BEATRICEnt (2)

7/18/2019 BEATRICEnt (2)

http://slidepdf.com/reader/full/beatricent-2 1/34

PARTEA I

INTRODUCERE

Printre particularităţile asistenţei medicale a diabetului în România poate fi menţionată şislaba implicare a medicului de familie în îngrijirea acestei afecţiuni. Existenţa unei reţele

naţionale de Diabet şi a specialităţii Diabet, nutriţie şi boli metabolice a acoperit

această patologie mai mult de jumătate de secol. !antajele acestui sistem de organi"are,

!i"ibile în perioada organi"ării #entrelor $udeţene de Diabet au scă"ut treptat datorită

extinderii accentuate a acestei patologii, care se regăseşte din ce în ce mai mult în secţiile de

cardiologie, neurologie, nefrologie, medicină internă sau în alte ser!icii. %e !orbeşte în pre"ent

de cardiodiabetologie, neurodiabetologie, nefrodiabetologie şi altele, subliniind

interconexiunea pe care diabetul o stabileşte cu diferitele specialităţi medicale. %untem

con!inşi că această interconexiune se !a extinde în !iitor.

&n ciuda acestei stări de fapt, primul aliat al diabetologului în buna îngrijire a diabetului

"a'arat, considerăm că trebuie să fie medicul de familie. El este cel mai bine po"iţionat pentru

depistarea ca"urilor noi de Diabet, cel mai ades asimptomatice, dar şi pentru depistarea

complicaţiilor cronice ale diabetului, în condiţiile în care aceşti pacienţi se află deja înscrişi pe

listele medicului de familie.

Educarea terapeutică a pacientului face parte integrantă din managementul

diabetului "a'arat. %e face la momentul diagnosticării, anual sau la cerere. De fapt, acest

proces educaţional

se desfăşoară continuu, sub diferite forme şi este absolut necesar pentru obţinerea unui bun

control metabolic şi ameliorarea calităţii !ieţii. %copul acestui efort este acela de a ajuta

persoana cu diabet să se adapte"e cât mai bine la noua sa condiţie de !iaţă şi de a împiedica

apariţia complicaţiillor.

Educaţia poate fi indi!iduală sau în grup şi este susţinută de persoane special

instruite (diabetologul, asistente medicale educatoare, dieteticiană, cadrul medical antrenat în

îngrijirea piciorului, e!entual psi'ologul).



*rebuie să ne asigurăm că educaţia terapeutică este accesibilă tuturor pacienţilor cu diabet

"a'arat, ţinând cont de apartenenţa culturală, etnică, psi'osocială şi de diferite deficienţe.

+a fiecare !i"ită medicală se recomandă in!entarierea problemelor ce necesită

educaţie terapeutică. Dacă pacientul are carenţe importante de exemplu în domeniul dietei, eltrebuie să fie preluat de un dietetician.

Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, ind

considerată o boală a civilizaţiei. Se estimează că între 2 – 6 % din oulaţia

!uroei occidentale "i a #mericii de $ord suferă de această boală.

Diabetul "a'arat repre"intă un grup de tulburări metabolice a căror comună manifestare este

creşterea glicemiei ( "a'ărul din sânge ) peste limite normale. -iperglicemia apare atunci când

organismul nu mai produce destulă insulină sau când insulina nu poate fi folosită eficient.

Diabetul afectea"ă întreg metabolismul şi lipsa tratamentului adec!at duce, în timp la

apariţia unor complicaţii prin afectarea !aselor sanguine de la ni!elul inimii, creierului şi

rinic'ilor. De aceea monitori"area unui pacient cu diabet "a'arat necesită câte!a in!estigaţii

paraclinice ce pot depista aceste complicaţii.

nali"ele de sânge ce urmăresc funcţia renală, factorii de risc cardio!ascular, trebuie făcute

odată cu !erificarea glicemiei.

De asemenea !erificarea prin electrocardiogramă şi ultrasonografie ( ecografie

abdominală ) sunt necesare în e!aluarea pacientului cu diabet "a'arat.

#el mai important pas de urmat în profilaxia complicaţiilor diabetului este controlul strâns al

glicemiei ( menţinerea cât mai aproape de !aloarea ţintă ) şi controlul periodic la medicul

specialist, cât şi monitori"area e!entualelor complicaţii ( steato"a 'epatică, nefropatia diabetică,

gestropare"a, probleme cardio!asculare ), prin medicul specialist de medicină internă.

&incu '., 'onescu()îr*ovi"te +. -io*licemiile, !d. &ilitară, ucure"ti, //0



stă"i, întreaga lume se confruntă cu o pandemie de diabet "a'arat tip , din cau"a

occidentali"ării modului de !iaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbani"ării, care au drept consecinţe

modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de !iaţă sedentar şi de"!oltarea obe"ităţii.

Pre!alen aț diabetul "a'arat diferă semnificati! în funcţie de populaţia studiată, !ârstă, sex,

statutul socio/economic şi stilul de !iaţă.

Predicţiile pentru anul 01 sunt îngrijorătoare şi conform aprecierilor socia iei mericane deț

Diabet, pre!alenţa diabetului "a'arat !a atinge 23. 4n element important, care a dus în ultimii

ani la creşterea incidenţei bolii, a fost repre"entat de urmărirea mai atentă a populaţiei şi de

îmbunătăţirea metodelor de diagnostic. #u toate acestea, se estimea"ă că există cel puţin 503 din

ca"uri cu diabet "a'arat tip nediagnosticat.

6mpactul diabetului "a'arat asupra populaţiei este enorm din cau"a complicaţiilor cronice (în

principal cardio!asculare) pe care acesta le poate genera. #onform studiului EP6D67 acestea

sunt pre"ente în ca"ul diabetului "a'arat de tip într/un procent de 103 în momentul

diagnosticării afecţiunii. #omplicaţiile cronice odată apărute scad calitatea !ieţii, capacitatea

funcţională, autonomia pacienţilor, cresc numărul "ilelor de spitali"are, a consulturilor medicale

şi a c'eltuielilor pentru medicaţie. &n acelaşi timp, pacientul diabetic de!ine treptat de"interesat

familial, profesional. %e înregistrea"ă, de asemenea, dublarea ratei mortalităţii care în procent de

80/903 este determinată de complicaţiile cardio!asculare.

Reducerea acestor gra!e consecinţe ale diabetului "a'arat este posibilă prin: depistarea precoce

acti!ă a persoanelor cu diabet "a'arat în grupurile populaţionale cu risc, tratarea pacienţilor odată

diagnosticaţi conform protocoalelor terapeutice ba"ate pe e!idenţe internaţionale, pre!enirea

instalării complicaţiilor cronice şi a agra!ării lor prin screening/ul sistematic al complicaţiilor şi

tratamente specifice în ca"ul agra!ării complicaţiilor cronice, în colaborare cu specialiştii

cardiologi, nefrologi, neurologi, oftalmologi.

#ostul diabetului, direct şi indirect este extrem de ridicat, atingând până la 03 din bugetele de

sănătate ale multor ţări. #ostul diabetului creşte de 5/1 ori dacă apar complicaţiile cronice micro

2 Diabetul "a'arat tip . ;'id de practica pentru medicii de familie. Editura 6nfomedica, 001.



şi<sau macroangiopate. #onclu"ia este că pre!enirea complicaţiilor cronice ale diabetului

"a'arat ameliorea"ă impactul clinico/terapeutic şi psi'o/social şi reduce costul bolii.

