Your message from

SHAPE \* MERGEFORMAT

TOP BRANDS CONSULT Page 2/6

Masuri pentru protejarea betonului pentru timp calduros

Preambul

Generalitati:

Tratarea i protectia betonului dup turnare

1. Tratarea i protectia betonului, n perioada de dup turnare, au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, n functie de domeniul de utilizare i de conditiile de mediu din aceast perioad.

Caracteristicile avute n vedere sunt:

rezistentele i deformatiile betonului;

evitarea efectului contractiei betonului, a producerii fisurilor i, dup caz, impermeabilitatea;

c) durabilitatea, n functie de clasele de expunere.

Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratrii i protectiei betonului, de:

(i) mpiedicarea evaporrii apei din beton;

(ii) evitarea, dup caz, a actiunilor mecanice duntoare (vibratii, impact etc.), a nghetului sau a contaminrii cu substante duntoare (uleiuri, agenti agresivi etc.).

2. Prevederile privind tratarea i protectia betonului nu se refer la:

tratarea termic accelerat prin nclzire intern sau extern care, dac este cazul, trebuie s fac obiectul unor prevederi speciale;

b) aplicarea unor produse care se nglobeaz n stratul de suprafat al betonului pentru a-i conferi proprietti speciale (de exemplu, sclivisire);

c) tratarea suprafetei vzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu, agregate monogranulare aparente).

Tratarea suprafetei betonului, conform punctelor (b) i (c), dac este cazul, trebuie s fac obiectul caietelor de sarcini ntocmite de proiectant, pe baza cerintelor beneficiarului lucrrii.

3. Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare i protectie a betonului sunt:

a) stabilirea, pe baza cunoaterii domeniului de utilizare, a conditiilor specifice privind unele caracteristici ale betonului i, dup caz, a suprafetei acestuia (lipsa fisurilor, duritate, porozitate, impermeabilitate etc.);

b) cunoaterea comportrii betonului utilizat, n ceea ce privete evolutia rezistentei n timp, n functie de tipurile de ciment, agregate i aditivi, precum i caracteristici ale betonului proaspt (raport A/C, temperatur etc.), n perioada de ntrire i cea dup ntrire;

c) cunoaterea influentei conditiilor de mediu (temperatur, umiditate, viteza curentilor de aer n contact cu betonul etc.) asupra comportrii betonului respectiv n perioada de ntrire i cea dup ntrire;

d) cunoaterea mijloacelor i produselor care se pot utiliza, pentru tratarea i protecia betonului, n functie de tipul betonului i de conditiile de mediu preconizate.

4. Prevederile specifice privind protectia i tratarea betonului trebuie s fie cuprinse n proiect, n functie de urmtoarele situatii:

a) necesitatea unor msuri deosebite, situatie n care aceste msuri trebuie stabilite pe baza unor determinri, printr-un laborator de specialitate;

b) aplicarea unor msuri generale, comune, conform prevederilor de la pct.11.4.5...11.4.9.

Pentru protectia betonului se utilizeaz, de regul, urmtoarele metode, separat sau combinat:

- pstrarea cofrajului n pozitie;

- acoperirea suprafetei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini i la mbinri pentru a preveni uscarea;

- amplasarea de nvelitori umede pe suprafat i protejarea acestora mpotriva uscrii;

- mentinerea unei suprafete umede de beton, prin udare cu ap;

- aplicarea unui produs de tratare corespunztor. Utilizarea produselor de tratare pentru protectie la mbinrile constructive, pe suprafetele ce urmeaz a fi tratate sau pe suprafetele pe care este necesar aderarea altui material, este permis numai dac acestea sunt ndeprtate complet nainte de urmtoarea operatie, sau dac se dovedete c nu au nici un efect negativ asupra operatiilor ulterioare.

