I ! fa lăban

Mdoarivesti

C http://www.dntcj. ro/adevaruf]ANUL IX NR. 2666 ISSN 1220-3203

VINERI,20 AUGUST 1999

16 PAGINI 1.500 LEI

Unde sînt

“ um anitarii” ?

Clujenii cheltuiesc sule

de milioane de lei pe

hot-line

1LIE CALIAN

I ncă înainte ca NATO să înceapă bombardarea Iugoslaviei, o serie de proeminenţi oameni politici -

de la preşedintele Emil Constantinescu Ia ministrul de Externe, Andrei Pleşu, şi ministrul Apărării, Victor Babiuc (aceştia doi reprezentînd Guvernul României), la feluriţi lideri politici din arcul majorităţii parlam entare şi, în fine, la d istinşi “europenişti” - au sărit, neîntrebaţi de nimeni, să justifice aceste bombardamente ca avînd un scop umanitar: acela de a salva albanezii din Kosovo, ameninţaţi cu purificarea etnică de către sîrbi. Albanezii kosovari erau “băieţii buni”, curaţi ca critelniţa, iar sîrbii erau “băieţii răi”, spurcaţi ca diavolul. Că realitatea era mai com plexă, asta nu i-a d e ran ja t pe politicienii noştri, care se consideră cei mai importanţi din regiune, şi nici pe subtilii filosofi susţinători ai ideii că nedreptatea făcută unei părţi o corecţezi prin bombardarea celeilalte părţi. Curînd s-a constatat că exista o mare deosebire între scopurile declarate ale agresiunii NATO şi cele reale: nu a fost vorba de distrugerea armatei sîrbe din Kosovo, ci de distrugerea unor obiective economice, şcoli, spitale, locuinţe, uzine electrice şi de apă şi, bineînţeles, uciderea unor civili nevinovaţi. Faptul acesta - inclusiv bombardarea unor convoaie de albanezi “ocrotiţi” prin bombe nu i-a mişcat pe re sp ec tiv ii din co nv ingerile lo r “umanitare”.

lată, însă, câ evoluţia evenimentelor din Kosovo după încetarea bombardamentelor şi reîntoarcerea refugiaţilor albanezi dovedeşte câ întreaga acţiune a NATO în Iugoslavia a fost nu doar o simplă “eroare de apreciere a s itua ţie i” , nu num ai în că lca rea grosolană a d rep tu lu i internaţional, nu numai un şir de crime împotriva populaţiei civile - ci pur şi simplu o imensă tîmpenie. Nimic din ceea ce şi-a propus (cel puţin la nivel oficial!) NATO nu s-a realizat. Forţele KFOR intrate în provincia Kosovo nu reuşesc să stăvilească atrocităţile săvîrşite de teroriştii UCK împotriva civililor sîrbi: asasinate, violuri, incendieri etc. Din cei vreo200.000 de sîrbi din provincie, circa180.000 au părăsit-o deja, alungaţi de albanezi, sub ochii forţelor KFOR, neputincioase. La această purificare etnică a sîrbilor din Kosovo să o adăugăm pe cea din Bosnia-Herţegovina şi Croaţia, de unde au fost alungaţi în războaiele anterioare alţi vreo 800.000 de sîrbi, după unele estimări. Chiar dacă n-ar fi atîţia, se ajunge, oricum, la cifra totală de

continuare în pagina a 16-a

O <=

s.c. AGRIROEVI s.a.V inde Z A H Ă R

• saci 50 kg__________

6.680 lel/kg fără T.VA

7.080 lei/kg fără T.VJtTransportul labeneficiar Inform aţii la tel. s-

0 6 4 -1 5 7 .5 7 0 , §0 9 4 -7 8 0 .9 5 8 , §0 9 4 -5 9 2 .5 2 7 .

Clujenii datorează pentru preluarea gunoaielor menajere 3,2 miliarde de lei la Salprest. Din această sumă, ponderea - 70 la sută - o deţin agenţii e con om ic i, restu l reven ind asociaţiilor de locatari. în clasamentulcelor mai înrăiţi contribuabili, care>refuză să plătească salubrizarea încă din noiembrie 1998, conduc detaşat a s o c ia ţiile de locatari d in str. Moldoveanu 12, Anina 4, Inului 8, Mureşului 44. Reamintim că tariful lunar pe persoană este de 6.557 de lei (la care se aplică şi TVA-ul) plus taxa specială de 260 de lei, care Intră în conturile municipalităţii.

D in tre s o c ie tă ţile m ari care datorează sume importante firmei de salubritate clujene este Clujana, cu 45 m ilio ane de le i. C onducerea Salprest consideră că nu are şanse prea mari să-şi recupereze banii, avînd în 'ved ere că fabrica este în închidere totală operaţională.

L.PURDEA

în domeniul asistenţei medicale de urgenţă, în ciuda specialiştilor de renume pe care-i are municipiul CIuj-Napoca, dotarea precară şi deja învechită a Serviciului Judeţean de Ambulanţă, a secţiilor de urgenţă din principalele spitale, duc la o prestaţie per ansam blu slabă. în prezent, legătura pacient - ambulanţă - centre

de urgenţă - spital se face foarte greo i. în zadar sind icaliştii din Ambulanţa au cerut disperaţi ajutor Ministerului Sănătăţii pentru că, ani de-a rîndul, toţi miniştrii care s-au perindat i-au ascultat, le-au dat dreptate şi... n-au făcut mai nimic.

Din fericire, am trăit şi ziua să vedem că programul de îmbunătăţire

a asistenţei medicale de urgenţă (REMSSY) realizat în colaborare cu G uvernul E lve ţie i, care a fost început acum patru ani, abandonat şi reluat în urmă cu doi ani, prinde contur.

________ Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 6-a

1

ApR dă ultim atum , iar PSD R re fu ză s ă -l a c c e p t eDupă ce la începutul săptămînii

acesteia, preşedinţii PSDR şi ApR au făcut schimb de „amabilităţi”, vicepreşedintele A lianţei pentru România, Marian Enache, a lansat un ultim atum pe adresa social- democraţilor. Enache a declarat că ApR îi mai „aşteaptă” pe cei din PSDR încă o zi, pînă azi, 20 august, pentru a spune clar dacă doresc fuzionarea cu partidu l lui Meleşcanu. Avînd în vedere faptul câ mîine are loc şedinţa Consiliului

Naţional al PSDR, ultimatumul ApR este cu atît mai ciudat...

Preşedintele PSDR Cluj, Vasile Suciu, ne-a declarat ieri că nu mai există perspective prea mari pentru realizarea fuziunii cu ApR. ”La C o nsiliu l N aţional vom cău ta modalităţi de întărire a partidului”, a afirmat Suciu. Liderul PSDR Cluj susţine că fuziunea cu ApR a devenit o obsesie pentru social- democraţi, care s-au interesat numai de posibilitatea de a cîştiga împreună

cu partidul lui M eleşcanu şi au renunţat Ia a-şi întări partidul.

De asemenea, Consiliul Naţional al PSDR va stabili o dată pentru convocarea Congresului partidului pentru luna octombrie, unde va avea loc, afirmă Suciu, o remaniere la vîrf: „Pe Athanasiu o să-l ungem preşedinte, iar pe Cunescu, cu toată onoarea, o să-l punem preşedinte de onoare”. PSDR are în vizor şi o fuziune cu Partidul Socialist, dar nu

.se va pune punct tratativelor cu

ApR, afirm ă p reşed in te le PSDR Cluj. La închiderea ediţiei, am aflat că Sergiu C unescu, preşedintele PSDR, a declarat că fuziunea cu ApR nu va mai avea loc, pentru că „ m a jo rita te a m e m b rilo r PSD R co n sid e ră că A pR a a juns o fonnaţiune care urmăreşte interesele unor m ari g ru p u ri f in an c ia re " . Cunescu a reafirm at dorinţa PSDR de a continua „apropierea partidului deP S .

Andreea MARCU

La Bucureşti, miercuri, staff-ul ApR a d iscu tat, -printre a lte le , situaţia Organizaţiei Judeţene Cluj a partidu lu i condus de T eodor Meleşcanu. O astfel de discuţie se impunea, mai ales că pe data de 3 august, la Consfătuirea pe probleme p o litice şi o rg an iza to rice a Preşedinţilor Organizaţiilor Judeţene ale Alianţei pentru România, liderul Meleşcanu spunea: "Peste tot unde actualele echipe nu lucrează cu rezultate pe deplin mulţumitoare, aceste echipe trebuie de urgenţă întărite cu alţi oameni, care pot şi

' vor mai mult”. Ofensiva în teritoriu, în opinia lui Meleşcanu, ar trebui să înceapă cu o curăţenie internă.

■ Surse demne de toată încrederea

din conducerea ApR ne-au precizat că soarta liderului judeţean, Vaier Suian, este destul de incertă.

Pe data de 30 august a.c., va avea loc întrunirea Comitetului Judeţean, unde, conform aceloraşi surse, în locul lui Suian ar putea fi num it altcineva care să asigure interimatul conducerii filialei judeţene pînă la alegerile din luna noiembrie. Practic, sînt două posibilităţi statutare de asigurare a interimatului: pe de o parte, Consiliul Judeţean A pR îl poate revoca pe actualul preşedinte şi num i pe c in ev a d in B iro u l Permanent Judeţean, iar pe de altă parte, Biroul Executiv Central poate d e leg a pe c in ev a să co n d u că o rg an iza ţia p în ă la C o n fe rin ţa

Judeţeană. V icepreşedintele. ApR, deputatul N icolae Popa, cel care răspunde şi de ju d e ţu l C lu j , a declarat în exclusivitate “Adevărului de Cluj” că “deocam dată, nu prea sîn tem m u lţu m iţi de ac tiv ita te a filialei judeţene. în perioada imediat următoare vom efectua o verificare a numărului de m em bri, a prezenţei în m ass-m edia, etc., după care vom trage concluzii. O ricum , dorim ca judeţul Cluj să ajungă sâ aibă una dintre cele mai puternice organizaţii ApR din ţară” .

Precizăm că deputatul Popa nu a confirmat o eventuală schimbare din post a lui Vaier Suian, o poziţie clară urmînd să adopte după verificări.

Titus CRĂCIUN

• Azi; Calendarul ortodox:S f. P ro o ro c S a m u e l' S f M c ( ^ '? 153) a a ,,9 re C C H :3 to fe S - p f ' S a m u e |: S . B e m a rd

• P RE FE C TU R A .C O N S IL IU L JU D E ŢE A N : 19-64-16

•P R IM A R IA 'C L U J -N A P O C A : 19-60-30 •P R IM Ă R IA D EJ: 21-17-90

P R IM Ă R IA T U R D A : 31-31-60 P R IM Ă R IA C ÎM P IA TU R ZII: 36-80-01

•P R IM Ă R IA H U E D IN : 25-15-48 P R IM Ă R IA G H E R L A : 24-19-26

•P O L IŢ IA C LU J-N A P O C A :955 şi 43-27-27

'P O L IŢ IA F E R O V IA R Ă C L U J-N A P O C A : 13-49-76 '

• P O L IŢ IA D EJ; 21-21-21 •P O L IŢ IA T U R D A ; 31-21-21 • P O L IŢ IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-82-22 •P O L IŢ IA H U E D IN : 25-15-38 •P O L IŢ IA G H E R L A : 24-14-14 •P O M P IE R II; 981• P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 982• G A R D A F IN A N C IA R Ă CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, i n i 158• D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M U N C II ŞI

P R O TE C ŢIE I S O C IA LE : 979• S A L V A R E A : 961• S A L V A R E A CFR : 19-85-91 • IN T E R N A T IO N A L : 971 'IN T E R U R B A N : 991 IN F O R M A Ţ II: 931 D E R A N JA M E N T E : 921

• O R A E X A C T Ă : 958 • R .A . T E R M O F IC A R E : 19-87-48 •S C M O N T E N A Y SA: 41-51-71 • R .A . A P Ă C A N A L : 19-63-02 •S .C . "S A L P R E S r S.A.: 19-55-22 • S C P R IV A L : 1743-86• D IS T R IB U Ţ IA G A ZE LO R

N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A ZE928; 433424

•A E R O P O R T : 956 •G A R A C lu j-N apoca: 952• A G E N Ţ IA C FR : - internaţional 1 3 4 0 -

09; - in lem -4 3 -2 0 -0 1 ;Turda - 31-17-62; D e j - 21-20-22

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E d in A u to g a ra I I :

• C luj-N apoca-Budapesta , cu plecare d in C iu j-N apoca in z ile le dc luni, m arţi, jo i şi v in e r i la o ra 7 ,00 ş i înapoierea d in Budapesta în z i le le de m arţi, m ie rc u ri, v in e ri şi s im b â ti la ora 11.00.

• C lu j-N apoca-Budapesta , cu plecare in z ile le dc jo i ora 22.00 şi înapoiere d in Budapesta in z ile le de vineri ora 16,00. I N F O R M A Ţ I I :

A u to g a ra 1 :14-24-26 A u to g a ra I I : 43-52-78

XAB Q M : 23.07.1999-30.10.1999luni

Cluj 4 Buc. Buc. 4 Ciul7-25 8,25 06-30 07,05

08,35 10-35 07,15 08,1520,45 21,45 19,15 20,1521,00 21,55

marţiW 3 0933 07Ţ5 OfOT"15,50 17,55 10,00 11,0020,45 21,45 14,30 1530

_______ 19,15 20.15miercuri

W 5 0933--------07Ţ3------J ţ r18,50 1930 . 19,15 20,1520,45 21.45

im9835-------- 0935---- 07ŢT1830 19,5020.45 2135 19,15

"TJS.U520,05

iinsu"0833 933" 7Ţ3 8Ţ5-15,50 17,55 14,15 15,0021,00 21,55 1430 15,30

- 20,00 21.00sîmbătă

07-25 08-25 06,30 07,0513,30 1535 12,10 13,10

14,40 1530duminica-

20.M 21(7KPIPret bilet: 702.000 leimarii: Cluj Budapesta 6,30-6,30; 11,30-11,30

Budap«(a-)Cluj 13,30-15,30 miami: Budapesta CInj 16,30-1820 jni: Guj Budapesta 6,30-6,30

Budapesta->Ouj 13.30-15.30; I6J0-I820. sîmhiIi:Cluj Budapesta 630-6.30 ;15_50-16,00

Budapesta->CIuj 13.30-1530 <Preţ bilet: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

IIM PERIOADA 20 IULIE - 20

A U G U ST POLICLINICA

FĂRĂ PLA TĂ "FAM ILIA

SFÎNTÂ" VA FI ÎNCHISĂ.

# F A R M A C I IFarmacii cu serviciu permanent;

Farmacia ^ C O R A F A R M ” , str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farm acia H N T E R P H A R M " , s tr. P r im ă ve rii n r. 5. te le fon 42-71-95 o ra r

-22. Farm acia " C L E M A T IS F A R M \ Piaţa U n ir i i nr. 10. te lefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farm acia n r. 4 , I IE D E R A ” , str. G h.D oja nr. 32, telefon

13-00-77. orar 20-8.

C i t i ţ i z i l n i c

ADEVĂRULde Cluj

■ 20 - 26 AUGUST-

Republica - 10 chestii nu-mi plac la tine, SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30; 22); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Victoria -

Negociatorul, SUA (14; 16,30; 19) * Arta - Turnătorul, Franţa (15; 17; 19); Şacalul, SUA (21) * Favorit - Legionarul, SUA (13; 15; 17; 19;) * Mărăşti - ED. TV, SUA-(15; 17; 19;).TURDA: Fox - Marţianul meu sonat, S.U.A.DEJ: Arta - De la apusul la răsăritul soarelui, SUA, Jackie Brown, SUA. GHERLA: Pacea - Gloria, SUA.

U N I P L U S R a d i a V in e r i , 2 0 a u g u s t Program informativ BBC: 6 ,0 0 -6 ,3 0 :8 ,0 0 -

8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 , 23,00. 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 Uniplus de dimineaţa, 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 Calendarul zilei. Meteo. 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5II . - _ A r tr t C' i I — / n n OA O m . . f aJm jV M A O CC In 7a . . . . A f I* I

2 1 ,0 0 Trei ceasuri bune.19. 0 0 Ştiri locale. 2 2 ,0 0 ; Ştiri naţionale 2 1 -3 0 - 6 .0 0 .0 0 ; Uniplus nocturn. _

* B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă; 8-13,30.. .

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 10-18. SECŢIA COPII, ORAR; luni-vineri: 10-18 FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-20; marţi, vineri: 9-15. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-20; vineri; 9- 18; sîmbătă: 9-14, SECŢIA DE COLECŢII ■ SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-20; vineri: 9-18; sîmbâtâ:' 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARA, ORAR: luni-joi: 9-16,00; vineri: 9-14,

Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar; luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45.

* Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi; 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

Biblioteca “Hcltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” llermann Obcrth” (str. Memorandumuluil8). Orar: iuni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str, Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar/luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14, Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

V in e r i, 20 a u g u s t6,00 Videotext; 21,00

o huliri dMehu tpn hm,i D e d ic a ţii m u z ic a le - m uzică; 21,30 Videotext; 3,00 Închiderea program ului. . .

P O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L

Vineri, 20 a u g u s t 17,00 Rock Out The Earth - em isiune m uzica lă; 17,30 Desene animate, 18,00 Vînătorul american - docum entar; 18,20 D ocum entar; 18,50 Neon Rider-serial; 1 9 ,3 5 Aventurierii americani - docum entar; 20,00 Tortura - film ; 21,35 Poldark - se ria l; 22 ,30 Pereţii care vorbesc - film ; 0,00 Fanteziile sirenelor - program erotic; 1,00 Videotext.

t V T ® Naţional;

Vineri, 20 augustMatinal Film: Baree, fiul lui Kazan

9,00 (Canada/Franţa 1994); 13,00 Ştirile Matineu de amiezii; 13,15 Film: Derby (SUA

m

1995); 15,00 Ape liniştite (s);16.00 Elena, viaţa mea; 17,00 Fotbal: FC Argeş - FC Naţional;19.00 Observator; 19,55 Salutări... Vouă!; 20,00 Film: Motive ascunse (SUA 1997); 21,45 Baywatch Nights; 22,30 Observator;'22,55 Salutări... Vouă!; 23,00 Party Time - în direct de la Olimp; 23,45 Early edition (s); 00,00 Film; Răzbunare pasională (SUA); 1,30 Film: Baree, fiul lui'Kazan (r); 2,00 Film: Kentucky Derby (r).

7.00 Trăieşte vara cu N adine (r);5.00 Dimineaţa

pe plajă. Magazin de vacanţă;12.00 K araoke-Show; 13,00 Pretutindeni cu tine; 14,00 Nimeni nu e perfect (s); 15,00 Jerry Springer Show; 16,00 Pretutindeni cu tine; 17,00 Trăieşte vara cu Nadine; 18,00 Focus - ştiri, meteo, sport; 19,00 Alegeţi filmul; 20,30 Real TV; 21,00 Karaoke Show;22.00 Show-ul de noapte; 0,00 Focus+; 0,30 Film: Foloseşte, ca să nu pierzi (SUA 1994); 2,00 Focus+ (r); 2,30 Real TV (r).

— 7,00 Lanţurile

t e m a * » * * ™8.30 Căsuţa poveştilor (r); ,9,15 înger sălbatic (s/r); 40,00 Celeste se întoatce (s/r); 11,00 Viaţa noastră (s/r); 12,00 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Milady (s/r);13.30 Maria (s); 14,15 Cinemateca de acasă; Perry Mason; împuşcat

■în direct (r); 16,00 Preciosa (s);TV e al tău!; 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,0010,00 Tînăr şi Dragosţe şi putere; 18,45 Căsuţa

neliniştit (s/r); 11,00 Doctor în poveştilor; 19,30 Viaţa noastră (s);Alaska (s); 11,45 Melrose Place 20,15 Înger sălbatic (s), 21,15(,); 12,30 News R .d i. (s);Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi;

vacanţă 11,00 TVR Cluj-Napoca;12.00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi;13.00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (s/r);15.00 TVR Craiova; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 De Ia lume adunate...; 17,30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info; 18,10 Voie bună la TVR, cu Golden Brau!; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sunset Beach; 20,00 Jurnal, meteo, sport;20.45 Camera misterelor; 21,00 Film: Eternitate (SUA 1989);23.00 Călător în Ţara Eclipsei (do);23.30 Jurnal de noapte. Sport;23.45 Concerte Golden Brau; 0,45 Atletism.

i . 7-00 TVM-| \ M atinal; .8,00

Desene animate; 8,50 Tip-top, mini-top; 10,15 Limbi străine; 10,40 O familie ciudată; 11,10 Star Trek - Generaţia următoare (s); 12,00 Tezaur folcloric (r); 13,10 Căsuţa din preerie (s); 14,00 TVR Craiova14.30 TVR Cluj-Napoca; 15,00 Rebelul; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Muzică;

8,00 Cinem atograful vrem ii noastre; 18,45 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 Cu ochii’n 4; 19,45 Muzică clasică; 21,00 .Vînare de vînt. Folk taifas; 22,00 Opera Mundi; 22,30 Atletism; 0,30 TVM. Mesager.

>?7,00 , Bunăm 7. dim ineaţa, Pro

13,10 Film:. Cum să reuşeşti în publicitate (r); 15,00 Familia Bundy (s); 15,30 Ştrengâriţa (s); 16,15 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,40 Aripile pasiunii (ş); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Corbul, îngerul negru; 21,30 Film: Călătorie fantastică (SUA 1987); 23,30 Millennium (s); 0,15 Ştirile Pro TV; 0,20 Film: Maxie (SUA 1985); 2,00 Profit; 2,10 Ştirile Pro TV; 3,10 Echipa mobilă (r); 3,35 Monştrii (s/r); 4,00 Cine-i şefu ?; 5,00 Preţul corect (r); 5,25 Nano (s); 6,10 Inimă de ţigancă (s).

23.00 Film: Omul din cîmpie (SUA 1964).TBLU'7 2,00 Ştiri; 7,10

/ / Bună dimineaţa, Z / a k D C România; 9,00

Dinastia (r); 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,10 Celebritate (r);12.00 Linia întîi (r); 13,00 Cîntecul şi casa Iui (r);‘ 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri;-15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Dinastia (s); , 19,00 Celebritate (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 21,00 Dintre sute de ziare;22.00 Lumea în „Clipa 2000”; 23,20 Tentaţii; 0,00 Ştiri; 0,10Tentaţii (continuare); 0,15 Medici

7,00 Ştiri; 7,10. la datorie (s/r); 1,00 Celebritate (s).4ŞS Cafea cu parfum ----------------------- — ------------—” dc femeie' 8 00 Redacţia au îşi asuma responsabili-

. . , .. , ’ ’ tatea pentru schimbările intervenite inCutia cu jucaru, 10,50 Ştiri, 11,00 programele posturilor de televiziune.

✓ I V C * V in e r i , 2 (Ţ a u g u s t

4 6 :0 0 -07 :00 PRIMA ORĂ, 06 :20 Agenda zilei, 06:25 7 2 S O I 06 :4 0 Azi despre ieri (ştiri pe scurt), 06 :5 5 Prima ştire,

) 07:00-10:00PRIMULSALUT, 08 :00 ,09 :00 ,10 :00 ,13 :00 ,: 1 4 :0 0 ,1 5 :00 ,16 :00 ,1 7 :00 Ştiri, 07 :50 ,08 :50 Horoscop, 07 :20 Revista presei locale,07 :35 ,16 :40 Plus (A drian Suciu),0 8 :2 0 ,17:00 CD Sport (Cătă lin B erindean), 09:20,15:20 Ce mai crede lumea, 09:40 Programul cinematografelor, 11:00 -1 3 .0 0 MESAJ FM. 10:20 Revista presei ce., Ţa /e , 10 :40 fn sănătatea dumneavoastră (C ris tina S tih i), 14:00- 18:00 CALEIDOSCOP CD, 14 :20 Agenda spectacolelor 14:40 Ziua ir cîiiva vorbe. 16:20 Vacanţa FM, 18:00 - 19 :00 Retransmisie RADIO EUROPA LIBERĂ, 1 9 :00 -21 :00 CUIULLUIPEPELEA (Tudor R u r w j ) , 21 :0 0 Retrospectiva ştirilorzilei.

Vineri, 20 august 5 :0 0 -8 :0 0 Bună dimineaţa; 8 :0 0 -1 1 :0 0 Pauzele de

nVit dimineaţă; 1 1 :0 0 -1 9 :0 0 Contact FM; 19 :0 0 -WTACT 22 :0 0 Seara la Cluj; 2 2 :0 0 -5 :0 0 Vineri nu mi-e

somn. - - -V in e r i , 2 0 a u g u s t

^ DlO Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, ;Jf& 19:00.v « s f p % Ştiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6 :3 ff-9 :00 } r Transilvania Matinal. 6 ,4 5 , 7 ,2 0 , 8 ,2 0 - - ţ |ws„ j*-*' Horoscopelniţa; 8 ,3 0 Liniuţa de dialog, 9 ,00 -15 ,00

Patrula de serviciu. 9 ,20 , 9 ,50 ,10 ,2 0 , 1 0 ,5 0 ,1 1 ,2 0 , 1 1 ,5 0 ,1 2 ,2 0 , 1 2 ,5 5 - Buletin rutier; 9 ,30 Revista presei: 10 ,0 5 Punctul de vedere: 12 ,59 Declaraţia zilei; 13,20 -1 4 ,0 0 Cafe concert, 15 ,00- 20 ,0 0 Prob Noblem, 15 ,15 Punct de vedere; 16 ,0 0 -1 7 ,0 0 Votaţi! Radio Transilvania: 17 ,0 5 BBC Education Programmes; 19,05 Declaraţia zilei, 2 0 ,0 0 -2 1 ,0 0 Fonoteca de suflet, 2 1 ,3 0 -2 3 ,0 0 Taxi Muzic: 2 3 ,0 0 -0 1 ,0 0 Post Factum: 0 1 ,0 0 -0 6 ,0 0 Music Non Stop.

V in e r i, 20 a u g u s t 7 . . . Ştiri: 8,10,12,14/17,19, 20.6-

. I tilftioSon iC 10 "C a fe a u a de s e rv ic iu " (m a x im a rti «*.» mu. z j|e ^ p ro g ra m u l z ile i la R a d io Son ic ,

m e te o , h o ro s c o p , in fo rm a ţ i i u t i le , p r o g r a m e T V , a g e n d a c u ltu ra lă , re v is ta prese i, o re ţe tă pe z i, co n c u rs u r i) . 10-14 "Z iua în am iaza m are ": U rech ile c iu lite (c om en ta riu l z ile i), B a sca cu b re te le , M ond o -spo rt, G u ra lum ii, S u rp lus , Ş tiri e x te rn e , concursu ri. 1 4 -1 5 "N o u tă ţi la R a d io S on ic" (n ou tă ţi m u z ica le , c o n c u rs . 15-17 "M c S o n ic " (d e d ic a ţ i i m u z ic a le cu p re m ii M c D o n a ld 's ) . 17 -19 P o liso n ic (ca le idoscop , inform aţii, co ncu rsu ri). .19-20 "G re a te s t Hits" (m u z ic ă o ld ies ). 2 0 -2 4 "Top S on ic B o o m ". -

V in e r i, 20 a u g u s t"■- w 6 ,0 0 Bună dimineaţa-

i Y ' " N t ţU n p r o g r a m m a t in a l deR A D I O C L U J I J i n f o r m a ţ i i , a c t u a l i t ă ţ i şi

........................................ m u z | c j p r e z e n t a t d e D anM o ş o iu . 8 ,0 0 Emisiunea in limba maghiară. 1 0 ,0 0 Radiocircuit prin ţară. D e la R a d io C lu j p re z in tă D a n M oşo iu . 1 1 ,0 0 -1 3 ,0 0 Tranzit - a m p re n ta re a lită ţ i i. D in s u m a r: a g e n d a

c u lt u r a lă , p u n c te d e v e d e re , c o n c u rs u l c u p r e m ii B ra v o b ra v is s im o . R e d a c to r i: C ris t ia n Z o ic a ş ş i A n c a B o ta . 1 2 ,0 0 Radiojurnal transilvan. 1 2 ,1 5 R u b r ic a Microfonul ascultătorului, p ro b le m e le dvs ju rid ice se po t re zo lva su n în d la 4 2 .0 0 .3 1 /0 6 4 - R e d a c to r C ris tia n Z o ic a ş 1 3 ,0 0 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Paralele muzicale. 13 ,50 Buletin de ştiri. 16 ,0 0 Emisiunea in limba maghiară. 18 ,00 Radiofax. P r e z in tă D a n H o re a , 1 8 .2 0 Crochiuri muzicale. 1 9 ,0 0 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 1 9 ,1 5 Ucenic la muze. E m is iu n e d e te a tru ş i a r te v iz u a le .

"R e d a c to r O a n a C r is te a G rig o re s cu . 2 0 ,3 0 -2 1 ,5 0 Top 20+1. M uzică uşoară . P re z in tă M arius M erca. 2 1 ,0 0 Ştiri. 2 1 ,5 0 Ştiri. 21 ,5 8 închiderea programului.RENAŞTEREA

V in e r i, 20 a u g u s t 6 .00 Ceasurile dimineţii- program m atina l de ştiri, actua lită ţi

şi m uz ică ; 10 .0 0 Actualitatea - bu le tin de ş tiri; 10 .0 5 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10 .30 D e /s /s - e m is iu n e de a rtă c re ş tin ă ; 11 .30 Vreme trece, vreme vine - a n to log ia poezie i re lig ioase ; 12 .00 Ziarişti la microfon: 12 .30 Bizantion (r); 13 .00 Actualitatea • bu letin de ştiri; 13.05 Magazin: em isiun i re lig io a se , cu ltu ra le ş i soc ia le ; 18 .00 Actualitatea - b u le tin de ştiri; 18 .05 Social; 19 .3 0 Bizantion (r ); 2 0 .3 0 Păhărelul cu nectar- e m is iu n e pe n tru copii; 21 .00 Actualitatea - b u le tin de ş tiri; 2 1 .0 5 Dedicaţii de muzică populară: 2 3 .0 0 Liniştea nopţii - p ro g ra m m u z ic a U ___________________. ■ y .

d U â s H i L mCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C L U J-N A P O C A , str.PR O F C IO R TE A nr.9

(cartier Grigorescu)CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, J r ie ^ -1 8 30

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)'

M a, J : 14 “ -1 6 ; V: 1 5 -1 7 S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 1 8 -2 0 ; Ma, J :.1 8 "-2 0 V: 16-20

PR O G R A M A R E: te l/fax (0 6 4 ) 18 .76 .04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

r POLICLINICA N INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO- LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

END0SC0PIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare. Rh - Teste de sarcină - Anligen HBS - Elisa Test - Examinări citologicc pentru depistarea cancerului dc col uterin - Investigaţii pentru

sterilitatea feminină si masculină)

ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 - 21

M e d ic dc gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

ia tel. 41-41.63. J

i c . D e n t a l R O V A -

S O C O L O V[ Calea Moţilor 106, apJ~\’

T ratam en te s tom ato log ice com plexe:

O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, implante)

Program ări la tel.: 430028 . Zilnic orar: 9 - 1 9

sîmbătă 1 0 - 1 3Pentru studenţi; pension a r i^

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARD

Dr.ANGELA CĂLUGĂRI)S tr , P rah o v e i nr. 11

(lîngă biserica Bob)

L , M i, V - 17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N E ---------Sufletulnosrru ladispoziţia ^ dumneavoastră. Telefonul g de noapte, telefonul vieţii. £

1 9 1 6 4 7Gardă dc noapte, orele 20-08. §

Linia telefonică dc intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată dcLABORATORUL DE SĂVATATH in im i CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. ________

ar putea fi reclama dumneavoastră

1996 - Preşedintele Statelor Unite ale Americii. Bill Clinton, a promulgat legea privind acordarea Clauzei naţiunii celei mai favorizate cu caracter

permanent pentru Romania.

I S M

Rusia este ni i p u t i n c i o a s ă în f a ţ a d e z a s t r u l u i e c o l o g i c

■ Rusia este o pubelă, iar Moscova un coş de gunoi ce se goleşte în ea. în.timp ce capitalei ruse i se acordă toate favorurile, aceasta primind aproximativ 80 la sută din investiţiile din întreaga ţară, în acest centru privilegiat sînt luate deciziile sau non-deciziiile care fac, din restul teritoriului, un imens “loc de depozitare”. Fenomenul nu este recent.

Partea ce îi revine, în acest sens, moştenirii - sovietice este considerabilă,’ iar Rusia află acest

lucru, în fiecare zi, în detrimentul său. Totul se petrece ca şi cum, cu cît te îndepărtezi mai mult de Moscova, situaţia s-ar înrăutăţi. Atingînd “un vîrf de dezastru ecologic la extremităţile, ţării care sînt Peninsula Kola, în apropiere de Polul Nord şi Marea Japoniei din Extremul Orient rus, două mari pubele de deşeuri nucleare denunţate de Aleksander Nikitin, la Sankt-Petersburg, şi Gregori Pasko, la Vladivostok. Ambii, acuzaţi ca din întîmplare, că şi-au “trădat” patria, dar susţinuţi de comunitatea internaţională (în special de Amnesty International).

Procesul lui Pasko tocm ai s-a' încheiat la

V ladivostok, iar cel al lui N ik itin se tot prelungeşte de trei ani şi jumătate.

Mişcările ecologice ruse sau internaţionale, precum Greenpeace, nu încetează să denunţe daunele şi să anunţe ca tastrofele aproape programate în urmă cu cîteva luni, Frederic H auser, din cadrul organizaţiei norvegiene Bellona, avertiza Rusia în legătură cu un eventual accident nuclear însemnat în micul golf Andreiev, din apropierea Peninsulei Kola. El explica faptul că rad ioactiv ita tea d in aces t g o lf este “comparabilă cu cea provocată de cinci teste atomice franceze în (atolul) Mururoa”, şi amintea că, în regiunea Murmansk, sînt stocate 274 de reactoare nucleare, tone de deşeuri radioactive, şi toate acestea, în condiţii de securitate mai mult decît aleatorii.

Aceeaşi poveste este şi la celălalt capăt al R usiei, unde în m icul g o lf V ladivostock putrezesc zeci de submarine nucleare. Zona a fost declarată interzisă, acum cîţiva ani, în urma unei explozii. Este greu, la urma urmelor, să desfaşori anchete pe marginea acestor dosare,

akupra cărora veghează FSB (fostul) KGB. V lad im ir So ifer, d irec to ru l In s titu tu lu i O ceanologic al P ac ificu lu i, se in te re sa îndeaproape de aceasta, atunci cînd, la domiciliul său din Vladivostock, a avut loc o percheziţie în ziua de 13 de iunie. I-au fost confiscate dosarele şi corespondenţa, iar pe uşa laboratorului său au fost puse sigilii.

Autorităţile actuale au luat cunoştinţă, în ceea ce le priveşte, d e . aceste lucruri în special în republicile autonome (de exemplu), Jakutsija a declarat rezervaţie naturală o parte a teritoriului său), popoare minoritare, din Rusia care-şi văd teritoriile devastate, cultura lor ancestrală şi limba masacrate. în Peninsula Kola, aproximativ 2.000 de locuitori indigeni care trăiesc pe teritoriul rus riscă să dispară. Pe de o parte, dispariţia brutală a sovhozurilor şi lipsa de mijloace financiare au dăunat creşterii tradiţionale a renilor, pe de altă parte, păşunile lor au fost rechiziţionate de o soc ie ta te m in ieră , în scopu l ex p lo a tă rii zăcămintelor de cupm şi implantării unor uzine de aluminiu. Ştiţi care este oraşul cel mai poluâf

din lume? Numele acestuia variază în funcţie de anche te le d e s fă şu ra te de o rg a n iz a ţi ile neguvernam entale (O N G -uri), dar lucrul ce rămîne neschimbat este numele ţării. Cu cîtva timp în urmă, se vorbea m ult despre satele de pe malurile rîu lu i T eşa, d in regiunea U ralului. Po triv it e x p e rţilo r d in cad ru l P rogram ulu i Naţiunilor Unite pentru M ediul înconjurător, acum este Karabaş, un alt oraş din Urali, situat puţin mai la nord. Oraşul a fost construit în jurul unei topitorii de cupru.

Au rămas aici 17.000 de locuitori, înconjuraţi de apele roşii ale lacului şi ale rîurilor, precum şi de un peisaj selenar. M ai m ult de două treimi din cei 3.000 de copii (din .localitate) suferă de maladii respiratorii şi aproape un sfert dintre ei au un exces de plumb în sînge. La Karabaş, rata mortalităţii (17 la 1.000 de locuitori) o depăşeşte mult pe cea din întreaga Rusie (14 la 1.000 de locuitori), care şi ea este deja foarte m are, com parativ cu m ed iile în reg istra te în ţările occidentale (9 la 1.000 de locuitdri în Franţa, de exemplu).

După K o so v o , R u sia s e p re g ă te şte de un război n u c le a r lim itat("ABC")

între “pagubele colaterale” cele mai periculoase ale conflictului iugoslav se află şi deteriorarea relaţiilor între Rusia, şi O ccident p înă la un punct nem aiîn tîln it _ după. • încheierea războiului rece. în pofida declaraţiilor, această ţară a trăit sfîrşitui crizei ca o înfringere pe teren propriu şi ca o umilitoare constatare a neputinţei sale faţă de capacitatea militară a NATO. Oamenii de ştiinţă şi militarii ruşi lucrează intens pentru a încerca să schimbe situaţia, iar răspunsul care se prefigurează poate constitui o nouă bătaie de cap pentru O ccident în secolul următor. Războiul nuclear limitat prin intermediul “armelor de buzunar

în urmă cu două luni, cînd războiul din Iugoslavia se afla în plin apogeu, a avut loc la Moscova un eveniment care a trecut aproape neobservat. Consiliul de Securitate organism ce regrupează m inisterele “ forţei” şi corpurile armate ale ţării, a organizat o reuniune consacrată problemelor de

securitate ale ţării. în timpul sesiunii, Boris Elţîn a semnat decrete menite să au to rizeze p o ten ţia liza rea arm ei nucleare ca bază pentru apărarea Rusiei. ■ ,

Detaliile au rămas secrete. După reuniune, reputatul analist pe teme de apărare, Pavel Felgenhauer, de la ziarul liberal “Segodnia” a deschis prima pagină a ziarului cu un reportaj care sub lin ia că principalu l sub iec t al reuniunii a fost “unda verde” dată dezvoltării unei noi generaţii de arme nucleare tactice”, “astfel îneît Rusia să aibă posib ilita tea de a da lovituri nucleare locale, nestrategice, de putere redusă, în orice punct de pe glob, aşa cum fac SUA cînd recurg la rachetele de croazieră şi la bombele inteligente în Europa şi Asia”.

P o triv it dom nulu i F elgenhauer, “principalul atu” al noii arme constă în capacitatea sa de detonaţie extrem de redusă, între zece şi o sută tone de TNT (de zece mii de ori mai puţin decît bomba lansată asupra Hiroshimei,

la 6 august 1945). Z ia ris tu l îl identifica, în articolul său, pe “creierul” nou lu i concept V ik to r N ik itov ic i Mihailov, ministrul Energiei Atomice, pînă în martie anul trecut, iar în prezent vicepremier. Viktor Nikitovici nu este o persoană obişnuită. Eminent fizician nuclear, decorat cu Premiul Lenin (cea mai înaltă distincţie în fosta URSS) şi cu Ordinul Meritelor aduse Patriei, el este autorul unei cărţi al cărei titlu este extrem de sugestiv “Sînt un şoim”.

Opiniile sale nu contrazic această confesiune: “în condiţiile actuale, cînd nu putem onora cu arm am entul convenţional şi cu NATO care se extinde spre Est, arma nucleară este singura care poate garanta securitatea ţării noastre şi ce poate anihila orice armă convenţională, oricît de modernă ar fi aceasta. Cu arm ele nucleare actuale nu se poate lupta, deoarece planeta întreagă ar fi contaminată în cîteva săptămîni. De aceea, unul din sectoarele în care lucrăm este crearea de proiectile de putere superredusă, cu

o contam inare m inim ă a mediului înconjurător, cu care să reuşim să rezistăm la orice tip de agresiune sau ,de presiune politica, economică, sau chiar culturală. N imeni nu trebuie să se îndoiască că dacă apare orice fel de ameninţare militară, sau economică la adresa noastră, Rusia va recurge la armele nucleare, fară cea mai mică îndoială”.

