BILANŢUL PATRIMONIAL ŞI BILANŢUL FUNCŢIONAL – SUPORT AL ANALIZEI

FINANCIARE

CUPRINS

Cap. 1 Noţiuni teoretice privind bilanţul patrimonial şi bilanţul funcţionalCap. 2 Analiza bilanţului funcţional la S.C. Panem S.A.Giurgiu

2.1. Fondul de rulment funcţional2.2. Nevoia globală de fond de rulment de exploatare (N.F.R.E.)2.3. Nevoia de fond de rulment (N.F.R.)2.4. Trezoreria netă2.5. Concluzii

Bilanţul patrimonial şi bilanţul funcţional – suport al analizei financiare

Cap. 1. Notiuni teoretice privind bilanţul patrimonial si bilanţul funcţional

Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul contabil contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:

- respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;- respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea

activităţii bilanţului de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;- posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în

contabilitate, puse de acord cu inventarul. Structurile calitative folosite pentru modelarea situatiei patrimoniului sunt cele de activ si pasiv Ele se explica si definesc simultan prin prisma ecomnomicului, juriticului si financiarului. Din punct de vedere juridic activul, prin compozitia lui grupeaza elementele in bunuri reale si creante(drepturi asupra persoanelor), iar pasivul in capital propriu si datorii.

Aceasta abordare are la baza o relatie care este urmatoarea:

SN-situatia neta(capitalurii propri) A-active D-datorii fata de terti

Prin prisma economica in subdiviziunile activului si pasivului trebuie sa se faca distinctie intre structurile privind activitatea de imvestitie si activitatea de exploatare,astfel activul se imparte in activ de imvestitie si in activ de exploatare (stocuri creante ,lichiditati), iar pasivul in capitaluri si datorii, din care, datorii financiare si datorii de exploatare.

Partea economica pune in fata utilizarile cu resursele,generand urmatoarea ecuatie:

UTILIZARI= RESURSE

SAU

Acest tip de bilant permite sa raspunda unor intrebari, cum ar fi:-de unde provin fondurile necesare finanterii necesitaitlor inteprinderii ?-care sunt necesitatile si care a fost utilizarea data resurselor de care intreprinderea a dispus?Astfel de intrebari ofera posibilitatea unei previzionari si dezvoltarii viitoare a societatii.

Perspectiva financiara grupeaza activele in fuctie de lichiditatea acestora ,iar pasivul, in functie de exigibilitatea lor (termen de plata).

Astfel putem deprinde in structura activului active durabile stocuri active realizabile si disponibile(lichiditatii)iar cea a pasivului in capitaluri permanente (pe termen lung )si pe termen scurt.In situatia in care obiectul modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria resurse economice ,activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica sau sociala iar pasivul ,originea resurselor(provenienta acestora).In cadrul activului sunt delmitate utilizari permanente sau durabile de resurse sub forma de bunuri de imvestitie ,utilizari temporare sau curente sub forma de stocuri ,creante si valori mobiliare de plasament.Pasivul prin structura sa delimiteraza cele trei modalitati de formare a resurselor si anume:

Resurse permanente sau pe termen lung, furnizate de proprietar (individual sau asociatii), resurse temporare curente,asigurate de terti (furnizori, banci, obligatari),si resurse rezultat, sub forma profiturilor realizate in cadrul fiecarui exercitiu financiar.

Astfel, privind in genere, putem spune ca activul, prin componenţa sa evidentieaza destinatia

SN = A-D

ACTIV = PASIV

si lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (surse proprii-straine) si exigibilitatea lor.

Analizat prin prisma teoriei modelarii, bilantul contabil este simultan un model structural si global, prin intermediul caruia se asigura o reprezentare a patrimoniului pornind de la partile sale componente catre caracteristicile de ansamblu.