&ntreaga lume se confruntă cu o pandemie de diabet "a'arat tip , datorată

occidentali"ării modului de !iaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbani"ării, care au drept consecinţe

modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de !iaţă sedentar şi de"!oltarea obe"ităţii.5

Pre!alenta D= diferă semnificati! în funcţie de populaţia studiată, !ârstă, sex, statusul socio/

economic şi stilul de !iaţă. Predicţiile pentru anul 01 sunt îngrijorătoare şi conform

aprecierilor 6D><?@%, pre!alenţa D= !a atinge 23. 4n element important, care a dus în ultimii

ani la creşterea incidenţei bolii, a fost repre"entat de urmărirea mai atentă a populaţiei şi deîmbunătăţirea metodelor de diagnostic. #u toate acestea, există cel puţin 503 din ca"uri cu

D= tip nediagnosticat. D= tip repre"intă 90/203 din totalitatea ca"urilor de diabet "a'arat şi

este mai frec!ent întâlnit la persoanele supraponderale sau obe"e. re de multe ori o perioadă

lungă asimptomatică în care pacienţii nu sunt diagnosticaţi. Există studii care arată că la

momentul diagnosticului, mai mult de jumătate din pacienţi a!eau una sau mai multe

complicaţii cronice ale diabetului "a'arat.A

Diabetul "a'arat este asociat cu un număr mare de complicaţii cronice al căror re"ultat final estediminuarea calităţii !ieţii şi mortalitate prematură. Diagnosticarea şi tratamentul precoce

repre"intă strategia propusă pentru minimali"area acestor efecte

1 -âncu B., 7ala #., #erg'i"an ., Duma +, 6ancu %., Roman ;., Cereşiu 6.. >armacoterapiadiabetului "a'arat , Editura Ec'inox, #luj Bapoca, 00

6onescu/*îrgo!işte #. / *ratat de Diabet Paulescu editura cademiei Române,7ucureşti, 001



CAPITOLUL I – FUNDAMENTAREA STIINTIFIICA A TEMEI

1.1 DIABETUL ZAHARAT PREZENTARE GENERALA

Diabetul zaharat este un sindrom complex si eterogen, indus de tulburarea genetica sau

cistigata a secretiei de 6nsulina si<sau de re"istenta celulelor periferice la actiunea insulinei, fapt

care induce modificari profunde in metabolismul proteic, glucidic, lipidic, ionic si mineral.

Dereglarile mentionate stau la ba"a aparitiei unui spectru larg de complicatii cronice, careafectea"a mai mult sau mai putin toate tesuturile organice.

Diabetul zaharat de tipul 1: la ora actuala, afectiune autoimuna cu o etiologie

multifactoriala, produsa de o interactiune complexa a mai multor factori genetici si de mediu, a

caror consecinta este distructia progresi!a a celulelor beta/pancreatice (cele care sinteti"ea"a

insulina) si, in final, deficitul absolut de 6nsulina endogena.

Diabetul zaharat de tipul 2: sindrom eterogen al carei etiopatogenie implica atit factori

genetici, cit si de mediu, ale carui mecanisme intime moleculare nu sunt inca elucidate. %e

admite existenta a doua defecte metabolice majore: deficitul de secretie beta/celulara si re"istenta

tesuturilor/tinta la actiunea insulinei.



Diabetul zaharat secundar: altfel denumit, alte tipuri specifice de diabet, reuneste un

grup eterogen de afectiuni, care au in comun pre"enta unei explicatii relati! certe pentru aparitia

diabetului.

Datele statistice demonstrea"a cresterea continua a incidentei si a morbiditatii diabetuluisi este considerata drept o Fepidemie diabeticaG. #onform datelor ?@%, incidenta diabetului la

ni!el mondial, in anul 000, a fost de ,93, in 050 se presupune ca !a atinge A,A3, iar numarul

total de diabetici se !a mari de la 8 mln pina la 5HH mln. 6n conformitate cu datele >ederatiei

6nternationale de Diabet, se estima ca numarul total de diabetici in anul 000 !a atinge cifra de

1 mln (realmente in 000 au fost inregistrati 8 mln de pacienti), in anul 005 2A mln si in

anul 001 55A mln.

Din numarul total de diabetici 10-15% revin diabetului de tipul 1, iar 85-90% –

diabetului de tipul 2. Diabetul "a'arat este o maladie ce duce la o in!alidi"are si la o letalitate

precoce, dat fiind complicatiilor sale. Diabetul "a'arat sporeste letalitatea de /5, ori comparati!

cu populatia generala. #reste riscul de aparitie a patologiei cardio!asculare (cardiopatia

isc'emica si infarctul miocardic acut) de ori. Patologia renala la pacientii diabetici este de 8

ori mai frec!enta, gangrena membrelor inferioare se inregistrea"a de 0 de ori mai frec!ent,

comparati! cu populatia generala. %peranta de !iata a pacientilor diabetici este cu circa 0 ani

mai mica decit cea a persoanelor nediabetice.

Diabetul "a'arat este o tulburare a capacitatii organismului de a transforma carbo'idratii

(dulciurile si fainoasele, fructele, piinea si !egetalele) in energie, pentru a da putere

organismului.

Diabetul se caracteri"ea"a prin:

I concentratie anormal de ridicata de gluco"a in singe, precum si prin persistenta ei in timp

I pre"enta gluco"ei in urina

I producerea excesi!a de urina

I o sete imperioasa

I o foame exagerata



I pierdere in greutate.

Diabetul a!arat ti" # este o boala cronica, ce nu poate fi !indecata cu mijloacele

actuale, dar poate fi controlata. %copul este pre!enirea de aparitiei si de progresie a

complicatiilor. Diabetul, tip este o boala progresi!a, moti! pentru care, in timp, insulinoterapiade!ine necesara. Diabetul repre"inta un risc cardio!ascular major, frec!ent se asocia"a cu alti

factori de risc (obe"itatea, dislipidemiile, 'ipertensiunea arteriala etc.) si necesita un control

simultan al acestora. Pentru reducerea riscului cardio!ascular, este ne!oie de cele mai multe ori

de modificari importante in stilul de !iata, uneori greu de reali"at. Pentru moti!area acestor

modificari si pentru asigurarea aderentei, este necesar ca la fiecare !i"ita sa se aborde"e acest

subiect.

COMPLICATIILE CRONICE ale D tip 2 sunt:

I Hipertensiunea arteriala.

I Neropatia diabetica insuficienta renala.

I !etinopatia care, in fa"ele initiale, poate fi depistata doar prin examinarea retinei prin

dilatare pupilara, (fiind posibila absenta simptomatologiei), de aceea este necesar ca pacientul sa

se controle"e anual. #a tratament, singura metoda eficienta este fotocoagularea laser care,

efectuata la momentul oportun, impiedica progresia afectiunii, obligatorie fiind asigurareaconcomitenta a controlului glicemic.

I Neuropatia diabetica.

I "iciorul diabetic repre"inta una dintre cele mai frec!ente complicatii, dar si cu posibilitati

multiple de pre!enire.

Precocitatea diagnosticarii si introducerii asistentei medicale corespun"atoare se

impune pentru pre!enirea complicatiilor diabetului, cu impact pe membrul inferior si la

aparatului cardio!ascular, generand o disfunctionalitate multipla.

#unoscand notiunile fundamentale etiopatogenie ale diabetului "a'arat,aspectele

fi"iopatologice, clinice si functionale corelate se poate asista terapeutic pacientul.



#orectitudinea conduitei terapeutice depinde, in primul rand, de corectitudinea indicatiei, iar

aceasta se !a pune in raport cu !arsta bolna!ului, acti!itatile pe care le practica, precum si cu

tipul si gra!itatea complicatiilor.

*inand cont de aceste indicatii terapeutice si de particularitatile fiecarui ca" in parte se poateadopta un tratament conser!ator sau unul c'irurgical. %copul acestui tratament fiind de a mentine

functia piciorului diabeticului si independenta indi!idului.