Lucrul cel mai îngrijorător pentru acest tip de arme este faptul că ele nu sînt acoperite de nici un tratat în vigoare, sau în curs de ratificare, acelaşi lucru se întîm plă şi cu testările în cadrul cărora se efectuează explozii “su b critice”, c a re nu* degajă radioactivitate şi nu intră deci sub incidenţa m ora to riu lu i în vigoare asupra a rm elo r n u c le a re . Un alt obiectiv al lu i M ih a ilo v este reprogramarea instantanee a rachetelor direct în silozuri pentru a le schimba sarcina de la o sută de tone TNT la puteri m eg ato n ice de m ai m ulte milioane de tone. “Acest lucru ar şterge

limitele dintre arm ele nucleare tactice şi ce le s t r a te g ic e ” , a a f irm a t vicepremierul rus, care este convins câ viitorul secol “va fi mai rău decît cel prezent” . Faptul câ superputerile sînt de părere câ se poate utiliza în mod limitat arma atomică, fară o escaladare către un holocaust global, face mult mai p robabil un război nuclear, a declarat domnul Felgenhauer ziarului “ABC”.

Unul din scenarii, este un posibil atac al Turciei în Caucaz, în apărarea Azerbaidjanului şi împotriva Armeniei, aliat Rusiei. Ţ inînd cont dc stad i’1'- armatei sale convenţionale, M c X X ar trebui sâ se resemneze ca z o \ treacă sub controlul turc într-un viitor apropiat... sau să şteargă de pe fala păm în tu lu i c îtev a aerodrom uri ale inamicului cu arm e nucleare tactice şi a s to p a a s tfe l o fens iva . D om nul Felgenhauer crede că într-un astfel dc caz americanii nu ar declanşa un război nuclear dc proporţie, cu riscul de a-şi vedea distrusă propria ţară.

în majoritatea ţărilor arabe soţiile monarhilor râmin

secrete("CorrieredellaSera")

Căsătoria grabnică a lui Sidi Mohamed, care a devenit regele Marocului, cu numele de Mohamed al Vl-lea, după moartea tatălui său, Hassan alIl-lea, nu ascunde secrete de stat sau personale. Pur şi simplu, tradiţia marocană impune ca nimeni să nu cunoască numele celui care-i va succeda moştenitorului desemnat. în consecinţă, viitorul suveran nu poate avea fii înainte de a urca pe tron. Prin urmare, toţi fraţii primului născut (băiat) al regelui au avut dreptul să se căsătorească. Nu însă şi Sidi Mohamed, care, din cauza unor obligaţii dinastice, politice şi religioase, a putut (şi a trebuit) să se căsătorească, după moartea regelui, trebu ie menţionat, de asemenea, că soţia suveranului Marocului, nu are nici o obligaţie socială. Foarte mulţi nici nu cunosc numele văduvei lui Hassan al II-lea. Rolul ei este fundamental, deoarece ea va da naştere viitorului suveran al ţării.

Trebuie subliniat faptul că, în aproape toate monarhiile arabe, soţiile regilor, carc de obicei nu se pot bucura de titlul de regină, au un rol neînsemnat. Totuşi, în special în Arabia Saudită, femeile au avut întotdeauna influenţă asupra deciziilor suveranului, rămînînd însă în culise.

Singura excepţie în această regiune este regatul Iordaniei. într-adevăr, singura regină arabă cunoscută în întreaga lume este soţia regelui haşemit. Soţiile regelui Hussein s-au impus atît în interiorul ţării, cît şi în afara ei, devenind ambasadoarele regatului. Fotografia lui Noor, văduva suveranului dispărut s-a aflat pe toate copertele săptămînalelor. Noua regină Rania, soţia noului suveran Abdulah al II-lea, care este de origine palestiniană, s-a deplasat la Skopje, în timpul războiului din Kosovo, pentm a împărţi ajutoare refugiaţilor. _

Iordania este ţara cea mai puţin rigidă în respectarea tradiţiilor pe care le consideră desuete. Şi în acest caz, influenţa şi modernismul regelui Hussein au fost extraordinare. .

Experţii militari au dubii în legătură cu un eventual conflict armat între China si Taiwan

în pofida ameninţării cu declanşarea unui “război” proferată de ministrul chinez al Afacerilor Externe, Tang Jiaxuan, la Singapore, eventualitatea unei operaţiuni miîitare chineze pentm recuperarea Taiwanului pare foarte, puţin probabilă în opinia experţilor miîitari de la Beijing.

“China va continua să-şi intensifice războiul psihologic cu Taiwanul şi să profite de pe urma unor importante manevre navale prevăzute în cursul anilor viitori”, a apreciat unul dintre experţi. Aceste manevre navale, care au loc în fiecare an, ar urma -să creeze condiţii pentm o debarcare interarmată cu forţe de debarcare (infanterişti şi blindate), sprijin aerian şi paraşutişti, sp rijin ită de nave ale m arinei (submarine, distrugătoare şi fregate), a precizat expertul.

“Ele ar urma să arate că arm ata chineză este capabilă sâ ocupe o insulă, mesaj destinat evident Taiwanului”, a adăugat el. Dar, încă înaintea'acestor ample manevre navale , m aşina de propaga/idă a ex p loa ta t cel m ai neînsemnat exerciţiu militar de rutină pentru a menţine presiunea asupra Taiwanului. Nu trece o zi fară ca un ziar care apare în Hong Kong sau pe con tinen t să nu re la te ze despre desfăşurarea unor exerciţii militare, cu

fotografii de nave militare sau rachete de sprijin, chiar dacă ele erau prevăzute de mult timp şi în mod categoric nu au nici o legătură cu tensiunea în Strîmtoarea Taiwan.

Potriv it unei o fic ia lită ţi a . municipiului, “Shichangjian”, nava- şcoală cea mai modernă a flotei chineze a făcut o escală la Xiamen în timpul căreia noilor recruţi li s-au predat cursuri de “patriotism”.

Relaţiile dintre Beijing şi Taipei, angajate pe ca lea d ia logu lu i, au înregistrat o creştere bmscă a tensiunii după o dec la ra ţie “ sep a ra tis tă” a preşedintelui taiwanez Lee Teng-Hui care a avut efectul unei adevărate bormbe. L ee T eng-H ui p reconiza abandonarea politicii “unei singure Chine” şi stabilirea de relaţii “de la stat la stat cu Beijingul”, propunere care a suscitat un val de critici din partea B eijingulu i, care consideră Taiwanul (unde trupele naţionaliste s-au re fu g ia t în 1949) d rep t o “provincie” rebelă. Pe plan militar, pînă în prezent B eijingul s-a lim itat să declare starea de alertă a trupelor în zonele de coastă, reafirmînd că nu a renunţat la fo losirea fo rţe i pentru recuperarea Taiw anului, aşa cum a reamintit Tang Jiaxuan la Singapore.

“Dar problema opţiunii militare nu

*(AFP)“se pune pentru moment întrucît Lee Teng - Hui nu a mers atît dc departe. El nu a pronunţat termenul fatidic de “ independen ţă” a subliniat R obert Kamiol, corespondentul pentru Asia al publicaţiei militare “Janc’s”.

Problema opţiunilor militare se pune cu atît mai puţin cu cît Taiwanul “se află în prezent în perioada de v îrf a puterii sale militare’ , după ce a încheiat un ciclu de modernizare a armatei sale care i-a permis să obţină o flotă aeriană şi m aritim ă u ltram odernă (60 de apara te “ M irage 2000-5” , 150 de avioane am ericane “F-16”, 6 fregate, franceze de tipul “La Fayette”).

Armata chineză, mai puternică sub raport num eric, aliniază o aviaţie şi marină încă depăşite în mare măsură, chiar dacă dispune de suficiente nave de debarcare şi de mijloacele logistice de deplasare rapidă a forţelor marine speciale de la un punct la altul al ţârii, subliniază un expert occidental.

Printre celelalte puncte slabe, pe care Beijingul se străduieşte sâ le înlâti r. figurează, după părerea lui, : •e.i-teh n ice im p o rtan te în mai ; com unicaţii şi de război elec. precum şi o organizare a armatei m mare m ăsură depăşită, ceea ce face dificilă o coordonare între cele trei arme de război.

Epigrame cu si despre

’ FEMEIR odica Hanu din Bacău,

bucureştenii Gheorghe Penciu, V ic to r M acarevic i şi C ornel Costăchescu ne propun culegerea cu titlul de mai sus, o excelentă antologie tem atică.' Apărută în Editura "Grafit” în condiţii grafice meritorii, ne alăturăm doamnei Rodica Hanu care o defineşte în încercarea epigramei de a fi şi lirică:

“Nesăbuinţă, capricii, nerozii, sînt şarjate cu elocinţă şi jovialitate, din dragoste..., nu din mizantropie. (A se citi, Domnule critic Petru Poantă!).

Cartea de faţă este o dovadă peremptorie că eleganţa ironiei, umorul stenic imprevizibil,ambiguitatea, paradoxul exprimării învederează starea de poezie.”

Printre "maeştri” ai genului/speciei sînt şi opt autori clujeni, SAT1RICONUL neputînd absenta de la acest festin. Ei sînt: Eugen Albu, Eugen Pop, Io a n 'P o p , M arian Popescu, Eftimiu Tarlapan, Mihai Teognoste, Olimpia Todoran - G abor, cărora li se adaugă promiţătorii mai tineri colegi Cornelia Cociş şi Radu Păcurar.''

Pentru ilustrare cităm din creaţiile acestora din urmă, care pot deveni

E d itu ra “ G ra f it "

oricînd “cei dintîi”: “Vecina mea cu miere-n glas,/ ce m-ajuta mereu,/ din bunătate a rămas.../ gravidă-n locul meu.”

- Altruism de Cornelia Cociş şi “Peţitorii nu încap,/ pentru mîndrii ochi ce-i ai,/ Ce n-aş face să ţi-i dai/ ... peste cap”!

- Unei soacre de Radu Păcurar. La cele 136 de pagini ale culegerii

colaborează exact 100 de e p ig r a m iş t i , d i n t r e clujeni l ip s in d nefiresc nume ca Mircea Matcaboji, Ioan Bindea, Aurel Buzgău, M arin Boţoc, Aristotel Cruceanu, Vasile B. Gădălin, Ana Marinoiu, TitusOlteanu, Teofil Voinescu-Amadeusşi alţii. ' .

Poate în viitoarea antologie a temei. D

Ioan POP

S finţii P ă rin ţi sp u n c ă fro n ­tie re le , m arginile , lim itele libertăţii (...) s e întind p în ă

a c o l o u n d e î n c e p l im ite le l ib e r tă ţ i i a p r o a p e lu i ( . . .) . O r, a c e a s t a e s t e o p ro b le m ă cu a d e v ă r a t d if ic ilă / c ă c i s în te m î n c o n j u r a ţ i d e a t î ţ ia s e m e n i . D in tr-o d a tă m ă văd în co n ju ra i., d e z e c i d e o a m e n i şi d a c ă t r e b u i e s ă r e s p e c t l ib e r ta te a tu tu ro r a c e s to r a şi d a c ă în ţe leg c ă l ib e r ta te a m e a s e în tinde p în ă u n d e m ă în t î ln e s c cu lim ite le l ib e rtă ţii tu tu ro r c e lo r din ju ru l m e u , a tu n c i c o n s ta t că nu 'm a i : a m t e r e n d e m a n i f e s t a r e a libertăţii m e le . Aici in terv ine cu a d e v ă r a t p ro b le m a re fe rito a re la a r ta d e a tră i în lum e. C ăci, in tr- a d e v â r , n u p o ţi s â tră ie ş ti în lu m e , în tre o a m e n i, fără s â ţii c o n t d e lo t c e e a c e omul d e lîngă t in e re p re z in tă p e n tru el, p en tru t in e , p e n t r u to ţi c e i d in ju r , c u n o s c u ţ i s a u n e c u n o s c u ţ i - s c r ie , a d e v ă r a t şi p ro fu n d , în e s e u l s ă u d e s p r e F e l u r i l e r i s i p i r i i ( a p ă r u t în re v is ta d e s p i r i t u a l i t a t e şi c u l tu r ă r o m â n e a s c ă L u m in ă lin ă d e la N ew Y ork) p r e o tu l d r. T h e o d o r DAM IAN , p a ro h u l C ap e le i “Sf. A p o s to l i P e t r u şi P a v e l” d in m e tro p o la a m e r ic a n ă .

Un semn în calea risipirii despre care vorbea distinsul păstor al sufletelor românilor americani, apreciat eseist şi poet, e şi iniţiativa încheierii unui protocol între Institu tu l Român de Teologie şi Spiritualitate O rtodoxă

' s ^ j p e l a "S f . A posto li P e tru şi „ve l" din New Y tn k - si Societatea

C u l t u r a lă P R O M A R A M U R EŞ “ D ragoş V o d ă” din C luj-N apoca, avînd obiective generoase şi deopotrivă măreţe: co lab o rare pentru ridicarea u n e i b i s e r ic i de lem n, în s til m a ra m u re şa n , şi am enajarea unui

Preotul dr. Theodor Damian dînd citire Protocolului de colaborare încheiat între Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, prin Capela "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" din New York, şi Societatea Culturală PRO MARAMUREŞ "Dragoş Vodă" din Cluj-Napoca, reprezentată de preşedintele executiv al acesteia, dl Vasile luga.

complex teologic în cu rtea acestui m ăreţ edificiu religios, unde vor fi pregătiţi cei mai buni şi m erituoşi co p ii d in R o m ân ia şi SU A. Societatea C ulturală “ D ragoş V odă” din Cluj-Napoca va selecta şi trim ite anual la studii copii o rig inari din M aram ureş, pentru a sluji ştiinţa şi c r e d in ţa n eam u lu i s tră m o ş e sc . A ceastă biserică va fi s tră ju ită de statuia eroului am erican de origine ro m â n ă , C ăp itan N icolae D unca, d e s c e n d e n t al n o b ile i fam ilii v o ie v o d a le D unca de Ş ieu a

M aram u re şu lu i, care va fi ridicată cu a ju to ru l sta tu lu i am erican . La in i ţ ia t iv a S o c ie tă ţi i C u ltu r a le “ D ragoş Vodă” din C luj-N apoca şi cu aco rd u l C apelei “ Sf. A postoli Petru şi Pavel” din New Y ork vom

începe d e m e r s u r i le p en tru aprobarea fondurilo r necesare, atît în SUA, cît şi în R om ânia. Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” va

- cău ta lo c u l p o tr iv i t p e n tru am plasarea acestui m ăre ţ lăcaş de cult al spiritualităţii rom âneşti şi va solicita sprijin diasporei româneşti din SUA. Proiectul acestui edificiu sp ir itu a l u rm e a z ă a fi v iza t de ambele părţi. Biserica de lemn în stil m aram ureşan va fi co nstru ită în M a ra m u re ş , d e m o n ta tă şi tr a n s p o r ta tă în SUA p rin g rija Societăţii “ Dragoş V odă” din Cluj- Napoca şi a , a lto r o rganism e din ţa ră , ca re v o r s p r i j in i acţiunea

, noastră. A m plasarea acestei biserici şi rid ica rea ei v o r fi făcute sub supravegherea Bisericii “Sf. Apostoli

Petru şi Pavel” din New Y ork, SUA. Vom solicita sprijinul urm ătoarelor in s t i tu ţ i i d in ţa r ă : P re ş e d in ţia R om ân ie i, P a tr ia rh ia R om ânie i, G u v e rn , M in is te ru l de E x te rn e , M in is tru l T ra n s p o r tu r i lo r , P re fec tu ra judeţu lu i M aram ureş, C om pania TAROM, Direcţia Silvică Baia M are, precum şi altor sponsori şi d o n a to r i , d in ţa r ă şi d in străinătate , care vor dori să susţină această nobilă acţiune. Dumnezeu să binecuvînteze acest pas de apropiere a rom ânilor din ţară de rom ânii de peste Ocean - se spune în Protocolul despre care aminteam, citit în biserica de la New York în duminica a 8-a după Rusalii, a înmulţirii pîinilor în pustie, semnat de preşedintele executiv al Societăţii “Dragoş Vodă”, dl Vasile

- Iuga, respectiv de pr. d r /1 Theodor Damian, parohul Bisericii “Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, ■' f ;

Conceput ca tot atîtea trepte de creştere sub aspectele expresivităţii imediate, ale cunoaşterii prin acumulări de ordin intelectual, ca o îmbinare de joc, descoperire şi esenţă, “Jurnalul am erican” , deşi nefinalizat încă, e dator să consemneze în acest moment fap tu l, m ă g u lito r -d e a ltfe l, că Ambasada României la Washington, prin autoritatea dlui Sorin Ducaru, însărcinat cu Afaceri A'd Interim al României în SUA, a transmis pe adresa S ocie tă ţii C u ltu ra le .PRO M A RAM U REŞ “D ragoş Vodă”, preşedintelui executiv al acesteia, textul scrisorii de mai jos, în care se spune: “Doresc să vă adresez aprecierile Ambasadei României la Washington p e n tru a c tiv ita te a Societăţii C u ltu ra le PR O M A RAM U REŞ “ Dragoş V odă” pe care o conduceţi şi pentru interesul a ră ta t în cursul delegaţiei dum neavoastră în legătură cu identificarea uno r date despre eroi de origine rom ână pe teritoriul SUA. Sperăm că demersul dv. se va concretiza şi într-o în frăţire a unei localităţi din R om ânia cu oraşul Staunton, unde aţi identificat locul de odihnă veşnică şi a ţi adus un omagiu căpitanului Nicolae Dunca, erou a! R ăzboiu lu i de secesiune. A stfel de a c ţiu n i,- p recu m cea organizată de dum neavoastră, nu fac decît să contribuie la strîngerea relaţiilor de prietenie d in tre Statele U nite şi R o m â n ia . S perăm ca a ju to ru l pe c a re , cu resursele limitate de care dispune, Ambasada vi l-a o fe r it din to a tă inim a, să constitu ie p e n tru Socie ta tea dv. semnul unui bun început, acţiunile culturale pe care le întreprindeţi urm înd să se bucure din ce în ce mai mult de atenţia sponsorilor, în in te re su l p ro m o v ă r ii valorilor româneşti autentice şi cunoaşterii lor pe plan intern şi internaţional!”. Sînt to t atîtea acţiun i a lă tu ri de care “Adevărul de C luj” s-a aflat încă de la început şi pe care îşi propune să le prezin te c itito rilo r, pe măsura dezvoltării lor în timp, a atingerii unor etape decisive.

Michaela BOCU

1901 - S-a născut Louis Armstrong, cîntăreţ de

muzică de jazz.

C u m s ă î n ţ e l e g e m m u z i c a• X X X V 3 3 • !

în perioada clasicismului vienez al secolulu i al X V III-lea şi începutul secolului al X lX-lea, creaţia muzicală cunoaşte o stabilizare a unor modalităţi de exprimare instrumentală solo sau de grup m ic şi orchestrală. Aceste fo rm aţii m u zica le sînt folosite de c o m p o z ito r i p en tru două genuri: cam eral şi simfonic. Principalele piese muzicale care primesc alcătuiri ce vor dăinui mult tim p sînt: sonata (ca gen), duo , tr io , c v a rte t de coarde sau de su flă to ri, cv in te t etc. şi simfonia. în toate aceste modalităţi de exprimare fonică, în care pătrunde naturaleţea şi t r a n s p a re n ţa d iscu rsu lu i m uzical provenite din caracterul muzicii de divertisment popular, forma de sonată ct» t r is t r o f i c i t a te a ei - expoziţie, tratare, repriză, şi cu bitem atism ul temelor contrastante, se înscrie ca o formulă sonoră ce în timp va produce noi şi noi conţinuturi artistice. Piese ca sonate pen tru pian solo) sonate pentru p ian şi vioară compuse de Haydn, M ozart şi Beethoven, au o alcătuire ce se fixează, în general, în patru părţi distincte: I Allegro ( în formă de sonată), II Partea lentă, III Menuet şi IV Finale în formă de rondo sau ch ia r sonată . în term inologia folosită pînă acum n-am arătat ce este rondoul. Noţiunea de rondo are la bază p rincip iu l de refren. Pornit de ia poezie, rondoul intră în sfera muzicii in schem a form ală de bază:

A B A C A în care A este refrenul, “ideea muzicală de referinţă”, iar B şi C se conturează ca şi cuplete- sau episoade. Dacă în general refrenul este ■ o idee muzicală oarecum invariabilă, cupletele sau episoadele pot însuma noi aspecte ritm ice, m elodice şi chiar polifonice.

Form a şi genul de sonată in tră

puternic în alcătuirea simfoniei şi a pieselor din genul cameral-duo, trio, cvartet etc. Aceste piese pot fi înţelese ca sonate pentru d ife rite form aţii instrumentale sau orchestrale, ele fiind structurate în general tot în patru părţi, mai rar în trei părţi. Prima parte a a c e s to r p iese in s tru m en ta le sau orchestrale este compusă în formă de sonată şi mult mai rar în cea a temei cu variaţiuni. Lumea sonoră a sonatelor pentru pian solo, a cvarte te lor de coarde, a trio -u rilo r cu p ian şi a simfoniilor clasice compuse de Haydn, Mozart şi Beethoven reprezintă fondul de aur al literaturii universale , “o culm e a e ternu lu i a d e v ă r u m an ’ . M ulte piese din genurile menţionate mai sus îşi au originea expresivă în zona divertismentului popular şi ajung, printr-o permanentă transform are şi devenire, în sonorită ţi ce reflec tă frămîntârile vieţii sociale ale timpului.

Iată, cîteva date ale marii creaţii a clasicilor vienezi: H a y d n :' 99 de divertismente, casaţiuni şi nocturne pentm formaţii camerale sau orchestră, trio-uri p en tru p ian , v io lină şi violoncel, Cvartete de coarde, circa 60 de sonate pentru pian solo şi sonate pentm pian şi vioară, 104 simfonii etc.; M ozart: M ica serenadă nocturnă, sonate pentru pian solo, sonate pentm pian şi vioară, tri-ouri cu pian, cvartete pentru coa rd e sau pen tru alte formaţiuni instrumentale, 28 concerte

' pentm pian şi’ orchestră, 7 concerte pentru vioară şi orchestră , 41 de

• simfonii etc.; Beethoven: Compuneri pentm aceleaşi genuri 'de muzică de cameră şi simfonice - 9 simfonii, 5 concerte pentm pian şi orchestră, un concert pentm vioară şi orchestră, 10 sonate pentm vioară şi pian, 32 de sonate pentm pian solo etc. '

Toate acestea şi alte multe lucrări ale compozitorilor clasici vienezi au creat un spaţiu sonor ce iluminează de aproape două secole mintea şi sufletul oamenilor. Pentm că muzica acestor mari creatori de frumos poate naşte în conştiinţele oamenilor idei care vor acţiona în timp asemenea unor surse de energie vitaîă. Ba mai mult. Muzica clasicilor vienezi a depăşit lumea reală, tinzînd spre zonele transcendentale ale Spiritualităţii.

(Va urma)Emiliu DRAGEA

lf A l C l ar putea fi ?; reclama dumneavoastrăIu .. ... :■

X ■ ■

BURSA DE VALORIBUCUREŞTI

/3 a u g u s t 1 9 9 9

|Sfnb Dtmmirşsocwtaţ» | VN | Pr.m»d. |Var|PER| Max,Categoria l { 21 societati )

ALRfirr ALRO SLATINA 23000 76823.6 14 8000' 77mc 154? 121.7e2.500ATBjin- ANTIBJOTiCEiASt 1000 1319.& - 7 132C 131C ’ • ■ ' 2781? 36.718.21C!ARCBrr ARCTIC GA1EST1 1000 2821.8 21 295l 265C . 766C 22.188.344DACBţrr AUTOMOBILE L)AC IA PlTEST 1000 678.2? - . 65C • 66C - . 53387? 352.114.290 îAZOBtT A20 MUREŞ TG .MUREŞ 100Q 750.; -C 2 77 74 5Q14C 37.615 0501AGR BANC A AGRICOLA 16000 1 1150C 116 e 1150C 1150C 219 2,518,500. TLV BANCA TRANSILVAN1ACLUJ 1000 2129.74 3; 215C 200C 74145E 1,579,109,450NVR NA.VROMGALA.Ti 29000 3126.9? 1: 32QC 29SÎ 545 1,704,200CMP BfT- COMPASieîU 1000 887.9? 14 90C 85C • 31585 28,047,200jELN ELCONDZALAU 1000 63? - 207 2 63C 63C 1476 931,140EU ELECTRO APARAT AJ eucusts 1000 1488.06 -1 1.7 150C 146C 16808 25,011,320EXC EXCELENT BUC URESTI 1000 - 736 56 . 0OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 628.1 • 17 640 620 41669 26,172,590Ol-Tatr OLTCHIM RM.VAICEA 1000 481.52 -2 34 . 485 480 17936 -8,636,740INX OTEUNOX TARG0V1STE 23000 4992.86 2.6 . 0PCLBn- - POLICOLOR BUCUREŞTI 1000 5Q7S.6S 10 3 5200 5000 14269 72,439,300ASP BftflMARM ASTRA ROMANA PIOCST 1000 658.9 - eoo 850 4934 4,237,800RBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 207.96 63 ' 210 ■ 203 159265 33,124,7741SNCbct“ ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 2100 0 OPRITATERb TERAPIA C LUJ-NAFOC A 1000 4731.05 -12 4850 4600 14717 69,626,900TBM TUREOMECANICA BUC URES 25000 26593.75 39,1 26700 26500 ■ 1 6 0 .. 4,255,000

. - Total categoria" I ' I 1,666,304 2,436,233,308;Categoria a ll-a ( 104 socieiaii)jAEM AEM TIMIŞOARA 25000 26966.87 0 8,1 . 0 0 - 0 0

ARS AEROSTAR BaCAU 25000 3700.00 R5 4 P t 3700 3700 70 259,000AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 6800.00 0 ■ 2.2 0 ■ 0 -■ 0 0ASA PGPAS BUCUREŞTI 1000 3000.00 0 5 0 0 ' - 0 0ALB ALEA,PAM ALBA IULIA 1000 405.00 0 776 9 0 0 0 0ALM ALIMENTARA C LUJ-N APOC A 1000 1229,73 -1 36.4 1230 1220 2116 2,602,100AMC AMCQ OTOFENI 25000 .5000.00 0 0 0 0 0 0AMP AMER AMERICAN PACK AQINQ TECUC 1000 229.61 0 0 0 0 / - 0 - 0AMO AMD NIL SLO EOZ1A 1000 ■ 314.21 -3 '0 335 310 197059 61,918,551AMY AMYLON SIBIU 1000 700.00 0 0 0 0 0 0APS APSA BAIA MARE 1000 550.00 0 9.9 650 550 *■ 300 165,000ARM ARMATURACLUJ-NAFOC A 1000 500.00 3 1.4 500 500 200 100,000ART ARTROM SLATINA 25000 911.76 0 0 0 0 0 0ASM ASAMIASf 29000 5200.00 0 19.7 5200 5200 40 208,000ASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 916.68 1 0 940 890 10098 6,256,660AUR AURORA TG .FRUMOS IA.SI 25000 16094.12 0 1 0 0 0 0BRC BERC ENIBLIC URESTI 1000 640.99 0 10.5 650 640 28606 18,336,130BRM BEP.MAS SUCEAVA 1000 1970.40 -6 2.1 - 2000 1900 • 3688 ' 7,266,820CRB • C ARBID- FOX TARN AVEN1 1000 280.00 0 5.7 0 0 0 0CBC C ARBOC HIM C LUJ- NAPOC A 25000 7728.76 10 0 7800 ■ 7600 233 • 1,800,800CPL CAP.METAFLAST DEVA 25000 8500.00 0 5.6 8500 8500 40 340,000CRN CARNE ARAD 25000 2600.00 0 0 2600 2600 74 192.400CAS CASIROM TURDA 1000 297.17 3 0 300 270 91188 27,098,656CER - C ERCON ARfESH CAMWA-T'JREV 1000 185.00 0 1.9 0 0 0 • 0CPR CHIMOPAR BUC URESTI 25000 11995.56 -3 13 12000 11000 ' 180 2,080,000CRT CIORAPI TIMIŞOARA . 1000 205.00 0 0 0 • 0 • 0 0CMB CMB BOCŞA , 25000 25000.00 0 157.4 0 0 0 0CMF COMELF BISTRITA 25000 2274.76 0 30.7 0 0 • 0 0ENP COMP, ENERGOPETROL c*t» 25000 9928.34 0 1 9950 9000 307 3,048,000CON CONDOR DEVA 25000 2500.00 0 0 0 0 0 0DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 630,00 0 0 0 0 - 0 0ELC ELEC TROC ERAMIC A TURDA 25000 7424.65 0 0 0 0 0 0ECT ELEC TROCONTAC T BOTOSA25000 950.00 0 0 950 950 300 285,000EPT ELECTROPUTERE CRAJOVA 1000 286.35 1 7.3 290 - 282 . 182019 52,119,240ETN ELECTROTEHNICA BUC URES 25000 8750.00 -11 1.1 • 8750 "'8750 120 1,050.000EPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 500.00 0 1 ■ 500 . 500 «“ 896 448,000ERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 2100.00 0 ' 0 0 0 0 0FAU FAUR BUCUREŞTI 2900Q 2500.00 0 0 0 • 0 0 0FEL FELEACUL CLUJ-NAFOCA 1000 677.64 4 1148 •- 690 650 ■ 20403 13,825,950FOR FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 573.07 -1 3 8 590 560 3940 2,257,910FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 1729.00 22 0 1750 1700 20 34,500

. FTN FORTUNA BUCUREŞTI 25000 9759.04 0 ■ 6 4 0 0 0 0FRL • F RIAL CONSTANTA 25000 16500.00 0 2,4 16500 16500 78 1,287,000GRX GRIMEXTQ. JIU 25000 1440.00 0 140.5 0 0 0 0HDJ HIDROJET BREAZA 25000 3150.00 o- 620.8 0 0 0 0HTR HITROM VASLUI 29000 7489.13 0 7.2 7500 7150 1256 9,406,350IMP MPACT BUCUREŞTI 1000 6506.73 7 2.5 7600 6000 7366 47,928,600IMS MSAT BUCUREŞTI 1000 15697.87 3 44 16000 15200 939 -14,740,300IDA NDA3 RARAARAD 1000 110.00 -0- 0 0 0 0 0INT i NTERNATIONAL SINAIA 1000 2794.40 0 553 2800 2750 2493 6,966,450IRS M P. IRIS BAP.LAD 1000 962.11 6 15.6 1000 900 10626 10,223,400MCN MECANICA CEAHLAU 25000 3133.47 0 0 • 0 0 0 0MEF MEFtN SINAIA 25000 4125.00 0 0 0 0 0 0MOL MOLDOMOBILA IAS1 1000 117.66 1 0 120 - 117 2562 301,440MPN |MO PAN TG. MUREŞ 1000 778.01 2 62 780 770 2497 1,942,690MPR | .10PARIV RÂMNIC U VALC EA 1000 352.10 -2 10.4 357 351 6566 2,312,567NVL •JAVOLOLTENITA 1000 140.00 -1 0 140 140 1964 218,960NTX ]NETEX BISTRITA 1000 230.00 0 0 230 230 1502 345 460PAN PANEGRANO C LUJ-NAPOCA 25000 12000.00 0 29.5 12Q00 12000 39 468,000PEI _ PETROLEXFORTIMFORT BUC100000 124000.00 -1 56 125000 123000 16 . . 2,356,000PTS |PETR0LSU8 îunieuDt mrcuu 1000 911.98 -1 1.2 920 910 753 686,720PTR ' |PETROS PLOIEŞTI 25000 4153.19 7 0 4450 3850 564 2,342,400PPL j PRO DPLAST BUC U RESTI 25000 19500.00 0 71 19500 19500 36 760,500V AC PRO DV1NALCO CIUJ-NAPOC 1000 1226.26 -3 24 1230 1220 1100 1,348,890RAF RAFO ONEŞTI 23000 3800.00 0 0 3800 3800 211 801,800RO B | R08INETE INOUSTP.IALE bac. 25000 3050 00 0 10.2 3050 3050 68 207,400SCD . jSKîGMED BUCUREŞTI 1000 1987.87 -1 2.2 2000 -1920 26978 57,604,6305 LC ISILCOTUB ZALAU 25000 5700.00 -5 0 5700 5700 40 228,000STZ SINTEZA ORADEA 1000 322.77 -1 1.7 325 305 21686 6,999,535SOF SOFERT BACAU 1000 200.00 -7 0 200 200 12100 2,420,000STR , STRATUSM08 BLAJ 1000 146.70 -2 33 147 145 5585 819,345TMR TOMIRIStASI 25000 -2700.00 4 13 2700 2700 412 1,112,400TRS ITURISM m*MSIH6NIAqlWJ-NA(>0CA 25000 26547.73 0 74 27500 26000 639 16,964,000UAM tUAMT ORA,DEA 4500 698.44 1 2.3 710 690 9314 . 6,505,280A P C VAE - APC ARO M BUZĂU 1000 352.18 0 4.6 353 352 9881 3,479 668VAP VINALCOOl PRAHOVA 1000 606.67 -7 0 610 600 1167 707.980

Total categoria a ll-a 671,939 406,178,682;Total categoria 1 + II i i 2,338.243 2.842,411.990:

‘ TOTALGENERAL i ! ' ! f 2,333,243 2,842,411,990!C a p i t a l i z a r e ( m i i |0 I ) = -4- 8 1 4 .4-40B E T R O L — 4 0 4 . 3 6 p u n c t e M a x = 4S Q .<37r p u n c t e B E T - C R O L = 5 4 3 . 9 6 p u n c t e C a p i t a l i z a r e ( U S D ) « 2 9 9 8 9 0 3 8 6B C E T U S D = 2 2 7 . 2 8 p u n c t e 5 2 M a x = 1 0 4 0 . 5 0 p u n c t e B E T - C U S D = 2 8 4 . 4 5 p u n c t e

V a r i a ţ i e — - 4 . 3 1 p u n c t e (VHn = 4 7 7 . 9 7 p u n c t e

V a r i a ţ i e » - 3 . 1 0 p u n c t e

(-0.88%)( - 0 . 5 7 % )

V a r i a ţ i e = - 2 . 1 6 p u n c t e ( - 0 . 9 4 % ) f52JV1in = 2 8 1 . 0 9 p u n c t e

its t ie = - 1 . 1 8 p u n c t e ( -O .G 3 0 4 » )

Categxia 1 este prezentată integral iar, la categoria a li-a, numai cele mai tranzacţionale 70 de societăţi

I n f o r m a ţ i i l e r e f e r i t o a r e l a B u r s a d e V a l o r i B u c u r e ş t i s i i a P i a ţ a e x t r a h u r s i e r ă R A S D A Q p r o v i n d e i a I N T E R D E A L E R C A P I T A L I S V E S T S A , s t r . C o n s t a n ţ a n r . 7 . T e l . 4 3 3 2 1 2 .

( c t iv e C la ss ic *

FONDURI! MUTTIlJâ JLE3 august 1999

F o rtun a C la s s ic *

ictive Dinamic*15.404 lei] _ ........... _ ... ... _ _ 478.000 lei |

FonduL National de Acumulare ’

M iv e Junior-39.358 lei | ............ ......... ....... ........... ...... 16.925 lei J

Fondul Nătionafdeflrivestitii

femonial 554 lei | 466,200 lei |

Fondul de Investiţii şi Dezvoltare T I

§> f f lJ Ş iP S iS S! . 5.000 lei | „„ 1.578.294 |ei |

Retcdri

£oSdU LImtffiial ARDĂF

-f» jl>. PonJ

218.000 lei |

48.300 lei|

3.340 lei |F ondu lM onetarS tab ito

. ___ 180.140 lei |Fondul Mutual Transilvania

10.664 lei | Rfidul pentru Comerţ Exterior

......... 51.735 lei IFondui Tezaur

106.225 lei - Valoare înregistrată în 2.08.1999

C u r s u r i p e p i a ţ a v a l u t a r ă

[> a n u n ţ a t e d e B N R

|v î n d a t a d e 3 . 0 8 . 1 9 9 9

Ratele anuale ale doUînzilor acordate de unele bănci

cu activitate In judeţul Cluj,T Mr »et I ' V»l tea li [!».'[

DENUMIREA VALUTEI Simbol Variaţie faţă de ziua precedentă (%) CURSUL ÎN LEI

i a u c | j u a i i u i d i u i u i

DOLAR AUSTRALIA AID 0.44 î 10467 - a u a u c

DOLAR CANADA CAD 0.68 î 10705 Banca la vedere 1 lună 3 (uni 56

6 luni 57

9 luni 58

12 luni 59

FRANC ELVEŢIA CIIF 0.11 T 10709BRD* 10 60 62 63 64 65

COROANA DANEMARCA DKK 0.13 î - 2299 10 60 63 64 65 66LIRA STERLINĂ GBP 0.04 T. 25948 BA (d. revUu(bilâ) (d.flxâ). |

10 60 | 57 1 58 59 6010 { 60 59 . " T- - T

YEN JAPONIA . JPY 0.704 . 139.07 Banc Post 10 58 60 62 65 70COROANE NORVEGIA NOK 0.48 T 2072 Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 60

COROANE SUEDIA SF,K 0.21 T 1955 BANKCOOP* 10 60 62 * 63 66 678 60 65 •••: — •

DOLAR SUA USD „ 0.06 T 16054 Transilvania 10 56 58 56 55 55

DST DST 0.19 î 21.929 Românească 10 65 64 64 64 63

EURO FUR .. 0.15 T 17113 CEC 10 50 1 51 52 * 50

Cursurile ţârilor participante ALIANŢA 12 58 60 61B.I.R. 11 . 60 . 61 62 62 62

SIIILING AUSTRIA ATS 0.16 T 1244 NAPOCA 14 68 70 72 * 74FRANC BELGIA BEF 0.00 -> - 424 LOIALCOOP 10 60 62 ! - ' • * -MARCA GERMANĂ DEM 0.15 î 8750 SFINXCOOP 10 62 64 I “

PESETAS SPANIA ESP 0.15 î . 102.85 ROMEXTERRA (dob. variabilă) : 10 ^ 60 60 61 62 63

MARCA FINLANDEZA FIM 0.14 t . 2878 ■ ;r- p e r

• * J o /FRANC FRANŢA FRF 0.15 î 2609 soane J U I1U ICC -

9 luni 12 luniLIRĂ IRLANDA IEP 0.15 t - 21729 BCR* 10 55 56 57 58 59LIRĂ ITALIA LIT 0.11 î 8.84 BRD** 10 50 52 53 54 55

~ GULDEN OLANDA NIC 0.15 î • 7766 BANCOREX 10 55 57 58 5958 59

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.15 î 85.36 Banc Post* 10 45 50 55 57 601 g AUR (preţ în Ici) - 0.20 T 131979 Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 . 60

BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62

■ ■ • 1 1 _ JOI Bucureşti • '8 55 60 - *u a s e o e s c n i m o v a i u i a r Transilvania 10 53 56 53 52 52

-■5 t C l u j - N a p o c a 3 . 0 8 . 1 9 9 9Românească•Ci.-” (dob. vadabltâ) 10 62 61 60 59 58

CEC 12 - • - * 35- lei - B.I.R. 10 50 51 52 53 54

Casa de schimb valutar

USD DEMNAPOCA>:■. (dota. fluchiam») 14 55 57 51 * 50

LOIALCOOP 10 60 62 - * *C ! v C V SFINXCOOP 10 56 58 . * • * * .