Astfel in cadrul bilantului contabil patrimoniul este reprezentat prin prisma activului si pasivului, in cadrul activului, elementele multimii de activ fiind grupate in raportul destinatiei bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate in active imobilizate,circulante, si active de regularizare si asimilate .La randul lor activele imobilizate sunt diferentiate in imobilizari necorporale corporale si financiare, cele circulantre sunt impartite in raport de forma pe care o imbraca in stocuri de productie in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati banesti.

Cat priveste pasivul, elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de formare a surselor de finantare in capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si pasive de regularizare, precum si in functie de gradul lor de exigibilitate, permanente si curente.

Dispunerea activului in cadrul bilantului contabil este de regula cea inversa lichiditatii activelor, de la cele mai putin lichide, cum sunt imobilizarile necorporale,pana la cele mai lichide, adica catre disponibilitatile banesti care imbraca deja forma de bani. Analizand elementele pasivului putem observa dispunerea acestora invers exigbilitatii surselor de finantare incepand cu elementele capitalului propriu, continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele curente sau pe termen scurt.

STRUCTURI PRIVND SITUATIA PATRIMONIULUI

ACTIV PASIV

1)ACTIVE IMOBILIZATE-imobilizari - necorporale -corporale -financiare2)ACTIVE CIRCULANTE-stocuri, productie in curs de executie-creante-disponibilitatii3)ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

1)CAPITALURI PROPRII-capital-rezerve-rezultat (profitul cu +;pierderea cu -)-alte capitaluri proprii2)PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI3)DATORII-imprumuturi si datorii financiare-alte datorii4)PASIVE DE REGULARIZARE

Concluziv, indiferent de modul ales pentru ierarhizarea elementelor patrimoniale in activul si pasivul bilantului, necesar este ca in aceasta ordine sa se asigure o corelatie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor.

Astfel, modelul de bilant lansat de noul sistem contabil romanesc prevede o structurare a activelor dupa destinatia lor, iar a pasivelor dupa originea lor. Plecand de la acest model, printr-o regrupare a posturilor bilantiere, se poate ajunge la o abordare de tip functional.

Construirea bilanţului funcţional este rezultatul retratării diferitelor posturi ale bilanţului contabil în funcţie de apartenenţa lor la diferite cicluri (de investiţii, exploatare, financiare şi trezorerie) în scopul obţinerii unor mărimi care să fie utilizate în analiza financiară adecvată,

conform figurii nr.1.

ACTIV PASIVActive acicliceSauactive stabile(AS)

Resurse acicliceSauresurse stabile(RS)

Active cicliceDin exploatare(ACE)

Resurse ciclicedin exploatare(RCE)

Active ciclice dinAfara exploatării(ACAE)

Resurse ciclice dinafara exploatării(RCAE)

Trezoreria de activ(TA)

Trezoreria de pasiv(TP)

Fig. nr.1 Construirea bilanţului funcţional

In aceasta perspectiva criteriile de lichiditate-exigibilitate sunt criterii secundare de clasificare, activele fiind clasificate in ordinea crescatoare a lichiditatilor, iar pasivele in ordinea descrescatoare a exigibilitatii lor.

Printr-o prelucrare adecvata a bilantului functional se poate face trecerea la bilantul financiar. Pentru aceasta, elementele de activ si pasiv trebuie reclasificate dupa criteriul duratei:elemente cu o durata de peste un an si elemente cu o durata de sub un an.

Astfel,sub aspectul financiar, orice bilant se descompune in trei mari grupe:1)FONDUL DE RULMENT(FR), care reprezinta totalul capitalurilor permanente (adica capitaluri proprii+imprumuturi pe termen lung)diminuate cu activele imobilizate.2)NECESARUL IN FOND DE RULMENT(NFR), care reprezinta stocuri si creante din exploatare si in afara explatarii – datorii din exploatare si din afara exploatarii3)TREZOERIA(T)care este egala cu disponibilitatii-imprumuturi pe termen scurt si conturi bancare creditoare

Acesti trei indicatori informeaza asupra echilbrului financiar al inteprinderii prin relatia:

Aceasta relatie de echilibru, rod al abordarii de tip financiar, evidentieaza faptul ca echilibrul financiar al inteprinderii este consecinta deciziilor luate de inteprindere pe termen scurt(privind gestiunea stocurilor,politica de credit comercial fata de clienti, relatiile de deconectare cu furnizorii e.t.c), cat si pe termen lung(privind imvestitiile si acoperirea lor cu resurse de finantare permanente)

Cap. 2 Analiza bilanţului funcţional la S.C. Panem S.A. Giurgiu

2.1. FONDUL DE RULMENT FUNCŢIONALEvoluţia fondului de rulment pe parcursul perioadei analizate este prezentată în tabelul nr. 1

Tabelul nr.1

Elemente ale FRF 2005 2006 2007Abateri 2006/2007

Capitaluri proprii 2611771 3631945 6305533 2673588Imobilizări brute 2704826 4093668 5274682 1181014FOND DE RULMENT FUNCTIONAL

-93055 -461723 1030851 -

În anul 2005, utilizările stabile au depăşit resursele stabile, obţinându-se astfel un fond de

FR-NFR=T

rulment negativ de – 93055 lei. El indică acoperirea parţială a utilizărilor stabile, drept pentru care compania a apelat la un credit pe termen scurt de 400000 lei. Acest fapt a făcut compania dependentă de bănci, crescând astfel riscul de insolvabilitate a acesteia.

În anul 2006, utilizările stabile au depăşit resursele stabile cu 461723 lei, ducând la un fond de rulment negativ. Acest lucru demonstrează că S.C.Panem S.A.Giurgiu îşi finanţa cu greu utilizările stabile. Creditele pe termen scurt au dus la o creştere a dependenţei companiei faţă de bănci şi deci, la o creştere a riscului de insolvabilitate.

În anul 2007, situaţia s-a schimbat, având de această dată un fond de rulment pozitiv de la 1030851 lei, indicând faptul că societatea îşi poate acoperi integral imobilizările din resurse stabile şi, în plus, posibilitatea acoperirii unei părţi din nevoile de exploatare.

Creşterea fondului de rulment la 1030851 lei în anul 2007 se apreciază pozitiv; ea denotă o creştere a disponibilizării de resurse pentru acoperirea financiară a activelor circulante.

Fondul de rulment pozitiv reflectă însă şi resurse nerentabilizate care supun societatea unui ”cost de oportunitate” care îi diminuează performanţele financiare

CONCLUZIISe propune rentabilizarea acestor resurse şi încetarea utilizării lor pentru acoperirea

nevoilor din exploatare, care ar putea fi mai uşor acoperite din resurse de exploatare sau credite pe termen scurt.

Potrivit modalităţii folosite, creşterea de 992574 lei se explică sintetic prin:1. Creşterea capitalurilor proprii - 2673588 lei2. Creşterea imobilizărilor - 1181014 lei

2.2 NEVOIA GLOBALĂ DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE (N.F.R.E)Evoluţia indicatorului este prezentată in tabelul nr. 2.

Tabelul nr.2

Elemente ale NFRE 2005 2006 2007Stocuri 150684 232007 543410Creanţe legate de exploatare 734542 476536 1611599Datorii legate de exploatare 671218 1344018 1647120NFRE 214008 -635384 507889

După cum se observă, în formarea nevoii de fond de rulment de exploatare între alocările ciclice importanţa fundamentală o au creanţele.

Pentru anul 2005, nevoile ciclului de exploatare au fost de 885227 lei, iar resursele de 671218 lei, degajându-se o nevoie de finanţat de 214008 lei.

Pentru anul 2006, nevoile ciclului de exploatare au fost de 708633 lei, iar resursele de 1344018 lei, degajându-se un plus de resurse nerentabilizate de 635384 lei.

De asemenea, pentru anul 2007 se observă că nevoile de exploatare au fost de 2155010 lei iar resursele de exploatare de 1647120 lei, degajându-se o nevoie de finanţat de 507889 lei.

Pentru anul 2007, nevoile de exploatare au putut fi acoperite din excedentul resurselor stabile asupra utilizărilor stabile.

