biochimie-partea1
of 62
-
Upload
giuliagoth00 -
Category
Documents
-
view
274 -
download
4
Transcript of biochimie-partea1
-
7/21/2019 biochimie-partea1
1/62
R
iochimie
-Lucrdri
practice
medicind,
vol. II
CUPMNS
Cap.I Hemoglobina.
Derivafii
hemoglobinei.........,....
............
9
Dozarea
hemoglobinei
ca
cianmethemoglobind
prin
metoda
Drabkin.......... 9
Cap.II Determinaren
pigmenfilor
btliari.
Determinarea bilirubinei
...
14
tr.l Determinareabilirubineitotalecudicloraniline...........
.......14
II.2
Determinarea
bilirubinei
prin
metoda
Van
den
Bergh
direct[
sau
rapid[
..........
16
Cap.Itr
Vitamine
...............23
Itr.l Dozarea
vitaminei
C ............,.
........24
m.1.1 Reaclia de
identificare
a
vitaminei
C
cu
azotat
de argint........25
m.l.2Dozareavitaminei
C
prin
metoda
iodometric6........................26
W.2Dozneavitaminei
PP
(83).....
........28
Dozarcavitaminei
PP
prin
metoda
volumetrice.................................
30
Itr.3
Identificarea
vitaminei
Be
.............
...................
33
Reacfia de
identificare a
vitaminei Be cu reactivul
Folin
-
Ciocilteu.,.
Itr.4
Identificarea
vitaminei A
..............
................... 35
Reacfia
de
identificare
avitarrinei
A cu acid tricloracetic................. 38
Cap.IV
Enzime....
................................. 39
IV.l
InfluenfatemperaturiiazupraactivitSliienzimatice
..........40
IV.2
Influen{a
pH-lui
asupra
actiyitifii enzimatice
....................42
IV.3 Determinxeaactivith[ii
transaminazelor
serice
................44
IV.3.1 Determinarea
activitilii
transaminazelor
serice ALAT
gi
ASAT
prin
metoda
spectrofotometrici........
........45
IV.3.2 Determinarea activitiilii
ALAT
(TGP) prin
metoda.
enzimatic6
.......49
IV.3.3 Determinarea activitalii ASAT
(TGO) prin
metoda
enzimaticl"
.......51
fV.4 Determinareaastlitilliiy
glutamiltransferazei
(GGT)........................
53
Determinarea
activit5{ii
y glutamiltrans
fer,azei
(GGT)
prin
metoda
enzinaticd ..........;.;i....
......54
-
7/21/2019 biochimie-partea1
2/62
F
g
Biochimie
- Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
lV.5
Detenninarea
activitiifii
fosfatazei
alcaline
(FAL)
............
56
Determinarea
fosfatazei
alcaline
(FAL)
prin
metoda
spectrofotometric[
...........57
lV.6
Determinarea
activitifii
amilazei....
.................59
Determinareaa-arilazei
prin
metoda Wohlgernuth
........
60
lV.7
Determinarea
activitifii
catalazei
....................
63
Dozarea
activitiifii
catalazei
serice
................. 64
Cap.V Explorarea
biochimicl
a metabolismului
mineral......................67
V.l Dozarea
calciului
..........67
V.1. 1 Dozarea
calciului
prin
metoda
complexometricl
cu
murexid
........67
V.I.2 Determinarea
calciului
prin
metoda
colorimeficd...................71
Y.2Dozarca
magneziului
......................75
Y.2.1Dozarea
magneziului
in
ser
prin
metoda colorimetric6
Mann
gi
Yoe
.....75
V.2.zDozarea
magneziului
in
ser
prin
metoda
cu
gaben-titan
..........77
V.2-3
Dozarea
maneziului
in
ser
prin
rnetoda
colorimetricd............
80
V.3
Determinarea
fierului
seric
.........
.....................
83
V.3.1
Determinarea
fierului
prin
metoda
fier
croma2uro1..................
83
V.3.2
Determinarea
fierului
prin
metoda
fier
ferro2in.......................
85
V.3.3
Determinarea
capacitii{ii
de legare
a
fierului...
.......
88
V.3.4
Determinareacapaciti;lii
totale de fixare
a
fierului
prin
metoda
Ramsay
...........
89
Cap.VI
Analiza
biochimicii
a urinei....
.................92
VI.l Recoltareaurinei.....
.....92
VI.2 Examenul
macroscopic
al
urinei....
..................
94
W.2.tMdsurarea
diurezei
............94
VI.2.2
Misurltori
organoleptice: culoare,
miros,
aspect........
............97
VI.3
Examenul
microscopic
al
urinei
(sedimentul
urinar)
........99
VI.4
Examenul
fizicochimic
al
urinei........
............
105
VI.4.1
MdsurareapH-ului
..........
105
W.4.2
M6surarea
densitdlii
........ 106
VI.4.3 Misurarea
osmo1arit6tii...............
......107
YI.4.4
Determinarea
compozitiei
chimice.
... 108
VI.4.5
Cercetarea
elementelor
anormale
din urind...
......
l
l I
VI.4.5.1
Identificarea proteinelor
urinare....
.....
ll2
I.
Determin[ri
calitative..............-
...ll2
I.a Proba
cu acid
acetic
la cal.....----..............lt2
-
7/21/2019 biochimie-partea1
3/62
q
i
tr
iochimie
-Lacrdri
practice
medicind, vol.
II
I.b Proba cu acid sulfosalicilic la rece ......... 113
I.c Metoda Heller....... ................ l14
II.
Determiniri
cantitstiv..............
.. 116
Metoda
dilu{iilor
(fleller)
........... I 16
VI.4.5.2ldentificareaglucidelorurinare...... ....
l19
I. Determinlri calitative
..................
119
I.aReacliaBenedict
..................
119
I.b
Reac{ia
Fehling.....
...............l2l
I.c
Reac{iaNylander .................122
II.
Detennin6ri cantitative ..............123
Metoda
Ionescu
-
Matiu....
VI.4.5.3
Identificarea compugilor cetonici
in
urind ......,....125
Reacfia
kgal
-
Imbert....
................. 125
VI.4.5
.4 Cercetarea
pigmenlilor
biliari
in
urin[ .....
............ 127
a. Urobilinogen
-
Metoda Erlich
.....127
b. Urobilina
-
Metoda Schlessinger................
...
129
c. Bilirubina-MetodaLugol
.......... 130
d.
Aozi
gi
siruri
biliare
-
Reac{ia Hay
cu
floare de sulf ......
........132
VI.4.5.5 Test rapid de deterrrinare
a
componentelor
biochimice in
win[
{pH, proteine,
glucoz6"
nitrifi)
............133
VI.4.6 Determinarea
aciditifii urinare......
....
136
Cap.YII Analiza de laborator a
lichidului
cefalorahidian...............
138
VII.I
Recoltarea lichidului
cefa1orahidian..............
.................
140
VII.2
Examenul
caracteristicilor
ftzice........
.......... 141
VII.2.I
Misurareapresiunii LCR.......'...
.......
141
Vn.2.2
MisurareapH-ului .........142
W.2.3
Mlsurarea
densitiifii...
....143
VII.3
Misuritori
organoleptice:
aspect
(culoare,
claritate)
.....
143
VII.4 Examenul microscopic
al
LCR
(citologia).
..144
VII.5
Exarnenul
chimic
aI LCR
...........144
VII.5.l
Determinarea
proteinelor
(proteinorahia)............................
145
I.
Determinlri
calitative... .............. 145
I.a
Reacfia
Pandy....... ................ 145
I.b Reaclia
Nonne-Appe1t..............
..............147
I.c Metoda
He11er........
............... 148
tr. Determindri cantitative
.....................
t' .....
r...
................
1
49
II.a Metoda diluliilor
(Heller).....
.................
149
-
7/21/2019 biochimie-partea1
4/62
0
i
s
Biochimie
-
Lucrdri
practice
medicind,
volJl
-
tr.b
Metoda
Sicard-Cantaloube...............
.... 151
WI.5.2
Determinarea
hiptofanului
prin
metoda
Hopkins-Cole
...... 152
VII.5.3
Determinarea
acetonei....
.................
154
VII.5.4 Determinareapermeahilitifii
lanitra{i
.............. 155
YII.5"5 Determinarea
glucozei
(glicorahia)
I. Determiniri
calitative
ReactiaFehling.....
...
156
tr.
Determin5ri
cantitative ..............157
\III.5.6 Determinarea
clorurilor
a.
MetodaVolhard....
b.
MetodaMohr........
....
159
BlbHografie
..... 163
-
7/21/2019 biochimie-partea1
5/62
-,
Biochinie
-Lucrdripracticemedicind,vol.
il
#
CAPITOLUL
I
IIEMOGLOBINA
DERTVATII
IIEMOGLOBINEI
Hernoglobina
este
o
heteroproteini
(cromoprotein6)
alcbtuitil
dintr-o
grupare
proteicd
incolord
-
globina
$i
o
grupare prostetic5"
colorate
(metaloporfrrin[)
-
hem.
Globinele sunt proteine
din
clasa
histonelor,
au
caracter bazic,
fiind bogate
in lizinn
gi
histidind.
Din
greutatea
molecular[
a hemoglobinei
de
64.450
daltoni
globina
rqrezinticca.g6
7o,
hemul
cca.4 %
gi
fierulcca. 0,33
-0,34yo.
in
organism
hemoglobina
indepline$e func1ii
importante
preollm:
) fixarea reversibiltr
a
oxigenului
molecular
la
nivelul
plimdnilor,
formdnd oxihemoglobina
(HbO2),
forma
de
transport
a oxigenului
la
lesuturi
gi
a
unei
parli
din dioxidul
de carbon
(l2o/o)
formflnd
carbhemoglobina
(HbCO2), forma
de
transport
a
dioxidului
de
carbon
de
la
nivelul
lesuturilor
la
p16m5ni;
F
participarea
la
structura
unor
sisteme
tampon,
contibuind
astfel la
reglarea
echilibrului
acidobazic.
