Bilant Articular Si Muscular Al MI_01

1Bilantul articular si muscular al membrului inferior

Cuprins:

1. Notiuni de anatomie si biomecanica a soldului........................................................................22. Notiuni de anatomie si biomecanica a genunchiului...............................................................33. Notiuni de anatomie si biomecanica a gleznei ........................................................................54. Statica piciorului ...........................................................................................................................6

4.1. Testarea soldului: .................................................................................................................84.2. Testarea genunchiului: ........................................................................................................84.3. Testarea gleznei: ..................................................................................................................94.4. Testarea piciorului: ...............................................................................................................9

5. MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR ..........................................................................................95.1. MUSCHII CENTURII PELVINE ............................................................................................10

5.1.1. MUSCHII GRUPULUI ANTERIOR ...............................................................................115.1.2. MUSCHII GRUPULUI POSTERIOR ............................................................................12

5.2. MUSCHII COAPSEI ...............................................................................................................155.2.1 MUSCHII REGIUNII MEDIALE (adductorii) .................................................................175.2.2. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE ..........................................................................21

5.3. MUSCHII GAMBEI: ................................................................................................................235.3.1. Muschii regiunii anterioare:............................................................................................235.3.2. Muschii regiunii laterale:.................................................................................................235.3.3. Muschii regiunii posterioare:..........................................................................................23

6.Bilantul muscular al soldului: .....................................................................................................247. Bilanul muscular al genunchiului ........................................................................................288. Bilanul muscular al piciorului ...............................................................................................29

21. Notiuni de anatomie si biomecanica a soldului

Ca regiune anatomica, soldul reprezinta proiectia osoasa a femurului (mareletrohanter), cu musculatura si tesutul adipos din jur. Articulatia soldului, plasata intre masatrrunchiului si masa membrului inferior, reprezinta articulatia dintre extremitatea proximala afemurului si cavitatea acetabulara a osului coxal, a carui functie primara in articulatia solduluieste de a suporta greutatea corpului atat in postura statica (ex. ortostatism) cat si dinamica(ex. mersul, fuga).

Articulatia sinoviala a soldului este o enartroza ce permite trei grade de libertate,ocupand locul 2 ca mobilitate (dupa articulatia umarului), astfel incat sa ofere maxim demobilitate si stabilitate. Componentele osoase articulare sunt completate cu un bureletfibrocartilaginos, care alaturi de capsula articulara mentin suprafetele osoase in contact.Cele doua suprafete articulare sunt acoperite de fibrocartilaj hialin puternic si lubrefiat. Capulfemural este atasat la corpul femural prin gatul femural, o regiune ingustata expusa frecventla fracturi.

Capsula articulatiei coxo-femurale permite soldului nivelul ridicat de mobilitate si inacelasi timp sustine greutatea corporala. Deoarece centrul de greutate al corpului cadeposterior de axa soldului, asociat cu greutatea corporala tind sa extinda articulatia CF inortostatismul normal si trunchiul sa cada posterior. Pentru a rezista actiunii de intindere acapsulei anterioare in ortostatism, aceasta este intarita se doua ligamente puternice:

Ligamentul iliofemural Bertin Bigelow ce limiteaza extensia si abductia (se consideraa fi cel mai puternic ligament al corpului uman);

Ligamanetul pubo-femural, care intareste partea inferioara a capsuleiarticulare(limiteaza abductia si rotatia externa).

Fata posterioara a capsulei este intarita de ligamentul ischio-femural (limiteaza rotatiainterna si abductia).

Alaturi de aparatul capsulo-ligamentar, presiunea atmosferica joaca un rol important inmentinerea suprafetelor articulare.

La nivelul soldului sunt posibile miscari de Flexie-Extensie, Abductie-Adductie, Rotatieinterna-rotatie externa si circumductie (masurate prin goniometrie).

Datorita emergentei colului femural si al unghiului pe care il face colul femural cudiafiza, miscarile de flexie-extensie si abductie-adductie se asociaza cu rotatia interna,respectiv externa.

Goniometria normala se evalueaza:

Cu genunchiul extins: F max sold 90-120 gr activ110-130 gr pasiv

E max sold 30 gr activ50 gr pasiv

Abd Add 60 70 gr activ

370 80 gr pasivRot externa 35 gr activ

45 gr pasivRot interna 15 gr activ

20 gr pasiv Cu genunchiul flectat amplitudinile tuturor miscarilor cresc cu 10-20 grade.

Miscarea de flexie-extensie se executa in plan sagital, in jurul unui ax transversal.Miscarea de flexie se insoteste de rotatie interna, iar extensia de rotatie externa. Miscareade abd- add se executa in plan frontal, in jurul uni ax antero-posterior si se insoteste demiscari de rotatie ale coapsei. Rotatia interna si rotatia externa se executa in plantransversal in jurul unui ax vertical.

Articulatia soldului este inconjurata de grupe musculare puternice care pe de o partecontribuie la realizarea stabilitatii soldului, pe de alta parte executa cele sase miscari posibileale soldului. Flexorul principal al soldului este m. psoas iliac, asistat de m. sartorius, dreptulfemural, tensorul fasciei lata, pectineul, lungul adductor, gracilis, adductor mare. Extensiasoldului este in principal efectuata de m. gluteu mare si m. Ischiogambieri (biceps femural,semitendinos, semimembranos). Abductia este realizata de m. gluteu mijlociu si mic de m.pectineu, adductorii lung, scurt, mare, gracilis si obturator extern.

2. Notiuni de anatomie si biomecanica a genunchiului

Genunchiul reprezinta segmentul mobil al aparatului locomotor care leaga coapsa degamba. La alcatuirea scheletului genunchiului participa extremitatea inferioara a femurului,extremitatea superioara a tibiei si peroneului, rotula si realizeaza trei articulatii:

Femuro-tibiala Femuro-patelara Tibio-peroniera superioara care permite doar miscari mici de alunecare si participa la

miscarile gleznei.

Articulatia femuro-tibiala este formata din condilii femurali, cavitatile glenoide tibiale,completate cu doua meniscuri pentru realizarea unei congruente cat mai perfecte. Nefiindstrict cartilaginoase, meniscurile poseda elasticitate si deformabilitate mai mari decat alecartilajului obisnuit. Capsula articulara are forma unui manson fibros, fixeaza elementelearticulare si este foarte rezistenta putand suporta tractiuni mari pana la 300kg. Prezintasolutii de continuitate si numeroase funduri de sac.

Stabilitatea articulara este realizata alaturi de capsula articulara de aparatulligamanetar:

1. Ligamantul colateral intern(LCI)

2. Ligamantul colateral extern(LCE)

3. Ligamentul incrucisat anterior (LIA)

44. Ligamentul incrucisat posterior (LIP)

5. Ligamentul capsular

6. Ligamentul patelar

7. Ligamentul popliteal oblic

Ligamentele incrucisate previn miscarile de sertar(anterior si posterior), LCI se opunefortei de valgizare, in timp ce LCE se opune fortei de varizare.

Articulatia femuro-tibiala este o articulatie cu un singur grad de libertate si prezintadoua miscari principale: flexia si extensia gambei care se insotesc de miscari secundare derotatie interna si respectiv rotatie externa.

Flexia activa porneste de la 0 la 120-140, pasiv poate ajunge la 160 Extensia propriu-zisa este nula. Se apreciaza deficitul de extensie sau hiperextensia in

cazul genului recurvatum. Rotatia interna activa apare in cadrul flexiei, iar cand flexia depaseste 70, ligamantele

incrucisate se intind, iar cele laterale se relaxeaza Rotatia externa se produce odata cu extensia genunchiului, ligamantele incrucisate se

relaxeaza iar celelaterale se intind.

Pozitia functionala a genunchiului este cea anatomica de 0. Pozitia de repaus articulareste la o flexie de 30-40.

Muschii motori ai miscarii de flexie sunt bicepsul femural si semimembranosul iaraccesor semitendinosul, gemenii, popliteul, dreptul intern si croitorul. Muschii motori aimiscarii de extensie sunt cvadricepsul si tensorul fasciei lata. Forta muschilor extensori estede 3 ori mai mare decat cea a flexorilor, deoarece extensorii au de luptat cu greutateacorpului. Rotatia in afara este realizata de biceps si inauntru de semimembranos, popliteu,semitendinos, dreptul intren si croitor, rotatia interna fiind mai puternica decat cea externa.

