8/14/2019 Behaviorismul1.doc

1/10

Behaviorismul

Teoria behaviorist, dei este nc viabil, nu mai deine supremaia pe care o

deinea mai demult n psihologie. Rdcinile behaviorismului se gsesc la sfritul secolului

al XIXlea, cnd sa de!voltat fi!iologia e"perimental i sa trecut de la metodele

#anecdotice$ la observaia tiinific din psihologia comparativ.

%tudiile asupra nvrii reali!ate de psihologi ca &. 'bbinghaus sau (.'. )*eller

au demonstrat de asemenea eficacitatea metodelor obiective n cercetarea psihologic.

Thorndi+e a avut de asemenea interese n psihologia comparat. a student la &arvard, a

reali!at e"perimente despre sistemul ncercare - eroare. nul dintre re!ultatele primelor

e"perimente a fost legea efectului, conform creia comportamentele recompensate voraprea mai des n comportamentul animalelor, iar cele pedepsite mai rar.

/ondarea behaviorismului ca i curent este ns creditat lui 0. 1atson.

John Watson i behaviorismul

2entru 1atson, studiul contientului era irelevant pentru predicia

comportamentului animalelor sau oamenilor.

3n 4546 - n Psychology as the Behaviorist Views It 1atson susinea c

psihologia introspectiv era netiinific, pentru c nu se ocupa de fapte obiective. 'l a

respins toate strile subiective ca sen!aia, imaginaia sau gndirea, argumentnd c nu pot

fi observate de alii. 7e la acest manifest a pornit behaviorismul american.

am la vreo 89 de ani dup ce 2avlov #chinuia$ cinii n laboratoarele ruseti,

1atson fcea acelai lucru, dar pe subieci umani. 'l considera c forme comple"e de

comportament pot fi programate n ca!ul oamenilor. : condus un e"periment n care unui

bieel ;#micul :lbert$< i sa dat un oricel alb cu care s se =oace. 7up ce biatul sa

obinuit cu animalul, e"perimentul continua astfel> se i!bea puternic podeaua cu o bar de

oel ori de cte ori oarecele era adus nuntru. opilul se speria i n cele din urm a a=uns

s se sperie ori de cte ori avea n prea=m un animal cu blan. 1atson afirma - referindu

se direct la acest tip de e"periment> #7aimi un copil i l voi face s se caere sau si

foloseasc minile pentru a construi cldiri din piatr sau lemn? 3l voi face ho, rufctor

sau to"icoman. 2osibilitile n orice direcie sunt nenumrate? @amenii se construiesc i

nu se nasc.$

4

8/14/2019 Behaviorismul1.doc

2/10

Aehaviorismul trebuia s fie #noua psihologie practic$ pe care toat lumea trebuia

s fie capabil s o foloseasc. 1atson afirma c de ndat ce noile date ale psihologiei

erau obinute pe cale e"perimental, profesorii, medicii sau =uritii ar trebui s le

foloseasc n practica lor. 3n martie 454B, 1atson publica Locul reflexului condiionat n

psihologie, care a deschis larg porile afirmrii behaviorismului.

)ai tr!iu 1atson sa orientat spre o latur mai puin e"perimental a

behaviorismului, ncercnd s e"plice aspectele practice ale teoriilor sale. Aehaviorismul

trebuia s fie cheia prin care ori societatea putea fi modificat pentru a se potrivi

comportamentului grupurilor sau indivi!ilor, ori indivi!ii puteau fi modelai pentru a se

potrivi mediului.

:rgumente pentru noua paradigm din psihologie>

toat lumea utili!ea! psihologia, chiar i fr s tie ;nvm din succese ieecuri cum s conducem o afacere, cum s ne nelegem cu semenii etc.

8/14/2019 Behaviorismul1.doc

3/10

tenis de mas. '"perimentele sale nu sau oprit ns la porumbei. e mai faimoas invenie

a lui %+inner, destinat s produc un #copil sociali!at$ era o cutie de mrimea unei csue

pentru copii n care introducea copii ;inclusiv pe ai lui

8/14/2019 Behaviorismul1.doc

4/10

conceptiei comportamentaliste,supranumit si parintele

behaviorismuiui4, a fost profesor la 5niversitatea John +/+d//e

6op*ins (din "%7# pana in "%27). A fost considerat pr incipalul

teoretician al behaviorismului si s-a opus cu vehementa

introspectionismului lui !ilhelm !undt. A acordat mare importanta

lucrarilor lui 8avlov si bazat pe acestea,impreuna cu sotia sa , arealizat cercetari e9perimentale referitoare la conditionarile

emotionale (de e9. a studiat frica unui copil de "" luni).

In conceptia lui !atson, emotiile sunt comportamente. In

"%/7 el dezvolta Teoria metrica a gandirii, aratand ca gandirea

este o activitate comple9a care mobilizeaza intreaga organizare

corporala. 8rincipalele sale opere sunt: ehavior, ehaviorism

("%2&).

ui !atson i se parea ca vechii psihologi au incercat sa

studieze ceva ce era prea vag si subiectiv, poate prea ireal,

pentru a fi un subiect adevarat pentr-o cercetare stiintifica.

Intrebarile pe care si le punea el erau: ;e este acest lucru care se

numeste minte4< ;um putem sa ne bazam pe afirmatiile

introspectionistilor despre ce se intampla in mintile lor,

inobservabile pentru noi< ;e faceam atunci cand introspectionisti

diferiti fac afirmatii contradictorii, fiind supusi aceluiasi stimul, ?luc*sberg ., @inchia .A "%%").

Asadar, pentru comportamentalisti obiectivul psihologiei era sadescopere factorii determinanti ai comportamentului: ;e stimuliproduc respectivele raspunsuri observabile< ;um se modificarelatiile intre stimuli si raspunsuri, odata cu e9perienta.alea si ;. otez, p.&/2)

copul cercetarii psihologice este cunoasterea acelor date si

legi astfel ca daca stimulul este dat, psihologia sa poata prezice

raspunsul care va avea loc, si, pe de alta, parte, daca raspunsul

este cunoscut sa se poata specifica natura stimulului care l-a

activat. (J..!atson - 8sihologia din punctul de vedere al unui

behaviorist, "%"/).

ehavioristii accentueaza rolul mediului inconurator in formarea

naturii umane si acorda un rol minor trasaturilor. 8romoveaza

actiunea (randamentul, performanta) si blocheaza meditatia,

introspectia.

49