achilleus din timpul lui Diocletian, inmormantati si ei,

conform amintitei Passio: ,,in praedio Domitillae in crypta arenaria,

in via Ardeatina a muro Urbis milliario uno semis"69.

66Eusebius Caesareae, Hist. Eccles. Ill, 18, 4 §i Chronicon, Patrologia latina (PL),t.27, col.462.

67 Hieronymus, Epistulae, 108, 7.

Passio Santae Domitillae, in Ada Sanctorum Maiorum, III, p.6-13, EugenBISjut, op.cit., p.207.

69 Passio Domitillae.


S-a susfinut ca osemintele Domitllei §i ale celor doi martiri au

fost mutate din catacomba \a San Adriano la Foro iar apoi In alta

bisrica70. Se mai afirma si ca in catacomba, mormantul celor doi se

afla ,,iuxta sepulchrum in quo sepulla fuerat Petronilla apostoli Petri

filia"71.

Legenda ca apostolul Petru ar fl avut o fiica Petronella sau

Petronilla, martirizata in sec. I, fusese inregistrata mai intai in unele

scrieri gnostice. Biserica romano-catolica socote§te azi ca Petronella

ar fi fost numai o fiica spirituals a lui Petru care sj-a luat la botez un

nume aparent asemanator cu al apostolului (de§i numele ei nu deriva

de la Petru, ci de la Petronius - increzutul). Chiar daca martira

Petronella din sec I va fi fost o persoana reala, ea nu este in nici un

caz Aurelia Petronilla inmormantata mult mai tarziu in catacomba

Domitillei §i ale carei ramasite pamante§i au fost mutate in basilica

San Pietro, ca sa ocroteasca Franja, ,,fiica intai nascuta a Bisericii"72.

In concluzie, este greu sa se atribuie uneia dintre cele doua

Domitille intemeierea catacombei cre§tine ce-i poarta numele;

mormintele mai vechi de 150 d.Chr. pot fi presupuse aici dar nu sunt

atestate. De fapt, perioada in care au fost folosite catacombele

cre§tine se dateaza intre sfarsjtul secolului al II-lea si sfar§itul

secolului al V-lea, desi crestinii s-au inmormantat inca din sec I in

70Fasola, op.cit, p.20.71 Passio Nerei et Achillei.


catacombe necre§tine, iar sfarsitul folosirii catacombelor nu a avut

loc dintr-o data . Intre jumatatea sec al II-lea d.Chr. si inceputul sec

al Ill-lea se dateaza si inceputul catacombei cre§tine zise ,,a

P.risciliei"74 §i socotite dupa tradifie - cea mai veche din Roma75. In

aceasta catacomba s-ar gasi cea mai veche imagine cunoscuta a

Mariei, mtr-o fresca din sec. al II-lea76, iar alta fresca de la inceputul

sec al Ill-lea infatiseaza o scena de cult: frangerea painii la o masa

euharistica la care §apte persoane mananca impreuna paine §i pe§te77.

Actele de cult in catacombe nu aveau loc regulat, ci ocazional78, dupa

cum nici refugiul in catacombe nu avea loc decat foarte rar. Un atare

refugiu nu poate fi exclus cu totul intrucat in catacomba Priscilei, de

pi Ida, se gasesc unele incaperi destul de largi din vremea celor mai

..70

man persecutn .

Se pot u§or confunda mormantul Priscillei (la sud de Roma,

pe via Appia antica) si catacomba Priscillei (la nord de Roma, pe via

Salaria). Se adauga §i biserica Santa Prisca de pe colina Aventin.

72 Blajut, op.cit., p.244, Fasola, op. cit., p. 17-18.73 Pergola, op.cit, p. 334-335.

C.J. Hemer, Archaeological light on earlieste Christianity §i R.P. Martin, How

the first Christians worshipped in Tim Dowley (ed.), The History of Christianity,

Grand Rapids, MI.rEerdmans, 1978, p.56 §i 127.