MACROGROUP 15.950 16.020 8.600 8.680 ROMEXTERRA (dob. variabilă) 10 55 55 56 57 58

PLATINUM * 15.900 16.010 8.500 8.660 -----îa z ăCAMBIO 15.950 16.020 8.600 8.660 * dobîndă se capitalizr

PRIMA 15.920 16.020 8.580 8.680 ** cu plata dobinzn la expirare

Notă: C u r s u r i a f iş a te la o ra 15 00. L a a c e e a ş i ca sa de s c h im b v a lu ta r , c u r s u r i le p o t v a r ia d e la u n p u n c t d e lu c r u la a l tu i . fax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa extrahursieră RASDAQ - 3.08.199S -=j.cv;:4>:;;v: y = : ;J:: i i ^ ::.'o: r . V l . r.-; -. 7..- ■................................................... "

S o c i e t a l i d i n j u d e ţ u l C l u jSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU ÎNCHDERE

PRECEDENTĂ PREŢ MAXW PREŢ MINM PREŢiNCHDCRC

IR NA : IRIS CLUJ NAPOCA 404 :C:5:63:l 8 19958 14967120 750 710 790 6G0 710

GRAT GRUP4 INSTALAŢII-CJ -10.00 2 . 3792 5119200 •1350 1500 1400 1300 1400

TERY ■ TEXTILA ROMAT - CJ 0.00 1 .. 80 - 3200000 40000 40000 40000 40000 40000

MECLMETALO-CHIMICE - CLUJ*

NAPOCA-0.00 1 118 2950000 25000 25000 25000 25000 25000

. SOBA SOMES' BALASTIERE- CJ 0.00 ,2063 2888200 -1400 1400 1400 1400 1400

INPR .INSTITUT PROIECT - CJ -21.43 1 . 1023 2250600 2200 2800 2200 2200 2200TETA

T EXT IL E-IN C ALTAM! N TE. - CLUJ

-16.22 . 1 39 _ 1209000 31000. 37000 ■31000 31000 31000

NAPO NAPOCA-CJ 0.00 1 1244 796160 640 640 640 640 640

SOCE ; SORETI-SERVICE - CJ ;;j o.oo .;; V. ;.:;:i : 353 529500 1500 ' 1500 1500 1500 1500

NAPP NAPOLACT - CJ 0.00 1 200 400000 2000 2000 2000 2000 2000NTEX NAPOTEX-CJ 18.18 i y.: v%; 40 , 260000 6500 ... .5500 6500 • 6500 6500

SPUT SPUT-CJ 0.81 - 1 40 250000 6250 6200 6250 6250 6250

NACH ; NÂPOCHjM - CJ o oo; . 1. . 750 . .180000 ' 240 ' 240 240 240 . 240

TEHP TEHNOFRIG - CJ 0.00 . 1 60 156000 2600 2600 2600 2600 2600 V

SCIFSCIFCAR CLUJ NAPOCA-

CJ0.00 i ^39 : 78000 2000 ; 2000 2000 2000 2000

T O P 2 0

| SINBOL SOCIETATE COWERCIALÂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢI

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU INCHOERE

PRECEDENTĂ PREŢ MAXIM PREŢ MINM PREŢNCHDERE

j MARN MARMOSIM- HO 0.0 12 • 977390 131938025C 1350 1350 1350 1300 - 1350

I UZIN UZINEXPORT-IMPORT - BU 5.6 26 706202 126803410(1 1796 1700 1800 1700 1700FAET . FARMAVET - BUC 9.1 9 997436 1196923200 1200 1100 1200 1200 1200SPAR SPCUL ARGEŞ-AG 0.0 29 . 2322188 1044852720 450 450 450 400 450COAU . COMPONENTE AUTO-AG -0.2 33 56469 6200S5000 10981 . 11000 11000 10000. 11000BRCR BRAICONF - BR 0.0 6 159578 478734000 3000 3000 3000 3000 3000AGCK AGROMEC CIRESU - BR 0.0 2 796 398000000 500000 500000 ■ 500000 500000 '500000 .CALU CALtMANESTl-CAClULATA- V -1.1 8 416273 391296620 940 950 940 940 940NOVE NOVECOM- SM . 283.3 8 83273 382987635 4599 ; 1200 . 4600 1440 • 4600COLU COMPREST - BU -73.2 5 296741 317984600 1072 ,4000 3100 1000 1000

‘ ROMC ROMCIF - DB -5.0 11 74791 284205600 38C0 4000 3950 3700 “ " 3700COFA CONFARG - AG 0,0 23 27422 274220000 10000 10000 | 10000 10000 10000IN8R INTEX BRAŞOV-BV ,;,::-18;7.. 3'V.'“- >271549 271549000 1000 1200 1000 1000 1000 ■

ARGO ARGOS-CJ- CJ „ * 0.0 3 13182 263640000 20000 20000 20000 I 20000 20000ŢSAGR COM FRUMUŞICĂ- BT 16372.1 . 1 - . :: 788 >> 181200600 229950 1396 229950 229950 229950 .

rvfl_CM MOLDOCIM - NT 0.0 . 6 12005 179996000 14993 15000 15000 14000 15000; POBR iv. -• POIANABRASOV - BV- - . -1.9 ' ' • 6 464164 168314080 363 370 370 360 . 360S U C A SUT CARPATl - BU 0.0 4 311553 155750250 500 500 500 470 . 470CMS/X; . COMVEX-CT - -0.1 16105 15123660C ■9400 • 9400 9300 ■9400 '

DUCTIL-BZ -1.9 5 54076 14059760C 2600 2650 . 2600 2600 2600

O a tNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE NR. TOTAL ACŢIUNI .

e s i n t e t i c e

VALOARE TOTALA TRANZACŢII"............................ 420■-....................... 9 303.719..'.-11.929.539.102 LEI

INDICE RASDAQVARIAŢIA ZILEI .........................’VARIAŢIA PROCENTUALA .

. 78249 PUNCTE

....-5.17 PUNCTE -0.66%

l I C I ar putea fi reclama dumneavoastră

1998 - La Cluj a fost'fhfiinţat primul Centru Regional de

afaceri româno-francez.

S a l a r i a ţ i i T V R C l u j p r o t e s t e a z ă• D u p ă p u n e r e a î n

d e A d m i n i s t r a ţ i e a

a p l i c a r e a p r o g r a m u l u i d e r e s t r u c t u r a r e v o t a t d e C o n s i l i u l

S R T V , d i n 1 2 4 d e a n g a j a ţ i , v o r r ă m î n e 3 8 •

de restructurare prevăzut pentru şi av iza t de M inisterul de R educerea drastică aFinanţei şi de cel al Muncii şi personalului din studioul TVR Protecţiei Sociale. Salariaţii Cluj este în contradicţie cu TVR Cluj solicită o întrevedere . performanţele profesionale ale cu conducerea Societăţii întregului colectiv, se arată în

"Romeo

Sindicatul L iber TV R Cluj a f i l ia t la F .S .U . TVR, protestează împotriva planului

s tu d io u rile te rito ria le , co n sid e rîn d câ ho tărîrea a d o p ta tă de C onsilu l de Administraţie al SRTV va avea efecte contrare celor propuse. R om eo C o u ţi, lider al sin d ica liş tilo r, consideră că stabilirea unui număr de 38 de persoane care să fie păstrate în funcţie după restrucurare la

.fiecare studiou teritorial s-a făcut arbitrar, fără a se avea la bază un program specific, care să fi fost adoptat de Parlament

Române'de Televiziune, pentru realizarea unui program eficient de restructurare. Faptul că din 124 de angajaţi, cît are studioul în acest moment, vor rămîne numai 38, iar o parte vor fi anga ja ţi num ai pînă la 1 decembrie, va duce la orientarea specialiştilor spre alte locuri de muncă, consideră sindicaliştii.

protestul sindicaliştilor.Dacă demersul salariaţilor din

S tudioul Teritorial Cluj va rămîne fără răspuns pînă la data de 5 august, aceştia se vor adresa comisiilor parlamentare de specialitate şi Organizaţiei E uropene a S tudiourilor Teritoriale.

Andreea MARCU

Bolnavii psihipi vor avea medicamente gratuite

Bolnavii psihici cronici vor primi , din nou medicamente compensate gratuite, dar situaţia lor rămîne critică

. D irec to ru l Inspecto ratu lu i de Sănătate Publică, Nicolae Deleanu, afirmă că s-a reluat distribuirea de m edicam ente gratuite pentru bolnavii psihici cronici, pentm cei suferinzi de parkinson şi de epilepsie, însă aceasta este o soluţie provizorie din motive financiare. Deleanu afirm ă câ judeţul Cluj ar avea nevoie de 3 miliarde de lei pe an, iar prin Programul Naţional de Sănătate au fost alocate numai 475 milioane de lei. Din această sumă de 475 milioane de lei, s-au cheltuit pînă în prezent 300 milioane de lei. Suma de 175 milioane de lei, la o cheltuială de aproximativ 120 milioane de lei lunar, va ajunge doar pentm o lună şi jumătate, afirmă directorul Inspectoratului de Sănătate Publică., în acest caz, nu se ştie ce măsuri pot fi luate, după ce aceşti bani se vor termina.

In momentul de faţă, medicamentele gratuite "pentru bolnavii psihici cronici se eliberează prin

farmaciile de spital cu circuit deschis din Gherla, Dej şi Huedin, iar pentm CIuj-Napoca, prin Farmacia Studenţească de pe strada Moţilor nr.2 şi Farmacia Policlinicii pentm copii.

Alin RAT

P e s t e 2 . 0 0 0 d e c h i r i a ş i a i s t a t u l u i n u ş i - a u

d e p u s c e r e r e d e p r e l u n g i r e a c o n t r a c t u l u i

• A ceştia se po t a fla în prim ejdia de a fi evacuaţi •Pînă ieri, numai 61 la sută dintre

ch iriaşii care locuiesc în im obilele proprietate a statului şi-au depus la P rim ărie cere rea de p re lu n g ire a contractului. Term enul lim ită pentru depunerea cererilo r de prelungire a contractelor de închiriere a fost 12 iulie, dar la Primărie s-au mai acceptat cereri şi după această perioadă. Cei 3.227 de solicitanţi au aşadar asigurată prelungirea contractelor. Dacă restul de 2.000 actuali ch iriaşi la stat nu îşi vor prelungi

contractele, Clujul îşi va rezolva vechea criză a locuinţelor. Conform Ordonanţei Guvernului nr. 40 din 1999, rezilierea contractelor de închiriere poate fi operată în cazul în care chiriaşul nu-şi achită obligaţiile băneşti către stat timp de trei luni sau dacă nu depune cerere pentm prelungirea contractului. Astfel, cei peste •2.000 de chiriaşi se vor afla în situaţia de a fi evacuaţi, dacă în tîrz ie cu depunerea cererii.

A. M.

F u m ă t o r i i p o t r e c u r g e I a s e r v i c i u l

s p e c i a l i s t u l u i p e n t r u a s c ă p a d e . . . v i c i u

• O dată pe lună, consultaţii gratuite • Astăzi, puteţi profita de ocazie •Mulţi fumători doresc să se lase de acest obicei periculos şi... păgubos, pentm ei

înşişi şi pentm apropiaţi. Pentm a veni în sprijinul celor care sînt hotărîţi sâ se lase de fumat, în Policlinica cu plată „Ardealul" (str. Ludwing Roth n r.l9, lîngă staţia de benzină), funcţionează un cabinet medical de asistenţă antitabagică. Conferenţiaml George Petrescu, medic primar pneumoftiziolog, ■■ conduce aceste consultaţii.

Oraml de funcţionare a cabinetului este următorul: luni (între orele 7 şi 9), marţi (între orele 9 şi 11), joi (între orele 9 şi 11), la cabinetul nr.'42, din Policlinica cu plată „Ardealul". Fumătorii care nu-şi pot potrivi programul cu cel de mai sus, pot beneficia de consultaţiile gratuite oferite în fiecare primă zi de miercuri din lună, între orele 18 şi 19. Consultaţii acordate de acelaşi George Petrescu au loc la Casa Municipală de Cultură din Piaţa Unirii nr. 24, etajul I.

E E I I I k M

Ordonanţa 1 0 2 asta contestată de asociaţiile

pentru protecţia handicapaţilor

Revenim, în numârul.de astăzi, asupra amplului protest pe care Asociaţia Handicapaţilor Neuromotor din România, susţinută de Asociaţia pentm Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Motor Cluj, l-a formulat.

Noua Ordonanţă 102, apreciază APHR, este superficială şi în privinţa drepturilor şi obligaţiilor persoanelor cu handicap, repetînd greşelile din Legea 53/1992, subliniat fiind faptul că nu există nici o referire la protecţia juridică a handicapaţilor şi nici la modul în care sînt traşi la răspundere cei ce încalcă drepturile fundamentale. Nu este asigurat dreptul la şanse egale, facîndu-se discriminare între persoanele cu handicap în funcţie de deficienţa cauzatoare de. handicap şi de veniturile realizate de acestea. Un adult cu handicap, care nu este apt de muncă, primeşte lunar 195.270 de lei, bani cu care nu se poate trăi nici la limita sărăciei.

O altă nemulţumire este provocată de faptul că asistentul persoanelor cu handicap, plătit din Fondul Special de Solidaritate Socială (F.S.S.S.), nu este încadrat de către inspectoratele teritoriale, ci de către primării.

După şapte ani de aplicare a Legii 53, s-a constatat că ajutoml special lunar şi salariul îngrijitorului au fost plătite cu întîrziere de una pînă la trei luni. Or, în perspectiva efectuării plăţilor de către primării, se presupune câ procesul de efectuare a plăţilor va dura şi mai mult., ceea ce va determina scăderea numărului de asistenţi sociali.

Funcţionarea comisiilor paralele, aparţinînd M.M.P.S. (pentm invalizi) şi Secretariatul de Stat pentm Persoanele cu Handicap (pentm persoanele cu handicap) este apreciată ca inutilă. în austeritatea de acum este anormal şi ineficient'ca din Fondul Special de Solidaritate Socială să fie plătite comisii cu nimic deosebite faţă de cele ale Ministemlui Sănătăţii (pentru copii) şi M.M.P.S (pentm adulţi). Concluzia este că o parte din banii F.S.S.S., în loc să ajungă la persoanele cu handicap, sînt folosiţi pentm plata unor servicii paralele.

Faptul că instituţiile bugetate (ministere, Preşedinţie, Parlament, deliberativele locale etc) nu sînt obligate să angajeze în limita de patru'procente persoana cu handicap şi să cotizeze cu trei la sută îa F.S.S. a fost interpretat ca o „desolidarizare” lipsită de bun simţ.• Ordonanţa 102 nu este corespunzătoare nici din punctul de

vedere al parteneriatului cu ONG-urile, care nu şi-au găsit loc în O.U., fiind îngrădit astfel dreptul acestor organizaţii de a colabora şi de a fi finanţate prin programe specifice de alţi parteneri sociali. APHR apreciază că ar fi fost necesară crearea unui departament în cadml SSPH pentm colaborare şi parteneriat cu ONG-urile, în contextul actului normativ. Mai mult, APHR a avansat ideea creării unui Consiliu naţional condus de primul ministru, care sâ dezvolte parteneriatul între ministere şi ONG-uri.

(Sinteză realizată de M. PETEANU)

A d o u a ş a n s ă s e p l ă t e ş t e

Bacul „costă” 175.000 de lei, iar capacitatea, 70.000

Taxele de înscriere la examenul de bacalaureat şi la cel de capacitate, pentm a doua sesiune din acest an, sînt de 175.000 de lei, respectiv 70.000. Candidaţii la aceste examene vor trebui sâ achite

7 axele la centrele unde se înscriu, chitanţele ' iliberîndu-se pe loc.

în urm a primei sesiuni a capacităţii, peste 1.900 de absolvenţi a clasei a Vlll-a nu au promovat

sau nu s-au prezentat la acest examen. în cazul bacalaureatului, număml absenţilor sau a celor respinşi este de cca 1.400.

Fondurile din care se vor organiza cele două sesiuni provin exclusiv din taxele percepute de la candidaţi, iar Ministeml Educaţiei Naţionale nu mai contribuie cu nici un leu. Din aceşti bani se vor plăti consumabilele, comisiile de corectare, supraveghetorii, toate cheltuielile materiale şi de personal, şi, în cazul capacităţii, şi transportul elevilor din mediul mral la centrele unde susţin examenul. Diferenţa dintre sumele cerute provine din faptul că examenul de capacitate cuprinde doar trei probe, iar cel de bacalaureat, şapte.

Menţionăm că înscrierile pentru examenul de capacitate se desfăşoară în perioada 16-18 august, iar cele pentm bac, între 14 si 17 august.-

Dana TIUCA

O greşeală din „Monitorul Oficial a fost corectată• Facultatea de Educaţie Fizică şi âport a Universităţii „Avram Iancu’ NU este în curs de lichidare şi organizează examen de admitere •- A b so lv en ţii de liceu din ultimele generaţii sînt puşi în faţa unei oferte tot mai mari de specia lizări şi sec ţii noi la universităţi. Mai grav este faptul câ dificultatea de a lua o decizie a a d o le sc e n ţi lo r este „a lim en ta tă" , u n e o ri, şi de greşeli care apar în acte oficiale, cu rolul de a informa populaţia. Astfel, în „Monitorul Oficial" al României din 7 iulie a.c. este publicată o listă cu facultăţile particulare în curs de lichidare şi care nu pot organiza în acest

an examen de admitere. Printre ele este menţionată şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a U niversităţii „Avram Iancu", informaţie care a fost preluată şi făcută publică de către presă.

R ec to ra tu l U n iversită ţii „A vram Iancu" prof. univ. Achim Mihu a sesizat printr-o scrisoare Comisia Naţională de Evaluare Academică şi Evaluare (CNEAA). CNEAA a răspuns o b iec ţie i: M E N şi acest organism au dispus reanalizarea specializării respective. în final,

CNEEA a răspuns sesizării: „co m isia de specia lita te a propus acreditarea, în prezent specializarea (Educaţie fizică şi sport - n.r.) este în curs de ev a lu a re şi la C om isia Instituţională a CNEAA." în. concluzie, această facultate „poate o rganiza concurs de admitere şi nu funcţionează în lichidare".

Examenul de admitere pentm această facultate va avea loc între 20-25 septembrie a.c.

D.T.

C e r c e t ă t o r i i a m e n i n ţ a c u o r g a n i z a r e a u n u i n o u

m i t i n g , l a s f î r ş i t u i l u n i i a u g u s tCercetătorii vor ieşi din nou

în stradă la sfîrşitui lunii august, dacă Guvernul nu le va acorda cele 200 miliarde de lei necesare pentru continuarea activităţii şi promise sindicatelor de reprezentanţii Executivului, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Radu M inea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din C ercetare-Proiectare din România (FSLCPR).

Banii ar trebui folosiţi pentru continuarea unor proiecte de cercetare şi ar urma să fie acordaţi în baza unei hotârîri de Guvern. Premierul Radu Vasile şi-a exprimat rezervele cu privire

la acest punct, prin protocolul încheiat cu cercetătorii pe 31 mai a.c., dar sindicaliştii au primit apoi promisiuni că banii. ar putea fi alocaţi printr-o rectificare în avans a bugetului cercetării. Din cauza bugetului mic alocat acestui domeniu, majoritatea instituţiilor de cercetare îşi trimit angajaţii în concedii fără plată sau îi plătesc cu doar 75 la sută din salariul raportat la 18 zile lucrătoare dintr-o lună. în aceste condiţii, sindicaliştii apreciază că este posibil ca peste 90 la sută din instituţiile din acest domeniu să fie închise, pînă la sfîrşitui acestui an. “Noi, ca instituţii, nu

mai acceptăm nici o .disponibilizare”, a afirmat Radu Minea, precizînd că, în cazul în care nu vor primi un răspuns favorabil, membrii FSLCPR vor organiza un miting de protest în Bucureşti, după data de 23 august. Sindicaliştii au organizat, în ultim ele luni, pichete, marşuri şi mitinguri, în Bucureşti şi în ţară, acuzînd lipsa de interes a guvernanţilor faţă de viitorul cercetării. Acest fapt, în opinia lor, a făcut ca o mare parte dintre cercetătorii români de renume să emigreze, pentru a lucra în ţări unde acest domeniu este mult mai bine finanţat decît în România.

H

— *

Sîmbătă, 21 august7.00 Matinal Naţional;8,30 Mica sirenă; 9,00 TVR Info ; 9 ,05

P o v e ş ti de adorm it cop iii; 9 ,30 A tingerea lui Midas (SUA 1996);11,00 Întîlnirea de sîmbătă. 13,00 M elo d ii populare. 13,30 A doua alfabetizare; 14,00 TVR Info; 14,10 A rca ... Marinei; 16,25 Careul cu ... 5 a ş i; 17,35 Star Trek - G enera ţia următoare (s); 18,35 Aproape perfect (s); 19,00 Teleenciclopedia; 20,00 Jurnal. M eteo; 20,30 Farm ece (s);21,20 Film: Lucky Luciano (Italia, 1973); 23,10 TVR Info; 23,25 Vedete în concert; 1,05 Rock Pop Bazar. m 7,00 Cinem atograful

vremii noastre; 7,50 „ . Un c în tec p en tru

fiecare; 8,00 Vorbeşte-mi de şcoala ta.8 .30 D esene ânim te; 9,00 B zzz. Em isiune pentru copii; 10,35 Toate pînzele sus (serial); 11,30 Pas cu pas;12.30 TVR Timişoara; 14,00 Trei fam ilii (s); 14,45 Videoclipuri; 15,00 M eşterul Manole (eseu); 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 15,15 D o cu m en te culturale; 17,30 M ic dicţionar al personalităţilor pentru cei m ic i; 17,35 Desene animate; 18,00 R itm uri ale vieţii (doc.); 18,55 Filmele săp tăm în ii; 19,00 Bufoniştii (p .ll);19,40 Bucureştii lui Eminescu; 19,50 A tletism; 23,30 Portrete în acvaforte; 0 ,00 Meridianele dansului; 0,30 TVM. M esager.

7.00 A venturile lui Papirus (d.a.); Tom şi Jerry (d .a .); 8 ,30 Povestiri din M area

Sudului; 9,30 Lois şi Clark (s); 10,30 S tar bucătar; 11,00 ProMotor; 11,30 P ilm : Piedone africanul (f.a.); 13,00 Ş tirile Pro TV/ O propoziţie pe zi;13,15 Susan (s); 13,45 Bebe (s); 14,15

^ A lo , G eneraţia Pro; 15,30 Bufy, s p a i m a vam pirilor; 16,30 L um ea f i l m u l u i ; 17,00 Profashion; 17,40 ^ A r ip i le pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţ i g a n c ă (s); Extragerea cărţii poştale

O fereastră deschisă spre lume!Sîm bătă, 21 a u g u st

6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii m uzicale - muzică; 21 ,30 V ideotext: 3,00 închidereaprogramului.

D um inică, 22 a u g u st6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

m uzica le muzică; 21 ,30V id eo tex t; 3,00 închiderea programului.

f i P O R T A LlU aJ EXPORT - IMPORT S.R.L.

S îm bătă, 21 a u g u st

17.00 Rock Out The Earth -emisiune muzicală; 17,30 Desene anim ate-, 18,00 V în ă to ru l a m e rica n -documentar; 18,20 Trupele de elită - documentar; 19,10 Neon Rider - serial; 20,00 E u ş i Frankenstein - film; 21,35 P o td a rk - serial; 22,30 U şile turnante - film; 0,10 Joaca cu apa - program erotic; 1,10 Videotext.

Duminică, 22 a u g u s t

17.00 Rock. Out The Earth -•emisiune muzicală; 17,30 Desene ■an im ate; 18,00 V în ă to ru l -a m e rica n - documentar; 18,20 •b u m era n g - documentar; 18,45 -+4eon R id er - serial; 19,30

-A v e n tu r ie r i i am erican i d o c u m e n ta r ; 20,00 B aru l cu b u c l u c - film; 21,35 Poidark -

^Sserial; 22,30 Ultimul samurai - ilm; 0,00 Sirena descoperirii -

P r o g r a m erotic; 1,00 Videotext.

"Tc uiţi şi cîştigi"; 19,30 Ştirile Pro TV;20.00 Ultimul Don (s); 21,00 Film: Let it Ride (SUA 1989);.22,55 Ştirile Pro TV/ Ştiri sportive; 23,00 Film: Goana după fuste II (SUA/Canada 1983); 0,35 Specialităţi erotice (s);1.00 Echipa mobilă (r); 2,00 Lumea filmului (r); 3,00 Pro Motor; 3,30 Povestiri din Marea Sudului’ (r).

7,00 Legea lui Burke; « n t i > r F : 8,00 Teo şi Mircea

Şou; 11,15 Poveştile prietenilor; 11,45 Roata de rezervă (mag.); 12,15 Casa de piatră; 12,45 C onstelaţia cinem a (mag.); 13,15 Nightman (s); 14,15 Tropical Heat (s); 14,45 Fashion Club; 16,00 Elena, viata mea (s); 17,00 Fotbal: C.S.S. Oţelul G alaţi - U .F.C . Rapid; 19,00 Observator; 19,45 Sîmbete şi zîmbete (div.); 20,15 Fotbal: S.C. Astra Ploieşti - Univ. Craiova; 22,30 Observator;23.00 Party Time; 0,00 Film; Tarul Nicolae al ll-lea (SUA 1971, p.I);'l,30 Puterea banilor (s); 2,30 Tropical Heat (s); 3,30 Reluări.P 5 S 7’00 Emisiune pentrup rj ţf | |Y f » j copii; 10,00 Tia si

m Ţam era (s); , 0>30

Malcolm şi Eddie (s); 11,00 Gregory Hines Show (s); 11,30 Lumea lui Dave; 12,00 Legături de familie (s);12.30 Sport M agazin; 14,00 Jerry Springer Talkshow; 14,30 Călătorii în lumi paralele (s); 15,30 Dosarele Y (r);16.30 Motor Plus; 17,00 Cinemagia;17.30 Apel de urgenţă (s); 18,00 Focus; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Frasier (s); 20,00 Film: Sliver (SUA 1993, cu Sharon Stone); 22,00 Real TV; 22,30 Focus+; 23,00 Film: Vin de mai (SUA 1990); 0,30 Film: O fată mortală (f.er.); 2,00 Reluări.

7,00 Lanţurile iubirii t2$ (s/r); 7,45 Preciosa (s/

r); 8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (s/r); 10,00 Celeste se întoarce (s/r); 11,00 Viaţa noastră ( s/ r); 12,00 Dragoste şi putere (s); 12,45 Milady (s); 13,30 M aria (s); 14,15 Cinemateca de acasă: Omul din cîmpie (r); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Fotbal Premier League; 19,55 Căsuţa poveştilor; 20,15 înger sălbatic (s); 21,15 Lanţurile iubirii (s); 22,10 Milady (s); 23,00 Cinemateca de acasă: Panică în Needle Park (SUA 1971).T E L & 7 8,00 Ştiri;’8,10 Dintre

7 / sute de ziare (r); 9,00 Z / c A d g Ţ ara sp iriduşilo r;

10.10 Tentaţii (r); 11,00 Aventuri în aer liber (r); 11,40 Lumea în "Clipa 2000" (r); 13,00 S tud iou l Tudor Vomicu; 17,00 Dincolo de anul 2000 (do); 18,00 Rendez-vous la Tele 7;19.00 Aventuri la Snowy River; 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,35 Globetrotter;21,20 Film: D estine (SUA 1958);23.00 Magazinul de sîmbătă seara;0,00 Ştiri; 0,15 Magazinul de sîmbătă seara; 0,45 Teleshopping;- 1,00 Actulitatea Tele 7 (r); 2,00 Reluări.

Duminică, 22 august

17,00 L um ină din lumină; 8,00 Personaje

celebre (d.a.); 8,30 Ursuleţul Winnie (d.a.); 9,00 TVR Info; 9,05 Kiki Riki M iki; 11,00 V ia ţa sa tu lu i; 13,00 Tezaur folcloric; 14,00 TVR Info;14.10 E şansa ta!; 16,20 Atlas; 16,45 Mistere şi minuni (s, doc.); 17,30 Super Gol Show; 18,00 O familie ciudată (s); 18,30 Ivanhoe (s); 19,20 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc;19.30 Fotbal Info; 20,00 Jurnal. Meieo;20.30 7 zile în R om ânia; 21,00 Vizitatorul (s); 21,50 Atletism; 23,30 Ştiri; 23,50 Pariul Trio; 23,55 Dintre sute de catarge;

211111A q e V â r u I d eATI

■ _ 7,00 Documentar: (r);T y | B 2 f 8,00 Vorbeşte-mi de

şcoala ta l; 8,30 Miracol; 9,00 Cronica Amazoniei (do); 9 ,30 A rca lui N oe; 10,30 Integrale; 11,30 TVR Iaşi; 13,30 Ştirile XXL pentru copii şi tineret; 14,00 Avocaţii (s, ep. 1); 14,55 Videoclipuri;15,10 M ănăstirile A rgeşului (do);16.00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Alo, tu a leg i!; 18,30 Rumba tum ba... şi copiii cîntă ce vor ei! 19,00 Timpul trecut; 19,50 M icrorecital;20.00 Atletism; 21,50 Retropectiva premiilor APTR; 23,05 Film: Călătorie sentimentală (SUA 1983); 0,40 TVM. Mesager.

7.00 A venturile lui Papirus (d.a.); 7, 20

i Incoruptibilii (d.a.); 7,40 G.I. Joe (d.a.);

8.00 Conan aventurierul (d.a.); 8,30 Tom şi Jerry; 9,00 Super Abracadabra;9.30 Lassie 2 (s); 11,00 Babylon 5 (s);12.00 Oamenii secolului (s); 12,55 O propoziţie pe zi; 13,00 Ştirile Pro TV .- Un altfel de jurnal; 13,15 Film: Colombo - Proba crimei (f.a.); 15,00 Day in Life o f Diana (doc.); 16,00 Prinţul Charles după Diana (doc.);17.00 Echipa mobilă; 17,40 Aripile pasiunii; 18,30 Inimă de ţigancă (s);19.30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Misionarul (Franţa/Anglia/SUA 1992);22.30 Procesul etapei; 0,45 Film: Sacuî şi peticul (SUA 1991); 2,10 Echipa mobilă (r); 2,30 Babyîon 5 (r); 3,15 Oamenii secolului (r); 4,00 Cine-i şeful?; 5,00 Preţul corect (r); 5,25 Nano (s).

7.30 Spirit şi credinţă;8.00 Teo şi M ircea Şou; 11,15 Creatorul

de stele (s); 12,10 Film: Tot înainte ... - printre mine (comedie); 14,00 Familia în vacanţă (mag.); 16,00 Elena, viaţa m ea (s j; 17 ,00 Fotbal: D inam o Bucureşti - Petrolul Ploieşti; 19,00 Observator; 19,50 Salutări Vouă - La s f îrş it de săp tăm înă ; 20 ,00 TeleEurobingo Show; 22,30 O noapte de neuitat cu Adrian Păunescu; 3,30 Reluări.

7.00 Emisiune pentm cop ii; 10,00 T ia şi T am era (s); 10,30 Malcolm şi Eddie (s);

11.00 Gregori Hines Show (s); 11,30 Lumea lui Dave (s); 12,00 Legături de familie (s); 12,30 Poveşti de iubire;14.00 Duminica cu Prima;18,00 Focus- ştiri, com entarii, analieze, sport, meteo; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Film: Misiune în deşert (SUA 1996);21.00 Karaoke Show; 22,00 Show-ul de noapte; 0,00 Fo6us+ (r); 0, 30 Cinemagia (r).

7.00 Lanţurile iubirii

a s B s a Preciosa8.30 Desene animate (r); 9,15 A lisea şi

prinţul din vis (s); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Marile poveşti de dragoste (s); 12,00 Milady (s); 13,00 Maria (s); 13,45 Cinemateca de acasă: Panică în N eedle Park (r); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Fotbal: Premier League; 19r55 Jackie Collins: „Hollywood”;20,20 Poirot (s); 21,15 Lanţurile iubirii f s ) ; 22 ,10 M ilady (s); 23 ,00 Cinemateca de acasă: Harem (Franţa, 1985, p. II); 0,45 Jackie Collins: „Hollywood” (r).T E L & y 8,00 Ştiri; 8,20 Ţara

7 / spiriduşilor (r); 9,20 Z / C l f c > G F ilm :D estine (r);

12,15 Globetrotter (r);12.30 îţi mai aduci aminte, Doamnă;13.00 Ora unu a venit; 15,00 Drumuri printre amintiri; 15,30 Cutia muzicală;16,05 D o cum en ta r; 17,00 F o rţa destinului; 18,00 Portretul unui artist: 18,55 Pariu Trio; 19,00 Aventuri la Snowy River (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,30 D ocum entar; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,35 Pariul Trio;21,40 Loto; 21,45 Film: Reîhtoarcerea panterei roz (SUA 1974); 23,15 Gala Tele 7; 0,00 Actualitatea Tele 7; 0,15 Drumuri printre amintiri; 1,00 Reluări.

Sîmbătă, 21 a u g u st 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8 :00 -11 :00 Super week-end

I ( m e t e o , revista presei locale - 8:08; actualitatea locală, ’l f l t l L I recomandări TV- 8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală

-10:20 Revista presei locale - 9:08, horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:40, sport - 9:40, horoscop -9:50). 11:00-19:00 Contact FM. 12 :0 0 -1 2 :5 5 Contact politic- Roxana-Niculescu Costei. 13:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu. 16:00 Super 50-realizatorTony Tesiu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-5:00 Pînă mîine dimineaţă - realizator Manuel Armând. Program de discotecă la Radio Contact.

D um inică, 22 a u g u st 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8 :00 -11 :00 Super w eek-end (m eteo -8:08,

recomandări TV - 8:20; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală --10:20 horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:20, horoscop - 9:50). 11:00-19:00 Contact FM (11:00 Cheie, contact, motor - realizator Răzvan Mugurescu; 12:00 Hit - interviu - realizator Sorin Mocanu; 13:00 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga). 19:00-21:00 Seara la Cluj.'21:00-22:00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat. 22:00-24:00 Sport Week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-5:00 Discontact.

S îm b ătă , 21 a u g u s t R a d i o S o n i c 7-1.1 Cafeaua din pat (maxima zilei, programul fm ««.» mh* zilei la Radio Sonic, meteo, power-play, horoscop,

programe TV, revista presei, reţeta de week-end, calendarul zilei, Prietenii omului, comentariul săptămînii). 11-12 "Sport extrem” (Cristina

Cosa). 12-14 "Sonic music” (muzică, concursuri). 14-16 "Grădina lui Ion”: muzică, lansări artişti (R. Ion). 16-18 "Cosmosul dintr-o privire”. 18-20 ”Slow Sonic” (Sebi Hetea). 20-21 "Auto magazin” (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party la Radio Sonic.

Dum inică, 22 a u g u st 7-11 Cafeauadin pat (maxima, meteo, power-play, horoscop, reţeta de

week-end, calendarul zilei). 11-13 "Astromagazin”. 13-14 "Sonic Junior” (Mihai Moş). 14-15 "...şi muzica”; 14-19 "Top Sonic Boom”, r. 19-20 "Sonic sport” (Codin Samoilă). 20-21 Music Fan. 21-23 ”La limita exasperării". 23-1 Jazz Club (Raoul

UNIPLUS ffdCf/0DObreSCU)' Sîmbătă, 21 august----------------------------------------------- Program inform ativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20.14.00-14,30,18,00-18,30, 21,00-21,30; 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa-,10.00-14,00 Sindrofia de week-end, 12,00-13,00 Pop-plus: 15,00-22,00 Program muzical-, 22,00-23,00 Ritmuri fierbinţi cu RONA; 23,00-6,00 PARTY.

Dum inică, 22 a u g u st Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20, 14,00-14,30, 18,00-18,30,

21.00-21,30; 6,30-10,00 Uniplus de d im ineaţa ; 10 ,00-14 ,00 Sindrofia de week-end, 15,00-22,00 Program muzical-, 22,00-6,00 PARTY.

« D / . Sîm bătă, 21 a u g u st* ° ŞlirLBBG: 8:00-8:30,14:00-14:30,18:00-18:30.8:30-10:00 Cafeaua

% de dimineaţă. 10:00-11:00 Country Club. 11:00-13:00 W eek-end sportiv. 13:00-14:00 Muzicorama (r). 14:30-17:00 W eek-end cu

' V / Hertha. 17:00-18:00 Top Ten. 18:30-19:00 HotM ix Transilvania. 19:00- 20:00 Vechi şi nou. 20:00-21:00 Roton Music. 21:00-1:30 Radiodiscoteca. 1:30- 6:00 Music non-stop.

D um inică, 22 a u g u st ŞtkLBBC: 8:00-8:30, 11:00-11:15, 14:00-14:30, 18:00-18:30, 21:00-21:30.

8:30-9:00 Evanghelia de duminică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 9:30 Concurs Editura Albastră.10:00-11:00 Top şi-aşa - Claudia Palfi. 11:15-13:00 La sfîrşit de săptămînă. 13:00-14:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 14:30-16:00 Rendez-Vous duminical - Anamaria & Selma. 16:00-17:00 Country C lu b -Mărincaş. 17:00-18:00 E bine şi-aşa rău - Ucu Florea. 18:30-19:00 Hot Mix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Melatonin - Daika Attiia. 21:00-23:00 Taxi Music. 23:00-6:00 Music Non-Stop.

Sîm bătă, 21 a u g u st Primul salut 8:00-11:00 Ştiri: 8:00,10:00,13:00,15:00.Revista presei 8:20; Horoscop 8:50, 9:50; Agenda de weekend

8:40; Programul cinematografelor. 9:20:Muzica 11.00-14:00; Club 2000 (Cristian Mureşan) 14:00-15:00; Pe terasă de la trei la şasă: 15:00-18,00; Romanian Top 100 Slngles Alrplay (Cristi Santu): 19:00 -21.00; Retrospectiva ştirilor zilei: 22:00.

D um inică, 22 a u g u stPrimul salut 8:00-11:00 Ştiri: 9:00, 10:00, 13:00;Agenda de weekend: 8:20; Horoscop: 8:50,9:50; Programul cinematografelor.

9:20; Atenţie urmează staţia cultura! (Vasile Emu): 9:40; CD Country (Dan Creţa) 11:00-13:00; Miracolul sunetelor(Chst\an Mureşan):14:00-16:00; Divertls Serpentine: 16,20; Romanian Top 100 Slngles A irplay (Cristi Santu): 17:00 - 19:00; Retrospectiva ştirilor zilei: 21:00.

Sîm bătă, 21 au gu st6,00 Bună d im in e a ţa . O em isiune cu

informaţii, actualităţi şi muzică, realizată de Dan Horea. 8,00 Em isiunea în lim ba maghiară.10,00 B uletin de ş tir i. 10 ,05 Sesam

deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 11,00-13,00 Fotbal div. B. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Lumea muzicii. Prezintă Ciprian Rusu.16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 A n otim p u l Ideilor. Redactor: Dan Banciu. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ş tiri. 2 1 ,58 înch iderea programului.

Dum inică, 22 a u gu st8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de c în tş i dor. Muzică populară. -9,15 Apărătorii gliei

transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Mileniullll. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Ştiri. 11,05 -13,00 R adiodum inica. Emisiune de divertisment. Prezintă Florin Pruteanu. 13,00 R adio jurnal R adio România Actualităţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Muzică folk. 14,00 Em isiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Breloc. Divertisment prezentatde Sergiu Vitalian Vaida. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-20,00 Apropo. Redactor: Stela Maria Rareş & Sergiu Alex. 20,00 Din grădina cu flori multe. Dedicaţii de muzică populară, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

0123Vfi\

[ ra d io cluj

RENAŞTEREAS îm bă tă , 21 au g u s t

6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10.30 Mersul pe valuri; 11.00 Cărări de taină - emisiune de folclor; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Ziarişti la microfon; 12.30 Musica sacra; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin; emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Departamentul social; 19.30 Musica sacra; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentm copii;21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dedicaţii de muzică populară; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

D u m in ic ă , 22 a u g u s t6.00 Program special de’ duminică; 10.00 Sfîntă Liturghie î n direct de la

Catedrala Ortodoxă; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Atelier biblic; 18.30 Clasica; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentm copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Muzică populară; 23.00 în direct cu ascultătorii;24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn. ■■

Aici ar putea fi ' ; r .reclama dumneavoastră■ : ■ v / .L v Y Î S i i l

1998 - Guvernul a adoptat o Ordonanţă privind regimul de acordare a vizelor d e

intrare în România la punctele de control pentru trecerea frontierei de s ta t-

Oficialităţi din Guvernul chinez au avertizat Administraţia Clinton că Beijingul ar putea fi pus în situaţia de a trece la acţiune militară împotriva Taiwanului ca "pedeapsă" pentru ceea ce Beijingul consideră a fi mişcări de independenţă. în replică, potrivit surselor din Administraţie, Washingtonul a avertizat oficialităţile de la Beijing că o acţiune chineză împotriva Taiwanului ar atrage represaliile Washingtonului. '

în acest context, purtătorul de cuvînt al Consiliului Securităţii Naţionale a SUA, David Leavy, a declarat Ier 13 august la Casa Albă că nu s-au primit “nici o ameninţare şi nici un ultimatum din partea Chinei". Purtătorul de cuvînt a precizat că SUA sînt preocupate de situaţia din Strîmtoarea Taiwan, dar nu doreşte să facă “speculaţii privind o ipotetică operaţiune militară”.

însărcinatul cu afaceri de la Ambasada Chinei la Washington a fost convocat recent la biroul secretarului de stat american adjunct pentru Asia de est, Stanley Roth. Ulterior, în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe al Senatului, dl Roth a arătat că SUA au întreprins şase demersuri pentru a cere Chinei şi Taiwanului să se abţină de Iâ activităţi m ilitare în Strîm toarea Taiwan, a menţionat Jane Periez în “New York Times". în articol se precizează că Administraţia Clinton a cerut în ultimul timp, atît în mod public, cît şi în particular, celor două părţi să găsească o soluţie la această situaţie. Mesajul părţii chineze nu a venit de la cele mai înalte niveluri guvernamentale, ci de la oficialităţi chineze, în cursul unor întîlniri cu reprezentanţi a î Administraţiei. Surse din rindul acestora au menţionat câ nu este clar dacă Beijingul a luat o hotărîre fermă privind viitoarele sale acţiuni.

La începutul lunii trecute, preşedintele taiwanez a declarat că relaţiile dintre Taiwan şi China ar trebui clădite pe o bază “specială, de la stat la stat". Beijingul a interpretat această declaraţie ca pe o abandonare a politicii “O singură Chină” -

Triunghiul China-Taiwan-SUA:A v e r t i s m e n t e s i o p ţ i u n i

înţelegerea conform căreia reunifidîrea este obiectivul lor comun, care a menţinut pacea timp de decenii - şi un gest periculos îndreptat spre independenţă, explică la 12 august Reuters. China a reamintit de atunci de mai multe ori Taipeiutui că, proclam area independenţei ar antrena invadarea insulei de către forţele occidentale.

