Nota autoarei:Totul in aceastd carte se petrece cu doudzeci Si cinci

de ani tnainte de povestea spusd /n Trai de wdjitor.

Capitolul I

Trecur[ ani in qir pdni cind Christopher s[ incredin-

!€ze cuiva secretul viselor sale. Asta se datora mai multfaptului ci cea mai mare parte a timpului gi-o petrecuse

fo acele oddi pentru copii aflate la etajul de sus al unei

case mari din Londra, iar bonele care aveau griji de el

se schimbau mereu la cAteva luni.Abia de-gi mai vedea pnrinlii. Cnnd era foarte mic,

pe Christopher il ingrozea ideea cd intr-o zi ar putea

tece pe langi htdl sdu plimbAndu-se prin parc fird aJrecunoatte. Obiqnuia sd se ageze in genunchi gi sI se

uite printre balugtri in rarele zile in care Tata se intorceadin orag inainte de ora de culcare, sperend sd-qi intipd-reasci in minte fala lui. Tot ce oblinea era o imaginemicgorati a unei siluete imbrdcate in redingoti, cu mus-ta,ti neagri $i bine aranjatd, care ii intindea valetului un

8 Diana W''nne Jones

joben negnr, iar apoi aparilia fugarl a unei cirdri albetrasate impecabil in pirul negnr al tatllui siu in timp ce

aceasta se deplasa repede pe sub casa scirilor dispirdnddin cdmpul siu vizual. Dincolo de faptul ci era mai inaltdecdt majoritatea valelilor, Christopher nu prea gtia marelucru despre el.

in unele seri cdnd Mama st?itea s5-l intAmpine pe Tata,

vederea lui Cbristopher era blocatii de fiutele ei largi de

mitase gi de toati avalanqa aceea de zorzoane gi de pliuri.

- Aminte$te-i stip6nului tiu, obignuia ea s[-i spunivaletului pe un ton foarte rece, ci diseari va avea loc inaceast?i casi o ceremonie de primire $i ci este rugat camicar o datd in viala lui sd-qi indeplineasci indatoririlede gazdd.

Tata, ascuns in spatele vegmintelor bogate ale marne|rispundea priltr-o voce cavemoasa:

- Sprme-i Doamnei ci in seara asta mi-am adus foartemult de lucru acasi de la birou. Spune-i c[ trebuia si mdanunte inainte.

- Informeazll pe stipinul tiu, ii rlspundea Mamavaletului, ci, daci l-ag fi avertizat, ar fi gisit o scuzd de

a nu fi aici. Subliniaz5-i cd afacerile lui sunt finanlatede banii mei qi cd imi voi retrage sprijinul daci nu facemicar atata lucru pentru mine.

Atunci Tata ofta.

- Spune-i Doamnei cd mi duc sus s[ md imbrac,spunea el. Dar sub protest. Roag-o si se dea la o parte

din &eptul scirilor.Mama nu se dddea niciodati la o parte, spre deza-

migirea lui Christopher. igi aduna mereu fustele qi na-viga sus pe sciri in faja lui Tata pentru a se asigura ciacesta fEcea ce voia ea. Mama avea niqte ochi mari qi

CELE NOUA VETI ALE LIJI CHRISTOPHER CHANT 9

minunati, o fatd incdntitoare gi quvile castanii ondu-late gi strilucitoare. Bonele obignuiau si-i spuni luiChristopher c[ Mama era o frumusele. in acea fazl a

vie$i lui, Christopher credea ci pirin{ii tuturor erau a$a,

dar qi-ar fi dorit ca Mama si-l lase sd-l priveasci pe Tata

micar o dati.$i se mai gdndda ci toati lumea avea acelagi fel de

vise ca'ii el. Nu i se pirea ci merita sd povesteqti despre

ele- Visele incepeau mereu in acelagi mod. Christopher

iqea din pat, mergea de-a lungul peretelui, trecea de ge-

hineu 9i se trezea pe o clrare pietruiti, sus pe o panti a

rmei vdi. Valea era verde gi adAncd, stibituti de un riucae se revirsa in cascade, dar lui Christopher nu i se pe-

rea ci ar fi avut sens si urmireascd finrl apei. in loc de

astaurca pe potece, inconjura un bolovan mare spre loculpe care il gtia drept Locul de Hotar. Christopher credea ciera o bucati de lume ce rimisese abandonatd inainteca cineva si fi venit gi si fi creat lumea a$a cum hebuia.