75 Blajut, op. cit., p.33.76 Santini, op.cit., p33.77 R.P. Martin, loc. cit.

A. Bertholet, Dicfionarul religiilor, Iasi, Edirura Universita^ii ,,A.I. Cuza", 1995,

s.v. catacombe, p.79.


Mormantul din apropiere de Porta Ostiensis apar^inea unei martire

Prisca sau Priscilla din sec al Ill-lea, al carei trup a fost mutat apoi in

biserica de pe Aventin. Catacomba se raporteaza la o martira Prisca

sau Priscilla botezata de apostolul Petru si decapitate de Claudius 1

(41-54)80 in timpul caruia insa nu este documentata nici o persecute

sangeroasa, ci doar o expulzare din Roma, in 49 d.Chr., a iudeilor

care se certau din cauza unui anume Chrestus81. Atunci fusesera

deportati la Corint Aquila si Priscila (Fapte 18.2), dar ei erau din nou

la Roma.

Datele despre martira Prisca (Priscilla) din sec I, cea care a

dat numele catacombei, sunt deci foarte vagi. Catacomba ce-i poarta

numele era probabil iudaica sau pagana in sec I d.Chr., cand au

aparut necropolele subterane din cauza trecerii pagane de la ritul

funerar al incineratiei la eel al inhuma|iei. Iudeii au practicat

intotdeauna inhumatia si au preferat, ca si paganii, catacombele

(sapate in roca moale si rezistenta de tuf vulcanic), fiindca erau mai

ieftine si mai aproape de oras decat cimitirele de suprafata. A fost

desigur si o moda funerara, fiindca nu doar comunitatile sarace

foloseau acest fel de inmormantare; exista si morminte mai spa^ioase,

impodobite cu fresce. Catacombele ne-au transmis cea mai

79 F. Papafava; G. Manzutto, Rome and the Vatican, Florence, Scala, 1993, p.l 11,

fig. IX, XI.

80 Blajut, he. cit.


82

importanta colectie de picturi romane aptice care s-au pastrat .

Influenta artei pagane se constata si in catacombele iudaice si in cele

83crestine .

Cea mai veche ,,biserica de casa" atestata documentar la

Roma in sec I este amintita in Epistola lui Pavel catre romani (16:3-

4) scrisa prin 57-59: ,,Salutati pe Prisca (sau Priscilla) si pe Acuila,

impreuna lucratorii mei in Hristos Isus (care, pentru viata mea si-au

pus capul /sau ,,§i-au riscat gatul'V; carora le multumesc nu numai eu,

ci toate adunarile na|:iunilor), precum si adunarea din casa lor" .

Desigur, saluturile din versetele 14 si 15 adresate unor frati

sau sfinti mentionati pe nume, precum si fratilor sau sfintilor ,,care

sunt impreuna cu ei", s-ar putea referi de asemenea la doua biserici

de casa. Importanta Priscillei §i a lui Aquila rezulta si din faptul ca in

traditia rasariteana ei sunt declarati ,,apostoli"

Biserica de pe Aventin, atestata in 499 cu hramul Sf. Prisca, a

devenit in sec al VHI-lea biserica Sfintilor Acvila si Prisca. Dupa

traditie, ea ar fi fost ridicata pe locul unei case romane ce ar fi

81 Suetonius, Vita Claudii, 25,4: Iudaeos impulsore Chresto assidue tumultmntes

Roma (Claudiu) expuldit.

82 Papafava, op. cit., p. 110.83 Cinzia Vismania, Catacombele iudaice din Roma, §i R. Turcan, Ana $i

convertirea Romei, in Geoltraian, Originile cre$tinismului, p. 328-329 §i p. 399

(,,profetul ce arata un astru, din catacomba Priscilei - imitat dupS Providenta

Biblia GBV2001 (versiunea literals D.Cornilescu 1931 revizuita), p.l 182.


adapostit pe apostolul Petru86. In orice caz, cartierul de pe Aventin,

vandut plebeilor in sec al V-lea I.Chr. era unul dintre cele mai

mari ca numar de locuitori, caracterul sau popular iesind in evidenta

pe vremea fratilor Gracchi87. Dupa ce, in urma persecutiei lui Nero,

biserica din casa Priscilei a incetat sa se mai adune, este documentat

arheologic pe locul respectiv un loca§ inchinat cultului militar al lui

Mithra, peste care se va construi in sec al IV-lea biserica Santa

Prisca88.