Un tabloid chinez afiliat Partidului Comunist anunţa la 12 august că un conflict militar poate

• izbucni în orice moment, continuă Reuters. "Săbiile şi arcurile sînt pregătite", scria pe prima pagină "Global Times". Trupele din Fujian, . provincia cea mai apropiată de Taiwan, se află în alertă, forţele aeriene fac exerciţii la joasă altitudine, iar în provincie sosesc provizii alim entare pentru arm ată, arăta ziarul. Preşedintele Lee-Teng-Hui a fost citat ca afirmînd că recenta intrare a unor avioane de război chineze în spaţiul aerian taiwanez a fost un accident şi nu o provocare.

Articolul din "Global Times" era însoţit însă' de un fotomontaj cu un Suhoi chinez în luptă cu un Mirage-2000 taiwanez. “VTnzările de arme către taiwan toarnă gaz pe foc”, sublinia ziarul, la numai cîteva zile după acordul Washingtonului de a vinde Taiwanului echipament mjlitar în valoare de peste 500 de milioane dolari. în text se menţiona de asemenea că SUA au sfătuit amîndouă părţile în repetate rînduri, să “se abţină şi să evite

deschiderea focului”. Partidul Comunist Chinez care a preluat puterea în 1949, determinînd refugierea în Taiwan a Guvernului naţionalist, foloseşte "Global Times" pentru răspîndirea unor idei care nu pot apărea în Cotidianul Poporului, menţionează agenţia britanică, "New York Times" precizează că articole privind iminenţa unei acţiuni militare împotriva Taiwanului au apărut de asemenea în "South China Moming Post"rcotidian pro-Beijing care apare la Hong-Kong,

în ediţia sa din 12 august, se vorbea de mobilizarea a 500.000 de militari chinezi într-o provincie sudică. Aceste articole nu sînt singurele. Potrivit agenţiei Reuters, la 11 august, un săptăm înal de afaceri a afirm at că, dacă izbucneşte războiul, Taiwanul nu va putea rezista mai mult de cinci zile. în opinia autorilor, speculaţiile conform cărora China nu va începe un război pentru că se află în plină dezvoltare economică sînt “total greşite”. La rindul său, ziarul armatei chineze a avertizat la 11 august că hotărirea Beijingului de a-şi menţine controlul Taiwanului, chiar în eventualitatea unei intervenţii străine, nu trebuie subestimate, şi a apreciat drept improbabil ca SUA să vină în ajutorul Taipeiului.

In 1996, se aminteşte în articolul din "New York Times", SUA au ajuns cel mai aproape d e 'o confruntare militară cu China după perioada Eisenhower. Ca reacţie la lansarea unei bombe

balistice chineze spre Taiwan, Administraţia a deplasat la strîmtoare două portavioane. Potrivit unor analişti în problemele Chinei, citaţi în z ia r , prin noua sa campanie de avertismente privind o acţiune militară împotriva Taiwanului, Guvernul chinez ar putea dori să pună la în c e rca re Washingtonul.

O oficialitate americană a menţionat recent c â SU A se pregătesc pentru două "evo lu ţii neprevăzute” în strîmtoarea Taiwan, fără să o fe re detalii, notează cotidianul american. “Sînt ş a n s e reale să se întîmple ceva periculos”, a spus o altă oficialitate din Administraţie. în o p in ia reprezentanţilor Administraţiei Clinton, opţiunile m ilitare ale Beijingului ar fi ori in v a d a re a Taiwanului, deşi improbabilă, ori ocuparea u n e i insule nepopulate ce îi aparţine. P o tr iv it Pentagonului, nu au fost constatate semne a ]e vreunei mobilizări masive în ultima Vreme. î n acelaşi timp, ocuparea unei insule mai m ic i aparţinînd Taiwanului nu ar necesita un efort p re a vast de mobilizare.

Experţi occidentali în domeniul apărării, c ita ţi de Reuters, au apreciat la rindul lor că pentru a împiedica Taiwanul să-şi proclame independenţa China nu dispune de prea multe opţiuni m ilitare în afară' de cea imposibilă - o invazie susţinută de forţele navale şi de cea inimaginabilă - războiul nuclear. Armata Populară de Eliberare, cu c e le 2,7 milioane de trupe ale sale, este cea mai m a re maşinărie militară din lume, dar potrivit experţilor, armele sale sînt în cea mai mare parte depăşite, militarii insuficient instruiţi, iar corpul de o fiţeri preocupat, pînă la interdicţia oficială impusă a n u l trecut, mai mult de afaceri.. Associated P re s s citează însă la rindul său, la 14 august, publicaţia oficială de afaceri chineză, întrebîndu-se cum a r putea ţine piept APE, armata taiwaneză d e4 0 0 .0 0 0 de oameni. “Problem a este d a c ă Taiwanul poate conta pe SUA să-i vină în a ju to r . Acesta este un mare semn de întrebare”.

Liderul etnicilor maghiari dinVoivodina

d e sp re p roblem a autonom iei'(MTI)

Preşedintele Asociaţiei Maghiarilor din Voivodina (VMSZ), Joszef Kasza, a abordat conceptul de autonom ie pentm etnicii maghiari din Voivodina şi s itua ţia lor în ultimii zece ani într-un interviu acordat săptâmînalului belgrădean "NIN". Dl Kasza a subliniat în acest co n tex t câ p re şed in te le Slobodan Miloşevici a făcut o serie de p ro m isiu n i m in o rită ţilo r e tn ice m ag h iare d in V o ivod ina , dar majoritatea problemelor nu au fost încă soluţionate. Potrivit liderului VMSZ, Voivodina şi minorităţile etnice care trăiesc pe teritoriul ei nu au avut niciodată intenţia de a se desprinde de Serbia în trecut, dar, după ce provincia şi-a pierdut autonomia, în acelaşi timp cu Kosovo, drepturile m inorităţilor naţionale aii avut de suferit. Primul plan de autonomie a fost pregătit de Comunitatea Democrată a Maghiarilor din Voivodina în 1992, cînd s-a făcut o în c e rc a re de so lu ţio n a re a p ro b le m e lo r co n tro v e rsa te p rin

negocieri.Joszef Kasza a afirmat de asemenea

în interviu câ liderii politici actuali nu_ m an ife s tă vo in ţa de a so lu ţio n a ’ problemele minorităţii etnice maghiare. Intr-o serie de întîlniri pe care le-a avut

.cu preşedintele M iloşevici, acesta a recu n o scu t că m a jo rita te a nem u lţum irilo r s în t ju s tif ic a te şi, problemele pot fi soluţionate rapid, angajîndu-se ch ia r în acest sens. Totuşi, cea mai mare parte a lor au rămas nesoluţionate. Liderul VMSZ nu este optimist în p riv in ţa viitorului negocierilor, pen tru că în p rezent S lobodan M iloşevici face eforturi pentru a se menţine la putere şi nu‘ dispune nici de puterea, nici de voinţa şi nici de capacitatea de a se ocupa de aceste probleme. “Nu mă aştept la, nimic bun de la el ca preşedinte”, a,’ spus dl Kasza.

în opinia lui Jo sz e f K asza, autonomia Voivodinei şi a maghiarilor care trăiesc în Voivodina sînt chestiuni legate între ele. El a subliniat că de

fapt nu se cere nimic nou şi a dat ca exemplu unele documente (certificate privind şeptelul) emise în cinci limbi de acum 200-250 de ani.

N im eni nu a fost deranjat de existenţa de şcoli şermane, croate, maghiare şi sîrbe in Voivodina în trecu t. M in o rita tea etnică din Voivodina nu doreşte să se retragă într-un ghetou, a spus ei, referindu-se la cererile de autonomie locală. Liderul VMSZ a menţionat că etnicii maghiari din V oivodina nu au aşteptat ca Guvernul Ungariei sâ pregătească un p lan m enit să Ie soluţioneze problemele, ci şi l-au elaborat singuri. Acum acest plan a fost “modernizat” şi se urmăreşte înaintarea lui forurilor internaţionale, cu ajutorul Ungariei. Joszef Kasza a adăugat că fostul premier ungar Gyula Horn a abordat problema minorităţii etnice maghiare în cursul unei vizite în Iugoslavia, iar răspunsul a fost că este posib ilă menţionarea acestei chestiuni, dar nu şi negocierea ei.

T n r iia -P a k is ta n : N e v o ia u n o r d e m e r s u r i

d ip l o m a t ic e u r g e n te("El Pais")5

După trei războaie purtate în jumătate de secol, India şi Pakistanul sînt din nou în conflict. De data aceasta, este vorba de doborîrea de către două aparate de vînătoare indiene a unui avion pakistanez de recunoaştere, cu 16 persoane ia bord, care ar fi pătruns pe teritoriul Indiei la Gujarat, în apropiere de frontiera cu P akistanul. Islamabadul a negat, acuzîndu-şi vecinul de asasinat cu sînge rece.

Noua escaladare a tensiunilor dintre cele două puteri nucleare apărute în urma divizării subcontinentului, în 1947, îndepărtează şi mai mult perspectiva unei întîlniri la vîrf între oficialităţile din cele două ţări, pentru a discuta despre pace. De fapt, nu există nici o posibilitate de concordie cît timp India şi Pakistanul nu soluţionează contenciosul lor istoric, care înven inează relaţiile, şi anume problema Caşmirului. Este vorba de o

regiune pe care India o controlează în proporţie de două treimi (sub numele oficial de Jamu şi Caşmir, singurul stat cu majoritate m usulm ană), iar Pakistanul, restul. O linie de 700 de kilom etri, trasată de O N U , după războiul din 1965, desparte cele două sectoare şi nimeni nu ştie exact unde încep şi se termină frontierele. Este deci un teritoriu supus riscurilor, un accident sau o greşeală de calcul a militarilor dintr-una sau cealaltă tabără putînd declanşa un conflict de proporţii continentale. India consideră un incident izolat doborîrea avionului militar pakistanez. Ministrul indian al Apărării, George Femandes, este de părere că nu va avea loc un război din această cauză. Dar natura relaţiilor dintre cele ' două ţări - care în urmă cu mai puţin de uri an s-au sfidat faţă în faţă efectuînd o serie alarmantă de teste atomice - şi uşurinţa cu care guvernele respective scot în evidenţă ranchiuna resimţită de cetăţenii lor, fac din

permanenta lor confruntare un element şi mai periculos.

Problema este şi mai mult complicată de situaţia lor politică internă. în India vor avea loc, luna viitoare, alegeri generale anticipate cruciale, în care se află în joc continuitatea naţionaliştilor hinduşi. în Pakistan, unde militarii au mai multă putere decît este de dorit, premierul Sharif se află într-o poziţie nesigură, deoarece retragerea de luna trecută din Caşm ir, la presiunile Washingtonului, a fost înţeleasă drept o capitulare.-

Scenariul face indispensabil un acord. Rusia şi China şi-au pierdut mare parte din ascendentul pe carel-au avut înainte asupra celor doi aliaţi ai lor. în urma repetatelor apeluri, lansate atît de Europa cît şi de SUA, indienii şi pakistanezii, foarte bine înarm aţi’, trebuie odată pentru totdeauna să lase loc diplomaţiei. O confruntare deschisă ar duce inevitabil la un dezastru şi nu doar pentm ei. '

Statele membre ale (IE trebuie sâ-şi modifice concepţia privind

lârgirea Uniunii("INTERNATIONAL

TRIBUNE")Planurile Uniunii Europene de a duce

pacea şi prosperitatea în ‘Balcani prin Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est vor eşua dacă guvernele UE nu îşi schimbă felul de a gîndijn ceea ce priveşte extinderea Uniunii. în cursul ultimului deceniu, ei nu au tratat asocierea şi aderarea la UE drept un instrument puternic pentru promovarea democraţiei şi reformei economice în Europa posteomunistă. în loc de aceasta s-au arătat preocupaţi de opoziţia din ţările lor faţă de extindere şi costurile absorbirii de noi membri.

Dar perspectiva aderării la UE a încurajat deja promovarea reformei în Europa Est-Centrală, guvernele regionale lansînd eforturi de a îndeplini criteriile de integrare. în acest sens, obiectivul integrării a înscris Ungaria şi Slovacia pe calea democraţiei liberale şi a prosperităţii, contribuind ia alegerea de reformatori şi încurajînd guvernele alese să înfăptuiască reforma. Acelaşi lucru s-ar putea întîmpla şi în Balcani, dar numai dacă liderii şi cetăţenii vor fi ferm convinşi câ ţările lor au şanse reale de a deveni în cele din urmă membre ale UE.

Pentm victoria stabilităţii, în primul rînd trebuie ca în statele’ din Europa de Sud-Est să ajungă la putere oameni politici moderaţi. Politica “băţului şi morcovului" a Vestului nu îi poate face pe extremişti să se comporte ca nişte democraţi moderaţi. Slobodan Miloşevici din Serbia, Franio Tudjman din Croaţia şi Vladimir Meciar din Slovacia şi-au condus ţările către sărăcie şi izolare, întoreînd spatele avantajelor de a juca după regulile occidentale.

Cînd politicienii moderaţi ajung la putere şi pun în aplicare reforma, trebuie să fie recompensaţi pentru eforturile lor, chiar dacă ţările pe_ care le conduc sînt încă departe de integrare. Dacă nu sînt recompensaţi, vor pierde sprijinul alegătorilor. In consecinţă, Bulgaria, reformatorii democraţi sînt tentaţi să abandoneze reformele economice dificile, iar în România naţionaliştii sînt încurajaţi să preia din nou puterea. UE trebuie să se asigure că Bulgaria şi România, două dintre cele mai stabile Jări din regiune, continuă să fie astfel. în acest scop ar trebui să le invite să înceapă negocierile de aderare la reuniunea la nivel înalt de la Helsinki din această toamnă, alături de candidaţi mai bine

pregătiţi, ca Slovacia. în c e p e r e a negocierilor va oferi re fo rm ato rilo r democraţi ceva să arate electoratului.

Dar cea mai importantă d in t r e recompense, în afară de integrare, p e care UE o poate oferi democraţiilor d in Balcani o reprezintă accesul fără v i z ă pentru cetăţenii acestora şi accesul f ă r ă restricţii pe piaţă pşntru bunurile p e care le produc. Liderii europeni p a r indiferenţi faţă de greutăţile pe c a r e obligativitatea vizei le implică p e n tru democraţia din Balcani. Reprezentanţi ai vieţii politice, civice şi din s f e r a afacerilor pe care contăm să contribuie la europenizarea ţărilor lor s î n t descurajaţi de la participarea la în tîln iri profesionale în Europa de V e s t . Procesul de obţinere a vizei, îndelungat, şi umilitor,'îi face pe toţi cei care v o r să călătorească să se simtă europeni de clasă inferioară. Obligativitatea v iz e i pentru accesul UE provine din te a m a faţă de imigraţia ilegală din Balcani, d a r şi din realitatea ei. Totuşi ar trebui s ă se ia în considerare a c c e le ra re a procedurilor de acordare a vizei p en tru întîlniri profesionale şi vizite de fam ilie . Relaxarea criteriilor de acordare a v iz e i trebuie să facă parte dintr-o strategie pe termen lung pentru s p o rire a influenţei elitelor prooccidentale d in Balcani.

Al doilea aspect vital este accesul pe piaţă. Renaşterea economică a Europei de Sud-Est va depinde d e capacitatea de a exporta în UE, m ai mult chiar decît de asistenţă financiară. Cele mai competitive sectoare a le Europei - textile le, m etalurgia şi agricultura - sînt cele pe care s tate le UE au dorit cel mai mult să le protejeze. Măsurile antidumping -şi_ lu n g ile perioade de tranziţie (acum încheiate pentru textile şi oţel) au a fe c ta t exporturile acestor sectoare în cea m a i mare parte a anilor ‘90, creînd în U E un important excedent comercial în raport cu vecinii ei săraci. De aceas tă dată, după dezastrul economic produs de război, guvernele din UE ar tre b u i să reziste tendinţelor lor protecţioniste. Noi acorduri de stabilizare şi asociere trebuie să ofere producătorilor d in statele din Balcani acces pe pieţele U E , limitat numai de standardele d e sănătate şi siguranţă corect aplicate şi de prevederile locale. Acest lucru n u ar urma să fie un sacrificiu prea m a r e . Deschiderea largă a pieţelor UE p e n tru bunurile est-central-europene în u rm ă cu zece ani i-ar fi costat foarte p u ţin pe producătorii din Uniune.

fA ic i ar putea fi .: j reclama dumneavoastră

1864 - S-a născut Ionel I.C. Brâtianu, preşedinte al Partidului Naţional

Liberal; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (m. 24.11.1927).

C u t o a t e i n s i s t e n ţ e l e , “ c e n t r u l ” r ă m î n e r e c e :

Soarta PNŢCD Cluj-Napoca se va decide săptămîna viitoareD upă o perioadă foarte lungă de tergiversări,

scandaluri şi contestări, o delegaţie a PNŢCD- iştilor clujeni, susţinători ai celor care au repurtat o victorie îndoielnică la alegerile prilejuite de Conferinţa Municipală a partidului, s-a întîlnit cu Ion Diaconescu; Simplul fapt că pe parcursul unei ore întregi s-a discutat doar problema filialei municipale Cluj-Napoca, ridică un mare semn de întrebare: corectitudinea alegerilor se discută deja de mult, de această chestiune ocupîndu-se o grămadă de comitete şi comiţii. Cu toată vacanţa, un partid serios, cum ar vrea să se considere PNŢCD, doar acum să se fi ajuns la o soluţie? Şi în plus, se pare că nici acum nu e ceva bătut în cuie.

De la Cluj, la întîlnirea cu Diaconescu, întors recent în Bucureşti, au participat, din partea nemulţumiţilor de contestaţie, Şerban Râdulescu,. Nicolae Ciumacenco, Viorel Stănică şi Sorin Naş. In plus, din conducere, au fost şi deputatul Ioan Roman şi şeful FPS, Radu Sârbu.

“ G r u p u l c î ş t i g ă t o r ”

v r e a s ă i a s ă b a s m a c u r a t ă

c u c o t i z a ţ i i l e>Fondul problemei l-a constituit contestaţia

depusă de Răzvan Ursuţiu, înainte de desfăşurarea lucrărilor Conferinţei Naţionale, referitoare la modul în-care unii membri şi-au plătit (sau nu) cotizaţia. Grupul de la Cluj i-a demonstrat p reşed in te lu i D iaconescu câ alegerile s-au desfăşurat absolut statutar, norma de reprezentare fiind respectată cu sfinţenie. Conform statutului, cotizaţia se plăteşte. Pe baza unui “borderou”

sau 'a unei chitanţe. Delegaţii de la Cluj au demonstrat că, în momentul în care nu mai există chitanţiere, ele pot fi cumpărate şi completate chiar şi după o contestaţie a lucrărilor Conferinţei Municipale. în fond, totul ţine de regulamentul de ordine (sic!) interioară.

Deputatul Ioan Roman, prezent şi el la întîlnire, ne-a declarat că “practic, cotizaţiile s-au încasat în mod legal” . Cauzele ar fi cele expuse mai sus. “Şi eu dau, lunar, 500.000 de lei unor organizaţii din judeţ, sumă din care spun sâ fie plătite cotizaţiile unor membri care nu au posibilitatea să şi-o p lătească”, spune deputatul Roman. Conform declaraţiilor şale, la întîlnire “s-a cerut validarea alegerilor, avînd în vedere că se apropie Conferinţa Judeţeană”. Pe de altă parte, Roman susţine că “în cazul în care s-au înregistrat ilegalităţi la aceste alegeri municipale, eu sînt de acord să se anuleze”. \

B ine în ţe les , căci trăim în tr-un spaţiu democratic, întîlnirea de miercuri nu a putut să tragă o linie. S-a hotărît însă ca, înaintea Biroului de Conducere, Coordonare şi Control, să aibă loc o întîlnire între Ion Diaconescu, Radu Sârbu, Ioan Vida Simiti, Ulm Spineanu, -Ioan Laiu şi Tânase Barde, cei care au fost implicaţi, mai mult sau mai puţin, în alegerile de la Cluj- Napoca.

“ P a s k a n i n u a r f i t r e b u i t ,

s ă c a n d i d e z e ”L a întîlnire s-a pus şi problema controversatului

om de afaceri Paskani Arpad, bănuit că ar fi influenţat, prin poziţia sa, desfăşurarea alegerilor de la Organizaţia Municipală Cluj-Napoca.

Conform spuselor lui Roman, Radu Sârbu a declarat că “Paskani nu ar fi trebuit să candideze, avînd în vedere starea naţionalismului din Cluj”.

Liderul interimar al PNŢCD Cluj, deputatul Ioan V ida Simiti, ne-a precizat că, pe lîngă faptul că nu a întocmit nici un raport către conducerea • partidului, nu este “dispus să acopere unele încălcări ale statutului, mai ales că unele sînt

-vizibile”. “Nu vreau să induc în eroare forurile de conducere ale partidului”, spune Vida Simiti.

Trebuie precizat că deputatul Roman, susţinător declarat al lui Radu Sârbu, l-a acuzat pe liderul interim ar al organizaţiei că vrea să-şi atragă contestării de partea sa. “Eu aş dori să obţin funcţia de vicepreşedinte al PNŢCD Cluj”, afirmă Ioan Roman.

V a u r m a o n o u ă c o n t e s t a ţ i ePrincipalul contestatar al alegerilor, Răzvan

U rsu ţiu n e -a dec la ra t că problem a p lă ţii . cotizaţiilor este destul de complicată: “am nişte declaraţii ale unor membri PNŢCD Mărăşti, care susţin că nu şi-au plătit cotizaţia, unii fiind chiar plecaţi la ANCD sau se afiă în afara ţării. Mai m ult, u n ii p reşed in ţi sau vicepreşedinţi ai organizaţiilor m unicipale mi-au spus că nici măcar nu li s-a cerut evidenţa membrilor lor înainte de Conferinţa Municipală. Eu am înaintat o contestaţie din care reiese că 45 de membri din cartierul Mărăşti nu şi-au plătit cotizaţia” .

Practic, totul depinde acum de doi factori: de raportul lui Ulm Spineanu referitor la PNŢCD Cluj-Napoca şi, foarte important, de poziţia lui Radu Sârbu, unul dintre candidaţii pentru şefia Organizaţiei Judeţene.

Titus CRĂCIUN

Meciul dintre PDSR şi Preşedinţie ia amploare

Adrian M ăstase îl acuză pe preşedintele Constantinescu de tendinte dictatoriale

P rim -vicepreşed in tele PD SR, A drian N ăstase, consideră că acuzaţiile aduse PDSR de către purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei “arată, încă o dată, că la Cotroceni funcţionează un labo ra to r de campanie anti-PDSR” şi îl acuză pe

preşedintele Constantinescu că are tendinţe dictatoriale. “Acest lucru s-a văzut prin luările de poziţie publice ale unor consilieri ai p reşed in te lu i Emil Constantinescu, care conform legii şi tradiţiilor, nu ar trebui să se exprim e public îm potriva vreunui partid, cum au facut-o în mai multe rinduri în cîteva dintre ziarele cen tra le” , a declarat Adrian Năstase.

N ăstase a ap rec ia t că preşedintele Constantinescu, prin purtătorul său de cuvînt, “se arată supărat” de anumite afirm aţii făcute de reprezentanţii PDSR în

ceea ce p riveşte o even tua lă transformare a regimului politic din R om ânia în tr-o d ic ta tu ră p rez iden ţia lă . “V om * d a un comunicat prin care vom arăta că, de fapt, aceste lucruri există şi domnul preşed in te le cunoaşte,

pentru că domnia sa, cînd a 'venit din SUA, a anunţat câ va dem ite Guvernul Rom âniei, ceea ce în sistemul nostru - diferit de cel al Rusiei - nu poate fi făcut decît de Parlam entul R om âniei” , a spus liderul PDSR.

N ăstase a .m ai a ră ta t că preşedintele Emil Constantinescu a cerut, într-un interviu acordat la CNN,, ca toate sesizările privind compţia sâ-i fie transmise personal, ceea ce, în opinia liderului PDSR, este împotriva Constituţiei. El a criticat faptul câ preşedintele Emil Constantinescu s-a pronunţat în favoarea a flă rii adevăru lu i în legătură cu Revoluţia din decembrie 1989, deşi această atribuţie revine Justiţiei. Liderul PDSR s-a arătat nem ulţum it şi de fap tu l c ă ' preşedintele Emil Constantinescu “nu-şi exercită rolul de mediator” şi “preia” prerogative care nu-i revin,

în timp ce o parte din consilierii săi acţionează împotriva partidelor din opoziţie. Adrian Năstase a mai spus că prin comunicatul purtătorului de c u v în t al P reşed in ţie i, Em il Constantinescu “reaminteşte opiniei p u b lic e d iferen ţa d in tre un preşedinte ales democratic şi un dictator”. “Nu mi-e frică de aceste ameninţări voalate”, a spus Năstase.

L id e ru l PDSR consideră că -partidul său a fost cel care a făcut posibil transferul de putere în 1996, cînd Emil Constantinescu a fost ales preşedinte. “Vrem să-i reamintim domnului preşedinte Constantinescu că meritul alegerii democratice a domniei sale nu-i revine, ci revine . felului în care au fost organizate alegerile din 1996, adică guvernului P D S R ” , a arătat N ăstase. El a apreciat că un preşedinte dă testul democratic cînd pleacă de la putere şi singurul exemplu de acest gen a fost dat, în opinia lui Năstase, de Ion Ilie scu , care “a fost ales democratic ş i.a plecat democratic de la putere”. “Aşteptăm sâ vedem cum va reacţiona preşedintele Emil C o n stan tin e scu la u rm ătoarele alegeri”, a spus Năstase.

M ă g u re a n u a f irm ă c ă

nu v a fo lo s i in fo rm a ţ ii îm p o t r iv a

a d v e rs a r ilo r p o l i t ic i

• C e rv e n i n u prea vrea la P re şe d in ţie ♦

P r i m - rv ic e p r e ş e ­ k*dintele PNR KV i r g i l f;.M ăgureanu Pa declarat câ ;îîn campania h':-electorală se pva folosi de h ':inform aţiile

-pe care Ieare de pe sc'fi

vremea cîndera la conducerea SRI, însă a precizat câ va folosi aceste informaţii numai “pentru a nu face greşelile pe care le -au făcut alţii” , n ic idecum p en tru a - ş i co m p ro m iteadversarii politici. C onsider că aceştia

s-au com pro­m is singuri”, a a d ă u g a t Măgureanu.

V icep re şe ­d in tele PNR, N i c u 1 a e C e rv e n i a d e c l a r a t , referindu-se la fap tu l câ un g ru p dc o am en i dc

afaceri şi simpatizanţi ai PNR şi-aii declarat sp rijin u l pen tru c a n d id a tu ra - sa la Preşedinţia României, că, pentru el, o astfel de candidatură ar fi “o corvoadă uriaşă” “Pentru mine ar fi o corvoadă uriaşă, un sacrificiu pe care l-aş face doar în anumite condiţii: dacă aş avea fonduri pentru o campanie electorală decentă şi penetrantă şi dacă aş avea o echipă de specialişti care să mă sprijine”, a spus Cerveni, adăugind că numai PNR se poatepronunţa în legătură cu candidatura sa. Niculae Cerveni a mai spus că, dacă pînă în septem brie 2000, partidu l pe care-1 rep rez in tă , Partidu l Naţional Român, nu va înregistra o creştere semnificativă în sondajele de opinie, nu mai are sens să mai facă politică.

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis:

Acordul cu FMI nu va fi dezbătut în sesiunea extraordinarăB iroul Perm anent al Cam erei

Deputaţilor a respins propunerea PDSR privind introducerea acordului cu FMI pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare

Pe ord inea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, din perioada 23 august-31 august, va figura doar proiectul de lege privind retrocedarea imobilelor naţionalizate, a decis, ie ri, Biroul Perm anent al Camerei, respingînd propunerea PDSR referitoare la introducerea Acordului cu ■ FMI pe ordinea dc zi a acestei sesiuni.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu, a declarat că Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor se

 va întruni din nou, luni, pentru a analiza “ultimele hotărîri privind ordinea de

Acsinte Gaspar (PDSR), chestor al

Camerei Deputaţilor, a declarat că pentru şedinţa de luni a conducerii Camerei Deputaţilor a fost convocat şi Biroul Comisiei Juridice a Camerei, pentru a prezenta unele “clarificări” în legătură cu în tocm irea Raportului asupra proiectului de lege privind restituirea imobilelor naţionalizate.

Referitor la cererea PDSR privind analizarea de către Camera Deputaţilor, în sesiunea extraordinară, a acordului cu FMI, p reşed in te le Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu a arătat câ acesta nu poate fi discutat decît dacă G uvernul cere o ra tifica re a Memorandumului. “A răm as să ne consultăm cu organele juridice din Cam era D epu ta ţilo r dacă există obligativitatea de a discuta acest acord. Pînă acum, nu-mi amintesc”, a spus

D iaconescu. L ideru l ţă ră n is t s i-a exprimat "speranţa că Opoziţia se va mobiliza, alături de putere, pentru ca

proiectul de lege privind restituirea imobilelor naţionalizate să fie adoptat. “Şi forurile internaţionale ne-au atras atenţia asupra rezolvării problem ei proprietăţii”, a spus Diaconescu.

A drian N ăstase (PD S R ), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a declarat, după şedinţa B irou lu i Perm anent, câ p ropunerea PD SR privind discutarea acordului cu FMI a fost respinsă de membrii Biroului cu cinci voturi “pentru” şi opt “împotrivă”. El a arătat că reprezentanţii P D ’în Biroul Permanent au propus, la un moment dat, ca acordul cu FMI sâ fie dezbătut în luna septembrie, dar au renun ţa t la această so lic ita re în momentul votului. Potrivit lui Năstase, discuţiile din Biroul Perm anent “au continuat linia cunoscută”, adică sub

forma unui “dictat impus de actuala putere”.

A drian N ăstase a p rec iza ţ că reprezentanţii PDSR vor fi prezenţi Ia şedinţa de luni a Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor şi “probabil” şi la dezbaterile generale din acest for legislativ, dar “vor vedea”, în funcţie de felul în care vor fi tratate propunerile lor, dacă se vor retrage de la lucrările Camerei. Liderul PD SR a spus, din nou, că R aportul C om isiei jurid ice referitor la proiectul de lege privind casele naţionalizate nu a fost adoptat în cvorum, iar proiectul de lege este “o lege absurdă, iresponsabilă, care va distrage bugetul României pe următorii ani”.

“ A ceastă lege p riv in d n ivelu l despăgubirilor va fi revăzu tă , atunci cînd vom veni la putere”, a spus Adrian Năstase, arătînd că proiectul de lege in iţia t de G uvern nu p rec izează implicaţiile bugetare şi nu poate fi acceptat de societatea românească.

J C I ar putea fireclama dumneavoastră

1968 - A fost inaugurată Uzina d e autoturisme din Piteşti, prima uzină d e

autoturism e din Rom ânia.

Secretarul de stat Anton Vlad cică si-a făcut datoria!t

A venit, a văzut şi a plecat!

S e c r e t a r u l d e s ta t A n to n V la d , d in M inisterul A pelor, Pădurilor ş l P ro tec ţie i M ediului, a fo s t prezent, ieri, Tn m unicp'iul Turda. V izita dem nitarului s e d a to r ea ză a rtico le lo r d in m ass-m ed ia , ca re au fă c u t un s u b ie c t d e p resă d in d e p o z itu l d e d e ş e u r i d e la Mihai V iteazu l, lo c a lita te aflată în im ediata vecin ă ta te a m unicip iu lu i Turda. în tîln irea cu autorităţile ju d e ţe n e 'a av u t lo c , ieri, în sa la m are a Prim ăriei, în p r e z e n ţ a p r im a ru lu i V ir g il B a ls iu , a d irectoru lu i A.P.M. Cluj, Marian P rooro cu , a c îte unu i reprezentant a l P refecturii ş l C o n s i l iu lu i J u d e ţe a n e t c . , d a r ş i a ju d ecă to ru lu i s in d ic d e la U.C.T., loan P o p , p r e ş e d in te le Tribunalului J u d e ţe a n Cluj, p r e c u m ş i a r e p r e z e n ta n tu lu i F .P .S . , acţio n a ru l principal al U.C.T.

A n to n V la d a c o n f ir m a t f a p tu l c ă d e şe u r ile p roven ite de la U zina C h im ică T u rd a s în t d e o s e b it d e t o x ic e p e n tr u să n ă ta te a om ului.

„E ste ob ligatoriu ca prop ietaru l (U .C.T.- n.a .) s ă e fe c tu e z e bilanţul d e m ed iu , a p o i s ă s t a b i l e a s c ă v a lo a r e a f in a n c ia r ă a so lu ţiilo r ca re trebuie a p lic a te ”, a p rec iza t m inistrul. El a mai ad ă u g a t c ă nu num ai la Turda s în t a se m en ea p ro b lem e, c i în în trea g a ţară.

P oluările d in Rom ânia au fo s t a p rec ia te d e A nton Vlad ca „Istorice”, e le d atînd d e 50 pînă la 70 d e ani. M inistrul a p rec iza t că nu m ai p o a te penaliza p e n im eni pentru d eşe u r ile to x ic e de „inactiv” d e la C him ica Turda, ca re s-a u făcut în urm ă c u patru- c in c i d e c e n ii, dar va Insista ca ju d ecă to ru l s in d ic s ă întreprindă cercetă r i d e b ilanţ, a stfe l în e ît s ă fie resp ec ta tă le g e a .

M inistrul a indicat o p o s ib ilă so lu ţ ie : izo larea d ep ozitu lu i d e d e şe u r i, în grăd irea a c e s tu ia , acop erirea a c e s tu ia ş i o p a ză p e r m a n e n tă . D in p u n c t d e v e d e r e financiar, n u s e întrevăd a lte so lu ţii. D upă p ro ced u r ile leg a le , s tu d iu l va dura c c a d o u ă luni.

Brînduşa FAUR

-........................................ i i - u U - J i -

Clujenii cheltuiesc sute de milioane de lei pe hot-lineîn nlni-Niinnrn m 10 000 rle ahnnati — — — — —

V ara aceasta , am ato rii de conversa ţii nonconvenţionale şi-au făcut de cap! Numai în CIuj-Napoca, media lunâră a facturilor de pe liniile fierbinţi a depăşit 200 milioane de lei. Surse credibile ne-au confirmat faptul că foarte multe convorbiri pe hot-line se poartă pe socoteala persoanelor juridice. Dar, de cîteva luni, foarte mulţi abonaţi persoane fizice se plîng de faptul că au factura telefonică excesiv (şi nejustificat) încărcată. Conducerea RomTelecom Cluj ne-a declarat că 95 la sută din cei care contestă valoarea facturilor telefonice nu au dreptate. Titularii de posturi telefonice, de bună credinţă, au reclamat faptul că plătesc convorbiri pe care nu le-au efectuat. După confruntarea „desfăşurătorului” convorbirilor cu filmul casnic (copii lăsaţi de capul lor, musafiri îndrăzneţi ş.a.) lucrurile se limpezesc, în detrimentul abonatului, care nu ştia de ce-i în stare odrasla ori musafirul!

In CIuj-Napoca, cca 30.000 de abonaţi (ale căror telefoane încep cu 4 sau cu 19) r iscă să cadă, ind irect, în capcana conversaţiilor de lux. In medie, un minut pe linia fierbinte costă peste 30.000 de lei. Dar pot fi şi linii mult mai scumpe. Există un număr de telefon care are tarif de un milion de lei pentru... patru minute. O distracţie telefonică este, astfel, taxată mai dur decît „serviciile” în bordelurile de lux!

Pentm a evita surpriza neplăcută a unorfacturi năucitor de mari, RomTelecom K ^ T Î l l l :n i î i j î ^ / ! ^ ^ ! ? f '. :/ monitorizează la fiecare 48 de ore nivelul f *0$intermediar al convorbirilor abonaţilor. în îv ,v * &intermediar al convorbirilor abonaţilor. în js o t jk v cazul persoanelor fizice, cînd valoarea ** acestora trece de un milion, se procedează la suspendarea abonamentului şi anunţarea, în scris, a abonatului. Moda telefoanelor fierbinţi îi nemulţumeşte pe abonaţii paşnici, dar şi pe RomTelecom. Telefoanele cîştigă din afacerea „hot-line” 30 de procente, celelalte 70 intrind în conturile „întreprinzătorilor” . Dar recuperarea sumelor pentm convorbirile pe liniile fierbinţi creează din ce în ce mai multe probleme, abonaţii

refuzînd să plătească facturile piperate, în timp ce compania îşi achită obligaţiile la termen.

RomTelecom Cluj susţine că abonaţii pot să-şi protejeze bugetul fam ilie i, solicitînd restricţionarea cu parolă.- Serviciul este gratuit de mai bine de doi ani de zile. Probleme ridică însă activarea serviciului, pentm aceasta fiind necesară existenta telefoanelor cu taste.

A.V.

Examenul de Bacalaureat se desfăşoară în condiţii normale! I

î . i o . . . . «în 18 august a.c., a avut loc prima probă a examenului de Bacalaureat: limba şi literatura română oral. Din cei 1.228 de candidaţi înscrişi la Bac (sesiunea august 1999-2000), s-au prezentat la p rim a p robă 1059 candidaţi şi âu promovat-o 1025, adică 83,46%. Luminiţa Chicinaş, secretară a com isiei judeţene de Bacalaureat, ne-a declarat: „Proba de limba şi literatura română oral s-a desfăşu ra t în co n d iţii norm ale nefiindu-ne semnalate nici un fel de incidente, dar în două centre din Cluj- Napoca proba a fost prelungită şi pentm data de 19 august datorită numâmlui mare de candidaţi care nu au putut fi examinaţi într-o zi.”

La Lic. T. Nr. 5 au fost examinaţi 123 de candidaţi d in cei 198

în sc riş i; 122 au fost decla ra ţi promovaţi, iar dintre aceştia 9 au obţinut nota 5 (cinci) şi doar 5 nota 10 (zece).< Comisia de Bacalaureat de la Gr. Şc. de Industrie A lim entară, a examinat 108 candidaţi din cei 188 înscrişi, iar 106 au fost declaraţi promovaţi. Dintre cei promovaţi, 8 elevi au obţinut nota 5 (cinci) şi doar 2 nota 10 (zece).

în aceste centre restul elevilor au fost examinaţi în 19 august a. c. deoarece aici nu au existat candidaţi înscrişi la proba de limba şi literatura maternă oral, care s-a desfăşurat în

aceeaşi zi. La Lic. T. „Brassai Sam uel”, din cei 141 candidaţi înscrişi s-au prezentat la examen 129 şi au fost promovaţi 117. Aici au trecut proba cu nota 5 (cinci) 50 de elevi şi nu a existat nici o notă de 10 (zece).

Gr. Şc. de Telecomunicaţii avea 148 de candidaţi în sc riş i, 147 prezenţi la examen şi 145 promovaţi. Nici aici nu a fost înregistrată vreo notă de 10 (zece), în schimb 23 de elevi au luat nota 5 (cinci).

La Gr. Şc. Economic din 161 cand ida ţi înscrişi, 160 au fost p rezen ţi şi 151 au prom ovat

examenul. A existat o notă de 10 (zece) şi 34 note de 5 (cinci).

Gr. Şc. „T. V u ia” 148 elevi înscrişi, prezenţi 147, promovaţi 144. Nici o notă de 10 (zece), 10 note de 5 (cinci).

în Dej, la Gr. Şc. de Construcţii Montaj, 71 candidaţi înscrişi,' 71 prezenţi, 71 promovaţi. 2 note de 10 (zece) şi 17 de 5 (cinci). •-

Turda: Gr. Şc. de Ind. Sticlei şi Construcţii de Maşini, 103 elevi înscrişi, 103 prezenţi, 98 promovaţi. 7 note de 5 (cinci) şi doar un 10 (zece).

Gr. Şc. „D r. I. Raţiu”, 72 candidaţi, 72 prezenţi, 71 promovaţi, nici o notă de 5 (cinci), 4 note de 10 (zece).

Alin RAT

urmare din pagina 1

Birocraţia a întîrziat... centrul de primire a

urgenţelor la S.C.J. ClujBirocraţia şi-a dat în petec şi de data

aceasta, punînd în pericol realizarea p ro ie c tu lu i, deoarece d acă nu se respectă anumite termene se pierde linia de finanţare. Un exemplu elocvent e s te c e l aî C om isiei Z o n a le a M o n u m en te lo r, A nsam blu rilo r şi Siturilor Istorice Cluj care a refuzat sistem atic eliberarea avizului pentru construcţia centrului de urgenţă la Spitalul Judeţean, pe motiv că este zonă protejată, clinicile fiind declarate monumente istorice..Recent, Comisia.

