biofizica

6
1. Apa în sistemele biologice - Structură, moment dipolar, disociere şi ph Molecula de apa se scindeza intr-un poton si un ion hidroxil.Concentratia protonilor din apa duce la valoarea ph-ului. Prin moment electric dipolar intelegem produsul dintre sarcina si distanta la care aceasta se situeaza.In dipole sarcina la extremitati este egala dar de semn opus.Datorita

description

Subiecte rezolvate

Transcript of biofizica

Page 1: biofizica

1. Apa în sistemele biologice - Structură, moment dipolar, disociere şi ph

Molecula de apa se scindeza intr-un poton si un ion hidroxil.Concentratia protonilor din apa duce la valoarea ph-ului.Prin moment electric dipolar intelegem produsul dintre sarcina si distanta la care aceasta se situeaza.In dipole sarcina la extremitati este egala dar de semn opus.Datorita legaturii covalente molecula de apa formeaza un dipole permanent cu un moment electric relative mic.Md= q*d=1,858 DebyeMomentul dipolar se masoara in C*m(culomb*metro)

Page 2: biofizica

2.      Forţe în lichide - Van der Waals, coordinative, punţi de hidrogen, exemple3.      Tensiunea superficială - forţe de coeziune, interfaţă, energie, coeficient, cazul apă / mercur4.      Tensiunea superficială - substanţe tensioactive. Legea Traube. Surfactantul pulmonar. Explicaţie - legea Laplace5.      Fenomene capilare. Adeziune şi coeziune. Presiunea hidrostatică şi superficială într-un capilar. Legea Jurin. Aplicaţii6.      Soluţii apoase. Apa de hidratare - solvaţi şi forţe ce cresc tensiunea superficială în soluţii. Proprietăţi7.      Apa de clatrare. Solvaţi hidrofobi. Molecule amfifile. Proprietăţile apei din organism8.      Densitatea. Definiţie. Unităţi de măsură. Metode de măsurare - picnometrul, densimetrul, metoda manometrică, dispozitivul Hare9.      Presiunea hidrostatică. Unităţi de măsură. Metode de măsurare. Paradoxul hidrostatic. Exemple de paradox10.  Principiul Pascal. Legea Arhimede. Plutirea corpurilor - influenţa densităţii11.  Ecuaţia de continuitate. Ecuaţia lui Bernoulli. Aplicaţie la nivelul aparatului circulator12.  Vâscozitatea. Unităţi de măsură. Legea Newton. Reograme. Clasificare13.  Vâscozitatea. Legea lui Stokes. Aplicaţie farmaceutică14.  Vâscozitatea. Legea Poiseuille-Hagen. Analogie – Legea Ohm15.  Rezistenţa la curgere (hidraulică). Cazul serie şi paralel. Aplicaţie în ramificarea patului vascular16.  Curgerea laminară şi turbulentă. Numărul lui Reynolds. Viteza de curgere a sângelui17.  Experimentul Marey. Elasticitatea peretelui vascular. Muşchiul cardiac. Structura peretelui cardiac - forţe şi elasticitate18.  Lucrul mecanic al inimii. Legea Laplace. Aplicaţie în cazul cordului19.  Legea Laplace. Aplicaţii în cazul vaselor sânge. Tensiunea arterială - unitate de măsură. Patologia circulaţiei sângelui: vâscozitate, diametre de curgere şi elasticitate20.  Presiunea arterială. Presiunea medie. Măsurarea presiunii arteriale: Metoda directă, palpatorie, ascultatorie şi oscilometrică21.  Măsurarea presiunii arteriale: Metoda reografică, ultrasonoră, pletismo şi fotopletismografică - detaliere spectrofotometrică. Modelul fără puls22.  Vâscozitatea sângelui. Valori şi influenţe. Efectul Fareus - Lindqvist23.  Parametrii de stare termodinamică. Energia şi energia internă. Căldura. Lucrul mecanic. Unităţi de măsură24.  Coeficienţi calorici. Unităţi de măsură. Aplicaţie în cazul apei. Conversia tipurilor de energie în sistemele vii25.  Procese termodinamice. Procese reversibile şi biologice. Principiul zero al termodinamicii. Stări de echilibru26.  Principiul I şi II al termodinamicii. Definiţia entropiei. Principiul creşteri entropiei27.  Interpretarea statistică a entropiei. Principiul III al termodinamicii

Page 3: biofizica

28.  Potenţiale termodinamice. Entalpia termodinamică. Energia liberă şi entalpia liberă29.  Corpul omenesc – sistem termodinamic. Bilanţul energetic al organismului. Starea staţionară şi de echilibru la nivelul organismului uman30.  Procese cuplate şi procese cuplante. Schema de principiu. Hrănirea organismelor vii şi aplicarea principiului entropiei. Randamentul celulei musculare. Explicaţie31.  Sisteme disperse în organismul uman. Clasificare în funcţie de dimensiunile fazei dispersate. Soluţii de gaz în lichide. Legea Henry. Embolii gazoase. Cazul O2, N2, CO2

