8/7/2019 Bfkt lp 2

1/18

Bfkt lp.2

8/7/2019 Bfkt lp 2

2/18

BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI

Are caracter natural- foloseste miscari naturale

Caracter activ -bolnavul participa la propria vindecare (miscareapasiva sau ajutata este doar tranzitorie) Scopul final este obtinereamiscarii natural,active

Caracter functional-efectele miscarii se resimt la nivelul intreguluiorganism implicind marile functii-respiratie,circulatie

Caracter profilactic si curativ :previne si trateaza

Caracter patogenic si simptomatic-se opune producerii de imbolnavirisi trateaza prin aceleasi mijloace.

Kinetoterapia e o terapie specifica pt.ca dispune de mijloace propriipt.influentarea aparatului locomotor, influente ce nu se pot obtine pealte cai

Kinetoterapia este o metoda de recuperare/reeducare/readaptare

biologica si socialaEste o terapie fizica si o terapie psihica in acelas timp.

8/7/2019 Bfkt lp 2

3/18

Obiectivele de baz n kinetoterapie dup T. Sbenghe

1.relaxarea general;

2.corectarea posturii i a aliniamentului corpului;

3.creterea mobilitii articulare;

4.creterea forei i a rezistenei musculare;

5.reeducarea coordonrii i a echilibrului;

6.antrenarea la efort;

7.reeducarea respiratorie;

8.reeducarea sensibilitii.

8/7/2019 Bfkt lp 2

4/18

Bazele fizice si anatomice ale kinetologiei.

Cinematica =studiul micrii n sine

Cinetic= studiul forelor aplicate corpului

Micarea se produce n spaiu i timp.

Bazele fiziopatologice ale recuperrii kinetice

BAZELE FIZIOLOGICE

Aparatul kinetic este format din 3 componente:-sistemul nervos-asigura comanda pe baza informatiilor aferente

-sistemul muscular care primeste comanda si realizeaza forta motrica amiscarii

-sisteml articular care segmenteaza corpul permitimd miscarea in anumitelimite si directii

Miscarea mai este influentata si de functionarea altor sisteme:-respirator

-cardiovascular

- tesutul moale-piele,fascii,tesut grasos

8/7/2019 Bfkt lp 2

5/18

Elementul evideniabil al motricitii este ARTICULAIA

care poate fi considerat ca unitatea structural i

funcional a sistemului NMAK.

Elementele structurale ale ei sunt:

-COMPONENTE RIGIDEARTICULARE

=osul,cartilajul,ligamentul,tendonul,

-ALTE COMPONENTE =articulatia sinoviala,

mschiul,receptorul senzitiv si neuronal

8/7/2019 Bfkt lp 2

6/18

OSUL

FUNCTIILE OSULUI

1. asigur suportul mecanic i prghia oricrui segment care se mic.

2.este un rezervor de ioni de calciu i fosfor

3.este un organ hematopoetic prin mduva hematogen gzduit ncanalul osos.

Unitatea structural de baz este OSTEONUL sau sistemul haversian

alctuit dintr-un canal central n care se afl vase de snge i filetenervoase i care este incojurat de lamele concentrice de matricemineralizat. Orientarea sistemelor haversiene este dat detraiectoria principalelor presiuni exercitate asupra osului.

Osul este un organ intr-o continua remodelare prin 2 procese biologice= cicluri successive

a) de resorbtie-de distrugere(prin osteoclaste)

b) -reformare -de refacere(prin osteoblaste)

Cu virsta cantitatea de os reformat la fiecare ciclu scade=la ambelesexe se instaleaza treptat osteoporoza

8/7/2019 Bfkt lp 2

7/18

LEGI CU APLICABILITATE PE OS:

Legea lui Wolff:orice schimbare in functia osului este urmata de unele

schimbari in arhitectura interna si conformatia(aspectul) externa,in

concordanta cu legile matematicii-schimbarea in functie a osuli inseamna

de fapt schimbare in regimul de solicitare a osului

Legea lui Delpeche:la nivelul de aplicare a unei forte externe pe un os, creste

densitatea.

8/7/2019 Bfkt lp 2

8/18

IMPLICAREA KINETOTERAPIEI (A MISCARII) ASUPRA

OSULUI:-miscarea are un caracter profilactico-terapeutic influentind

pozitiv masa osoasa (creste densitatea)

- momentul nceperii exerciiului fizic, respectiv a mersului dup

o fractur; daca miscarea nu e bine dozata poate avea efectenegative pe un os osteoporotic,pe un focar de fractura

insuficient calusat)

-fractura de obosealaeste o problema rala dar controversata ca

mecanism de aparitie in cadrul careia insa oboseala neuro-

musculara ca rezultat al efortului este de necontestat.

8/7/2019 Bfkt lp 2

9/18

ETAPELE REPARARII (REGENERARII) OSULUI

este o etapizare pur teoretica pt.ca in realitate etapele se suprapuncite 2 sau chair cite 3

1.Stadiul de hematom: nu este obligatoriu se existe hematom.Obligatoriu trebuie sa existe edem care asigura materialul biologicde refacere a osului,asigura continuitatea tesuturilor si contactulintre marginile osului rupt.

2.Stadiul de proliferare celulara:3.Stadiul de calus =calus moale

4.stadiul de consolidare=transformarea continua a calusuluimoale prin captarea de saruri de calciu pt.a-si creste rezistenta si infinal se formeaza un mansoncare inconjoara osul

5.Stadiul de (re)modelare =aducerea osului la o forma

aproximativ lasemanatoare cu cea initiala.(niciodata totusi nu se vaajunge la o forma identical,osul isi va pastra reserve pt.siguranta)

8/7/2019 Bfkt lp 2

10/18

FACTORI CE INTERVIN IN CONSOLIDAREA UNEI FRACTURI

1.virsta=durata consolidarii creste odata cu virsta.