N aţio n a lă a ap robat co n stru c ţia centrului, ceea ce mai poate fi o şansă pentru Spitalul Judeţean să nu piardă „trenul" finanţării, dacă încep lucrările pînă la sfîrşitui lunii viitoare.

Serviciile de urgenţă, ca-n filme...

Im portanţa acestu i p ro iec t este covîrşitoare, deoarece întreg sistemul de urgenţă va funcţiona ca un tot. Tabloul ideal ar trebui să arate cam aşa: solicitarea primită la dispeceratul S taţiei de Ambulanţă este p re lu a tă - imediat, după care dispecerele, pe baza unui program pe calculator, vor culege d a te le necesare pen tru un prim d iagnostic c a re . va fi s ta b il it de

medicul-dispecer, care va lua legătura prin rad io cu -echipaju l cel mai apropiat. Ineditul constă în posibilitatea apelării de pe salvare a centrelor de urgenţă din spitale, pentm a le anunţa de sosirea pacientului care, astfel, poate fi preluat imediat.

Programul are şanse sâ fie realizat ia finele

anului 2000Luna trecută, Direcţia de Sănătate

Publică Cluj a primit confirmarea că Banca Mondială dispune deja de cei 8 milioane de franci elveţieni necesari pen tru p rog ram . D eja au fo s t organizate licitaţiile internaţionale pen tru cum părarea de aparatură medicală, de radio-telecomunicaţii, precum şi toate dotările necesare pentm centrele de formare a specialiştilor în m ed ic ina de u rgen ţă . Săptăm înă viitoare specialiştii Telecom SA vor veni la Cluj pentm a vedea exact unde va fi amplasată aparatura de radio şi telecomunicaţii. Probabil că pînă la s f îrş itu i anu lu i partea de rad io- telecomunicaţii va fi finalizată, iar proiectul per ansamblu la finele lui 2000, ne -a ' d ec la ra t preşed in te le C om itetului reg ional, dr. D aniela Macarie.

în Cluj, din program fac parte Ambulanţa şi trei

mari spitaleîn acest program au fost prinse şase

judeţe din ţară: Cluj, Mureş, Timiş,

D olj, C onstanţa şi Iaşi. P en tru realizarea acestui program de proporţii au fost cooptate toate forurile cheie care şi-ar putea aduce contribuţia: Guvernul Elveţiei - consultanţă şi o sumă de 8 milioane de franci elveţieni, MinistemI Sănătăţii - fonduri pentm înfiinţarea unui centm de formatori la Tîrgu-M ureş, direcţiile judeţene de

. săn ă ta te publică - coo rdonato ri regionali, unităţile sanitare implicate - investiţii pentru clădirile viitoarelor centre de urgenţă şi administraţiile locale - finanţarea centrelor de urgenţă, în judeţul Cluj fac parte din program: Serv iciu l Judeţean de A m bulanţă (inc lu siv , substaţiile D ej, T urda, H uedin), Spitalul C linic Judeţean, Spitalul Clinic de Adulţi şi Spitalul Clinic de Copii.

Noul sistem de radiocomunicaţie va cuprinde tot judeţul

Prima investiţie care se va face va fi în modernizarea sistemului de radio şi te lecom unicaţii. P reşed in te le comitetului, d-na Macarie, a precizat că datorită introducerii unui nou sistem de radio, a amplasării unor repetoare pe pilonii antenă ai DRTV, tot judeţul va putea fi acoperit, astfel îneît nu vor mai fi înregistrate situaţii hilare cînd nu putea fi luată legătura cu o Salvare care era în capătul Mănăştumlui. Vor fi dotate cu staţii radio substaţiile de Ambulanţă din Turda, Dej, Huedin, cele 9 ambulanţe FIAT primite de la

B.M. şi d ispensaru l din Măguri- Răcătău care astfel nu va rămîne izolat în cazul unor furtuni. De asemenea, va fi schimbată centrala dispeceratului Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care va avea opt tmnehiuri de intrare, la care vor lucra în permanenţă patru dispecere.

Toate solicitările din judeţ se vor face la 961 şi vor fi centralizate la Serviciul Judeţean, care va transmite substaţiilor indicaţiile. Cele trei unităţi de primire a urgenţelor vor fi şi ele dotate cu staţii radio fixe şi mobile pentru a exista o legătură directă cu Serviciul de Ambulanţă.

Construirea centrelor de urgenţă merge...

î n c e tLucrările pentru amenajarea spaţiilor

unde vor funcţiona centrele de urgenţă , sînt. într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat. Spitalul Clinic de Adulţi a finalizat deja lucrările la centrul care va fi în curte la Medicală III. Centrul de la Spitalul Clinic de Copii este în curs de am enajare, la acesta putîndu-se ajunge atît de pe strada Moţilor, cît şi de pe Pavlov. Centrul de ia Spitalul Judeţean a întîmpinat cele mai multe greutăţi. După ce anul trecut s-a obţinut acordul Consiliului local CIuj-Napoca pentru^ finanţarea lucră rilo r, dem ersu rile pentru obţinerea aprobărilor au durat aproape un an de zile, în prezent documentaţia fiind la MLPAT.

: g frttŢnapoco

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

. . .Ă

S.C. IMARC0MS.R.Ls tr . B ra n u lu i n r . 23 (S o m e ş e n i)

V IN D E ^A V A N T A J O S |

•Ţ IG LĂ DE TEIUŞ I• Obiecte sanitare d in fibră de s tic lă• B a lustrii, parchet fag, salcîm• A nvelope noi şi sem irulafe

LA CANTITĂŢI MARI TRANSPORT ASIGURAT

T el. 41.67.43.

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOLdeschide noi serii de cursuri avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale:

• INIŢIERE CALCULATOR COPII30h - 180.000 lei

• OPERATOR CALCULATOARE70h - 500.000 lei - 420.000 lei

• UTILIZATOR CALCULATOR50h - 375.000 LEI

• PROGRAMARE BAZE DE DATESOh - 500.000 lei ţ3

• CONTABILITATE TEORETICA Şl S? COMPUTERIZATĂ §

100h - 600.000 tei 5L• LIMBI STRĂINE

70h - 550.000 tei - dolare modernă - preţuri minime-plata4 rate -suportcurs ,• practică gratuită - ofertă specialăeer'.lnrelevLsImtenţi. şomeri - cursuri intensive

TeL: 19.65.29,43.03.45 între 8,30-20,30. B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

Oferta de excepţie pentra tinerii căsătoriţi!

C I V I C E T - A r a c e t

P ro d u c ă to r : C IV IC S.A . A p lic a ţii:

gresie , fa ia n ţă , p arch etcel mai

mic preţ

C O R A M E T S .R .L . - C lu jT el.: 0 6 4 -1 9 .9 8 .3 J

094 -66 .40 .61

ADEVĂRUL Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!S.C. BINGO MĂRĂŞTI S.R.L.

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 13 înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J121 2 141 /1994 , avînd cod fiscal JR -6022024, prezentantă prin administrator CÎMPEAN ANA. CENTRUL DE CERCETĂRI

BIOLOGICE JIBOU. Prin prezenta vă comunicăm lista câştigătorilor de la extragerea jocului de "TELEBINGO Mărăşti" care a avut loc în data de 07.08.1999:

- cartoanele cîştigătoare de premiul de linie: 424, 524, 870, 1.822- cartonul cîştigător de premiul de bingo: 349.- cartoanele cîştigătoare de premiu de super-linie: 424, 524,

870, 1.822 din seria 16 în valoare de 2.415.350 lei fiecare;- cartonul cîştigător de super-bingo: 349 din seria 15 în valoare

de 20.000.000 leiAu cîştigat premii speciale în valoare de 1 milion următorii jucători;

Talos Liviu - Cluj-Napoca, Gojan Ioan - Urişor 262, Harco Eugen - Cluj, Turdean Ioan - Cluj-Napoca, Tămaş Indret - Dej, Anastasia Daniela - Dej, Pop Adrian - Cluj, Pocol Vasile - Cluj, Coman Ioan - Vişeu de Sus, Moldovan Ciaudiu - Cluj, Mureşan Domnica - Gherla, Oana Adrian - Dej, Nagy Dominic - Gherla, Baba Ioan - Cluj, Mureşan Rodica - Gherla, Roman Mihai - Negreşti, Ballok Maria - Cluj, Crişan Maria - Cluj, Suciu Florin lonuţ - Cluj, Bodea Nicolae - Cluj.

- Cîştigătorii de premii de linie, premii de bingo, premii de super- linie şi super-bingo se vor prezenta în termen de 30 zile, începînd cu data de 09.08.1999 între orele 9.00-15.30 la sediul societăţii pe strada Fabricii nr. 13, Cluj şi strada Mioriţei nr. 1 din Dej, avînd asupra lor cartoanele cîştigătoare intacte şi buletinul de identitate.

- Cîştigătorii de premii speciale aferente biletului gratuit se vor prezenta cu cartoanele de bingo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

Vă invităm la extragerea de “Telebingo Mărăşti”, următoare, care va avea loc în data de 28 august 1999, ora 20.00.

VÂ DORIM MULT SUCCES ! (5716261).

anun ţă sco a te rea la concu rs a u rm ă to a re lo r posturi:

° N iv e l s tu d iiI. E lec tro n is t-a u to m a tis t S 1 p ostII . D e s ig n e r sa u g ra fic ia n S sau M 1 p ostIII . A n a list p r o g r a m a to r S 1 p ost £IV . B ib lio teca r S 1/2 p o st SV . In g in er h o r t ic u lto r S . 1 post

"C ererile de în scriere laco n cu rs , în so ţite de un C urricu lum V itae , v o r fi d ep u se la secre taria tuu l u n ită ţii, p în ă la data de20 .09 .1999 .

R e la ţii s u p l im e n ta re la se d iu l u n i t ă ţ i i , J ib o u , s t r . P a rc u lu i n r . 14 , ju d . S ă la j , s a u la te l . 0 6 0 -6 4 0 .9 5 0 .

In v ita ţii d e n u n tă , im p o r t D a n e m a rc a , t i p ă r i t e în p o lic ro m ie , p e c a r to n c r e ta t , l a p r e t u r i d u p ă g u s t : d e la 1 5 0 0 la 1 2 .5 0 0 le i . ■ . ’ .

O n o ra re a c o m e n z ilo r , c u te x tu l c l i e n tu lu i , s e e x e c u tă în te r m e n d e t r e i z ile .In fo rm aţii s u p l im e n ta r e ş i c o n s u l t a r e a c a t a lo g u lu i , laS .C . „ N a p o c a P r e s s ” , C lu j- N a p o c a , P i a ţa U n irii n r . 21 ,

te l / f a x 0 6 4 /1 9 .6 8 .5 8 .

P re ş e d in te le C o n s il iu lu i d e A d m in i s t r a ţ i e a l

S.C. Turism "Arieşul” S.A. cu sediul în Turdastr. R ep u b lic ii n r. 15, ju d . C lu j

( 4 6 7 1 8 6 8 )

în te m e iu l L e g ii 3 1 /1 9 9 0 ( r e p u b lic a tă ) c o n v o a c ă A D U N A R E A G E N E R A L Ă E X T R A O R D IN A R Ă a ac ţio n arilo r p e n tru to ţi ac ţio n a rii în reg is tra ţi la R egistru l R om ân a l A c ţio n a rilo r p în ă la da ta d e 14 .09 .1999 , cu u rm ătoarea o rd in e de zi:

1. T ransferu l a c ţiu n ilo r de Ia S IF B a n a t-C rişa n a la F.P .S .;2. A n a liza ac tiv ită ţii d-nei M e d re a E Jena;3. L ocaţii d e gestiu n e (în ch irie rea a c tiv e lo r ncu tiiiza te);4. A n a liza re zu lta te lo r e c o n o m ico -f in an c ia re pe 6 luni şi

p re lim inat p în ă Ia sfîrş itu l anu lu i 1999;5. M o d ifica rea com peten ţe i C o n siliu lu i de A dm in istra ţie ;6. D iverse.

în cazu l nerea liză rii cvorum ulu i co n fo rm L eg ii n r . 31 / 1 9 9 0 , la p r im a c o n v o c a re , A d u n a r e a G e n e r a l ă a A c ţio n a r ilo r se convoacă pen tru da ta d e 28 .0 9 .1 9 9 9 , la aceeaşi o ră şi aceeaşi adresă.

In fo rm a ţ ii s u p l im e n ta re la te le fo n : 06 4 -3 1 4 .5 6 9 .

FIRMA INTERNAŢIONALĂ DE COMERŢ CU MATERIALE DE CONSTRUCŢII CAUTĂ S.C. "ARGOS" S.A

Cluj-Napoca, str. Galaţi nr. 20

SECRETARAAngajează traducătoare de limba germanăC O N D IŢ II :

- cunoscătoare a lb. germ ane, preferabil şi a lb. ' m aghiare

- cunoştinţe de operare pe ca lcu latorîn W indow s95Condiţii; ;

- preferab il ab so lven tă a F acu ltă ţii de L ite re , secţia "Lim bi m odem e ap licate";

t cunoştin ţe de operare pe ca lcu la to r. 1Vă rugăm să trimiteţi C. V. la teL 064-198.153,064-430.419.

In fo rm a ţii şi în s c r ie r i p în ă la d a ta d e : 3 0 .08 .1999 la sed iu l f irm e i - S e rv ic iu l p e r s o n a l.

In fo rm a ţii su p lim e n ta re la te l. 092-247.573 sau la te le fo n u l d e m a i sus.

S O C IE T A T E C O M E R C IA L Â

ANGAJĂM §GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE ŞI MESERII

"SPIRU-HARET" ’al C O O P E R A Ţ IE I M E Ş T E Ş U G Ă R E Ş T I C lu j-N a p o c a

str. Tineretului nr. 55/A, telJfax: 064-14.19.48.

O feră p o s ib ilita te a p regătir ii şi ca lifică r ii în m e se r ii şi sp ec ia lită ţi în d o m e n iu l p restărilor d e se r v ic ii şi m ica

in d u str ie , după cum u rm ea ză :

I. ŞCOALA PROFESIONALĂ- absolvenţi de 8 c lase , CU EXAMEN DE CAPACITATE, durata 3 ani

1. M ecanic autoturism e 21 locuri2. Frizer-coafor manichiurist-pedichiurist 13 locuri3. Croitor îm brăcăm inte pentru femei 25 locuri4. Optician m ontator-reparator ochelari 25 locuri

II. ŞCOALA DE UCENICI - absolvenţi de 8 c lase CU s a u FĂRĂ EXAMEN DE CAPACITATE, durata 2 ani

1. Confecţioner îm brăcăm inte 16 locuri2. Frizer 16 locuri3. Bobinator 19 locuri 54. R epara to r întreţinere partea Im ecanică autoturism e 25 locuri 52

* ÎNSCRIERI: 23-31 aug u st 1999III. ÎNVĂŢĂMÎNT LICEAL - CLAS A a Xl-a SERAL cu abso lven ţi de şcoală profesională - 3 aniL Lucrător în adm inistraţie şi servicii 50 locuri* ÎNSCRIERI: 18-26 aug u st 1999_____________________ %_______

* Se percep taxe de şcolarizare** Şcoala oferă posibilitatea de cazare şi servirea m esei la cantină .*** Informaţii suplimentare ia secretariatul şcolii, telefon 064-14.19.48.

L I D E R M O N D I A L I N S F E R A

P R O D U S E L O R L A C T A T E D ire c to r zo n a l ~~cu e x p e rie n ţă în v în zări/ m a rk e tin g , cu dom iciliu l

stab il în m u n . C lu j-N apoca

*|HjMilnHWp 1 "mi iii 111

i U G x V i m i .

Ş e f d e S e c t o r î n C l u j - I V a p o c a

R E S P O N S A B IL IT Ă Ţ I:• Coordonarea activităţii de vînzare, de promovare şi de gestiune, în raport cu cererea clienţilor;• Prospectarea pieţei locale pentru identificarea de noi puncte de desfacere şi creşterea volumului vînzârilor.

C E R I N Ţ E ' ’ .• B u n organizator şi negocia tor; . ' . ” " ' . ■ .■• Posibilitatea de a lucra program prelungit; . ^• Experienţă în distribuţie; ~• Vîrsta cuprinsă între 25-35 ani; ~ S• S tud ii superioare;• Cunoştinţe de limba engleză; , ‘ ■ . • ■• Carnet de conducere categoria B. vP e rs o a n e le in te re sa te s în t r u g a te să tr im ită C u r r ic u lu m V itae la a d re s a : D A N O N E

P D P A R O M Â N IA S .R .L ., s t r . N ico lae C a n e a n r . 9 6 , se c to r 2 ,7 2 5 1 2 B u c u re ş ti , fax 0 1 -2 4 0 .2 2 .4 0 sau în C lu j-N a p o c a , Ia a d re sa s t r . S a lc îm u lu i n r 3 2 , cod 3 4 0 0 , fax 0 6 4 - 1 9 .9 2 .6 3 , p în ă la d a ta d e 2 8 .0 8 .1 9 9 9 .

A D E V Ă R U L[de Cluj

S.C. NUTREX S.A. ClujVINDE

PUICUŢE ROSSOp e n tru o u ă co n su m Ia

p re ţu l d e 4 5 .0 0 0 lei g in c lu s iv T .V .A . S

03R e la ţ i i la te le fo n : 4 3 5 .1 3 4 ,4 3 5 .1 3 2 .

OfflDDDDDCBSR ®3®®"

C L U J-N A PO C A : lun i-v ineri 8-16; sîm bătă 9 -1 4 ;tel/fax 19-73-04;

SU BRED A CŢIA T U R D A : luni-v ineri 8-16; te l/fax 31 -43-23 ; SU B R ED A C Ţ IA D E J: luni-v ineri 8-16; te l/fax 21-60-75-

Ltfel

i 7 ' f r ' f ' f Ţ ' f 7 T T 7 T 7 -7 -7 T 1 7

SENZAŢIONAL!!!-LITORAL 1 9 9 9I d o a r 1 9 9 .0 0 0 I e i - 6 n o p ţ i / 7 z ile , T

d o a r 185 $ - 9 z i l e Ia M a r e a E g e e /T u r c ia . - S" ^

^ N u m a i p r i n BIRTA TOURS‘X SECRETAR AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE DE TURISM

Membru al organizaţiilor turistice: ANAT, IATA, UFTAA, PATA ^ Agent AUTORIZAT: LUFTHANSA, BRITISH AIRWAYS, KLM

) In fo rm a ţii su p lim e n ta r e Ia a g e n ( ia B IR T A T O U R S d in ; , i

j C In j N a p o c a , P - ţa Ş t e f a n c e l M a r e n r . 5 , t e l . 0 6 4 - 1 9 .6 3 .5 1 ,1 9 .6 3 .5 2 fDISPECERAT NAŢIONAL CAZARE BIRTA TOURS MAMAIA (CASINO) Tel.: 092-600.600. W

QEERIE—SPECIALE—LITORAL: SEJUR 6 nopţi/7zile la MAMAIA, Hotel MIDIA (583.275 lei), ^ I DELFIN {804.000 lei) NEPTUN (1.066.000 lei), OLIMP** (1.120.000 lei), (1.040.000 lei) f

- f lţr QEERTÂ SPECIALATURCIĂ: AVION+CAZARE+PENSIUNE COMPLETA8zile HOTEL*” 352 US$ -J QEERTA_SPECJALÂ GRECjĂ: AUTOCAR+CAZARE 9 ZILE HOTEL*** 245 US$ j

-7* ^ QEERIESPECIAIJE: SEJUR 6 nopţi/7 zile: HOTEL NEPTUN, PRAHOVA* - 439.99 lei; EFORIE SUD - /.I COMPLEX VILE, BRIZA MĂRII 6 nopţi -199.999 lei (opţional 3 mese pe zi180.000 lei) ''tp

■pfŞ SENZAŢIA ZILEI: MAMAIA, HOTEL AMBASADOR*** 6 nopţi -1.199.999 + 3 NOPŢI GRATUITE. f L ;

i BIRTA TOURS: NOI NU SÎNTEM D O A R CEI MAI MARI, NOI SÎNTEM Ş l CEI MAI B U N I! I

S .C . " K U E C m O M E E A I / ' S A 1 9 0 0 T I M I Ş O A R A

str. Circumvalaţiunii nr. 1, tel 056-220.971

ANGAJEAZĂ AGENŢI COMERCIALI

-Vîrstă maximă 35 de ani -Domiciliul stabil în judeţ- Carnetul de şofer şi maşina proprie constituie un avantaj

Persoanele interesate sînt rugate să transmită un Curriculum Vitae la sediul societăţii sau la fax 056-190.567.

Doar persoanele selecţionate vor fi solicitate pentru interviu.

s c v i a v n a mh w o p i i k

Cumpărăm CEREALE FURAJ(grîu furajer, orz , o rzoaica)

p r e ţ 1 .0 5 0 le i/k g . grî c\j

P la ta la rid icare, ~

T elefon : 065 -163 .885 ,” 065-471 .303 , 094-789 .036

o re le 7-15

S.C. SCAIGLASS S.R.L. SCĂIENI, jud. Prahovafirm ă romăno-americană,

produce si livreazăGEAM PRELUCRAT si SECURIZAT»

pentru fabrici de mobilă (mobilier din sticlă, vitrine, tejghele, mese), cabine si paravane pentru duşuri, sere, construcţii.

ANGAJAM persoane fizice si ju rid ice ca §’AGENŢI COMERCIALI £

* !£3,pentru desfacerea în zonă a produselor.

i i i i i I i I I I I I I I i i 1 i I I I I I l i j I N F O R M A Ţ II L A T E L E F O N 0 4 4 /2 1 1 .6 0 0 ,2 1 1 .6 1 1 .

7%

ADEVĂRULde Cluj

\ y .

S . C . A N G U S P R O S E R V S . R . L .

A N G A J E A Z Ă

- P I C T O R I Ş I D E C O R A T O R I A R T I C O L E P O R Ţ E L A N

- G L A Z U R A T O R I |- C E R A M I Ş T I P E N T R U A P L I C A Ţ I I g

F L O R A L E 51- P E R S O N A L P E N T R U C A L I F I C A R E A L A

L O C U L D E M U N C Ă ÎN M E S E R I A D E C E R A M I S T ( D u r a t a ş c o la r i z ă r i i 6 lu n i)

R e la ţ i i z i ln ic e î n t r e o r e le 7 .3 0 -1 5 .3 0 la te l . 4 1 5 .1 0 8 , 4 1 5 .5 0 6 ,4 1 5 .1 1 1 .

V /76V/ m p e x L t

GENETYPIMPEX SRL Îe!/Fax:064-190787.198802,191374

C a s e d e marcat fisca le , OMOLOGATE

Vînzări, instalări şi serv ice |

omRonN A D E j»

UN « G ER M A N Y

P R E T O R I S U P E R I

R E D U C E R E 5 % P Î N Ă L A 15 A U G U S T

Firmă de difuzare presă-cartecnco

angajează |VÎNZĂTORI LA TONETE

I n fo r m a ţiila telefon: 196.858 sau P-ţa Unirii nr. 21.

LfO Ilfl&DO Angajează^- S e f d e u n i t a t e a v a n t a j ; - s t u d i i s u p e r io a r e

A ^ . - c u n o ş t i n ţ e o p e r a r e p e c a l c u l a t o r- v a n z a t o a r epentru magazin cu profil încălţăminte şi confecţii situat în p-ţa Mihai Viteazul nr.5Trimiteţi autobiografie cu poză şi num ăr de telefon pe adresa:

S.C. " I .eonardo " S.H .L.str. G co rgc E ncseu nr. 5 3700 ORADEA jud . B ih o r ; In fo rm a t» la te l: 059 4G7650

S.C. ED & FIHAN C0MM0DITIES ROMA S.R.L.Vinde zahăr:

- saci 50 kg- pungi p.p. 1 kg f

O)

PRETURIAVANTAIOASEf *

Informaţii latei. 065-47.12.82,092-31.11.44,094-66.35.32

C A S A D E E C O N O M I I S I

C O N S E M N A T I U N I*BANCA DE TRADIŢIE SI ÎNCREDERE FONDATĂ ÎN 1864

O feră clienţilor cuv îrs ta cuprinsă între 18 şi 30 ani "D E P O Z IT T IN ER E T" care v a fi pus în v înzare încep înd

cu data de 23 august 1999 la:- gh işeu l Sucursalei Judeţene C EC Cluj;- gh işeu l Sucursalei O răşeneşti CEC Dej;- gh işeu l Sucursalei O răşeneşti CEC Turda.* V aloarea depozitu lu i este fixă de 500.000 lei. Scadenţa

d ep oz itu lu i este la 3 luni. în cazu l în care depozitu l nu se .lichidează se pre lungeşte au tom at, pentru încă o perioadă de 3 luni, procedeul repetîndu-se nelim itat (pînă la îm plin irea v îrs te i d e 30 ani). V

* D obîndâ anuală este de 57 % , se capita lizează la fiecare scadenţă (3 luni) şi dev ine purtătoare de dobîndă. D o b în d â se m odifică period ic de către C .E.C.

* T rim estrial, depozite le cu vechim e de cel pu ţin o scad en ţă în treagă p artic ipă la trageri la sorţi şi se vo r a co rd a cîştiguri ap robate de C .E .C . care vor consta în: sum e în num erar, ob iec te şi excursii. Fondul de cîştiguri nu se constituie d in dobîndă.

P r im a tr a g e r e la so r ţ i e x c e p ţ io n a lă v a a v e a Ioc p e d a ta d e 2 4 n o ie m b r ie 1 9 9 9 ş i v o r p a r t ic ip a to a te d e p o z ite le c o n s t i tu it e în p e r io a d a 2 3 a u g u s t - 3 0 o c to m b r ie 1 9 9 9 .

La această tragere la sorţi se vor acorda 18 cîştiguri constînd în: £

- 3 P .C . - u r i ; - ?- 15 c îş tig u r i în v a lo a r e d e 3 .0 0 0 .0 0 0 Iei f ie c a r e . °-i

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ămai simplun u se p o a te

A D E V A R U L de C l u j ,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

H O T E L A N C A Y E N U S

feneţccU d e fie Ccton<ză<£ 'UM tâsteâc

Tarife:Perioada cost1-30 iunie

55.000 le i/loc /z i1-20 iulie

75.000 le i/lo c/z i 21 iulie - 20 august

120.000 le i/lo c /z i 21 august - 31 august

80.000 le i/loc /z iseptembrie

55.000 le i/loc /z iInformaţii si rezervări

- ‘ l a t e l . : 0 4 1 - 7 3 1 .5 0 5

NU EZITAT!, SUNfiŢl Şl VB VEŢI CONVINGE!

situat la numai 20 m de m alul mării v ă

a | | oferă prin cele 221U I I I camerC) toate avînd

balcoane cu vedere spre mare, un

S E J U R

E X C E P T T O r X A E

P E I I T O I i A U X

R O M Â N E S C

Informaţii şi rezervări la te l.; 041-731.305.

C L U J-N A PO C A : iun i-v ineri 8-16; sîm bătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;SU B R ED A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e ri 8-16; tel/fax 31-43-23; SU B R ED A C Ţ IA D E J: Iun i-v ineri 8-16; tei/fax 21-60-75.

'sX, . ’&l ** ?!

(2093927)

A G E N Ţ I E

E D I L I M O B I L I A R AStr. luliu Maniunr. 17

E -m a il: edil ro(®usa.net

• V îhd apartament 2 camere confort sporit in Plopilor cu 2 balcoane, baie si bucătărie cu fa ian ţa si gresie, te le fo n , lam briu ri 58 mp p re ţ 180 milioane negociabil tel. 196857, 198204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere confort 1 65 mp cu 2 bai, 2 balcoane, telefon in M ărăşti cen tra l p re ţ 170 m ilioane negociabil tei. 196857, 198204. (Ag.i.)• Vînd garsoniera confort 1 in Mănăştur cu balcon închis preţ 105 “m ilioane tel.196857,- 198204. (Ag.i.)• V înd apartament 2 camere decomandate in Mănăştur cu telefon, etaj 1 preţ 135 milioane tel.196857, 198204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cu parchet, faianţă, gresie etajul 3 in bloc de 4 etaje in Gheorgheni preţ 140 milioane negociabil tel.196857, 198204. (Ag.i.)• V înd apartament 4 camere decomandate 2 bai, 2 balcoane in Mănăştur str. Primăverii preţ 195 m ilioane negociab il tel.196857, 198204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere confort 2 in Mănăştur str. Ciucaş cu faianţa gresie, telefon preţ 110 milioane negociabil tel.196857, 198204. (Ag.i.)

, • Vînd apartament 3 camere cu balcon in Mănăştur preţ 137 milioane tel.196857, 198204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere decomandate cu 2 balcoane 54 mp preţ 135 milioane negociabil tel.196857, 198204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cu parchet, faianţa, gresie, telefon in Grigorescu etaj 1/4 preţ 170 milioane tel.196857, 198204. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 8, telefon, faianţă, 2 bă i, balcon m are, p re ţ 240 milioane neg., tel 124.128, 094-592.848. (Ag.i.) '• V înd garsonieră confort 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 4, îng rijită , balcon înch is, telefon, preţ 8.000 USD, tel. 094-592.848.’ (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu comercial ultracentral (B-dul Eroilor), sup. 170 mp, pret 25 USD/mp. Tel.124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, M ărăşti cen tra l, B -dul 21 Decembrie, etaj 2 din 10, finisat, parchet, gresie, faianţă, 2 băi, 2 ba lcoane înch ise , garaj de cărămidă, pret 275 milioane uşor neg., tel. 124.128, 094-592. ' (Ag.i.)• Vînd apartament cu 2 camere în Gheorgheni, etaj intermediar, parchet, balcon de 7 m, faianţă, telefon, bucătărie mare, preţ 160 m ilioane, tel. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 3* camere Zorilor, Mărăşti - central, (D oroban ţilo r, N ăsăud, Scorţarilor, Gorunului, Bârsei), ofer cu plata imediată 220-240 m ilioane, tel. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• C um păr apartam ent cu 2 cam ere în Z orilo r, etaj in term ed iar, ind ife ren t de finisaje, ofer 170-175 milioane, te l, 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)

• Vînd teren 500 mp, front la stradă 21m , zona A ndrei Mureşanu, cu toate utilităţile. Pret: 60 USD/mp. T elefon:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie apartamente 1, 2, 3, camere, ne(mobilate), case, pentm locuinţă si sedii firme. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.) ‘• Dau în chirie spaţiu 100 mp, zonă ultracentrală, potrivit pentru bar, sală de biliard. Pret: 500 USD. T elefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd casă 3 camere, cu teren aferent de 1.600 mp, zona Mănăştur, pretabil pentm sediu firmă, pret 50.000 USD neg. Telefon: 196.262, 431 .302 . (Ag.i.)

iillln f.litlf.lk îitj (2093726,str. Avram Iancu 9 CIuj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: ren@zortec.ro

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Zorilor, str. Viilor, etaj 2 din 4, fin isaje m oderne, ocupabil imediat, preţ 26.000 DM neg . Tel. 094-592.848. (A g.i.)'• Vînd apartam ent 2 camere confort mărit, bun şi pentm sediu firmă, str. Pata, parter înalt, finisat, cu telefon, pret 29.000 DM, tel. 430i259. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Mănăştur, str. Padin etaj 4 din 10, semidecomandat, parchet, faianţă, telefon, preţ 148 milioane uşor negociabil, tel.430.259. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, decomandat, central, P -ţa M ihai V iteazul, etaj 3, finisat, telefon, eventual mobilat, p re t: 24.000 DM, neg.' Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• V înd apartament 3 camere, Gheorgheni, str. Brâncuşi,etaj in term ed iar, ne fin isa t, zonă v erde , pret: 225 m ilioane. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandat, Andrei Mureşanu, Aleea Muscel, finisat, orientare sudică, telefon, pret: 70.000 DM, neg. Telefon: 196262,431302. (Ag.i.)• V înd (înch iriez) casă G rigo rescu , p+e,480 mp construiţi, 12 cam ere,' 3 băi, terasă, singur în curte, potrivită pen tru rep rezen tan ţe , alte a c tiv ită ti . T elefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• D au în chirie casă zonă cen tra lă , 5 cam ere ,2 băi, 2 intrări, finisată, curte, pentru locuinţă sau sediu firme, telefon., pret 800 $. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, M ărăşti, zona Shell, confort mărit, 58 mp, nefmisat, preţ: 155 m ii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

3400 CIuj-Napoca, islr. Napoca 12 i

Tel: 19.45.41,19.45.38

• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, finisat, etaj intermediar, cart/ Gheorgheni, pret 155 mii. neg. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriere, eventual cum părare, spaţiu pen tru producţie, minim 160 mp, poate fi si nefinisat. Tel. 194.541,194.538, 092-998.560. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, 79 mp, etaj 2/4, finisat cu telefon, faianţă, gresie, parchet, cu garaj, str. Pietroasă. Pret 45.000 DM. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 cam ere conf. 1, etaj 2, finisat, mobilat/ nemobilat, cart. M ărăşti, pret12.000 USD/l 1.000 USD neg. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie pe termen lung, apartam ent 2 cam ere, conf. mărit, mobilat, Aleea Muscel, pret 250 USD. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, conf. 2, etaj 1/4, ocupab il imediat, pret 118 mii. neg., tel.194.538, 194.541. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, etaj 2, semifinisat, cu telefon, str. D îm boviţei, p re t 225 m ii. neg. Tel.’ 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament în casă, compus din 2 camere, bucătărie, baie, 70 mp, teren 190 mp, cu sobe de teracotă, zonă centrală, p re t 300 mii. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• V înd garson ieră conf. 1, faianţă, gresie, mochetă, telefon, cart. Zorilor, pret 115 mii. neg. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriat spaţiu ultracentral, cu vitrină la stradă, pentru m agazin. O fer preţu l p ie ţe i. Tel. 194.541, 092-998.560. (Ag.i.)

VINZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd telefon mobil BOSCH COM 608, stare impecabilă, 5 zile autonomie, cu încărcător de cameră şi husă din piele, preţ1.700.000 lei. Inform aţii la telefon 092-771.947. (587814)

• Vînd spaţiu comercial în zona cen tra lă , P -ţa U nirii. Informaţii tel. 094-69-27-87 sau 41-67-57. (587785)

• Cumpăr cărţi. Tel. 43-00- 81. (584864)

• Vînd garsonieră confort 1, ultracentral, str. Ploieşti. Tel. 13- 92-88 între orele 8-15. (584902)

• Vînd loc de casă în Gilău si în la ra . T el. 094-38-31-72. (587826)

• Vînd teren în Zorilor. Tel.12-19-28 în tre o rele 17-22. (584874)

• V înd apartam en t cu 3 camere nefinisat Zorilor. Tel. 12-86-06; 12-03-20. (587663)

• Vînd apartament 3 camere, semidecomandat, etaj 1/9, zonă verde, lin iş tită , G rigorescu . Informaţii seara tel. 18-08-88 sau 09259-37-58. (587706)

• Vînd apartament 3 camere etaj 2/4 Gheorgheni, superfinisat, mobilier, garaj. Tel. 14-78-69.(587772)

• Vînd casă mare cu teren 1354 mp singur în curte pe str. A. Densuseanu. Tel. 15-91-38 sau 16-84-85. (587838)

• Vînd apartament 3 camere confort etaj I în zona centrală din M ărăşti, cu garaj. Tel. 41- 17-15. (587851)

• Vînd casă în sat Comeşti. In fo rm aţij Ia F od o r lu liana, C ornesti nr. 116, ju d . Cluj. (584772)>*• Vînd garsonieră str. Decebal

nr. 3 . Informaţii tel. 094-79-79- 93. (584899) '

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti et. 1 din 4. Tel. 14-72- 62. (584901)

• Vînd apartament 2 camere str. Năsăud parter. Tel. 41-08-09. (584916)

• Vînd Aro 243, motor de B raşov. P re ţ 10 m ilioane negociabil. Tel. 32-35-81.

• Vînd haină piele nouă din Canada. Tel. 13-63-63. (587827)

• Vînd mobilă bucătărie, colţar si chiuvetă inox, ieftin. Tel. 13-87-44. (587800)

• De vînzare barcă pneumatică de două persoane. Tel. 18-18- 46. (587812)___________'

ÎNCH IRIERI• Studenţi, căutăm a treia

persoană, de p re fe rin ţă studen t(ă), pen tru a locui împreună într-un apartament cu 3 camere, mobilat, cu frigider şi aragaz, în zona M ănăştu r, începînd cu 1 septembrie. Preţ 33 USD/lună. Informaţii la tel. 092 -898 .577 , 092-621 .185 . (584899)

• Firmă închiriez depozit + apartam ent 2 cam ere cu dependinţe la casă. Tel. 094-55- 90-31. (587848)

• în c h ir ie z apartam en t ultracentral pentru uz cabinet medical sau birou pentru avocaţi. Zilnic tel. 18-04-44 toată ziua. (584910)

• D a u în c h ir ie a p a r t a m e n t lu x în v ilă u l tr a c e n t r a l , p a r te r , acces s t ra d a l . T e l. 094-21-66-61. (587771)

• în c h ir ie z a p a r ta m e n t z o n a u l t r a c e n t r a l ă . I n f o r m a ţ i i t e l . 1 6 -1 4 -0 1 în tre ore le 18-20. (587791)

• D a u în c h ir ie a p a r ta m e n t 3 c a m e re lux, s tr . P a ta . T el. 19-95-77; 43-11-75. (584915)

• D au în ch irie v ilă lux, str . R ep u b lic ii, 12 cam ere , co n strucţie n o u ă , fin isaje de excepţie. T el. 094-21-66-61.(584917)

închiriez apartam.ent lux 3 camere, etaj 1, telefon. Tel. 13-01-24. (587837)

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat. Tel. 16-15-40. (584914)

D IV E R SE

• E xecu t d e ra tiz ă r i. Tel. 17-11-88. (584765)

• A n g a je z b a r m a n o sp ă ta r , s tr . N ap o ca n r . 6-8 M y -T im e . T e l . 1 9 -2 4 -5 9 în tre o re le 12-14. (584898)

• SC A grom ec Ic lod vinde z iln ic m a ş in i a g r ic o le , t ra c to a re , co m bine , c lăd iri, s e c ţ i i . T e l . 0 9 2 -3 1 -5 1 -4 3 (584909)

• Angajăm econom istă cu studii superioare, vîrstă între 25- 35 de ani. Tel. 094-77-99-29. (584852) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Consitech SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pen tru ob iec tivu l “Magazin alim entar”, situat în Piaţa Agroalim entarâ Mărăşti, C Iuj-N apoca. E ven tua le le sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sed iu l A PM C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99. (584925)

• Angajez vînzătoare magazin a lim e n ta r. T e l. 17-49-04. (584928)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Filipaş Teofil anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Construcţie garaj”, situat în CIuj-Napoca, str. P a rîn g n r. 33 . E v en tu a le le sesizări şi sugestii numai pentru factorii de m ediu se vor depune la sed iu l A P M C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99. (584913)

• în conformitate cu Legea nr. 137 /1995 S .C . O M ERTA IM PEX S.R.L. anunţă începerea dem ersurilo r pen tru obţinerea au to riza ţie i de m ediu pentru obiectivul atelier confecţii situat în C îm pia T urz ii, str. V asile Goldiş nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4671869)

• în conformitate cu Legea nr. 137 /1995 N ic o a ră L iv iu anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ed iu p e n tru ob iec tiv u l apartament /cabinet medical cu acces şi a m p la sa re firm ă luminoasă situat în Turda, str. Calea Victoriei nr. 128, ap. 64, bloc BC. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (T)

P IE R D E R I• Pierdut contract de închiriere

pe numele M oldovan Mariana. 11 declar nul. (587839)

• Pierdut ASF original nr. 23007 al firmei SC Ady Max SRL. îl declar nul. (587847)

• Cine a găsit acte pe numele Purcel Vasile este rugat sâ sune la tel. 12-13-16, fam. Mureşan, sau să le trim ită la Gilâu str. B ran işte nr. 109, sau Poliţia Gilău. (584905)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Baciu Maria. îl declar nul. (584906)

A D E V Ă R U L Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

C E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ăm a i

s im p lu

n u s e p o a t e !

* I ^BUCUREŞTI VK

P J t

A D E V A R U L d e C l u j ,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

I P e n f r u a v ă a s i g u r a în c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă p u te ţ i a d r e s a d ir e c t la r e d a c ţ ia z ia r u lu i , s tr .N a p o c a n r .1 6 ,

p r e ţu l u n u i a b o n a m e n t p e o lu n ă f i i n d d e 2 0 .0 0 0 le i.A flO f R IJ iLd e C l u j

U n b ă r b a t c a r e a c ă z u t î n c a n a l u l

d e a d u c ţ i u n e a l u n u i p î r î u a f o s t

o p e r a t l a l o c u l a c c i d e n t u l u i d e

s p e c i a l i ş t i i S M U R D

• Pierdut chitanţier Taxi cu n r .d e la 49B8251 la 4988300. îl declar nul. (584911)

• Pierdut legitimaţie de student pentru călătorie pe numele Toth Zoltan. O declar nulă. (584923)• Pierdut carte de identitate cu

seria B nr. 09465900. O decalar nulă. (587807)

D E C E SE COM EM ORĂRI

• C u lac rim i în ochi şi a d în c ă d u r e r e p e n t r u t o t d e a u n a n e m în g î ia ţ î a n u n ţă m m o a r te a sc u m p u lu i n o s tru soţ şi ta tă M O R A R IO A N în v îrstă de 52 a n i . D u m n e z e u s ă - I o d ih n ească . În m o rm în ta re a v a a v e a lo c s îm b ă tă 21 a u g u s t în co m u n a C o rneşti o ra 12. S o ţia M a ria şi fiicele O a n a şi A d in a . (587841)

— - ■■ ....fi......

