Formarea continuă a profesorilor de matematică

în societatea cunoașterii (ID 63671)

• Competențele curriculare – Priorități ale reformei– Competențe și curriculum disciplinar– Proiectare curriculară și inovare didactică– Managementul colectivului de elevi, priorități și strategii

de acțiune• Dezvoltarea profesională în societatea cunoașterii– Instruirea diferențiată, premisă a eficienței didactice– Strategii de învățare și evaluare, strategii și instrumente de

dezvoltare a competențelor profesionale– Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin

susținerea performanței și creativității elevilor

MODULUL A Competențele curriculare – priorități ale reformei

1. Competenţe şi curriculum disciplinar

Obiective:

O1: Operaţionalizarea conceptelor de curriculum şi competenţă în demersul de proiectare/implementare/evaluare în realizarea documentelor de proiectare din portofoliul profesorului/învăţătorului

O2: Dezvoltarea capacităţii de analiză a documentelor curriculare în scopul proiectării didactice adaptate la nevoile colectivului de elevi

O3: Aplicarea metodelor de cunoaştere a personalităţii în scopul adaptării şi personalizării nivelului de complexitate a sarcinilor de învăţare, precum şi a ritmului de învăţare

O4: Dezvoltarea capacităţii de implementare în proiectarea didactică a demersului de învăţare a matematicii

O5: Dezvoltarea capacităţii de identificare a resurselor şi a activităţilor de învăţare în proiectarea didactică

Competenţe specifice profesiei didactice ce vor fi dezvoltate prin programul de formare:Proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv-educativ, ca act de comunicareDezvoltarea capacităţii de acţiune/interacţiune în cadrul grupurilor de învăţareValorificarea potenţialului oferit de platformele educaţionale ca sursă de documentare în dezvoltarea profesionalăIntegrarea mijloacelor de raţionalizare a timpului în cadrul activităţii didacticeDocumentarea şi informarea permanentă din diferite surse, clasice şi moderneManifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social

1.1 Curriculum centrat pe competenţe

În România, Curriculum Naţional formal: •desemnează sistemul documentelor de tip reglator şi normativ, în cadrul cărora se consemnează experienţele de învăţare recomandate elevilor prin şcoală•desemnează ansamblul experienţelor de învăţare pe care şcoala îl oferă tinerilor, cu scopul de a-i asista în descoperirea şi valorificarea maximă a propriilor disponibilităţi şi interese•reprezintă ceea ce întreprind elevii în şcoală sub îndrumarea profesorilor în materie de învăţare şi dezvoltare personală

Sarcină de lucru individual sau în grup

Studiaţi Legea Educaţiei Naţionale (2011) şi identificaţi semnificaţia atribuită prin lege conceptului

de curriculum.

Curriculumul formal este un program educaţional, care operează cu:

Documente de politică educaţională care consemnează idealul educaţional al societăţii, formulat în termeni de profil de formare vizat, precum şi finalităţile sistemului de învăţământ

Obiectivele generale şi cele trans-disciplinare ale sistemului de învăţământ

Cadrul curricular cu ciclurile de studiu, ariile curriculare, precum şi planurile de învăţământ recomandate pentru atingerea obiectivelor generale

Obiectivele de formare pe cicluri, filiere de formare Curriculum oficial, scris/proiectat pe discipline şi ani de studiu Manuale şi materiale auxiliare pentru elevi şi profesori Instrumente de evaluare

• Idealul educaţional – articolul 2 din Legea Educaţiei Naţionale (2011):

„Idealul educaţional al societăţii româneşti constă în dezvoltarea integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii”.