In timpul miscarii de flexie cand se imprima miscarea rotatorie, instabilitateagenunchiului este maxima (la 60 flexie). Mai departe capacitatea rotatorie este controlata decvadriceps si astfel instabilitatea se reduce.

Stabilitatea activa a genunchiului este realizata de m. cvadriceps si croitor. Mcvadriceps realizeaza extensia gambei atat in lant cinematic deschis, cat si inchis (cupiciorul pe sol) si previne dislocarea laterala a rotulei pe ultimile grade de extensie.Pierderea ultimilor 15 grade de extensie este rezultatul slabirii intregului cvadriceps, carepentru a fi recuperat necesita o crestere de 60% a fortei.

Ischiogambierii care actioneaza atat asupra soldului pentru extensie cat si agenunchiului pentru flexie, nu pot determina o actiune asemanatoare. Sub contractiaintegrala a lor se va misca acea articulatie care nu este imobilizata.

53. Notiuni de anatomie si biomecanica a gleznei

Articulatia talocrurala prezinta o mare importanta la om in statica si in miscareamembrului inferior, in statiunea bipeda. Ea leaga oasele gambei, prin intermediul talusului,de scheletul piciorului.

Suprafete articulare: oasele care compun aceasta articulatie sunt: tibia, fibula sitalusul. Tibia participa prin fata articulara inferioara si fata articulara maleolara. Fibulaparticipa cu fata articulara maleolara. Maleola laterala si cea mediala formeaza un fel descoabain care patrunde talusul si care da articulatiei o mai mare stabilitate.

Toate aceste articulatii sunt acoperite de cartilaj hialin de 1,5-2mm grosime. Fetelearticulare ale talusului realizeaza un mansor, cu un sant central, care nu este strict antero-posterior, ci usor oblic inainte si in afara cu 30 grade fata de planul sagital. Rezulta camiscarile nu vor fi realizare strict antero-posterior ci usor oblic, varful piciorului ajungand inflexie dorasala si in adductie. De remarcat ca suprafata trohleara a talusului este mai lungaantero-posterior decat suprafata tibioperoniera, permitand astfel miscari ample de flexiedorsala si plantara a piciorului.

Capsula articulara este mai laxa si mai subtire in partea anterioara si posterioara si seprinde la periferia suprafetelor articulare. Medial si lateral este intarita de ligamenteputernice, lasand cele doua maleole extraarticular.

Ligamantul colateral medial, cu originea pe maleola mediala de unde se imprastie inevantai pe oasele tarsului; fibrele sale sunt grupare in trei fascicule distincte:- Ligam taloperonier anterior sau ligam anterior;- Ligam taloperonier posterior sau ligam posterior;- Liagam calcaneoperonier sau fasciculul mijlociu.

Ligamentul colateral lateral radiaza de pe maleola laterala la oasele tarsieneinvecinate, fibrele sale fiind grupate in trei fascicule: ligamentul talo-fibular anterior,ligamentul talo-filbular posterior si ligamentul calcaneo-fibular.

Articulatiile intertarsiene: cele 7 oase care compun tarsul realizeaza intre ele saptearticulatii: subtalara, talocalcaneonaviculara, cunonaviculara, cuboidonaviculara,intercuneene si cuneocuboidiene. Primele trei sunt mai complexe

Articulatiile tarso-metatarsiene: articulatiile stabilite intre cuboid si cele trei cuneiformecu oasele metarasului; linia articulara este curba cu convexitatea anterioara.

Articulatiile intermetatarsiene: exista o mare analogie intre oasele piciorului anterior sioasele mainii: bazele matatarsienelor sunt unite prin articulatii sinoviale, iar capetele printr-un ligament.

Articulatiile metatarso-falangiene: intre capul metatarsianului si cavitatea articulara afalangei corespunzatoare.

Articulatiile interfalangiene.

Articulatia metatarso-falangiana a halucelui.

6Aponevroza plantara: este constituita din doua formatiuni:

1. Aponevroza plantara superficiala structura cea mai importanta, in formatriunghiulara, avand varful pe calcaneu si baza la nivelul degetelor, formeaza 5bandelete pe fata dorasala a articulatiilor metatarso-falangiene; este foarte rezistentasi este esentiala in mentinerea boltii plantare in ortostatism.

2. Aponevroza plantara profunda.

Piciorul se poate imparti in ante-picior si post-picior, limita dintre ele fiind reprezentatade articulatia intertarso-metatarsiana. Post-piciorul este format din cele 7 oase tarsiene siarticulatiile intertarsiene. Functional, post-piciorul se asociaza cu glezna; este un segmentrelativ fix si solitar.

Ante-piciorul este format din metatarsiene si si degete, la care se adauga articulatiileintermetatarsofalangiene si interfalangiene. Ante-piciorul este foarte mobil si foarte rezistentla fortele care actioneaza asupra lui. Elementul sau functional esential este bolta anterioaratransversala care se vede in descarcare si coboara in incarcare. In timpul mersului, piciorulse sprijina pe capetele celor 5 metatarsiene, dar cu presiuni variabile si anume pe capulprimului metatarsian se sprijina 2/6 din greutatea corpului, iar pe capetele metatarsienelor 2-5 cate 1/6 din greutatea corpului, deci spijinul nu se realizaeaza doar pe primul si pe ultimulasa cum sustine teoria clasica. In timpul sprijinului, capetele metatarsienelor se deplaseaza,atat vertical (coboara) cat si transversal (creste distanta dintre ele). Cresterea diametruluitransversal al antepiciorului este limitata de ligamentele intermetatarsiene, impreuna culungul peronier, abductorul halucelui. Conform lui Charpy bolta externa joaca un rol esentialin sprijin, iar bolta interna joaca rol in miscare.

4. Statica piciorului

Analiza staticii piciorului incepe cu analiza boltii plantare.

Bolta plantara rezulta prin torsiunea metatarsienelor care in ortostatism, cu cele douapicioare apropiate formeaza o cupola care poarta greutatea variabila a corpului; aceastastructura are linii de forta si puncte de sprijin variabile. Datorita acestei necesitati, apare si obolta orizontala, bolta intarita prin legaturi intre punctele de sprijin. Forma cuneiforma aoaselor si legaturile dintre acestea intaresc deci bolta. Legaturile sunt reprezentate de :

Ligamentele interosoase; Muschii plantari scurti; Muschii lungi ai gambei, mai ales lungul peronier si tibialul anterior prin tendoanele lor; Aponevroza plantara care leaga pilonii de sprijin si nu permite departarea lor.

De fapt, bolta plantara este o structura complexa , ea cuprinzand doua bolti lungi,interna si externa, si o bolta scurta transversala anterioara.

7Bolta externa trece prin calcaneu- cuboid- metatarsienele 4 si 5. Sustinerea acesteibolti este asigurata cu participarea capului astragalului, scafoid, cuneiform 3; punctul cel maiinalt al boltii este articulatia calcaneo-cuboidiana.

Bolta interna trece prin calcaneu-astragal-scafoid - cele 3 cuneiforme - metatarsianulEa este sustinuta de mai multe elemente anatomice:

Aponevroza plantara, intarita de Ligamentul calcaneo-scafoidian palntar Tendoanele muschilor lungul flexor al halucelui si tibialul posterior + lungul peronier Ligamantele si capsulele fiecarei articulatii

Bolta transversala scurta merge de la marginea externa a plantei prin cuboid(cuneiformul 2) pana la marginea interna a plantei (cuneiformul 1).

Transmiterea tensiunilor implica participarea acestor structuri. Greutatea corpului setransmite numai prin tibie catre astragal, si de la acesta se imparte, transmitandu-se in partecatre calcaneu, in parte catre antepicior. Suprafata articulata a extremitatii inferioare a tibieireprezinta sistemul de sustinere, iar pensa maleolara sistemul de directie al gleznei. Maleolaexterna este mai joasa decat cea interna, facand o linie in unghi de 25-30 grade cuorizontala. Maleola externa impiedica deviatia piciorului.

Din punct de vedere funcional, mersul are patru faze:

Sprijinul pe clci (faza de atac);

Rularea plantei dinspre clci spre antepicior;

Faza de sprijin pe antepicior i degete;

Faza de suspendare cnd piciorul nu mai are contact cu solul.

Ca durat, cele 3 faze de sprijin pe sol reprezint 60% din timp, iar faza desuspendare 40%. nclmintea ortopedic rigid i susintoarele plantare (talonetele) seopun principalei faze a mersului, cea de rulare i n consecin impiedica adncirea boliiplantare, cu alte cuvinte favorizeaz apariia piciorului plat.