Alta atestare a unei ,,biserici de casa" atat pe baza traditiei,

cat si arheologic, este pusa in legatura cu a§a-numitul parinte

apostolic Clement din Roma. D. Fecioru respinge identificare acestui

scriitor patristic cu consulul Flavius Clemens sau cu alt membur al

familiei imperiale a Flaviilor §i il socote§te un evreu elenist, ajuns

episcop la Roma intre anii 92-10189. Irineu scrie despre Clement ca i-

a cunoscut pe apostoli, dar nu-1 considers martir; Eusebiu afirma

aceasta §i mai clar, citand de asemenea un text de pe la 170 al lui

Dionisie de Corint, dupa care Clement era autorul unei vestite scrieri

• E. Preda, Dictionar al sjinfilor ortodocy. p. 16: ,,Acvila §i Priscila, SfintiiApostoli".

8f'Bmjut, o/7.c//., p.33-34.

87 Emilia Tomescu, Aventin, in D. Tudor (coord), Encyclopedia civilizatiei romaneBucure§ti. 1992, p.122.

R.Turcan, La Roma, culte venite din Orient §i idem, Arta §i convertirea Romeiin Geoltrain, Originile, p.325-329.

89 D. Fecioru (trad.coment), Scrierile Parin(ilor Apostolici, Bucuresti IBM-BOR1995,p.42-43. '


patristice intitulate ,,Epistola I catre corinteni" (prescurtat -

lClem)90. Ordinea acceptata curent a celor trei episcopi din Roma de

la sfarsitul sec I, Linus, Anaclet, Clement apare altfel la Tertullian

(Clement - primul) si in Constitutiile Apostolice (Linus, Clement,

Anaclet)91. Cunostintele filosofice ale lui Clement il fac probabil sa

fie socotit un discipol al lui Pavel, pana acolo meat unii autori antici

i-au atribuit Epistola catre evreF, dar teologia lui il plaseaza mai

degraba pe linia lui Iocov, la a carui epistola pare sa fie primul autor

cunoscut ce face referinta. Clement ar putea fi corelat la fel de bine si

cu Petru, fiindca i se atribuie (eronat) istorisirile despre acest apostol

(eel ce 1-ar fi numit episcop) - x& KXipevna (Pseudo-Clementinele,

de la sfarsitul sec al II-lea)93.

La aceste izvoare istorice se adauga, am putea spune ,,legenda

de aur": episcopul Clement ar fi fost un libert bogat in a carui casa

din cartierul rezidential de pe dealul Caelius (una din cele ,,?apte

coline", la sud de Esquilin) se adunau crestinii. Fiind foarte cultivat

?i plin de har, avea acces in cercurile aristocratiei romane pe care le

evangheliza eficient. Matroana Theodora, sotia inaltului demnitar

Sisinnius, se convertise si frecventa biserica de casa in taina, trezind

gelozia aprigului ei sot care a urmarit-o si a aflat unde mergea. Desi

™ Irenaeus, Adversus haereses. Ill, in, 3; Eusebius, Hist, eccles., Ill 34- IV 23 11tuseviuPopovici,/v/w7flW5t'r/c//wi/ve/^e,/,Bucuresti 1925 d 210 '

wibidem, p. 167, 367.

//w/.p.l89,369.


Sisinnius s-ar fi convertit si el, In final, in urma rugaciunilor bisericii,

denuntul sotului inca pagan 1-a determinat pe imparatul Nerva (sau

Nerva Traian) sa-1 exileze pe Clement la Chersones in Taurida

(Crimeea), unde miracolele i-au insotit viata §i moartea de martir.

Apostolul slavilor, Constantin - Cyrillus (care, de altfel, nu avea cum

sa ajunga la Chersones) i-ar fi adus trupul la Roma94.

