z k s r M d @ jp t

<32i3> [ http://www. dntcj. ro/adevaruT}ANUL XIII NR. 3238

ISSN 1220*3203SÎMBÂTÂ, 30 IUNIE-

DUMINICÂ, I IULIE 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

E B D I

0 nouă înfrîngere a diplomaţiei

româneştiVALER CHIOREANU

'I r V , upă votarea, în Parlamentul ungar, § 11) a Legii statutului maghiarilor din

afara ţării, majoritatea românilor au fost convinşi că vor asista la o nouă înfrîngere a diplomaţiei de la Bucureşti în faţa ofensivei celei de la Budapesta. Era un lucru cu care ei ar fi trebuit să se fi obişnuit. Imediat după 1990, ţara vecină a dus o politică clar orientată împotriva

. intereselor româneştii E de-ajuns să ne amintim cu cîtă vehemenţă s-au opus ungurii aderării României la Consiliul Europei, într-un moment în care ţara noastră era izolată în plan internaţional. Sau cît de perfid s-au manifestat autorităţile ungare înaintea semnării, în 1996, a tratatului de bună vecinătate. Practic, Budapesta a renunţat la condiţiile impuse Rom âniei doar în urma intervenţiei Administraţiei americane, care a avertizat-o câ, în lipsa reglementării problemelor cu vecinii, ungurii trebuie sâ se aştepte la un tratament nefavorabil din partea Occidentului. ^

Revenind la chestiunea statutului maghiarilor, trebuie să-constatăm că, din nou, Budapesta şi-a arătat dispreţul faţă de Rom ânia. Ştiind foarte bine că prevederile noii legi au o extindere transfrontalieră, parlamentarii unguri au votat, cu o majoritate covîrşitoare, Legea, ignorînd ob iecţiile . opiniei publice, partidelor politice şi ale autorităţilor de la Bucureşti. Adrian Năstase a observat, în stilu-i caracteristic, câ va trebui inventat un aparat de detectat maghiari, pentru ca apoi, devenind foarte serios, să declare cu fermitate câ Legea nu va fi aplicată pe teritoriul ţării noastre. Românii au tresărit, atenţi la replica dată provocării ungureşti. M ai mult, autorităţile române au făcut demersuri la organismele europene, încercînd să demonstreze că Legea contravine unor princip ii unanim recunoscute pe plan internaţional. Presa străină s-a alăturat celei româneşti, publicînd articole despre “geopolitica mare a Ungariei mici” , despre “ tributul sîngelui care va trebui să fie plătit la graniţe” sau comparînd legea cu un paravan pentru o politică revizionistă. Premierul Viktor Orban nu s-a arătat însă foarte impresionat, constatînd doar că “ este foarte greu că într-o ţară care, potrivit standardelor europene, este. liniştită şi echilibrată, cum este Ungaria, să fie înţelese cu exactitate reacţiile incredibil de vehemente şi disputele, fară îndoială, cu accente grosolan naţionaliste ce au invadat presa română” . Evident; Orban a făcut abstracţie de ceea ce s-a scris în presa străină, cu toate că ar fi trebuit să fie atent măcar la aceea germană. Probabil, el avea informaţii că Legea nu va tulbura prea tare organismele europene şi că, după o primă reacţie oarecum negativă, va fi uitat totul, iar Ungaria îşi va putea vedea de treabă cu legile ei. Ştia, de asemenea, ce va spune comisarul european pentru extindere, Gunţer Verheugen, corespondentului B B C , care a constatat că “ Legea

! în pagina a 16-a

lOctav^Gozmâitcălsolicitâ ..««mJL. ;*r *

QGhE&iAPG L k U tttiO liU U - U US u

ia

Ministrul Administraţiei publice locale, Octav Cozmâncă, le-a solicitat, vineri, prefecţilor, în cadrul teleconferinţei săptâmînale, să-nu inscripţioneze “ după ureche” , numele localităţilor în care o minoritate depăşeşte 20% din . cuantumul populaţiei. Precizăm eâ, în conformitate cu noua Lege a administraţiei publice locale, “ autorităţile âdministraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinînd minorităţii respective” , în condiţiile în care minoritatea are o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor.

Ministrul Cozmâncă a anunţat, vineri, că a înmînat Academiei

Române lista localităţilor în care o minoritate reprezintă mai mult de 20% : din numărul total al locuitorilor. Forul ştiinţific suprem al ţării va fi abilitat să hotărască “ dacă şi cum” se inscripţionează numele localităţilor în lim bile minorităţilor naţionale, acolo unde este cazul. Executivul va analiza, aşadar, doar răspunsul dat, în acest sens, de Academia Română. Inscripţionarea este o chestiune “ ştiin ţifică şi serioasă” , spune Cozmâncă, de aceea a solicitat ca pînă la răspunsul Academiei să nu se mai inscripţioneze nimic. In acest context, Guvernul va elabora normele metodologice, pentru a stabili unitar, pentru toate localităţile, forma, dimensiunea şi culoarea indicatoarelor de localităţi.

Titus CRĂCIUN

a U N G U R A Sg im iV Â N Y O m R A O A Î _

•iţ., 1 ii— i■ymn’O'T'L, «.

S g1 P

I r

u

C o m is ia E u ro p e a n ă a a p ro b a t, r • v. v in e ri, m e m o ra n d u m u l c o m u n depus de com isarii Gunther V e rh e u g e n ş i A n to n io Vittorino privind eliminarea de la 1 ia n u a rie 2002 a v iz e lo r p e n tru ce tă ţe n ii rom âni care doresc să intre în spaţiul U E , au declarat surse diplom atice. Com isia a d e c is să re c o m a n d e Consiliului U E să ia decizia e lim in ă rii v iz e lo r p e n tru cetăţenii rom âni care intră în spaţiul U E . Docum entul aprobat vineri de Com isia E u ro p e a n ă . a p re c ia ză “ p ro g re s e le fă c u te de România pentru îndeplinirea cerinţelor U E în materie de controlul frontierelor” . Pînă la s fîrş itu l a n u lu i, ca zu l R o m â n ie i v a p u te a fi d iscutat în tr-u n a din cele trei reuniuni ale miniştrilor de Interne şi Ju s tiţie din statele U E . P rim a ocazie este pe 27 septembrie cînd, p o triv it s u r s e lo r c ita te , “există o şansă să fie luată o decizie pentru ridicarea o b liga tiv ită ţii v ize lo r, iar măsura să intre în vigoare de la 1 ia n u a rie 2 0 0 2 ” . U rm ăto arele re u n iu n i ale m in iş tr ilo r de In te rn e şi J u s tiţ ie v o r a ve a lo c în octombrie şi decem brie.

l i i l l £ 3 G S S iS Sfel

c

m l E a l s î s s s I i i i s E m t a a U Q B lS I s s t

Im

Comandanxui inspectoratului Judeţean de Poliţie, col. Nelu Pop, ne-a declarat, vineri, că o comisie de anchetă din partea Corpului de Control al ministrului loan Rus a fost la Cluj pentru a-l verifica pe comandantul Poliţiei Municipale,

Teodor Pop Puşcaş. Scopul verificării a fost determinat de aprecierile lui Funar, care, după ce a fost dus de către Pop Puşcaş la Poliţie pentru audieri, l-a acuzat pe şeful poliţiştilor clujeni cum că ar deţine o avere mare. Colonelul

2 3 I F I S S S S .L i 1 y

Teodor Pop Puşcaş ne-a relatat că i-au fost solicitate documente care au fost puse la dispoziţie de către comandantul Po liţie i Municipale Cluj-Napoca.