Determinarea
valorilor
hernoglobinei
constifuie un
test
uzual
in
diagnosticul
unei anemii
sau
policitemii.
Determinarea
hemoglobinei
in
s6nge
poate
fi
efectuat[
indirect
pe
baz.a capacitiitii
de fixare
a
oxigenului
sau
a
continutului de
fier.
Practic
se
luti1uz.eazd
metode fotometrice
care
m6soard
pigmentul
sub
formfl de
oxihemoglobind
sau
sub
fonnd
de
cianmethemoglobinE.
Dozarea
hemoglobinei
ca
cianmethemoglobini
prin
metoda
Drabkin
Dozarea
fotometrici
a hemoglobinei
ca
cianmethemoglobinE este
o
metodl
standard
de
hemoglobinometrie.
-
7/21/2019 biochimie-partea1
6/62
T
B
Biachimie
-
Lucrdri
practiee
medicind,
v9 4
Principiul
metodei
Fericianura
de
potasiu oxideaz[
Fe2*
(fier
feros)
din
hemoglobini
la
Fe3*1fier
feric). Astfel
toate
tipurile
de
hemoglobinl din
sdnge
(cu
exceplia
verdoglobinei)
se
transform[
tn
methernoglobind.
Aceasta,
pe
mIsur6
ce
se
formeazl,
se
combinI
cu
cianura
de
potasiu,
transfonndndu-se
in
cianmethemoglobind,
derivatul
cel
mai
stabil.
Materiale
necesare
eprubete
de
hemolizl
stativ
eprubete
micropipete
de
hernoglobini
hdrtie
de
frltru
spectrofotometru
cuve
de
1
cm
vase
cu
soMe
dezinfectanti
apd distilatii
tifon
reactivi
Reactivi
Reactiv
Drabkin:
0,14
g
fosfat
monoPotasic
0,2
g
cianurd
de
Potasiu
apd
distilatI
ad.1000
(PH:6'4)
Se
filtreaz[
prin hdrtia
de
filtru,
apoi
solulia
se
plsfteazdla
frigider
in flacoane
de sticlLde
culoare
brun[,
bine
inchise,
aproximativ
2 luni.
-
Parametrii
obligatorii
ai soluliei
Drabkin
sunt
pH-ul
:
7,3
-
7,5
(deoarece
la
pH
acid
precipitii
proteinele,
iar
1a
pH
alcalin
precipitd
lipidele),
claritatea
gi
stabilitatea.
Standard
de
cianmethernoglobinl
Proba
Sdnge
capilar
sau
venos
recoltat
pe
anticoagulant
(EDTA)
Tehnica
de
lucru
Se
pregltesc dou6
eprubete
de
hemoliz[
in
care
se
pipeteaz[
c6te
5
ml de
reactiv
Drabkin.
Se
recclteazl
0,02
ml
de
s6nge
cu
ajutorul
unei
micropipete
de
hemoglobin[,
se
gterge
exteriorul
pipetei cu
o
hf,rtie
de
filtru
pentru
10
-
7/21/2019 biochimie-partea1
7/62
g
Biochimie
-Lucrdri
practice
medicind,
vol.
II
indepbrtarea surplusului
de s6nge
gi
se adaugb
in
una dintre
eprubete.
In
cea
de-a doua
eprubet5 se
pipeteazn0,A2
ml
de
solulie
standard.
Se
spal6
micropipeta
de
2
-
3
ori
cu
gniL,
ftfi
barbotare.
Se lasd
timp de
30
de
minute in repaus.
Se citesc extincliile
probei
(%)
9i
standardului
(E
)
faf6
de
apd
distilatE,
la lungimea
de undi
de 540
nm,
in
cuve de
lcm.
Calcul
Cp:Ep/Erxg,
g
hemoglobinn /100
ml ser:
Ep
/
E,
x
C,
unde:
Cn
:
concentralia
probei
Eo
:
extincfia
probei
E,
:
extinc{ia
standardului
Cr:
concentrafia
standardului
(13 g9lo)
Obeervafii
Pentru
oblinerea unor
rezultate
corecte se
vor
respecta urmdtoarele
precau,tii cu
privire
la:
a.
Fotometru:
o
etalonare
corecti
cu
respectarea
pozi{iei
gtecherului
ln
momentul
determin5rii;
o
folosirea de cuve
cu
grosime
de
1
cm
o
citire la lungimea de
undd
de 540 nm
fa15
de apl distilatii.
b. Standard:
o
se
pf,streazd,la
rece
gi
se
folosegte
o
singuri
dat[;
r
inaintea
utilizirii,
fiola
cu
standard
se menfine timp de 30
de
minute la
temperatura
laboratorului;
r
fiola
cu
standard
are valabilitate
dup[ tiliere de
maxim
o ord.
c. Preparare
reactiv:
r
cianura
de
potasiu
este
o substarr{i
alb[,
uscat5
(dac6
este umedE
se
fine
timp
de24
-
48
de
ore la exicator);
o
cdntirire
exactii
a substanfelor
la balanfa analitici;
o
pH
reactiv
:'7
,3
-
7
,5;
r
pH
ap6 distilatii
:6
-
6,5;
o
plstrare reactiv la
frigider,
in
flacon brun
cu
{op
de
plastic
sau de
sticl[
(nu
de
cauciuc);
11
-
7/21/2019 biochimie-partea1
8/62
I
g
Biochimie
-
Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
t
rpartir.arc
reactiv
in sticlufe
sau
eprubete
cu
ajutorul
biuretei sau
a
pipetelor
cu
dublu sefirn;
o
nu
se
sufl[
in
pipeta
cu
reactiv,
deoarece
dioxidul
de
carbon
introdus
scade
pH-ul
gi precipitii
proteinele,
iar la
fotomefu
se obtrin
valori
crescute
ale hemoglobinei.
d. Pipete,
care trebuie
si
fie:
o
curate
(eventualele
impuriti{i
dau rea4ii
secundare);
r
uscate
(umiditatea
duce
la diluarea
probei
cu valori
sclzute
ale
hemoglobinei);
o
intacte
(vffirl
ciobit nu respectE
volumul);
e. Egantion
de sdnge:
o
se
recolteazd sffict la
semn, fbr6
bule de aer;
o
exteriorul
pipetei
se
gterge
cu o
hdrtie
de filtru
pentru
indepdrtarea
surplusului
de sdnge.
f. Tehnici
de
lucru:
o
micropipeta
se introduce
lent
in reactiv,la
fundul recipientului;
o
elpulzia
singelui
se
face
iacet,
flrE
bule de
aer;
.
se
spali
micropipeta
de 2
-
3 ori
fhrd
barbotare;
.
(mgenizarca
conlinuurlui
epnrbetei
se face
pintr-o
singur6
rcrmlree,
rryid-
g-
Tiry de
rea4ie:
o
tnebtrie
si
fie de 30
de minute;
dac6 se
deprqegte
timpul,
reaclia
devine
ireversibilE,
total[.
Valori
normale
nou-ndscut:
copii 0-lan:
copii
1-15ani:
birba{i:
femei:
17
-20
9/100
ml
12
-
19
9/100
ml
ll,2-
13,4
gll00 ml
14
*
l8
9/100
ml
12
-
16
9/100
ml
Variatii
patologice
Valori
sc6.zute
ale hemoglobinei:
'
anemii;
hemoragii.
t2
-
7/21/2019 biochimie-partea1
9/62
I
3.
B@*it *-Lvgrffiplaqttre'w'dici&.vet
$
&
Vahri
srescute
ale hemoglobinei:
poliglobulii;
dsceidGaese;
insuficienl5puhtei&4a;
'...
i
;:
"-r;
insuficim$
cardiaci;
r,.f,|ffi$i:{
ti";,
:t.
,
,:
r
;.,
,
.
r.i
."',
,
:l
.irir
lr;
:i
S-'',1."::
I r'1
&3:
;i:,i
-
7/21/2019 biochimie-partea1
10/62
{
6
Biochimie -
Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
CAPITOLUL
il
DETERMINAREA PIGMENTILOR
BILIARI
DETERMINAREA BILIRUBINEI
Pigmenlii biliari sunt
produqi
finali de catabolism ai hemoglobinei
qi
sunt reprezentafi de bilirubind, Bilirubina este
un compus liposolubil
cu
structur6 lineard
tetrapirolici, oblinut
in
urma
degradErii enzimatrce
a
hemului
in
macrofage.
In
marea ei majoritate
(peste
80oA), fracfiunea
heminicd
provine
din
hemoglobin[,
celelalte hemoproteine
(mioglobina,
citocromii, oxidazele,
catalazele) reprezentdnd
surse
de miniml
importanfS. La randul
oi,
hemoglobina
provine
din hematiile senescente
sechestrate
qi
distruse de
macrofage.
II.1
Determinare& bilirubinei totale cu dicloranilini
Principiul
metodei
Bilirubina
tota16 din ser
reac{ioneaz[
cu
dicloranilina diazotatil,
rezultind
azobilirubina
de culoare roqie.
Materiale
necesare
eprubete
stativ
pentru
eprubete
pipete
de sticld
pipete
semiautomate
conuri
spectrofotometru
cuve I cm
vase
cu solu{ie dezinfectantil
apd
distilatii
tifon
reactivi
t4
-
7/21/2019 biochimie-partea1
11/62
R
tr
iochimie
-Lucrdri
practice
medicind, vol. II
Reactivi
Reactiv l:
Dicloranilina
l,7mmolA
HCl
80
mmoVl
Reactiv 2:
AzotLtde
sodiu
95
mmoVl
Se
amestecn 50
ml
de
reactiv I
cu
I ml
de
rcactiv
2.