Cu att mai mult, utilizarea ghetelor ortopedice i a talonetelor la copiii de cteva luni,care nu merg, motivat prin aceea c ar grabi dezvoltarea boltei plantare, este cel puinsurprinztoare. Studiile controlate, prospective, nu au putut demonstra vreo influen anclmintei ortopedice sau a susintorilor plantari asupra dezvoltrii arcului longitudinalintern. La fel de dunatoare este i recomandarea ca nclmintea s fie purtat npermanen de copil i in cas.

Un alt concept greit, dar din pcate cvasiunanim folosit, este recomandarea ghetelorortopedice cu carmb nalt i tare n cazul piciorului plat valg, pentru a ine glezna. Nimicnu este mai dunator pentru o glezn lax dect a purta acest tip de nclminte care n

8bun msura poate fi comparat cu un aparat gispsat pe care copilul l poart luni sau ani dezile i care automat anuleaza eficacitatea edintelor de kinetoterapie.

Cu toate acestea, exist cazuri n care beneficiul ortezrii nu poate fi contestat. Uniicopii cu picior plat flexibil, mai ales dac asociaz genu valg i torsiune tibial externa, audureri la nivelul piciorului i gambei i obosesc uor la efort fizic. Cei care au si hiperlaxitateligamentar prezint i o deteriorare marcat a ncltmintei i un mers anormal. Ei sunt ceila care ortezarea duce la dispariia simptomatologiei i prelungete viaa nclmintei.Aceste efecte se obin ns fr creterea n nlime a arcului longitudinal medial.

4.1. Testarea soldului:

1)Flexia activa se face de la pozitia 0 (pozitia de start) la 90 (genunchi intins) si ajungela 125 cu genunchiul flectat; iar in cea pasiva atinge 145-150. Pozitia de preferat indecubit dorsal sau mai rar in decubit lateral. Goniometru se plaseaza pe mareletrohanter cu bratul fix spre creasta iliaca, paralel cu axa lunga a trunchiului, bratulmobil de-a lungul coapsei, catre condilul lateral.

2)Extensia cu genunchiul intins este de 15-20 iar cu el flectat nu depaseste 10 grade.Extensia pasiva ajunge pana la 30. Pozitia de testat: decubit ventral, cu goniometruasezat ca la flexie.

3)Abductia are valori diferite in functie de modalitatea de testare. Amplitudinea medieeste de 45. Masurarea standard: decubit dorsal, cu genunchiul intins. Bratul fix algoniometrului se pozitioneaza orizontal pe o linie paralela cu linia celor doua spineiliace anterosuperioare, iar bratul mobil pe pe fata anterioara a coapsei spre mijloculpatelei.

4)Adductia este imposibila din pozitia anatomica zero, cu membrele pelvine aliniateunul langa altul. Pentru aprecierea aceste miscari membrul opus trebuie abdus,masurarea facandu-se la fel ca si la abductie.

5)Rotatia interna are o amplitudice de 35-45, mai mare in cazul celei pasive. Exista maimulte pozitii de testat: - din sezand sau culcat cu genunchiul la marginea patului saumesei flectat la 90. Este important ca spina antero-superioara, linia de mijloc arotulei, spatiul dintre degetele 2-3 sa fie aliniate. Goniometrul se fixeaza pe rotula cubratul fix asezat perpendicular pe podea; bratul mobil de-a lungul gambei, care semisca spre inafara.

o alta pozitie de testat este decubit dorsal, cu genunchiul extins, cu piciorul la 90 ,inclinandu-se intern, exprimand astfel rotatia interna a soldului.

6)Rotatia externa amplitudine 45, se testeaza in acelasi mod ca si rotatia interna.7)Circumductia este rezultanta tuturor celorlalte miscari ale soldului avand o

amplitudine mai mica decat cea a umarului.

4.2. Testarea genunchiului:1) Flexia activa se face de la 0 la 120-140, cand soldul este intins, respectiv flectat.

Pasiv se poate ajunge la 160. Pozitia de preferat pentru testing este sezand, cu

9genunchiul inafara mesei de testare. Ca alternativa este si decubitul ventral.Goniometrul se aseaza lateral, cu bratul fix pe coapsa, spre marele trohanter si bratulmobil pe gamba, spre maleola externa

2) Extensia propriu-zisa e nula. Se apreciaza deficitul de extensie sau hiperextensie incaz de genum recurvatum.

3) Rotatia interna activa incepe sa apara in timpul flexiei cand aceasta depaseste 70.4) Rotatia externa activa se produce odata cu extensia genunchiului, piciorul

orientandu-se inafara.Rotatiile pasive se executa cu genunchiul flectat la 90 , din pozitia decubit ventral. Seprinde piciorul de calcai si antepicior si se roteste intern 30-35, extern 40-45.

5) Lateralitatea se realizeaza cu genunchiul in semiflexie, cand se obtie o relaxaremaxima a ligamentelor colaterale.

6) Miscarile desertar sunt patologice, caci ligamentele incrucisate le opresc.Reprezinta miscari antero-posterioare ale tibiei fata de condilii femurali. Testarea seface cu genunchiul flectat la 90.

4.3. Testarea gleznei:

-pozitia anatomica, pt masurarea flexiei-extensiei este cu piciorul in unghi drept cu gamba.

1) Flexia (flexia dorsala) masoara 20-25, putand fi marita prin flexia genunchiului, carerelaxeaza tricepsul sural. Pozitia de preferat este cu genunchiul flectat, sezand lamarginea mesei, sau in decubit ventral cu genunchiul flectat. Goniometrul se aseazaextern cu cu bratul fix pe peroneu, iar cel mobil paralel cu metatarsianul 5.

2) Extensia (flexia plantara) cu amplitudine mai mare, pana la 45; se masoara la fel caflexia.

4.4. Testarea piciorului: Adductia aducerea spre interior a varfului piciorului si abductia, miscarea inversa,

care au o amplitudine totala de 35-40. Pentru o apreciere corecta a acestor miscari,genunchiul trebuie mentinut extins.

Supinatia planta priveste intern, aprox 45, pronatia, planta priveste extern, de cca25-30, se executa in special din mediotarsiana.

Flexia-Extensia calcaneului, de mica amplitudine

Toate aceste miscari se compun pentru a realiza urmatoarele miscari complexe:

1. Inversia miscare realizata prin asocierea adductiei, supinatieisi usoara extensie, sicare teoretic poate realiza 90 . Goniometrul se fixeaza pe talpa, cu bratul fix intrecalcaneu si spatiul dintre al 2-3lea metatarsian. Masuratoarea este dificila, de obiceiaprecierile sunt aproximative.

2. Eversia miscare compusa din pronatie, abductie si o usoara flexie. Teoretic se poaterealiza tot pe un sector 0-90.

5. MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

TOPOGRAFIC SE IMPART IN:

10

m. centurii pelvine (ai bazinului);m. coapsei;m. gambei;m. piciorului

5.1. MUSCHII CENTURII PELVINESunt muschi care au originea pe oasele bazinului si insertia pe femur. Acopera

articulatia coxofemurala, realizand un adevarat con muscular al acesteia. In general, suntmuschi mai scurti, dar puternici.

Topografic, ei constituie un grup anterior si unul posterior.

Grupul anterior este reprezentat de urmatorii muschi:

- m. iliopsoas (constituit din m. psoas mare si m. iliac);

- m. psoas mic.

Grupul posterior cuprinde:

- m. fesier mare (gluteul mare);

- m. fesier mijlociu (gluteul mijlociu);

- m. fesier mic (gluteul mic);

- m. piriform;

- m. obturator intern;

- m. gemen superior;

- m. gemen inferior;

- m. patrat femural;

- m. obturator extern;

CARACTERISTICI

Datorita dispozitiei radiare a muschilor permite realizarea unoractiuni multiple, neexistand, de fapt, muschi care actioneazanumai asupra articulatiei coxofemurale. Din acest considerent,fiecare muschi are mai multe actiuni, dintre care una esteprincipala.

11

Muschii centurii pelvine actioneaza asupra articulatiei coxofemurale impreuna cu numerosimuschi ai coapsei.

Este posibil ca un muschi, datorita asezarii sale, fata de un anumit ax de miscare, saactioneze in sensuri opuse.

5.1.1. MUSCHII GRUPULUI ANTERIORM. ILIOPSOAS

Este un muschi lung, care are doua portiuni:

- m. psoas mare,

- m. iliac

ORIGINE;

m. iliac: pe fosa iliaca. m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se intind

peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 , T11-T12 (intre acestea si arcadelepsoasului trec arterele lombare, insotite de cele doua vene si ramuri comunicante alenervilor lombari si nervi spinali).

- cele doua insertii de origine se unesc formand m. iliopsoas.

INSERTIE: este comuna pentru ambele fascicule. Prin tendon scurt, dar puternic, seinsera pe trohanterul mic.

INERVATIE: ramuri din plexul lombar si colaterale din nervul femural.

ACTIUNE:

- flexor al coapsei pe bazin, daca punctul fix este pe bazin si coloana vertebrala;

- flecteaza bazinul pe coapsa cand ia punct fix pe femur;

- participa in locomotie: luand punct fix pe coloana si bazin, duce coapsa membrului oscilantdinapoi - inainte.

- M. psoas mare actioneaza ca muschi de viteza si amploare, iar muschiul iliac, ca muschide forta. Lungimea m. psoas este hotaratoare pentru lungimea pasilor si a sariturii.

- rol static: pentru pozitia de drepti si sezand, este muschi stabilizator al rectitudiniitrunchiului;

- flecteaza si inclina lateral trunchiul prin contractie unilaterala;

12

- flecteaza trunchiul pe coapsa in decubit dorsal;

- este rotator extern al coapsei;

- este un muschi tipic de miscare, fiind important in sporturi (atletism, gimnastica, fotbal,rugby).

M. PSOAS MIC

Origine: fetele laterale ale ultimelor vertebre toracice si prima lombara.

Insertie: creasta pectinee a pubelui, fara a trece la coapsa.

Inervatie: ramuri din plexul lombar.

Actiune: este un muschi al centurii, care nu actioneaza asupra articulatiei coxo-femurale.

5.1.2. MUSCHII GRUPULUI POSTERIOR1. M. FESIER MARE

Este cel mai voluminos si mai superficial muschi al regiunii fesiere, acoperind muschiipelvitrohanterieni - in nomenclatura franceza.

Origine: fata externa a aripii iliace, ligamentul sacrotuberal, muchia laterala asacrului si coccigelui si fascia toracolombara.

Insertie: pe tuberozitatea gluteala a femurului si pe fascia lata.

Inervatie: nerv fesier inferior.

Actiune: este unul dintre cei mai puternici muschi ai corpului.

Actiunile sale sunt multiple:

- extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al bazinului pe coapsa(actiune principala - punct fix pe coapsa) - realizand o forta egala cu ceilalti extensori la unloc. Intervine in lantul triplei extensii, cand intregul membru inferior a fost flectat in prealabil(tripla flexie), fiind principalul muschi extensor antigravitational (ridicarea corpului din pozitiaghemuit sau sezand, in alergare, sarituri);

- rotator extern al coapsei (actiune secundara);

- abductor al coapsei - prin portiunea superioara a muschiului, situata deasupra axuluimiscarii;

- adductia coapsei - prin portiunea sa inferioara situata sub axul miscarii;

13

- balansarea pelvisului in frontal (intervenind prin cele doua componente antagoniste). Inafara functiilor dinamice, are si o importanta functie statica, muschiul fesier mare fiind inactivin statiune verticala comoda. Intervine in statiune doar cand corpul este usor inclinat inainte,impiedicand caderea sa in fata (a trunchiului pe coapsa), prin contractie statica, cu punct fixpe coapsa. Datorita insertiei sale pe fascia lata, impiedica inclinarea excesiva a trunchiuluispre inainte in situatii precum: ski alpin, fuga, dans, ridicatul unor greutati.

Este activ si in miscarile in care pelvisul este intens solicitat: calarie, canotaj,gimnastica).

2. M. FESIER MIJLOCIU

Este un muschi puternic, triunghiular, acoperit partial de fesierul mare si fascia gluteala.

Origine: fata externa a aripii iliace (intre liniile gluteala anterioara si posterioara) siportiunea corespunzatoare a crestei iliace.

Insertie: trohanterul mare al femurului.

Inervatie: nervul fesier mijlociu (ram din plexul sacrat).

Actiune:

- abductor al coapsei (actiune principala): in mers (saualergare), in faza sprijinului unilateral, ia punct fix pefemur, imobilizeaza bazinul pe membrul de sprijin,impiedicand bascularea sa de partea opusa. Paraliziabilaterala a muschiului va determina basculareapelvisului alternativ in frontal, antrenand si coloanalombara (mers leganat de rata).

- rotator extern si extensor al coapsei - portiunea posterioara amuschiului

- rotator intern si flexor al coapsei - prin portiunea anterioara amuschiului - fasciculele anterioare sunt cele mai puternice.

3. M. FESIER MIC

Este un muschi triunghiular acoperit de fesierul mijlociu.

Origine: fata externa a aripii iliace (intre limita gluteala anterioara siinferioara )

Insertie: trohanterul mare femural.

Inervatie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat)

Actiune: identica cu fesierul mijlociu.

14

4. M. PIRIFORM (PIRAMIDAL)

Delimiteaza spatiul supra si infra piriform

Origine: fata anterioara a sacrului.

Insertie: trohanterul mare femural.

Inervatie: ram propriu din plexul sacrat.

Actiune: rotator extern, abductor si extensor al coapsei.

5.M. OBTURATOR INTERN

Este un muschi cu forma radiara.

Origine: membrana obturatorie si periferie osoasa a gaurii obturate.

Insertie: trohanter mare femural.

Inervatie: nerv obturator intern.

Actiune: rotator extern al coapsei

6. MUSCHII GEMENI SUPERIOR SI INFERIOR

Origine: -spina ischiatica (gemenul superior)

- tuberozitatea ischiatica (gemenul inferior).

Insertie: comuna cu obturatorul intern-trohanterul mare femural

Inervatie: ramuri separate din plexul sacrat

Actiune: rotatori externi ai coapsei (impreuna cu m. obturatori intern)

7. M. PATRAT FEMURAL

Este situat inapoia articulatiei coxofemurale (. 134).

Origine: tuberozitatea ischiatica

Insertie: creasta intertrohanteriana a femurului.

Inervatie: ram din plexul sacrat.

Actiune: rotatie externa a coapsei.

8. M. OBTURATOR EXTERN

15

Este un muschi turtit, in evantai.

Origine: membrana obturatorie si fata laterala a cadrului osos al gaurii obturate.

Insertie: fosa trohanterica a femurului

Inervatie: ram din nervul obturator.

Actiune: rotator extern al coapsei, dar are si rol de ligament activ care sprijina de jos colulfemural, tinand capul femural in articulatie.

5.2. MUSCHII COAPSEISunt grupati in jurul femurului, acoperindu-l in totalitate, mai putin marele trohanter si cei doicondili .

Sunt clasificati dupa asezare si actiune in trei grupe:

grupul anterior

tensor al fasciei lata m. Croitor m. cvadriceps

grupul medial:

m. pectineu m. adductor lung m. gracilis m. adductor scurt m. adductor mare

grupul posterior:

biceps semimembranos semitendinos

Cu exceptia celor trei muschi vasti ai cvadricepsului si a portiunii scurte a m. bicepsfemural, toti muschii coapsei iau nastere pe bazin. Portiunile lor de origine seintrepatrund in partea superioara a coapsei cu portiunile terminale ale muschilorpelvisului. Dupa insertia terminala se comporta insa diferit:

croitorul este flexor al gambei, iar cvadricepsul este extensor al gambei; croitorul si dreptul femural (component al m. cvadriceps), fiind biarticulari actioneaza

asupra articulatiilor: coxofemurala si ale genunchiului. muschii grupului medial (adductori) - se fixeaza pe femur (cu exceptia m. gracilis),

deci sunt uniarticulari, actionand exclusiv asupra articulatiei coxofemurale.

16

muschii grupului posterior se intind pana in partea superioara a gambei, deci suntbiarticulari, actionand ca flexori asupra genunchiului, dar ca extensori asupraarticulatiei coxofemurale.

1. Muschiul croitor (M sartorius) este cel mai lung muschi al corpului (aproximativ 50cm). El se ntinde de la pelvis la gamba, strabate n diagonala regiunea anterioara acoapsei si trece peste doua articulatii.