6. La stabilirea duratei de tratare i de protectie a betonului trebuie s fie avuti n vedere urmtorii parametri:

conditiile de mediu din perioada de exploatare a constructiei exprimate prin clasele de expunere stabilite n NE 012-1. n acest sens, se deosebesc dou situaii:

(i) constructii aflate n clasele de expunere X0 sau XC1;

(ii) constructii aflate n alte clase de expunere.

b) sensibilitatea betonului la tratare, n functie de compozitie. Cele mai importante caracteristici ale compozitiei betonului, care influenteaz durata tratrii betonului, sunt: raportul ap/ciment (A/C), tipul i clasa cimentului, tipul i proportia aditivilor. Betonul cu un continut redus de ap (raport A/C mic) i care are n compozitie cimenturi cu rezistent initial mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid dect betonul preparat cu un raport A/C ridicat i cu cimenturi cu rezistent initial uzual (N), rezultnd durate ale tratrii diferite.

De asemenea, avnd n vedere c, n functie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip I, n cazul utilizrii aceluiai raport A/C, se recomand prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.

c) procentul din valoarea caracteristic a rezistentei la compresiune la 28 zile, la care trebuie s ajung rezistenta betonului n perioada de tratare. Pentru acest procent sunt stabilite trei clase: 35%, 50% i 70%. n cazurile n care procentul necesar este mai mare de 70%, se vor prevedea msuri speciale n proiect sau n caietul de sarcini.

d) viteza de dezvoltare a rezistentei betonului, care poate fi stabilit n functie de:

- raportul (r) dintre valoarea medie a rezistentei la compresiune dup 2 zile (fcm2) i valoarea medie a rezistentei la compresiune dup 28 zile (fcm28), determinate prin ncercri initiale sau bazate pe performantele cunoscute ale unui beton cu compozitie similar (a se vedea NE 012-1).

e) conditiile de mediu n timpul tratrii: temperatura i expunerea direct la soare, umiditatea, viteza vntului sau curentilor de aer, dup caz.

NOT: Durata tratrii betonului functie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificat n reglementri specifice de executie, precum si in normative. Duratele minime prezentate n anexa N a normativului NE 012-1 (tabelul N.1) sunt prezentate cu titlu informativ.

7. Durata de tratare a betonului stabilit n functie de parametrii prezentati la pct-ul 6, se determin dup cum urmeaz, pentru:

elemente nestructurale, pentru care nu se pun conditii privind tratarea: perioada minim de tratare trebuie s fie de 12 ore, cu conditia ca priza s nu dureze mai mult de 5 ore i temperatura la suprafata betonului s nu fie sub 5C;

b) elemente structurale din constructii ce urmeaz a fi supuse doar conditiilor din clasele de expunere X0 sau XC1, dac prin proiect nu se prevede altfel: conform conditiilor pentru atingerea a 35% din valoarea caracteristic a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevzute n tabelul 14; c) elemente structurale din constructii ce urmeaz a fi expuse unor conditii corespunztoare altor clase de expunere dect X0 sau XC1, astfel:

(i) dac acestea nu sunt supuse altor condiii prevzute n proiect: conform condiiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristic a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevzute n tabelul 15;

(ii) dac acestea sunt supuse unor condiii prevzute n proiect (de exemplu rezervoarele pentru lichide): conform conditiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristic a rezistentei la compresiune la 28 zile, prevzute n tabelul de mai jos, avnd n vedere i precizrile de la pct. 6 c).

Executarea lucrarilor din beton pe timp calduros

Temperatura exterioara ridicata de peste 30C poate avea efecte negative asupra calitatii executiei lucrarilor. Din acest motiv trebuie intreprinse masuri de diminuare si/sau eliminare a efectelor negative ale temperaturilor ridicate in toate etapele specifice realizarii lucrarilor din beton, inclusiv tratarea betonului dupa punerea sa in opera. Aceste masuri vor avea efecte benefice asupra rezistentei si durabilitatii elementelor din beton. Cele mai sensibile elemente la actiunea temperaturii ridicate sunt planseele, platformele, in general elementele care prezinta suprafete mari necofrate.