Amestecul
de
reactivi
are
stabiiitate
timp
de
5
zile la 20
-
25oC
qi
de3 s[pt6m6nila2-8oC.
Tehnica
de
lucru
Se
pregiitesc
doud eprubete:
martor,
prob4.
Se
pipeteazi
in eprubete
conform tabelului
urmitor:
Tabelul
I
Reactivi
Martor Proba
Ser 100
ul
100
ul
Reactiv I lml
Amestec R1
+
R2
lml
Se
agitii con{inutul eprubetelor.
Se
incubeazd,
timp
de 5
minute la
20
-
25"C, apoi se citegte extincfia
probei
(&)
$
a martorului
(E-)
fat[ de
apd distilatii, la lungimea de
undi de 546 nm, tn cuve
de
I
cm.
Calcul
Cp:
(Ep-Er)
"
F'
unde:
Co
:
concentafia
probei
Eo:
extinc{iaprobei
E*
:
extinc{ia
martorului
F
:
factor
:253lrmolll
(la8
mgA)
Proba
Ser
l5
-
7/21/2019 biochimie-partea1
12/62
g
q
Biochimie -
Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
II.2
Determinarea
bilirubinei
prin
metoda
Van
den
Bergh
directii
sau
rapidi
Principiul
metodei
Bilirubina
se
afl6
in ser sub
fonnd
de bilirubine
indirecti
(neconjugat[,
liber[), insolubild,
legatii de
proteine
9i
de
bilirubind
directii
(conjugatd),
so1ubi15.
Bilirubina conjugat[
reacfioneaz[
direct cu
acidul
sulfanilic
diazotat
form0nd
un azopigment
colorat.
Bilirubina
neconjugat[
(libere)
reacfioneaz[
indirect
cu
acidul
sulfanilic diazotat,
numai
dupd ce
a
fost
desfbcutd din
legdtura
proteic6
9i
solubilizat6.
in concluzie,
prin
ttatarea
serului
direct
cu acid sulfanilic
diazotat
complexul colorat
format se datoreazi
numai
bilirubinei
conjugate
(directe)
iar
prin
tratarea
prelungitd a
serului
cu un
accelerator
(cofein6,
benzoat)
qi
apoi
cu
acid
sulfanilic
diazotat complexul
cotorat
format
se datoreazi
bilirubinei
totale.
Azopigmentul
format
are culoare
rogie ln
mediu acid sau
neutru
gi
culoare
verde-albastd ln
mediu alcalin.
Se
mdsoard
extincfia
azopigmentului
neutru,
rogu
pentru
bilirubina
directd
gi
extincfia
azopigmentului
alcalin,
verde-albastru
pentru
bilirubina
totali.
Materiale
necesare
eprubete
stativ
pentru
eprubete
pipete
de
sticld
pipete
semiautomate
conuri
spectrofotometru
cuve I cm
vase cu soMe
dezinfectantd
ap[ distilatii
tifon
reactivi
16
-
7/21/2019 biochimie-partea1
13/62
i
Biachimie
-Lucrdripractice
medicind,,vol.
II N
Reactivi
Solutie de
acid
sulfanilic.
1,25
g
acid
sulfanilic,
3,5
ml HCI
concentrat
(d:
1,19)
se
aduc
Ia250 ml
cu
api
distilatS.
Solufie de azotit de sodiu:
0,175
g
NaNOz
in
100
ml api
distilatE.
Accelerator
(solu{ie
cofeind-benzoat).
13,75
g
cofein6,
18,75
g
benzoat de
sodiu se
aduc
ta250
ml
cu
apl distilatE.
Solufie de
tarhat alcalin.
65
gtaftat
dublu de sodiu
gi
potasiu,
19
g
NaOH
se
aduc 1a250 ml cu ap6
distilatS.
Ser
fiziologic
(NaCl
solulie
0,9Vo)
Proba
Ser
nehemolizat
Tehnica de lucru
Dozarea
bilirubinei totale
(BT)
Se
pregdtesc
dou6 eprubete:
martor,
prob6.
Se
pipeteazE
in eprubete
conform
tabelului
urmdtor:
Tebelul II
Reactivi
Martor
Proba
Ser
0.25 ml 0.25 ml
So1.
acid sulfanilic
0,25
ml
0,25
ml
So1. azotit
de
sodiu
0,1 ml
Accelerator
lml
lml
Se agitii
gi
se menfin timp de 20 de
minute
la
temperafura camerei dupd care
se
adaug6:
Tartrat
alcalin
lml
1ml
Se
agit6
conlinutul
eprubetelor
gi
dup[
5
minute se citegte extinclia
probei
(Ep)
fat6
de martog
la lungimea de undd de 600
nm,
in
cuve de I cm.
Calcul
mg BT/ 100
ml
ser
=
En
xYt
la
x
Vi
mg BT/
100 mI ser: En
x
2,6 I
1,150
x
0,25
mg
BT/
100 ml
ser:
En
x
9,04
-
t7
-
7/21/2019 biochimie-partea1
14/62
g
$il
Biochimie
-
Lucrdri
practice
medicind, vol.Il
unde:
a
:
1,150
-
coeficient
procentual
de extincfie
al
pigmentului
azoic
pentru
l.:
600
nm
Y1:2,6
ml
-volumul
final al solutiei
Vi
:
0,25 ml- volumul
inilial al
probei
Dozarea
bilirubinei
directe.
conjueate
(BD)
Se
preg6tesc
doud
eprubete:
martor,
prob6.
Se
pipeteazi
tn
eprubete
conform
tabelului
urmdtor:
Tabelul Itr
Reactivi
Martor
Proba
Ser
0.5 ml 0.5
ml
Ser fiziologic 2nn
2llnl
Sol. acid sulfanilic
0,3
ml
0,3
ml
So1. azotit
de
sodiu
0,1 ml
Prin reacfia
ultimilor
doi
reactivi, se
formeazd
extemporaneu
acidul
diazobenzensulfonic.
Se agitd confinutul eprubetelor
gi
dupn
exact 5 minute se citegte
extinc{ia
probei
(En)
fafa
de martor la
lungimea
de
und6 de 530 nm,
in cuve
de 1
cm.
Calcul
mg
BD/ 100 ml ser:
En
x
Vr
/
a
x
Vi
mg
BD/
100
ml ser:
En
x
2,9
I
0,943
x
0,5
mg
BD/
100
ml
ser =
Ep
x
6,1
unde:
r:
0,943
-
coeficient
procentual
de
extinc{ie
aI azopigmentului
pentru
l.
=
530
nm
Y1:2,9
ml
-
volumul
final
al
soMei
Vi
:
0,5 ml- volumul
inilial
al
probei
O alti
variant6
pentru
aceastii
determinare
este
cea
care
utl\izeazd
reactiv
diazobenzensulfonic
preparat
extemporaneu.
18
-
7/21/2019 biochimie-partea1
15/62
-,
Biochimie
- -ucrdri
practice
medicind,
vol.
II
#l
Reactiv diazobenzensulfonic
:
25
ml
solufie acid
sulfanilic
O,lVo:
I
g
acid
sutfanilic
15
ml HCl
concentrat
ap6 distilatii
ad.
1.000
ml
0,75 ml
solufie
azotit
de
sodiu 0,5
{/o.
Tehnica de lucru
Se
pregltesc
dou[
eprubete:
martor,
probi.
Se
pipeteazi
in eprubete
conform tabelului
urmltor:
Tabelul
IV
Reactivi
Martor
Proba
BT BD
Ser
0.5 ml 0.5
ml 0.5
ml
Ser fiziologic
1,75 tnt
I,75
ml
Accelerator
1,75
ml
Reactiv diazobenzensulfonic
0.25
ml
0.25 ml
Ap[
distilatE
0.25
ml
Se agitii con{inutul eprubetelor.
Se las[
tn
repaus
timp
de
5
minute
la
intuneric,
apoi se citesc
extincfiile
probelor
(F,p)
fa{f,
de
martor [a lungimea
de undi de
530
nm,
in
cuve de
I
cm.
Calcul
Se
taseazl curba
de
calibrare
folosindu-se
o solulie
de
bilirubind
pur[
standard de
concentrafie
20 mg/l00
ml.
Se
calculeazi factorul
de pant5,
care
in
cazul
de
fat[
este
Fp:7.
Concentrafiile bilirubinei
totale
(BT)
pi
bilirubinei
directe
(BD)
se
calcuLeazd
folosind
relaf iile
:
mg
BT/100
ml ser: Ep
x
Fp
mg
BD/100
ml
ser
=
Ep
*
Fp
Observafii
Probele
de
analizattrebuie
ferite
de
lumind
puternicd.
Este
de
preferat
ca
probele
s[
fie
prelucrate imediat
de
la
recoltare,
in
caz contar ele
por
fi
pdstrate
in frigider
maxim 20
ore.
t9
-
7/21/2019 biochimie-partea1
16/62
T
s
Biochimie
-
Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
Valori
normale
in
mod normal
bilirubina
seric[
este reprezentatil
in
principal
de
bilirubina
neconjugati
(indirectd),
insolubilfl
in
aPd,
vehiculatii
de
serumalbuminE.
Datoriti dimensiunilor
mari, acest
complex
nu se
frltreazd
prin
capilarele
glomerulare,
deci bilirubina
este
absentE
in
urina
normal6.
Bilirubina conjugatii
(directd)
este
hidrosolubili
qi
are valori misi
atunci cdnd apare ser.