Erau acolo o mu$me de stinci inclinate in toate di-recgiile posibile. Unele erau fixe, inalte $i asculite, altele

dilau ca niqtti mormane de pietre sfdrdmicioase, puse

rma peste alta, Eala si se pribuqeacd la orice migcare.

Toate pdreau lipsite de formd. Nici culoare nu aveau -fedomina acel maroniu urat pe carel puteai oblinemestecAnd toate culorile dintr-o cutie de acuarele. Lo-cul era inviluit intr-o ceaJi udi care fdcea ca totul sidevind 9i mai putin clar. Nu se putea vedea cerul. Defipt, cateodati i se pirea lui Christopher cd locul acela

nici nu avea cer: igi imagina ci st6ncile acelea lipsite de

formd se continuau intr-o arcadi enormi deasupra capu-

tui siu, dar, dacd se gAndea mai bine, igi spunea ci totuqi

nu era posibil.

10 Diana W1rme Jones

Christopher era mereu congtient in visul siu ci dinLocul de Hotar se poate totu$i ajunge in ceea ce numeaAproape-Oriundeva. il numea a$a pentru ci era un loccare te respingea Si nu dorea se-l vizitezi. Era aproape,

dar mai mereu il evita. Pomea tirdndu-se, alunecind,strecurdndu-se printre pietrele ude gi care stdteau sd se

deprindi, suind 9i cobor.ind pini cdnd gisea alti vale

9i altd poteci. Erau cu sutele gi le numise Oriundevauri.Oriundevawile erau destul de diferite de Londra.

Erau fie mai calde, fie mai reci, cu copaci ciudali gi case

gi mai ciudate. Cit despre oameni, unii aritau normal,a{ii aveau pielea vdnitE sau rogiatici, al{ii aveau ochiidiferiti, dar toli erau foarte driguli cu Christopher. Defiecare dati cind intra intr-rm vis il aStepta cate o nouiaventuri. in visele cele mai pline de acfiune oamenii ilajutau si scape prin pivnile qi clddiri stranii sau el era

cel care ii ajuta in rizboaie, sau s[ prindi qi si inchidianimale periculoase. in visele mai pu,Ln aventuroase se

infrupta din mAnciruri nemaiintAlnite, iar oamenii iifEceau cadou juc[rii. Cele mai multe le pierduse croin-du-gi drum pinl acasi printre st6nci, dar reuqise totugisI salveze colierul de cochilii strilucitoare primit de laniqte doamne prostule pentru ci il pusese la gdt.

Mersese de mai multe ori in acel Oriundeva in care

triiau ele. Gisise o plaji cu api albastrd qi nisip alb,numai bun de sdpat qi de construit. Trliau acolo gi oa-

meni obignuiti, dar Christopher ii vedea numai la dis-tanti. Doamnele prostute veneau $i se aqezau pe stdnciledin api qi se hlizeau la el in timp ce construia castelede nisip.

- O, clistoferule, murmurau ele cu glas sublire. Spu-ne-ne ce te face pe tine clistofer.

CELE NOUA \'IETI ALE LUI CHRISTOPHER CHANT I1

$i toate izbucneau in hohote de rds stridente.Erau singurele doamne pe care le vizuse ftri haine

pe ele. Aveau pielea verzuie 9i la fel qi pdrul. Era fasci-nr de cozile mari qi argintii care se unduiau gi se mig-czu ca la peqti. Aveau prostul obicei de aJ improqca cugi din picioarele lor cu aripioare. Nu reugise niciodatisi le convingi cd el nu era animalul ciudat numit clis-rt-er de care vorbeau ele.

De fiecare datd cind mergea in acel Oriundeva, bona

F care o avea atunci se plingea de nisipul descoperit in

fant tui. inlelesese din timp ci bonele se plingeau gi

oai zgomotos daci ii gdseau pijamaua murdari de noroi,de 9i rupti dupd escaladarea Locului de Hotar. Aqa ciiqi dse un rdnd de haine la cirarea pietruitd ca sd se

schimbe c6nd ajungea acolo. Trebuia si duci haine noicm la un an, cAnd nici nu mai incdpea in hainele rupte $inrrdare, dar bonele se schimbau at6t de des, ci nici nurr-eau cum si observe ceva. Nici nu le atriseseri aten-

th jrrcariile ciudate pe care le adusese de-a lungul anilor.