@onografiile si studiile despre complicatiile diabetului, iar in cadrul acesteia despre piciorul

diabeticului, sunt di!erse si numeroase, totdeauna raportate la diferitele aspecte clinice si

etiopatogenuce care determina tabloul clinic corespun"ator, cu consecinte !ariabile asupra starii

functionale a membrului inferior .1

1.# DIABETUL ZAHARAT TIP II ENTITATE CLINICA

Diabet a!arat J boala metabolica cu e!olutie cronica, caracteri"ata bioc'imic de tulburari ale

metabolismului glucidic ('iperglicemie ba"ala < K tolerantei la gluco"a), la care se adauga

tulburari ale metabolismului lipidic, proteic, 'idro/electrolitic, acido/ba"ic, datorita deficitului

relati! < absolut de insulina

Cla$i%i&are eti'"at'(e)i&a

/ mari clase clinice ale D=: , 7, #

/ clase cu risc statistic crescut

A* DIABET ZAZARAT CLINIC MANIFEST

/ simptome: poliurice, polidipsie, polifagie

3 -âncu B., 7ala #., #erg'i"an ., Duma +, 6ancu %., Roman ;., Cereşiu 6.. >armacoterapiadiabetului "a'arat , Editura Ec'inox, #luj Bapoca, 00



/ bioc'imic: 'iperglicemie ba"ala (!aloare L a glicemiei det dimineata pe nemancate)

6. D= de tip 6 (insulino/dependent) M primar

/ determinat genetic, patogenie autoimuna

/ deficit mare, absolut de insulina

/ debutea"a de regula in copilarie (diabet "a'arat ju!enil)

/ tratament doar cu insulina

II. DZ +e ti" II ,i)$uli)'*i)+e"e)+e)t- "ri/ar

/ deficitul de insulina este relati!

/ tratament: medicamente antidiabetice, nu insulina

/ are determinism genetic, nu are patogenie autoimuna

/ se asocia"a foarte frec!ent cu obe"itatea

/ dupa 50/A1 ani (DZ +e /aturitate)

III. DZ $e&u)+ar

/ nu este pro!ocat genetic

/ pro!ocat de o serie de conditii patologice:

* b'li e)+'&ri)e cu exces de '' antagonici insulinei ('ipertiroidism, 'ipercorticism)

/ folosirea cronica in do"e mari a unor /e+i&a/e)te &u "'te)tial +iabet'(e) (medicamente

care in cadrul reactiilor ad!erse pot sa K secretia de insulina la ni!el tisular): preparate

corti"onice, diuretice tia"idice, anticonceptionale orale

/ "a)&reatita a&uta0&r')i&a M procesul inflamator poate afecta si celulele N +anger'ans

B* DIABET ZAHARAT PRIN SCADEREA TOLERANTEI LA GLICOZA

/ asimptomatica M forma usoara, dar care poate e!olua spre manifesta



/ de multe ori formele manifeste pot debuta prin forme asimptomatice

/ (li&e/ia baala e$te )'r/ala (re"er!ele de insulina pancreatica sunt suficiente)

/ in conditii de suprasolicitare a secretiei pancreatice de insulina, re"er!ele nu mai sunt suficiente

si glicemia L considerabil cu mult mai mult decat ar L la un om sanatos M t'lera)ta la (l&

/ orice crestere glicemica L secretia de insulina (post/prandial, dupa diferite agresiuni,

traumatisme, 'emoragii, infectii, inter!entii c'irurgicale) M se descarca 'ormoni de stres:

catecolamine, corti"ol, '' tiroidieni M efecte 'iperglicemiante, antagonice insulinei M glicemia

L mult mai mult

/ te$t +e t'lera)ta la (lu&'a:

/ se determina glicemia ba"ala

/ se adm gluco"a

/ se determina glicemia din 50 in 50 de min timp de ire

O re"ultat normal: glicemia nu trece de 90, dupa ore trebuie sa re!ina la normal

C* DIABET ZAHARAT GESTATIONAL

/ poate sa apara la unele femei gra!ide

/ dispare de obicei dupa terminarea sarcinii

/ se poate pre"enta sub forme mai usoare (K toleranta la gluco"a) < forme mai se!ere

/ se datorea"a modificarilor 'ormonale care apar in sarcina si pot de"ec'ilibra 'omeosta"ia

glicemica

Cla$e &u ri$& $tati$ti& &re$&ut

/ includ indi!i"ii care intr/un !iitor !or face cu mare probabilitate D= (fie scaderea tolerantei la

gluco"a, fie clinic manifest)



/ factori de risc: AHC2 'beitate2 e)+'&ri)'"atii &u e3&e$ +e !! a)ta(')i$ti ai i)$uli)ei2

&')$u/ul +e /e+i&a/e)te &u "'te)tial +iabet'(e)

/ poate sa apara D= cu 'iperglicemie ba"ala M testul de toleranta la gluco"a arata !alori normale

DZ +e ti" I ,i)$uli)'*+e"e)+e)t-

/ deficit absolut de insulina cu debut in copilarie<adolescenta

/ clinic: poliurie, polifagie, polidipsie

/ lipsa unui tratament corect M frec!ent complicatii cu cetoacido"e diabetice (coma diabetica

cetoacidotica M moarte)

/ deficitul se!er de insulina M tulburari metabolice manifestate clinic prin topirea t adipos si

muscular M "a&ie)ti $labi

/ patogenie autoimuna M i)%iltrare li/%'"la$/'&itara in pancreasul endocrin

/ factori:

/ (e)eti&i ,445- M anumite gene predispo"ante la distrugerea autoimuna a cel N pancreatice

/ maj sunt gene ale $i$te/ului HLA din bratul scurt al cr" H, responsabile si de $i)tea MHC:

genele -+)

/ cu cat un indi!id are mai multe astfel de gene mostenite de la un parinte cu atat L riscul de D=6

M

/ cel N exprima MHC I /'+i%i&at M leaga autog si le expune intr/o forma imunogena

/ cel N exprima @-# 66 M expune g in forme imunogene

/ se declansea"a ra$"u)$ul i/u):

/ R64 M autoc anti/pancreatici

/ R6# M acti!area +*c M in!adea"a si distrug tesutul N pancreatic



/ distrugere autoimuna progresi!a M deficit absolut si pronuntat de insulina

/ +e /e+iu ,15- M i)%e&tii 6irale cu !irusuri care au tropism accentuat pt tesutul N (#oxsaie

7, E7C, !. rubeolic, ! urlian) M alterari ale cel N M R64, R6#

/ uneori c/anti!irali de"!oltati in organism pot reactiona incrucisat cu cel N din cau"a unui

/i/eti$/ /'le&ular M pe suprafata cel N pot exista structuri de tip g asemanatoare str din mb

ba"ala

/ distrugerea cel N se poat asocia si in absenta unei susceptibilitati genetice

DZ +e ti" II ,i)$uli)'*i)+e"e)+e)t-

/ deficit relati! de insulina

/ debutea"a dupa 50/A1 de ani

/ nu are patogenie autoimuna, nu exista infiltrare limfoplasmocitara

/ de obicei nu se complica cu ceto/acido"a

/ are +eter/i)i$/ (e)eti& M genele implicate sunt mai putin cunoscute (nu sunt cele din

sistemul -+)

/ se asocia"a frec!ent cu 'beitatea M in obe"itatea datorata unor factori genetici (nu sunt

cunoscuti f bine) s/a constatat ca i)trarea (lu&'ei in celulele adipoase

'ipertrofiate<'iperpla"iate M L glicemia M L secretia pancreatica de insulina M !i"eri)$uli)i$/

M in timp det %ee+*ba&7 )e(ati6 M expunerea receptorilor tisulari pt insulina K( +'8)

re(ulati')) M &er& 6i&i'$ pana la epui"area pancreasului M !i"'i)$uli)i$/

/ alte conditii patologice:

/ factori genetici care alterea"a calitatea receptorilor pt insulina

/ deficiente ale mesagerilor secundari

/ produse anormale insulinice (insulina anormala nu se poate fixa de receptor)



/ con!ersia K a proinsulinei in insulina (proinsulina are doar 13 din capacitatea insulinei de a se

fixa pe receptor)

/ excesul unor '' antagonici

DZ (e$tati')al

/ in cursul sarcinii apar:

/ 9 $e&retiei +e i)$uli)a din cau"a unei 'iperpla"ii a celulelor N +anger'ans sub influenta

excesului de estrogeni si progesteron

/ 9 rei$te)tei ti$ulare la insulina din cau"a unui exces de '' antagonisti: glucocorticoi"i, 'lactogen placentar

Min mod normal se pastrea"a un ec'ilibru

/ uneori insa re"istenta tisulara L mai mult M de"ec'ilibru care se reflecta doar prin K tolerantei

la gluco"a sau prin D= clinic manifest ('iperglicemie L)

/ in cele mai multe ca"uri dupa sarcina, cand 'ormonii re!in la normal, acest diabet dispareH

.5 D67E*4+ =-R* R6P 66 PR?;B?%*6#, D6;B?%*6#, D6;B?%*6#

D6>EREB*6+

Principii standard:

Q >iecare ser!iciu de sănătate publică trebuie să anali"e"e necesitatea unui program de depistareacti!ă a persoanelor diabetice nediagnosticate, în funcţie de pre!alenţa acestora şi de resursele

disponibile. %creening/ul se adresea"ă unor categorii de persoane care asocia"ă o serie de factori

de risc diabetogeni.