Cele
douE
forme
lmpreun[
formeazlbilirubina
totalh-
Bilirubina
totald
(BT):
0,1
-
1 mg/dl
(1,7
-
17,1
pmolinifu)
Bilirubina
direct6
(BD):
max.
0,25
mg/dl (ma*.
3,4
pmoli/litru)
Bilirubina
indirectfl
se
obfine
prin
diferenta
tntre
valorile bilirubinei
totale
qi
ale
bilirubinei
directe.
La
nou-ndscutul
normal
existii
o
imaturitate
a UDP
glucuroniltransferazei,
enzimd
necesar[
form[rii
bilirubinei
conjugate.
Valoarea
bilirubinei
serice
cregte
pAnE
la
8
mg/100 ml
ser la3
-
6 zile
dupd
na.$tere.
La nou-n[scu,tii
prematuri
valoarea
bilirubinei serice
poate
creqte
pdn5
la
12
-
15
mg/100
ml
ser.
Aceastii valoare
este
o
entitate
recunoscut6
ca icterul
Jiziologic
al
nou-ndscutului.
Tabelul
Y Varialiile
fuiologice
ale
valarilor
bilirubinei
totale la nou-ndscayi
Nou-niscu{i
nimita suoerioari)
Nisculi la
termen
(BT
me/100
ml
ser)
Prematuri
(BT
ms/100 ml ser)
0
-24
ore
5
8
24-48
ore
9
t2
3,5
zile
12
24
dupi
I
luni
1.5
1.5
Varia{ii
patologice
in cazurile
in
care
bilirubinemia
depdqegte
limitele superioare,
bilirubina
difuzeazd din
sdnge tn
{esuturi,
producdnd
colorarea
intensd
in
galben a
tegumentel6i
qi mucoaselor
(sindrom
icteric). Icterul
se
manifesti
clinic la o bilirubinemie
ce depiqegte
2
-
2,5
mgldl. Nu existil
o corelafie
strdnsi
intre
nivelul bilirubinemiei
gi
intensitatea
icterului.
2A
-
7/21/2019 biochimie-partea1
17/62
q
Fiochimie
-
Lucrdri
practice
medicind, vol.
II
Mecanismele implicate
in
aparilia hiperbilirubinemiei
sunt:
.
hiperproducfia
(prin
hemoliz6
excesiv[) de
bilirubin[
indirectil
care
conduce
la
icter
hemolitic
(prehepatic/suprahepatic)
cu
hip erbilirubinemie indirectE
(neconj
ugat5)
;
r
insuficienta
de captare,
conjugare
gi-
excrefie a bilirubinei
necojugate
qi
conjugate
care
conduce
la icter hepatic
cu
hiperbilirubinemie
indirect[
(neconjugatii)
gi
directii
(conjugatii);
o
deficiful de evacuare a bilei
tn intestin care
conduce
la
icter
mecanic
(posthepatic/subhepatic),
obstructiv
cu hipeftilirubinemie
directi
(codugatd).
Anomaliile
genetice
ale
metabolismului
bilirubinei sunt
rare.
in
funclie
de
tipul
de
hiperbilirubinemie
se
intilnesc:
)
sindroame
ce
evolueaz6 cu
hiperbilirubinemie neconjugatil:
sindromul Gilbert;
sindromul Cri
gler-Najj
ar;
sindromul Arias;
F
sindroame
ce
evolueazl
cu
hiperbilirubinemie
conjugati:
sindromul Dubin-Johnson:
sindromul Rotor;
sindromul stocErii
hepatice.
Valori crescute bilirubin6
total[
anemie hemoliticl
cronicd
(cregtere
ugoard
sub 5 mg/dl);
afecfiuni
hepatocelulare
(cregtere
medie
de
10
-
30
mg/dl);
colestaz6
intra sau
extrahepaticd
(cregtere
severd l0
-
60
mg/dl
ser
p6nd
la
fiA
-
1000
mg/dl).
Valori crescute bilirubind
liberi
(neconjugatil,
indirectS"
prehepatic[)
ictere hemolitice;
hepatite cronice;
ciroze;
colestaz6;
defecte
enzimatice
cu
caracter familial in
procesul
de
transformare
a bilirubinei
libere
ln
bilirubin6 conjugatl
(sindromul
Gilbert, sindrom Crigler-Najj ar).
Valori crescute bilirubine conjugatii
(directii,
posthepatici):
'
ictere mecanice;
hepatite;
ciroze:
{
2l
-
7/21/2019 biochimie-partea1
18/62
-
I
I
r
t
"Fiwtrffiiat+ffiipqqgFcedsdfr&id-ff
W&gSAS&r;,
,
t
';'.';i
',: l ':':l'
t''..
1;:-"'{ir:1
'::i''i*::it';''1i'1"':
::.:
i:
:..,i:
irr,-1prc&d
agr6i
ql*,d@qglfuitiaterk
1@9#,-de-#0relis
al
:,,i.|:.: ..
.
_:;,'.
jj..',.:ji*-.r:
:;;
:li;'j'ii'i.,i,:.:r
:,:lili
a'',.,l'11
i
.
:i:'1lri:1.:r'.;;-:
-,rl::;::i'..,
:.
:
jj,-li",
lr'.'-
,i:'
i',
:: :il
e
.
-t,.1.i.;,1,
.
.:'.a;fr'i
l,:.i','.i..{i
22,,
-
7/21/2019 biochimie-partea1
19/62
1
Biochimie
*
Lucrdri
practice
medicind, vol. II
N
CAPITOLUL
ilI
VITAMII\E
Vitaminele sunt definite
ca
substanfe
organice esenfiale
pentru
men{inerea vielii
gi
reproducerii, care
nu
pot
fi
sintetizate tn organism
gi
din
acest
motiv trebuie
aduse
din
exterior
prin
intermediul
alimentelor.
Vitaminele
nu
reprezintE
materiale sffucturale
gi nu
au valoare energetici.
Ele sunt active
in
cantit6fi foarte
mici
gi
sunt
coenzime, cu
rol
indispensabil
in
procesele
anabolice
qi
catabolice
(rol
biostimulant).
Clasificarea
vitaminelor
nupoate fi
fdcut6
pebaza
structurii
chimice,
din cauza diversitElii
qi
complexit5fii
acesteia,
ea diferind de
la
o
vitaminl
la
alta.
Criteriul
principal
de
clasificare
aL
vitaminelor
este caracterul
solubilitEfii
lor,
astfel vitaminele
se
clasifici
in
dou6
grupe:
Iiposolubile
Si
hidrosolubile.
Vitaminele
liposolubile
sunt
vitaminele
A,
D,
E, F,
K.
Ele se
gisesc
in
alimentele
grase
gi
participl
numai in
procesele
anabolice. Aceste
vitamine
sunt
insolubile
in
ap6
(se
pierd
cantitili
foarte mici in
cazul
sp6l6rii
sau men{inerii tn
apd)
gi
sunt
vehiculate
prin
singe
de cltre
lipoproteine.
Administrate in
cmtitii{i
mari
produc
hipervitaminozhcumanifestiiri
toxice.
Yilaminele
hidrosolubile sunt vitaminele
Br,
Bz, Bo, Brz,C, PP,
acidul
folic, acidul
pantotenic.
Au
molecule
polare
solubile
tn
ap6,
de aceea
se
pierd
ugor la
sp6lare,
menlinere
sau
fierbere in api. Majoritea lor
au
rol tn
procesele
catabolice.
Administrate
in
cantitiiti mari
nu
se acumuleazd
(nu
apar
hipervitaminoze).
Lipsa vitaminelor
din organism, deficitul sau
concentratia lor
qrescutil
determin[
tulbur6ri
metabolice mai mult
sau mai
pufin grave.
Astfel apare
necesitatea
determinErii cantitative
gi
calitative
in
lichidele
biologice fie
pentru precizareadiagnosticului,
fi.e
pentru
cercetare.
23
-
7/21/2019 biochimie-partea1
20/62
F
ct
Biochimie -
Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
ilI.l Doznrea
vitaminei
C
Vitamina
C se
mai
numeqte
vitamina
antiscorbutic[.
Prin structura
sa, acidul
ascorbic
este un derivat
al
hexozelor.
Compusul
biologic
activ
are
configura{ia
levogird: acid
L
-
ascorbic.
Vitamina
C
Acidul ascorbic
este
un compus
nesafurat,
cu
caracter
acid datorit[
prezenlei
celor doi
hidroxili enolici
capabili
de
a se disocia
cu
fonnarea
de
ioni de
hidrogen,
mai ales
pe
seama
hidroxilului
din
pozi{ia
3.
Existen{a
dublei
legdturi conferd
acidului
L-ascorbic
capacitate4
de
a
se
oxida
reversibil cu
formarea de
acid
L-dehidroascorbic
care are activitatea
vitaminic6.
Participarea
acidului
ascorbic
in
diferitele
procese
biochimice
este
corelatd
cu
propriet5lile sale
reduc6toare,
respectiv
cu capacitatea
acidului
L-ascorbic
(forma
redus6), a acidului
L-dehidroascorbic
(forrna
oxidatE)
9i
a
produsului
s6u
intermediar
de
a
forma
un
sistem oxido-reducf,tor
(redox)
care
poate
s[
cedeze
gi
sE
primeasc6
atomi
de
hidrogen.
Forma
predominantd in organism
este
cea redus6,
care
este
protejati
contra oxidirii
de cltre
glutation,
cistein[
9i
acid
adenilic.
Rol biochimic
Ai
fiziologic
Datoritl
propriet5filor menfionate,
vitamina
C
asigurd
o desfdgurare
optimi
a
proceselor
de
oxidoreducere
celulard,
fiind
un
puternic
agent
reducitor
care neutralizeazL
radicalii
liberi.