Insertii. Are originea pe spina iliaca antero-superioara. Fasciculele sunt asezateparalel, merg n jos si medial, apoi ocolesc vastul medial si condilul medial al femurului.Tendonul se termina printr-o expansiune aponevroticape fata mediala a tibiei, sub condilul eimedial, alcatuind aici planul superficial al piciorului gstei".

Actiune. Este un muschi biarticular. Actiunea lui principala este flexiunea coapseipe bazin, ajutnd dreptul femural si iliopsoasul. Din cauza traiectului particular din parteainferioara, este si flexor al gambei pe coapsa, desi portiunea lui principala e asezata nregiunea anterioara a coapsei. Mai este si un slab rotator n afara si slab abductor alcoapsei; roteste gamba nauntru.

Inervatie. O ramura din nervul femural.

2. Muschiul cvadriceps femural poarta numele dupa cele patru capete de origine,dintre care trei sunt uniarticulare (vastul medial, vastul lateral si vastul intermediar); alpatrulea, dreptul femural, depaseste n sus articulatia coxofemurala fixndu-se pecoxal. n jos cele patru portiuni se unesc ntr-un singur tendon, care nglobeazapatcla si se fixeaza prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei. Ceitrei vasti nconjura complet corpul femurului, lasnd liber numai interstitiul linieiaspre, pentru insertia adductorilor si a scurtei portiuni a bicepsului femural.Cvadricepsul ceste cel mai puternic si mai voluminos muschi al corpului (greutateamedie de 2 kg).

a) Dreptul femural. Tendonul de origine are doua capete fixate pe coxal: unul vertical,tendonul direct se prinde pe spina iliaca antero-inferioara si altul orizontal, tendonul reflectatse prinde deasupra si napoia sprncenei acetabulare. Fasciculele musculare merg n jos sise termina printr-o lama aponevrotica ce intra n constitutia tendonului terminal.

b) Vastul lateral este cel mai voluminos dintre vasti si cu situatia cea mai nalta. n sus urcapna la trohanterul mare si pe buza laterala a liniei aspre. Corpul muscular se termina petendonul comun al vastilor si pe tendonul dreptului femural.

c) Vastul medial se prinde pe toata ntinderea liniei aspre. Portiunea lui inferioara, care estemai voluminoasa, coboara pna la marginea mediala a patelei. Aceasta portiune globuloasaa vastului are importanta plastica formnd pe viu o proeminenta situata deasupra si medialde genunchi, cnd muschiul este relaxat.

17

d) Vastul intermediar este portiunea profunda a cvadricepsuli, fiind situat direct pe corpulfemurului, unde se insera n cele doua treimi superioare ale fetelor laterala si anterioara.Fata superficiala a vastului intermediar mpreuna cu ceilalti doi vasti formeaza un jgheabpentru alunecarea dreptului femural.

Tendoanele terminale ale celor patru poriuni ale cvadricepsului se alipesc iformeaz un tendon unic, care se ndreapt spre baza i marginile patelei. Aici, o parte sefixeaza, o alta parte se continua prin fascicule tendinoase verticale asezate pe marginilepatelei, iar altele, ncrucisate, trec peste fata anterioara a ei. Dupa ce acestea au nglobatpatela, o depasesc n jos si formeaza ligamentul patelar care se insera pe tuberozitateatibiei.

Actiune. Cvadricepsul n ntregime actioneaza asupra articulatiei genunchiului;dreptul femural singur, fiind biarticular, are actiune si asupra articulatiei coxofemurale.

a) n articulatia genunchiului actioneaza, cu forta tuturor componentelor sale, ca extensor algambei pe coapsa, fiind practic unic de nenlocuit de nici un alt muschi. Forta lui deextensiune este de trei ori mai mare dect a tuturor flexorilor la un loc. Efectul contractieidifera, dupa cum ia punct fix pe gamba sau pe coapsa.

b) Asupra articulatiei coxofemurale actioneaza numai dreptul femural. n aceasta articulatieel are mai multe actiuni, pe primul plan fiind cea de flexiune. Dreptul femural este cel maiputernic flexor al coapsei, depasind n forta si iliopsoasul. Mai este si abductor destul deputernic, rotatia n afara fiind cu totul nensemnata.

1) Cnd ia punctul fix pe pelvis intervine n timpul mersului prin miscarea de flexiune acoapsei pe bazin, la nivelul membrului oscilant, unde coapsa este dusa dinapoi nainte dinfaza pasului posterior n cea a pasului anterior. n aceasta a doua faza urmeaza apoiextinderea brusca a gambei. La nivelul membrului mobil cvadricepsul actioneaza decisuccesiv asupra coapsei (ca flexor) si apoi asupra gambei (ca extensor).

2) Lund punct fix pe gamba, dreptul femural actioneaza asupra bazinului, participnd labalansarea acestuia n plan sagital.

In reflexul patelar, care este prototipul unui reflex proprioceptiv, muschiul cvadricepseste att sediul receptorilor ct si organul cfector. Fibrele nervoase senzitive si motoare trecprin nervul femural, iar centrul reflex este situat n maduva lombara (L2-L4).

In paralizia cvadricepsului devine evidenta, n primul rnd, lipsa functiunii statice,antigravitationale. Nu se poate stabiliza genunchiul mpotriva greutatii corporale, si bolnavulare dificultati n sustinerea trunchiului pe membrul de sprijin.

5.2.1 MUSCHII REGIUNII MEDIALE (adductorii)Grupul cuprinde cinci muschi: pectineul, cei trei adductori si gracilisul, carora li s-ar

mai putea adauga dupa asezare, dar nu dupa actiune si muschiul obturator extern.Topografic, acest grup formeaza regiunea mediala a coapsei, si se nfige ca o pana ntre

18

muschii anteriori si cei posteriori. Functional ei apartin articulatiei coxofemurale, ca simuschii pelvisului, deoarece (cu exceptia gracilisului) sunt muschi uniarticulari, relativ scurti,ce se ntind de la partea inferioara a pelvisului la femur.

Priviti dinainte, adductorii umplu spatiul triunghiular dintre partea inferioara apelvisului, corpul femural si linia ce uneste simfiza pubiana cu fata mediala a genunchiului.Fiind mai bine dezvoltati n partea superioara, unde se suprapun pe trei planuri, formeaza ntotalitatea lor o piramida triunghiulara neregulata cu baza n sus si cu vrful n jos la nivelulepicondilului medial al femurului.

Prin originea lor, muschii adductori circumscriu gaura obturata cu doua liniiconcentrice semicirculare. De la aceste origini, muschii iradiaza spre femur cu fascicule totmai lungi si mai apropiate de verticala cu ct sunt asezate mai medial; pe femur se insera pepartea lui posterioara, ncepnd de sub trohanterul mic, de-a lungul interstitiului liniei aspre.n portiunea superioara se asaza pe mai multe planuri; mai jos se ntinde doar planulprofund.

Asezarea lor pe planuri se face n felul urmator:

Planul superficial: pectineul, adductorul lung si gracilisul.

Planul mijlociu: adductorul scurt, aflat doar n partea superioara.

Planul profund: adductorul mare, care cu cele trei portiuni ale sale ocupa singur toata ariatriunghiului.

Actiunea muschilor adductori trebuie dedusa din asezarea lor fata de cele trei axe demobilitate ale articulatiei coxofemurale.

a) Fiind asezati medial si dedesubtul axului sagital, toti muschii grupului au ca actiuneprincipala adductia coapsei. Sunt antagonisti ai gluteului mic si mijlociu, al tensorului fascieilata, mpreuna cu portiunea superficiala a gluteului mare, cu care asigura balansareabazinului n plan frontal (pe membrul de sprijin). Cu punctul fix pe pelvis, frneaza si oprescabductia, mai ales n pozitia de statiune cu ambele membre inferioare ndepartate, n caretrebuie sa nvinga greutatea corporala care tinde sa ndeparteze coapsele.

b) Nefiind asezati n plan strict frontal, ei dobndesc o incidenta variabila asupra axuluitransversal de flexiune-extensiune. Originea tuturor, cu exceptia adductorului mare, fiindnaintea acestui ax, au actiune de flexori. Adductorul mare este un puternic extensor, avndoriginea napoia axului. Actionnd de pe coapsa fixata, adductorii asigura mpreuna cu altimuschi balansarea, respectiv fixarea pelvisului n plan sagital.

c) Ocolind dinauntru si dinapoi axul vertical al rotatiei, adductorii sunt rotatori n afara, cuexceptia portiunii inferioare a adductorului mare care are o puternica actiune de rotatienauntru. Gracilisul, ca singurul muschi biarticular, mai este flexor si rotator nauntru algambei pe coapsa.