Colonelul Nelu Pop a precizat că rezultatele ve rifică rilo r vor fi

comunicate de către minister în perioada următoare. La rîndul său, fără emoţii, Teodor Pop Puşcaş ne-a declarat: “ Sînt convins câ va fi obiectivitate” .

Titus CRĂCIUN

S u b p r e f e c t u l C a n t a l - a a c u z a t p e T u n a r c ă a d u c e a t i n g e r e s i m b o l u r i l o r n a ţ i o n a l eSubprefectul Dan Canta a

solicitat, ieri, în teleconferinţa cu - ministrul Administraţiei publice locale, Octav Cozmâncă, măsuri împotriva prim arului Gheorghe Funar acuzat că, prin acţiunile sale, aduce atingere sim bolurilor naţionale. M inistrul Cozmâncă a declarat că Executivul intenţionează să elaboreze norme metodologice privind arborarea drapelului naţional

pe instituţiile statului, remarcînd starea deplorabilă în care se află aceste drapele. După intervenţia ministrului, subprefectul Dan Canta a relatat modul în care primarul Funar înţelege să folosească simbolurile naţionale. Canta spune că este “ inacceptabil ca simbolurile naţionale să fie aduse la nivel de pămînt, la n ivel de stradă” . Subprefectul a exemplificat prin

aceea că “primarul şi-a permis să aducă simbolurile naţionale la nivel de stradă” , vopsind bordurile, stîlpişorii de pe trotuare în culorile naţionale” . Canta a so licitat ministrului Cozmâncă să ţină cont de aceste lucruri în definirea normelor metodologice, pentru a nu mai fi terfelite simbolurile naţionale.

Titus CRĂCIUN

V/

C I

- a d iiia r la ”1” n a

Subscripţia de acţiuni la F.C. “ U ” S.Ă: destinată membrilor fondatori şi publicului larg se află în plină desfăşurare. Pînă vineri s-au vîndut acţiuni în valoare de aproximativ 150 milioane lei. Jo i după-amiaza, după primul antrenament susţinut în vederea pregătirii noului sezon, Ioan Ovidiu Sabău a cumpărat un număr de 400 acţiuni în valoare de 10 milioane lei. Neluţu Sabău nu a dorit să facă publică suma, rugîndu-1 pe cel care se ocupă de încasări să nu facă prea mare “ tam-tam” . Astăzi are loc o şedinţă a Comitetului Director de la care antrenorul jucător al F.C. “U ” va absenta pe motiv câ sîmbătă şi duminică, pe Stadionul CFR, are loc Congresul regional al “Martorilor lui Iehova” . __

/ Codiri SAMOILĂ/ SÎ5U 0TESA \

Sindicatul da la Farmec cerc

Guvernului să rezolve conflictul cu

acţionarul OlăneanuSindicatul salariaţilor de la

SC Farmec SA va participa luni, la Bucureşti, la o'întîlnire cu reprezentanţi ai Guvernului. S ind icaliştii vor prezenta o scrisoare deschisă în care arată situaţia tensionată existentă între unul dintre acţionari - N icoiae Olăneanu, şi restul m em brilor P A S . Cătălina Bu leu , lidera S in d icatu lu i Farmec, ne-a declarat că s-a apelat şi la sprijinul Federaţiei Sind icatelor din Chim ie şi Petrochim ie şi că speră că Guvernul va interveni pentru rezolvarea conflictului. Practic, sindicaliştii cer ca Poliţia să nu mai ancheteze plîngerile lui N ico iae O lăneanu, iar so luţionarea-în instanţă a situaţiei să fie urgentată.

Precizăm că Farmec are 700 de angajaţi, alţi 200 lucrînd la două firme al căror acţionar m ajoritar este Farm ec SA . Profitul net obţinut anul trecut de firma clujeană s-a ridicat la 18 miliarde lei, în primele cinci luni ale acestui an beneficiul net fiind de 17,5 miliarde lei.

A.R.B.

L

.. * A*-<rale" danj,° n°<l°*-1 Soborul Sfinţilor 12 Apostoli; f Sf. (erarh Ghelasie'de la Râmet Calendarul greco-catolic: Serbarea celor 12 S. Apostoli.

• PREFECTURA.CON SILRJL

JUDEŢEAN: 19-64-16• PRIM ARIA CLUJ-NAPOCA:. 19-60-30

•PRIM Â RIA DEJ: 2 1 - lf-9 0 -

•PRIM Ă RIA TURDA: '31 -31-60

• PRIMÂRIA CÎM PIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48

•PRIM Â RIA GHERLA: 24-19-26

• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•PO L ITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76•PO LITIA DEJ: 21-21-21

•POLIŢIATU RD A: ' 31-21-21•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38•P O LIŢIA GHERLA: 24-14-14•POM PIERII: -• 981

•PROTECŢIA CIVILĂ: 982

•GA R D A FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70. int. 158

•D IR E C Ţ IA G EN ER A LĂ A M U N C II 51 PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125

EX IM TU RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v S o f e r ă :

GURSEÂERIENE

• SALVAREA: 961

•SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL 971

•INTERURBAN: 991

•INFORM AŢII: 931•DERANJAM ENTE: 921•O R A EXACTĂ: 958

• Rj \ . TERMOFICARE: 19-87-48•R .A . APĂ CANAL: 19-63-02

•S .C . "SALPREST" S.A.: 19-55-22• S C PRISAL: 42-34-36• DISTRIBUITA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424

•JANDARM I: 956

• GARA Ckj-NAjvca: 952

• AGENŢIA CFR: 43-204)1; T u r i i i - J I - 17-62. P c; - 21-20-22

• a i u m a a n t i s c i c i d . I 9 .I 6 J 7

• n .K irTM G i-N n o r i NTK u p r o t l c t ia

DRim?,:: or cura ului 953

T A R O MORARUL C UR SELOR INTERN E

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -> Bâneasa 07,00 şi 17,00Cluj -9 Otopeni 15,45 şl 16,35

marţiCluj -9 Băneasa 07,00Cluj -9 Otopeni 15,15

miercuriCluj -9 Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -9 Otopeni 20,35

JoiCluj -9 Băneasa 07,00 si 20,45Cluj -9 Otopeni 15,15

vineriCluj -9 Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -9 Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450.000 lei

ORARUL C U R SELO R EX TER N E PERIOADA 2 9 OCT. 2000 - 2 4 MAR. 2001 Cluj -9 Frankfurt

marţi şi joi Frankfurt -9 Cluj

marţi şi joi Cluj -9 Munchen

luni şi vineri Munchen -9 Cluj

luni şi vineri Cluj -9 Viena luni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -9 Cluj,luni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -9 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -9 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Pre( bilet CIu^- Bologna - Cluj: 235$

9,40

11,50

9,25

11,55

Rennrltl prin Itltfon mu la sediul Urmii: EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-36