6 B. -âncu, 6. . Cereşiu / Diabetul =a'arat, Butriţia, 7olile @etabolice, Ed. Baţional, 222



#ategoriile de persoane la risc propuse pentru screening:

Persoanele cu antecedente 'eredocolaterale de diabet "a'arat

Persoanele obe"e, mai ales cele cu obe"itate abdominală

>emei cu istoric de diabet gestaţional sau macrosomie

Cârsta peste 10 ani

Persoanele 'ipertensi!e

Persoane cu dislipidemie mai ales persoanele cu trigliceride 10 mg<dl şi cu -D+/

colesterol SA0 mg<dl pt bărbaţi şi S10 mg<dl pt femei

Persoane cu afectare !asculară preexistentă, coronariană, cerebro!asculară, sau afectare

periferică

Persoane sedentare

>emei obe"e cu boala o!arelor polic'istice

Persoane cunoscute anterior cu 6;*<6>; sau diabet gestaţional remis

numite minorităţi etnice: afro/americani, asiatici/americani, 'ispanici/americani.

Q %e recomandă ca screening/ul să se efectue"e prin determinarea glicemiei ba"ale din

plasma !enoasă.

#onform recomandărilor ?@% (222), pentru stabilirea diagnosticului de diabet "a'arat sunt

necesare cel puţin două determinări ale glicemiei ba"ale cu !alori T H mg<dl în



absenţa simptomatologiei sau se efectuea"ă **;?, dacă glicemia ba"ală este T 0mg<dl şi S

Hmg<dl

6nterpretarea **;?:

;licemie ba"ală S 0 mg<dl la ' S A0 mg<dl

0/1 S A0

S 0 T A0

0/1,A0/,22

T H T

U #onform #lasificării ?@%, 6;* este definit prin ni!el VnediabeticGal glicemiei ba"ale (SH

mg<dl W ni!el la ' post 81 g gluco"a oral între AA/22 mg<dl prin urmare, în accepţiunea

clasificării ?@%, 6;* defineşte atât 6;* Vi"olatGcât şi 6>;W6;*

**;? se efectuea"ă dimineaţa, în repaus, după minim 9 ore de repaus caloric (post nocturn) şi

în condiţiile în care persoana a consumat cel puţin 10g 'idraţi de carbon<"i în cele 5 "ile

precedente. Procedura constă în recoltarea unei glicemii ba"ale şi apoi, ingestia în 5/1min. a 81g

gluco"ă an'idră di"ol!ată în 500ml apă. +a ore după aceasta se recoltea"ă a doua glicemie.

Pacienţii diagnosticaţi cu diabet "a'arat sunt incluşi într/un program special de urmărire şi

tratament. ? urmărire corectă a pacientului cu diabet se poate reali"a doar într/o ec'ipă

multidisciplinară.

&n cadrul e!aluării iniţiale şi ree!aluării anuale sunt !i"ate următoarele aspecte:

Educaţia

@anagementul stilului de !iaţă

NORMAL

IFG (izolat)

IGTm(izolat)

IFG+IGT

DIABET



%uportul psi'ologic

utomonitori"area

#ontrolul glicemiei şi monitori"area clinică

#ontrolul tensiunii arteriale

E!aluarea cardio!asculară

%creening/ul oftalmologic

fectarea renală

&ngrijirea picioarelor

fectarea ner!oasă

Criteriile "e)tru +ia()'$ti&ul +iabetului a!arat

. #oncentratie plasmaticX de gluco"X (>P;) T H mg<dl (8,0 mmol<l)

. %imptome de 'iperglicemie si o concentratie de gluco"X T 00 mg<dl (, mmol<l)

5. #oncentratia plasmaticX a gluco"ei la ore T 00 mg<dl (, mmol<l) in timpul testului oral

de tolerantX la gluco"a (?;**).

T'lera)ta $&:ut: la (lu&': ,IGT- $i (li&e/ia baal: /'+i%i&at: ,IFG-

stX"i se recunoaste un grup intermediar de subiecti a cXror glicemie este crescutX, totusi

!alorile nu se incadrea"X in criteriile de diabet dar nu pot fi considerate nici normale. cest grup

este definit ca a!and concentratii plasmatice de gluco"X a jeun (>P;) mai mari sau egale cu 00



mg<dl (1,H mmol<l) dar mai mici de H mg<dl (8,0 mmol<l). 6n cadrul ?;** !alorile se situea"X

intre A0/00 mg<dl (8,9/, mmol<l).

%emnificatia !alorilor:

/ !alori glicemice sub 00 mg<dl (1,H mmol<l) J !aloarea glicemicX normalX

/ !alori glicemie intre 00/1 mg<dl (1,H/H.2 mmol<l) J glicemia ba"alX modificatX

/ !alori glicemice mai mare decat 1 mg<dl (H,2 mmol<l) J diagnostic pro!i"oriu de diabet

"a'arat (care necesitX confirmare)

%emnificatia !alorilor glicemice la ore in cadrul ?;**:

/ glicemie sub A0 mg<dl (8,9 mmol<l) J !aloare normalX

/ glicemie intre A0/22 mg<dl (8,9/, mmol<l) J toleranta sca"uta la gluco"a

/ glicemie peste 00 mg<dl (, mmol<l) J diagnostic pro!o"oriu de diabet (necesitX

confirmare).

Pacientii cu tolerantX scX"utX la gluco"X (6;*) si<sau glicemie ba"alX modificatX (6>;)sunt diagnosticati cu YprediabetY ceea ce inseamnX cX pre"intX un risc inalt de a face diabet

"a'arat. 6n afara ca"urilor cand pacienta este insXrcinatX, 6;> si 6;* nu sunt indicatori clinici ai

bolii, ci mai degrabX factori de risc pentru diabetul "a'arat, precum si pentru boli

cardio!asculare. 6;> si 6;* sunt asociati sindromului metabolic, care include obe"itate (in

special abdominalX sau !isceralX), dislipidemie si 'ipertensiune arterialX.

@eritX a fi mentionat cX alimentatia ec'ilibratX, sXnXtoasX si acti!itatea fi"icX pot produce

o scXdere in greutate de 1/03. numiti produsi medicamentosi au demonstrat intr/o oarecaremXsurX cX pot pre!eni sau intar"ia de"!oltarea diabetului la persoanele cu 6;* totusi, impactul

acestor medicamente incX nu a fost foarte bine studiat.



*rebuie sX se stie cX multi indi!i"i cu 6;* pre"intX in mod u"ual !alori glicemice normale

iar 'emoglobina glico"ilatX este normalX sau aproape de normal. Pacientii cu 6;* pre"intX !alori

glicemice ridicate numai in timpul testului oral de tolerantX la gluco"X.

Eti'l'(ia +iabetului a!arat ,DZ-

Diabetul zaharat tip 1

6n ca"ul D= tip , atat factorii ereditari, cat si cei de mediu joacX un rol important. *ipul

de D= !a fi dobandit cu o probabilitate de 5/13 de cXtre un copil dacX unul dintre pXrinti este

bolna!. DacX ambii pXrinti sunt bolna!i, riscul creste la 0/13. 6n ca"ul gemenilor

mono!itelini, dacX unul dintre ei pre"intX D= tip , riscul ca si celXlalt sX manifeste boala este de

50/103. Etiologia bolii se ba"ea"X pe ipote"a existentei unor modificXri genetice la care seadaugX factori de mediu declansatori.