• C u im en să d u re re ne d e s p ă r ţ i m d e d r a g u l ş i sc u m p u l n o s tru fiu, fra te şi c u m n a t N E L U M O R A R c a re n e -a p ă ră s i t lăsîndu-nc p r a d ă d e z n ă d e jd e i şi su fe rin ţe i. D um nezeu să te o d ih n ească în pace. M am a, t a t a , s o r a şi c u m n a tu l . (587842)

• Un u ltim om agiu, flori şi m u lte la c r im i d ra g u lu i n o s t r u u n c h i N E L U M O R A R . D um nezeu să te o d ih n e a s c ă . N e p o a ta C a m e lia , N e lu ţu şi T u d o r M otoc. (587843)

• P ro fu n d în d u re ra ţi ne d e sp ă rţim d e d ragu l n o stru

. fin . A d io N E L U L E . Te vom p ă s tr a în g în d u l şi su fle tu l n o s tru şi n u te vom u ita . N a ş ii V ic to r şi E c a te r in a . (587844)

• S în tem a lă tu ri în aceste m o m e n te g re le în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e m o a r te a p rie ten u lu i n o s tru d r a g M O R A R IO A N . D u m n ezeu să-l od ihnească. F a m ilia S ă lă ja n . (587845)

• C o lec tiv u l de sa la r ia ţi a i S C T e h n o f a v o r i t S A B o n ţ id a , r e g re tă p r o f u n d d i s p a r i ţ i a p r e m a tu r ă a c o le g u lu i l o r M O R A R IO A N . T ran sm ite pe a ceas tă c a le s in c e r e c o n d o le a n ţe fam ilie i în d o lia te . (587846)

• U n u ltim om agiu celu i c a r e a f o s t u n c a r a c t e r d e o s e b i t P A N F IL P O P E S C U . S întem şi vom fi a lă tu r i d e tan ti N uţi to a tă v ia ţa . G e ta şi Ilie T u rc u .(58 7 8 4 9 )

• N e lu ă m un u ltim ad io de la n e n e a PO PE SC U , c a re a f o s t p e n t r u n o i ca u n b u n i c . D o r m i în p a c e . G e n o v e v a şi D r a g o ş .(587850)

• S în te m a l ă t u r i d e c o le g u l d r . A le x a n d r u C r is te a în m area p ie rd e re s u f e r i t ă p r in t r e c e r e a în n e f i i n ţ ă a m am e i d r a g i . F a m i l i a p r o f . B e n g a . (587852)

• A b so lv en ţii Şcolii M edii T e h n ic e d e C o m erţ B ăie ţi C l u j , P r o m o ţ ia 19 5 3 , re g re tă m nespus d isp a riţia c e lu i c a r e a fost p ro fe so r O N IU M IH A I , a c ă r u i p le c a re d in m ijlocul n o stru la v e n e ra b ila v îrs tă de 89 a n i, r e p re z in tă p e n tru to ţi f o ş t i i e le v i c a re I -a u c u n o sc u t în cursu l celor 42 a n i în s lu jb a şcolii c lujene c u p r o f i l e c o n o m ic , cu a d e v ă r a t o m are p ie rd e re . I n i m a b u n ă şi b l în d ă a d is tin su lu i p rofesor a în ce ta t să m ai b a tă . C uvintele sîn t p r e a s ă r a c e p e t i t r u a e x p rim a d u re re a , tr is te ţea şi lac rim ile d in sufletul n o stru , î m p ă r t ă ş i m în t r u t o tu l m a r e a d u r e r e a fa m ilie i. D u m n ezeu să-l odihnească. (587855)

• S în tem a lă tu ri de colega n o a s t r ă M o r a r M a r ia , Ia t r e c e r e a f u lg e r ă to a r e în n e f i i n ţ ă a s o ţu lu i d r a g , M O R A R IO A N . E x p rim ăm p r o f u n d a c o m p a s iu n e şi s i n c e r e c o n d o le a n ţe . C o lec tiv u l C linicii P ed ia trie I . (584908)

• U n u ltim om agiu, flori şi m u lte lacrim i p e n tru cel c a re n e -a fost cum nat şi naş, M O R A R IO A N . D um nezeu s ă te a ib ă în g r i ja L u i . F a m il ia B a c iu d in A ra d .(584918)____________________

• F ie -ţi ţă r în a uşoară! Nu te v o m u i ta n ic io d a tă , d r a g u l n o s t r u g in e r e , M O R A R IO A N . F a m il ia B aciu d in M ociu. (584921)

• U n u ltim o m a g iu şi m u lte lac rim i p e n tru cel ce a f o s t c u m n a t , M O R A R IO A N . N u te v o m u i ta n ic io d a tă . Fam ilia B ^ciu din C lu j. (584922)

• C u d u re re în su f le t c o m e m o ră m 6 a n i d e la t r e c e r e a în n e f i i n ţ ă a sc u m p u lu i n ostru so ţ şi ta tă C R IŞ A N IU L IU d i r e c to r E le c t r o m e t a l . F a m il ia în d u r e r a tă . (580996)

• Ş a se lu n i d e a d în c ă t r is te ţe s-au scurs de cînd in im a d ra g u lu i n o s tru soţ, t a t ă , s o c ru şi b u n ic K O V A C S PAUL a în c e ta t s ă m a i b a tă . S lu jb a de p o m e n i r e v a av ea lo c la B ise ric a o rtodoxă s itu a tă pe B - d u l E r o i lo r ( l în g ă M io r i ţa ) , v ineri 20 a u g u s t 1999, o r a 9. D um nezeu să te od ih n ească şi să rev erse l u m i n a e te r n ă a s u p r a su f le tu lu i m in u n a t pe carel-a i a v u t. Soţia O lga şi fiii A t i l l a , P a u l şi I o s i f cu fam iliile . (587831)

• î n 20 a u g u s t se îm p l in e ş te 1 a n d e c în d s c u m p u l n o s tru so ţ, ta tă , b u n ic şi f r a te in g . d r . F A R K A S N IC O L A E , ne-a p ă r ă s i t p e n tru to td e a u n a . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (587835)

• N e înch inăm în fa ţa voiei D om nului. N u u ităm trec e re a în nefiinţă a d ragei n o a s t r e M O N IC A L A Z A R O V IC I. F a m il ia m u lţu m e ş te r u d e lo r , p r i e t e n i l o r şi c o le g i lo r p e n tru condoleanţe, respec t şi a ju t o r . P a r a s ta s u l de p o m e n ir e va a v e a loc s îm b ă tă 21 august, o ra 10, b i s e r ic a B ob . F a m il ia în d u re ra tă . (584859)

• A ceeaşi n e s f î r ş i tă d u r e r e , p io a s ă şi t r i s t ă ad u ce re am inte ne în cearcă acu m la îm plin irea celo r 6 lu n i de la d esp ă rţirea de cea c a re a fost scum pa n o astră s o ţ ie , m a m ă , s o a c r ă şi b u n ic ă ŞER B A N M A R IA . C o m em o ra re a va avea Ioc în d a ta de 22 a u g u s t 1999, o r a 12 la m o rm în tu l d in C i m i t i r u l C e n tr a l . S o ţu l Io a n , fiica R odica, g inerele P e tr ic ă , n ep o ţii R em u s şi Io n u ţ. (584903)

• A m fi s ă r b ă t o r i t m a jo ra tu l în 25 au g u st, d a r D u m n ezeu a ales-o p e ea, M A R A M U N T E A N U , p e n tru o v iaţă fă ră d u re re . C e i c a r e au iu b i t - o s în t a ş te p ta ţ i la b ise r ic a n o u ă M ă n ă ş t u r , s îm b ă tă 21 a u g u s t o ra 9 , la co m em o ra rea a 6 lu n i de la p lec a re a ei. M am a. (584907)

• Azi se îm plinesc 6 lun i d e c în d am c o n d u s -o pe u ltim u l ei d ru m , pe scum pa n o a s t r ă M Ă R U Ţ A . G o lu l im en s din inimile n o astre nu p o a te fi a co p e rit d e c ît cu la c r im i şi un d o r n estin s . D um nezeu să te od ihnească în p a c e ! S ilv iu , Io se f in a , C a m e lia , C ris tian , M ihai, A lm a , C ic i şi C r i s t in a .(584919)

• C u d u re re în su f le t c o m e m o ră m 6 a n i d e la t r e c e r e a la cele veşn ice a celei ce a fost m am a, so ac ra şi b u n ica n o astră , LU PŞA L U C R E Ţ IA . D um nezeu sâ o o d ih n e a s c ă ' în p a c e . F am ilia . (584920)

• S în t 2 an i de c înd cel c a re a fost un deoseb it om d e o m en ie , d -n u l M IK O E R V IN ne-a p ă ră s it . N u te vom u ita n iciodată şi te vom iu b i m ere u . F a m ilia P o p Io n e l , R a lu c a şi V ic k y . (584926)

• D e o se b it r e s p e c t şi im en să considera ţie p e n tru

cel c a re a fo s t s c r i i to r u l M IK O ER V IN , la do i an i de la deces. C olectivul firm ei M . M . M ikotron ic . (584927)

• C u d u r e re în s u f le t a n u n ţă m în ce tarea d in v iaţă

a s c u m p e i n o a s t r e s o ţ i i , m am ă , bunică şi s tră b u n ic ă M A R IA I E P U R E . În m o rm în ta re a va avea loc s îm b ă tă , 21 au g u st, o ra 13,

în s a tu l S ă lic e a . F a m ilia în d u re ra tă . (584876)

M ik o E r v i n ’ 8 0

Peste pu ţin e zile , în 28 august, Traian Brad şi Biblioteca Judeţeană ne-ar f i adus aminte că Miko Ervin intră în Clubul Octogenarilor. Ne-am f i adunat în sa loan ele Mediatecii şi-am f i ascultat gîndurile scriitorilor din Cetate despre scriitond şi publicistul fără egal, Miko Ervin...

Dar, a plecat! Azi sînt doi ani de-atunci... De doi ani, Miko Ervin îşi doarme somnul, g în d in d ş i regîndind drum urile de reporter, care i-au fost atît de dragi. A alergat o viaţă de om, spre a ne lăsa o zestre impresionantă. A nemurit Delta, căreia i-a zis “Ţara Stufului’-’, apoi Valea Jiului, evocînd în

pagini emoţionante viaţa aspră a minerilor, dar şi chipul lum inos a l lu i Kopetin Geza. A fă c u t lobby, în Suedia, pentru ca unui român, Zaharia Stancu, să i se atribuie Premiul Nobel, s-a aflat fa ţă -n fa ţă cu M arc Chagall, cu Picasso, a tăifăsuit la San Remo, în Italia, la Roma, a fo s t fericit că l-a cunoscut pe mai vîrstn icu l său consătean din Valea Vinului, A lois Tăutu, o marcantă personalitate a Vaticanului... La Paris l-a cunoscut p e Brâncuşi, a fost în mai multe rinduri în preajm a lui Yehudi Menuhin, l-a cunoscut pe Diirrenmatt, s-a bucurat de prietenia lui Francois Gali, enumerarea pu tîn d f i continuată p e p a g in i întregi!

De doi ani, Miko Ervin a trecut în lumea umbrelor, după ce aproape două decenii, după un accident survenit la graniţa dintre B elgia ş i F ranţa, a continuat să alerge prin Europă, într-un singur picior, pentru a ne lăsa cele mai frumoase cărţi ale sale, ultima purtînd un titlu care reflectă chiar lumea prin care a trecut: "Dans p e sărntă”!...

Peste cîteva zile, sîmbătă 28 august, vor f i iar flori proaspete p e mormîntul său din Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Miko Ervin ar f i împlinit 80 de ani...

Constantin MUSTAŢA

Specialiştii Serviciului Mobil de Urgenţă şi Descarcerare (SMURD) Mureş au realizat, miercuri seara, în premieră, o intervenţie chirurgicală complexă într-un-canal de aducţiune în care a căzut un bărbat din Tîrgu Mureş.

Doi trecători au auzit, miercuri seara, în jurul orelor 22:00, în timp ce treceau pe podul de pe Pîrîul Poclos din oraş, nişte zgomote în canalul- de aducţiune. Cînd s-au apropiat, au descoperit în canal un bărbat

-căzu t care nu făcea nici o mişcare. Cei doi au anunţat Pompierii şi Serviciul Mobil de Urgenţă şi Descarcerare.

Medicii SMURD au coborît în canalul de aducţiune la o adîndime de patru metri şi au constatat că bărbatul care

Cel puţin 6.300 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte peste30.000 au fost rănite în urma cutremurului produs marţi dimineaţă în Turcia, potrivit unui bilanţ anunţat de agenţia Anatolia, citată de AFP.

Un bilanţ provizoriu oficial, publicat anterior de Centrul Guvernamental pentru Criză, anunţa existenţa a 5.300 de morţi şi a 30.000 de răniţi.

Potrivit agenţiei Anatolia, cel puţin 3.000 de persoane au

-decedat şi mai mult de 15.000 au fost rănite numai în regiunea

• Izmit,- epicentrul seismului, zonă situată la 150 de kilometri de Istanbul. ^

Bilanţul provizoriu oficial a anunţat, în această zonă, existenţa a 2.080 de morţi şi a cel mult 5.000 de răniţi.

• BERLIN - Profesorul german Alfred N asseur, medic la Institutul Robert Koch, a avertizat populaţia turcă aflată în zona sinistrată în legătură cu posibilitatea apariţiei unor epidemii din cauza aprovizionării defectuoase şi a lipsei igienei.

“Trebuie, mai ales: să ne aşteptăm la apariţia unor boli respiratorii şl ale aparatului digestiv", a afirmat el, invocînd drept principale cauze lipsa apei potabile şi a condiţiilor igienice de bază. Temperaturile ridicate contribuie la transform area lacurilor în zone propice dezvoltării culturilor de viruşi, iar diferenţele de temperatură de la zi la noapte determină slăbirea organismelor sinistraţilor.

Medicul german a afirmat că, dacă acest cutremur s-ar fi produs într-o ţară cu climă tem perată, nu ar fi avut consecinţe la fel de dramatice.

• ANKARA - Premierul turc

căzuse nu respira. Pentru c ă le-a fost teamă să îl mişte, ei au decis să îl opereze chiar în canal. Coordonatorul SMURD, medicul Raed Arafat. a declarat că a fost necesară realizarea unei mini-traheotomii pentm a-i permite bărbatului să respire din nou. Intervenţia chirurgicală a duraţ aproape două ore/iar la finalul acesteia bărbatul ş i-a revenit şi a reuşit din nou să respire. După operaţie, bărbatul a fost transportat lă Spitalul Judeţean din Tîrgu Mureş.

Medicii spun că starea lui este, în continuare, gravă..

Marginile canalului în care a căzut bărbatul sînt prevăzute cu balustrade. Pompierii nu exclud posibilitatea ca bărbatul să fi fost beat în momentul. în care a căzut în canal.

Bulent Ecevit a confirmat, ieri, că există probleme de organizare a operaţiunilor de salvare a persoanelor sinistrate din nord-vestul Turciei şi a declarat că “toate mijloacele statului sînt mobilizate*.

“Hrana şi corturile s în t insuficiente pentru persoanele care au rămas fără adăposturi. Răspundem cu dificultate la solicitările populaţiei cu privire la problemele de sănătate”, a recunoscut premierul turc. El a subliniat că există probleme cu organizarea echipelor de salvare din cauza deteriorării reţe le i rutiere. "Nu putem ajunge în toate satele izolate”, a mai spus el.

De asem enea, potriv it declaraţiei sale,- în oraşele cel mai grav afectate de seism , Izm it şi Sakarya, au fos t instalate corturi pentm mai multe persoane, în condiţiile în care este mai uşor să se instaleze un asemenea adăpost decît sâ se acorde fiecărui sinistrat un cort, a mai spus el.

în afara acestor adăposturi, persoanele rămase fără locuinţe ar mai putea găsi adăpost în tabăra de la Gaziosmanpasa, în provincia Kirkareli (la frontiera cu Bulgaria), unde au fost găzduiţi refugaţii din Bosnia, apoi cei din Kosovo. în tabără, încă mai locuiesc 200 de refugiaţi.

Premierul a adăugat că statul va suporta cheltuielile pentm înhumarea corpurilor care nu au fost reclamate de familii sau recunoscute de prieteni.

în ceea ce priveşte incendiul de Ia rafinăria din Izm it, premierul a afirmat că “focul este ţinut sub control şi numai două dintre cele şapte rezervoare mai ard”.

. Medicii clinicii din Munster au găsit un potenţial donator de măduvă osoasă

pentru Raisa GorbaciovaMedicii clinicii din Munster au găsit un potenţial donator de

măduvă osoasă pentru Raisa Gorbaciova, care suferă de leucemie acută, au anunţat surse medicale din cadrul clinicii, citate de AFP.

Medicul Raisei Gorbaciova din această clinică, Thomas Buchner, s-a referit, miercuri, la posibilitatea recurgerii la un transplant de măduvă osoasă. în vîrstă de 67 de ani, soţia fostului preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a fost spitalizată, în data de 26 iulie, la clinica germană, unde urmează un program de chimioterapie.

Clinica anunţase că starea sa s-a "ameliorat uşor”. Celulele au “reacţionat pozitiv” la chimioterapie, a precizat profesorul Buchner, ^subliniind însă că faza critică a tratamentului nu a fost încă depăşită- . -*în data de 7 august, doctorul Buchner anunţase, ca măsură de precauţie, că instituţia sa caută potenţiali donatori de măduvă osoasă pentm Raisa Gorbaciova. . ' ,K-- * J t “ V ' k ' . ‘ >»>■. * >, ■ i • * ! t. I ~ ’* * * ■* * L

C u t r e m u r u l d i n T u r c i a

s - a s o l d a t c u c e l p u ţ i n

6 * 3 0 0 d e m o r ţ i '

1 A i c iam m m saB m sm .

ar putea fi- reclama dumneavoastră

Ultima bombă în Ghencea! Ritli, portarul steliştilor, a de/ ^ at ?'' s--a retras în oraşul natal Cărei - sene o parte a presei centrale.

Ritli a pătruns la Steaua ca al treilea portar după S elea şi Gherasim. Talentat, el a prins echipa întîi, a devenit titular, dar

acum s-a săturat de... Steaua.

Adnotări la restanta deP

miercuri• ROCAR-

CEAHLĂUL 2-0 ( 0 - 0 ) •

Cred că iui “Pinalti” (alias Gh. Ştefan) i s-a umflat ficatul de bucurie cînd şi-a văzut trupa nemţeanâ apăsînd pe acceleraţie

.din startul disputei, închesuindu-i pe rocarişti în propriul careu. Apoi, treptat, avîntul nemţenilor a fost o poleială, un fel de staniol, rocariştii înşurubîndu-se cu tupeu prin defensiva nemţeană. Dacă în prima parte a reprizei întîi atacul nemţenilor s-a impus prin bara lui Scînteie, în partea a doua gazdele au ratat la modul incredibil două uriaş^situaţii de gol prin Lică (29) si Augustin Călin (35).

Repriza secundă a fost începută în forţă şi viteză de rocarişti.care deschid scorul prin Pitu (48), şut senzaţional din viteză, sub bara transversală de unde balonul a ricoşat în plasă. In acest moment Viorel Hizo a schimbat structura tehnico- tactică trecînd de la 3 - 5 - 2 la 4 - 3 - 3 . Efectul s-a văzut printr-un plus de agresivitate ofensivă a nemţenilor care în min. 71 ratează egalarea: Leo Grozavu execută cu forţă o “liberă”, Tene respinge în faţă şi Nemţeanu ratează cu poarta goală. Şi cum ocaziile ratate se răzbună, rocariştii se desprind pe tabela de marcaj prin golul lui Danciu (75), şut din faţa careului mic la o centrare Minescu. Şi pentru ca tacîmul înfringerii să fie complet, ultimele 5 minute nemţenii le-au jucat în inferioritate numerică, Leo Grozavu recepţionînd al doilea “galben”, în urma acestui rezultat Rocar a săltat pe locul 11 în clasament.

Victor MOREA

Un test CU s emne de întrebare, nereuşit

Cipru - România 2-2 (1-1)Miercuri seara, la Limasol, în nocturnă, s-a disputat amicalul

Cipru - România. A fost un test al tricolorilor în vederea marilor examene ale toamnei, partidele cu Portugalia (acasă) şi Slovacia (în deplasare). Testul a avut loc pe un teren denivelat de starea gazonului, care la antrenamentul de marţi a dus la accidentarea lui Gică Hagi.

Partida a fost de un-modest nivel tehnic şi tactic. Ciprioţii - aureolaţi de victoria în faţa Spaniei în campania pentru EURO 2000 - şi-au dorit o revanşă şi în faţa tricolorilor. N-au obţinut-o, trebuind sâ se mulţumească doar cu un egal, pentru că nu ar fi meritat să cîştige, deşi cel din minutul 37 au jucat în superioritate numerică, Stelea recepţionînd un “roşu" pentru un henţ în afara careului mare. Dar chiar şi în zece oameni tricolorii au fost mai buni în ansamblu, dar, din păcate, se observă că nu s-au reîntîlnit de mult şi răstimpul de acum a fost foarte scurt pentru realizarea omogenităţii. S-au observat diferenţe în modul de exprimare a “stranierilor”. în altă ordjne de idei, autohtonii au fost încercaţi doar spre finalul partidei.

Scorul a fost deschis de ciprioţi prin Malekos (14) pe un contra­atac în care defensiva noastră a gafat. Egalarea a survenit în min. 45 cînd Sabău pătruns în careu a fost atacat neregulamentar din spate şi trintit la pămînt şi Ionuţ Lupescu a transformat penalty-ul. Supărător că veteranul echipei cipriote, Gocici (36 de ani) s-a plimbat prin defensiva noastră în slalom şi a înscris în min. 65. Egalitate în min. 75, cînd Filipescu a reluat cu capul balonul expediat din lovitură de colţ, trimiţîndu-l în plasa porţii cipriote, lată şi tricolorii care au evoluat (cei din paranteze în repriza secundă, cu excepţia lui Lobonţ care a intrat în poartă cînd a fost eliminat Stelea, el intrînd de fapt în locul lui Viorel Moldovari care a părăsit terenul): Stelea (Lobonţ) - Petrescu (Stoican), Filipescu (Ciobotariu), Gică Popescu, Nanu (Chivu) - Sabău (Florentin Petre), Ionuţ Lupescu, Gîlcă (Vlădoiu); Dorinei Munteanu - Viorel Moldovan, Ganea.

# # * Romeo V. CÎRŢAN

în deschidere a avut loc partida echipelor de tineret: Cipru - România 5-4.

M t i lW îr lW iiÂ

F O T B f î L - T E N I S

ARDAF Cluj la Marele Premiu al oraşului Bratislava

Valoarea recunoscută a clujenilor de la ARDAF Cluj - Florin Purice, Daniel Săsărman, Daniel Hălăştoan, Dorel Horia, antrenor Traian Pop - este recunoscută în întreaga lume, ea făcînd obiectul multor invitaţii în ţară şi peste hotare.

Ultima invitaţie, care va şi fi onorată, este cea a Clubului TJ SK Vrakuna Bratislava (preşedinte Josef Hamsik), cu prilejul Marelui Premiu al oraşului Bratislava, sîmbătă, 21 august, organizat numai pentru echipe de trip lu. Au fost invitate 24 de echipe, printre cele de marcă numărîndu-se Naţionalele Slovaciei, Cehiei, Ungariei, Germaniei, Austriei, Braziliei, plus 18 echipe de cluburi, DPM Kosice, Banska Bystrica Prostejov, Karlovy Vari, Piestany, Hlohovec, Saca 'Kosice, Bratislava A şi B... •

Pentru clujeni, 1999 mai înseamnă etapa clujeană din C.N., 18/19 septembrie şi prezenţa la C.E., 6/8 noiembrie, Istanbul sau Ankara (Turcia).

Demostene SOFRON

FOTBAL INTERNATIONAL

£URO 2 0 0 0Miercuri s-au disputat două

partide din cadrul preliminariilor pentru EURO 200CL în grupa a 2-a de calificare la Ljubljana, Slovenia - Albania 2-0, graţie golurilor înscrise de Zahovic (49) şi Milan Ostaric (80). în urma acestui rezultat, clasamentul _ grupei se prezintă astfel:1. Norvegia 7 5 1 1 14-8 162. Slovenia 7 4 2 1 10-6 143. Letonia 7 3 2 2 7-5 114. Grecia 7 2 3 2 8-7 95. Georgia 7 1 1 5 4-12 46. Albania 7 0 3 4 3-8 3

în grupa a 8-a de calificare,denumită şi “grupa morţii”, la Belgrad, pe Stadionul “Cverna Zvezda”, în faţa a peste 55.000 de spectatori, lidera grupei, Iugoslavia, a prim it replica redutabilei naţionale a Croaţiei,, într-un veritabil derby al grupei. După un meci cu destule peripeţii rezultatul final a fost 0 - 0. în urma acestui rezultat, clasamentul grupei se prezintă astfel:

1. Iugoslavia 4 3 1 0 8-1 102. irlanda 4 3 0 1 8-1 93. Croaţia 5 2 2 1 8-6 84. Macedonia 5 2 1 2 9-6 75. Malta 6 0 0 6 3-22 0

AmicaleMiercuri s-au d isputat pe

bătrînul continent cîteva partide cu caracter amical; în care echipele în cauză şi-au verificat fiecare potenţialul îna in tea confruntărilor oficiale din cadrul prelim inariilor pentruEURO 2000.• Surpriza cea mai mare

înregistrată miercuri seară s-a consOmat la B ruxelles, pe Stadionul “Van der Stock”, unde naţionala Belgiei condusă de George Leekens a c lacat inadmisibil în faţa mult mai modestei naţionale a Finlandei. La Belfast, Irlanda de Nord a dat o replică pe măsură campioanei mondiale Franţa, Cocoşii Galici, cu foarte multe vedete în teren, s-au impus foarte greu. Norvegia, care iniţial ar fi trebuit să primească la Oslo

replica Turciei, a învins chinuit Lituania. Adversarele României în grupa de calificare, Portugalia şi Slovacia, au învins după cum era de aşteptat în confruntările lor cu Andorna, respectiv Israel, în mod surp rinză to r, lidera grupei a 5-a, Suedia, nu a reuşit să se impună în faţa Austriei.

Bulgaria a ţinu t în şah puternica naţională a Ucrainei.

Rezultatele amicalelor:Danemarca - O landa 0-0,

E stonia-A rm enia 2-0 (Kristal 79, Anniste 90); Insulele Feroe - Islanda 0-1 (Gudjo); Grecia - El, S a lva d o r- 3-1 (Lym beropoulos 20, 86,Froussos 90 - Garcia 52 pen.);

Irlanda de Nord t Franţa 0-1(Laslandes 67); N orveg ia - Lituania 1-0 (Lund 87); Polonia - Spania 1-2 (Hajto 7-Morientes 54, Munitis 66); Portugalia - A ndorra 4-0 (Rui Costa 17, Joao Pinto 35, Figo 45, Pauleta 67); Sued ia - A u s tr ia 0-0; S lovacia - Israel 1-0 (Fabus 80); Ucra ina - B u lga ria 1-1 (Rebrov 83 pen. -I. Petkov 90); B e la ru s - R us ia 0-2 (Bestchastnikh 38, Panov 47); Belgia - Finlanda 4-5 (Martens 42, Wilmots 60, Mpenza 70 - Wiss 32, Johansson 45, 53, Lehkosuo 63); Cehia - Elveţia 3-0 (Koller49, Wolf 57 (autogol), Baranek • 69); U nga ria - Moldova 1-1.

A v a n c r o n ic ă ... s u b ie c t iv ăO etapă cu mai multe capete

de afiş. Spre convingere, o . etalăm cu comentariul subiectiv de rigoare., • GLORIA - F.C. BRAŞOV. In ediţia trecută nu s-au întîlnit fiindcă braşovenii erau în B. Bistriţenii au prima şansă, dar un rezultat favorabil depinde de cum vor şti să străpungă defensiva arici a oaspeţilor care vor conta, ca ofensivă, numai pe contraatac.

• F.C. EXTENSIV - ROCAR. Derby al promovatelor. Extensivul se va bate pentru cea de a doua victorie; Rocarul se deplasează în Bănie după meritatul succes de miercuri în restanţa cu Ceahlăul. Totul depinde de modul cum s-a făcut recuperarea după efortul depus şi cum s-au debarasat de fumurile automulţumirii după două

victorii consecutive. Primele sanse le are Extensivul.

• DINAMO - PETROLUL. “Crinii roşii” şi autoritari lideri ai clasamentului primesc vizita “lupilor galbeni”. Clar ca lumina zilei: victorie a “crinilor roşii”.

•OŢELUL-RAPID. Atacul gălăţenilor este mai bun, după cum mai bună este apărarea rapidistă. Un meci deschis oricărei variante din tripla pronosportistă.

• STEAUA - F.C. ONEŞTI. Steaua se află sub zodia lui Cacaseno (personajul acela din basmele italiene, căruia toate îi ies pe dos). De astă dată însă va cîstiga.

• F.C. ARGEŞ - F.C. NAŢIONAL. Nu ştiu cît a putut să clădească în aceste puţine zile de cînd Florin Halagian a preluat frîiele tehnice ale trupei din “Trivale”, dar ştiu un lucru,

că armeanul îi aşteaptă la cotituri) jpe foştii lui elevi, “bancarii”. Gînd de răzbunare pentru armean şi are toate sansele de reuşită.

• CEAHLĂUL - FARUL. După înfrîngerea suferită miercuri, în faţa Rocarului, nemţenii sînt cu capsa pusă pe

' răzbunare. ' Rămîne ca "marinarii" să fie de acord. Meci greu pentru ambele combatante.

• F.C.M. BACĂU- C.S.M. REŞIŢA. Dispută între două învinse în etapa anterioară, ambele pierzînd la trei goluri diferenţă: băcăuanii în deplasare pe malul mării, reşiţenii acasă în Valea Domanului. Avantaj gazde. *

• ASTRA - UNIVER­SITATEA CRAIOVA. Aureolată de victoria netă de la Reşiţa, Astra pare o gazdă fară probleme, mai ales că oaspeţii au pierdut acasă, în Bănie, în faţa “crinilor roşii”. Şi totuşi, partida va fi una în care valabilă este tripla pronosportistă.

> - • • -Romeo-V.-CÎRTAN

ÎD ivizia|Bffse r t a f a i i w f i i i l W MA v a n c r o n i c a . . . s c u r t ă

• U.T. ARAD - MINERUL MOTRU. După insuccesul din prima etapă, acasă, cu corvineştii, “Bătrîna doamnă" s-a deplasat la Satu Mare şi Mediaş, prima cu folos, a doua cu pagubă de puncte. Prilej acum de împăcare cu suporterii, chiar dacă trupa motrenilor este una de rezistentă la dominare.

• “ U” CLUJ - F.C. APULLUM. Dacă nici acum reprezentanţii de azi ai vestitelor “Şepci roşii" nu vor izbîndi, înseam nă că blestemul re trogradării s-a cununat cu “U”.

• OLIMPIA - GAZ METAN. Greu meci şi pentru sătmăreni, trupa m edieşeană fiind una arţăgoasă.

• CORVINUL - FLACĂRA. Hunedorenii, care merg “braţ la braţ” cu m uscelenii la ora actuală, au un meci uşor în compania unei nou-promovate, o formaţie vîlceană modestă, care con junctura l a reuşit ascensiunea în B. Avantaj clar pentru corvineşti.

• JIUL - U.M. TIMIŞOARA. Ortacii petroşeneni aşteaptă cu emoţie şi teamă vizita nou- promovatei, conştienţi fiind că numai de ei depinde evadarea

spre lumină sau alunecarea pe toboganul spre întunericu l retrogradării.

• INTER SIBIU - CHIMICA TÎRNĂVENI. Ca valoare indiv iduală şi colectivă, superioritate evidentă a sibienilor, care, în plus, au şi avantajul terenului propriu.

• ARO C-LU N G - F.C: DROBETA. Muscelenii, actualii lideri ai seriei, întîlnesc, acasă, pe severinen i. Privind clasamentul de după anterioară, un singur punct diferenţă între ARO şi Drobeta, se poate trage o falsă impresie de valoare apropiată. N icidecum . ARO joacă acasă, iar Drobeta în deplasare şi severinenii nu se prea descurcă pe terenuri străine. Avantaj, deci ARO.

• POLI T IM IŞ O A R A - ELECTRO BERE. Ar cam fi cazul ca Poli să-şi intre în “cărţi”, mai ales că “electro-berarir din Bănie au pus capac surprizelor, începutul fiind înfrîngerea de sîmbătă trecută în propria ogradă.

• F.C. BIHOR - ASA TG. MUREŞ. Avantaj gazde. Prilej pentru orădeni de a urca pe scara clasamentului.

Victor E. ROMAN

I C O M U N I C A T - j| Pentru susţinerea de către cît mai mulţi spectatori a echipei I , de fotbal “U” în meciul de sîmbătă, 21 august 1999, cu F.C.I “Apullum” Alba Iulia, conducerea clubului, Primăria Cluj-Napoca I | şi Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca permit intrarea liberă i

a spectatorilor la acest meci. I

20 august• Al doilea joc, a doua victorie

a selecţionate i regiunii Cluj, “Ştiinţa” - de fapt a “U“ - la turneul “Spartachiada de vară” de-acum 35 de ani, în 1964, la Bucureşti. După victoria obţinută în primul meci împotriva laşilor, de data aceasta clujenii au avut ca adversar formaţia regiunii Dobrogea, de fapt, Farul, lată ech ipe le : C L U J : M oguţ - M arcu , d r. G eo rgescu , Grăjdeanu, Remus Câmpeanu - A lexandru Vasile , Suciu - Ivansuc, Neşu (Szabo), Adam, Marius Bretan; DOBROGEA: Ghibănescu - Costin, Stancu, T îlvescu , B uzean - Zam fir, Neacşu - Tănase (B ibere), T u fa n , B iik k o s s y , O logu. Dobrogenii au deschis scorul în min. 2, prin B iik k o s s y , dar încet-încet clujenii pun stâpînire pe joc şi după ce A lexandru Vasile egalează printr-un şut fulgerător de la 25 m, Neşu modifică rezultatul la 2-1, pentru ca în repriza a doua M ihai Adam să valorifice o ocazie şi 3-1 pentru Cluj. ,

LÂSZL6 Fr.

P r e z e n ţ e c l u j e n e

l a M o n d i a l e l e

f e m i n i n eEveniment internaţional major

săptămîna viitoare: cel de al V l- lea C am piona t M ondial fem in in de pescu it sportiv staţionar România - Mamaia, 28-29 august 1999. Organizat de A soc ia ţia Generală a Vînâtorilor şi Pescarilor Sportivi din România (cu prilejul împlinirii a 80 de ani de existenţă a asociaţiei (1919-1999) şi cu concursu l C onfederaţie i Internaţionale de Pescuit Sportiv şi Federaţiei Internaţionale de Pescuit Sportiv în Ape Dulci,- întrecerea va aduna la start ce are mai valoros la ora actuală pescuitu l spo rtiv fem inin mondial. La întrecere semnalăm patru prezenţe clu jene ca... a rb itri. Este vorba de ing. O ctavian M oraru, d irectoru l AJPS C lu j, F lo rin Palcău, campionul naţional pe 1999 la pescuit sportiv staţionar, titlu cucerit în acelaşi perimetru unde vor avea loc Mondialele, Cristian Lazăr şi Vasile Lenart, membri ai Consiliului AJPS Cluj.

Solunarele şi... unele ciudăţeniijAmicul meu Marius a fost

într-o zi la fel de “colorată" precum cea în care am fost martor la lecţia de “periat” malul şi între aceleaşi ore, dar recolta a fost aproape nulă. Explicaţia? Zilele favorabile pescuitului nu înseam nă că pe parcursu l fiecăreia intensitatea şanselor este identică. Se începe, cum s-ar zice, de la zero, ascensional spre o pe rioadă de şanse maxime, apoi declinul şanselor spre zero. Cu această explicaţie să trec la concret, oferindu-vă prognoza so lunare lor pentru intervalul 21-27 august: sîmbătă 21, duminică 22 şi luni 23 - trei zile “negre", adică şanse slabe (zile de stat acasă); urmează două zile “roşii" cu şanse foarte bune, marţi 24 şi miercuri 25; o zi “albastră", joi 26 şi iar una “neagră”, vineri 27. Indiferent de cu loare , u ra rea “ F ir în tin s ” tuturor celor ce vor poposi pe mal de ape.

V i c t o j - . P E S C A R U

Ir '■

p A I C I - ar putea fi ■T reclama dumneavoastră

1868 - Se încheie, la Bucureşti, Convenţia

telegrafică româno-rusă.

S i n d i c a t u l d e l a F l a c ă r a a d e c l a n ş a t

u n c o n f l i c t c o l e c t i v d e m u n c ăSindicatul de ia Flacăra a declanşat marţi,

prin înregistrarea la Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj (DGMPS), un conflict colectiv de muncă. Pofrivit liderului sindicaF Ana Fărcaş principala revendicare -a celor pe care îi reprezintă este acordarea unei majorări salariate de 65 la sută. Aceasta ne-a declarat că în- prezent salariul mediu brut pe unitate este de aproximativ 1.400.000 lei, dar că acesta este mult mai mic în rindul membrilor de sindicat, care provin în majoritate din rindul salariaţilor angajaţi în sectoarele productive. ■

Fărcaş spune câ în urma negocierii contractului colectiv de muncă, la începutul acestei luni, s-a obţinut o majorare salarială de maximum 25 la sută. Această creştere ar duce salariul minim de încadrare, care este în prezent de 667.000 lei, la un nivel de peste 800.000 de lei. Acest prag minim este obligatoriu pentru Flacăra (conform Legii 130/1996), el fiind negociat la nivel de ramură de centrala sindicală Uniconf, la care este afiliat şi sindicatul societăţii clujene.

Ana Fărcaş spune că majorarea acordată de patronat este total nemulţumitoare pentru sindicalişti. Ea consideră că aceştia au

acceptat în ultimii doi ani (perioadă scursă de la privatizare) salarii modeste pentru; a facilita realizarea de investiţi, dar că acum administraţia trebuie să se gîndească şi-la ei. Fărcaş este de acord câ actualii proprietari „âu făcut minuni în fabrică", dar doreşte ca ritmul modernizărilor să scadă

şi acestea să fie făcute treptat. Lidera sindicatului de la Flacăra, care susţine că are 1.450 de membri, spune că din documentele puse la dispoziţie de conducere rezultă că societatea are suficiente resurse pentru acoperirea solicitării de majorare a salariilor.

Vasile Leordean, director generai al fabricii şi proprietar al unei părţi însemnate din firma Leotex, acţionarul majoritar de la Flacăra, are o cu totul altă părere. E l' spune că cererea sindicatului este „absolut absurdă", iar cei care doresc să oprească

lucrul vor să distrugă fabrica. El a adăugat că aceştia vor toate resursele societăţii, fară să ţină cont de faptul că trebuie realizate o seamă de investiţii şi fară să aibă în vedere interesele acţionarilor care trebuie să-şi

.recupereze capitalul investit.în afară de creşterea salarială sindicaliştii

mai solicită acordarea tichetelor de masă şi a unei prime de vacanţă. Fărcaş susţine că salariaţii pe care îi reprezintă intenţionau să declanşeze chiar o grevă spontană. Potrivit acesteia în 24 august va avea loc medierea conflictului de către DGMPS, iar în cazul în care nu se va găsi o soluţie mulţumitoare, membrii sindicatului sînt decişi să declanşeze greva generală. „Cu toate că sîntem femei, vom lupta bărbăteşte" a încheiat Fărcaş.

Pe de altă parte, Leordean nu crede câ se va ajunge ia grevă. Ei susţine că cei care au aderat la protestul sindical sînt puţini. Directorul SC Flacăra SA spune că are soluţii pentru cazul în care o parte a angajaţilor vor opri lucrul şi că un astfel de gest ar putea atrage pentru aceştia chiar desfacerea contractului de muncă.