19

Adductorii sunt inervati din nervul obturator. Inervatia suplimentara a pectineului din n.femural si a adductorului mare din n. ischiadic are explicatie filo si ontogenetica, acestimuschi fiind formati fiecare din componente diferite.

1. Muschiul pectineu este asezat mai sus si mai superficial dect toti ceilalti adductori.El se ntinde ca o panglica patrulatera, oblic de la ramura superioara a pubelui laextremitatea superioara a femurului.

Insertii. Are originea pe creasta pectineala; merge n jos, lateral si putin posterior si seinsera printr-un tendon terminal pe linia pectineala a femurului (linia de trifurcare mijlocie aliniei aspre).

Actiune. Originea muschiului fiind situata pe un plan anterior fata de cea a celorlaltiadductori el este, n primul rnd, flexor al coapsei; are nsa si o actiune nensemnata deadductie si de rotatie n afara, mpreuna cu adductorul lung si cu cel scurt el asaza coapsan pozitia croitorului", datorita actiunii de adductie si rotatie n afara.

Inervatie. Primeste n mod constant o ramura subtire din nervul femural; mai are oinervatie suplimentara din ramura anterioara a nervului obturator.

2. Muschiul adductor lung

Insertie. Ia nastere prin intermediul unui tendon lung si puternic pe suprafataunghiulara a pubelui, sub tuberculul pubian; merge n jos si lateral, latindu-se treptat si seinsera printr-o lama aponevrotica pe interstitiul liniei aspre a femurului, n treimea mijlocie.

Actiunea muschiului seamana cu a pectineului, dar este mai puternica: realizeazaadductia, flexiunea si rotatia n afara, este cel mai puternic antagonist al gluteilor mijlociu simic.

Inervatie. Din ramura anterioara a nervului obturator.

3. Muschiul adductor scurt ia nastere pe suprafata unghiulara si pe ramura inferioaraa pubelui; trece oblic n jos si lateral, latindu-se treptat, si se insera n treimeasuperioara a interstitiului liniei aspre a femurului.

Actiune. Este adductor si rotator n afara; mai are si actiune de flexor.


4. Muschiul adductor mare este cel mai mare si cel mai posterior dintre toti muschiiregiunii. Formeaza singur al treilea plan al grupului adductorilor.

20

Insertie. Se prinde n sus pe tuberozitatea ischiadica si pe ramura ischiopubiana.Fasciculele radiaza lateral si n jos; cele mediale sunt cele mai lungi si cele mai verticale. Setermina pe femur pe toata lungimea interstitiului liniei aspre si pe epicodilul medial(tuberculul adductorului). Dupa directia si insertia fasciculelor se pot distinge trei portiuni:portiunea superioara, bine individualizata, este muschiul adductor minim; portiunea mijlociecare formeaza o masa voluminoasa, asezata pe un plan mai posterior dect precedenta;portiunea inferioara cea mai posterioara si cea mai groasa are originea pe tuberozitateaischiadica si directia aproape verticala; se insera separat prin intermediul unui tendoncilindric puternic pe tuberculul adductorului si pe epicondilul medial. ntre acest tendon siportiunea mijlocie a muschiului, pe de o parte, si marginea osului, pe de alta parte, ramneun orificiu, hiatul tendinos prin care canalul adductorilor.

Actiune. Este cel mai puternic adductor al coapsei. Datorita originii pe tuberozitateaischiadica actioneaza napoia axului transversal al articulatiei coxofemurale, fiind singurulextensor din tot grupul, si, dupa forta, al doilea dintre toti extensorii.

Inervatie. Adductorul mare are inervatie dubla; portiunea superioara si cea mijlociesunt inervate din ramura profunda a nervului obturator, iar portiunea inferioara din nervulsciatic.

5. Muschiul gracilis este o panglica musculara asezata pe partea mediala a coapsei.Este cel mai medial si cel mai lung din grupul adductorilor si singurul ce depaseste articulatiagenunchiului.

Insertii. La origine printr-un tendon lat si foarte subtire pe ramura inferioara apubelui; merge n jos pe partea mediala a coapsei, iar n treimea ei inferioara se continua cuun tendon subtire si lung, ce se termina pe partea superioara a fetei mediale a tibiei. Aiciformeaza mpreuna cu expansiuni fibroase ale tendoanelor croitorului si semitendinosulcomplexul fibros numit piciorul gstei".

Actiune. Este un muschi biarticular. Cnd genunchiul se afla n extensiune,gracilisul este adductor al coapsei. Cnd membrul inferior este fiexat, muschiul actioneazaasupra gambei, completnd flexiunea si rotind gamba nauntru.


TRIUNGHIUL FEMURAL SCARPA este conceput n mod diferit, att dupa delimitare(ntindere n suprafata) ct si dupa ntinderea sa n profunzime. Continutul difera n functiede aceste delimitari.

Triunghiul femural este un cmp triunghiular asezat n partea antero-superioara acoapsei n planul muscular subfascial.

Cele trei margini ale sale sunt reprezentate de: ligamentul inghinal care formeazamarginea superioara sau baza; marginea mediala a croitorului ce formeaza marginea luilaterala; marginea laterala a adductorului lung care i formeaza marginea mediala.

21

Aria triunghiului este formata de muschiul iliopsoas n partea laterala si de pectineun partea mediala, care sunt nclinati unul catre celalalt; astfel aria devine un jgheab sitriunghiul lui Scarpa cstiga n profunzime devenind un spatiu cu forma de piramidatriunghiulara cu baza asezata la nivelul ligamentului inghinal si reprezentata de lacunavasculara. Triunghiul lui Scarpa este nchis de catre foita superficiala a fasciei lata ce sentinde ntre cele trei margini. Foita profunda a fasciei lata se aplica pe fascia iliopsoasului sia pectineului care tapeteaza aria triunghiului. Continutul triunghiului femural este format deelementele anatomice cuprinse ntre cele doua foite ale fasciei lata: prima portiune a vaselorfemurale cu ramurile, respectiv afluentii lor mai importanti, vase si noduri limfatice profunde;ramura femurala a nervului genitofemural; tot n triunghiul lui Scarpa se afla portiuneasuperioara a tecii vaselor femurale.

Importanta practica a triunghiului femural rezulta din prezenta vaselor si a nervilorcare patrund la coapsa prin cele doua lacune, dnd aici principalele lor ramuri. Aici seproduc herniile femurale.

5.2.2. MUSCHII REGIUNII POSTERIOARERegiunea posterioara a coapsei cuprinde trei muschi lungi, biarticulari, cu origine

comuna pe tuberozitatea ischiadica; n jos ei se separa n doua grupe; semitendinosul sisemimembranosul si pastreaza situatia mediala si coboara spre tibie; bicepsul merge lateralsi se insera pe fibula. Prin acest traiect divergent muschii contribuie la delimitarea foseipoplitee. Dupa insertiile lor, muschii posteriori se mai numesc si ischiocruali. Suntantagonistii cvadricepsului femural: asupra articulatiei coxofemurale sunt extensori, iarasupra genunchiului flexori. Mai au si o componenta rotatorie asupra gambei care devineactiva nsa numai n pozitia de flexiune a genunchiului; grupul medial roteste gambanauntru, bicepsul o roteste n afara.

Prin actiunea lor de extensori n articulatia coxofemurala, muschii posteriori intervinn statiunea verticala si n mers la nivelul membrului de sprijin, mentinnd rectitudineatrunchiului pe membrul inferior fixat si mpiedica caderea nainte a trunchiului. Pe membrulbalant intervine actiunea de flexiune asupra genunchiului; prin semiflexunea gambei pecoapsa se scurteaza membrul si se usureaza pendularea lui nainte, neavnd de sustinutdect greutatea proprie a gambei, forta lor de flexiune e relativ mica. Fiind muschibiarticulari, solidarizeaza actiunea articulatiei coxofemurale cu cea a genunchiului.

1. Muschiul biceps femural este situat n partea postero-laterala a coapsei. Este format dindoua portiuni: una lunga cu origine pelviana si alta scurta cu origine femurala.

Insertii. Portiunea lunga ia nastere pe tuberozitatea ischiadica mpreuna cusemitendinosul. Portiunea scurta are originea pe interstitiul liniei aspre (n jumatatea eiinferioara).