Are
un
efect
protector asupra
eritrocitelor,
deoarece
previne
oxidarea
hemoglobinei.
24
-
7/21/2019 biochimie-partea1
21/62
R
I
F
Biochimie
-Lucrdri
practice medicind, vol. II
Vitamina
C
asigurd structura
gi
funcliile fibroblagtilor,
osteoblagtilor
gi
odontoblagtilor
(celule
ce sintetizeazi
colagen).
Are
rol
de
caenzimd
pentru
acliunea
unor
oxidoreductaze
gi
hidrolaze caf,e
intervin
in
sinteza
colagenului
(PRO,
LYS)
gi
catecolaminelor.
Cregte apdrarea
organismului
la
infec{ii
microbiene
qi
virale,
precum
gi
fa{6
de
noxe: Pb,
Hg,
benzen.
Necesarul zilnic
Necesarul zilnic de vitamin[ C este de 60
-
80
mg.
Necesarul cregte la
persoane
care depun efort
fizic
intens
sau
igi
desftgoari
activitatea
in frig.
Sursele de vitamin[
C
sunt
legumele
gi
fructele
proaspete.
De
re{inut
este faptul
ci
vitamina
C este solubili
gi
ugor
oxidabild;
ea
se
pierde
(inactiveazd)
in timpul
prepardrii
alimentelor.
Carenfa in vitnmina C
Carenla de
vitamin[
C
conduce
la
dezvoltarea unei
maladii specifice
denumitii scorbut.
Afecliunea
se caracterizeazd
prin perturbarea
sintezei de
colagen
qi
ruperea
pere{ilor
capilarelor,
modificdri
ale
tesutului conjunctiv
gi
ale
structurii
fibrelor
de
colagen, alterEri
in
procesul
de
formare
a
oaselor
gi
dinflor, fr6narea
cregterii, sclderea rezistenfei la
infecfii.
Sindromul
hemoragic
se
remarci
prin
apan\ia
de
petegii
pe
tegumente
gi
mucoass,
gingivoragii,
epistaxis, revdrsate
sanguine
intraarticulare
gi
intramusculare. Papilele interdentare
gi
gingiile
sunt
tumefiate,
singereaz[ cu uqurinfi, se ulcereazd
qi
se
infecteazd",
ajung6nd la
denudarea rddlcinii
din{ilor
(dinfii
devin mobili
9i
cad).
Cicatizarea
pl[gilor
se face defectuos
(trama
de
fibr[
conjunctivl
e
rar6 gi
foarte pu{in rezistentii).
m.1.1. Reacfia de identfficare a vitaminei
C
caazotat de argint
Prineipiul
metodei
Vitarnina
C, datorit5
proprietifii
de
a se oxida
uqor, reduce
sirurile
de
argint
la Ag
metalic care
se
depune,
formdnd
oglindade
argrnt.
25
-
7/21/2019 biochimie-partea1
22/62
I
g
Biochimie -
Lucrdri
practice medicind,
vol.Il
Materiale
necesare
eprubete
stativ pentru
eprubete
pipete
de
sticld
bec
Bunsen
frepied
sitd
de
azbest
vase cu
solu{ie
dezinfectantd
apd
distilatii
tifon
reactivi
Reactivi
Solulie
apoasd
de vitamina
C
Solufie
de
AgNOr
5g%
Solufie
de
amoniac
20o/o
Tehnica
de lucru
intr-o
eprubetilmare
se
pipeteazh;
1 ml AgNOg
5%
0,5
ml
solu{ie
NH3
2
ml soMe
vitamina
C
Confinutul
eprubetei
se amestecb
qi
se
fierbe
timp
de
5
-
l0
minute.
se observa
cum
se
depune
argintul
pe
perefii
eprubetei,
formand
oglinda
de
argint.
Itr.1.2
Dozarea
vilaminei
C
prin
metoda
iodometrici
Principiul
metodei
Vitamina
C este
oxidatfl
cu
iod
la
acid
dehidroascorbic
in
mediul
acid.
Ca
indicator
se
foloseqte
solufia
de amidon'
care
se coloreaz6
?n
albastru
tn momentul
tn care
toatii
vitamrna
C
a
fost oxidat6.
Iodul
necesar
reacliei de
oxidare
a
vitaminei
C
rezultd
in^urma
reactiei
dintre
iodatul
de
potasiu
gi
iodura
de
potasiu
in
mediul
acid.
in
paralet
se
efectueaz6
o
prob6
martor
care
nu
con{ine
vitamina
C.
26
-
7/21/2019 biochimie-partea1
23/62
E
Biochimie-Lucrdripracticemedicind,vol.ll
. _
N
KlO3
+
5KI
+
6HCl
---,
3h
+
6KC1+
3H2O
acid L-ascorbic
+
12
---+
acid L-dehidroascorbic
Materiale
necesare
flacoane Erlenmeyer
50
ml
pipete
de sticli
biuretii
vase
cu solu{ie
dezinfectanti
api distilatii
tifon
reactivi
Reactivi
Solulie HCL2g%
Solu{ie KIlg%
Solufie KIO3 0,004 N
Solufie amidon l%
Tehnica de lucru
Infr-un
flacon Erlenmeyer
de
50
de ml se
pipeteazl:
2mlH:Cl2g%
3
mlap[distilati
0,5 ml
solulie
iodurd de
potasiu
l%
2
ml
solu{ie amidon
1%
Continutul flaconului
se titreaz6
imediat
cu
o solufie
de
iodat
de
potasiu
0,004 N
p6nn
h aparifia unei coloratii
albastre.
Se
noteaz[
V-
num[rul
de
milithi
de
KlOr
0,004
N
folositi
la
titrarea
probei
marfior.
tntr-un flacon Erlenmeyer de 50 de ml
se
pipeteazi:
I mlprob6destudiat
I mlHCI2g%
3 ml
apidistilati
0,5 ml solulie ioduri de
potasiu
1%
2
ml
solutie
amidon
1%
.:
27
-
7/21/2019 biochimie-partea1
24/62
g
qe
Conlinutul
flaconului
se titreazd
imediat
cu
o
potasiu
0,004
N
pdnd
la aparilia
unei
colora{ii
albastre.
Se
noteazb
V*
num[rul
de
mililitri
de KIO:
titrarea
probei
de
analizat.
soMe
de
iodat
de
0,004
N
folosili
la
Calcul
Concentra{ia
vitaminei
C
se
exprimd
in
m{/o.
Se cunosc:
Vp
:
numlrul
de
milititri
de
KIOr
0,004
N folosili
la titrarea
probei
de
analizat
v-
:
num6ru1
de
mililitri
de
KIor
0,004
N folosili
la titrarea
probei
martor
Se calculeazd:
V*
-
V.
:
V
numdrul
de
mililitri
de
KIol
0,004
N
ce
corespunde
concentraliei
vitaminei
C
din
I
ml solu{ie.
Masa
molecular[
a
vitaminei
C
este
176
g'
Echivalentul
gram
al
vitaminei
C este
de 88
g.
Se calculeazd
titrul
solutiei
de
iodat
de
potasiu
0,004
N
in
raport
cu
vitamina
C:
T
no:l
vitamina
c:
N
ruo3
x
Eg
vitamina
c
/
1000
T
ruori
vitaminac:
0,004
x
88 /
1000
:
0,000352
g
vitamind
C
/
ml
KIOI
T
ruoy
vitaminac=
0,352
mg
vitamin[
C/
ml
KIO3
mg
vitaminilC
o
:
V
1qlo:
x
T
ruo:l
vitaminac
x
100
IIlI.z
Dozar
et vitamin
ei
PP
(83)
vitamina
83 se
mai
numegte
niacina
satr
factor
de
prevenire
a
pelagrei.
Apar$ine
complexului
vitaminic
B
9i
provine
din
piridind'
Din
punct de
vedere
chimic,
existS
2
forme
(in
alimente): acidul
piridin-3-carboxilic
(acid
nicotinic
-
vitamina
P)
9i
amida
sa denumitl
nicotinamida
-
vitamina
PP
(forma
activd).
28
-
7/21/2019 biochimie-partea1
25/62
Biochimie
-
Lucrdri
practice
medicind,
vol. II
.\
g
o
Nicotinamida
in organism aproape toati
cantitatea
se
gesege
sub
forma
amidei.
60
mg
triptofan
vit
Bzti Barl
mg
vitaminb
PP
Rol
biochimic
gi
fiziologic
in
lesuturile
animale
aproape
intreaga
cantitate
de acid
nicotic se
glsegte
sub
forma
amidei sale
-
nicotinamida,
care
intre ?n
strucfura'a
doui
nucleotide
(enzimele
niacinice)
cu rol
in
respira{ia celular[:
r
NAD+
-
nicotinarridadenindinucleotid
gi
r
NADP*
-
nicotinamidadenindinucleotidfosfat.
Prin
nucleul
lor
piridinic,
NAD* pi
NADP*
sunt
capabile
de
a
participa
la reacfii
de
oxidoreducere
celulard
prin
transfer
de
hidrogen.
Prescurtat
reactiile
se scriu:
+
2Il
NAD*
(NADP
)
.e+
NADH
(NADPH)
+
If
-
2I{
NAD*
gi
NADP*
constituie
sisteme
coenzimatice
(cofermen{i)
ale
unor
importante enzime
de
oxidoreducere
din
organism
cu
rol
in
metabolismul
glucidic,
protidic
Ai
lipidic,
precum
gi
in
metabolismul
alcoolului
etilic.