Am insistat asupra lui Clement, deoarece biserica San

Clemente reprezinta o exceptionala marturie despre Biserica Primara

la Roma, datorita unor sapaturi arheologice indelungate prin care

edificiul actual a ajuns sa reprezinte numai ,,etajul" superior al unor

locasuri de cult suprapuse, a caror vizitare este posibila in galeriile

subterane. La baza se afla un tunel sapat de arheologi de la San

Clemente spre Colosseum in care apar case arse de incendiul Romei

din 64 d.Chr. O cismea folosita in sec I d.Chr. da si acum apa la

cativa metri sub pamant. Casa lui Clement a fost o cladire cu locuinte

inchiriate de libert (insula)95. Dupa Luce Pietri, episcopul Clement a

fost executat sub Domi^ian96.

Cre§tinii au pastrat amintirea bisericii din casa lui Clemetn,

desi continuitatea inchinarii a fost intrerupta brutal, ca si in cazul

94 Am folosit diverse tradi{ii din actele martirice, fie cele inregistrate de Blaju|,

op.cit., vol II, p. 263-264, §i de D. Fecioru, op.cit., p.43-44, fie cele de la basilica

San Clemente din Roma - cf. L.Boyle, San Clemente, Roma, Roma, Colegio San

Clemente, 1989.

95 Villiers e talii, op.cit., p. 140.96 L.Pietri, Persecufiile: tributul Bisericii din Roma, in Geoltraian, op.cit, p.340.


bisericii din casa Priscillei. Motivul intreruperii ar putea fi in ambele

situatii confiscarea averii proprietarilor cre§tini. In sala unde,

probabil, se aduna biserica de casa a fost amenajat un mithraeum

(locas inchinat lui Mithra, zeul soareliii). Crestinii si-au luat revansa

in sec al IV-lea, prin distrugerea violenta a acestor mithraea, peste

care au fost construite basilicele San Clemente si Santa Prisca97. Cu

privire la ciudata tradijie despre aducerea la Roma a moastelor lui

Clement de catre Constantin - Kirillos, amintim ca acesta din urma

§i-a sfarsit viata la San Clemente in sec. al IX-lea. Peste basilica din

sec. al IV-lea si al Xl-lea, se va ridica in sec. al XIMea biserica San

Clemente ce dainuie si astazi.

*

* *

Am enumerat cateva repere si probleme privind Biserica

Primara la Roma (c. 30 d.Chr. - c.130), din perspective arheologica.

Am vazut ca problemele care se pun in legatura cu aceste repere pot

fi nu numai topografice, ci sj cronologice si chiar prosopografice.

Problema majora se pune in legatura cu autenticitatea marturiilor

arheologice discutate. Raspunsul este in general pozitiv, daca se

97 Papafava; Manzutto, Rome .... p.82-83, R.Turcan La Roma, culte venite dinOrient §i Arta si convertirea Romei, in Geoltrain, op.cit. p.325-326 §i p. 399.

32 Valeriu Andreiesc'u

precizeaza cu grija limitele acestor marturii. Astfel, mormintele

apostolilor Pavel si Petru au fost localizate sigur de cercetarile

arheologice, desi nu au fost descoperite ramasijele lor pamantes.ti.

Circul si gradinile lui Nero - locul unde au fost martirizati sute de

crestini - sunt in prezent reperate precis pe povaraisul sudic al

Vaticanului. Originea catacombelor Domitillei si Priscilei poate fi

aproximata prin cercetari epigrafice §i prosopografice. In fine,

bisericile de casa la Roma sunt confirmate prin cercetari

interdisciplinare la care arheologia si-a adus contributia ei. In

concluzie, sapaturile arheologice si studiul arhitecturii si al artelor

vizuale completeaza cu eficienta cunostintele noastre privind istoria

Bisericii Primare la Roma.

BISERICA PRIMARA LA ROMA DIN PERSPECTIVA

Documents

Transcript of BISERICA PRIMARA LA ROMA DIN PERSPECTIVA