Tel/Fax 064-433569,193442 |EXIMTUR, str. Napoca 2-4 I Ttl/Fii 064-198755.199293 -

F A R M A C I I *SimbVA. 30 iunie: nr 5

V. p ;.1 ' . . ' - . n r . 'S Tr. I :>—d-;.i f • V P-u l ‘zc'Ţ-V, nr 3V

• 1 j.r-.r*, or,!» p..!A rr gliNT,ţr: f. T-5 7, >'«''ti * J C-'.-’ 3 6-

*4. n* Vfi. $•' N P.t'LC.Vy r/ 7,'« S5 !*0. o*,î' 5- 1 n 1 16.

s’.- î'..^ 7 fi ’p.r'-n tr» *B 21. cm* 14.: .t *-♦ fA *•_■* 7 nr

* ' *0-71. t v y *-*.4. fi* n* 3 (yrA K P f i G â 'i n.r 3 13 C* O 'jf 8-14.f .î—i.%-.a*Ti-v,7'.5— fîr/,1 trVcn!f>■’? u*. cta* R.u. r,4~̂ .-»c;a Yen*. PŢa ;>• - T7. 13.?'..f* 9-15.r.i* —.-ţ- a *0 ’'-»*. C'Ah'jrrî', n.r ţ>

*6-47-37. 8-14.5 .» ”7r***.-*.1 •“*'*. 9— i V4 £ *A~v P-M f.fV n a r - - ' ~ 2<i î n ' r Y . - Y - C e . c y .v f t . 1 4 .fp—;'' 1 *Pc— B <j.; Ji 0*cr"-b'-.nr? *?'• îr-r-'-rr m ‘-rOOl. 8-20. TaTrat-'a *T.’ ? *«?<•■'. nr 5 îcl<''c*̂ 41-41*29.o*at P-2C. r , r n ,T , . f l *E’i».r-P ius* . s lr .

O oobnrŢior nr. 21. tc ’cton 19-08-33. o rar 8- 20. Fa '^-K ia *Europharm Union*, slr. Bucogi nr 13-15. orar 8-21.

D u m in ic i . 1 Iu l)» : fa r m a c ia nr. 5 P-ţa Un-ni rv. 10. ld . 19-13-63. orar

2 0 8 . ra 'm .ia a r.r. 1. P-ţa L ib ertin nr. 31. to ic 'o n 19-46 C6. o rar 20 -8 . F a rm a c ia •pn«N<><jium*. B-<3vjl 21 D ecem bnc nr. 129. fn^c'on 41-20-01. crar 8-20. Farm acia 'Elixir*, Sf' Fnt'noirr 5. fe'o 'on 4 M l -29. orar 8-20. F a '—cioa 'E u 'o p h a 'm Union*, str. Bucogi nr. 13-15. orar 8-14 F a rm ac ii c u s e rv ic iu p e rm a n e n t: Farm acia ‘Corafarm*. s tr. t. V .ojtrr nr 4. tnlofon 42-65-40: Farm acia 'Cynnra*. C a’na Fîcxcşlj r.r. 75. Id c îo n 42- 62-72. or .ir non-stop.

Farmacii cu serv ic iu prelungit: Farmacia 'Inţcrpb.TTn*. s t ' Pnmflvoru nr. 5. telefon 42- 71-95. orar 8-22. Farm acia 'C fem atisfarm *.. P-ţa Un r.i rr. 10, tc'efon 10-13 63. orar 8-22. F .v m a c ia 'R c rn c d iu m fa rm " . B ;dul 21 Decembrie nr. 131. tei. 41*29-01. orar 8-22.

G a rd a d e n o a p te : Farmacia nr. 5 Oematis. P-ţa Umm nr. 10, tel. 19-13-63. orar 20-8.

i F I H I V I E iRepublica - Hannibal, SUA (13; 15,30; 18;

20.30); vineri, simbâlă. duminică - spectacole _ de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Arta

I 29 IUNIE - 7 IULIE ] Eurimages - The Insider, S U A (13; 16; 19);1 vineri, simbătâ, duminică - spectacole de

noapte cu tarif redus do la ora 22 * Victoria • Pariu riscant, SUA, premieră (15; 17; 19; 21) * Favorit - Mickey - ochi albaştri, SUA (13; 15; 17; 19)" Mărăşti - 102 daimaţieni, SUA ( 17; 19).

TU RD A - Fox - Ce-şl doresc femeile, SUA (15; 17,15; 19,30); vineri, sîmbâtâ. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22.

D EJ - Arta - Mexicanul, SU A (15; 17,15,19,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

GHERLA - Pacea - Dr. T ş i femeile, SUA (vineri, sîmbătă, duminică: 15; 17; luni, marţi, miercuri: 17); Toamna la New York, SUA (vineri, sîmbătă, duminică; 19 şi spectacole cu tarif redus de la ora 21; luni, marţi, miercuri: 19). Joi - închis.

4 .?• tdiine: Calendarul ortodox, t ) Sf. Iera rh L eon tie d e la R ăd ău ţi; Sf. M ucenici C o s m a . şi D am ian , doctori fără d e arg in ţi. D u m in ica a IV-a d u p ă R usalii; C a len d a ru l g r e c o - cato lic: D u m in ica 4 d R (a C o n c ilu lo r E c u m e n ic e ) . S . C o s m a şi D a m ia n , m e d ic i tau m atu rg i, fă ră p lată , m. ( ţ 303)._____________________________________

ă tă , 30 iu n ie - d u m in ic a , 1 iulie 2 0 0 1

Sîmbătă, 30 iunie, _ trm . 7,00 O vedetă. ... «OMXS.U, populară (r); 7,45 Zorro (s); 8,35 Regele Leu,-. Timon şi Pumbaa; 101 daimaţieni; 9,30 Visînd cu ochii deschişi (dramă SUA 1998); 11,00 La telefon muzica populară; 12,00 Auto-club; 12,30 Casa mea; 13,00 Frumoasele şcolii (s); 13,50 Jurnalul de pfinz; 14,00 Debut 50 Plus; 15,15 Ora G; 16,10 Garantat 100%; 17,10 Ora planetei; 17,30 Teleencidopedia;18.30 Furtuna secolului (ultima parte);20.00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,25 România în presa lumii; 20,30 Surprize, surprize.:. (div.); 22,30 Amy (s); 23,20 Jurnalul de noapte; 23,30 Telecinemateca: Himera (thriller SUA 1978); 1,40 Marele jazz.