Prin
unirea
lor
cu apoenzimele specifice, catalizeazdrcacgri
de transfer a hidrogenului de
pe
un
strat donor
pe
unul
acceptor. Cea
mai
importanti
funcfie
biologic[
a
coenzimelor
nicotinamidice
const[
in
participarea
lor
la hansferul
electronilor
pi
hidrogenului
de la
substratele
caf,e
se
oxideazi
la
oxigen
in
procesul
de
respiratie
celulari.
Rolul
deosebit
al vitaminei
PP in metabolism
se
traduce
gi
prin
participarea
coenzimelor
nicotinamidice
la
structwa
unor
importante
enzime:
o
alcooldehidrogenaze;
29
-
7/21/2019 biochimie-partea1
26/62
f
ts
Biochimie -
Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
o
aldehiddehidrogenaze;
o
glutamatdehidrogenaze;
o fosfogliceroaldehiddehidrogenaze;
o
lactatdehidrogenazi;
o
malatdehidrogenaz[.
Necesarul
zilnic
Necesarul
zilnic de
vitamin[
PP
este
de 50
mg.
Sursele de
vitamin[
PP sunt
reprezentate
de
carne
qi
preparate
din
carne,
lapte,
brfutz\
ou[, cantitate
mai
micl in
legume, fructe,
legume
uscate
gi
cereale.
Carenfa in
vitamina
PP
Ansamblul
stdrilor
patologice
determinate
de
deficitul de
nicotinamidl
constituie
boala
denumitdpelagrd
gi
este
datorath
profundelor
deregldri ale metabolismului
proteinelor, lipidelor
gi
glucidelor.
Afec{iunea
este o
policaren{i
care aparc
inr-un reglm
monoton
cu m[m61igd
9i
s[rac
ln
alimente
de
origine
animal[. Pelagra
poart[
denumirea
gi
de
boala
celor
3 D:
dermatitL
diaree,
dementE.
Debutul
este
nespecific
cu
apatie,
astenie,
diaree.
Primlvara apare
un
eritem pe
tegumentele
descoperite,
care
apoi
se reduce,
iar
tegumentele
rimdn
pigmentate
(,,piele
de
crocodil*).
Sunt
afectate
gi
mucoasele
care
imbracl
aspecte caracteristice:
mucozxa
linguald
,,limba
in
hartd
geografici";
mucoasa
gastricd
-
gastritE
cu
anaciditate;
mucoasa
intestinald
-
enterocolitd
cu diaree.
Pelagra se
manifesti
prin
simptome
cL:
iritabilitate,
anxietate,
inapeten{6,
deregl[ri
digestive,
dermatologice
qi
nervoase,
tn formele severe
apdrdnd delir,
agitafie,
halucina,tii.
Dozaretvitaminei
PP
prin
metoda
volumetrici
Principiul metodei
Vitamina
PP
in mediu slab alcalin
precipiti
cu
sulfatul
de cupru,
care
se
adaugi
in
exces. Excesul
de sulfat
de
cupru
in
mediu acid se
titreazd
iodometric,
in
paralel
cu o
prob[
in alb,
in
prezenfa
soluliei
de
amidon.
30
-
7/21/2019 biochimie-partea1
27/62
1
HBiochimie
-Lucrdripracticemedicind,vol.
II
2CuSOq
+
2Kl
-*
Iz
+
KzSO+
+
Cu2SO4
12
+
2Na2SO3
-+
Na2S2O6+ 2NaI
Materiale necesare
baloane
cotate
100
ml
flacoane iodometrice
pipete
de
sticlE
hdrtie
de
filtru
biuret5
vase
cu solufie dezinfectantl
apd
distilati
tifon
reactivi
Reactivi
Solu{ie
vitamind PP
Solufie
fenolftaleind"
l% in
etanol
Solufie
NaOH 0,1
N
Solu{ie
CUSO+
l%
Solufie
HCI
10%
KI cristalizati
pa
Solufie
de
tiosulfat
de
sodiu
(
NazSzO:)
0,1 N
Solufie arnidon
1%
Tehnica
de lucru
Proba
de
analizat
lntr-un balon
cotat
de 100 ml se mdsoar5 25 ml
de solu{ie vitaminl
PP
qi
se
aduce
la
pH
:
8,2
cu
NaOH
0,lN
in
prezenla
a
doui
picdturi
de
fenolftaleind
ca indicator.
Se adaugi 10 ml de
CUSO+
1%
gi
se
completeazh
cu
ap6 distilati
pflnd
la
semn.
Se
agitii
gi
se las6
in
repaus timp
de
30
de
minute dupd care
se
filtreazl
int-un
flacon
iodometric.
Se
adaugi
10
ml de HCI 10%
qi
2
gdeKI.
Se
agitit
qi
se
1as6ln repaus
la
intuneric timp
de
10
minute, dupi care
se titreazl
PAni
h
decolorare
cu Na2S2O3
0,1N
tn
prezenla
soluliei de
amidon
(l
ml) ca
indicator:
..
3r
-
7/21/2019 biochimie-partea1
28/62
i
ET
Biochimie
-
Lucrdri
practice
medicind,
vol.Il
Se
noteazd
Vn numlrul
de mililitri de
NazSzO3
0,1N
folosili
la
titrarea
probei
de analizat.
Proba
martor
In
paralel
se
efectueazd
o
probb
martor tnlocuind
proba
de
analizat
cu
25 ml
de apd
distilati
gi
se aduce
la
pH
:
8,2 cu NaOH
0,1N
?n
prezentp
a
dou6
pic6turi
de
fenolftalein6
ca
indicator.
Se adaug[ 10 ml
de CuSO+
1%
Si
se
completeazd
ct
apd
distilatE
pind
la
semn.
Se agiti
gi
se
lasl
in
repaus
timp de 30 de minute
dupd care se
frLneazl, intr-un
fl
ac
on
iodometric.
Se
adaugi
10
ml
de
HCl
I0%
qi
2
g de
KI.
Se agitd
gi
se
las[ in repaus la
tntuneric
timp
de
10
minute,
dupd care
se
titreazd
p6n[
la
decolorare cu NazSzO3
0,1N
in
prezentp
solufiei de
amidon
(1
ml)
ca
indicator.
Se noteaz[ V-
numErul
de mililitri de NazSzO: 0,1N
folositi la
titrarea
probei
martor.
Calcul
Se
cunosc:
Vn:
num[rul de mililitri
de
NazSzO3 0,1 N folosifi
la tifrarea
probei
de
malizat
V-
:
numdrul
de mililitri de NazSzOr 0,1 N folosili la
titrarea
probei
martor
Se calculeazL:
V-
-
Vp
:
numirul
de
mililitri
de
NazSzO3
0,1N folosili
pentru
dozarcavitaminei
PP.
Titrul
NazSzOt 0,1N
in
raport
cu
vitamina
PP
este 0,02462
g
vitaminl
PP/ml NazSzOg 0,1N.
g
vitaminl
PP
Vo:
(V.
-
VJ
x
0,02462
x
4
32
-
7/21/2019 biochimie-partea1
29/62
't
Biochimie
*Lucrdripractice
medicind, vol. II
fi
III.3
Identificarea vitaminei
B6
Vitamina
86 se mai numegte
piridoxina.
Din
punct
de
vedere al
structurii
chimice,
piridoxina
reprezintd
2-metil,
3-hidroxi,
4,5-
dihidroximetil
pirind.
Pe lAng6
piridoxin[,
mai
posedi
activitate
vitaminic6
inc[
doi
deriva{i
ai 3-hidroxipirinei caxe au
in
pozilia
4
a inelului
piridinic
o
grupare
aldehidicfl
sau aminic[
gi
care
se
numescpiridoxal, respectivpiridoxamind.
Tofi
aceqti
trei
compugi
poarti
denumirea
comun[
de
vitamina
86.
Rol
biochimic
Ai
liziologic
in
alimente
vitamina
86
se
g6seqte
cel mai
mult
sub
forrnd
de
piridoxin[.
tn
organism
aceasta
se esterific6 cu
acidul fosforic, rezult6nd
piridoxalfosfat
care
reprezinti
cofsrmentul multor
enzime.
Cf,o
Piridoxina
Vitamina
86
iro
rol
in metabolismul
aminoacizilor; intrdnd
in
structura
unei serii
de
enzime
(transaminaze gi
decarboxilaze) catalizeazd
importante
reaclii
de
fansformare a aminoacizilor
sub
form6
coenzimaticd
de
piridoxalfosfat.
Piridoxalfosfatul constituie componenta
enzimelor
ce
participl
la decarboxilarea
gi
dezaminarea aminoacizilor.
Vitamina B6
are
rol
in
metabolismul
glicogenului,
prin
funcfia
catalitic6
a
piridoxalfosfatului
asupra
fosforilazei
(enzimL
ce
joaci
un
rol
central in
metabolismul
glicogenului).
33
-
7/21/2019 biochimie-partea1
30/62
t
t
q
Biochimie
-
Lucrdri
practice
medicind,
vol-Il
Se
presupgne
participarea
acestei
enzime
gi
in metabolismul
lipidelor
(metabolismul acidului
linoleic
in
acid
arahidonic)'
Necesarul
zilnic
Necesarul
zilnic
de
vitamin[
86 este
de
1,5
-2m9
Sursele
de
vitamini.
Be
sunt
reprezentate
de alimente
de
origine
animala
(ficat,
rinichi),
drojdia
de
bere,
idltite,
germeni
gr6u, soia"
alune,
nuci,
pepene
galben.
Carenfa
de
vitaminl
Bc
Dezvoltarea
hipovitaminozei
Bo
este
legatii
atdt
de
aportul
sdu
insuficient
in
hranl, rat
gi
d"
o
dereglare
a
biosintezei
piridoxalfosfatului
tn
organism.
