14 Sistemul Muscular

36
SISTEMUL MUSCULAR

description

sistemul muscular

Transcript of 14 Sistemul Muscular

  • SISTEMUL MUSCULAR

  • Sistemul muscular cuprinde toate formatiunile constituite din celule contractile si este alcatuit din musculatura somatica si viscerala

    Cuprinde 3 tipuri de celule musculare:StriateNetedeCardiace striate

  • Muschii scheletici: fibre striate, voluntare, plurinucleate-au un metabolism intens-sunt mari producatori de energie-raspund rapid si precis la stimuliMuschii netezi din structura viscerelor cavitare, celulelor glanulare, vaselor sanguine: fibre netede, mononucleate si muschiul cardiac: fibre striale, mononucleate-functioneaza involuntar-realizeaza functiile viscerale motorii-sunt intervati se sistemul nervos vegetativ-reactioneaza mai lent la stimuli si produc putina energie

  • Structura muschiuluiEste format dintr-o componenta musculara si una cojunctiva

    Tesutul conjunctiv formeaza: - invelisul exterior al muschiului: EPIMISIUM - invelisul fasciculelor de fibre musculare: PERIMISIUM - invelisul fiecarei fibre musculare: ENDOMISIUMRol: - la nivelul lor se gasesc vase sanguine, limfative si nervi- asigura integritatea mecanica si biologica a fibrelor si fasciculelor musculare

  • Structura microscopica a fibrei musculareTesutul muscular este alcatuit din celule contractile specializate (fibre musculare-miocite) in contractia musculara

    Fiecare fibra contine multe miofibrile alcatuite la randul lor din 2 tipuri de structuri denumite miofilamente: unele groase (miozina) si unele subtiri (actina).

    Portiunea situata intre 2 benzi Z se numeste SARCOMER.Sarcomerul =unitatea functionala, contractila a muschiului scheletic

  • Anatomia muschiului: nivele de organizareMuschi fascicule fibre musculare miofibrile sarcomer filamente

  • SarcomerulEste delimitat de dou linii Z i conine dou tipuri de proteine, proteinele contractile i proteinele reglatoare. Proteinele contractile - dispuse n paralel de-a lungul ntregului ax al sarcomerului: filamentele fine de actin (3000) i filamentele groase de miozin (1500)Miofilamentele de actin se fixeaz cu unul din capete direct pe liniile Z.Miofilamentele de miozin sunt dispuse la mijlocul sarcomerului i se fixeaz indirect pe liniile Z prin intermediul unei proteine, protein titina

  • Sarcomerul (cont)Miozina: proteina in forma de baston de golf-Capetele extremitatilor sunt punti de legare pentru actinaActina: polimeri lungi ai caror monomeri sunt in forma de boabe de fasole.-Prezinta situsuri de legare-Prezinta proteine de reglare (2 tipuri): troponina tropomiozina

  • Terminatia neuro-musculara(jonctiunea neuromusculara)Reprezinta locul unde o terminatie axonala vine in contact cu sarcolema fibrei muscularePlaca motorie reprezinta locul unde suprafata sarcolemei formeaza o scobitura in care se va realiza jonctiunea neuromusculara

  • Teoria contractiei prin glisarea filamentelorCnd sarcomerul este relaxat, filamentele de actin aparinnd celor dou benzi Z succesive, se afl printre filamentele de miozin, iar capetele lor libere se suprapun puin. La sarcomerul contractat, filamentele de actin sunt trase printre filamentele de miozin astfel nct se vor suprapune aproape complet. n acelai timp, benzile Z sunt trase de ctre filamentele de actin pn n vecintatea capetelor filamentelor de miozin. Deci, contracia muscular are loc printr-un mecanism de glisare a filamentelor.

    Ionii de calciu activeaz forele de interaciune dintre filamente, declannd contracia.

  • Mecanismul contractieiEliberarea unui neurotransmitator (Ach) determina generarea unui impuls electricIniierea contraciei muchiului scheletic ncepe cu PA al fibrei musculare. Acesta genereaz cureni electrici ce se rspndesc i spre interiorul fibrei, unde determin eliberarea ionilor de Ca din RS. Ionii de Ca vor iniia apoi contracia. Calciul este necesar pentru a permite capetelor de miozina sa se fixeze de actinaFibra muscular foarte groas, de aceea n timpul propagrii PA de-a lungul suprafeei membranei, aproape nu se produce nici o scurgere de curent n profunzime. Ptrunderea curentului electric n vecintatea fiecrei miofibrile n parte se realizeaz prin transmiterea PA prin tubii T. Tubii T sunt foarte nguti, ncep de la nivelul membranei celulare i penetreaz fibra muscular, strbtnd-o complet dintr-o parte n cealalt.

  • Proprietatiile tesutului muscularExcitabilitatea: proprietatea muschului de a reactiona la anumiti stimuli

    Contractilitatea: proprietatea muschiului de a-si schimba forma sub actiunea unei excitatii si de a exercita o tractiune la extermitatiile sale

    Elasticitatea: proprietatea miocardului de a reveni la forma initiala dupa incetarea contractiei

  • Clasificarea muschilorIn raport cu regiunile corpului: muschii capului, muschii trunchiului, muschii membrului superior/inferiorDupa forma si structura: muschi fusiformi (membre), circulari, patrati, deltoizi, trapezi, romboiziDupa functia exercitata: flexori, extensori, abductori, adductori, pronatori, supinatori, rotatoriDupa numarul de articulatii peste care trec: uniarticulari (toti muschii scurti), biarticulari, poliarticulariDupa directia fasciculelor musculare: oblici, transversali, orbiculari, dreptiDupa asezarea anatomo-topografica: superficiali- profunzi; interni-externi; mediali- lateraliTopografic se impart in : muschii capului, trunchiului si membrelor

  • MUSCHII CAPULUISe impart in:Muschii masticatori: au originea pe oasele craniului si se fixeaza pe mandibula. Rol in masticatie, deglutitie si vorbire-muschiul temporal: cel mai puternic muschi masticator-muschiul maseter-muschiul pterigoidian media-muschiul pterigoidian lateral

  • Muschii mimicii, faciali: sunt situati superficial (muschi pielosi), subtiri, fini. Rol si in masticatie, respiratie, vorbire.-muschii boltii craniene: muschiul epicranian acopera bolta craniana, este constituit din aponevroza epicraniana (lama fibroasa-tendon intermediar al m. epicranian)si 3 ventre musculare: ventrul frontal, occipital si temeporoparietal.-muschii pleoapelor: muschiul sprancenos (corrgator supercilii), muschii orbiculari, m. coboratori ai sprancenei (depressor supercilii), m. piramidal (procerus)-muschii nasului: m. nazal (nasalis), m. coborator al nasului (depressor septi) -muschii din regiunea gurii: m. orbicular al gurii (orbicularis oris), m. buccinator, m. zigomatic mic si mare, m. ridicator al buzei superioare, m. coborator al unghiului gurii, m. rizorius, m. coborator al buzei inferioare, m. mentonier-muschii urechii externe: m. auricularis anterior, superior si posterior

  • Muschii gatuluiRol: influenteaza muscarile capului, mandibulei, osului hioid, segmentului cervical al coloanei vertebrale , primele 2 coaste; modifica forma si pozitia limbii, faringelui si laringeluiTopografic se impart in:muschi superficiali: platisma, sternocleidomastoidianmuschi inserati pe osul hioid:suprahioidieni: m. milohioid, digastric, stilohioid, geniohioidinfrahioidieni: m. sternohioid, sternotireoid, tireohioid, homohioidmuschi profunzi: laterali: m. scalieniprevertebrali

  • Muschii spateluiToti muschii spatelui sunt perechi, asezati in 2 straturi: profund si superficial

    Muschii superficialiSe insera pe oasele centurii scapulare, pe humerus si pe coasteSunt stratificati astfel:stratul 1: m. trapez si dorsal marestratul 2: m. romboizi mare si mic, m. ridicator al scapuleistratul 3:m. dintat posterior superior si dintat posterior inferior

  • Muschii profunziSe insera pe oasele scheletului axial si se grupeaza in 2 tracturi longitudinale:-medial: adapostit de santul vertebral, cuprins intre apofizele spinoase si cele transverselateral: situat in santul dorsal, delimitat de apofizele transversale si unghiurile costaleM. spinal, m. iliocastal, m. lung al santurilor intervertebrale, m. multifid, m. semispinal al capului/ cervical/ toracal

  • Muschii toraceluiMusculatura toracelui este alcatuita din muschi care cu un capat se fixeaza pe oasele centurii scapulare si a membrului superior liber si muschi proprii, autohtoni, care contribuie la formarea peretilor cutiei toraciceMuschii care actioneaza asupra centurii scapulare si a bratului:- m. pectoral mare/ mic, subclavicular, dintat anteriorMuschii autohtoni:- m. intercostali externi/ interni, transvers al toracelui, m. ridicatori ai coastelor

  • Muschii abdomenuluiSunt muschi lati care participa la formarea peretilor antero-laterali si posteriori ai abdomenuluiPrin actiunea lor participa la statica si miscarile trunchiului, la miscarile respiratorii, la realizarea presiunii abdominale, la mictiune, defecatie si la expulzarea fatului la nastere. Datorita tonusului si contractiei acestora, se mentiune pozitia normala a organelor cavitatii abdominale.Casificare:Muschii anteriori: m. drept abdominal, m. piramidalMuschii laterali: m. oblic extern/ intern, m. transvers abdominalMuschii posteriori: m. patrat lombar

  • Muschii membrului superiorSe impart in 4 grupe:-muschii centurii scapulare: m. deltoid, m. supraspinos, m. subspinos, m. rotund mic, mare, m. subscapular-muschii bratului: m. flexori, anteriori (bicepsul brahial, brahialul, coracobrahialul) si m. extensori, posteriori (triceps brahial, anconeu)-muschii antebratului: m. flexori ai mainii si degetelor, muschii pronatori, m. extensori, abductorul lung, brahiorahialul-muschii mainii: sunt dispusi numai pe suprafata anterioara a mainii, pe suprafata posterioara se gasesc numai tendoanele acestora

  • Muschii membrului inferiorTopografic se impart in 4 grupe: m. bazinului, coapsei, gambei, piciorului

    Muschii bazinului-au originea pe oasele bazinului, vertebrele lombare si sacrale-sunt asezati in jurul articulatiei coxofemurale, se insera pe regiunea superioara a femuruluise divid in 2 grupe: i) interni: iliopsoas, piriformis, obturatorius internus ii) externi: gluteus maximus/ medius/ minimus, gemellus inferior/ superior, quadratus femoris

  • Muschii coapsei-sunt situati in jurul femurului-grupa anterioara: m. cvadriceps femural, m. tensor al fasciei lata, m. croitor si m. articular al genunchiului-grupa mediala: m. pectineu, m. adductor lung/ mare, m. gracilis-grupa posterioara: m. biceps femural, m. semitendinos, m. semimenbranos

  • C. Muschii gambei

  • Muschii piciorului

  • Fiziopatologia sistemului muscular1. Atrofia muscularaApare cel mai frecvent la muschii care nu sunt utilizati. Acestia isi pierd din forta si isi micsoreaza dimensiunile.Cauze: imobilizarea la pat prelungita, accident vascular cerebral2. Mialgia (durerea musculara)Poate sa apara izolat, la nivelul unui anumit muschi sau la nivelul intregului corp.Cauze: - leziuni musculare, efort fizic intens, stresul, boli autoimune (lupus, polimiozita), infectii virale, unele medicamente

  • 3. HerniaEste o ruptura care apare intr-o regiune a unui perete muscular slab, insotita de iesirea unui organ sau a unei parti din acesta, prin structura sau muschiul care il contine.Cauze: presiune crescuta in abdomen (sarcina, ridicare de greutati, in timpul stranutului), obezitate, inaintarea in varsta, congenitala4. PlatfusulApare ca urmare a slabirii muschiilor piciorului care alcatuiesc curbura piciorului.Este de 2 tipuri: flexibil (asimptomatic si nedureros) si rigid (datorat unei dezvoltari anormale a piciorului, dureros, necesita tratament)

  • 5. Hipertrofia muscularaDefineste cresterea si marirea in volum a masei musculare.6. TetanosulEste o boala infectioasa, caracterizata prin spasme musculare. Este provocata de toxina provenita de la Clostridium tetani, care patrunde in corp pe calea unor rani deschise, arsuri.Nu este contagios!Simptome: intepenirea falcilor, a muschilor abdominali si ai spatelui, febra, transpiratie, probleme de deglutitie, spasme musculare dureroase

  • 7. Distofia musculara progresivaInclude diferite boli ereditare cronice primare ale musculaturii striate.Se caracterizeaza prin atrofia progresiva a muschilor, insotita de slabiciune musculara crescanda, pana la imobilizare completa.Cauze: anomalia proteinelor strcuturale, anomalia inervatiei.8. Miastenia gravisEste o boala conica reprezentata de o slabire progresiva si o fatigabilitate patologica a muschilor striati care conduce la paralizie.cauza: necunoscutaPot fi afectati orice muschi dar in speciali apare afectarea m. ochilor, m. masticatori, m. bratului si ai femurului.