Cele doua portiuni merg n jos si lateral si se termina printr-un tendon foarte puternicce se palpeaza cu usurinta pe capul fibulei;

22

Actiune. Prin portiunea lunga bicepsul este extensor al coapsei pe pelvis, dar curol principal n fixarea acestuia din urma si n bascularea lui napoi. Ambele portiuni alebicepsului actioneaza mpreuna ca flexori ai genunchiului. Cnd gamba e flexata, muschiulmai are si o componenta de rotatie n afara.

Inervatie. Cele doua capete au inervatie diferita; portiunea lunga din nervul sciaticsi cea scurta din nervul peronier comun.

2. Muschiul semitendinos este situat superficial n partea posteromedial a a coapsei,ntinzndu-se ntre tuberozitate a ischiadica si tibie. Jumatatea lui inferioara este formata deun lung tendon terminal de la care muschiul si trage de altfel numele.

Insertii. Are originea pe tuberozitate a ischiadica printr-un tendon comun cu cel alportiunii lungi a bicepsului. Corpul lui muscular este turtit si submpartit de o intersecti etendinoasa oblica. n jumatatea inferioara a coapsei se continua cu lungul sau tendonterminal, care se insera pe fata mediala a tibiei, intrnd n constitutia piciorului gstei".

Actiune. Ca si bicepsul, dar cu putere mai mare, este extensor al coapsei si flexoral gambei. Mai este si adductor al coapsei si slab rotator nauntru al gambei.

Inervatie. Prin doua ramuri subtiri si lungi din nervul tibial (componenta tibiala asciaticului). Ele trec separat la fiecare din cele doua portiuni ale corpului muscular.

Piciorul gstei (Pes anserinus). Este un complex fibros format din expansiunileterminale ale tendoanelor croitorului, gracilisului si semitendinosului, adica a cte unuimuschi din fiecare grup al coapsei.

3. Muschiul semimembranos este situat pe un plan mai profund dect precedentul . Sentinde ca si acesta ntre ischion si tibie. si ia numele de la tendonul lui de origine, care eturtit ca o membrana si reprezinta aproape jumatate din lungimea muschiului.

Insertii. Se prinde n sus pe tuberozitate a ischiadica si se continua cu un corpmuscular rombic, format din fascicule paralele. Tendonul terminal se mparte n trei ramuri:una (tendonul direct) merge n jos si se insera pe fata posterioara a condilului medial altibiei; alta (tendonul recurent) merge n sus si lateral, formnd ligamentul popliteu oblic alarticulatiei genunchiului; a treia ramura (tendonul orizontal) merge orizontal dinapoi nainte sise termina pe partea anterioara a condilului medial al tibiei.

Raporturi si actiune. Ca si ale semitendinosului, fiind nsa cel mai puternic dingrupul posterior.

Inervatie. Din component tibiala a sciaticului.

23

5.3. MUSCHII GAMBEI:

5.3.1. Muschii regiunii anterioare:1. M. tibial anterior

Originea: pe condilul lateral al tibiei, pe membrane interosoasa si pe fasciagambei. Insertia: pe cuneiformul medial si pe baza primului metatarsian. Actiune: flexie dorasala a piciorului, adductia si rotatia medial a piciorului, rol inmentinerea boltei plantare impreuna cu muschiul peronier lung.

2. M. extensor lung al degetelor Originea: in treimea mijlocie a fetei mediale a fibulei sip e membrane interosoasa. Insertia: se realizeaza pe falangele halucelui. Actiune: extensor al halucelui, glexor dorsal si rotator medial al piciorului.

3. M. extensor lung al halucelui Originea: pe epicondilul lateral al tibiei, pe marginea anterioara a fibulei. Insertia: se realizeaza prin patru tendoane pe falangele degetelor 2-5. Actiune: extensor al degetelor 2-5; abductor, rotator lateral si flexor dorsal alpiciorului;

4. M. peronier al treilea Originea: pe fata medial a peroneului, in jumatatea sa inferioara si pe membraneinterosoasa. Insertia: se realizeaza la nivelul metatarsianului 5. Actiune: flexor dorsal, abductor, rotator lateral al piciorului.

5.3.2. Muschii regiunii laterale:1. Muschiul peronier lung

Originea: pe capul fibulei, pe marginea anterioara a tibiei, in treimea sa proximala. Insertia: pe metatarsul 1. Actiune: flexor plantar al piciorului, adductor si rotator lateral al piciorului; fixeazagamba pe picior; rol in mentinerea boltei plantare.

2. M. peronier scurt Originea: pe fata laterala a peroneului, in jumatatea distala. Insertia: se face pe baza metatarsianului 5. Actiunea: flexor plantar al piciorului, adductor si rotator lateral al piciorului; fixeazagamba pe picior.

5.3.3. Muschii regiunii posterioare:1. M. Triceps sural

1.1 M. Gastrocnemian

Originea: pe fata posterioara a condilului medial al femurului, prin capul medial sipe fata laterala a condilului femoral, prin capul lateral. Cele doua capete se unesc sise insera impreuna cu tendonul muschiului solear pe tuberozitatea calcaneana. Eleformeaza tendonul lui Ahile.

24

1.2 M. solear

Originea: pe tibie si pe fibula in proximala.

Insertie: pe tuberozitatea calcaneana.

Inervatia muschiului triceps: nervul tibial posterior.

Actiunea: cel mai puternic flexor plantar; este stabilizator al articulatiei talocrurale;are rol important in mers; este adductor si rotator medial al piciorului cand secontracta in totalitate.

2. M. Plantar Origine: pe fata superioara a condilului lateral al femurului. Insertia pe tuberozitatea calcaneana. Actiunea: tensor al articulatiei genunchiului.

3. M. Popliteu Originea: pe fata laterala a condilului lateral al femurului. Insertia: pe fata posterioara a tibiei. Actiune: flexia gambei.

4. M. Tibial posterior Originea: pe tibie si pe 2/3 din fata posterioara a fibulei. Insertia: pe tuberculul navicularului. Actiunea: rol major in mentinerea boltei plantare; flexia plantara, rotatia medial siadductia piciorului.

5. M. Flexor lung al degetelor Originea: pe buza inferioara a liniei soleare si fata posterioara a tibiei in treimeamijlocie. Insertia: pe baza falangelor distale, pentru degetele 2-5. Actiune: flexor al degetelor; flexie plantara; adductie si inversiunea piciorului; rol inmentinerea boltei plantare.

6. M. Flexor lung al halucelui Originea: pe fata posterioara a fibulei in 2/3 distala. Insertia: pe baza falangei halucelui. Actiune: flexor al halucelui, flexie plantara, adductia si rotatia medial a piciorului;rol in mentinerea boltei plantare.

6.Bilantul muscular al soldului:1. Flexia

muchiul: iliopsoas

se stabilizeaz pelvisul

* poziia FG (fr gravitaie): decubit heterolateral, cu coapsa de testat pe o plac saususinut de kinetoterapeut, cu genunchiul extins

25

pt. F1 palparea nu este posibil

pt. F2 se realizeaz flexia coapsei cu genunchiul extins

* poziia AG(antigravitaional):

a) decubit dorsal cu oldul i genunchiul extinse

b) eznd cu gamba atrnat

pt. F3: din poziia a) se ridic membrul inferior cu genunchiul extins

pt. F4, F5 din poziia a) sau b) se aplic rezistena pe faa anterioar a coapsei

substituie din FG: muchii abdominali

!!!!!!! Croitorul, muchi flexor accesor, compenseaza deficitul iliopsoasului

- pt. F1 fibrele croitorului se palpeaz sub spina iliac antero-superioar, pe faa anterioara coapsei, iar tendonul pe faa medial a genunchiului (tendonul croitorului formeazmpreun cu cele ale dreptului intern i semitendinos laba de gsc.

pt. F2 din DD se fixeaz creasta iliac i se indic subiectului s execute alunecareaclciului (nu toat planta) pe faa intern a gambei opuse, realiznd astfel flexia olduluin ABD i RE

poziia AG: stnd sau DD pe un plan nclinat iar rezistena se aplic pe 1/3 inferioar afeei externe a coapsei i pe 1/3 inferioar a gambei.