2.sediul fracturii=zonele osoase bine acoperite de muschi consolideazamai repede .

3.aspectul fracturii=fracturile fara deplasare caluseaza mai repede4.starea de sanatate a segmentului fracturat(afectiuni

colaterale)=existent de tulburari de circulatielocala,osteoporoza,infectie locala

5.starea de sanatate generala a pacientului

IMPORTANT=introducerea activitatii fizice sa fie progresiva subobservatie medicala permanenta putind doar astfel asiguraprecocitatea necesara inceperii kinetoterapiei cu limitarea maxima aeventualelor neplaceri.

8/7/2019 Bfkt lp 2

11/18

CARTILAJUL

- acoper suprafeele osoase care alctuiesc o articulaie diartrodial.-este o structur avascular care se hrnete din lichidul sinovial i din

osul subcondral.

-are o structura cartilaginoasa hialina,neteda,lucioasa

-contine 60-80%apa(se hraneste prin imbibitie)

-este un material vsco-elastic ce i poate modifica grosimea n funcie

de presiunea exercitat care modific repartiia apei din structur.-are rol de amortizor de presiune prin 2 proprietati: compresibilitatea si

elasticitatea

-nu are inervatie proprie

-lezarea lui nu este dureroasa

- este o structur neregenerabil ,nu are capacitate de regenerare,leziunea este ireversibil,

- repara prin cicatrice conjunctiva, esut fibros, cu pierderea proprietatilor deamortizare

8/7/2019 Bfkt lp 2

12/18

PROBLEME KINETOTERAPICE LEGATE DE PATOLOGIA

CARTILAJULUI

1.Incarcarea unei articulatii care devine =articulatiaincarcata(articulatie portanta),trebuie facuta cu grija

2.cind exista probleme se va menaja incarcarea articularaprin : purtarea de baston,slabit,evitarea ortostantismuluiprelngit, a pozitiilor fixe,etc. inainte si dupa interventii

operatorii.3.profilaxia degradarii cartilajului prin mobilizari

articulare pasive si active fara incarcare

4.consolidarea stabilitatii articulatiei prin antrenarea

stabilitatii musculare pt. a evita uzura cartilajuluil a niv.articulatiilor instabile.

8/7/2019 Bfkt lp 2

13/18

ARTICULATIA

ARTICULATIA=ansamblul elementelor moi prin care se unesc doua sau mai

multe oase vecine (capsula,ligament,tendoane,chiar muschi si capeteleosoase)

Stiinta care studiaza articulatiile se numeste artrologie sau syndesmoloie(gr.

arthron articulatie, gr. Syndesmos - ligament)

In corpul uman =209 oase si 200 articulatii

Functiile articulatiei1.permite miscarea scheletului,a unui segment fata de

2.transmite forte de la un segment la altul

8/7/2019 Bfkt lp 2

14/18

CLASIFICAREA ARTICULATIILOR:

Din punct de vedere morofologic :

A)articulatii fibroase=articulatii fixe (de ex. artic.craniului = adevarate suturi)

B)articulatii cartilaginoase=permit o oarecare miscare simfizele -pubiana,intervertebrala -sincondroze articulatii din coxal

C)articulatii sinoviale(diartroze)-articulatii cu cavitate articulara,sinovie si

capsula,cartilaj articular cu posibilitate de miscare in mai mlte directii.

Din punct de vedere functional:sinartroze - imobile , fixe, fibroase

amfiartroze cartilaginoasediartoze mobile, sinoviale;

8/7/2019 Bfkt lp 2

15/18

Dpdv al formei capetelor osoase avem:

C1.articulatii plane-artic.tarsului,carpului-miscare de

alunecare- 1 gradde miscare

C2.articulatii sferoide-un capat osos concav si celalalt convex umar, sold-miscare in 3planuri

C3.articulatii cilindroide=balamale cot,atlax-axis- 1 gradde

miscare

C4.articulatii elipsoide genunchii au condili - 1 graddemiscare

C5.articulatii selare metacarpiana-2 grade de libertate

8/7/2019 Bfkt lp 2

16/18

Dupa numarul de axe pe care se produce miscarea:

uniaxialebiaxiale

triaxiale

8/7/2019 Bfkt lp 2

17/18

Dupa tipul miscarilor:translatie= Un corp solid executa o miscare de translatie daca

oricare ar fi doua puncte ale sale segmentul care le uneste sedeplaseaza paralel cu sine insusi.

Rotatie =Un corp solid executa o miscare de rotatie in jurul unuipunct, daca oricare punct al sau executa o traiectorie circulara injurul punctului respectiv.

Angulatie =inclinareflexie/extensieabductie/adductiecircumductieridicare/coborareprotractie/retractiefixare(neuromusculara sau mecanica)spiroiderotatie pura a suprafetei articulare in jurul axei proprii;

8/7/2019 Bfkt lp 2

18/18

TIPURI DE MISCARI INTR-O ARTICULATIE:

a)miscari voluntare,fiziologice :

flexie,extensie,

abductie,a

dductie,

rotatie,

Circumductie

b)miscari din interiorul articulatiei (nu pot fi reproduce voluntar) =jocul

articular=

rularea,

alunecarea,

rasucirea,

compresiaTractiunea