6n ca"ul factorilor declansatori, importanti sunt factorii alimentari, un rol poate si mai

important jucandu/l insa infectiile !irale. cestea conduc la o reactie imunX gresit orientata, care

distruge propriile celulele producXtoare de insulinX (celulele beta pancreatice). ceasta este

cau"a pentru care D= tip mai este numit si YboalX autoimunXY. ? infectie !iralX poate declansa o

reactie autoimunX, ca" in care celulele sistemului imun secretX anticorpi impotri!a tesuturilor

proprii organismului. #ei mai importanti autoanticorpi in ca"ul D= tip sunt anticorpii insularicitoplasmatici (6#), anticorpii antiinsulina (6), anticorpii impotri!a en"imei glutamat

decarboxila"a (;D) si anticorpii impotri!a tiro"inina"ei 6/. cesti autoanticorpi pot fi

e!identiati in sangele pacientului cu luni sau c'iar ani inainte de manifestarea clinica a bolii.

Diabetul zaharat tip 2

+a instalarea D= de tip contribuie deopotri!X factori dobanditi si ereditari: predispo"itie

geneticX, obe"itatea, alimentatia de"ec'ilibratX si sedentarismul. cestea conduc la o sensibilitateredusa a celulelor corpului fatX de insulinX (insulino/re"istentX). %ecundar apare si scaderea

secretiei de insulinX.

#a o do!ada cX factorul genetic joacX un rol important in dobandirea D= de tip , este

obser!atia cX, dacX unul dintre gemenii mono!itelini se imbolnX!este, celXlalt are un risc de 10/



203 de a manifesta boala. lXturi de factorii genetici, D= este declansat cel mai adesea de:

alimentia de"ec'ilibratX, obe"itate, sedentarism, fumat, 'ipertensiune arterialX si !arsta inaintatX.

6n prima fa"X a bolii, insulino/re"istenta poate sX fie compensata prin cresterea productiei de

insulinX, astfel incat glicemia sX fie pastrata in limite normale. 6n fa"a urmatoare, productia de

insulinX scade si se instalea"X Ytoleranta sca"utX la gluco"XY, o crestere exageratX si prelungitX a

glicemiei ca urmare a ingestiei de glucide. Etapa urmatoare este D= manifest.

Diabetul de sarcina

6n ca"ul D= de sarcinX (gestational) etiologia este datX de modificXrile 'ormonale

asociate. cestea conduc la un necesar crescut de insulinX care poate a!ea ca re"ultat o crestere a

glicemiei.

D67E*4+ =-R* *6P (B?B/6B%4+6B?/DEPEBDEB*)

Diabetul #a$arat de tip 2 insulino-independent& este o boala endocrina caracteri"ata prin

anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic.

Diabetul apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau modul in care

organismul utili"ea"a insulina este deficitar. 6nsulina este 'ormonul care asigura necesarul

energetic celular, prin utili"area gluco"ei ("a'arului) de catre celule. 4n alt rol al acestui 'ormon

este de a stoca surplusul de "a'ar in depo"ite la ni!elul musc'ilor, tesutului adipos si ficatului.

#and secretia de insulina este deficitara sau daca exista re"istenta la actiunea acesteia in

tesuturile tinta, ni!elul "a'arului in sange (gluco"a din sange, glicemia) este mult prea mare iartesuturile nu o mai pot utili"a pentru producerea de energie. Daca ni!elul glicemiei este

persistent crescut apar complicatii la ni!elul oc'ilor, inimii, !aselor de sange, ner!ilor si

rinic'ilor.



#ontrolul glicemiei este metoda cea mai eficienta de pre!enire a aparitiei complicatiilor

diabetul "a'arat tip , mai ales ale complicatiilor cardio!asculare. @ajoritatea pacientilor cu

diabetul "a'arat tip isi pot desfasura normal acti!itatile cotidiene atunci cand reusesc sa tina

sub control ni!elul glicemiei prin exercitii fi"ice, dieta corespun"atoare si medicatia

'ipoglicemianta.

Din ce in ce mai multi adulti si copii de"!olta diabet "a'arat de tip , datorita obiceiurilor

alimentare nesanatoase si a sedentarismului.

Diabetul a!arat +e ti" # a"are;

/ cand celulele organismului nu raspund la actiunea insulinei, situatie in care celulele nu mai

utili"ea"a gluco"a sanguina pentru producerea de energie, numita re"istenta periferica la actiuneainsulinei

/ pancresul nu mai produce suficienta insulina.

%upraponderabilitatea, lipsa exercitiilor fi"ice, sedentarismul si istoricul familial de diabet

insulino/independent, cresc riscul de a de"!olta diabetul "a'arat tip .

Dia()'$ti& "re&'&e

Dupa !arsta de A1 ani este indicata determinarea !alorilor glicemiei o data la 5 ani. De asemenea,

!or fi testate pentru diabet persoanele 'ipertensi!e si cu !alori crescute ale colesterolului.

@edicul !a depista existenta factorilor de risc si !a stabili frec!enta la care se !or efectua

testarile.

A$'&iatia a/eri&a)a +e +iabet re&'/a)+a &a /a$urarea (li&e/iei $a $e %a&a +e$ $au $a $e

i)&ea"a +e la ' 6ar$ta /i&a i) ur/at'arele $ituatii;

/ istoric familial/parinte, frate, sora cu diabetul "a'arat tip

/ obe"itatea / indexul masei corporale (6@#) mai mare sau egal cu 1

/ prediabetul (toleranta alterata la gluco"a)

/ 'ipertensiune arteriala

/ ni!el crescut al colesterolului



/ istoric de diabet "a'arat gestational sau femeile care au nascut un copil cu greutate mare la

nastere (peste A g).89

1.< DIABETUL ZAHARAT TIP II FORME CLINICE SI E=OLUTIE

PR6B#6P+E+E *6P4R6 DE D67E* =-R* (>?R@E+E PR6@RE DE D67E*

=-R*)

Există două forme principale (primiti!e, primare) de diabet la om

/ diabetul insulinodependent (diabetul de tip 6 sau diabetul ju!enil),

/ diabetul insulinore"istent (diabetul de tip 66 sau diabetul adultului).

I Diabetul insulinodependent

Diabetul insulinodependent (diabet de tip 6 sau , diabet autoimun, diabet ju!enil) este

considerată a fi, în termenii încă consacraţi, o boală endocrin/autoimună. fecţiunea, în cele

mai multe ca"uri, debutea"ă în copilăria timpurie, mai rar în adolescentă şi cu totul i"olat la

!ârsta matură. Diabetul de tip se caracteri"ea"ă printr/un deficit absolut de insulină.

%e crede cu mare probabilitate că diabetul de tip 6 este declanşat de un !irus prin anticorpii

săi, care se asocia"ă cu antigenele -+/DR 5 şi -+/DR A de pe suprafaţa celulelor beta

din insulele lui +anger'ans. Dintre !iro"ele care declanşea"ă boala, se numără oreionul,

rubeola şi infecţiile cu !irusuri #oxsacie din grupul 7, mai ales 7A (7oloşiu). %/au găsit

însă şi alte corelaţii, independente de factorii infecţioşi şi c'iar de imunitatea endogenă

strictă.

&n ca"ul diabetului de acest tip, nu s/au găsit asocieri foarte clare între

afecţiune şi ereditate. *otuşi au fost constatate, în destule ca"uri,

elemente de agregare familială şi o concordanţă a morbidităţii la gemenii

4 B. -âncu (coordonator) / Recomandări pentru @anagementul #linic al Persoanelor cu Diabet=a'arat tip 66, $urnalul Român de Diabet, Butriţie, 7oli @etabolice, Col. 66, supl. 66, 00

5 D. Enăc'escu, @. ;r. @arcu : %ănătate Publică şi @anagement %anitar, Ed. ll, 22A

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticLangerhans_insulele.html



http://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#bolosiu_hd_sm

http://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#bolosiu_hd_sm




mono"igoţi. De asemenea repartiţia pe sexe este relati! inegală (19,13 /

fete : A,813 / băieţi) Z

Din aceste moti!e, astă"i se pune în discuţie şi latura ereditară al acestei tip de diabet.

4ltimele abordări medicale, recunosc că în declanşarea afecţiunii inter!in multiplii factori,

astfel încât diabetul ju!enil are tendinţa unei abordări în sensul de patologie polifactorială

Bu există o corelaţie între declanşarea diabetul autoimun şi greutatea corporală.