Duminică, 1 iulie 7,00 Ceasul deşteptător; 8,00

Universul credinţei; 9,00 Woody ... (d.a.); 9,30 Laboratorul fantastic;10.30 Viaţa satului; 12,15 Tezaur- folcloric; 13,05 De luni pînă duminică; 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Woody... (d.a.); 14,25 Aventurile lui Regtime (co. SUA 1998); 16,10 Acţiune! Motor! (s); 17,00 Bravo, Bravissimol; 18,30 Balonaşe de săpun (co.SUA 1998); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,25 Agenda europeană; 20,30 Iubirea de anul ăsta (co.Anglia 1999); 22,25 O vară ... cu cîntec; 0,30 Bravo, Bravissimol (r); 2,00 Jurnal. Meteo. Sport (r); 2,30 Tezaur folcloric (r); 3,20 Două fete îndrăgostite (co.SUA 1995).

t rn Sîmbătă, 30 iunie1*1X2* 7,00 Domnişoara Andrea(s/r); 7,50 Veni, Video, Viei (r); 8,05 Răscruci; 8,35 Călătoriile lui Ies; 9,05 On line; 9,35 Universul cunoaşterii; 10,35 Arta apărării; 11,05 în direct (s); 11,35 Wishbone (s); 12,00 Răţoiul cel urît (d.a.); 12,30 Arca lui Noe; 13,05 Surprizele ştiinţei (do); 14,05 Atlas; 14,40 Călătorind prin ţară; 15,10 Bărbaţi, la cratiţâ! (em. estivală de divertisment); 16,10 Planeta singuratică: Ungaria şi România (do); 17,00 Vacanţă cu Trupa DP 2; 18,00 Preţul succesului;18.30 Telejurnal TV R 2; 18,40 Reporteri speciali (dramă Italia 2000, p.ll); 20,20 Cinematograful, o istorie vie; 21,30 Scurte povestiri ...(s); 22,00 Supranaturalul (do); 23,00 Ştiri; 23,05 Despre viaţă şi sex; 23,50 Jean Michel Jarre în concert.

Duminică, 1 Iulie7.00 Planeta singuratică (r); 7,50

în direct (s/r); 8,25 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma;10.30 Cronici votive; 11,00 In direct (s); 11,30 Wishbone (s); 11,45 Prietenii lui Piticot; 12,00 Răţoiul cel urît (d.a.); 12,30 Atenţie la neatenţie! (s); 13,30 Spectacolul lumii...; 14,05 Paradisul de lîngă noi; 14,40 Secretele teatrului Kabuki - Nunta în Japonia (do); 15,35 Pop Club; 16,45 Călătoria lui Allen... (s); 17,35 O altă dimensiune (do); 18,30 Telejurnal TV R 2; 18,40 Mike Hammer... (s);19.30 Dezacord în şase puncte (dramă SUA 1993); 21,20 Mama, tata e deprimat! (dramă Italia 1999); 22,45 Ştiri; 22,50 Frontiera de oţel (f.SUA' 1995); 0,40 TVM Mesager; 1,10 Călătoria lui Allen... (s/r); 2,00 Reporteri speciali (f/r).

^ Sîmbătă, 30 iunie— 4^ 7,00 Mari regizori: MarkRydell (do); 8,00 Să nu ne enervăm (co.Franţa 1966); 9,30 Excentricii lumii (do); . 10,00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Amintirile unui pelerin (do); 11,30 Kid Galahad (dramă

G t e le s p e c t a t o r •

muzicală SUA 1962); 13,00 Detectivii Hart (s); 14,00 Marc Anthony în concert la Madison Square Garden;15.00 Moto Marele Premiu al Olandei; 16,00 Orient expres; 18,00 Sheena (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Şantajul (dramă SUA‘ 1993); 22,00 Dincolo de aparenţe (thriller SUA ’98); 0,00 Trei prieteni (co.sexi SUA 1997); 1,30 Observator, (r); 2,15 Sheena (s/r); 3,00 Detectivii Hart (s/r).

Duminică, 1 iulie 7,30 Patima (dramă SUA '35);

9.00 Cavalerii (do); 10,00 Animax (d.a.); 10,20 Infanteria stelară (d.a.);

'10 ,40 Pantera roz (d.a.); 11,10 Regizor de ocazie (f.SUA 1994);13.00 Detectivii Hart (s); 14,00 Afacerea Thomas Crown (f.SUA 1968); 16,00 Floarea de cactus (co.SUA 1969); 18,00 Direcţia 5 'în concert; 19,00 Observator; 19,30 7 zile cu Vlad Petreanu; 9,45 Sport;20.00 Fără apărare (thriller psihologic SUA 1996); 22,00 TeleEurobingo Show; 1,00 Mielul furios (co.Franţa/ Italia 74).

Sîmbătă, 30 iuniem x'Jm 7,00 Regele Arthur; 8,00 Micii războinici (s); 8,20 Cavalerii din Tir (s); 8,40 Pokemon (d.a.); 9,00 Conor viteazul (s); 9,45 Liceul Madison (s); 10,15 Cei mai frumoşi ani (s); 11,00 O familie obişnuită (s); 11,45 Bucătăria lui Radu; 12,15 ProMotor; 13,00 Nebun după tine (s);13.30 O mamă şi jumătate (s); 14,00 Viaţa în sălbăticip (w.SUA 1995, p.lll);15.00 Auto MP de Formula 1 al Franţei, calificări (d); 15,45 Călătorie spre centrul Pămîntuiui (s); 16,30 Minciunile dragostei (co.romantică SUA ’89); 18,15 Bilet de vacanţă;19.00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 22,00 Şansă ratată (thriller SUA ’90); 0,00 Concert Havana Nights; 1,00 Rock in Rio 2001 (VI); 1,45 Clanul Soprano (s);2.30 Explorarea sălbăticiei (f.SUA ’83).

Duminică, 1 iulie 7,00 Regele Arthur (d.a.); 7,30

Mica sirenă (d.a.); 8,00 Războiul fiarelor (d.a.); 8,20 Omul de fier (d.a.); 8,45 Conor viteazul (s); 9,30 Micii războinici (s); 10,00 Pokemon (s);10.30 Cavalerii din Tir Na Nog (s);10.30 Liceul Madison (s); 11,00 Războiul Rece (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 13,00 Nebun după tine (s); 13,30 O mamă şi jumătate (s);14.00 Buffy, spaima vampirilor (s);15.00 Auto MP de Formula 1 al Franţei (d); 17,00 Melrose Place (s); 18,15 Bilet de vacanţă; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Dădaca (s); 20,00 Umbre străine (thriller SUA 1990);22.00 Marcă înregistrată); 22,30 Răzbunare fără limite (s); 23,30 La limita imposibilului (s); 0,15 Poltergeist: moştenirea (s); 1,00 Buffy, spaima vampirilor (s/r).

Duminică, 1 iulie 7,00 Desene animate; 10,30

Tradiţii; 11,00 România@large; 11,30 Cinemagia; 12,00 Program special; 13,00 Fără scăpare (dramă SUA 1998); 15,00 Impact (r); 16,00 Copiii spun lucruri... (div.); 17,00 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Impact; 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Real TV; 21,00'Medalia de onoare (dramă SUA ’90); 23,00 Pe aripile iubirii (dramă Germania 1999); 0,30 România@large (r); 1,00 Focus Plus (r).

Sîmbătă, 30 iunie 7,00 Desene animate;

10.30 Eddie McDowd ţs); 11,00 Sport magazin; 14,30 Motor; 15,00’ Exploziv; 15,30 Detectivi de elită (s);16.30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - ştirile serii; 19,00 _ Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Un jaf cu bucluc (co.SUA .1972); 22,00 Exotic; 23,00 WTÎf şi Grace (s/r); 23,30 Malcolm şi Eddie (s/r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Confesiuni erotice; 2,00 Focus (r).