• Finalităţile educaţionale pe niveluri de şcolaritate (primar, gimnazial si liceal):

constituie o concretizare a finalităţilor sistemului de învăţământ pentru diversele niveluri ale acestuia

descriu specificul fiecărui nivel de şcolaritate din perspectiva politicii educaţionale

reprezintă un sistem de referinţă, atât pentru elaborarea programelor şcolare, cât şi pentru orientarea demersului didactic la clasă

sunt formulate în Curriculumul Naţional pentru învăţământul obligatoriu, Cadrul de referinţă (1999) pentru fiecare dintre nivelele de învăţământ

Finalitățile educaționale în funcție de nivelurile de învățământ

Învăţământul primar

Asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii

Formarea personalităţii copilului, respectând nivelul şi ritmul său de dezvoltare

Înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini care să stimuleze raportarea efectivă şi creativă la mediul social şi natural care să permită continuarea educaţiei

Învăţământul gimnazial

Asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie comparabil cu cel european

Formarea la elevi a capacităţii de a comunica eficient în situaţii reale, folosind limba română, limba maternă, limbile străine şi diverse limbaje de specialitate

Formarea atitudinii pozitive în relaţionarea cu mediul social: de toleranţă, de responsabilitate, de solidaritate etc

Asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale optime, în raport cu aspiraţiile şi aptitudinile elevilor

Formarea capacităţilor şi a motivaţiilor necesare învăţării în condiţiile unei societăţi în schimbare

Învăţământul liceal

Formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie şi specifice necesare pentru viaţa de adult

Formarea motivaţiei pentru participarea activă la viaţa social-economică şi politică în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile

Formarea şi asumarea unui set de valori care să orienteze comportamentul şi cariera absolventului, asigurându-i o integrare rapidă pe piaţa forţei de muncă şi în viaţa socială

• Ciclurile curriculare:periodizări ale şcolarităţii care grupează mai

mulţi ani de studiu şi care au, la nivelul fiecărei discipline, obiective generale/competenţe specifice comune; aceste periodizări ale şcolarităţii se suprapun peste structura formală a sistemului de învăţământ, cu scopul de a focaliza învăţarea asupra obiectivului major al fiecărei etape şcolare şi de a regla procesul de învăţământ prin intervenţii de natură curriculară.

Relaţia ani de studiu – cicluri curriculare

Nivel de şcolaritate Clasa Ciclul curricular

Liceu teoretic (ciclul liceal inferior şi superior), tehnologic,

vocaţional

XIIICiclul de SpecializareXII

XIX

Ciclul de AprofundareIX

Învăţământ gimnazial

VIII Ciclul de Observare şi orientareVII

VI

Ciclul de DezvoltareV

Învăţământ primar 

IVIIIII

Ciclul Achiziţiilor fundamentale

I

CP

Introducerea ciclurilor curriculare a generat schimbări curriculare prin:modificări în planurile cadru, privind gruparea obiectelor de studiumomentul introducerii în planurile-cadru a unor anumite disciplineponderea disciplinelor în economia planurilor cadrumodificări conceptuale la nivelul programelor şi al manualelor şcolaremodificări de strategie didactică (condiţionate de regândirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice)

Ciclul Achiziţiilor fundamentale (clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-a)

obiectiv major: acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială

Ciclul Achiziţiilor fundamentale vizează:asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje convenţionale (scris, citit, calcul aritmetic)stimularea copilului în vederea perceperii, cunoaşterii şi stăpânirii mediului apropiatstimularea potenţialului creativ al copilului, al intuiţiei şi al imaginaţiei acestuiaformarea motivării pentru învăţare, înţeleasă ca o activitate socială

Ciclul de Dezvoltare (clasele a III-a – a VI-a)

obiectiv major: formarea capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor

Ciclul de dezvoltare vizează:

dezvoltarea achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii române, a limbii materne şi a limbilor străine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicaredezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică rezolvarea de problemefamiliarizarea cu o abordare pluridisciplinară a domeniilor cunoaşteriiconstituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică şi pluralistăîncurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de artăformarea responsabilităţii pentru propria dezvoltare şi sănătateformarea unei atitudini responsabile faţă de mediu

Ciclul de Observare şi orientare (clasele a VII-a – a IX-a)

obiectiv major: orientarea în vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare

Ciclul de Observare şi orientare vizează:descoperirea de către elev a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori, în scopul construirii unei imagini de sine pozitiveformarea capacităţii de analiză a setului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul orientării spre o anumită carieră profesionalădezvoltarea capacităţii de a comunica, inclusiv prin folosirea diferitelor limbaje specializatedezvoltarea gândirii autonome şi a responsabilităţii faţă de integrarea în mediul social

Ciclul de Aprofundare

(clasele a X-a – a XI-a)

obiectiv major: adâncirea studiului în profilul şi specializarea aleasă, asigurând, în acelaşi timp, o pregătire generală pe baza opţiunilor din celelalte arii curriculare

Ciclul de Aprofundare vizează:dezvoltarea competenţelor cognitive ce permit relaţionarea informaţiilor din domenii înrudite ale cunoaşteriidezvoltarea competenţelor socioculturale ce permit integrarea activă în diferite grupuri socialeformarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de acţiunile personale cu impact asupra mediului social exersarea imaginaţiei şi a creativităţii, ca surse ale unei vieţi personale şi sociale de calitate

Ciclul de Specializare

(clasele a XI-a – a XII/XIII-a)

obiectiv major: pregătirea în vederea integrării eficiente în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa muncii

Ciclul de Specializare vizează:

dobândirea încrederii în sine şi construirea unei imagini pozitive asupra reuşitei

luarea unor decizii adecvate în contextul mobilităţii condiţiilor sociale şi profesionale

înţelegerea şi utilizarea modelelor de funcţionare a societăţii şi de schimbare socială

Obiectivele ciclurilor conferă diferitelor etape ale şcolarităţii o serie de dominante care se reflectă în structura programelor şcolare. Astfel, structurarea sistemului de învăţământ pe cicluri curriculare contribuie la:crearea continuităţii la trecerea de la o treaptă de şcolaritate la alta (preprimar-primar, primar-gimnaziu, gimnaziu-liceu)continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altulstabilirea de conexiuni explicite la nivelul curriculumului prin intermediul ansamblului de obiective generaleconstruirea unei structuri a sistemului de învăţământ mai bine corelată cu vârsta psihologică a elevilor

Sarcină de lucru individual sau în grupStudiaţi documentul

Curriculumul Naţional pentru învăţământul

obligatoriu. Cadru de referinţă şi selectaţi

obiectivele ultimelor trei cicluri curriculare.

Sarcină de lucru individual sau în grupIdentificaţi obiectivele curriculare care reflectă dominantele procesului

de învăţare a Matematicii pentru

ciclul liceal inferior şi ciclul liceal superior.

Comparaţi-le. Ce observaţi?

Ariile curriculare reprezintă o categorie fundamentală a Curriculumului Naţional şi grupează diferite discipline şcolare în funcţie de dominantele lor educaţionale.

Ariile curriculare sunt :

Limbă şi comunicareMatematică şi Ştiinţe ale naturiiOm şi societateArteEducaţie fizica şi sportTehnologiiConsiliere şi orientare

Pentru învăţământul obligatoriu, aria Matematică şi Ştiinţe ale naturii are următoarele dominante:

Formarea capacităţii de a construi şi interpreta modele şi reprezentări adecvate ale realităţiiInteriorizarea unei imagini dinamice asupra ştiinţei înţeleasă ca activitate umană, în care ideile ştiinţifice se schimbă în timp şi sunt afectate de contextul social şi cultural în care se dezvoltă; construirea de ipoteze şi verificarea lor prin explorare şi experimentare

Studiul matematicii în ciclul inferior al liceului:urmăreşte să contribuie atât la formarea şi la dezvoltarea capacităţii elevilor de a reflecta asupra lumii, cât şi la înzestrarea acestora cu un set de competenţe menite să contribuie la formarea unei culturi generale comune pentru toţi elevii, determinând, în acelaşi timp, trasee individuale de învăţareoferă elevului cunoştinţele necesare pentru a acţiona asupra lumii înconjurătoare în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe şi pentru a formula şi a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii