Istoria modernă a RomânieiSeminarii

Tematica generală, bibliografie

Conf. univ. dr. Ana Victoria Sima

I. Iluminism şi modernism în societatea românească la începuturile epocii moderne:

- periodizarea istoriei României. - Ritmurile modernizării.- teorii româneşti ale modernizăriiBIBLIOGRAFIE:

a. Vlad Georgescu, Ideile politice şi iluminismul în principatele române (1750-1831), Bucureşti, Ed. Academiei, 1972, pp 99-160.

b. Gheorghe Cliveti, „România modernă- un concept istoriografic”, în Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol, t. XLIII-XLIV, 2006-2007, pp. 649-672.

c. Leonid Boicu, A doua jumătate a secolului al XVIII, început al epocii moderne în istoria României, în Anuarul Institutului Iaşi, 1972, pp. 431-453.

d. Eugen Lovinescu, Istoria civilizaţiei române moderne, Bucuresti, Minerva, 1997.

II. Revoluţia de la 1821: - climatul politic internaţional al începutul secolului al XIX-lea- Istoriografia mişcării lui Tudor- Documentele mişcării lui Tudor

Bibliografie:1. România în relaţiile internaţionale. 1699-1939, Iaşi, 1980, pp. 68-135. 2. Keith Hitchins, Românii 1774-1866, Bucureşti, pp. 178-191. 3. Gheorghe Platon, Geneza revoluţiei de la 1848. Revoluţia de la 1821 o expunere

a problemelor fundamentale, Iaşi, 1980, pp. 54-71.4. Andrei Oţetea, Tudor Vladimirescu şi revoluţia din 1821, Buc, Ed. Ştiinţ. 1971,

pp. 5-33, Pentru Documentele mişcării de la 1821.

1. Paul Cornea, Originile romantismului românesc, pp. 161-170

-programul lui Tudor-proclamaţia de la Padeş

2. Louis Roman, Cererile Norodului românesc şi forţele social-politice la 1821, în Studii şi articole de istorie, vol XXX-XXXI, 1975.

3. Andrei Oţetea, Tudor Vladimirescu şi revoluţia din 1821, Buc. Ed. Ştiinţ. 1971, Cap. Pornirea mişcării revoluţionare, pp. 184-223; cap. Marile puteri şi mişcarea revoluţionară din Ţările române, pp. 285-311.

Documentele revoluţiei: Răscoala de la 1821: Documente istorice, Vol. I, D. I. R. - P. 207. doc. nr. 110-23 ianuarie, Proclamaţia de la Padeş- P. 196, doc. nr. 103-15 ianuarie- înţelegerea între Tudor şi cei trei boieri

pământeni- P. 208, doc. nr. 111, 23 ianuarie-Arzul adresat Porţii de către Tudor- P. 272. doc, nr. 166 (Cererile Norodului românesc)- P. 193, doc. nr. 100 Convenţia între Tudor, Iordache şi Farmache, ianuarie

1821.- A treia proclamaţie către Bucureşteni, 20 MARTIE/1 aprilie 1821- DIR,

vol. I, doc. nr. 229, p. 385.- Proclamaţia din 23 martie/14 aprilie 1821-DIR, vol. I, doc, nr. 230, pp. 385-

387.

III. Evoluţia politică a principatele române între 1822-1834: - statutul internaţional al Principatelor Române- literatura politică în perioada domniilor pământene- Geneza Regulamentelor Organice. Regulamentele Organice.

Bibliografie:1. Keith Hitchins, Românii 1774-1866, Bucureşti, pp. 191-209. 2. Vlad Georgescu, Memoires et projets de reforme dans les Principates roumaines. 1769-1830, Buc, 1970- texte.

3. Valeriu Şotropa, Proiectele de constituţie, programele de reforme şi petiţiile de drepturi din Ţările Române, Buc, 1976, pp. 57-88. 4. Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Buc, 1977, pp. 192-210.

5. Andrei Oţetea, Geneza Regulamentului Organic, în vol. Andrei Oţetea, „Scrieri istorice alese”, Cluj. 1980, pp. 229-245.

IV. Transilvania de la Suplex la 1848: continuarea mişcării politice de la 1791 la 1848:

-forme de activitate politică: memorii-problema limbii naţionale

Bibliografie1. Ladislau Gyemant, Mişcarea naţională a românilor din Transilvania 1790-

1848, Buc, 1986, pp. 119-221. 2. Keith Hitchins, Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din

Transilvania 1700-1868, Cluj-Napoca, 1987, pp. 30-823. Idem, Românii 1744-1866, Humanitas, 1996, pp. 246-265.

V. Principatele Române între 1834-1848:- Consecinţele Regulamentelor organice: social, demografic, economic,

mental. - Contestarea regimului politic- Francmasonerie şi societăţi secrete în societatea românească.

Bibliografie: 1. Gheorghe Zane, Economia Principatelor Române în perioada 1775-1831, in vol.

Gh. Zane Studii, Buc, 1980, pp. 33-59.2. Gheorghe Platon, Geneza revoluţiei române de la 1848, Iaşi, 1980, pp. 115-141

(aspectele demografice), p. 213-234 (mutaţii economice).3. Keith Hitchins, Românii 1774-1866, pp. 209-215.4. Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Buc, 1972, pp. 413-422.

obligatoriu.5. Raul Girardet, Mituri şi mitologii politice, Institutul european, 1997, partea

referitoare la conspiraţie. 6. Dan Berindei, Românii şi francmasoneria, Bucureşti, 2009. 7. Gheorghe Zane, Mişcarea revoluţionară de la 1840 din Ţara Românească,

preludiu al revoluţiei de la 1848, în Vol. Gh. Zane, „Nicolae Bălcescu. Opera, Omul, Epoca”, Buc, 1977, ed III. pp 139-219.

8. Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Evegheniţi, Ciocoi, Mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti 1750-1860, Humanitas, 2013.

VI. Anul 1848- liberalism în programele politice la 1848. - mentalitate revoluţionară la 1848 în cadrul adunărilor populare, specificul lor,

Bibliografie:

1. Keith Hitchins, Românii.1774-1866, Humanitas,1998, pp.285-334. 2. Paul Cornea, M. Zamfir, Gândirea românească în epoca paşoptistă, vol.I Bucureşti, pp.17-90.

3. Memorandul.1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească, Bucureşti, 1992, pp.128-167.4. Simona Nicoară, Mitologiile revoluţiei paşoptiste româneşti, Presa Universitară Clujeană, 1999, pp. 129-273. 5. Liviu Maior, 1848-1849. Români şi Unguri în Revoluţie, Editura Enciclopedica, Bucureşti, 1998, pp. 7-167. 6. Nicolae Bocşan, Valeriu Leu, Revoluţia de la 1848 din Transilvania în Memorialistică, Presa Universitară Clujeană, 2000, pp. 7-89.

VII. Instaurarea şi organizarea regimului Monarhiei Constituţionale: - raportul de forţe pe plan intern în perioada elaborării constituţiei - constituţia din 1866: izvoare, principii, prevederi, revizuiri.- formarea partidelor politice moderne.

Bibliografie: 1. Istoria parlamentului şi a vieţii parlamentare din România până la 1918,

Bucuresti, 1983.2. Apostol Stan, Grupări şi curente politice în România între Unire şi

Independenţă 1859-1877, Bucureşti, 1979, pp. 51-89; 177-208; 280-326; 402-428.

3. C.C.Angelescu, Izvoarele constituţiei române de la 1866, Bucureşti, 1936.4. Eleodor Focşăneanu, Istoria constituţională a României, Buc., Humanitas,

1992, pp. 14-56. 5. Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator,

Bucureşti, 1987, pp. 11-60, 173-215. 6. Apostol Stan, Mircea Iosa, Liberalismul politic în România. De la origini

până la 1918, Bucureşti, 1986, pp. 11-165.

VIII. Transilvania în perioada 1849-1866.- perioada neoabsolutistă- desfiinţarea relaţiilor feudale- perioada liberală –dieta de la Sibiu

Bibliografie: 1. Keith Hitchins, Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din

Transilvania, Cluj, 1987, pp. 157-190; pp. 191-206; pp. 207-250. 2. Iosif Kovacs, Desfiinţarea relaţiilor feudale în Transilvania, Cluj, 1973, pp. 61-

74 sau Iosif Marin Balog, Dilemele modernizării, Cluj-Napoca, 2009 (cap. referitor la desfiinţarea iobăgiei).

3. Simion Retegan, Reconstrucţia politică a Transilvaniei în anii 1861-1863, Presa Universitară Clujeană, 2004, pp. 9-108, pp. 139-227.

4. Memorandul. 1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească, Buc. 1992, pp. 169-200.

5. Thomas Nägler, „Regimul neoabsolutist”, în Istoria Transilvaniei (compendiu), vol. III, ed. coord. de Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari András, Cluj-Napoca, 2008, pp. 385-401,

IX. Relaţia etnie-confesiune în Transilvania epocii moderne. - asumarea etniei- asumarea confesiunii- relaţia confesiune-etnie

Bibliografie: 1. Nicolae Bocşan, Ioan Lumperdean, Ioan Aurel Pop, Etnie şi confesiune în

Transilvania (sec. XIII-XIX), Oradea, 1994, p. 142- 187. 2. Toader Nicoară, Românii din Transilvania în imaginarul aristocratic maghiar în

secolul al XVIII lea, în vol. Identitate şi alteritate II, pg. 123-136. 3. Nicolae Bocşan, The image of the Catholic Church with the Greek Catholic

Romanian, în Transylvanian Review, 1997, 6, nr. 2, p. 155-174.4. Alterităţi în relaţiile interconfesionale din Transilvania în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea (romano-catolic—greco-catolic), în vol. Identitate şi alteritate. Studii de imagologie (coord. Nicolae Bocşan, Valeriu Leu) Reşiţa, 1996, pp. 96-111.

5. Liviu Maior, 1848-1849 Români şi Unguri în Revoluţie, Bucureşti, 1998, p. 7-48, 128-166, 250-303.

X. Dualismul, mişcarea memorandistă şi neoactivistă în societate românească modernă:

-repere generale: modernizare şi naţionalism-populaţie: structură etnică şi comportament demografic-acţiunea politică românească între 1867-1914-societatea românească transilvăneană la începuturile anilor 900. Bibliografie:

1. Liviu Maior, Memorandul. Filosofia politico-istorică a petiţionarismului românesc, Cluj, 1992, pp. 31-64, 65-150.

2. Ioan Bolovan, C. István, Rudolf Graef, Ladislau Gyemant„Naţionalităţile şi dualismul”, în în Istoria Transilvaniei (compendiu), vol. III, ed. coord. de Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari András, Cluj-Napoca, 2008, pp.435-466.

3. Memorandul. 1892-1894. Ideologie şi acţiune politică românească (vol. coord. de Pompiliu Teodor, Serban Polverejan şi alti..), Bucureşti, 1992, pp. 25-58, 59-110.

4. Liviu Maior, Mişcarea naţională românească din Transilvania 1900-1914, Cluj, 1986, pp. 42-162.

5. Ioan Bolovan, Transilvania între Revoluţia de la 1848şi Unirea din 1918, Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 2000, pp. 34-87, 192-236.

XI. Cultură românească 1866-1914:-instituţii de cultură -curente culturale şi artistice.

Bibliografie: Academia română1. Dan Berindei, Istoria Academiei Române: (1866-2006): 140 de ani de existenţă,

Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2006.

Curente culturale şi artistice.Junimismul.

1. Zigu Ornea, Junimea şi Junimismul, Bucureşti, 1998. 2. Idem, Curentul cultural de la „Contemporanul”, Buc. Semănătorismul.1. Zigu Ornea, Semănătorismul, Bucureşti, 1998. 2. Ion Bulei, Atunci când veacul se năştea, Bucureşti, 1990, pp, 168-178. Poporanismul. 1. Zigu Ornea, Poporanismul, Bucureşti, 1972, pp. 151-253i; pp. 259-344. 2. Ioan Bulei, Atunci Când veacul se năştea, Bucureşti, 1990, pp. 178-183.

XII. Structuri sociale şi economice în societatea românească (1866-1914). - dezvoltare industrială- problema agrară- problema muncitorească

Bibliografie. 1. Keith Hitchins, România 1866-1947, Ed. II, Humanitas, Bucureşti 1998;

Cap. Societate si economie. 2. Gheorghe Zane, Industria din România în a doua jumătate a secolului al

XIX-lea, Bucureşti, 1970. 3. Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, Bucureşti, 1987. 4. Ion Mamina, Vasile Niculae, Partidul clasei muncitoreşti in viaţa politică

a României, 1893-1918, Bucureşti, 1983.

XIII. Românii în Primul război mondial. a. Situaţia Transilvaniei b. România (1914-1916; 1916-1918)c. Populaţie; frontul extern, frontul internd. Consecinţe politice, sociale, etc.

1. Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2013, pp. 311-326.

2. Eugenia Bârlea, Perspectiva lumii rurale asupra primul război mondial, Cluj-Napoca, 2000.

3. Mircea Vulcănescu, Războiul pentru întregirea neamului. Criterion, 2002.

4. Ignat Ioana Elena, Mobilizare şi participare în Transilvania în primul război mondial: perspective socio-economice; Teză doctorat, Cluj-Napoca, 2013.

XIV. Viaţă cotidiană în societatea românească în epoca modernăa. regimul alimentarb. vestimentaţiec. o zi din viaţa societăţii româneşti.

Bibliografie: 1. Auguste de Gerando, La Transylvanie et ses habitants, Paris, Vol. I-II, 1845. 2. Simona Vărzaru, Prin Ţările Române călători străini din sec. al XIX-lea, Buc.

1984, pp. 5-36 (plus interpretarea a două relatări). 3. Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident, Ţările Române la începutul timpurilor

moderne, (1800-1848), Bucureşti, Humanitas, 1995.4. Alexandru Alexianu, Mode şi veşminte din trecut, Vol. II, Meridiane, Bucureşti,

1987, pp. 175-355. 5. Chira Emoke Ecaterina, Viaţa cotidiană a aristocraţiei clujene în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea, teză doctorat, Cluj-Napoca, 2012.