!!!!!!!TFL (tensorul fasciei lata) i el flexor accesor va rota intern i va abduce coapsa

pt. F1 din DD cu membrele inferioare extinse se cere subiectului s execute ABD n RI acoapsei pe bazin i se va palpa muchiul pe spina iliac antero-superioar

pt. F2 se cere subiectului s execute n amplitudine complet ABD cu RI a coapsei pebazin

poziia AG: DL, pt. F3 se va cere subiectului s execute ABD coapsei pe bazin asociatcu F(flexia) i RI meninnd genunchiul extins.

pt. F4, F5 se aplic rezistena pe 1/3 inferioar a feei externe a coapsei.

2. Extensia

muchiul: fesierul mare

se stabilizeaz pelvisul i coloana lombar

26

* poziia FG: decubit heterolateral cu susinerea coapsei de testat i genunchiul flectat la 90

pt. F1 se palpeaz muchiul n centrul fesei

pt. F2 se execut extensia coapsei

* poziia AG: DV cu genunchiul flecat la 90 ( pt. a scoate din aciune ischiogambieri)

pt. F3 se face extensia coapsei

pt. F4, F5 se aplic rezisten pe 1/3 inferiar a feei posterioare a coapsei

substituie prin extensia coloanei lombare

3. Abducia

muchii: - fesierul mijlociu i mic

- TFL (tensorul fasciei lata)

stabilizare: pelvisul

* poziia FG: DD cu genunchiul extins

pt. F1 se palpeaz cei 2 fesieri lateral de artic. coxofemural, sub creasta iliac; TFL sepalpeaz caudal de spina iliac antero-superioar

pt. F2 se execut ABD oldului cu genunchiul extins, alunecnd pe plan sau susinut deKinetoterapeut.

* poziia AG: decubit heterolateral, oldul i genunchiul de sprijin flectate, iar cele de testatextinse

pt. F3 se ridic membrul inferior complet ntins

pt. F4, F5 se va aplica rezisten pe faa lateral a treimii inferioare a coapsei

substituie: - prin flexia lateral a trunchiului

prin RE cu F oldului

4. Adducia

muchii: marele, scurtul i lungul adductor

se stabilizeaz pelvisul

27

* poziia FG: DD cu ambele membre inferioare n ABD, oldurile i genunchii extini

pt. F1 se palpeaz mai ales adductorul lung pe faa medial a coapsei

pt. F2 se adduce membrul inferior prin alunecare pe plan sau susinut

* poziia AG: decubit homolateral cu membrul de deasupra susinut n ABD de ctre testator;oldul i genunchiul n extensie

- pt. F3 se adduce membrul inferior depind linia de simetrie

pt. F4, F5 se aplic rezisten pe faa medial a coapsei

substituie: - n DD prin RI a oldului

- n DL prin RE i F oldului

5. Rotaia intern

muchii: - fesierii mijlociu i mic

- TFL (tensorul fasciei lata)

se stabilizeaz femurul deasupra genunchiului

* poziia FG: DD cu oldul flectat la 90, genunchiul flectat la 90, membrul inferior netestatextins

pt. F1 se palpeaz cei 2 fesieri lateral de artic. coxofemural, sub creasta iliac; TFL sepalpeaz caudal de spina iliac antero-superioar

pt. F2 se roteaz intern coapsa, orientnd gamba i piciorul spre exterior

* poziia AG: eznd cu gamba atrnat la marginea mesei

pt. F3 se mic gamba spre lateral

pt. F4, F5 se aplic rezistena n 1/3 inferioar a faei laterale a gambei

substituie: ADD cu F oldului

6. Rotaia extern

muchii: - obturator intern i extern

- gemenii superior i inferior

28

- piramidalul, ptratul femural, fesierul mare

stabilizare: femurul deasupra genunchiului

* poziiile: ca la RI, micrile n sens invers

pt. F1 palparea se face n bloc, posterior de marele trohanter

substituie prin ABD cu F oldului

7. Bilanul muscular al genunchiului

1. Flexia

muchii: ischiogambierii: semitendinos, semimembranos, biceps femural

se va stabiliza coapsa

* poziia FG: decubit heterolateral, cu membrul inferior testat susinut de Kt sau pe plac

pt. F1 se va palpa:

- tendonul bicepsului pe marginea lateral a spaiului popliteu;

- semitendinosul pe marginea medial a spaiului popliteu

pt. F2 se flecteaz gamba

* poziia AG: DV cu oldurile i genunchi extini

pt. F3 se ridic gamba

pt. F4, F5 se va aplica rezistena pe faa posterioar n 1/3 distal a gambei

pt. ntrirea forei bicepsului se roteaz lateral piciorul, iar pt. ntrirea celorlali 2 muchise roteaz medial glezna

substituie: n DV prin gravitaie peste 90

2. Extensia

muchii: - cvadriceps: dreptul femural, vastul intermediar, vastul medial, vastul lateral

se va stabiliza coapsa

29

* poziia FG: decubit heterolateral, cu membrul inferior testat susinut i gamba flectat la90

pt. F1 palparea se face pe faa anterioar a coapsei (cu excepia vastului intermediar)

pt. F2 se extinde complet gamba

* poziia AG: eznd cu gamba atrnat la marginea patului, sub coaps o pern mic

pt. F3 se extinde gamba pn la orizontal

pt. F4, F5 se aplic rezisten pe faa anterioar a gambei n 1/3 inferioar

substituie nu exist

8. Bilanul muscular al piciorului

1. Flexia (dorsiflexia)

muchii: - tibial anterior

- extensorul lung al degetelor i al halucelui

se stabilizeaz gamba

* poziia FG: decubit heterolateral, cu susinerea gambei care este flectat, piciorul n poziieneutr

pt. F1 se palpeaz:

- tibialul anterior imediat lateral de creasta tibial, iar tendonul lui pe faa anterioar,medial de tendonul lung al halucelui.

- tendonul extensorului degetelor este pe marginea lateral a gleznei

pt. F2 se execut flexia piciorului

* poziia AG: seznd cu gamba atrnnd, piciorul n poziie neutr

pt. F3 piciorul este flectat fr deviere n inversie sau eversie

pt. F4, F5 se aplic rezisten distal, pe faa anterioar a piciorului

nu exist substituie

30

2. Extensia ( flexia plantar)

muchii: triceps sural: gemenii i solear

stabilizare: gamba

* poziia FG: decubit heterolateral cu gamba i piciorul de testat susinute, glezna n poziieneutr

pt. F1 se palpeaz solearul n poriunea distal posterioar a gambei (genunchiul flectatpt. scoaterea din aciune a gemenilor), iar gemenii la inseria pe femur a celor 2 capete

pt. F2 se execut extensia

* poziia AG: DV cu genunchiul flectat la 90, talpa spre tavan

pt. F3 se face extensia ridicnd degetele spre zenit

pt. F4 rezistena pe plant

pt. F5 n ortostatism se face ridicare pe vrful piciorului

substituie: - flexorii extrinseci ai degetelor

gravitaie n decubit

3. Inversia

muchiul: tibial posterior

stabilizare: gamba distal

* poziia FG: DD cu oldul i genunchiul flectate la 90, piciorul n poziie neutr

pt. F1 se palpeaz muchiul pe i deasupra maleolei interne

pt. F2 se face inversie, planta privind medial

* poziia AG: eznd, gamba atrnat, piciorul n poziie neutr

pt. F3 se face inversia

pt. F4, F5 se aplic rezistena pe marginea medial a antepiciorului, prinzndmetatarsianul 1

substituie: flexorii extrinseci ai degetelor; RE a oldului din decubit cnd oldul igenunchiul sunt extinse

31

4. Eversia

muchii: lungul i scurtul peronier

* poziiile: ca la Inversie, micrile n sens invers

pt. F1 palparea muchilor se face napoia maleolei externe

substituie: - RI a oldului n decubit cu oldul i genunchiul extinse

- lungul extensor al degetelor

5. Flexia degetelor din MTF (metatarsofalangiene)

muchii: - lumbricali

- scurtul flexor al halucelui

se va stabiliza piciorul anterior

se testeaz fiecare deget

6. Flexia degetelor din IF (interfalangiene)

muchii: - lungul flexor al degetelor

- scurtul flexor plantar

- lungul flexor al halucelui

se stabilizeaz antepiciorul i prima falang


7. Extensia degetelor n MTF i IF

muchii: - extensorul comun al degetelor

- pediosul

- extensorul propriu al halucelui

se stabilizeaz antepiciorul


Bilant Articular Si Muscular Al MI_01

Documents

Transcript of Bilant Articular Si Muscular Al MI_01