32.  Proprietăţi coligative ale soluţiilor. Legea Raoult. Proprietăţi electrice ale soluţiilor. Potenţiale ionice. Legea Nernst33.  Proprietăţi optice ale soluţiilor. Refractometria şi dispersia. Polarimetria. Legea Biot34.  Spectrometria soluţiior. Spectre. Legea Lambert-Beer. Culoarea roşie/albastruie a sangelui. Metoda pletismografică de măsurarea a presiunii sângelui35.  Difuzia simplă. Legile lui Fick. Membrane. Difuzia prin membrane permeabile. Coeficient de permeabilitate. Modelul apă - octanol. Pătrunderea oxigenului în sânge36.  Osmoza. Presiunea osmotică. Osmometrul Dutrochet. Legile presiunii osmotice37.  Lucrul mecanic osmotic. Măsurarea presiunii osmotice - metoda crioscopică. Serul sanguin. Transportul apei prin membrane. Ultrafiltrarea şi osmoza38.  Rolul presiunii osmotice. Soluţii izo, hipo şi hipertonică. Ratatinare şi turgescenţă. Ultrafiltrarea şi osmoza la nivel arterial şi renal39.  Membrana celulara. Proprietăţi. Funcţii. Transportul pasiv prin membrană40.  Difuzia simpla prin membrana biologică. Particule implicate. Difuzia facilitată prin membrane biologice. Modelul cheie lacăt - agonisti şi antagonişti. Canale ionice / conductanţa41.  Transportul activ prin membrane - primar şi secundar42.  Potenţialul de repaus transmembranar. Ioni implicaţi. Aplicaţi ecuaţia Nernst pentru o specie ionică intra şi extracelulară43.  Potenţialul de acţiune. Tipuri. Graficul comparative. Excitabilitate şi iritabilitate44.  Mecanismul de producere a Potenţialului de acţiune local (PA-l). Mecanism ionic45.  Fazele Potenţialului de acţiune totul sau nimic (PA-tn). Caracteristici46.  Etapele producerii Potenţialului de Acţiune Totul sau Nimic (PA-tn). Mecanism ionic47.  Bioexcitabilitatea. Mărimi caracteristice: Reobaza şi cronaxia. Relaţia Weiss - grafic48.  Fibra musculara. Excitatia şi contracţia49.  Lucrul mecanic efectuat de muschi. Centrul de greutate al corpului uman50.  Pozitii anormale ale corpului. Echilibrul corpului în şedere. Parghia de gradul I

Page 4: biofizica

51.  Tipuri de parghii. Aplicaţii în medicina52.  Undele sonore. Clasificare. Propagare. Legatura între frecvenţă, viteză şi lungime de undă. Fenomenul de rezonanţă53.  Fenomene ce apar la propagarea undelor sonore: Difracţia, interferenţa, cavitaţia şi efectului Doppler – formula matematică54.  Caracteristicile sunetului. Intensitate, frecvenţă şi taria sonoră. Pragul de audibilitate55.  Inaltimea tonala. Timbrul. Spectrul sonor. Localizarea în colhee. Traducerea semnalului acustic în influx nervos56.  Reflexia şi refracţia luminii. Convergenta. Distanţa focală. Dioprtiul sferic si semisferic57.  Lentile convergente şi divergente. Formarea de imagini prin lentile sferice subţiri58.  Microscopul. Clasificare în funcţie de puterea separatoare şi spectrul electromagnetic pe care lucrează. Comparaţie cu analizorul vizual59.  Ochiul – sistem optic. Caracteristici. Cristalinul. Distanţa separatoare minimă60.  Formarea imaginii în ochiul emetrop – analogie aparat foto. Câmpul vizual. Unghiul solid al ochiului61.  Adaptarea la lumină: midriaza / mioza. Acomodarea la distanţă. Punctum proximum şi Punctum remotum pentru ochiul normal62.  Ametropiile. Tipuri. Miopia şi Hipermetropia. Punctum proximum şi Punctum remotum în ametropii63.  Presbiopia şi Astigmatismul. Caracteristici. Corectare. Comparaţie Conuri / Bastonase64.  Perceperea culorilor. Teoria vederii cromatice. Discromatopsiile65.  Metode imagistice. Caracteristici. Clasificare66.  Ecografia. Schemă. Rezoluţie şi penetrare67.  Ecografia Doppler. Principiul fizic. Aplicaţii şi utilizare68.  Metode imagistice cu radiaţii electromagnetice. Avantaje şi dezavantaje. Termografia69.  Radiaţiile X. Caracteristici şi modul de obţinere70.  Radiografia şi radioscopia. Generalităţi şi schemă de principiu71.  Tomografia computerizată. Generalitati şi schemă de principiu72.  Imagistică – Rezonanta Magnetica Nucleara. Generalitati şi schemă de principiu73.  Metode imagistice bazate pe utilizarea radioizotopilor. Scintigrafia SPET. Generalitati şi schemă de principiu74.  Metode imagistice bazate pe utilizarea radioizotopilor. Tomografia prin emisie de pozitroni (PET). Principiu. Radiaţia β+. Schema de funcţionare75.  Radioactivitatea. Stabilitatea nucleelor. Energia de legătură pe nucleon76.  Tipuri de radiaţii ionizante: corpusculare, electromagnetice, cu şi fără sarcină electrică. Surse de radiaţii77.  Activitatea şi timpul de înjumătăţire. Efectul fotoelectric şi efectul Compton78.  Detecţia radiaţiilor nucleare: Contorul Geiger-Muller şi detectorul cu scintilaţii. Detectorul de fum

Page 5: biofizica

79.  Efectele moleculare ale radiaţiilor ionizante. Protecţia împotriva radiaţiilor ionizante. Ecrane şi protectia chimică80.  Moduri de utilizare a radiaţiilor ionizante. Datarea radioactivă cu C14

81.  Radioterapia şi termoterapia. Scurtă caracterizare. Fototerapia