C. BERINDEAN

D ir e c to r u l g e n e r a l d e I a ” C e r o c ” s i - a d a t d e m is ia

\ jj

5)1 N% W'j* i tfw /îiip - v-flnp

*La începutul acestei

săptămîni Tudor Surdeanu, directorul general al societăţii clujene "CEROC" a fost înlocuit, pentru o perioadă de circa o lună de către Mircea Cuibus, fost director de marketing. Muşata Miron, membru în Consiliului de Administraţie din partea investitorilor americani (care deţin 44 la sută din acţiunile societăţii) ne-a declarat că eliberarea din funcţie a directorului general s-a făcut ca urmare a demisiei înaintate de către Surdeanu CA, în urmă cu cîteva zile. Domnia sa susţine si câ motivul declarat al acestui

gest, specificat şi în textul demisiei, e acela'că fostul director nu mai putea face faţă solicitărilor activităţilor curente ale societăţii. Tudor Surdeanu a ocupat funcţia de director general la „Ceroc” din martie 1998.

Totodată, în cadrul proximei Adunări Generale a Acţionarilor se va propune abrogarea prevederii din statut care stipulează cumulul funcţiei de preşedinte al CA cu cea de director 'general. Pînă la ora

.închiderii ediţiei dl T. Surdeanu nu a putut fi contactat

Alin T.

d î n c e p u t c u r s a p e n t r a c o n d u c e r e a s o c i e t ă ţ i l o r c u c a p i t a l m a j o r i t a r d e s t a t

Ca urmare a Ordonanţei de Guvern nr. 49/1999 şi a Hotărîrii Guvernului nr. 364/1999, Ia un număr de 32.de societăţi cu capital majoritar de stat din judeţul Cluj, Consiliile de Administraţie vor fi înlocuite de un administrator. Acesta poate fi o persoană fizică (inclusiv actualii directori generali) sau juridică, alegerea sa urmînd să

se facă în urma participării ia un concurs. Săptămînă aceasta Adunările generale ale acţionarilor de la CUG şi Industria Sîrmei Cîmpia Turzii şi-au ales comisiile de selecţie a candidaţilor la posturile de administrator. Componenţa acestora a fost stabilită şi aprobată de FPS Bucureşti. La CUG a fost numită o comisie

formată din Eugen Virjinschi, din partea FPS Bucureşti, Radu Modovan, şef serviciu FPS Cluj, Ionel Chicinaş, consilier local şi Carmen Miclea, reprezentînd SIF Banat-Crişana. La Industria Sîrmei AGA a cofirmat ieri o comisie formată din Violeta Dumitriuc, din partea FPS. Bucureşti, acelaşi Radu Moldovan, Ioan Moldovan,

director economic al Regiei de Termoficare Cluj şi Teodor Groza, reprezentantul SIF Banat- Crişana. In cazul Unimet CUG alegerea noului administrator a fost deja fixată pentru 11 octombrie. La CUG şi ISCT selecţia va avea loc peste maxim 90 de zile din momentul alegerii comisiei.

C. BERINDEAN

I S I F M u n t e n i a v a f i c o t a t I a

B u r s a d e V a l o r iAcţiunile Societăţii de Investiţii Financiare (SIF) Muntenia

I SA Bucureşti au fost admise la cota Bursei de Valori, la | categoria I, se arată într-un comunicat al Bursei de Valori,| Hotărirea a fost luată în şedinţa Comisiei de înscriere la

cota BVB din 18 august. SIF Muntenia a fost adus la cota • bursei de societatea de valori mobiliare Muntenia Global I Finance SA Bucureşti. Tranzacţonarea acţiunilor SIF Muntenia | va începe după îndeplinirea procedurilor tehnice, la o dată ce | va fi anunţată de Bursa de Valori. Operatorii de pe piaţa de

capital apreciază admiterea la cota BVB a SIF Muntenia, dar I cred că, pînă la tranzacţionarea efectivă, va mai trece ceva | timp. “Admiterea la cota Bursei a SIF Muntenia este un | lucru bun, probabil câ se va mări lichiditatea Bursei şi se va . oferi micilor investitori o nouă oportunitate de investiţii”, a ' spus Constantin Dinu, brokerul societăţii Aureola 06. Totuşi, I detaliile tehnice par destul de încurcate, ţinînd seama de | numărul mare de acţionari, care deţin pachete foarte mici de I acţiuni, a mai precizat acesta. “Oricum, admiterea la cotă

este binevenită. Să sperăm că şi celellate SIF-uri vor fi admise I cît mai repede” a mai spus Constantin Dinu.

P r e f u l b e n z i n e i v a c r e s t e c u

c î t e v a s u t e d e l e i î n c e l m u l t

d o u ă s ă p t ă m â n i

în următoarele 1 0 - 1 5 zile ■ preţul benzinei ar trebui să

crescă cu cîteva sute de lei, din cauza creşterii preţului ţiţeiului pe plan mondial, a evoluţiei

' cursului monedei naţionale şi a evoluţiei pieţei din zonă, a anunţat ieri Ion Popa, directorul general executiv al SNP Petrom.

Creşterea de preţ nu va fi spectaculoasă, urmind ca preţul de referinţă al carburanţilor auto să -fie aproximativ egal. cu preturile practicate în prezent de unele filiale PECO, 8.700 - 8.800 lei pentru un litru de benzină premium. Petrom a majorat săptămînă trecută preţul ţiţeiului din producţia internă cu

6 %. Directorul general al Petrom spune că în zona Mării Negre cererea de produse petroliere este mai mare decît oferta/iar această tendinţă va continua, în condiţiile în care rafinăria de la Izmir a fost avariată de recentul cutremur din Turcia. Petrom a majorat preturile carburanţilor auto la începutul lunii august, la 8.500 lei/litrul de benzină premium. Faţă de preţui de referinţă stabilit de Petrom, filialele PECO pot practica preţuri modificate cu plus sau minus - 5%, în funcţie de evoluţia pieţei pe plan local.

Gn nou produs la CEC - „Depozitultineret"

Începînd din data de 23 august 1999, Casa de Economii şi Consemnaţiuni oferă clienţilor cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani un nou produs bancar - „Depozitul tineret”. Scadenţa depozitului este la 3 luni de la data constituirii, valoarea este de 500.000 lei, iar dobînda anuală este de 57 la sută. în cazul în care, la scadenţă, depozitul nu este lichidat, acesta se prelungeşte automat pînă cînd titularul contului împlineşte vîrsta de 30 de ani (dacă, pe parcurs, acesta nu solicită restituirea banilor). Totodată, dobînda se cumulează la depozitul iniţial fiind, la rindul ei, purtătoare de dobînda.

Trimestrial, depozitele care au trecut de cel puţin o scadenţă participă la trageri la sorţi, acordîndu-se cîştiguri în numerar, obiecte şi excursii. Prima tragere la sorţi va avea loc pe'24 noiembrie 1999, la aceasta participînd toate depozitele constituite în perioada 23 august - 30 octombrie 1999. Premiile pentm această primă tragere la sorţi constau în 3 PC-urrşi 15 cîştiguri în valoare de 3.000.000 lei.

„Depozitul tineret” poate fi constituit la ghişeul Sucursalei Judeţene Cluj a CEC şi ia Sucursalele orăşeneşti din Dej şi Turda.

BRD acordă credita pentru cumpărarea de autoturisme

Banca Română pentm Dezvoltare acordă persoanelor fizice credite pentm achiziţionarea de autoturisme. împmmutul se poate acorda pentru perioade variind între 1 şi 5 ani, solicitantul fiind obligat să contribuie cu cel puţin 20 la sută din valoarea autoturismului pe care doreşte să-i cumpere. Dobînda anuală percepută de către bancă variază între 57 şi 60 la sută, astfel: la creditele acordate pe perioade de pînă la un an rata anuală este de 57 de procente, pentm cele pînă ia 3 ani - 58 la sută, între 3 şi 4 ani - 59 la sută, iar pentm împrumuturile solicitate pentm o durată cuprinsă între 4 şi 5 ani dobînda este de 60 la sută pe an.

în cazul în care suma creditată este mai mare de 30 milioane lei, este necesară instituirea unei ipoteci asupra unui bun imobil aparţinînd solicitantului de credit (casă, teren). Dacă valoarea se situează sub acest plafon, banca pretinde doi giranţi. . .

Parteneriat Banca „Transilvania" - Bank Rustria-Creditanstalt RomâniaLa sfîrşitul săptămînii trecute, Banca „Transilvania” şi Bank

Austria-Creditanstâlt au semnat un parteneriat care prevede faptul că toţi clienţii băncii austriece pot efectua operaţiuni cu numerar prin intermediul oricărei sucursale din teritoriu a Băncii „Transilvania” (aceasta dispunînd, în momentul de faţă, Ia nivel naţional, de 31 de puncte de lucm).

De menţionat că o convenţie asemănătoare a fost încheiată de către Banca „Transilvania”, în urmă cu aproape două luni, şi cu ABN Amro Bank. , , ■ . ,

încă cin pas în privatizarea Bănciifîgricole

Comisia de privatizare a Băncii Agricole a analizat 23 de scrisori de intenţie primite de la firmele interesate sâ participe la privatizarea BA în calitate de evaluatori şi a stabilit, dintre acestea, lista scurtă cu cele care vor participa la licitaţia de selectare a consultantului privatizării..

Procesul de privatizare a Băncii Agricole a început în luna iunie 1999, desfaşurîndu-se în paralel cu cel de restructurare, prevăzut a se finaliza în acest an. > :

în momentul de faţă, acţionarii Băncii Agricole sînt FPS - cu 56,51% - , SIF - cu 26,84% -, alte persoane juridice şi fizice - 16,65%.

Strategia de privatizare pentru acest an mai prevede demararea procesului de privatizare, pe lîngă cel al Băncii Agricole, şi pentm Banca Comercială Română.

Rubrică realizată de Alin TUDOR

I n t e r D E A L E RC A P T T A L IN V E S T S ASOCIETATE DE VALORI MOBILIARE

B R O K E R I(agenţi de valori m obiliare)

Persoanele interesate vor depune o. cerere şi un Curriculum Vitae, scrise de mînă, la sediul societăţii din Cluj-Napoca, strada Constanţa nr. 7 pînă la data de 23 august 1999.

Persoană de contact -Ileana Bodea, telefon 433.212

T*L*t>;yvV4

BURSA DE BUCUREŞTI

^ r r r

VALORI

1 9 a u g u s t 1 9 9 9

S rn b s o c * b to VN P f jn a d . Var PER _Max. Min. N r.a c t. Va ( totala ( t i )

C a togo r a l( 21 so a e la ti) -

a l r 8CT ALRO SLATINA 25000 94 3 3 1 .2 8 -1 i6 .e 95500 92000 3891 367,043,000

ATBgn- ANTIBIOTICE IAS 1 1000 1328.35 -6 7.3 1390 1300 25139 33,393,420

ARCdct, ARCTIC GĂIEŞTI 1000 -3 5 5 6 .2 7 -1 27.5 3 600 3550 13682 48,821,100d a c 8ET AUTOMOBILE DACIA FITESTI 1000 720.11 -1 0 730 .720 366727 . 264,083,440

AZObct AZOMURESTG .MUREŞ 1000 729.9 2 2.3 740 720 32153 23,468,320AGR . BANCA AGRICOLA 16000 12368 3 125.4 12500 12000 400 ' 4,947.200TLV BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 2437 .76 1 3.6 2 450 2400 35728 87,096,400NVR NAVROM GALAŢI 25000 3065 .05 -1 1.3 3100 3050 196 600,750

c m p bet CGMPASIBIU 1000 9 04 .3 7 0 15.2 SIOj 900 13980 - 12,643,100ELN ELCONO ZALAU . 1000 6 36 .7 3 1 204.3 640 620 14327 9,122,380E U ELECTROAPARATAJ BUCURECT 1000 1886.42 7 2.2 1930 1800 54692 103,171,880EXC EXCELENT BUCUREŞTI 1000 780 0 6 0 0 0 0OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 650 .53 1 17.6 660 630 21978 14,297,420OLTeET OLTCHIMRM.VALCEA 1000 . 5 4 6 .9 5 -2 38.6 560 540 25015 13,681,850INX OTEUNOX TARGOVtSTE 25000 6783 .22 5 3.5 6800 6500 286 1,940,000

PCLBct FOLICOLOR BUCUREŞTI 1000 5 000 0 10.1 5000 5000 9007 45,035,000ASP ASTRA ROMANA PtOIESTl 1000 8 3 4 45 1 3 9 ' 840 820 5928 4,946.630RBR RULANTUL BRAŞOV 1000 193 -1 5.9 193 193 2920 563,560SN C bct ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 220 0 -2 0 2200 2200 35 77,000TER9rT TERAPIA CLUJ-NAFOCA 1000 5377 .1 3 6.8 5450 5250 1821 9,791,700TBM TUPvEOMECANICA BUCURES 25000 23 8 9 2 .5 0 35.2 23900 23800 80 . 1,911,400

T o ta l c a te g o r ia 1 6 2 7 ,9 8 5 1 ,0 4 6 ,6 3 5 ,5 5 0

SCD

ST 2BRC

ASV

INT

PTRENP

EPN

PEI

CIP

ASA

EPT

CASETN

UAM

APCPAN

CPR

UTNPPL

ALM

MPGCBC

ALF

IRS!c r b "

MPR

FOR

^ P L

VAC

FELTMRZHB

RAF

IS p h

ZIM

SOF

NVL

IDA

lSRT

SLCELC

MPF

NTXS IN

UZTUZCPTo

ARSARTCRNAMC"T e m

AER

CHIMDPAR BUCUREŞTI

ALIMENTARA CLUJ - NAPOC AMD RĂRIT PANIFICAŢIE GALACAR90CHIM CLUJ-NAFOCA

C ategoria a ll-a (1 0 4 s oc ie tă ţi)

TURISM iftSHsm'iwscmj-rwF-ooA 25000 2 9 3 0 3 .2 8 2SICOMED BUCUREŞTI

BERMAS SUCEAVAAMONIL SLOBOZIA

VINALCOOL PRAHOVA

DOROBANŢUL PLOIEŞTIIMPACT BUCUREŞTI

SINTEZA ORADEAeERCENI BUCUREŞTI

ASTRA VAGOANE ARAD

INTERNATIONA.LSINAIA

PETROS PLOIEŞTI

COMP. ENERGOPETROL ev*EMA PIATRA NEAMŢ

PETROLEXFORTIMPORT BU(

CIPROM PLOIEŞTI

AGRAS BUCUREŞTI

1000

1000

1974.27

1000

25000

ELEC TRO PUTERE C RAOVA 1000

CAS (ROM TURDAELEC TROTEHNIC A BUC URES

VAE-A.FCAROM BUZĂU

PANEGRANO CLUJ-NAPOCA

PP.OOPLAST BUCUREŞTI

MOBILA ALF A ORADEA

M. P. IRIS BARLADC ARBID-FOX TARNAVENIMOPARIV RAMMICU VALC EA

FORAJ SONDE CRAJOVA

CARMETAPLAST DEVA

PRODVINALCO CLUJ-NATOC,

FELEACUL CLUJ-NAPOCA

ZAHARUL BUZĂU

MDPANTG. MUREŞ

ZIMTUB2IMNICEA

NAVOLOLTENITA

INDA3RA.RAARADŞIRETUL PAŞCANI

SILCOTUB ZALAUELECTROC ERA.MICA TURDAMOPAF VRA.NCEA

SINTEROM CLUJ-NAPOCA

PETROLSUB 5VPLAWKSWC/WAEROSTAR BACAU

ARTROMSLATINACARNE ARA.D

AEROTEH BUCUREŞTI

25000

25000

2500025000

1000

25000

25000

1000

1000

2500025000

25000

25000

25000

2500025000

25000

5892 .77

716 .42

2555.71

30 0 .0 0

669 .72

169.01

eâoo.oo1142.18

3850 .00

820 .00

200.00

125.00

6200 .00

3200.00

3800.00

6000.0023100.00

6750.00

8.1 30000 27500

2.1

2 3

3 2 2

3.8

2.2

6.5

4.8

2 .4

2000

750;

309

6000

122000,

2600

300

690

13500

12000

21200

195

315

1190

25QQ

3850

10100

1400

62006500

1970

7850

. -300J

18386

19577

1650

920

5750

355

285

9000

11000

21100

910

8600

1110

820

10100

58,079,10045,520,660

36.760,780

14,894,370

. 14,680,010

13210,00012,468,800

12480]

9901

16400

19559

436

9160

260

343

2128

4297

120.

1128

280

164500

2000

1350

255

32005000

3800

S000I

6000

2000

39

1729

11,991,260

11,711,250

9,916,500

9,782,0007,980,000

6,713,0005.958.340,

5,906,000

5,629,066

4,521,600,

3,961,760

3,427.698

3,265,500

3,001,6002,687,200

2,540,000

2,526,300

2,472,470

2,401,000

2,386,480

2,011,000]1,638,334

1,436,920

1,032,000

800,670

736,240

410,000

280,000

242,150

241,800240,000

217,770

176,000

176,000175,000

78,000

' Total categoria a ll-a 352,305,451T o ta l c a te g o r ia 1 ♦ II

TOTAL GENERĂT

991.339 9 9 1 ,3 3 9 1

1,398,941,001 ,3 9 8 ,9 4 1 ,0 0 1

C a p ita liz a re <rr*îl lei) = S 201 136B E T R O L *= 54 4.35 puncte»M ax = 5 4 7 .8 6 puncte B E T —C R O i— ^ 587.31 puncte C a p ita liz a re (U S D ) = 323 031 067 B E T U S D = 25 4.68 puncte 52 M ax “ 5 4 7 .6 3 puncte B E T -C U S D — 306.22 puncte

Variaţie = -3 .3 3 pu ncte ( -0 .6 1 % )IVlin — 540.1 3 puncteV ariaţie =■ -*-0.66 puncte (+ 0 .1 1 % )

Variaţie* = - f .07 pu ncte ( -0 .7 7 % ) 52IVIin •*** 231 .09 puncte Variaţie» «= -0 .1 5 pu ncte ( -0 .0 5 % )

Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ll-a, numai cele mai tranzacţionate 60 de societăţi

Informaţiile referitoare Ia Bursa de Valori Bucureşti si Ia Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de la INTERDEALER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Tei. 433212.

FO N DURI MIOTOAJLE1 9 a u g u s t 1 9 9 9

Fortuna "C lassic" SS1E1!496.000 le ij

'Pohdui^a^lonal;i3iţAcUmu1^re^iW, „ _ _ ' • 17.585 ieiFon dul National "de Investiţii

487.800 leiFondul de Investiţii ş i Dezvoltare~

1.631.568 leiRetcon * " 7*

Active Classic

Active Dinamic'l6.043liT]

Active- Junior ' i i ' ! ' -40.763 le ii

Armonia:

Alpha

1.610 le ii• ? ' ■ ’ - î ' . ■; f " >; •

' Vi 5.800 lei I

> t4hd5rmuiuaFARHĂFi221.000 lei

49.350 lei |Capital P iu i (Credit Fond) ' .~ ' . 10.936 lei |Fondul pentru Comerţ Exterior. V 113.470 leii

FonduI; Morietar Stabilo3.363 iei

• . 185.678 leiFondul Mutual Transilvania

Fondtil Tezaur*53.000 lei

• '

108.791 lei I

Cursuri pe piaţa valutară i !> anunţate de BNR 1 i în data de 19.08.1999

DENUMIREA VALUTEI

DOLAR A USTRALIA <

D O IA R CANADA

FRANC E LVEŢIA

COROANA D ANEM ARCA

U R A S T E R L IN Ă

CO RO A N E NORVEGIA

COROANE S U E D IA

D OLA R SU A

EU R O ’

Sim bol

EU R

Variaţie faţă de ziua precedenta (%)

0.96 i0.09 i

0.21 T0.09 T

0.03 î

1.49 T

0.24 T

0 .00 -

0.16 î

0.41 T

0.14 T.

C URSUL ÎN LEI

10252

10824

10601

2280

25805

144.45

2067

1938

16101

21911

Curstirilcţărilor participante la EURO “S IIIL IN G A U STR IA

FRANC BELG IA

MARCA G ERM ANA

PESETAS SPANIA

MARCA FIN LA N D EZA

FRANC FRANŢA

LIRA IRLANDA

LIRA ITALIA

GU LD EN OLANDA

E SC U D O S P O R T U G H E Z

1 g AUR (p re ţ î n Ie i)

ATS

D E M

0.16 T

0.24 t

- 0.14 t

0.14 î

0.14 î0.15 T

0.14 î '

0.11 T0.13 T

0.13 î

0.95 l

1233421

. . 101.95

2853

2586

21539

8.76

7697

84.61

133866

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- p e r s o a n e f i z i c e - %

C a s e d e s c h i m b v a l u t a r

C I u j - N a p o c a 1 9 . 0 8 . 1 9 9 9- l e i -

Casa de schim b ■ valutar

U SD DEM

V C V

M ACROG ROU P 15.900 15.990 8.550 8.650

PLATINUM 15.850 15.980 8.480 8.600

C AM B IO ; 15.900 15.980 8.500 8.580

PR IM A 15.900 15.980 8.530 8.620

Banca la vedere 1 lună, 3 lunî 6 luni 9 luni 12 luni4 4 .; 10 55 56 57 58 59

BRD 10 55 56 57 58 5910 55 57 58 59 60

BAţ twii) 10 60 57 58 59 60"■7 (d.flxi) 77 10 60 59 ,

Banc Post 10 58 60 62 64 65Ion Ţiriac* : 10 53 57 . 58 59 60

BANKCOOP* 10 60 62 63 66 67Bucureştii 8 45 4 50 Ct.-.V'"

Transilvania 10 51 54 51 50 50-Românească 10 . 56 . 57 58 ' 59 ;ţ60 ' ■ ■

CEC 10 56 57 58 - 55ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

. B.I.R, 74- 10 58 59 60 60- 60NAPOCA

(dob. flucfcjanti)14 61 65 67 - 69

LOIALCOOP 10 60 62SFINXCOOP 10 62 64 * - -

ROMEXTERRA (dob. variabilă) ■60 • 60 , 61 ' 62

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Banca ta vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 55 56 57 58 59BRD** 10 50 52 53 54 55

BA 10 55 56 57 58 59ţ t :Banc PO'St* 10 45 50 55 57 60

Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 60BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62

Bucureşti 8 45 50 - - -

Transilvania 10 51 54 51 50 50Românească

(dob. variabili)10 56 57 58 59 60

CEC 12 ■ . • - • . •• . . . . 35B.I.R. 10 50 51 • 52 53 54

NAPOCA(dob. fluctuanţi) .14 55 57 51 • • 50

LOIALCOOP 10 60 62 - - -SFINXCOOP 10 56 58 * • *

ROMEXTERRA (dob. variabilă) 10

6555 56 57 58

Nntă: Cursuri afişate la ora 1400. La aceeaşi casă dc schimb valutar, cursurile pot varia de Ia un punct de lucru la altui.

* dobîn dă se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa extrabursieră RASDAQ - 19.08.1999S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SOBASANEGRNDINPRGRATNAPPTERY.TETAIRNANAPOCOFESAMUTCfGTUSUTEHPTUAN

SOCIETATE CONERCIALĂSOMES BALASTIERE-CJ

SANEX-CJ -GRANDEMAR-CJ

INSTITUT PROIECT - CJGRUP 4 INSTALAT!! - CJ

NAPOLACT - CJTEXTILA ROMAT - CJ

TEXTILE-INCALTAMINTE - CLUJ-

IRIS-CLUJ NAPOCA-CJNAPOCA-CJ

CONSTRUCŢII FEROVIARE -CJ ■

SAMUS MEX DEJ - CJTCI CONTRACTOR

GENERAL-CJ 'TURISM ARIEŞUL-CJ

TEHNOFRIG-CJTURDEANA-CJ

V A R IA ŢIE

1 6 .6 7

1 .0 9

5.95-12.49-7.140 .0 0

42.86-8.97

- 1 2 .2 2

0 .0 0

0 . 0 0

0 .0 0

2.22

0 .0 0

-3.85 •0 .0 0

NR. TRANZACŢI

VOLUMTOTAL45000122249

2 8 6 8

4105376916778039

111262278407393930

VALOARETOTALA

9450000056857030127614001257270048997003354000320000013845008784804105203900003540901794001170007500054600

PREŢ MEDIU21004654450306313002000400003550079066050008704600300025001400

INCHDEREPRECEDENTA

180046042003500140020002800039000

900

66050008704500300026001400

PREŢ MAXN210047045003100130020004000035500800

50008704600300025001400

P R E Ţ M N M

21004604350

. 3000130020004000035500760660'50008704600300025001400

PREŢINCHDERE

21004604500310013002000400003550076066050008704600300025001400

T O P 1 5

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ * NR.TRANZACŢI

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU ÎNCHDERE

PRECEDENTĂ PREŢ MAXM PREŢ MINW PREŢNCHDERE

MARN NWRMOS1M-HD . iS 27 ' . 3172762 4283190200.. 1350 1350 ■ 1350 1300 • 1350ROMT ROMPORTMET- GL 13 1481072 1481072000 1000 1000 1000 1000 1000BALG CETATEABALGRAD - AB 13 . 4 " 7780 ; 1457737696r 187370 3200 ' 335256 2700 335256COAU COMPONENTE AUTO - AG 23 92952 1022472000 11000 10000 11000 11000 11000ROMC ROMC F - DB i: ; . ; 14 .182241 728285700 : .3996 4000 4000 ,3800 3800SPAR SPICUL ARGEŞ-AG 14 1228791 552935100 450 450 450 400 450BRCR y;.\ ’ BRAICON F - BR ' vv . 4 /; 7 . 162244 486840500; ' 3001:;; . ; .3000 . : . 3100 ' 3000 3100

'• CALU CALIMANEST1-CACBJ LATA - VL 13 463278 437573250 945 935 .990 920 920ROMB: ROMCIMBUCUREŞTI -BU- ■ 21 • v' 7179 4 272706000;ţ 37987 ;.f>-38500 - 138000 36000 . 36000SUCA SUT CARPATI - BU 3 297771 158662600 533 500 600 500 600• GASR Ţ: GASTROSERV-BV 3500 S' . .157500000 45000 " .. 45000 45000 45000 * 45000CMVX COMVEX-CT 7 12736 119552000 9387 9400 9400 9200 9300CRMX ' CORIMEX-DJ v- -18 .1908. 108836000 57042 • 55000 60000 55000 57000IARV IAR BRAŞOV-BV 8 9979 108269000 10850 11000 11000 10500 11000SOBA ■; SOMES BALASTIERE- CJ •' 5'. 45000 94500000 2100 . 2100- 2100 : 2100

; . j _ 47 ' \ i ’. H i i ţ e i t e j t X c e .N R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E N R . T O T A L A C Ţ IU N I .V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ II

............................ 4 5 1.......................9 .0 8 7 .2 6 2. 1 3 .9 4 9 .2 3 8 .4 4 5 L E I

IN D IC E R A S D A Q ......................V A R IA Ţ IA Z J L E t.........................V A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A .

. 7 8 4 .6 2 P U N C T E

.... -4 .0 8 P U N C T E

........................ - 0 .5 2 %

■ . ■ t ' y:'X ' X ■<.<’A

z Y I C I ar putea fi reclama dumneavoastră

1 8 3 3 - S - a n ă s c u t s c r i ito r u l V a s i le P o g o r , m e m b r u f o n d a t o r a l " S o c ie tă ţ i i

J u n im e a " ( m . 2 0 . 0 3 . 1 9 0 6 ) .

fg re K F F P tia

" S H A R A B A N ’ a n s a m b lu m u z ic a l c u rom ân i-c lu jen i în G e rm a n ia

“plaiului , nici chiar atunci cînd trăiesc departe de ţara lor de origine. în ideea aceasta a luat fiinţă şi ansamblul vocal- instrumental “Sharaban”, o formaţie de folclor românesc, ţigănesc, dar şi a altor popoare; membrii ei sînt artişti care au studiat ca elevi la Liceul de Muzică din Cluj, Ia academiile de muzică din România şi care astăzi trăiesc în regiunea oraşului german Stuttgart. Numele unora dintre ei mai persistă în memoria iubitorilor de muzică uşoară din oraşul de pe Someş, ca de exemplu cel al pianistului George Ciolac. Formaţia “Sharaban” este alcătuită din Ioan M .

Ciolacu (vioară, vioară cu goarnă), Ioan Lungu - cu pseudonimul Ivan R o m an o ff (un talent polivalent - voce şi violă), Ioachim Domide (nai), George Ciolac (pian, claviatură), la care s-au mai adăugat Mircea Soare (chitară), Sascha G rusin (acordeon), Dimofeij Delianov (bas- balalaică). CD-ul pe care l-am primit recent de la acest ansamblu, care are pe copertă vioara cu goarnă, instrument popular românesc unic în l u m e , n e - a e d if ic a t

repertoriului valoroase

formaţii. Ei interpretează în general muzică populară din Estul Europei, muzică populară ţigănească, dar şi alte piese de muzică distractivă, cu o virtuozitate şi tehnică demne de admirat. Totul este pentru distracţia şi voia bună a spectatorilor.

Formaţia “Sharaban”, asa cum am menţionat

mai sus, nu este un ansamblu de o puritate etnografică specifică, ci merge pe linia distracţiei publice, a formării bunei dispoziţii a spectatorilor. Cităm cîteva titluri de pe CD: Hora de concert, Horă din Muntenia, Cîntec din Bihor, Hora spiccato, Doină din Muntenia, Jocuri din Transilvania, cîntece ţigăneşti din România, Rusia etc. Pe pliantul discului sînt explicate, în limba germană, caracteristicile instrumentelor şi ale genurilor muzicale populare, nemţii nemaiauzind de “Die Trompetengeige” (vioară cu goarnă). Ce ne-a impresionat mai mult la acest ansamblu a fost virtuozitatea tehnic-expresivă, violonistica lui Ioan M . Ciolacu, vocea de excepţie a lui Ioan Lungu şi, desigur,

tehnica acordeonistului Sascha Grusin. CD-ul este un argument că românii- clujeni nu-şi uită cîntecele “plaiului”, chiar dacă nu întotdeauna în condiţiile de autenticitate etnografică. Impresarii români pot contacta Ansamblul “Sharaban” pentru concerte de succes la adresa: “Sharaban” - Landhausstrasse 2 D-7000, Stuttgart 0711262-1330, Germania.

Emiliu DRAGEAP.S.: Coperta discului compact a

Ansamblului "Sharaban", prin lipsă de claritate, poate provoca confuzii între folclorul românesc, al altor popoare şi cel ţigănesc. Factura comercialij a discului nu trebuie să altereze autenticitatea.

asupraacestei

în această seară se ridică cortina celei de a doua ediţii a Concursului Internaţional de Canto “Hariclea Darclăe”, de la Brăila, la care, în perioada 20 august - 5 septembrie a.c., vor participa mai bine de 150 de concurenţi din 25 de ţări ale lumii, inclusiv România. Clujul, şcoala de canto de la Academia de Muzică “Gh. Dima” va fi reprezentată de o echipă puternică şi valoroasă, alcătuită din tineri artişti lirici, cunoscuţi deja pe scenele naţionale şi chiar internaţionale de operă, dar şi din interpreţi care bat la porţile afirmării. După deschiderea festivă şi tragerea la sorţi a ordinii intrării în concurs, va avea loc concertul inaugural, la care îşi vor da concursul: Pau l O N E C I - violoncel, care va interpreta:

’ Saint Saens: AllegroAppassionato; Aratunian: Impromptu în Sol major; la pian: L u m in iţa B e rariu ;Cristian F A T U - vioară, care va interpreta: De Falia - Dans spaniol “La vida breve”; Sarasate - “Zigeunerwiesen”; la pian: Lum iniţa Berariu; Matei V A R G A - pian, în interpretarea căruia vor putea fi ascultate: Chopin - Studiul op. 10 nr. 12 în do minor; Prokofiev - Toccata op. 11.

Soprana clujeană Ramona E R E M IA , laureată, cum se ştie, acum doi ani, cu M a re le Premiul “Darclee”, va susţine tot în această seară un amplu

recital în al cărui program figurează: Mozart, Le Nozzc di Figaro, aria “ Giunse alfin ii m om ento” (Susanna); D onizetti, Lucia di Lammcrmoor, aria “Regnava nel silenzio (Lucia); Ambroise Thomas, Mignon, aria “Je suis T ita n ia ” (Philline); Flotow, M artha, aria “Letztc Rose wie magst du?” (Martha); Massenet, Manon, aria “Suis- je gcntille ainsi” (Manon); Rossini, I I B arb iere di Seviglia, aria “Una voce poco fa” (Rosina). Apreciata solistă va fi acompaniată de pjanistul Ştefan Ronai.

Concursul se desfăşoară sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, Emil Constantinescu, preşedinţia de onoare a juriului internaţional revenind celebrei soprane Mariana Nicolesco, originară din Brăila.

întoarcerea la izvoare

P Ă N A O E - 7 0 0Mîine şi duminică (21-22 august a.c.) vor avea

loc în satul Pănade (com. Sâncel, jud. Alba) manifestări cultural-artistice ocazionate de împlinirea a 700 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, aceea de la finele secolului al XlII-lea, în anul 1290. O localitate cu

rnnmtt n m n ' ioan rbtio ’

. îm i cam»

în t r - u n u l d in c o n c e r te le s a le d e s u c c e s : s o p r a n a

R a m o n a E r e m i a .

o viaţă culturală de însemnătate majoră, integrată ideologiei luminilor, cu o şcoală întemeiată în 1789 de marele cărturar iluminist român Gheorghe Şincai, din care a plecat spre şcolile cele înalte ale ştiinţei de carte şi iluminării spirituale Timotei Cipariu (1805-1887) - filolog, lingvist, profesor, traducător şi bibliofil, poliglot, format la Şcolile Blajului, useror, prepozit, canonic şi vicar al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj. O aşezare din Podişul Tîmavelor, care-şi cheamă fiii la vatră acum, cînd sînt aproape două veacuri de la naşterea consăteanului lor, marele învăţat, canonicul Timotei Cipariu, fala pănăzenilor, cel care, cu pana şi cu cuvîntul, a luptat cu credinţă, dîrzenie şi speranţă, împreună cu Avram lancu, Simion Bămuţiu, Axente Sever şi alţi martiri şi luptători pentru cauza naţională a românilor ardeleni, pînă.a trecut la viaţa veşnică. în fine, casa care-i cheamă pe cei de demult din amintire, precum şi pe cei de astăzi, în satul acesta pur românesc, care a dat ţării peste 350 de intelectuali - preoţi, învăţători, profesori formaţi la Şcolile Blajului - dintre care 50 nu mai sînt; şase scriitori în viată, dintre care patru sînt membri ai Uniunii Scriitorilor: Ion Brad, Negoiţă Irimie,

Alexandru Brad, Delia Frăţilă-Popescu, Ioan Raţiu, Emil I. Frăţilă; trei ziarişti profesionişti etc. etc.

Mîine, în satul Pănade, va fi dezvelit şi sfinţit bustul în bronz al lui Timotei Cipariu - operă a sculptorului sibian Ioan Cândea - şi va fi lansată monografia PANADE - 700, avîndu-i ca autori pe Traian Brad, Ioan Raţiu şi Titu Orian. Despre toate cîte vor fi la Pănade, în cele două zile, într-unul dintre numerele noastre viitoare.

SCHIMB DE INSTRUMENTE MUZICALE

Bunele relaţii de colaborare dintre oraşele Gherla şi ABA (Ungaria) î 1 arată roadele şi pe plan cultural. în ultimii ■ oi ani, mai multe formaţii artistice din localitat r de pe Someş au efectuat turnee în Ungaria, ii r tinerii din ABA au fost oaspeţii urbei transilv ie. Mai ales fanfara localităţii ungare este bine cur: scută în oraşul Gherla. Cei 16 tineri din ABA au evoluat de două ori în România şi de fiecar dată au obţinut mare succes. Instrumentiştii din h a vecină s-au întîlnit şi cu membrii fanfarei g'iierlene, cu care au făcut schimburi de instrumente muzicale. Conducătorii delegaţiei din Ungaria au promis noi instrumente gherlenilor, oferindu-se sâ aducă şi partituri muzicale. între cele două orchestre s-a stabilit o legătură sufletească, cu efect pozitiv şi în perspectiva realizării unei colaborări şi în alte genuri muzicale. în această toamnă şi dansatorii populari din Gherla îşi vor etala talentul în cadrul unui spectacol pe care îl vor susţine la ABA.

SZ.Cs.

S im p o z io nFundaţia Protecţiei Sociale Generale din România

şi Filiala Judeţeană Cluj a acesteia, împreună cu Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj anunţă apropiatul simpozion cu tema: Adevărul istoric despre actul de la 23 august 1944 din documente româneşti şi străine. Simpozionul va avea loc luni, 23 august a.c., cu începere de la ora 13, în sala de spectacole a Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 24). Potrivit programului care ne-a fost transmis, urmează să susţină comunicări: Sergiu Nicolaescu - senator, regizor, actor; cercet. şt. pr. Ioan Chiper; prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu; gen. de brigadă (r) Vasile Lateş; prof. univ. dr. Nicolae Edroiu; pr. prof. univ. dr. Ioan Bota; col. (r) ing. ec. Nicolae Grosu; prof. gr. I. Trufîn Barbu. Simpozionul va fi precedat de un Te Deum. Sînt invitaţi să participe: veterani de război, militari activi, în rezervă şi în retragere, cetăţenii de onoare ai municipiului, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, tineri şi vîrstnici, mass-media.

Rubrică realizată de M. BOCU

Premierecinematografice

i10 chestii nu-mi plac la tine

este un film plăcut, antrenant, plin de viaţă, tocmai bun pentru zilele călduroase pe care le traversăm. Chiar dacă este un film despre adolescenţi şi sentimentele care le dau ‘de furcă, chiar dacă avem de-a face cu o adaptare modernă a binecunoscutei Îmblînzirea scorpiei a clasicului... William Shakespeare.

Explicaţiile le oferă producătorul Andrew Lazar: “Acest film se bazează pe un scenariu original, ce aparţine , celor două scriitoare talentate, Karen McCullah Lutz şi Kirsten Smith. Pe lîngă faptul că este deosebit de interesant, ne propune personaje modeme într-un cadru cu totul nou”.

Contrar primei păreri, nu este o comedie stupidă cu liceeni, aşa cum pare la prima vedere. Este o poveste de dragoste, umorul venind de la personaje, în cauză aflîndu-se surorile Stratford, Bianca şi Kat. Ambele cu temperamente diferite, diametral opuse, de la prietenie (Bianca) la personificarea modernă a “scorpiei”,. Kat.

Din nefericire, în familia Stratford există reguli şi reguli, ce nu vor fi niciodată încălcate, prieteniile fetelor fiind excluse din start. Sentimente şi stări extrem de controversate, extrem de greu de “tradus” cinematografic. Povară la care s-a înhămat regizorul Gil Junger! “Am vrut ca acest film să fie despre adolescenţi şi sentimentele care le dau de furcă la această vîrstă. Cei mai mulţi adolescenţi cred că dacă se poartă ca majoritatea vor fi acceptaţi mai uşor. Cred că aceasta este capcana în care cad cei mai mulţi dintre ei, sfirşind prin a se simţi foarte nefericiţi. Eu am vrut să transmit prin acest film mesajul că nu-i nimic rău în a avea propriile idei, nu-i nimic rău în a fi unic şi

,nu-i nimic rău în a fi tu însuţi .Povestea complexă a filmului

cerea actori foarte talentaţi. Şi totuşi,... Ajutaţi de directorul de casting, Marcio Ross, realizatorii au văzut şi au filtrat peste 200 de actori pentru fiecare dintre cele opt roluri ale adolescenţilor!

Şi revin la regizorul Junger, cel care declara: “Cred că acest film îi va lansa pe mulţi dintre aceşti tineri”. Urmează să vedem-care vor fi aceia...

Demostene ŞOFRON10 Things I Hate About

You/ 10 chestii nu-mi plac la tine, Touchstoiie Pictures, scenariul Karen McCullah şi Kirsten Smith, scenografia Carol Winstead Wood, montajul Nicholas Brown, muzica Richard Gibbs, regia Gil Junger, cu: Heath Ledger, Joseph Levitt, David Krumholtz, Susan Pratt, Julia Stiles, Larisa Oleynic, Andrew Keegan, Gabrielle Union (Cinematograf REPUBLICA).

d e p ă r, F o rd T r a n z i t ?

Serviciul de combatere a criminalităţii economico-financiare o cercetează, în stare de libertate, pe Messinger Adela Roxana, în vîrstă de 37 de ani, asociat şi administrator al firmei Irene . Plus. M.A.R. a încheiat, în data de 28 aprilie 1997, o convenţie de plasament cu firma Quantum Invest SA din Cluj-Napoca. Conform convenţiei, firma Quantum a finanţat cu 165 milioane lei Societatea comercială Irene Plus, pentru o perioadă de 30 de zile. Suma a fost garantată cu trei autoturisme, printre care şi un Ford Tranzit. Valorosul autoturism nu aparţinea însă firmei de cosmetice, ci altei societăţi comerciale. După expirarea termenului legal de finanţare, Irene Plus nu a restituit banii şi s-a trecut la executarea gajului. Atunci s-a aflat şi matrapazlîcul cu Ford-ul, şi anume faptul că nu poate fi valorificat. M.A.R. este cercetată pentru înşelăciune şi încălcarea articolului 194, punctul 5 din Legea Societăţilor Comerciale.