Influenta temperaturilor atmosferice ridicate asupra betonului proaspat

Temperaturile ridicate influenteaza de cele mai multe ori in sens negativ caracteristicile betonului, astfel:

accelereaza priza betonului

provoaca scaderea rapida a lucrabilitatii betonului cu impact negativ in timpul de asezare corecta a betonului in cofraje (ex - vibrarea betonului)

conduc la obtinerea unor rezistente mai mari la vrste mici, in schimb la 28 de zile se obtin rezistente mai reduse dect cele obtinute in conditii de intarire la temperaturi obisnuite (20C)

provoaca cresterea pericolului fisurarii betonului datorita contractiei plastice care intervine la cteva ore dupa punerea in opera

conduc la cresterea cantitatii necesare de aditivi antrenori de aer pentru obtinerea unui anumit volum de aer antrenat, fata de cantitatea necesara in conditii normale de temperaturi (2025C)

provoaca dificultati la transport (scade timpii admisi la transport), punere in opera si compactare

necesita tratarea ct mai rapida a betonului in santier.

La preparare betonului ar trebui luate, printre altele, urmatoarele masuri:

utilizarea aditivilor intarzietori de priza si de mentinere a lucrabilitatii

evitarea unei amestecari prelungite

La transport

evitarea pe cat posibil a transportului pe distante lungi, caz in care se vor utiliza aditivi care mentin lucrabilitatea

evitarea stationarilor pe santier

La punere in opera - la betonare

Fundul si peretii cofrajelor din lemn, trebuie udati cu cateva ore inainte de betonare si stropiti chiar inainte de inceperea operatiunii propriu zise, astfel inct sa nu absoarba apa din betonul proaspat (nu udati in exces pentru a nu balti apa).

se va incerca sa se programeze betonarea in perioade ale zilei in care temperatura este mai scazuta; in cazul in care nu s-au luat masurile necesare turnarii pe timp caduros, se recomanda amanarea betonarii in afara orelor de canicula.

Protectia betonului dupa turnare

Tratarea betonului trebuie efectuata pana cand betonul atinge aprox. 50% din rezistenta sa la compresiune de la 28 zile, in cazurile in care structurile din beton armat sunt supuse unor conditii uzuale de mediu si de exploatare (cu exceptia claselor de expunere X0 si XC1 unde este necesara obtinerea unei rezistente de 30% di rezistenta la compresiune de la 28 de zile si respectiv a clasei de expunere XM unde este necesara atingereunei rezistente de 70% din rezistenta la compresiune de la 28 de zile).

Durata tratarii se stabileste in functie de evolutia rezistentei betonului,evolutie caracterizata prin raportul fck la 2 zile /fcm 28 zile, de temperatura betonului si de temperatura exterioara.

Aspecte specifice tratarii betonului pe timp calduros:

Orele de dupa punerea in opera a betonului sunt deosebit de importante in ceea ce priveste fisurarea din contractie.

Protejarea betonului impotriva pierderii rapide a apei prin evaporare este scopul principal al tratarii betonului.

Tratarea se poate efectua prin udarea betonului sau prin aplicarea unor produse de tratare. Aceste produse se pulverizeaz pe suprafata betonului si formeaza dupa uscare o pelicula etasa care men]ine apa ^n beton ^n timpul prizei [i ^n primele zile de ^nt\ririre; produsul trebuie aplicat imediat dup\ turnarea betonului.

Se mai pot utiliza [i folii din material plastic sau alte materiale care s\ ^mpiedice evaporarea apei sau s\ men]in\ betonul umed.

Elementele verticale pot fi protejate cu ajutorul unor prelate sau geotextile.

P\strarea probelor prelevate

~n cazul ^n care s-au prelevat probe din beton ^n vederea stabilirii rezisten]ei, probele trebuie s\ fie men]inute ^n condi]ii corespunz\toare (cutii izoterme) [i la umbr\ [i transportate la laboratorul de ^ncerc\ri.

C\ldura excesiv\ diminueaz\ caracteristicile mecanice ale betoanelor epruvetelor prelevate de pe [antier, ^n cazul ^n care acestea sunt depozitate f\r\ a fi protejate ^mpotriva soarelui [i vntului.

5

File Code: 03.03.2015 ISC PV ControlPage 2 of 6