Dacă facem o analiză mai atentă a situaţiei din anul 2006 faţă de 2005 (vezi fig.nr.2), putem constata că de la o nevoie de 214008 lei în 2005, s-a ajuns în anul 2006 la un excedent de resurse de exploatare de 635384 lei.

În anul 2007, comparativ cu anul 2006 s-a constatat o nevoie de exploatare de 507889 lei generată de o perioadă de încasare a creanţelor de 69,2 zile faţă de 33,7 zile în 2006 şi de o perioadă de plată a furnizorilor de 12,7 zile faţă de 19,4 zile în 2006.

Fig. nr.2 Evoluţia NFRE

CONCLUZIIAvând în vederea situaţia prezentată mai sus se propun următoarele:

evitarea acoperirii nevoii de exploatare în totalitate din resursele stabile. Datoriile pe termen lung să fie contractate doar pentru acoperirea imobilizărilor neamortizabile, pentru că numai astfel compania îşi poate asigura dezvoltarea;

utilizarea resurselor stabile excedentare pentru investiţii, nu pentru nevoi curente; nevoia de fond de rulment privind exploatarea (parţial) şi nevoia de fond de rulment în afara

exploatării trebuie finanţate din credite pe termen scurt; mărimea creditelor pe termen scurt contractate trebuie determinată în funcţie de mărimea

creanţelor clienţi, care reprezintă cea mai importantă componentă a nevoilor de exploatare.

Acestea nu trebuie să depăşească 15-30% din creanţele clienţi.

2.3. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (N.F.R.)

Evoluţia indicatorului este prezentată in tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Elemente ale NFR 2005 2006 2007NFRE 214008 -635384 507889NFRIE -257 11371 295442NFR 213751 -624012 803331

Indicatorul a înregistrat pe parcursul perioadei analizate valori diverse, pozitive în 2005 şi 2007 şi negativă în 2006. Aceasta semnifică faptul că în anii 2005 şi 2007 s-au înregistrat nevoi de finanţat de 213751 lei şi, respectiv, de 803331 lei. Pentru anul 2006 se înregistrează un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante sau necesităţi temporare mai mici decât sursele temporare de mobilizat.

După cum se observă în fig. nr.2, activitatea în afara exploatării a avut o creştere semnificativă, ea generând de la an la an nevoi de finanţat mai mari.

Fig. nr.3 Evoluţia NFR

Principalele rate ale fondului de rulment sunt prezentate în tabelul nr.4Tabelul nr.4

INDICATORI FORMULA 2002 2003 2004Marja de securitate a întreprinderii (R1)

R1 = 7,92 29,9 36,2

Rata de finanţare a activelor circulante (R2)

R2 = 0,09 0,54 0,41

Rata de acoperire a NFR (R3) R3 = 0,44 0,74 1,28

R12005 =

R12006 =

R12007 =

R22005 =

R22006 =

R22007 =

R32005 =

R32006 =

R32007 =

Fondul de rulment în zile cifră de afaceri- CA- reflectă marja de securitate a companiei. Literatura de specialitate apreciază că pentru majoritatea întreprinderilor această rată trebuie să fie egală cu 30 până la 90 zile. După cum se poate observa această marjă este mai mică in 2005, de 7.92 zile CA, dar ea devine 29.9 zile CA in 2006 şi apoi 36.2 zile CA in 2007, ceea ce semnifică faptul că S.C Panem S.A. Giurgiu s-a încadrat în marja de securitate.

Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment dă o imagine a modului de desfăşurare a ciclului de exploatare în termeni financiari. In mod normal ar trebui să prezinte valori supraunitare. După cum rezultă din tabel, se îndeplinesc aceste condiţii numai în anul 2007, ceea ce denotă faptul că activitatea de exploatare este în creştere.

În tabelul nr. 5 sunt evidenţiate principalele rate ale nevoii de fond de rulment:Tabelul nr.5

INDICATOR FORMULA 2005 2006 2007

Rata N.F.R. (R1) R1 = 18.2 40.42 28.22

CA (lei) - 4228829 5558141 10247835N.F.R. (lei) - 213751 -624012 803331Sold de trezorerie (lei) - -306807 162290 227520

Rata de finanţare a N.F.R. prin trezorerie (R2)

R2 = -1.44 0.26 0.28

R12005 =

R12006 =

R12007 =

Ratele sunt crescătoare de la an la an.

2.4. TREZORERIA NETĂ

Trezoreria rezultă din confruntarea mijloacelor şi resurselor corespunzătoare operaţiilor financiare pe termen scurt.

Determinarea trezoreriei nete este prezentată în tabelul nr.6.

Tabelul nr.6Elemente 2005 2006 2007F.R.F -93055 -461722 1030851N.F.R.G. 213751 -624012 803331T.N. -306807 162290 227520

Indicatorul a înregistrat cea mai bună valoare in 2007, având o tendinţă de creştere din 2005 în 2007.

Analizând bilanţul funcţional în anul 2005 avem o trezorerie netă negativă de –306807 lei, în anul 2006, o trezorerie pozitivă de 162290 lei, iar în 2007, o trezorerie pozitivă de 227520 lei.

Trezoreria negativă din anul 2005 se datorează contractării unui credit pe termen scurt pentru acoperirea unor nevoi curente ale companiei.

Analizând evoluţia trezoreriei în timp se observă o îmbunătăţire a acesteia, fapt pentru care putem concluziona că situaţia companiei s-a îmbunătăţit în cei 3 ani, aceasta dispune de suficiente resurse stabile pentru a finanţa utilizările stabile şi chiar pentru a obţine lichidităţi excedentare. Această resursă excedentară poate fi folosită pentru investiţii pe termen scurt.

Din analiza corelată a indicatorilor specifici bilanţului funcţional reiese că regula echilibrului funcţional a fost respectată în anul 2007, aceasta suferind dezechilibre în anul 2005, şi mai mult în 2006.

Prezentăm în cele ce urmează, în fig. nr.4, modul de asigurare a echilibrului financiar pe parcursul ultimilor trei ani:

Fig. nr. 4

2.5. CONCLUZII

Bilanţul contabil are rol de a generaliza periodic datele contabilităţii curente şi de a stabili pe această cale o serie de indicatori economico-financiari sintetici, ceea ce ii conferă caracterul de model contabil şi informaţional, dar şi de model de gestiune a valorilor materiale şi băneşti delimitate patrimonial.

In plan informaţional, bilanţul dezvăluie şi pune in evidenţă raporturile cauzale dintre bunurile materiale şi bani, ca obiecte de drepturi şi obligaţii pe de o parte, drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu in legătură cu aceste valori, pe de altă parte, intre alocarea acestor valori şi finanţarea lor, in utilizarea valorilor şi reproducţia lor. El furnizează informaţii de reflectare şi control asupra relaţiilor de echilibru privind starea şi mişcarea patrimoniului.

Conform principiului contabilitatii privitor la intangibilitatea bilantului de deschidere, acest document de sinteza reprezinta punctul final al lucrarilor contabile dintr-o perioada si punctul de debut al contabilitatii in perioada urmatoare.Bilanţul se instituie ca cel mai sistematic model de control gestionar atat in ceea ce priveşte situaţia patrimonială la un moment dat, cat şi sub raportul schimbărilor intervenite in volumul şi structura elementelor componente in decursul perioadei de timp.

BIBLIOGRAFIE

1. Georgeta Vintilă - Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, 20042. Ion Stancu - Gestiunea Financiară, Editura Economică, 19943. Mihai Toma, Petre Brezeanu - Finanţe şi Gestiune Financiară, Editura Economică, 19964. Ekman P. – Optimal control theory and economic aplications, Mc. Crow – Hill,. 19895. Mitruţ D. – Metode de evaluare a întreprinderilor, Bucureşti, 19986. Georgescu Nicolae – Analiza bilanţului contabil, Bucureşti, 2005