-{r-ea un dragon automat, un cal care de fapt era flaut gi

n colier de la doamnele prostule care, dacd te uitai maiHm. era un qirag de perle mici.

Christopher se gdndea adesea la doamnele prostule.

Se uitl la picioarele ultimei bone gi igi spuse cd papuciid er-au destul de mari ca sd ascundd aripioarele. Dar nu

Feai vedea mai mult din cauza fustelor. Continua sA se

hrebe cum Mama gi bona puteau merge aqa. numai pe

o cedi enormi de peqte in loc de picioare.Ocazia de a afla se ivi intr-o dupd-amiazd cind bona

I ind€se htr-un costum incomod de marinar qi il conduse

is in zufragerie. Mama gi alte cateva doamne stdteau

olo cu cineva pe nume Domnigoara Badgett, un fel de

12 Diana Wynne Jones

veri$oare a tatilui siu. Ceruse sil vadd pe Christopher.Christopher se uitl la nasul ei lung qi la riduri 9i intrebdcu voce tare:

- Mamd, ea e wijitoare?Toati lumea cu exceplia Domnigoarei Badgett care

pirea sI fi cipdtat qi mai multe riduri zise:

$qq, dragule!Dupi aceea Christopher se bucuri si vadl ci uitaseri

de el. Se strecurd pe furig sub masd, se agezi pe covor gi

se rostogoli de la o doamni la alta. il gdsiri sub canapeazgdindu-se la dresurile Domnigoarei Badgett. Cizu rapidin dizgrat'e 9i fu alungat afard din cameri, foarte dezarni-git de a fi descoperit ci toate doarnnele aveau picioaregroase gi solide, mai pulin Domniqoara Badgett: picioa-rele ei erau subliri qi galbene ca ale puilor de giin5. .

Mai tirziu in ziua aceea Mama trimise dupi el in ca-mera sa.

- O, Christopher, cum ai putut?! Tocmai reuqisems-o determin pe Domnigoara Badgett s5-mi faci o vizitiqi acum n-o si mai pund piciorul pe-aici. Ai irosit efor-tul meu de ciliva ani!

Christopher in{elese ci era o munci foarte grea sd fiio frumusele. Mama era foarte ocupatd in fala oglinzii cutot felul de sticlule gi borcdna$e. Slujnica din spatele eiera gi mai ocupati lucrAnd la buclele lucioase ale mamei,mai mult decdt ar fi fost lreodati bonele care aveaugrijd de el. Christopher se simli atat de ru$inat cd irosiseatata efort, incdt lui de pe toaleta mamei un borcdnagpentru a-;i ascunde confuzia.

Mama ii spuse cu glas ferm siJ puni la loc.

- Vezi tu, Christopher, banii nu sunt totul. Un locbun in societate e mult mai prelios. Domnipoara Badgett

CELE NOUA VIETI AIE Ltn CHRISTOPHER CIIANT 13

r*r fi putut ajuta pe amdndoi. De ce crezi ci m-amfrt cu tatil tiu?

Ctristopher habar nu avea ce ii adusese impreund pe

1l@i lui gi iqi intinse mdna pentru a lua inapoi borcl-ryL Dar i9i aminti imediat cd nu avea voie siJ atingij E in loc nigte bucle de pir fals. $i le legl in jurul m6i-fr in timp ce Maina vorbea:

- Vei creqte mare cu familia de neam bun a tatilui tiuj o banii mei. Vreau sd-mi promili acum cd ili vei ocupa

bl in societate alituri de oamenii cei mai buni. Mama. 5 ca tu si devii un om mare... Christopher, mi asculti?

Christopher se diduse bdtut qi renunlase s-o mai inle-bgii pe Mama. ii aritd in loc buclele de pir fals.

- Asta la ce foloseqte?

- E ca si-mi miresc volumul pdrului. Fii atent,ftisropher! E foarte important s[ incepi si te pregi-

4i inci de pe acum pentru viitor. Pune jos pirul 6lalCtristopher il puse la loc.

- Credeam cd ar putea fi un qobolan mort.

$i cumva Mama trebuie ci a ficut o greqeald pentruci. spre marea curiozitate a lui Clristopher, lucrul acelaclr era rm qobolan mort. Mama qi slujnica ei strigariL cr. Christopher fu inghiontit afari in timp ce valetul& buma cu un firag.

Drpd asta Mama il chema destul de des in camera eia *i vorbeasci. El stitea incercdnd sd lini seama de

Elnd ci nu avea voie si se joace cu borcdnaqele, hol-hdu-se la propria imagine din oglind5, intrebindu-se& ce buclele lui erau negre qi ale mamei, castanii gi de;c ahii lui erau de culoare mai inchisi decdt ai ei. Nuni era nici un qobolan mort, dar circula pe acolo un pi-njea care uneori putea fi incurajat sd planeze in fala

14 Diana Wynne Jones

oglinzii, de fiecare datd c6nd cuvintele mamei deveneau

prea alarmante.

Christopher intelese ci Mama era foarte ingrijoratdpentru viitorul lui. $tia cd avea sl fie obligat sd intre inbuna societate cu oamenii cei mai buni. Dar singura so-

cietate de care auzise era Ajutorul Societdlii Pdgane ci-reia trebuia sd-i dea cdte un bdnu! in fiecare duminicd labiserici qi credea cd Mama la asta se referea.

Christopher demard atent o anchetd, iar bona cu picioare mari fu dispusd sd-i rdspundd la intrebdri. ii spuse

ci pigdnii erau sblbatici care mdncau oameni. Misionariierau cei mai buni oameni gi pe aceia ii mAncau plgdnii.Christopher iqi dddu seama cI urma sI devind misionarcAnd avea si creasci mare- Lucrurile pe care i le spu-

sese Mama deveneau gi mai nelinigtitoare. Dorea si Se

fi gandit la altA carieri pentru el.

O intrebd pe boni qi de doamlele care aveau coadd

ca 9i pegtii.

- O, vrei si spui sirenele! spuse fata rAzdnd. Aleanu-s reale.

Christopher gtia ci sirenele nu erau reale pentru cd leintAlnea numai in vise. Acum era convins ce ar putea sa

dea 9i de pdgini dacd ajungea in vreun Oriundeva gre-git. Pentru o vreme ii fu atdt de teamd si nu intd.lneascipigdnii ci atunci cdnd ajungea intr-o vale noud dinLocul de Hotar se aseza gi se uita atent la Oriundevaulla care ducea, si vadd cum erau oamenii inainte simeargd mai departe. Dar mai apoi, vizind cd nimeni nuincerca sil mdndnce se gAndi cd pig6nii trdiau probabilin Oriundevaul care nu te lisa sd intri in el qi decise cd

n-avea rost mai s[ se ingrijoreze p6ni nu va cre$te mare.

CELE NOUA VIE P ALE LUI CHRISTOPHER CHANT

Dupi ce mai crescu pufin, oamenii din Oriundevaurii dirleau cdteodati bani. Christopher se invllase sI re-fue monedele. De indatd ce le atingea, totul se opreap 9i simplu. Ateriza in pat cu o izbituri qi se hezea plin& transpirat'e. Odati se intiimplase asta cdnd o doamnd&igu!i, care-i amintea de Mama, incercase rdzind sn-itime un cercel in rireche. Christopher ar fi intrebat-o de-

lfe asta pe bona cu picioare mari, dar plecase de mult.Ci despre bonele care urmari, cAnd incerca si le intrebecgra nu-i spuneau decdrt ,,nu md deranj4 sunt ocupat^d".' Pane inve@ se citeasci, Christopher crezu ci asta fE-caar toate bonele: stiteau cdte-o luni, prea ocupate cari vorbeasci gi la sfirgit deveneau rele de gurd qi plecau

h grabd. R[mase destul de swprins cdnd citi despre ser-ritoii bitrini care stdteau cu familiile pe toatl durataiiegii 9i puteau fi convinqi si spuni pove$ti lungi ($i ca-:odatii plicticoase) referitoare la ce piliseri familiile lacare slujiseri de-a lungul timpului. in casa lui nici unuldintre servitori nu rdmdnea mai mult de gase luni.

Motir,ul pdrea a fi ci Mama gi Tata renungaserd de-mult si vorbeasci unul cu altul, chiar qi prin servitori-hcepuseri si le dea acestora bilelele pentru a fi inma-oate celuilalt. Pentru ci nu-i trecuse prin cap nici mamei,nici tatei si sigileze bilelelele, mai deweme sau mai tdr-ziu cineva ajungea sd le aduci in camera de copii gi si leciteasci bonei cu voce tare. Christopher observd ci tex-url mamei era mereu scurt qi la obiect.

,pomnul Chant are voie si fumeze doar in cameralui." Sau: ,,L-am ruga pe domnul Chant si ia aminte cdfata de la spilltorie s-a pldns ci pe cimdqile lui apar ar-suri de figird". Sau: ,"A fost foarte nepoliticos din partea

i

16 Diana Wyme Jones

domnului Chant si plece chiar in mijlocul petrecerii or-ganizate de mine".

Tata de obicei ldsa bilelelele si se adune 9i apoi ias-pundea la toate intr-o dezldnfuire turbati 9i haotic6:

Dragd Miranda,

Am sd fumez unde am eu chef Si e treaba seraitoa-rei dleia lenege de la spdldtorie sd se ocupe de conse-cinle. Iar extravqgqnla de care dai dovadd cdnd anga-jezi bAnbri nepricepuli sau mocofani obrazniciservette numai cotorlului tdu egoist, nu Si mie- Dacd.vrei sd rdmdn la petrecerile tale, incearcd sd angajeziun bucdtar care Stie sdfacd deosebirea dintre Suncd. Sipqpuci vechi Si abline-te sd te mqi af$ezi tot timpul curdsetul dla liuitor $ i.diot.

De cele mai multe ori rdspunsurile tatdlui siu {Eceau

ca servitorii sd plece pind in dimineala urmitoare.Cumva lui Christopher ii pliceau impresiile lisate de

aceste bilelele. Tata ap[tea aici intr-o mdsurb mai mareca o fiinle umane, cu toate ci era atat de critic. Fu o ade-virati lovituri pentru el si fie rupt de ei prin venireaprimei lui guvemante.

Mama trimise dupi el. Se ineca de pldns.

- Tatil tiu s-a depi$it pe sine de data asta. E treabamamei si se ingrijeasci de educalia copilului siu.Christopher, weau ca tu sI mergi la o qcoali buni. Efoarte important. Dar nu vreau se te oblig sd iei calea stu-diului. Vreau ca $i ambiliile tale si se dezvolte. Dar vinetatdl tiu cu ideile lui ingrozitoare gi, pe la spatele meu, oangajeazd pe guvemanta asta care, dupi cum il gtiu petati,l tiu, trebuie si fie un dezastru. Vai, bietul meu copill

cE.E NOUA VIETI ALE LIJI CHRISTOPHER C}TANT 11

ifli*pner igi dddu seama cI guvemanta era primaa frrmarea lui ca misionar. Era un moment solemn

Dar guvemanta se dovedi a fi doar o femeieql ochi roz, mult prea discreti ca si vorbeasci cu

Rirnase numai o lun[, spre bucuria mztmel.

-Aom a venit momentul s[ ne ocupim de educalia

adevirat, zise ea. O s-o aleg eu pe unnitoarea

Ima umra si aibi ocazia si spuni asta de maiqi weme de doi ani dupd aceea, cdci guvernan-

Gau sI vine qi si plece precum bonele de dinain-k. Toate erau ni$te doamne monotone gi modeste,

Clisopher le tot incurca numele. Hotfui ci princi-dftrenfi intre o guvemanti fi o boni era cd guver-

rp de obicei izbucnea in lacrimi inainte de a pleca -jd lmci era singurul moment in care ea avea de spus

.I ful€resant despre Mama fi Tata.

- hi pare riu sd-{i fac asta, plAngea a treia sau poate

a;t guvemantl, mai ales ci e$ti un biiat a$a &ngullicfi putin cam rezervat, dar atmosfera din casa asta...!

l fue datn cdnd el e acasd - qi slavi Domnului ci nur des! - trebuie si stau la masd cu ei, intr-o ticere de-

fl lar ea imi di un bilet si i-l dau lui 9i el imi di unIk si i-l dau ei. Apoi deschid biletele 9i i;i arunci pri-ii rigitoare unul altuia qi apoi mie. Nu mai suportl

A noua (sau poate a zecea) guvemanti didu dovadl& 9i mai pulini discrelie.

- $tiu ci se urisc unul pe altul, rosti ea printre sus-

l-4 dar asta nu inseamni c[ ea trebuie si mi urasci qi

p mine! E una din alea care nu poate si suporte alteki. $i cred ci-i farmazoani, nu pot si-mi dau seama

1mu ci nu face decit wiji minore, iar el e cel pulin la