I Diabetul insulinore"istent

Diabetul insulinore"istent (diabet de tip 66 sau , diabet insulinoindependent, diabet al

adultului) este o boală care sur!ine de cele mai multe ori după !ârsta de A0 de ani, însă pe an

ce trece, acest prag tot scade, astfel încât, a"i, diabetul adultului la adolescenţi, nu mai este o

raritate. #aracteristic diabetului de tip este deficitul relati! de insulină.

Principala cau"ă a acestui tip de diabet este insulinore"istenţa (re"istenţa la insulină), care

conduce în timp la epui"area relati!ă a insulinei.

Diabetul insulinore"istent se corelea"ă în mod e!ident cu ereditatea şi cu excesul de

greutate, existând însă şi excepţii. Deşi nu este un factor cau"ator, stresulfa!ori"ea"ă şi

grăbeşte declanşarea diabetului insulinore"istent. %tresul oxidati!acţionea"ă în acelaşi sens.

FORME SECUNDARE DE DIABET ZAHARAT

I Diabetul gestaţional

Diabetul gestaţional (diabetul de sarcină, diabetul re!ersibil al mamei) apare la unele femei

în timpul sarcinii şi dispare după naştere. Diabetul gestaţional se corelea"ă cu re"istenţa la

insulină, cu oligone"ia şi cu microne"ia .

I Diabetul iatrogen

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticRezistenta_la_insulina.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteInsulina.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticStres.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticStres_oxidativ.html





http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticStres.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticStres_oxidativ.html





Diabetul "a'arat iatrogen este cau"at de cotricoterapia prelungită sau greşit do"ată. De

asemenea tratamentele cu tia"ide (diuretice) sau anticoncepţionale, pot declanşa un astfel de

diabet. E!oluţia diabetului "a'arat iatrogen este benignă în cele mai multe ca"uri.

I Diabetul senil

cest tip de diabet apare la !ârste înaintate ca o consecinţă a u"urii fi"iologice a

pancreasului endocrin. 7oala e!oluea"ă lent şi poate fi ţinută sub control prin regi alimentar.

I ltele

Există şi alte forme de diabet secundar. Ele apar în urma unor afecţiuni care ating în moddirect pancreasul (pancreatite cronice, cancer pancreatic, 'emocromato"ă) sau în afecţiuni

endocrine fără atingere pancreatică, dar în corelaţie cu un de"ec'ilibru dintre 'ormonii

'iperglicemianţi şi cei 'ipoglicemianţi (acromegalie, 'ipertiroidie, 'ipercorticism) ZE.

@arsaudon[.

Sta+iile e6'lu>iei +iabetului a!arat

I Diabetul de tip (diabet ju!enil)

Diabetul de tip se instalea"ă repede ("ile săptămâni sau luni). #lasificarea acestei afecţiuni

după modul de debut, este redat în tabelul de mai jos.

Br.*6P / după forma de

debut

#R#*ER6%*6#6

. Rapid

pare în A3 din ca"uri. cest tip de diabet, se instalea"ă şi e!oluea"ă repede (A/A9

ore).

Este întâlnit în special la sugari.

. 6ntermediar (tipic) Este cel mai frec!ent tip de diabet ju!enil, întâlnindu/se în 203

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticIatrogen_iatrogenie.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemocromatoza.html

http://www.bioterapi.ro/despre_noi/index_despre_noi1_bibliografia_siteului.html#marsaudon_e_rc


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticIatrogen_iatrogenie.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHemocromatoza.html





din ca"uri.

%e instalea"ă şi e!oluea"ă în 0/H0 de "ile.

Este specific copiilor (/0 ani).

5. +ent

pare în H3 din ca"uri.

cest tip de diabet, se instalea"ă şi e!oluea"ă în mai multe luni.

Este întâlnit cel mai frec!ent, la copii mari şi la adolescenţi.

%tadiile e!oluti!e ale diabetului de tip sunt redate în tabelul de mai jos.

Br.%*D64

#R#*ER6%*6#6

. %tadiul 6 / slăbire, sete, foame, urinări dese, oboseală

/ 'iperglicemie, glico"urie

. %tadiul 66

/ astenie, sete, anorexie, eme"ă, poliurie.

/ 'iperglicemie, glico"urie, cetonemie, cetonurie

/ corespunde stadiului e!oluti! al cetoacido"ei diabetice

5. %tadiul 666

/ respiraţie rapidă şi neregulată, oboseală intensă, des'idratare.

/ 'iperglicemie, glico"urie, cetonemie, cetonurie, acido"ă metabolică.

/ corespunde stadiului e!oluti! al cetoacido"ei diabetice.

A. %tadiul 6C

/ comă, des'idratare profundă.

/ 'iperglicemie, glico"urie, cetonemie, cetonurie, acido"ă metabolică

accentuată.

/ corespunde stadiului e!oluti! 5 al cetoacido"ei diabetice.

I Diabetul +e ti" # ,+iabet al a+ultului)

Dacă diabetul insulinodependent debutea"ă de!reme şi relati! brusc, nu acelaşi lucru se

poate afirma despre diabetul insulinore"istent (diabetul de tip 66). ?cult, acest diabet \se

pregăteşte\ în ani de "ile, parcurgând cele două fa"e redate în tabelul de mai jos.

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHiperglicemia_hipoglicemiante_nat.html


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEmeza_emeticele_antiemeticele.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticCetonemie_cetonurile_cetoacidoza.html


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteCorpii_cetonici.html#evolutie_stadii


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticEmeza_emeticele_antiemeticele.html


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteCorpii_cetonici.html#evolutie_stadii



Br.>=

#R#*ER6%*6#6

.

>a"a de

nsulinore"istenţă

(re"istenţa la

insulină)

%ensibilitatea receptorilor de insulină este perturbată iar

insulinosecreţia este mărită ('iperinsulinism).

.

>a"a

pancreatic/

endocrină

-iperinsulinismul duce la o epui"are pancreatică.

>"iologic, tra!ersarea acestor două fa"e se face prin trecerea consecuti!ă prin A stadii

e!oluti!e, aşa cum se poate !edea în tabelul de mai jos.

Br.%*D64

#R#*ER6%*6#6

. Prediabetul

(diabetul potenţial)

nali"ele u"uale nu conduc spre re"ultate

îngrijorătoare. ;licemiaapare normală, uneori c'iar spre limitainferioară. *oleranţa lagluco"ă este bună. nali"ele mai elaborate (se

fac de obicei persoanelor supraponderale cu risc ereditar) pun în

e!idenţă o secreţie în exces de insulină ('iperinsulinism). Deoarece

'iperisulinismul nu se asocia"ă cu 'ipoglicemia se deduce

existenţa re"istenţei la insulină.

Deşi există o probabilitate mare, nu este obligatoriu ca diabetul

potenţial să e!olue"e mai departe.

. Diabetul latent &n diabetul latent, glicemia este încă normală, însă testele de

toleranţă la gluco"ă indică o perturbare a metabolismul glucidelor .

5. Diabetul

asimptomatic

;licemia se află spre limita superioară a inter!alului normal sau

c'iar uşor mai sus. #urba 'iperglicemiei pro!ocate, indică o toleranţă




http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHiperinsulinismul_hipoinsulinismul.html

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticGlicemia.html


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.html



http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHipoglicemia_hiperglicemiantele_nat.html


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul_glucidelor.html






http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucoza.html



http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticHipoglicemia_hiperglicemiantele_nat.html


http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_terapeuticMetabolismul_glucidelor.html



(diabetul c'imic) scă"ută la gluco"ă.

A.

Diabetul clinic

(diabetul manifest,

diabetulsimtomatic)

-iperglicemia este e!idenţiată de anali"ele directe. Ea se asocia"ă cu

'ipoisulinismul.

nali"ele e!idenţia"ă o concentraţie a gluco"ei în sânge (glicemie)

mai mare de 0mg3. #ând gluco"a este pre"entă în urină

(glico"urie) însemnă că glicemia depăşeşte90mg3.

&n unele clasificări medicale, forma uşoară a diabetului este întâlnită sub denumirea de

prediabet. Este necesar să se facă distincţia între prediabetul potenţial şi prediabetul manifest.

1.? DIABETUL ZAHARAT TIP II FARMACOLOGIC SI NONFARMACOLOGIC

Depistarea riscului crescut sau punerea diagnosticului de diabet "a'arat tip la persoana in cau"a

sau a unui membru al familiei poate pro!oca panica. @ulti sunt socati la aflarea diagnosticului in

timp ce alti pacienti se simt mai bine daca afla care este cau"a simptomelor lor. Este normal ca

pacientii sa reactione"e prin furie sau depresie daca afla ca au o boala cronica, insa e important

ca acestia sa fie informati ca pot duce o !iata normala daca reusesc sa/ti mentina glicemia in

limite normale. %caderea in greutate, dieta corespun"atoare si desfasurarea unui program regulat

de exercitii fi"ice sunt modalitati foarte eficace pentru a mentine sca"ut ni!elul glicemiei.

Bu exista !indecare in ca"ul diabetului, insa sunt mai multe modalitati terapeutice care sunt

indicate in diabetul "a'arat de tip . #'iar in ca"ul in care pacientul este asimptomatic este

necesara inceperea tratamentului pentru a pre!eni e!olutia bolii si aparitia complicatiilor.

+a unii pacienti, modificarea dietei sau aplicarea unui program regulat de exercitii fi"ice sunt

sufieciente pentru a controla ni!elul glicemiei.2

/ httmedlace.infoinde7.hroddiabetul(zaharat(ti(2





La altii2 i)$a e$te )e&e$ar i)tr'+u&era trata/e)tului /e+i&a/e)t'$. Pri)&i"ii +e trata/e)t

&e trebuie re$"e&tate;

/ modificarea dietei cu reparti"area carbo'idratilor pe parcursul unei "ile astfel incat ni!elul

glicemiei sa ramana constant

/ program de exercitii fi"ice, care imbunatatesc raspunsul celulelor organismului la actiunea

insulinei

/ monitori"area ni!elului glicemiei astfel incat sa ramana in limitele normale stabilite

/ adaugarea medicamentelor in ca"ul in care nu se respecta dieta sau efectuarea unui program

mai intens de exercitii pentru a mentine glicemia in limite sigure. Este necesar unul sau mai

multe tipuri de medicamente antidiabetice pentru a stimula productia de insulina a organismului

sau pentru a imbunatati utili"area ei

/ introducerea unei do"e de insulina sau a tratamentului cronic insulina se poate administra

singura sub forma injectabila sau poate fi asociata medicatiei orale antidiabetice

/ control medical periodic pentru a e!alua eficienta tratamentului sau pentru depistarea precoce a

complicatiilor oculare, cardio!asculare, renale, ner!oase.

/ purtarea unor bratari puse la dispo"itie de catre medic, farmacist prin care sa se faca

identificarea rapida a bolii si a persoanei care are diabet

/ cel cu diabet "a'arat trebuie sa recunoasca rapid si sa stie sa/si trate"e atat 'iper cat si'ipoglicemia

/ o atentie deosebita trebuie acordata pielii, dintilor, picioarelor, gingiilor

Trata/e)t /e+i&a/e)t'$

4nii pacienti cu diabet "a'arat tip raspund bine la medicatia antidiabetica aceasta stimulea"a

productia proprie de insulina, reduce re"istenta periferica la actiunea insulinei sau incetineste

absorbtia carbo'idratilor.0

4nii pacienti nu au ne!oie de medicatie, in timp ce la altii un singur medicament este suficient,

de asemenea se pot asocia mai multe antidiabetice orale in functie necesarul fiecaruia si de

ni!elul glicemiei.

0 B. -âncu / >armacoterapia Diabetului =a'arat, Ed. Ec'inox, #luj/Bapoca, 00



4nii pacienti cu diabet "a'arat tip iau tratament anti'ipertensi! sau de scadere a colesterolului

plasmatic, cat si do"e mici de aspirina pentru a pre!eni infarctul miocardic, accidentele !asculare

cerebrale sau obstructiile !aselor mari periferice

Trata/e)t a/bulat'riu

%c'imbarea stilului de !iata intr/unul sanatos face parte din modalitatile de tratament ambulator.

Pacientii trebuie sa cunoasca cat mai multe despre boala lor pentru a fi cat mai moti!ati, mai

complianti si pentru a se simti mai bine si mai in siguranta stiind ca/si pot tine sub control boala.

Trata/e)tul a/bulat'r i)&lu+e;

/ dieta adec!ata in care carbo'idratii sunt reparti"ati pe parcursul intregii "ile/ efectuarea unui program de exercitii fi"ice

/ monitori"area "ilnica a glicemiei

/ luarea medicatiei antidiabetice orale daca aceasta a fost prescrisa de specialist

/ e!itarea des'idratarii prin aport crescut de lic'ide

/ do"e mici de aspirina.

Trata/e)t &!irur(i&al

*ratamentul c'irurgical nu este indicat in ca"ul diabetului "a'arat de tip . *otusi, pacientii

supraponderali sunt considerati candidati pentru c'irurgia gastrointestinala (inel gastric), care

ajuta la scaderea spectaculoasa in greutate. *otusi, exista multe riscuri ale acestei operatii si de

aceea multi specialisti nu o recomanda

1.@ DIABETUL ZAHARAT TIP II TRATAMENT FIZIOTERAPEUTIC

B. -âncu (coordonator) / Recomandări pentru @anagementul #linic al Persoanelor cu Diabet=a'arat tip 66, $urnalul Român de Diabet, Butriţie, 7oli @etabolice, Col. 66, supl. 66, 00

2 'ttp:<<]]].csid.ro<'ealt'<sanatate<diabetul/"a'arat/de/tip//simptome/diagnostic/tratament/H1912<



^inetoterapia in diabetul "a'arat tip 66

Pacientii tineri, neobe"i cu o istorie familiala cu diabet de tip 66 pot beneficia de programe

de exercitii cu intensitate submaximala.

Pacientii de !arsta mijlocie sau inaintata, obe"i, cu o intoleranta la gluco"a de la slaba la

moderata si re"istenta la insulina ar trebuie sa urme"e o terapie prin efort de intensitate moderata

in combinatie cu inter!entia dietara.

6n ca"ul pacientilor la care se asocia"a si complicatii mai se!ere ale diabetului,

antrenament !a a!ea intensitate sca"uta, asociat cu dieta si tratament medicamentos.

Efectele terapeutice ale inetoterapiei la pacientii cu diabet de tip 66 includ urmatoarele:

reducerea glicemiei si a ni!elelor de insulina

imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice

cresterea sensibilitatii 'epatice si periferice la insulina

imbunatatirea concentratiei lipidelor din sange si ale lipoproteinelor

ameliorarea profilului lipidic: scade trigliceridele si moderat +D+ colesterolul, creste

-D+ colesterolul

fa!ori"area scaderii in greutate prin reducerea masei adipoase

pre"er!area masei lipsite de grasimi a corpului

ameliorarea ni!elului tensiunii arteriale

efecte benefice pe sistemul cardio!ascular

ameliorarea performantei cardiace si cresterea pragului pentru aritmii

asigurarea starii de bine si imbunatatirea calitatii !ietii.

'ipuri de activitati



(ortul aerob poate include o serie de acti!itati ritmice, dinamice ce implica grupe

musculare mari si au drept scop imbunatatirea capacitatii de efort, controlul greutatii si cresterea

fortei musculare. #ele mai cunoscute acti!itati aerobe sunt mersul rapid (energic), alergarea

usoara.

Pentru imbunatatirea tonusului si a fortei musculare se pot utili"a exercitii de crestere a ortei

musculare executate cu ajutorul greutatilor usoare, la aparatele de forta si care implica un numar

mare de repetari. Este important de retinut ca in timpul executiei acestui tip de exercitii,

pacinetul sa e!ite mane!ra Calsal!a (torace blocat) care poate duce la cresterea pronuntata a

presiunii sistolice a sangelui, ce trebuie sa ramana sub 90 mm -g in timpul efortului.

4n program de inetic complex trebuie sa includa si exercitiile de le)ibilitate deoarece,

practicarea lor cu regularitate conduce la reali"area acti!itatilor functionale "ilnice cu o sigurantasi eficienta ridicata.

6n designul unui program inetic pentru pacientii diabetici, se !or lua in consideratire toti

parametri ce caracteri"ea"a efortul fi"ic si anume: frec!enta, intensitatea, durata si tipul de efort.

6nsumarea acestor !ariabile !a determina consumul energetic total si tipul de adaptare (de

exemplu, forta musculara !ersus re"istenta aeroba) la care se asteapta specialistul.

*receventa sedintelor de e)ercitii

numite tipuri de acti!itati, cum ar fi cele aerobe, pot fi efectuate cu o frec!enta de 18

ori<saptamana, in timp ce altele, repre"entate de antrenamentele de forta, sunt recomandate doar

de /5 ori<saptamana.

Exercitiile aerobe cu intensitate usor/moderata si exercitiile de flexibilitate sunt recomandate

"ilnic, iar cele cu intensitate crescuta trebuie urmate de exercitii mai putin intense sau de o "i de

repaus.

Programele axate pe de"!oltarea fortei necesita un inter!al de A de ore intre sedinte pentru a se

asigura refacerea organismului dupa efort, fiind recomandate maxim trei sedinte saptamanale.

+ntensitatea eortului



Efortul aerob cu intensitate moderata poate fi considerat acel tip de efort capabil sa obtina o

frec!enta cardiaca de aproximati! A1/913 din ># maxima. cest efort este aproximati!

ec'i!alent cu mersul rapid sau joggingul moderat cu o !ite"a de A/Hmile<ora, pe care cei mai

multi pacienti il pot executa in timp ce sunt capabili sa intretina o discutie.

;reutatea ce poate fi ridicata de pacient de 9/ ori este considerata o incarcare moderata in

cadul antrenamentului cu greutati.

Durata eortului

Pentru atingerea obiecti!elor programului inetic, durata recomandata este de 50 / H0 de minute,

mergandu/se pe principiul intensitate sca"uta, durata de efort mai mare. Deoarece, uneori, este

dificil pentru pacient sa sustina un efort pe o perioada de timp asa de mare, aceasta poate fi

fragmentata in sesiuni de acti!itate intensa ce alternea"a cu sesiuni de intensitate redusa (de

exemplu, mersul rapid /0 min.<alternant cu mers lejer / min). *otusi, in ca"ul exercitiilor de

forta, este ne!oie de o perioada de A1/H0 min. pentru a se putea lucra toate grupele musculare

importante cu perioade de repaus adec!ate intre seturile de exercitii.

"roresia eortului

Pacientii !or percepe sc'imbari fi"ice si psi'ologice la scurt timp dupa ce au inceput un program

de antrenament. ?data cu instalarea starii de antrenament ar trebui sa fie capabili sa mentinaintensitatea efortului o perioada mai mare de timp, cu o scadere a sen"atiei subiecti!e de

FdificultateG.

+a debut este recomandata modificarea duratei efortului si mai rar intensitatea efortului. Daca un

pacient progresea"a normal se poate incerca !ariatia ambilor parametri. 6n general, efortul ar

trebui sa progrese"e lent in timpul primelor 5/1 saptamani (de exemplu, / min. pe sedinta), mai

rapid dupa H/H saptamani si sa atinga un ec'ilibru intre 8 si A de saptamani.5

*ratamentul balneofi"ioterapeutic

1 %beng'e *., ^inetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed.@edicala, 7ucuresti,298.



#uprinde termoterapia si cura 'idrominerala. *ermoterapia se aplica in formele compensate

si are rolul de a stimula procesele de ardere din organism, si deci, consumul de gluco"a sau al

grasimilor de depo"it.

stfel, se prescriu bolna!ilor: bai de lumina generale sau partiale, bai de aburi, de aer cald,impac'etari uscate, umede, cu parafina, etc. 6n cura 'idrominerala se folosesc: apele sufuroase

(?lanesti, #alimanesti), ape sulfate sodice (^arol!_/Car_) si ape alcaline (%lanic/@oldo!a etc.)

ce combat tendinta acidifianta a bolii.

*ratamentul profilactic al diabetului "a'arat

Daca pentru D= de tip 6 exista la ora actuala putine posibilitate de profilaxie primara, in D= de

tip 66 profilaxia primara, actionea"a asupra factorilor de risc ce pot fi modificati. sigurarea unei

alimentatii ec'ilibrate cantitati! si calitati!, sc'imbarea stilului de !iata cu incurajarea practicarii

exercitiului fi"ic in defa!oarea sedentarismului, constituie masuri de profilaxie primara reale, cu

re"ultate bune, fiind mijloace eficiente in combaterea diabetul "a'arat de tip 66..A

Pre!enirea D de tip II include ur"at#arele "asuri:

/ e!itarea excesului alimentar si a excesului de dulciuri concentrate

/ pre!enirea obe"itatii, sau scaderea in greutate daca este ca"ul la pacientii

supraponderali, pre!enirea D= depinde foarte mult de scaderea in greutate (studiile au aratat

faptul ca, adultii supraponderali, care au pierdut un procent modest din greutate situat intre 1/

03 din greutatea initiala, si/au redus riscul de aparitie a diabetului "a'arat cu 193)

/ e!itarea stresului

/ e!itarea sedentarismului.

Pacientul diabetic trebuie sa cunoasca o serie de reguli de igiena deoarece, de respectarea sau

nerespectarea lor, depinde aparitia unor complicatii se!ere. 6n general se recomanda:

curatenie corporala generala frec!enta (baie generala "ilnica cu apa si sapun), urmata de

sc'imbarea "ilnica a lenjeriei de corp

'ttp:<<]]].paulescu.ro<fisiere<d"/tip.pdf



atentie deosebita la ingrijirea danturii

igiena membrelor inferioare, necesita atentie deosebita mai ales in ca"ul aparitiei

arteritei diabetice

Pentru a pre!eni instalarea infectiilor la ni!elul membrelor inferioare pacientii trebuie sa urme"e

un program de !erificare si ingrijire a picioarelor care cuprinde:

inspectarea "ilnica a picioarelor, !erificandu/se cu atentie !arful, calcaiele si "ona

interdigitala

spalarea "ilnica a picioarelor cu apa calduta si sapun pentru piele sensibila, stergerea

lor cu mare atentie mai ales in "ona interdigitala, unde riscul de infectie este mai mare

testarea temperaturii apei cu mana inaintea introducerii piciorului intrucat, diabeticii

pre"inta pierderi ale sen"iti!itatii la temperaturi ridicate si pot suferi arsuri

e!itarea mersului descult pe nisip sau pa!aj incins

pe timp friguros pacientul trebuie sa fie imbracat adec!at pentru a e!ita degeraturile

ingrijirea tegumentului picioarelor prin aplicarea unui strat subtire de ulei sau crema,

e!itandu/se "ona interdigitala datorita modificarilor suferite de diabetici la ni!elul tegumentului

picioarelor (tegument uscat predispus la crapaturi)

e!itarea incaltamintei stramte si incomode, precum si purtarea acesteia mai mult de 1

ore consecuti!e <"i

e!itarea purtari sandalelor cu barete subtiri care sa stranga piciorul sau a sosetelor

(ciorapi de dama) cu elastic foarte strans

pacientul nu trebuie sa poarte pantoful pe piciorul gol, ciorapul !a proteja piciorul

impotri!a transpiratiei

purtarea permanenta a incaltamintei pentru a nu pro!oca rani la ni!elul talpilor

initierea "ilnica a gimnasticii talpilor pentru a imbunatati circulatia periferica



e!itarea po"itiei picior peste picior si mentinerea unei po"itii fixe timp indelungat

e!itarea aplicarii pe piele a substantelor antiseptice pentru ca sunt caustice si pot

pro!oca arsuri

tratamentul aseptic al excoriatiilor si plagilor, c'iar cand par neinsemnate, este obligatoriu.

BEATRICEnt (2)

Documents

Transcript of BEATRICEnt (2)