Analiza Datelor Calitative. FS

Ce analizăm? Texte- Interviuri individuale sau de grup- Observaţii- Documente sociale: scrisori, jurnale,

articole din ziare etc. Imagini- Fotografii- Filme- Desene

Florentina Scârneci

Când se face analiza?

Imediat după culegerea primelor date

Vezi procesul circular al cercetării calitative

Analiza dezvăluie nevoia culegerii de noi date


Ce înseamnă “analiza datelor”?

Proces de prelucrare a datelor culese în vederea interpretării

Datele sunt aduse la mărimi, forme şi structuri care permit interpretarea

Orice tehnică este permisă atâta timp cât nu denaturează conţinutul datelor


Condiţionare Analiza este ghidată de obiectivele

cercetării

Stabilirea / clarificarea / modificarea obiectivelor de cercetare

Recomandări bibliografice:

Flick, U., 1998, An Introduction to Qualitative Research, Sage Publications, Londra.

Neuman, L.W., 1997, Social Research Methods: Qualitative and Quantitative Approaches, Allyn and Bacon, Boston.


Strategii de analiză Analiza orientată pe caz (pe subiect sau pe

unitate de investigare)Exemplu: interviuri individuale cu bolnavi despre

schimbările survenite în viaţa lor odată cu boala; interviuri biografice – cum îşi povestesc viaţa tinerii, bătrânii, persoanele instruite etc.

Analiza orientată pe variabilăExemplu: focus-grupuri cu bolnavi; teme biografice –

apariţia primului copil, primul loc de muncă etc.

Trimitere bibliografică:

Huberman, A.M., Miles M.B., 1998, Data Management and Analysis Methods, în Denzin, N., Lincoln, Y.S. [ed.], Collecting and Interpreting Qualitative Materials, Sage Publications, Londra.


Tipuri de analiză

Codarea pentru realizarea de categorii, pentru dezvoltarea de teorii

Se concentrează pe conţinutul textului

Analiza secvenţială pentru reconstruirea structurii textului

Se concentrează pe forma textului


Tipuri de codare

Analiza globală

Codarea tematică

Codare (Grounded Theory)


Tipuri de analiză secvenţială

Analiza conversaţiei

Analiza discursului

Analiza narativă


Analiza globală Familiarizarea cu textulVezi “Aş fi vrut să fiu…”

Clarificarea obiectivelor Extragerea şi gestiunea cuvintelor cheie,

propoziţiilor importanteVezi interviurile cu managerii

RezumateVezi “Aş fi vrut să fiu…”

Tabele de conţinut


Tabele de conţinutCuvinte cheie Sursa paginile liniile

Responsabilitate Interviul M1Interviul M1Observaţii M7

4151

12-2024-322-9

Timp liber Date vizuale: fotografii M15Jurnalul cercetătorului M9 1 12-13

Performanţe şcolare Interviul M7

Interviul M9Interviul M21Documente sociale: carnete de note, diplome M5

478-91012

10-1721-2830-1511-247-26


Codarea tematică

Inventar de teme Folosită mai ales în strategia de analiză

orientată pe variabilă, la analiza focus-grupurilor, în studii comparative

Exemplu: focus-grupuri cu bolnavi (având diferite boli) despre relaţia cu ceilalţi

Vezi “Aş fi vrut să fiu…”


Codarea (G.T.) Reducerea datelor cu scopul de a

dezvolta categorii sau teorii Datele sunt sparte, conceptualizate şi

apoi puse împreună în alte forme Proceduri obligatorii la G.T.: codarea

deschisă, codarea axială şi codarea selectivă

Recomandări bibliografice:Strauss, A., Corbin, J., 1990, Basics of Qualitative Research:

Grounded Theory Procedures and Techniques, Sage Publications, Londra.

Coffey, A., Atkinson, P., 1996, Making Sense of Qualitative Data: Complementary Research Strategies, Sage Publications, Thousand Oaks.


Codarea deschisă

Decuparea esenţialului din text

Descoperirea ideilor, a înţelesurilor conţinute în text


Codarea deschisă - procedură

Se citeşte textul cu atenţie Se selectează cuvinte, expresii,

propoziţii sau paragrafe care exprimă o idee

Se aplică etichete conceptuale pentru fiecare idee prezentă în text sau se păstrează ca atare textul selectat – coduri


Tehnici ale codării deschise

Linie cu linie – pentru pasaje neclare sau foarte bogate în informaţii

Propoziţie cu propoziţie Paragraf cu paragraf Pe document

Exemplu de codare linie cu linie


Se compară codurile între ele; când definesc un fenomen similar sunt reunite în categorii


Pot să spun însă că din alt punct de vedere mi-a folosit în închisoare, în sensul că m-a adunat de pe drumuri, m-a făcut mult mai înţelept, mult m-a întărit, mi-a cimentat caracterul şi am învăţat limbi străine acolo. Se învăţau oral. […] Dar, era acolo inventată şi o manieră de a scrie, se scria pe talpa bocancului, primeam bocanci din-ăştia milităreşti de la trupe dezafectate din timpul războiului care talpă era din gumă, guma era lucioasă sau dacă nu o lustruiam noi, pe ea... ăăă... presăram un fel de spumă de săpun aşa… un fel de pastă de săpun de rufe.


Categorie: beneficii sau “foloase” ale încarcerării

Coduri componente: m-a adunat de pe drumuri, m-a făcut mai înţelept, m-a întărit, mi-a cimentat caracterul, am învăţat limbi străine acolo.


Categoriile primesc nume, li se pun etichete (din literatura de specialitate – exemplu: motivaţie intrinsecă, autopercepţie; sau folosind cuvintele subiecţilor – se păstrează savoarea textului, exemple:

sacrificarea săpunului, trucuri de scriere)


Se caută dezvoltarea categoriilor descoperite şi descoperirea altora

- În toate datele culese de la subiect- În datele culese de la alţi subiecţi- Colectând noi date


Tehnică ajutătoare: adresarea de întrebări textului

Exemplu: cine învăţa în închisoare? Cine erau “profesorii”?


Analiza datelor ghidează colectarea de noi date – structurează interviurile ulterioare în funcţie de categoriile descoperite dar rămase incomplete

Exemplu: ce alte strategii de învăţare a limbilor străine aţi mai pus în practică? Spuneţi-mi mai multe despre felul în care se învăţau poeziile! Ce alte tipuri de învăţare mai existau în închisoare?


Stabileşti cu claritate obiectivele de cercetare!

Exemple: cum se învăţa în închisorile comuniste?

Obiectivele ghidează analiza: pui in recycle bin categoriile care nu te ajută să dai un răspuns la obiectivele cercetării


Se păstrează codurile care nu au intrat în categorii, dar care par semnificative

Exemplu: teribil înţeleg soarta cobaiului

Vezi “Aş fi vrut să fiu…”

Atenţie la etichetare: etichetele nu trebuie să fie scurte, ci sugestive

Atenţie la formarea categoriilor şi subcategoriilor


Codarea axială Realizarea conexiunilor între categorii şi

subcategorii, punerea în evidenţă a relaţiilor dintre categorii

Descoperirea categoriilor axiale (principale, importante pentru obiectivul cercetării)

Exemplu: învăţarea limbilor străine, învăţarea poeziilor, învăţarea mijloacelor de supravieţuire în închisoare


Posibile grupări de categorii

Pe secvenţe temporale:

Perioada anterioară închisorii → perioada petrecută în închisoare → perioada de anchetă → perioada post-comunistă

După localizare:

Realizate în închisoare → realizate la “anchetări” → realizate în spaţii publice → realizate în spaţii private


Exemplu – analiza interviurilor biografice cu manageri:

- În funcţie de perioada de viaţă: perioada copilăriei, adolescenţei şi maturităţii

- Toate categoriile referitoare la angajaţi: relaţia cu angajaţii, ce îi motivează pe angajaţi în viziunea managerilor, cum trebuie să fie un angajat


Folosirea paradigmei de codare pentru studii de tip cauză – efect:

Condiţii cauzale → fenomen → context → condiţionări → strategii de acţiune / interacţiune → consecinţe


Se caută legarea categoriilor (asociat cu, determină pe, se determină reciproc, se aseamănă cu, poate fi relaţionat cu, este un tip de, duce la, corelează cu etc.)

Se determină relaţiile dintre categorii punând întrebări de relaţionare textului sau subiecţilor

Nu există forme predefinite de legare a categoriilor


Codarea selectivă Selectarea categoriei centrale sau

nucleu de care se leagă categoriile axiale şi subcategoriile lor

Categoria nucleu se stabileşte în funcţie de obiectivele cercetării

Exemple:pentru obiectivul – care au fost circumstanţele

(familiale, materiale, relaţionale, profesionale etc.) în care au trăit managerii?, categoria nucleu: identitatea ca ansamblul de circumstanţe

pentru obiectivul – care sunt ideile şi sentimentele managerilor legate de propria persoană?, categoria nucleu: identitatea ca idei şi sentimente despre sine


Se fac propoziţii ipotetice despre relaţiile dintre categorii (potrivite unul caz, se compară cu cele potrivite celorlalte cazuri, se caută asemănări şi deosebiri, cauze ale deosebirilor etc.)

Exemple: preocupările intelectuale în închisoare sunt multiple. Dacă subiectul are un tip de învăţare, atunci are mai multe preocupări intelectuale în închisoare.


Se formulează tentative de răspuns la obiectivele cercetării

Apar intuiţii care sunt de cele mai multe ori completate, modificate, iar uneori sunt chiar anulate de noile descoperiri din date.

Exemple:- Respectul şi aprecierea celorlalţi oameni sunt

factori motivatori foarte importanţi pentru manageri.

- Au avut cel puţin un părinte autoritar.- Fac de mici tot felul de munci remunerate şi îşi

gestionează singuri câştigul.


Se păstrează un permanent contact cu literatura de specialitate

- Se identifică termeni- Relaţii între termeni


Exemplu Ceea ce trăiesc românii care pleacă şi apoi

se reîntorc în ţara de origine poate fi încadrat în ceea ce Goffman (1961) numea „rupturi biografice” care activează şi reactivează neconcordanţele între „identitatea socială reală” (caracteristici posedate) şi „identitatea socială virtuală” (cum apar celorlalţi în interacţiune).

Neconcordanţele se dezvoltă atât în raport cu ceilalţi – italieni, cât şi cu ceilalţi - români, la întoarcere.


Prezentarea vizuală a datelor

Prezentarea datelor în formă condensată grafică

Pune în evidenţă legăturile, conexiunile, asocierile între date

Primul pas către interpretare prin descrierea legăturilor, asemănărilor şi deosebirilor între categorii şi cazuri

Recomandare bibliografică:

Agabrian, M., 2004, Cercetarea calitativă a socialului: design şi performare, Institutul European, Iaşi.


Matricea Tabel cu dublă intrareExemplu: înţelegerea unei cronologii - evoluţia stării

psihice a deţinuţilor din închisorile comunisteSubiecţi Momentul

intrării în închisoare

Perioada de acomodare

Momentele critice în închisoare

Momentul ieşirii din închisoare

1

2

3

Subiecţi Identificări cu persoane

Identificări cu grupuri

Identificări de rol

M1

M2


Matrice pe seturi de date în vederea comparării nu numai a cazurilor între ele ci şi a grupurilor de cazuri

Manageri Ce îi motivează Ce regrete au Ce îşi doresc de la viitor

Tineri (26-39)

Maturi (40-49)

Seniori (50-69)


Exemplu: matrice conceptuală – procesul învăţării în închisorile comuniste

În tabel se introduc categorii, coduri, abrevieri etc.

Vezi manageri

Tipuri de învăţare Cine învăţa De la cine învăţa Cum învăţa

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea poeziilor

Învăţarea strategiilor de supravieţuire


Manager Ce spune despre el/ea Ce crede că spun ceilalţi despre el/ea

Ce spune despre el/ea patronul

Ce spun despre el/ea ceilalţi manageri

AM (şefa secţiei vopsitorie, femeie)

- referitor la activitatea mea nu sunt probleme deosebite;

- noi întotdeauna ne-am făcut treaba;

- am colaborat foarte bine cu toată lumea;

- am avut 1, 2 reclamaţii în 3 ani (şi asta pentru că au stat produsele în condiţii nefavorabile);

- nu respect regula că toate trebuie să treacă pe la şef (e ca o pâră);

- nu trimit mail-uri să se ştie oficial cine a greşit.

- mi se reproşează că sunt prea bună, prea indulgentă cu oamenii;

- cred că patronul consideră că sunt de încredere.

- face tot ce trebuie, respectă regulile, nu are incidente.

DT: vopseşte orice îi vine la mână, fără să verifice (estetic); mi-e groază când trebuie să îi cer ceva.

GB (director aprovizionare, bărbat)

- departamentul meu nu are probleme;

- probleme nu apar din cauza departamentului meu;

- problemele pe care noi le generăm nu afectează celelalte departamente;

- nu am generat probleme grave;- am reuşit să fac lucrurile să

meargă şi acesta este meritul meu;- mă enervez foarte repede; - sunt cel mai vechi angajat;- am fost singurul care am scăpat

de sancţiuni.

- vorbesc mai tare şi mi se reproşează că ţip.

- nu ştie să gestioneze stresul;

- reacţionează anormal;

- e orgolios.

GT: nu ne trimit ofertele la timp, nu avem preţurile.

VM: cu aprovizionarea umblă repede informaţia.


Reţeaua Noduri legate prin diverse legături

Vezi reţea cauzală – condiţiile cauzale ale învăţării în închisorile comuniste

Vezi cursul evenimentelor ce conduc la delincvenţa tinerilor

Vezi schema relaţiilor


UNICITATE

În copilărie / diferiţi de ceilalţi

copii

La şcoală Prin caracteristici

Iniţiativă, curaj, abilităţi,

pricepere, maturizare

De-a lungul vieţii / diferiţi de ceilalţi oameni

prin

ce realizează (ce fac şi cum

fac)

nu copiază comportamente

ce au cum sunt


AUTONOMIE

Slabă independenţă profesională

ştiu să facă multe lucruri în multe domenii

pot face lucrurile mai

bine decât alţii

pot face lucruri pe care alţii nu

le pot faceau iniţiative

Dependenţă faţă de vechi

reţete de manageriat

Dependenţă faţă de prezent

Dependenţă motivaţională


Există soft-uri de analiză a datelor calitative

Folositoare în gestiunea volumelor mari de date

Exemple: NVivo, Etnograph, HiperRESEARCH, ATLAS.ti, AQUAD

Recomandări bibliografice:Coffey, A., Holbrook, B., Atkinson, P., 1996, Qualitative Data

Analysis: Technologies and Representations, în Sociological Research Online, vol. 1, nr. 1, <http://www.socresonline.org.uk/socresonline/1/1/4.html>.

Kelle, U., 1997, Theory Building in Qualitative Research and Computer Programs for the Management of Textual Data, în Sociological Research Online, vol. 2, nr.2, <http://www.socresonline.org.uk/socresonline/2/2/1.html>.


Câteva instrumente de analiză furnizate de softul

NVivo 7 construirea de seturi de documente sau

categorii frecvenţa cuvintelor căutare după categorii (comparare a

codurilor din categorii pe diverse seturi de date)

căutare după atribute (găsirea codurilor specifice unor categorii pe cazurile cu anumite atribute)


Triangulaţia metodologică Metodele şi tehnicile de analiză a

datelor se pot combina în cadrul aceluiaşi proiect, pe aceleaşi date

Se pot folosi anumite metode de analiză pe anumite materiale, alte metode pe alte materiale culese

Mai mulţi cercetători pot analiza acelaşi material

- Analiza este mai completă, înţelegerea textului mai profundă

- Verificarea corectitudinii analizei


Analiza Datelor Calitative. FS

Documents

Transcript of Analiza Datelor Calitative. FS