1 8 8 4 - A a p ă r u t , l a B u c u r e ş t i , p r im u l n u m ă r a l z i a r u lu i d e i n f o r m a ţ ie " U n iv e r s u l"

( d i r e c t o r L u i g i C a z z a v i l l a n ) .

Adm inistratoarea de la Irene Plus a um blat cu cioara vopsită

Cu “ Izvorul M inun ilor” prin noapte...■ ' ■,.: ■ ■ • ■ ■ ■ ■■■■ ■ ■■■■■■ ■

< Un angajat al firmei European Drinks şi-a furat singur... autoutilitara

• El a făcut un tu r de forţă cu maşina prin judeţ, după care a avariat-o şi a abandonat-o într-un şanţ • “ Şoferul” a condus

. autoturismul fără a avea permis •F i r m a E u r o p e a n D r i n k s , c u s e d iu l î n O r a d e a ş i. c u u n p u n c t d e

lu c ru în C lu j - N a p o c a a r e c la m a t la P o l i ţ i e d is p a r i ţ i a u n e i a u t o u t i l i t a r e m a r c a V o lv o F L 6 1 8 , d e c u lo a r e a l b - a lb a s t r u , î n m a t r i c u l a t ă B H 0 4 M H P ş i in s c r ip ţ io n a t ă c u " Iz v o r u l M in u n i lo r ” . A d o u a z i , a u t o u t i l i t a r a

■ a f o s t g ă s i t ă a v a r i a t ă ş i r ă s t u r n a t ă în t r - u n ş a n ţ d e p e r a z a c o m u n e i S în p a u l . D in c e r c e t ă r i l e p o l i ţ iş t i lo r a ie ş i t la i v e a l ă a u t o r u l f u r tu lu i şi m o d u l c u m a o p e r a t . F lo r e a O v id iu R e m u s ( 2 0 d e a n i ) , d in C lu j - N a p o c a , c a r e e r a a n g a j a t a l f i r m e i E u r o p e a n D r i n k s , î n c a l i t a t e d e m a n e v r a n t , a p le c a t î n d a t a d e 1 7 a u g u s t î n t r - o c u r s ă c u L u n g D a n , ş o f e r a l a u t o u t i l i t a r e i ş i p r i e t e n d e - a l s ă u . L a î n c h e i e r e a c u r s e i , L u n g i - a l ă s a t lu i F lo r e a c h e i le a u t o m o b i lu l u i ş i l - a r u g a t s ă le p r e d e a a d o u a z i a l t u i c o n d u c ă t o r a u t o , c a r e u r m a s ă p le c e în t r - o c u r s ă la B u c u r e ş t i . F lo r e a , c în d s - a v ă z u t p o s e s o r u l c h e i lo r , ş i- a in t r a t în " m e s e r ie ” . S - a u r c a t la v o la n , d e ş i n u a v e a p e r m is d e c o n d u c e r e , ş i a f ă c u t o t u r ă p r in C l u j - N a p o c a , H u e d i n , C u z ă p l a c . P u n c tu l t e r m in u s a l c ă lă t o r ie i a f o s t la S în p a u l , u n d e , d in c a u z a c a r o s a b i lu lu i u m e d , F lo r e a a p ie r d u t c o n t r o lu l m a ş in i i , c a r e s -a lo v it d e u n c a p ă t d e p o d ş i s - a r ă s t u r n a t î n ş a n ţ . “Ş o f e r u l ” a s c ă p a t n e v ă t ă m a t , a b a n d o n în d a u t o u t i l i t a r a . E l e s t e c e r c e t a t , î n s t a r e d e l ib e r ta te ^ p e n t r u c ă a c o n d u s f ă r ă a a v e a p e r m is , p e n t r u d is t r u g e r e ş i fu r t . P e d e a p s ă p o a t e fi d e p în ă la 1 2 a n i î n c h i s o a r e . Ie r i , c a m io n u l a f o s t r id ic a t d in ş a n ţ , u r m în d s ă f i e e v a l u a t e p a g u b e l e p _ ro d u s e .

Corina GAMAN

î n t i m p c e g u v e r n u l d u c e o p o l i t ic ă f e r m ă î n le g ă t u r ă c u im ig r a n ţ i i , s tu d i i le d e m o g r a f i c e in d ic ă fa p tu l c ă F r a n ţ a a r p u t e a fi o b l ig a t ă s ă -ş i d e s c h id ă d in n o u f r o n t i e r e l e . D ia w a r a S i r in e e s t e u n u l d i n t r e im ig r a n ţ i i d e s c o p e r i ţ i d e P o l i ţ ie f ă r ă a c t e . E l e s t e a r e s t a t ş i în c h is p e o p e r i o a d ă d e u n a n . L a i e ş i r e a d in î n c h i s o a r e e l v a t r e b u i s ă e x e c u t e c e a l a l t ă p a r t e a p e d e p s e i a p l i c a t ă d e C u r t e a d e A p e l : e x p u l z a r e a ş i in t e r z i c e r e a t im p d e c in c i a n i d e a in t r a p e te r i to r iu l f r a n c e z .

E s t e , o a r e , a c e s t D i a w a r a u n d e l in c v e n t p e r ic u lo s ?

L a 2 6 n o i e m b r i e 1 9 9 7 C u r t e a î l c o n d a m n ă p e n t r u r e f u z u l s ă u d e a p ă r ă s i F r a n ţ a . -

L a 2 8 m a r t i e 1 9 9 8 , c în d f o r ţ e le d e o r d i n e î l î n s o ţ e s c p e e l ş i p e a l ţ i c o n c e t ă ţ e n i a i s ă i în a v i o n u l s p r e B a m a k o , n iş t e p a s a g e r i , a l e r t a ţ i d e m a n i f e s t e l e s e c h e s t r a t e d e s u s ţ in ă to r i i i m i g r a n ţ i l o r - s e c h e s t r e a z ă p a t r u e x p u l z a ţ i ş i îm p ie d ic ă p le c a r e a lo r .

S a n c ţ iu n i l e C u r ţ i i s în t d e o f e r m i t a t e f ă r ă p r e c e d e n t , c u t o a te c ă D ia w a r a n u a m a i f o s t c o n d a m n a t n ic io d a tă .

M e s a j u l ju s t i ţ ie i ş i g u v e r n u lu i e s t e f o a r t e c l a r : f e r m i t a t e ş i s e v e r i t a t e . Im ig r a n ţ i i t r e b u ie s ă p le c e . D a r c u m ? G u v e r n u l s e c o n fru n tă c u u n o b s t a c o l g r e u d e t r e c u t : n u m ă r u l lo r .

S e r v i c i i l e p e n t r u im ig r a n ţ i e s t i m e a z ă l a 6 3 . 0 0 0 n u m ă r u l c e lo r f ă r ă a c t e d in c e l e 1 5 0 . 0 0 0 d e c e r e r i d e e x p u lz a r e î n r e g i s t r a t e d e P re fe c tu r ă .

Z i l n i c , c o le c t i v i t ă ţ i l e a c e s t o r a s în t i n v a d a t e d e a r e s t ă r i şi t r im ite r i în ţ a r a d e o r i g in e .

R e c u r s u r i l e s în t p o s ib i le d o a r p e n t r u a c e i a c a r e n u a u fo s t g ă s iţ i c u a c t e le

d e ' i d e n t i t a t e î n r e g u l ă , d a r n u s în t d e f in it iv e .

" P le c a ţ i ş i v o m v e d e a p e u r m ă d a c ă p u te ţ i r ă m în e , le e x p l ic ă a d m in is t r a ţ ia f r a n c e z ă im ig r a n ţ i lo r . Ş i p le c a ţ i p e b a n ii v o ş tr i , c ă c i n u v ă p u t e m p lă t i d ru m u l."

î n c h i r i e r e a d e a v i o a n e p e n t r u t r a n s p o r t a r e a m i i lo r d e s t r ă in i a f la ţ i i le g a l p e te r ito r iu l f r a n c e z e s t e p o s ib ilă d o a r c u c o n d iţ ia m o b il i z ă r i i P o liţ ie i ş i o r g a n iz ă r i i d e ra z i i .

S t a t i s t i c i l e r e f e r i t o a r e l a s t r ă in i i -

n e p u t in ţ a d e a - i e x p u lz a p e im ig r a n ţ i i f ă r ă a c t e .

J o s p in d e c la r ă :" în p r e z e n t e x i s t ă 6 0 . 0 0 0 d e

p e r s o a n e c e t r e b u ie s ă p ă r ă s e a s c ă F r a n ţ a .

D a c ă s e u r m ă r e ş t e in t e g r a r e a lo r , s e v a t e m p e r a f lu x u l m ig r a t o r . Im ig r a n ţ i i a d d a t o r ia s ă s e d e c la r e la P r e f e c t u r ă . D a c ă n u f a c a c e s t lu c ru , n o i n u p u t e m s ă - i c ă u t ă m p e to ţ i .

î n c a z u l î n c a r e s în t a r e s t a t i , v o r fi

( p e r s o a n e c a r e lu c r e a z ă s a u c a u t ă d e lu c r u ) v a fi d e d o a r 2 4 , 6 m i l i o a n e î n . c o m p a r a ţ i e c u c e l e 2 7 m i l i o a n e d e p e r s o a n e d in 1 9 9 9 .

D e a c u m în 5 0 d e a n i , n u m ă r u l p e n s io n a r i lo r v a fi d u b lu î n t im p c e p o p u la ţ i a a c t iv ă v a r ă m î n e a c e e a ş i .

P e t e r m e n lu n g , p r o b le m a f in a n ţ ă r i i p e n s i i l o r s e a l ă t u r ă u n e i r e f l e c ţ i i “p r a g m a t i c e ” d e s p r e im ig r a ţ ie : p e n t r u a a s i g u r a n iv e lu l a c t u a l a l p e n s i i l o r ş i a p ă s t r a p r o c e n tu l d e u n p e n s io n a r l a 2 , 5

I M I G R A Ţ I A I N F R A N Ţ Ar e p a t r i a ţ i s î n t e l o c v e n t e : î n 1 9 5 5 , 1 1 . 4 1 7 d e p e r s o a n e d in 1 8 . 9 8 7 d e c e re r i_ p ă r ă s e s c F r a n ţ a , a d ic ă 6 0 la s u t ă . în 1 9 9 6 , 1 2 .5 7 1 im ig r a n ţ i a u fo s t " d e p o r t a ţ i " - a c e s t a e s t e t e r m e n u l a d m in is t r a t iv in t e r n a ţ io n a l - d in 2 0 . 1 3 7 d e c e r e r i - 6 2 % la s u t ă .

E s t e a d e v ă r a t c ă în A d m in is t r a ţ ia J o s p in - C l e v e n e m e n t s i t u a ţ i a d e p r e z in t ă a s t f e l : d in i a n u a r i e p în ă în s e p t e m b r ie 1 9 9 8 a p r o a p e 7 2 % d in c e r e r i le d e t r im it e r e la f r o n t ie r e a u fo s t în d e p l in i te .

U n p o liţ is t d in In f o r m a ţ i i l e g e n e r a le d e s p r e im ig r a ţ ia c la n d e s t in ă a f i rm ă :

“E x is tă d i f e r e n ţ e în t r e t r im it e r i le la f r o n t ie r ă ş i e x p u lz ă r i . P r im e le n u s în t d e f in it iv e a d ic ă im ig r a n ţ i i s e p o t în to a r c e î n F r a n ţ a . E i r e p r e z in t ă o - a d e v ă r a t ă p r o b le m ă p e n t r u n o i .”

G u v e r n u l s e g ă s e ş t e în f a ţ a u n e i c a p c a n e : e l ţ in e u n d is c u r s f e r m ş tiin d c ă e s t e im p o s ib i l s ă t r im it ă în a p o i m a i m u lt d e 6 0 . 0 0 0 d e p e r s o a n e .

J o s p in m ă r t u r is e ş t e ş i e l c ă im ig r a ţ ia e s t e o p r o b le m ă a m b i g u ă . în s p a te le a c e s t e i g e n e r o z i t ă ţ i a f i ş a t e ' s e a f lă

e x p u lz a ţ i în c o n d iţ i i o n o r a b i le " .Im ig r a n ţ i i r e p r e z i n t ă o f o r ţă d e m u n c ă

i e f t in ă ş i s î n t e x p l o a t a ţ i f ă r ă m i l ă , d e o a r e c e s în t s p e r ia ţ i d e p o s ib i l i t a t e a d e a s e î n t o a r c e î n ţ a r a lo r . E i s în t u t ili ş i î n u n e le s e c t o a r e e c o n o m i c e , d e a c e e a a s p u n e c ă G u v e r n u l u r m ă r e ş t e e r a d i c a r e a c l a n d e s t i n i t ă ţ i i e s t e o i m e n s ă i p o c r i z i e . N u m e r o ş i , e x p e r ţ i p r in t r e c a r e P a t r i c k W e i l , a u t o r u l u n u i r a p o r t p e c a r e s e b a z e a z ă n o i le le g i a le lu i C le v e n e m e n t , c o n s id e r ă im ig r a ţ ia z e r o o h i m e r ă . A l ţ i i e s t i m e a z ă c ă t r e b u ie d e s c h i s e f r o n t ie r e le în u r m ă to r i i a n i . P r a o b l e m a d e m o g r a f i c ă e s t e s im p lă . F r a n ţ a e s t e o ţ a r ă îm b ă t r în i t ă - ş i n u a r e d e s t u i c o p ii .

î n 2 0 1 5 , - d a c ă p r o c e n t u l d e f e c u n d i t a t e v a fi s la b , F r a n ţ a v a a v e a2 , 5 m i i . d e c o p i i , c u m u lt m a i p u ţ in i d e c î t î n p r e z e n t . î n t r e 2 0 1 5 - 2 0 3 5 p o p u la ţ i a a c t i v ă în t r e 1 8 - 6 4 d e a n i v a fi d e 4 m i l io a n e în t im p c e în p e r io a d a 1 9 7 5 - 1 9 9 5 e a a c r e s c u t c u 5 , 3 m i l io a n e .

D e m o g r a f i i a u c a lc u la t c ă în 2 0 4 0 , în l ip s a u n u i v a l m ig r a t o r n u l ( n u m ă r e g a l d e in t r ă r i ş i ie ş ir i ) , p o p u la ţ ia a c t i v ă

a c t i v i , a r t r e b u i f o lo s i t ă i m i g r a ţ i a c u s c o p u l d e a d u b la p o p u la ţ i a l u c r ă t o a r e a d ic ă s ă s e p e r m it ă in t r a r e a în ţ a r ă a 2 0 d e m i i . d e m u n c i to r i im ig r a n ţ i . P e n t r u D i d i e r B la n c h e t , d e m o g r a f , a c e a s t ă s o lu ţ ie n u e s t e “p r a c t ic ă , m a l a l e s c ă a c e ş t i m u n c i t o r i v o r f i l a r î n d u l l o r

p e n s io n a ţ i ş i f i n a n ţ a r e a v a a p ă r e a d in n o u . A m fi o b l ig a ţ i s ă a p e l ă m la a lţ i s t r ă i n i , e x c e p t î r i d c a z u l î n c a r e c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i n u a r fi a s ig u r a t ă d e n a t a l i t a t e , c e e a c e e s t e p u ţ in p r o b a b i l . ” A c e a s t ă i p o t e z ă n u e s t e f a n t e z i s t ă d a c ă î l c r e d e m p e m in is t r u l d e In t e r n e c a r e a f i r m ă c ă p în â în 2 0 5 0 . v o r i m i g r a î n F r a n ţ a 1 6 m i i . d e p e r s o a n e . D a r c e f e l d e im ig r a n ţ i ? C h a r l e s P a s q u a p r o p u n e p r i m i r e a im ig r a n ţ i lo r d in M a g r e b ş i d in A f r ic a f r a n c o f o n â . J u l i e n D r e y î i p r e f e r ă p e im ig r a n ţ i i c a l i f ic a ţ i , c u a l t e c u v in t e p e e u r o p e n i . A lţ i i v o r b e s c d e “g r u p u r i d e p e r s o a n e c a r e s e f o r m e a z ă î n F r a n ţ a în v e d e r e a î n t o a r c e r i i î n ţ a r a lo r d e o r i g i n e " . O r i c a r e a r f i f o r m u l a r e a , a d e v ă r a t a d e z b a t e r e a a n i l o r u r m ă to r i a r e l o c a c u m c î n d e x p u l z a r e a lu i D ia w a r a ş i a c a m a r a z i l o r s ă i p a r m a i d e r iz o r ie c a o r i c î n d .

Traducere şi adaptare Monica MOLDOVAN

ŢTHE GUARDIAN". ''LA STAMPA". "THE NEW YORK TIMES"

C u t r e m u r u l c a re . a a f e c ta t lo c a l i t a t e a I z m i t d in T u r c ia , ş i a p r o v o c a t p r ă b u ş i r e a a m i i d e c a s e î n c î t e v a s e c u n d e , e r a in e v i t a b i l , d a r n u v iz ib i l . “ N u a r f i p u t u t f i p r e v ă z u t în t e r m e n i d e u n d e , c i n d s a u c u m " , a d e c l a r a t c e r c e t ă t o r u l C h r is B r o w i t t d e la B r i t is h G e o lo g i c a !

S u r v e y , d a r " e r a p r e v i z ib i l i n s e n s u l c ă u r m a s ă s e p r o d u c ă ş i c ă p e v i i t o r v o r a v e a l o c ş i a l t e l e

A n a l i z i n d c u t r e m u r u l p r o d u s î n T u r c ia , s e c o n s t a t ă c ă e l s - a p r o d u s d e - a l u n g u l f a l i e i d in A n a t o l i a , o f i ş i e c a r e s e î n t i n d e p e o d is t a n ţ ă d e 1 .5 0 0 k m d e l a M a r e a E g e e ia C â u c a z . î n c a d r u l a c e s t e i s t r u c t u r i , a c u m u la r e a d e t e n s iu n i e s t e a t i t d e m a r e i n c i t a u l o c c u t r e m u r e f r e c v e n t e ş i p u t e r n i c e , c a c e l d in 1 9 3 9 d e la E r z in k a n , c u m a g n i t u d in e a d e 7 ,9 p e s c a r a R ic h te r . Z o n a d e l a I z m i t e r a ' s i l e n ţ i o a s ă d e m u j t e d e c e n i i ş i p r o b a b i l i t a t e a p r o d u c e r i i u n u i s e is m e r a d e c i m a i m a r e c a i n a l t e z o n e d e p e a c e e a ş i fa l ie . C u t r e m u r u l a u m p lu t d e c i , c e e a c e s e i s m o l o g i i n u m e s c o l a c u n ă s e i s m ic ă .

î n T u r c i a , f a l i i l e a l u n e c ă u n a . d e - a l u n g u l c e le i l a l t e , c a d o u ă c ă r ă m i z i p a r a le le . L a n o r d u l f a l ie i , p ă m î n t u l a l u n e c ă s p r e e s t , la s u d u l e i, s p r e v e s t . C a ş i î n c a z u l f a l i e i S a n A n d r e a s d in C a l i f o r n ia , a c e a s t ă m iş c a r e e s t e i n t e r m i t e n t ă . R o c i le a f l a t e s u b s c o a r ţ a d e la s u p r a f a ţ ă , s t a u î m b in a t e a n i d e z i le , p e n t r u c a s u b i t s ă s e m iş t e s im u l t a n . C î n d a r e l o c a c e a s t ă m iş c a r e , c a r e î n m o d n o r m a l a r e l o c im p e r c e p t ib i l , e l e î ş i a c c e le r e a z ă d e p la s a r e a c u v i t e z e d e 5 . 0 0 0 d e m e t r i p e o r ă . E n e r g i i l e im e n s e e l ib e r a t e l a e p i c e n t r u l u n u i c u t r e m u r , t r e b u ie d i s i p a t e s u b ' f o r m ă d e u n d e s e i s m ic e , c a r e s e d e p la s e a z ă ş i e le c u v i t e z e im e n s e . D a c ă s e i s m u l e s t e d e s u p r a f a ţ ă , u n d e le a u m a i p u ţ i n t im p p e n t r u a s e d is ip a . D a c ă l o v e s c s e d im e n t e m o i e s t e p o s ib i l s ă s e a m p l i f i c e i n m o d p e r i c u lo s .

P r im u l v a l d e u n d e f a c c a t e r e n u l s ă s e c u t r e m u r e v e r t i c a l , a l d o i l e a t ip d e u n d e , u ş o r î n c e t i n i t e , m iş c ă t e r e n u l p e o r i z o n t a lă , . O a m e n i i c a r e l o c u ie s c î n a p r o p i e r e d e e p i c e n t r u v o r s i m ţ i a m b e le t i p u r i d e u n d e î n a c e l a ş i t im p . D a c ă l o c u i n ţ e l e l o r s î n t p r o s t p r o i e c t a t e , s a u m a t e r i a l e l e d e c o n s t r u c ţ i e n u a u f o s t c o r e s p u n z ă t o a r e , e f e c t e le s i n t d e z a s t r u o a s e .

S e i s m o lo g i i b r i t a n i c i a u l u c r a t l a I z m i t î n a n i i ’8 0 , u r m ă r i n d g e o lo g ia l o c a lă c a p e u n f e l d e l a b o r a t o r p e n t r u a t e s t a p o s i b i l i t a t e a p r e v e d e r i i c u t r e m u r e lo r . S - a u c o n s t a t a t in s ă o s e r i e d e n e a ju n s u r i ,

c a e x t i n d e r e a z o n e i p o r t u a r e i n d u s t r i a l e , a f a b r i c i l o r , r a f i n ă r i i lo r , l i p s a d e c o n t r o l î n d o m e n i u l ' c o n s t r u c ţ i i l o r ş i m a t e r i a l e l o r f o lo s i t e . S e is m o lo g i i a u u r m ă r i t n i v e lu l v i b r a ţ i i l o r s e i s m e l o r m i c i c e s e p r o d u c c o n t i n u u î n a c e a s t ă r e g iu n e , c a i n d i c i u a l p r o b a b i l i t ă ţ i i s u r v e n i r i i u n u i s e i s m c u o m a g n i t u d i n e m a r e . A r e i e ş i t c u c l a r i t a t e c ă e s te im in e n t . “N u a m ş t i u t c î n d v a a v e a l o c , i n t r - u n a n , i n 1 0 s a u 1 0 0 , d a r a m c o n s t a t a t , s t u d i i n d a c e s t e z o n e d i n T u r c i a c ă e s t e f o a r t e p o s ib i l s ă s u r v i n ă ”, a d e c l a r a t u n u l d i n t r e e i .

N u e x i s t ă d o v e z i î n c e e a c e p r i v e ş t e e x i s t e n t a u n u i e v e n t u a l r a p o r t d e c a u z ă - e f e c t î n t r e s e i s m e p r o d u s e î n d i f e r i t e z o n e . T o tu ş i , u n e l e c u t r e m u r e s u r v e n i t e î n I r a n a u f o s t u r m a t e d e a l t e l e î n G r e c ia ş i I t a l i a . î n o p i n i a s e i s m o lo g i l o r , e s t e v o r b a m a i d e g r a b ă d e o s e c v e n ţ i a l i t a t e i n t î m p lă t o a r e . E s t e p o s i b i l c a s e i s m u l d i n T u r c ia s ă f ie u r m a t d e a l t e l e i n s t r u c t u r i l e s e i s m o l o g i c e a d i a c e n t e , d a r c a r e t r e b u ie s ă f i i n t r a t ş i e l e î n a c t i v i t a t e p e c o n t p r o p r i u .

P r e z i c e r e a c u t r e m u r e l o r e s t e c o n s i d e r a t ă o i l u z i e . N u a e x i s t a t d e c î t u n s i n g u r “s u c c e s " : î n u r m ă c u d o u ă d e c e n i i a u t o r i t ă ţ i l e c h in e z e a u e v a c u a t u n o r a ş c h i a r i n a i n t e d e u n s e i s m m a j o r .

J a p o n ia , a f l a t ă î n i r - o z o n ă s e i s m i c ă a c t i v ă , a a l o c a t r e s u r s e i m e n s e î n v e d e r e a p r e g ă t i r i i p e n t r u u n c u t r e m u r m a j o r l a T o k io . , d a r j a p o n e z i i a u f o s t l u a ţ i p r i n s u r p r i n d e r e d e c u t r e m u r u l d i n 1 9 9 5 , d e la K o b e , c a r e a p r o v o c a t m o a r t e a a 5 . 4 6 6 d e p e r s o a n e ş i d is t r u g e r e a a 3 0 0 . 0 0 0 d e lo c u in ţ e . P a g u b e l e c i f r a t e la 1 0 0 m i l i a r d e d e d o l a r i a u f ă c u t c a e l s ă f ie c e a m a i c o s t i s i t o a r e c a l a m i t a t e n a t u r a lă d i n i s t o r i e . D a c ă s e i s m e l e n u p o t f i p r e z i s e , î n s c h im b , o a m e n i i d e ş t i i n ţ ă s - a u c o n c e n t r a t a s u p r a m ă s u r i l o r d e p r e v e n i r e , f o a r t e im p o r t a n t e a v î n d i n v e d e r e c ă c i r c a 5 0 % d i n p o p u l a ţ i a l u m i i v a t r ă i î n o r a ş e ş i p e s t e 9 0 % d in e x p a n s i u n e a u r b a n ă a r e l o c in s t a t e i n c u r s d e d e z \ a l ta r e . .

T o t o d a t ă , n u t r e b u i e s ă s e u i t e c ă O N U a d e c l a r a t a n i i “9 0 , D e c e n i u l I n t e r n a ţ i o n a l p e n t r u R e d u c e r e a C a l a m i t ă ţ i l o r N a t u r a le .

Adriana DOICARU

M in is t r u l M u n c i i ş i P r o t e c ţ ie i S o c i a le , A le x a n d r u A t h a n a s i u c o n s id e r ă c ă p e n s i i l e n u v o r fi im p o z i t a t e , î n u r m a a p l ic ă r i i O r d o n a n ţ e i p r i v in d im p o z i t u l p e v e n i t u l g lo b a l .

G u v e r n u l a în a in t a t C a m e r e i D e p u t a ţ i lo r u n p r o ie c t d e le g e p o t r i v i *■ c ă r u ia p e r s o a n e le c a r e a u a v u t c a l i t a t e a d e ş e f a l s ta tu lu i r o m â n

C I ~3 p o t b e n e f ic ia , la c e r e r e , p e d u r a t a v ie ţ i i , d e o in d e m n iz a ţ ie l u n a r a. / | ; în c u a n tu m e g a l c u c e a a p r e ş e d in t e lu i în e x e r c i ţ iu a i R o m â n ie i , u_n

a u to tu r is m ş i o lo c u in ţ ă d e p ro to c o l , p r e c u m ş i d e p a z ă ş i p r o t e c ţ i aa s i g u r a t e p e r m a n e n t -

. / i b j K â l î E ; ^ ' -î

Unde sînt “ um anitarii” ?u r m a r e d in p a g in a î

800.000 de sîrbi asupra cărora s-a aplicat epurarea etnică. Reprezentanţi ai ONU aflaţi în Kosovo declară că nu pot face nimic altceva decît să încerce să-i protejeze pe sîrbii care doresc să plece în Serbia, astfel câ minunata armonie etnică dintre albanezii majoritari în provincie şi sîrbii minoritari se transformă în expulzarea de pe pămînturile strămoşeşti a tuturor sîrbilor. Mai mult, reprezentanţi ai aceluiaşi organism internaţional constată - după inspectarea a circa 40% din şcolile din Kosovo - că peste 400din ele sînt distruse în urma bombardamentelor NATO. Asta ca să li se facă albanezilor kosovari un pustiu de bine “umanitar”.

Ciudat este câ nici unul dintre cei la care m-am referit la începutul articolului n-a luat, în faţa acestui dezastru - fie el la nivel etnic, fie pur individual - nici o poziţie “umanitară”. De ce nici Constantinescu, nici Pleşu, nici Babiuc, nici Diaconescu, nici Quintus, nici Roman, nici Marko, nici filosofii “europenişti” n-au luat o poziţie clară, “umanitară” pentru oprirea masacrării şi alungării sîrbilor? De ce li s-a lipit gura? Sau cu ce li s-a lipit?

Actualizarea accizelor şi a altor impozite indirecte se vâ realiza prin ordin al ministrului Finanţelor

G u v e r n u l n u a lu a t , ie r i , n ic i o d e c i z i e î n p r iv in ţ a m a jo r ă r i i a c c i z e l o r , a d e c la r a t p u r t ă t o r u l d e c u v în t a l E x e c u t iv u lu i , A d r i a n a S ă f t o iu . " M in is t e r u l F in a n ţ e lo r ş i M in is t e r u l A g r ic u l t u r i i , t r e b u ie s ă f a c ă u n s in g u r a c t n o r m a t iv în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , d a r î n ş e d in ţ a d e ie r i n ic i u n u l d in a c e s t e M in i s t e r e n u a p r e z e n t a t v r e u n t e x t ”, a p r e c i z a t S ă f t o iu . " G u v e r n u l a a p r o b a t , î n ş e d in ţ a d e s ă p t ă m în â t r e c u t ă , p r i n t r - o o r d o n a n ţ ă , p r in c ip iu l d e a c t u a l i z a r e la in f la ţ ie a a c c i z e l o r ş i a a l t o r im p o z i t e i n d i r e c t e c a l c u l a t e la p r o d u s e l e p r e v ă z u t e î n O r d o n a n ţ a 5 0 / 1 9 9 8 " , a d e c l a r a t , l a P a la t u l V ic t o r ia , l o s e f i n a M o r o ş a n , s e c r e t a r d e s t a t î n M in i s t e r u l F in a n ţ e lo r . " A c t u a l i z a r e a a c c i z e lo r s e v a r e a l i z a , t r im e s t r i a l , la in d ic e le in f la ţ ie i p r in t r - u n o r d i n a l m in is t ru lu i F in a n ţ e lo r . D u p ă a p a r i ţ ia în M o n i to r u l O f i c i a l a o r d o n a n ţ e i a p r o b a t e s ă p t ă m î n â t r e c u t ă d e G u v e r n , m in is t r u l F in a n ţ e lo r v a e m i t e o r d in u l p r iv in d a c t u a l i z a r e a a c c i z e lo r ş i a l a l t o r i m p o z i t e in d i r e c t e " , a a d ă u g a t M o r o ş a n . M in is t r u l F in a n ţ e lo r , D e c e b a l T r a ia n R e m e ş , a d e c la r a t r e c e n t c ă v o r a v e a lo c a c t u a l i z ă r i a l e im p o z i t e lo r ş i a c c i z e l o r , e x c e p ţ i e f ă c în d în s ă a c c i z e l e la p r o d u s e le p e t r o l i e r e .

La Cluj,

D e p u ta tu l R o m a n v a fi în s ta ff-u ilu i E m il C o n s ta n tin e s c u' “Voi fi unul dintre membrii staff-ului care îl

va susţine pe Emil Constantinescu”, a declarat, ieri, la CIuj-Napoca, deputatul PNŢCD Ioan Roman. “Nu sînt pentm convocarea unui Congres extraordinar al PNŢCD”, spune Roman, “însă, în cazul în care Constantinescu va pierde alegerile, atunci el s-ar putea gîndi la preşedinţia PNŢCD”. *

In opinia lui Roman, “preşedintele Constantinescu nu va pierde alegerile, mai ales că se bucură de o susţinere foarte mare din partea

PNŢCD, şi în special din partea filialei clujene”.în aceeaşi ordine de idei, deputatul Ioan Roman

se declară susţinător şi al premierului Radu Vasile. Trebuie precizat, însă, că relaţiile dintre actualul premier şi actualul preşedinte nu sînt dintre cele mai cordiale. Fără a fi tendenţioşi, ţărăniştii, înainte de a-şi stabili posturile viitoare, mai au încă mari probleme interne.. Exemplu concludent îl constituie filiala municipală CIuj-Napoca...

Titus CRĂCIUN

începerea m u l u l şcolar a i putea fi aminată din cauza epidemiei de meningită

Ministrul Sănătăţii, Hajdu Gabor, a făcut în şedinţa de ieri a Executivului o sesizare în privinţa amînării anului şcolar din cauza epidemiei de meningită, a anunţat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Adriana Săftoiu.

Ea a precizat că ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a anunţat, la rîndul său, că o decizie în această privinţă va fi luată la 25 august, în funcţie de ultimele informaţii ale Ministerului Sănătăţii.

“Este posibil ca, la nivel

naţional, şcoala să înceapă la I septembrie, iar Inspectoratele Şcolare Judeţene să stabilească, pe plan local, zonele unde şcoala s-ar putea amîna cu o săptămînâ sau două”, a mai spus Săftoiu.

Executivul a aprobat o Ordonanţă privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor alimentare

Executivul a aprobat, ieri, o Ordonanţă privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor alimentare care stabileşte cadrul legal pentru fabricarea, depozitarea, transportul şi comercializarea alimentelor, în scopul garantării calităţii acestora, siguranţei pentru consum, precum şi pentru modalităţile de control în' vederea asigurării protecţiei sănătăţii şi intereselor economice ale consumatorilor şi mediului înconjurător.

Unităţile care produc, stochează şi comercializează produse alimentare trebuie să îndeplinească anumite condiţii de fabricaţie, privind personalul, compoziţia alimentelor, utilizarea aditivilor alimentari. Trebuie îndeplinite condiţii speciale privind contaminanţii, radiaţiile sau materialele radioactive, reziduurile de pesticide şi alte produse care se pot regăsi în alimente.

Ordonanţa stabileşte şi responsabilităţile producătorilor de alimente, condiţiile pentru oferirea alimentelor spre vînzare, dispoziţii privind utilizarea alimentului şi produselor alimentare interzise sau periculoase, precum ş i ' restricţii privind comercializarea alimentelor, restricţii în vederea protejării consumatorilor împotriva practicilor incorecte şi restricţii privind reclamele referitoare la sănătate.

Actul normativ stabileşte' şi modul în care se organizează controlul oficial, drepturile şi îndatoririle inspectorilor controlului de stat al alimentelor, sancţiunile care se aplică în cazul constatării unor nereguli şi responsabilităţile privind încălcarea legii şi soluţionarea neînţelegerilor.

Cadrul legal al organizării

cooperatiste în mediul rural a fost stabilit

Executivul a adoptat, ieri, o Ordonanţă care stabileşte cadrul legal al organizării cooperatiste în mediul rural. Conform ordonanţei, cooperaţia rurală reprezintă un sistem de societăţi cooperative persoane juridice române, de tip privat, care se organizează şi funcţionează pe principiile cooperatiste. Societăţile cooperative rurale sînt societăţi deschise, constituite prin participarea unor persoane fizice sau juridice, care au drept scop promovarea, garantarea şi susţinerea unor activităţi comune în spirit economic şi social, bazate pe principiul mutualităţii. Ele sînt societăţi cu capital social variabil, format din părţi sociale de valoare egală şi cu nu număr variabil de membrii asociaţi persoane fizice şi/sau juridice, organizate pe principiul asocierii libere. Este interzisă constituirea de societăţi cooperative cu capital social fix. Societăţile cooperative se supun principiilor cooperatiste (asocirea voluntară şi deschisă, controlul democratic al membrilor, participarea economică a membrilor, autonomie şi independenţă), şi pot fi de mai multe tipuri: de exploatare agricolă, de aprovizionare, de prelucrare şi valorificare a produselor agricole, de prestări servicii, de lucrări funciare, de agroturism, piscicole, apicole şi forestiere, case de credit agricol mutual, case mutuale de asigurări şi reasigurări şi cooperative de revizie.

P a fif fu s p © ff t iw l n w â i i soa a s i i p o l i S i e isa I n s t a l aPatru luptători au părăsit lotul

României şi au cerut azil politic în Australia, înainte de începerea Campionatelor Mondiale de lupte libere rezervate juniorilor sub 20 de ani, care se desfăşoară la Sydney, în perioada 19-22 august, informează AFP.

Cei patru tineri au părăsit oraşul Sydney cu trenul şi au fost descoperiţi de Poliţia australiană în apropierea unei

localităţi situată la o distanţă de 150 km de locul unde se vor desfăşura în anul 2000 Jocurile Olimpice. Sportivii români au fost duşi la postul local de Poliţie.

Deoarece participanţii la Campionatele Mondiale de la Sydney au beneficiat de vize pentru trei luni, în vederea participării la această competiţie, _ cei patru români vor putea rămîne în Australia

pe perioada efectuării cercetărilor.

în anul 1998, serviciile de emigrare din Australia au primit un număr de 7.274 de cereri de azil politic, dintre care au fost aprobate mai puţin de o mie.

Antrenorul federal Petru Coman a declarat, ieri, că nu ştie nimic despre cererea de azil politic a sportivilor români. “Pînă în prezent nu am reuşit să luăm legătura cu delegaţia

. noastră la Sydney”, a spus Coman. El a precizat că delegaţia României la Campionatele Mondiale de lupte este formată din 7 persoane, dintre care 3 oficiali, antrenorul federal Gheorghe Urian, care este şi conducătorul delegaţiei, antrenorul lotului de juniori, Dumitru Gheţu, arbitrul Ovidiu Lazăr şi 4 sportivi, Adrian Bulai, categoria 58 de kilograme, Alexandru

Bilianschi, categoria 63 kg, Szolt Incze, categoria 69 kg şi Emil Mihai, categoria 76 kg.

Contactaţi telefonic la hotelul “Country Entrae Comfort”, unde locuieşte delegaţia română, cei trei oficiali ai federaţiei Române de Lupte nu erau în cameră. Conform afirmaţiilor recepţionerului hotelului, camera celor patru luptători români a fost închiriată altor persoane.

Executivul a decis să acorde

populaţiei afectate de inundaţii un ajutor umanitar

Executivul a decis, jo i, printr-o hotărîre să acorde populaţiei afectate de inundaţiile din perioada aprilie-iulie 1999 un ajutor umanitar în limita sumei de 18,3 miliarde lei. Judeţele vizate sînt Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa- Năsăud, Botoşani, Caraş- Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Vîlcea si Vrancea. ,

Sim ulare de incendiu

ş i explozie la

“Munca Invalizilor"

Angajaţii Cooperativei “Munca Invalizilor” din CIuj-Napoca au avut, ieri, o zi mai deosebită. Ei au “înfruntat” o explozie şi un incendiu, simulate. Aplicaţia s-a desfăşurat cu sprijinul Detaşamentului de Pompieri CIuj-Napoca, Serviciul Pompierilor Civili de pe platforma Cooperativei si a SIAMUD. La ora 10,30 a început “explozia” Ia Secţia Vopsitorie şi apoi “incendiu” la Cartonaj. Grupul operativ a fo s t solicitat timp de o oră ş i jumătate, perioadă în care s-au evacuat muncitorii ş i s-a acordat primul ajutor la doi “răniţi” în urma exploziei. în opinia d-lui col. L . Cadar,. acţiunea s-a desfăşurat cu succes, deşi a fost o situaţie specială, de salvare a persoanelor cu handicap. Angajaţii Cooperativei, majoritatea orbi şi handicapaţi motor, au demonstrat că ştiu mai bine decît ceilalţi muncitori care sînt căile de evacuare. “Ei nu pun întrebări în plus, ci respectă cu stricteţe - ceea ce îi s-a spus în materie de PSI”. Simularea de la “Munca Invalizilor” se înscrie în programul de aplicaţii civile desfăşurat de pompieri în fiecare an. Acum cîţiva ani, în urma unei explozii laCooperativa “Munca Invalizilor”, 11 oameni au murit şi au fost zeci de răniţi. .

Corina GAMAN

C A S A D E E D I T U R A

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria CIuj- Napoca, înmatriculată ta Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; f a x : 1 9 - 2 8 . 2 8 ;

E - m a i l : a d e v c j @ m a i l . d n t c j . r o

S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : H o r e a P E T R U Ş

T e l / f a x :1 9 . 7 4 . 1 8

R E D A C Ţ I A : C I u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6T e l e f o a n e : P u b l i c i t a t e : t e l - f a x : 1 9 . 7 3 . 0 4 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 . 7 3 . 0 7 ; C u l t u r ă ,E v e n i m e n t , P o l i t i c 1 9 . 7 4 . 9 0 , S o c i a l , E c o n o m i c 1 9 . 7 5 . 0 7 ; S p o r t : 1 9 . 2 1 . 2 7 ; D i f u z a r e , M i c a p u b l i c i t a t e : 1 9 . 4 9 . 8 1 S u b r e d a c ţ i a T u r d a : t e l / f a x : 3 1 . 4 3 . 2 3 ; S u b r e d a c ţ i a D e j : t e l / f a x : 2 1 . 6 0 . 7 5