Deficienla
in
vitamina
86
apare
la adu$ii
rratafr,
cu
HIN
(efect
antivitaminic
B6)
qi
esteinsofit5
de aparilia
de:
dermatite,
stomatite,
conjunctivite;
sparime,
convulsii;
anemie;
anomalii
ale
metabolismului
triptofanului'
Deficienla
poate
s[
apar6
qi
la
copiii
alimenta{i
cu
lapte
praf
9i
se
manifestd
prin:
convulsii;
modificdri
EEG;
anemie
prin scdderea
sintezei
hemului;
inthrziet
ea cre
gteri
i.
Reactia
de
identilicare
a
vitaminei
Bo
cu
reactivul
FoHn
-
Ciocilteu
Principiul
metodei
Din
cei
fiei
compuqi
care
au
in
comun
aucleul
piridinic
(piridoxalul,
piridoxina,
piridoxamina),
doar
piridoxina
in
prezenla carbonatului
de
sodiu
ii
a
reactivului
Folin
-
Ciocilteu
dezvolta
o
coloralie
albasfrl.
Materiale
necesare
eprubete
stativ
Pentru
ePrubete
pipete de
sticlE
-
7/21/2019 biochimie-partea1
31/62
E
6,7
Biochimie
-Lucrdri
practice
medicind,
vol. II
vase
cu solulie
dezinfectantii
ap[ distilatE
tifon
reactivi
Reactivi
Solufie vitamina
Be
Reactiv
fenolic Folin
-
Cioctlteu
(tungstat
qi
molibdat
de
sodiu)
Solufie
NazCOr
20g%
Tehnica de lucru
intr-o
eprubetlmare
se
mlsoar6:
1
ml soMe
vitaminl
Bo
I ml
reactiv
fenolic
Folin
-
Ciocdlteu
2 ml solu{ieNuCOt20Yo
Dup6 agitare apare
imediat
o
coloralie
albastrfl.
Interpretarea rezultatului
Reac{ia
este
sensibiI6la0,02
-
0,08 mg
substan{[
pur6
vitamin6 Bo.
ln hborator,
dozarea
vitaminei Bo se
rcalizeazd
plirn
metode
enzimatice
qi
cromatografice.
I.II.A
ldentifi carea
vitaminei
A
Vitamina
A se
mai
numegte
retinol
(exterofiol).
Vitaminele A
sunt
derivafi
ai
carotenilor. Carote,nii
reprezintil
provitamine
A. in alimente
se
g[segte
vitamina
A
=
retinol
/
provitamina
A
=
caroteni.
in
alimente retinolii
(numai
in
produsele
animale)
se
prezint5
sub
doui
fonne structurale denumite
retinol
(vitamina
Ar)
il
dehidroretinol
(vitaminaAe).
Vitamina
A
35
-
7/21/2019 biochimie-partea1
32/62
F
6
Biochimie
-
Luerdri
practice
medicind,
uol'Il
Sinteza
vitaminelor
A
are
loc
in
intestin
sau
ficat,
sub
acfiunea
unei
enzime
numitS
carcteruazd.
tn
psuturile
organismului,
de
exemplu
?n
ficat,
vitaminele
A
se
intalnesc
frecvent
sub
-form6
esterificat[
cu
divergi
acizi
(acetic,
palmitic,
succinic).
Esterii
au
o activitate
biologici
mai
puternica
decit
vitaminele
libere.
in
pigmentul
retinian
se
g6segte
o
heteroproteind
numitd
rodopsind
(in
celulele
Ju bastonage)
care
reprezintii
purpurul
retinian
(include opsina
-
o
protein[
gi
retinina-
aldehida
vitaminei
A)'
Rol
biochimic
9i
fiziologic
Retinolii
indeptinesc
funclii
biochimice
qi
fiziologice multiple:
o
stimuleaz[
procesul de
creqtere;
o
previn
apanlia
unor
leziuni
ale
lesutului
epitelial
(
keratinizarea
derm
gi
mucoase);
o
previn
scdderea
rezisten{ei
la
infec}ii;
.
previn tulburirile
in
formarea
scheletului
gi
int6rzierea
creqterii.
O
mare
importanll
are
participarea
vitaminei
A
la
procesele
de
oxido-reducere,
deoarece
ea
este
capabil[
de
a
forma
peroxizi caf,e
acceler
eazL oxi darea
altor
compuqi.
Retinolii
intervin
in
funcfionarea
normal[
a
ochiului
respectiv
tn
biochimia
procesului
virual.
Rodopsina
se
descompune
la
lumina
9i
se
reface
la intuneric
asigUrdnd
vederea
?n
tumind
crepusculara.
Necesarul
zilnic
Necesarul
zilnic
de
vitamin6
A:
adult:
4
-
5000UI
coPii:
2500
-
4500
UI
gravide:
6000
-
8000
UI
Sursele
de
vitamina
A
(retinolii)
sunt
reprezentate
de
ficat,
peqte
gras,lapte
gi
semiprepatate,
gElbenuq
de
ou,
unt'
provitaminete
e
lcarotenii)
care
au
un
coeficient
sc5'2t
de
utilizare
se
gasesc in
morcovi,
tomate,
salatE,
caise,
piersici,
bananeo
viqine.
Caren{a
vitaminei
A
Carenfa
in
vitamind
A aPare
in:
regimul
sSrac
in
caroten;
stiri
de
denutrilie;
insufi
cien 6
Pancreatici;
insufi
cienP
hePatocelular[;
36
-
7/21/2019 biochimie-partea1
33/62
rA
g
Biochimie
*Lucrdri
practice
medicind,
vol. II
obstrucfie biliar6.
Lipsa
sau
insuficienfa
vitaminelor
A in
alimenta{ie
conduce
la:
tulburdri oculare:
dereglflri
ale
adaptlrii
la intuneric:
hemeralopie
(orbire
noctumi,,orbul
g6inilor");
deregl[ri
degenerative
ale
ochiului;
xeroftalmie;
keratomalacie;
hiperkeratoz[
cu
tegumente
gi
mucoase
ffiPft,
ingroqate
(keratinizate),
care
prezint6
cruste
gi
fiswi:
tegumente
cu
aspect
de
,piele
de
gdint',
,,broasc6
rdioasd";
mucoase
afectate:
bucal6,
gingivald,
conjunctivalL,
aparat
respirator,
cdi
urogenitale;
infectii;
malformatii fetale
la
gravide.
Hipervitaminoza
A
Hipervitaminoza
A
(hipercarotenemia)
apare
in:
regimul
bogat
tn
caroten;
hiperlipemie
provocati
de:
hipotiroidie;
diabet;
atercmatsz.d.
Hipervitaminoza A este
toxic[
pentru:
SNC
(ataxie,
anorexie, hipertensiune
infracranianE);
ficat
(hepatomegalie,
fibrozd);
epitelii;
^
dezvoltaxea
embrionului.
In
intoxicalia
acu6
ou vitamina
A
apar:
ameleli;
cefalee;
somnolenfS.
in
intoxicalia
cronici
cu vitamina
A apar:
pierderi
in
greutate;
tegume,nte uscate,
galbene;
leziuni
osoase.
37
-
7/21/2019 biochimie-partea1
34/62
g
*
K
Biochimie -
Lucrdri
practice
medieind,
vol.Il
Reacfia
de idenfficare
a vitaminei
A cu acid tricloracetic
Principiul
metodei
Vitaminele
A dau cu
acidul tricloracetic
o
colorafie
galben-
portocalie
cue vireaz[
in
albastru.
Materiale
necesare
eprubete
stativ
penftu
eprubete
pipete
de
sticll
vase
cu
solutie dezinfectantl
apl
distilat6
tifon
reactivi
Reactivi
Solufie
uleioasd de
vitamin6 A0,l
mgYo
Solufie
cloroformic[
cu
acid tricloracetic
30Yo
Tehnica de lucru
intr-o
eprubetii se
m6soard
0,5
ml solulie
uleioasd
de
vitamini A
qi
I
ml
so$e
acid tricloracetic
30yo care
se
prelige
pe
perelii
eprubetei.
Apare
o
colora{ie
galben
la limita de
separare
a celor dou[
lichide
care
vheazd
in
albastru.
Interp retarea
rezultatelor
in mod
norrral
concentrafia
in
vitamin[
A
este
de 70
-
300
prgl100
ml
ser.
tn
tutUurAri
de absorbfe
carotenemia
este
mai micl
de
70
-
300
pgl100
ml
ser.
Hipocarotenemii
se
inregistreazi
c6nd
conceirtrafia in
vitamind A
este mai micl de
35
pgl100m1plasmd
(60
UD.
38
-
7/21/2019 biochimie-partea1
35/62
B
Biochimie
-Lucrfuipractice
medicind, vol.
II
&l
CAPITOLUL U
ENZIME
Enzimele
sunt
biocatalizatoi
sau
fermenfi
de natur[
organicd
sintetizate
de
microorganisme
gi
organisme
vegetale sau
animale.
Prin
nafura
lor
chimici sunt
proteine,
prezente
ln
toate
celulele
fesuturilor
gi
organelor.
Enzimele
condilioneazd
desfd.gurarea, coordonarea
gi
autoreglarea
rea{iilor
specifice
materiei
vii,
prin
caxe
se rcalizeaz,ilprocesele
metabolice
ale
creqterii, reproducerii
qi
ale
tuturor
activitiifilor
celulare.
Caracterele
generale
ale
enzimelor
sunt urm[toarele:
o
aclioneazd
in cantitiili
exfrem
de
mici, ceea ce atestii
faptul
ci
au
activitate
catalitici
mare
(nansformi
cantitilfi
foarte
mari
de
substrat);
o
nu se
consuml;
o
nu modific[
echilibrul de reaclie
ci
doar viteza
de reac{ie;
r
au actiune reversibill;
r
au
specificitate
de
reaclie
gi
de
substrat.
