Analiza Datelor in SPSS

Coordonator: Prep. Univ. Lucian ONISOR

Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing

Student: Valentin- Marian REMEUZ

Anul III, Grupa 1748, Seria D

SPSS

ANALIZA DATELOR DE MARKETING

În cadrul acestui raport de cercetare am încercat să prezint

metodele pe care le-am parcurs pentru rezolvarea cerinţelor din

semestrul II, an şcolar 2010- 2011 , disciplina SPSS.

ANALIZA DATELOR DE MARKETING

INDEX

A.PRELUCRAREA DATELOR ...................................... 3

B.ANALIZA UNIVARIATĂ .......................................... 5

SCALE NEMETRICE ................................................... 5

SCALE METRICE ....................................................... 9

C.ANALIZA BIVARIATĂ ........................................... 12

PERECHE METRIC- METRIC .................................... 12

PERECHE NEMETRIC- NEMETRIC ........................... 13

PERECHEA METRIC- NEMETRIC ............................. 15

D.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ............................ 17

BIBLIOGRAFIE ........................................................ 18

A. PRELUCRAREA DATELOR 1. Schimbarea unei variabile din scală metrică în scală nemetrică

Am luat în considerare variabila metrică q6_4 pentru rezolvarea acestei cerinţe:

OUTPUT SPSS

În ceea ce priveste modalitatea de rezolvare:

Transform/ Recode into different variables- unde am selectat variabila metrică şi am

transformat-o în variabilă nemetrică. Respectiv, cum se poate vedea în caseta de mai sus, am

împărţit în 5 intervale. Astfel încât, 1= foarte puţin important, 2 puţin important, 3 nici/nici, 4

important, 5 foarte important.

2. Schimbarea codificării din cea specifică diefernţialei semantice în cea specifică scalei lui

Likert (sau orice altă combinaţie).

Variabila aleasă este din cadrul întrebării q5_0:

OUTPUT SPSS

RECODE q6_4 (Lowest thru 20=1) (21 thru 40=2) (41 thru 60=3) (61 thru 80=4) (80 thru Highest=5) INTO q6_41.

VARIABLE LABELS q6_41 'diagonala_change'.

EXECUTE.

RECODE q5_0 (1=-2) (2=-1) (3=0) (4=1) (5=2) INTO q5_01.

VARIABLE LABELS q5_01 'Proiector_change'.

Modalitatea de rezolvare este aceeaşi ca la cerinţa anetrioară (transform/ recode into

different variables). Unde înainte, 1 era foarte putin important, de unde şi corespodentul likert 2.

3. Schimbarea unităţii de măsură

Pentru a transforma gradele Celsius în Fahrenheit, se înmulţeşte temperatura cu 1,8, iar

apoi se adaugă 32.1 Acest lucru am aplicat pentru q12_1.

OUTPUT SPSS

Metodă: Transform/ Compute variable. Specific faptul că am schimbat la Type, din String în

Numeric.

4. Generarea unei noi variabile pe baza unei formule de calcul care să împlice cel puţin

două variabile existente (un scor sau medie) doar pentru înregistrările ce satisfac o

anumită condiţie (ex: respondenţii care locuiesc în gazdă) .

La întrebarea numărul 21, există două variante de răspuns care se pot constituii ca un

întreg. Cele două variante sunt: dreptunghiulară (catedra pe lăţime) şi dreptunghiulară (catedra

pe lungime). M-am gandit să fac o nouă variabilă, doar dreptunghiulară.

OUTPUT SPSS

Metodă: Transform/ Compute variable după care am adunat cele două variabile q21_1 şi

q21_4.

1 (Buc)

COMPUTE temperatura_change=(q12_1 * 1.8) + 32.

EXECUTE.

COMPUTE dreptunghiulară=q21_1 + q21_4.

EXECUTE.

B. ANALIZA UNIVARIATĂ

Tendinţa centrală, caracterizarea variaţiei, reprezentări tabelare, grafice

şi comentarii

SCALE NEMETRICE

Variabilele supuse analizei:

Metodă: Analyze/ Descriptive statistics/ Frequencies/ unde am selectat variantele de mai

sus, selectănd Mode de la Statistics, Pie şi Percentages de la Charts, Ascending counts de la

Format.

OUTPUT SPSS

FREQUENCIES VARIABLES=q1_0 q4_0 q7_0

/STATISTICS=MODE

/PIECHART PERCENT

/FORMAT=AFREQ

/ORDER=ANALYSIS.

Variabila- Sistemul de i luminat

Sistemul de iluminat

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Valid 2 5 3,0 3,2 3,2

3 9 5,5 5,8 9,0

4 13 7,9 8,3 17,3

7 33 20,1 21,2 38,5

5 35 21,3 22,4 60,9

6 61 37,2 39,1 100,0

Total 156 95,1 100,0

Missing System 8 4,9

Total 164 100,0

Frequencies

[DataSet1] C:\Documents and Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav

Statistics

Sistemul de iluminat

Studiile cu privire la

satisfactia studentilor

pe tema conditii lor de

lucru sunt necesare

Lumina naturala este

cea mai buna

N Valid 156 157 156

Missing 8 7 8

Mode 6 2 7

Variabila- Studii le cu privire la satisfacţia studenţilor pe tema condiţ i i lor de

lucru sunt necesare

Studiile cu privire la satisfactia studentilor pe tema conditiilor de lucru sunt

necesare

Frequency Percent Valid

Percent

Cumulative

Percent

Valid indiferent 2 1,2 1,3 1,3

acord 55 33,5 35,0 36,3

acord

total

100 61,0 63,7 100,0

Total 157 95,7 100,0


Total 164 100,0

La întrebarea Ce parere aveti despre urmatoarele elemente caracteristice pentru o sala laborator de se minar ? cu privere la sistemul de iluminat, 20, 1% din respondenţi au o părere foarte nefavorabilă despre această caracteristică. Iar 37,2% din respondenţi, au o părere nefavorabilă. Din tabelul pentru această varabilă, în procente, se poate observa că valorile sunt mult mai mari pentru variantele de răspuns care arata o părere nevaforabilă.

Variabila- Lumina naturală este cea mai bună

Lumina naturala este cea mai buna

Frequency Percent Valid

Percent

Cumulative

Percent

Valid 1 1 ,6 ,6 ,6

2 2 1,2 1,3 1,9

3 2 1,2 1,3 3,2

5 11 6,7 7,1 10,3

6 45 27,4 28,8 39,1

7 95 57,9 60,9 100,0

Total 156 95,1 100,0


Total 164 100,0

La întrebarea In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii, varianta- studiile cu privire la satisfacţia studenţilor pe tema condiţiilor de lucru sunt necesare, a avut umătoarele valori în procente: 61% din respondenţi sunt total de acord, 33,5 sunt de acord iar 1,2 % nu au o părere formată. De aici putem spune că majoritatea respondenţilor sunt total de acord în ceea ce constă necesitatea studiilor cu privire la satisfacţia studenţilor pe tema condiţiilor de lucru.

SCALE METRICE

Variabilele supuse analizei:

Metodă: Analyze/ Descriptive statistics/ Frequencies/ unde am selectat variantele de mai

sus, selectănd Stddev Range Minimum Maximum Mean Mode Skewness Seskew Kurtosis

Sekurtde La Statistics, Histogram de la Charts, Ascending counts de la Format.

La întrebarea In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii? cu privire la varianta de răspuns- lumina naturală este cea mai bună: 57, 9 % din respondenţi cred că aceasta este nefavorabilă. ceea ce ne spune ca majoritatea respondenţilor consideră ca lumina naturală este foarte nefavorabilă. foarte putin din respondenţi s-au situat la polul opus, respectiv 0,6 % au considerat că lumina naturală este foarte favorabilă.

FREQUENCIES VARIABLES=q9_0 q26_0

/NTILES=4

/STATISTICS=STDDEV RANGE MINIMUM MAXIMUM MEAN MODE SKEWNESS SESKEW KURTOSIS SEKURT

/HISTOGRAM NORMAL

/FORMAT=AFREQ

/ORDER=ANALYSIS.

Variabila- Intensitate

În ceea ce priveste varianta de răspuns intensitate, a întrebării: Impartiti 100 de puncte

intre urmatoarele caracteristici ale unei surse de lumina, cei mai mulţi au acordat puncte în

jurul cifrei 20, mai exact 36, 3% din respondenti, media punctelor fiind 19,71.

Frequencies


Statistics

Intensitate Latimea blatului

N Valid 157 157

Missing 7 7

Mean 19,71 18,27

Mode 20 20

Std. Dev iation 9,426 8,876

Skewness 1,107 1,142

Std. Error of Skewness ,194 ,194

Kurtosis 1,950 2,592

Std. Error of Kurtosis ,385 ,385

Range 47 50

Minimum 3 0

Maximum 50 50

Percentiles 25 12,50 10,00

50 20,00 20,00

75 24,50 20,00

Variabila- Lăţimea blatului

În ceea ce priveste varianta de răspuns lăţimea blatului, a întrebării: Impartiti 100 de

puncte intre urmatoarele caracteristici ale unei mese de lucru, cei mai mulţi respondenţi

(38,9%) au scris dimensiuni în jurul cifrei 20, media fiind de 18,27.

C. ANALIZA BIVARIATĂ

Coeficientul de corelaţie, tabel de contigenţă, reprezentare grafică şi

comentarii pentru legătura dintre 3 seturi de întrebări.

Pereche metric- metric

Variabilele supuse analize i:

OUTPUT SPSS

Metodă: Analyze/ Descriptive statistics/ Crosstabs/ unde am selectat variantele de mai sus,

selectănd Phi Cramer's V şi Correlations de La Statistics, + Suppress tables.

CROSSTABS /TABLES=q6_4 BY q26_2 /FORMAT=NOTABLES /STATISTICS=PHI CORR /COUNT ROUND CELL.

Crosstabs [DataSet1] C:\Documents and Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Diagonala monitor *

Adancimea blatului

157 95,7% 7 4,3% 164 100,0%

Variaţia coeficientul de corelaţie Pearson este semnficativă. Acesta, se află între -1≤ rPrs ≤1;

mai exact rPrs≥0.80 indică o legaturã puternicã de directã proporþionalitate între cele douã

variabile dupã cum rPrs≤0.5 indicã o corelaþie slabã între variabile. În acest caz este vorba de

corelaţie slabă între variabile (0,097).

Pereche nemetric- nemetric

Variabilele supuse analize i:


selectănd Phi Cramer's, Contingency Coefficient V şi Correlations de La Statistics, + Display

clustered bar chart.

Symmetric Measures

Value

Asymp. Std.

Errora Approx. T

b Approx. Sig.

Nominal by Nominal Phi 1,107 ,000

Cramer's V ,334 ,000

Interval by Interval Pearson's R ,097 ,107 1,219 ,225c

Ordinal by Ordinal Spearman Correlation ,040 ,083 ,493 ,623c

N of Valid Cases 157

a. Not assuming the null hypothesis.

b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.

c. Based on normal approximation.

CROSSTABS

/TABLES=q20_0 BY q25_0

/FORMAT=AVALUE TABLES

/STATISTICS=CC PHI CORR

/CELLS=COUNT

/COUNT ROUND CELL

/BARCHART.

Crosstabs



Cases

Valid Missing Total


Marimea salii este

corespunzatoare * Amplasare

154 93,9% 10 6,1% 164 100,0%

Symmetric Measures

Value

Asymp. Std.

Errora Approx. T

b Approx. Sig.

Nominal by Nominal Phi ,551 ,004


Contingency Coefficient ,483 ,004

Interval by Interval Pearson's R ,207 ,079 2,613 ,010c

Ordinal by Ordinal Spearman Correlation ,202 ,087 2,541 ,012c





Putem observa din tabelul de pe pagina anterioară: 154 de respondenţi adică 93,9% au

răspuns la întrebare, pe când 10 respondenţi, respectiv 6,1% din totalul de 100% nu au răspuns

la întrebare. Numărul total de respondenti este de 164 de personae. Mai mult de jumătate

dintre respondenţi sunt în dezacord în ceea ce priveşte mărimea sălii ca fiind corespunzătoare, în

acelaşi timp fiind de părere că amplasarea clasică este nefavorabilă. În ceea ce priveste valoarea

coeficientului de contigenţă, este diferită de zero, ceea ce înseamnă ca variabilele studiate sunt

correlate.

PERECHEA METRIC- NEMETRIC


selectănd Phi Cramer's V , Contingency Coefficient şi Correlations de La Statistics, + Display

clustered bar chart. Prin această analiză am dorit să văd dacă sex-ul influnţiază importanţa

acordată vitezei de procesare. Se pare că însă că indifferent de sex, cei mai mulţi respondenţi au

acordat 20 de puncte importanţei acestei carcateristici, respectiv: din 156 de respondenţi, 30 au

fost bărbaţi şi 126 femei. Din care 46 de femei şi 8 bărbaţi au acordat 20 de puncte acestei

caracteristici

CROSSTABS

/TABLES=q29 BY q6_0

/FORMAT=AVALUE TABLES

/STATISTICS=CC PHI CORR

/CELLS=COUNT

/COUNT ROUND CELL

/BARCHART.

Crosstabs

[DataSet1] C:\Documents and

Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav


Cases

Valid Missing Total


Sex respondent: * Viteza de

procesare

156 95,1% 8 4,9% 164 100,0%

Crosstabs

[DataSet1] C:\Documents and

Settings\Administrator\Desktop\download\spss2011(2).sav


Cases

Valid Missing Total


Sex respondent: * Viteza de

procesare

156 95,1% 8 4,9% 164 100,0%

Symmetric Measures

Value

Asymp. Std.

Errora Approx. T

b Approx. Sig.

Nominal by Nominal Phi ,396 ,018


Contingency Coefficient ,368 ,018

Interval by Interval Pearson's R -,112 ,082 -1,398 ,164c

Ordinal by Ordinal Spearman Correlation -,120 ,080 -1,499 ,136c





D. Concluzii şi recomandări

Având în vedere scurta analiză pe care am realizat-o, am făcut câteva

constatări precum şi recomandările necesare.

În ceea ce priveste sistemul de iluminat se pare că respondenţii sunt nemulţumiţi.

Astfel încât, ar trebuii să fie aduse îmbunătăţiri considerabile. De exemplu, lumina

naturală este considerată de către cei mai mulţi din respondenţi ca fiind nefavorabilă.

În baza acestui rezultat, putem să spunem că ar trebuii să se implementeze un sistem de

iluminat (artificial). Detalii precum, intensitatea nu sunt de trecut de vederea, deoarece

în urma studiului, această carcateristică este importantă.

Pe viitor ar mai trebuii planificate mai multe studii privind satisfacţia studentilor, pe

diverse teme. Cele pe tema condiţiilor de lucru au fost considerate de majoritatea

respondenţilor ca fiind necesare.

Dacă ne interesează părerile referitoare la mobilierul sălilor, în cazul de faţă

respondenţii au considerat că lăţimea blatului este importantă. Cred că ar trebuii

analizate cu atenţie dimensiunile pe care le-au acordat respondenţii la întrebarea 22,

pentru lăţimea blatului de lucru. Alte variabile, precum diagonala monitorului, ar trebuii

luate în considerare.

Referitor la tehnologie, am constatat că viteza de procesare a calculatorului este

importantă pentru respondenţi indiferent de sex.

Pe lângă cele spuse mai sus, se pare că mărimea sălilor este considerată ca fiind

necorespunzătoare, de cei mai mulţi respondenţi, care nu sunt mulţumiţi de amplasarea

classic.

Bibliografie Activitatea 6. Elaborare specificaţii şi metodologie model matematic *Online+. -

http://sorana.academicdirect.ro/grants/ID0458/a_7_6.php.

Bucăţi din cărţi/ cărţi din bucăţi *Online+. -

http://bucatidincarti.wordpress.com/2008/04/08/celsius-si-fahrenheit/.

Analiza Datelor in SPSS

Documents

Transcript of Analiza Datelor in SPSS