Enzimele
ac[toneazd,
atdt
in
interiorul organismului,
cdt
gi
in
exhase,
in
afara
organismului,
ceea
ce
permite
dorarea lor
in
laborator.
Acfiunea
enzimelor
asupra
tuturor
activitifilor
celulare face
posibil
ca
o
reactieo
incompatibiH
din
punct
de vedere
termic cu viafa
(necesiti
temperaturi
foarte
inalte),
s[
aibtr
totugi loc, la
o temperaturb
mult
mai
mic[.
h
funcfie de reacfia
c,atalitic6
a enzimei
gi
de
substratul
asupra
c[ruia
acfioneazL,
enzimele
se
clasifici in
$ase
grupuri:
oxidoreductaze,
transferaze,
hidrolaze,
izomeraze,
liaze
S
i ligaze.
Activitatea
enzimatici
este influenlath
de
mai mulli
factori,
printre
qlre:
.
temperatufa;
r
pH_ul;
.
electrolitii;
o
concentrafia
substratului;
r
concentatia
enzimei;
o
substantele
activatoare sau
inhibitoare din
mediu.
39
-
7/21/2019 biochimie-partea1
36/62
J
Eil Biochimie -
Lucrdri
practice
medieind,
vol-Il
Dozarea
enzimelor
se
bazeazd
pe
determinarea
activitifii
lor,
adic6
pe
capacitatea lor de
a
cataliza o
reaclie
dat6
gi
se realizeaz[
in dou6
moduri:
o
mdsurarea
metabolizlrii
substratului
ln
unitate
de
timp;
o
mdsurarea
concenffaliei substratului
inainte
qi
dup[ ac{iunea
enzimei.
Activitatea
enzimatici
se
exprim[
?a
unitdli
enzimatice
raportate la 1
ml
(U/mQ.
O
unitate de
activitate
enzimatic6
rqrezrnth cantitatea de enzimd
care
modific[ I
pmol
de substrat
intr-un minut
gi
in
condilii stabilite
(standard).
Pentru
a
putea
interpreta
corect
semnificafia
diagnosticd
a enzimelor
plasmatice
trebuie avut
in
vedere
locul
lor
de
sintez[
qi mecanismul
lor
de
secr4ie.
Dozarea
gi
interpretarea
activitifii
enzimelor serice sau
plasmatice
constituie
o metodologie curenti
in medicind
cu o deosebitii
valoare
gi
semnifica{ie
clinicd.
Determinarea activitdlii enzimatice
permite
un
diagnostic
pozitiv
gi
diferenlial
corect,
aprecierea
evoluliei unor
boli,
aprecierea
eficacit5lii
unor
terapii
aplicate,
identificarea
unor
defecte
genetice,
etc.
Evaluarea cantitativ6 a unor
erzime
din
serul
sanguin
prezint[
o
importanld deosebiti
tn
cazul afec{iunilor
hepatice, pancreatice, prostatice,
cardiace,
in anemii, leucoze,
fumori,
traumatisme
musculare, etc., aducdnd
informalii
despre
organul sau
lesutul
lezat
gi
tn
acelagi
timp despre
importanla
gi
intinderea
leziunii.
Pentru
determinErile
enzimatice se
folsegte
?n
special
serul
sanguin
deoarece anticoagulatii
inhib[ acliunea multor
enzime.
fV.l Influenfa temperaturii asupra
activitiifii enzimatice
Ac{iunea temperaturii asupra
reac}iilor enzimatise
este
dubl[:
modifici
viteza
reacliei enzimatice
sau
denatureazd enzima,
respectiV
apoettzima care este de
natur6
proteici.
Temperatura
optimd este
de
+37"C,
deoarece
la
aceast[,
temperaturi distrugerea
enzimei
este
practic
nul6,
iar
viteza reacfiei este suficient de
mare.
Mdrind
temperatura
peste
aceastii
valoare,
se
lnregistreazd
o
diminuare
progresiv[
a
vttezei de reaclie
pdni
la
anularea
sa.
Acest
fapt
se
explicd
prin
denaturarea
termicl
a enzimei qi
se
produce
la
o
anumitd
temperaturd,
proprie
fiecirei enzime care se
nume$te
temperatur[
de
inactivare.
40
-
7/21/2019 biochimie-partea1
37/62
,n
F
iochimie
-
Lucrdri
practice
medicind,
vol. II
Enzimele
sunt
termolabile,
adic6 lncillzrte
peste
o
anumitd
temperatur[
igi
pierd
ireversibil
activitatea.
Principiul metodei
Amilaza salivar6 este
activtr
la
+37"C,
dax
prin
fierbere se
rnactiveaz.6,
gi
nu
mai
are acliune
hidrolitic[
asupra amidonului.
Materiale
necesare
eprubete
stativ
pentru
eprubete
pipete
de sticlI
termostat
baie de apd
vase
cu solutie
dezinfectanti
ap6
distilat5
tifon
reactivi
Reactivi
Solulie amidon
lYo inNaCl
0,3%
Reactiv Fehling
I:
CUSO+
35
g
HzSO+
5
ml
api distilatii
1000
ml
Reactiv
Fehling
II:
NaOH 30%
300
ml
tartrat
dublu
de
sodiu
gi
potasiu 150
g
ap[
distilati ad
1000
ml
in momentul
utiliz5rii
se
amestec6
p[r i
egale de
reactiv Fehling I
qi
Fehling
tr.
Proba
Saliv6 diluatii
cu
apd distilatli
(pentru
micgorarea v6scozitiifii
salivei)
Tehnica
de lucru
ln aoua epnrbete se
pipeteazS
cdte
4 ml de solutie de amidon lo/ofn
NaCl0,3%,
intr-o
eprubetii se adaug6
I
ml de saliv[
proaspdtiio
nefiartEo iar
in
a
doua
eprubetl
I ml
de salivd diluati
fiarth.
41
-
7/21/2019 biochimie-partea1
38/62
,
t
g
Biochimie
-
Lucrdripractice
medicind,
wl.II
Se
agitii
eprubetele
gi
se
introduc
in
termostat
La
+37"C
timp
de
15
minute.
Se
adaugi
in
fiecare
eprubetS
cdte
I
ml
de
reactiv
Fehling
gi
se fierb
pe
baie de apd timp de 5 minute.
Interpretarea
rezultatelor
In
eprubeta
cu
salivl
nefiarti, enzima
activd descompune amidonul
la rnaltoz5,,
caf,e
reduce
reactivul Fehling
la oxid cupros de culome rogu
ctrrilmiziu.
in
eprubeta
cu saliv[
ftart5,,in care
amllaza
din
salivi a
fost distrusi
prin
fieraere, amidonul
nefiind hidrolizat
la maltoz.A" aceasta
nu reduce
reactivul
Fehling,
iar confinutul din
eprubetd
rimdne
albastru.
IV.2
Influen{a
pll-lui
asupra
activitifii enzimatice
Yiteza reacliilor enzimatice
este
influenlatilin mare
m6sur[ de
pH-
ul
mediului in
care
ac,tioneazd
enzima,
fapt
explicat
de
natura
proteicd
a
enzimelor.
Modificirile
de
activitate
a
enzimelor
sub
influenfa pH-ului mediului
sunt datorate
modificbrii
stabilitnfii
gi
a
gradului
de ionizare
ale enzimelor,
substraturilor corespunzitoare
sau complexelor
enzim[
-
substrat.
Sensibilitatea
fath
de
pH
a
enzimelor se
manifest6
in
legitur6 cu
viteza
de
producere
a
reacfiei
pe
care
o
catalizeazl
gi
in
1egf,tur6 cu
stabilitatea
1or.
Reacfia
are
o
vitezd
maximd
pentru
o anumit6 valoare
a
pH-ului
denumit
pH
optim,
iar
abaterile
de
ta aceastd valoare
produc
o scidere
brusc5 avitezei
de
reacfie.
Stabilitatea
enzimelor
este
afectati de
aciditatea
sau
alcahnitatea
mediutui,
o enzim6
fiind
stabilE
numai
intre
anumite
limite de
pH
in
cadrul
cirora
se
poate
vorbi de
un
pH
optim
de
stabilitate
Principiul
metodei
Amilaza salivar[ are
activitate
maxim6
la
un
pH
specific,
care se
poate
prlre
in evidenfi
prin
hidroliza
amidonului
intr-o
gan6'
de
pH-uri
reahzate de
sisteme
tampon.
42
-
7/21/2019 biochimie-partea1
39/62
tr
iochimie
-Lucrdri
practice
rnedicind,
vol.
II
Materiale
necesare
eprubete
stativ
pentru
eprubete
pipete
de sticld
termostat
baie de api
vase
cu solulie dezinfectant[
ap6 distilatii
tifon
reactivi
Reactivi
Solufii
tanrpon fosfat
cu
pH-uri:
5,8;6,2;
6,6;7,0;7,7;8,0
Solutie
amidon
l% ?nNaCl 0,3%
Solu,tie
Lugol
(iod
in
iodur6 de
potasiu)
Proba
Salivn diluati cu ap4 distilatii
(pentru
micgorarea
vfiscozit5fii salivei)
Tehnica de
lucru
in
6
eprubete
se
prpeteazl c6te
I
ml
de
solufie tampon
cu pH-uri
cuprinse
tntre 5,8
qi
8; se noteazdpH-ul
fieclrei
eprubete.
Se adaug[ in fiecare eprubetii
cite
I
ml solu{ie
de
amidon
1%
gi
cdte
I
ml
de salivi diluaili
gi
se
mentin
timp de
30
de
minute la
temperatura