« î » S îm b â tâ , 30 IunieP rim u l s a lu t 8 :00-11:00; Ştiri: 09:00. 10:00, 13:00, 15,00, 21:00; S a /tr t8 :0 0 ;

C D uf//fta re 8:10; R e v is ta p r e s e i 8,20; H o ro sco p 8:50, 9:50; C e m a i c r e d er *oio /u m ea 9:20; P ro g ra m c in e m a 10:20; Program in fo rm a tiv B B C 11:00 - 11:15; C inem ania • cu ltură cinem atografică şi noutăţi pe ec ran e - A nca Micheti 11:30; Club 200 0 ♦ m uzică d e film - Cristian M ureşanu 12:00; Ştiri 13 :00 ,15 ,00 ; P rog ra m in fo rm a tiv B B C 18:00 - 18:30; Ş tir i 21:00.

D u m in ică , 1 iulieP rim u l s a fu t 8:00*11:00; Ş tiri: 09 :00 , 10:00, 13 :00 ,15 ,00 , 21:00; S a lu t 8 :00; M eteo ,

u tilita re 8:10; R e v is ta p r e s e i 8 ,20; H o ro sc o p 8:50, 9:50; C e m a i c r e d e lu m e a - retrospectiva săp tăm înii 9:20; P ro g ra m in fo rm a tiv B B C 11:00 • 11:15; Ş tiri+ M eteo - 13,00; L a n ţu l am in tir ilo r - top al celor m ai frum oase c în tece din anii '40, ’50, ’6 0 , '70, ’80 • Tiberiu C rişan (r.); Ş tir i - 15,00; C inem ania * cultură cinem atografică şi noutăţi p e ec ran e - A nca Micheti 16:30; C lu b 2 0 0 0 - muzică d e film - Cristian M ureşanu (r.) 17:00; P ro g ra m in fo rm a tiv B B C 18:00 - 19:00; Ştiri - 21,00; M iracolul s u n e te lo r * m uzică electronică - Cristian M ureşanu 21:20. f f M f D f - f f C o » « / / a S îm b ătă , 30 IunieU f l i r u / a f c g P i P 5oq U n ip lu s d e d im ineaţă; 8 ,00 Program informativ BBC; 8 ,3 0 S indro fia d e W e ek e n d ; 12,00 P o p -P lu s; .14,00 Program informativ BBC; 14,30 P ro g ra m m uzica l; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 D an ce - m a c h in e ; 21,00 Program informativ BBC; 21 ,30 P arty .

D um inică, 1 iulie5 .00 U niplus d e d im in e a ţă ; 8,00 Program informativ BBC; 8 ,20 S indro fia d e W eek en d ;14.00 Program informativ BBC; 15,00 P ro g ram m uzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 D acă d ra g o s te n u e , n im ic n u e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 U nip lus n o c tu rn ; 23 ,00 Program informativ BBC.

— Sîm bătă , 30 Iunie( ( ( T ) ) ) 8 .00-8 .30 B B C ; 8.30-10.00 Cafeaua d e d im in ea ţă ; 10.00 C o u n try C lub

’“T ‘ _ (0: 11.00-14.00 L a s f îr ş i t d e săptămînă-, 14.00 B B C , 14.30 N o i titlu ri d e . fa c a se ie d e d iscu ri, 15.00 A u d io s e ie c t, 16.00 Tehnom art/a; 17.00 T o p -T en ; 18.00 B B C , 19.30 Snerg ia \ 20 .30-04.00 R a d io d isc o tec a - Dan Brad. '

D um inică , 1 iulie8.00-8.30 BBC-, 8 .45-9.00 E v a n g h e lia d e dum inică; 9 .00 C afeaua d e d im in ea ţă ;

10.00 Doar o p o a n tă sâ -ţI m a i s p u n (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 S p o r t FM (George Ciotlâuş şi Alin Boţioc); 13.00 F o n o teca d e s u fle t (r) 14.00 BBC; 16.00 C o u n try Club; 17.00 Top ş l-a şa (r); 18.00 B B C . 19.30 Hitmix; 21 .00 Taxi M usic .

.......................................... S îm bătă , 3 0 iun ieRADIO CLUJ ji) . 6 ,00 B u n ă dim ineaţa - un program matinal d e informaţii ------------ şi m uzică p rezen tat de Doina Borgovan. 8 ,00 - 10,00

E m isiunea în lim b a m aghiară . 10,00 D e z e c e ori R o m â n ia . 11,00 Ştiri; 11,05-13,00 A ctualită ţi, m u zică , sp o r t, 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re şti . 13,15 C ava lerii m e s e i ro tunde, talk-show pe tem e politice - prezintă Mihai M idâuş; 14,00 P ro g ra m m u z ic a ! p e staţia d e u n d e u ltra scu rte c u f re c v e n ţa d e 95,6 MHz; 16,00 E m is iu n e a în iim ba

RADIO91

) RENAŞTI ,2 MHzFIV

EREAM

m a g h ia ră . 18.00 Ş tir i. 18 ,05-19 ,00 A c u s tic o n . R edactor: R adu S ăp lăcan 19,00 R adio jurna l B u cu reşti. 19,15-21,50 Din grădina c u flori m ulte, cîntece şi jocuri populare, m uzică populară la c e re re a ascultătorilor. Prezin tă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 în ch id erea p ro gram ulu i. _

Dum inică, 1 Iulie6,00 B u n ă d im in ea ţa d e dum in ică p e 9 5 ,6 MHr, 8,00 La izv o r d e c în t Ş i dor.

Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 A p ără torii g lie i transilvane. Em isiunea arm atei. 10,00 S e sa m , d e sch id e -ie . Emisiune pentru copil. Prezintă Rodica Tulbure. 10,30 Din d isc o te c a u n u i m elo m an am a to r. 11,00 R a d io d u m in ica . Prezintă Cornel Udrea; 13,00 R a d io ju rn a l B u cu reşti. 13,15 D iligenţa d e B izanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin S âsă rm an . 14,00 E m is iu n ea în lim ba m aghiară . 18,00 Ştiri 18,05 P eluza rad io - cu Ioan Vasile Vanea, 19,00 R a d io ju rn a l B u cu reşti. 19,15 U nivers en ig m a tic cu Lucia S tan a Sevianu. 20,00 Din g răd ina c u flo r i m u lte . Prezintă Gelu Furdui. 22,00 în ch id e rea program ului.

S îm bătă , 30 iunie 7,00 - 10,00 C easu rile dim ineţii; 10,00 - 10,05 Ştiri

Maria'Aluaş; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părin ţi, contem poranii noştri. Realizator.Câtâlin Păiimaru; 10,40 - 11,00 C ântări

b ise riceş ti; 11,00 - 11,30 P agin i de literatură. Realizator: Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 -12.00 Muzica d e cam era (r); 12,00 - 13.00 E c lez ia st (r); 13,00 - 53,05 Ştiri Maria Aluaş; 13,05 - 18,00 M agazin . Realizator Maria A luaş; 13,05 - 13,15 S alu t, p rezen tare , p re z e n ta re a p rogram ulu i; 13,15 — 15,00 F asc in a ţia o p era i Realizator: Ana Abrudan;15.00 - 16,00 P ro g ram relig io s (apostolul şi evanghelia zilei, tâlcuirea evangheliei,); 16[00 - 16,30 A genda culturala; 16,30 - 18,00 La inceput a fost Cuvântul... (r); 18,00 -19 00 S lu jb a V ecern iei (transm isiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00 -20 00 Sfinţii Părinţi, c o n tem p o ran ii noştri (r); 20,00 - 20,30 U niversul teologic, universul c red in ţe i R ep ere d u h o v n ice ş ti cu pr. prof. G heorghe Şanta; 20,30 - 21,00 P ăhărelu l cu n e c ta r . R ealizator Elena M agher 21,00 - 22,30 M uzică p o p u lară . Realizator VaSlla Tomoiagă; 22,30 - 23,00 R ugăciun ile se rii; 23,00 - 7,00 L in iştea nopţii (program nocturn d e muzică clasică).

Dum inică, 1 iulie7 00 - 10,00 C e a su rile dim ineţii. Realizator. Maria Aluaş; 10,00 - 12,15 S fân ta

L iturghie (transm isiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 13,00 - 18,00 M agazin; 13,00 - 13,10 Prezen tarea programului; 13,10 - 14,00 Concertul dupâ-amiezii; 14 00 - 16 00 Program dedicat unei personalităţi culturale a săptăm ânii; 16,00 - 16,45 E v an g h elia zilei (r) şi P re d ic a d e la Sf. L itu rgh ie (r); 16,45 - 17,00 Muzică re lig io asă ;17.00 - 1 7 ,5 0 Selecţiuni din em isiunea File de Acatist, 17,50 - 18,00 încheierea prograrnului; ^7*50 _ 18,00 în ch id e re a p rogram ulu i de d u p ă-am iază ; 18,00 - 19,30 Slujba V ecerniei (transm isiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,30 — 20,30 C ântări b ise r ic e ş ti; 20,30 - 21,00 P ăhăre lu l c u n ec ta r . R ealizatorE lena M agher 21,00 - 22,30 La c u rţile dorului... R ealizato r Vasile Tomoiagă; 22,30 - 23,00 R ugăciunile serii; 23,10 - 6,00 L in iştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

Sîmbătă, 30 iunie 7ae>c 8,00 Muzică; 10,00 La

ordinea zilei (r); 10,59 Teiecaricatura zilei (r); 11,00 Muzică; 12,00 Domino (r); 13,00 Muzică; 15,00 Documentar (r);16,00 Lumea misterelor; 17,00 Club abc; 18,00 Germania astăzi (do); 19,00 Muzică; 19,59.Teiecaricatura zilei; 20,00 As show;21.00 Telejurnal; 22,00 Cîntecul şi casa lui; 22,45 Telesport; 0,30 Lumea misterelor (r); 1,00 Muzică.

Duminică, 1 iulie 8,00 Muzică; 9,00 Cîntecul şi casa

lui (r); 9,55 Teiecaricatura zilei - retrospectiva săptămînii; 10,00 Muzică; 11,00 La ordinea zilei (r);12.30 Jn justiţie (r); 13,30 Muzică; 14,45 Documentar (r); 15,45 Cinetour; 16,30 Teiecaricatura zilei (r); 16,35 Clipuri muzicale; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Cutia muzicală; 19,00 Muzică; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; 21,59 Teiecaricatura zilei - retrospectiva săptămînii; 22,00 Muzică; 23,00 Cinetour (r); 0,00 Cutia muzicală (r);1.00 Muzică.

Sîmbătă, 30 Iunief S s s S 7,15 ş tir ile d e A c a s ă ( r ) ;7.55 Căsuţa poveştilor (r); 8,15 înger sălbatic (s/r); 9,15 Femeia vieţii mele (s); 12,30 Dreptul la viaţă (s/r); 13,30 Latino party; 14,00 Chef de chef (r);14.30 Dex, mascatul (s); 15,00 Xena, prinţesa războinică (s ); 16,00 Gemenele'(s); 16,30 Soţul şi soţia (s); 17,00 Doctorul casei (mag.);17.30 La casa de vis (mag.); 18,00 Acasă la ... cu R.Săraru; 18,30 Dragoste şi putere (s); 19,00 Reţeaua (s); 20,40 Seducţie (s); 22,15 Chef de chef; 23,15.Fotbal; 1,00 Soţul şi soţia (s/r); 1,25 Dragoste şi putere (s/r); 1,50 Acasă la români (r).

Duminică, 1 iulie 7,30 Xena, prinţesa războinică (s i

r); 8,15 Gemenele (s/r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Femeia vieţii mele (s); 12,30 Dragoste şi putere (s/r);13.00 Reţeaua (s/r); 14,30 Dex, mascatul (s); 15,00 Xena, prinţesa războinică (s); 16,00 Gemenele (s);16.30 Soţul şi soţia (s); 17,00 Acasă la români - Cîntă-mi, lăutare; 18,00 la-mă acasă! (mag.); 18,30 Dragoste şi putere (s); 19,00 Femei înşelate (s); 20,30 Spune-mi deschis ce vrei (co. SU A 1979); 22,30 Acasă la români (r); 23,30 Soţul şi soţia (s/r);23.55 Dragoste şi putere (s/r); 0,35 Muzica de Acasă. ____________

R e d a c ţ ia n u iş i a s u m ă r e s p o n s a ­b ilita tea p e n tr u sch im b ă rile in te rven ite în p r o g ra m e le p o s tu r ilo r d e televiziune.

TELE 7 abc

A s tă z i, d e la o r a 2 2 ,1 5 :

R ET R O SPEC T IV A T E L E 7 A C TU A L

MEDIPRAXCentru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca,

str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,

TRATAM ENTE, URGENŢE:

CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII ' CONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINA GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

uitititminn. ni: s te im hhtai.1 n ustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864._______

Oferă publicului larg, de luni pînâ sîmbătă, intre orele 10-20:

• fitness asistat de instructor specializat

- aparatură complexă de f body-building şi recuperare a- masaj şi kinetoterapie '- aplicaţii de parafină ,- saună

K-: hidroterapie în bazin încălzit- aerobic '- recuperare medicală - , Totul sub strictă supraveghere şi

control medical.Acces individual sau pe bază de

abonament.Informaţii şi programări: 094-578429; 184176.

a n a a a i z î EC A B I N E T M E D I C A L O N C O L O G I C

C L U J- N A P O C A , s t r . P R O F C f O R T E A n r.9

(c a r t ie r G r ig o re s c u ) CONSULTAI].!.;Prof.dr. LU C IA N L A Z Â R(G inecologie. Chirurgie, O n co lo g ie )

L, Mi: 15-18; Nla, J : 16” -1 6 ”

D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 30- 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU( U r o l o g i e )

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” - 2 0

V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : ' t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

î n t im p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b i n e t u lu i

Dispensarul Policlinic cu Plată I

er.«instituţie cu vechi §

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici dctoate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludivig Roth (fosta M âloasa) nr. 19.I ei.: 130.330 sau 432.557.

M CABINET MEDICAL DE P STOMATOLOGIE

C a le a M o ţ i l o r n r . 1 0 6 , a p . 5

Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic Ia tel.: 430.028

ORAR Ltm i - V ineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

e n e s s m

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E

Cluj > G ER M A N IAzilnic

Cluj > IT A L IA luni, miercuri, joi, vineri,

sîmbătă Cluj > FRA N ŢA

marţi, sîmbătă ari reduceri de

preturi pentru Franţa Cluj > A U ST R IA

duminică Cluj > SU ED IA g

4 curse/lună . 5Cluj > SPAN IA ,

marţi, vineri

C lu j

■ M s

CURSA RAPIDACluj-Oradea-Germania

(Vama Borş). IN FO R M A Ţ II

Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.,

Adresa:Cluj, Piaţa M ihai Viteazul

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES. şi MEDIAFAX.

w m— 1 lîissSi

FORŢELE DE MENŢINERE A PAGII CREEAZA TURBULENTE ÎN MACEDONIA“ T H E N E W Y O R K T IM E S ”

în urma operaţiunii de evacuare a cîteva sute de rebeli albanezi ai Armatei de Eliberare Naţională (UCK, a albanezilor din Macedonia) din localitatea Aracinovo, situată la circa 6 mile de capitala Skopje, de către trupele americane din cadrul forţelor internaţionale de menţinere a păcii (KFOR), criza din Macedonia pare să se fi adîncit îngrijorător. în seara zilei de 25 iunie, peste 5.000 de macedoneni au ieşit pe străzile din centrul capitalei Skopje, protestînd în primul rînd faţă de implicarea inoportună, după părerea lor, a forţelor occidentale în conflictul dintre armata macedoneană şi rebelii albanezi. Protestul de stradă a degenerat însă într-o ciocnire violentă între manifestanţi şi forţele de ordine,

care au opus o rezistenţă slabă, brigăzile de monitorizare, diplomaţi şi jurnalişti străini, aflaţi la faţa locului. Preţ de c îte va . ore, clădirea Parlam entului a fost ocupată de protestatari, preşedintele Boris Traikosvki, împreună cu alţi înalţi oficiali macedoneni reuşind să se strecoare în ultima clipă afară din clădire, înainte ca aceasta să fie ocupată.

Decizia autorităţilor de la Skopje, sub presiunea Uniunii Europene ( U E) şi a SUA, de a permite evacuarea, la 24 iunie, a 350 de rebeli albanezi care ocupaseră Aracinovo cu două săptămîni în urmă, fară ca aceştia să fie dezarmaţi, i-a nemulţumit profund pe sîrbii macedoneni, convinşi că intervenţia forţelor internaţionale, în

special a NATO, a împiedicat forţele guvernamentale macedonene să pună capăt, pe calea armelor, a conflictului cu rebelii albanezi. “Armata noastră trebuie să fie cea care apără teritoriul Macedoniei. NATO ar trebui să-şi păstreze rolul de forţă de menţinere a păcii. Acum, iată că au devenit un obstacol care îm piedică armata macedoneană să îi înfrîngă definitiv pe rebelii albanezi” , a declarat un manifestant macedonean.

Pe lîngă acordul de încetare a focului acceptat de preşedintele Boris Traikovski, un alt m otiv de nemulţumire care i-a scos pe macedoneni în stradă a fost anunţarea unei ştiri de ultimă oră, care relata că rebelii albanezi au lansat un nou atac cu tiruri de mortiere îm potriva

poz iţiilo r forţelor de po liţie macedonene staţionate în imediata apropiere a localităţii Tetovo (vestul Macedoniei, locuită majoritar de etnici albanezi). Dat fiind faptul că violenţele au continuat la Skopje, v iz ita ministrului britanic de Externe, Jack Straw , în capitala macedoneană, programată în zilele 26-27 iunie, a fost anulată, după cum a informat agenţia Reuters. Alături de preşedintele Boris Traikovski, comunitatea internaţională a condamnat acţiunile şi atitudinea rebelilor albanezi, calificaţi drept “ terorişti” chiar şi de guvernele

' internaţionale şi de oficiali ai NATO. Guvernul macedonean a fost de acord cu propunerea U E de a ordona încetarea focului şi de a relua dialogul cu reprezentanţii etnicilor albanezi în vederea reconcilierii interetnice. Propunerea a fost mai degrabă o presiune a U E care a avertizat că, în caz contrar, Macedonia va pierde ajutorul financiar promis de care are nevoie urgentă.

ALOCUŢIUNEA ROSTITA DE ILIE ILASCU LA ADUNAREA PARLAMENTARĂ A CONSILIULUI EUROPEI,ÎN CADRUL SESIUNII DIN 25 IUNIED O C U M E N T - B IR O U L D E P R E S Ă A L A P C E

- Extrase - •Cele mai nedrepte, dure şi imorale hotărîri privind

tara mea au fost luate de Marile Puteri, fie la Viena, în 1 9 4 0 , fie la Ialta, în 1945, fie la Paris, în 1946..Pactul

^Hitler-Stalin, urmat de un ultimatum a făcut ca eu, român din moşi-strămoşi, să mă nasc într-o ficţiune politică numită Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în ani grei de tortură şi de suferinţă unii au încercat să mă prezinte pe mine şi pe colegii mei, aici la Strasbourg şi în alte părţi, drept persoane cu vederi extremiste, Am fost atît de "extremist" încît pe timpul prizonieratului meu mi-au murit amîndoi părinţii unul după altul şi mie nu mi s-a permis să particip la înmormîntarea lor. N ici măcar nu mi s-a comunicat că au încetat din viaţă.

Naţionalismul meu şi al colegilor mei a constat în faptul că, îndată după prăbuşirea comunismului, am pledat, la noi acasă, pentru Limba noastră, pentru Biserica noastră. Şi atunci cînd guvernul legal al Republicii Moldova ne-a chemat să apărăm independenţa acesteia, ne-am supus ordinului de mobilizare şi am luptat împotriva mercenarilor şi separatiştilor ruşi din Transnistria, sprijiniţi de Armata a 14-a a Federaţiei Ruse. Şi atît! Nu am visat, nu visez şi nici nu doresc să lupt împotriva altor popoare! Cred, vreau să cred, că Europa nu va mai tolera repetarea a ceea ce s-a întîmplat în vara anului 1992 în Transnistria. Sufletul românilor din Basarabia, al căror reprezentant sînt, a vibrat mai mult la noile schimbări petrecute în lume şi a sperat că destrămarea colosului artificial pe care l-a reprezentat Uniunea Sovietică va însemna şi pentru Basarabia revenirea la România. Nu a fost să fie aşa, iar adversarii unirii românilor au declarat în Basarabia un război civil nimicitor. Eu am fost o parte a acestui război, luptînd pentru adevăr, dreptate istorică, pentru limba română şi pentru ţara mea, aşa.cum o vedeam eu. Inamicii poporului meu m-au arestat şi m-au condamnat la moarte pentm acest lucru, am fost închis în cuşcă, am fost supus unui tratament dur, criminal, un tratament plin de dispreţ şi de ură, de dezumanizare. Alături de mine au mai fost trei patrioţi care nu-şi vedeau viitorul decît într-o Românie reîntregită, în care să-şi poată vorbi liber limba maternă, limba română, fară a fi persecutaţi.

Regret mult că Republica Moldova n-a fost în stare să ne apere şi să ne protejeze pe mine şi pe colegii mei. Este trist că Federaţia Rusă şi liderul rus Smimov din Tiraspol ne tratează pe noi, cei care am apărat legalitatea, drept criminali. Stimaţi membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, eu mă aflu aici şi mă adresez 'dumneavoastră - sînt senator al României din partea Partidului România Mare - dar colegii mei de suferinţă,- Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Petrov Popa se află încă în cuşcă în Transnistria!

M ă întreb şi vă întreb, poate accepta Europa civilizată a mileniului al IlI-lea o astfel de situaţie? Poate accepta condamnarea la moarte a unor oameni pentru că ei cunosc istoria neamului şi o iubesc şi o respectă?

B IR O U L D E P R E S Ă A L M IN IS T E R U L U I R O M Â N A L A FA C ER ILO R E X T E R N E :

P R O B L E M A D A T O R I E I R O M Â N E Ş T I F A T Ă D E S U E D I A R E F L E C T A T Ă Î N P R E S Ă S U E D E Z Ă

Fostul rege suedez al chibriturilor, Ivar Kreuger a împrumutat odinioară statul român cu 28 milioane dolari. Acum, 72 de ani mai tîrziu, în sfirşit acest împrumut este rambursat. Dar nu se poate vorbi de o afacere strălucită, a remarcat la 20 iunie cotidianul suedez central Dagens Nyheter într-un articol intitulat “ împrumutul lui Kreuger afectează bugetul României” şi consacrat problemei datoriei româneşti faţă de. Suedia. Dupâ ani de negocieri, guvernul român şi cel suedez au ajuns la un acord de principiu, scrie Dagens Nyheter, explicînd în continuare: vechiul împrumut Kreuger datează din 1929, cînd regele chibriturilor a acordat statului român 27 m ilioane dolari în schimbul monopolului chibriturilor. România nu a reuşit însă să ramburseze datoria, iar aceasta a afectat multă vreme relaţiile româno-suedeze. Suedia a ajuns pînă la ameninţări cu arbitrajul internaţional pentru soluţionarea disputei. Anul trecut, cînd ministrul de-Exteme Anna Lindh a vizitat Bucureştiul, ziarele româneşti au asociat prezenţa ei cu problema datoriei. Din vechea datorie, care, reactualizată prin acumularea dobînzilor, s-ar cifra la 40 miliarde coroane, se vor înapoia acum 1,2 miliarde coroane, adică aproximativ 3% din total. Prea puţin pentru a fi trîmbiţat ca succes, afirmă Dagens Nyheter. A cere mai mult nu ar fi corespuns însă orientărilor de politică externă ale Suediei, după cum a declarat dna Helena Gustafsson, responsabil cu relaţiile cu presa din cadrul M AE suedez. Primul ministru român, Adrian Năstase, consideră că bugetul de stat va trebui rectificat pentru obţinerea sumei convenite. Pentru România, plata datoriei s-a dovedit, în cele

din urmă, a fi o afacere bună, apreciază cotidianul suedez. Ca şi în .cazul cetăţenilor obişnuiţi care, atunci cînd cer împrumuturi, sînt refuzaţi de bancă dacă au datorii vechi, la fel şi FM I impune statelor care cer împrumuturi pe piaţa internaţională să nu aibă datorii. Negocierile cu U E au fost la rîndul lor ameninţate ca urmare a vechilor datorii, iar aceasta nu ar 'fi dat bine în contextul în care Suedia se mîndreşte câ a făcut eforturi - încununate de succes la Goteborg - pentru stabilirea unui calendar al extinderii UE, menţionează Dagens Nyheter. La rîndul său, cotidianul central economic Dagens îndustri a publicat la 20 iunie articolul “ Doar firimituri pentm "ABB” , referitor tot la soluţionarea problemei datoriei R o m â n ie i fa ţă d e S u e d ia . A B B se mulţumeşte cu 120 milioane dolari, adică 3,6% din datoria de 3,3 miliarde dolari pe care România o are faţă de Suedia din vremea lui Kreuger, notează Dagens îndustri. Acesta este rezultatul negocierilor care s-au purtat timp de zeci de ani între guvernele ambelor ţări. Alte proprietăţi suedeze, printre carc trei centrale electrice deţinute de Elektroinvest, au fost confiscate după preluarea puterii dc către comunişti în 1948. Toate datoriile au fost adunate de Elektroinvest, firmă componentă a concernului ABB, şi au fost calculate prin acumularea dobînzilor, ajungîndu-se la 3,3 miliarde dolari (35 miliarde coroane). La cererea părţii române, M AE suedez s- a ocupat de negocierile vizînd soluţionarea problemei datoriei. în cele din urmă, şi A BB .a fost nevoită să accepte soluţia conform căreia România va plăti doar cîteva procente din datorie pînă la sfîrsitul anului 2002.

SA SPUNEM ADEVĂRUL DESPRE TRATATUL DE LA NISA

“ C O R R IE R E D E L L A S E R A ”(Articol semnat de Romano Prodi, preşedintele

Comisiei Europene)Referendumul din Republica Irlanda privind

ratificarea Tratatului de la Nisa ridică o întrebare: ce se va întîmplă dacă acest Tratat nu va intra în vigoare? în realitate, întrebarea este simplă: poate avea loc extinderea U E Iară ratificarea Tratatului de la Nisa? Chiar şi faptul că am comentat acest subiect a făcut, recent, obiectul unor controverse. Totuşi, rezultatul referendumului din Irlanda ne obligă să privim în faţă această problemă. Ş i exact acest lucru am dorit să îl fac. Poziţia Comisiei Europene în favoarea ratificării Tratatului de la Nisa este binecunoscută şi a fost întotdeauna foarte clară. Dar acest lucru nu ne scuteşte de obligaţia de a lua în calcul toate eventualităţile, îndeosebi după ce ratificarea Tratatului de la Nisa de către Republica Irlanda nu mai poate fi consideraţi'o certitudine, aşa cum am putut constata personal. Veţi invoca argumentul că juriştii - la ale căror opinii m-am referit - afirmă că extinderea U E este posibilă şi fară ratificarea Tratatului de la Nisa. Dar adevărata problemă este politică şi, în calitate de politician, am datoria să avertizez împotriva

tentaţiei de a crede că procesul extinderii ar putea continua conform proiectului existent, în cazul în care ratificarea Tratatului de la Nisa va eşua. Ceea ce a rămas de făcut necesită o muncă intensă din partea tuturor. Guvernele şi Parlamentele statelor candidate la aderare sînt ocupate cu pregătirile în vederea alinierii legislaţiei şi politicilor^ lor la standardele UE, în mod corect riguroase. In ceea ce ne priveşte, trebuie să fim pregătiţi să primim noi membri. Aceasta înseamnă că reglementările noastre instituţionale trebuie aduse la zi pentru ca instituţiile şi sistemul nostru decizional să funcţioneze în mod adecvat şi după extinderea U E. Alternativa ar fi putut fi aceea de a lăsa U E aşa cum se prezintă la ora actuală şi de a fi intrat pe făgaşul riscant al extinderii fără a fi operat reformele necesare. O dată adoptată această cale, înseşi tratatele de aderare ar fi încercat să opereze schimbările instituţionale ce se impun. Acest lucru ar fi generat o mare confuzie şi ar fi dus la o extindere complicată şi puţin convingătoare a U E, subminînd eficienţa şi credibilitatea ei tocmai într- un moment în care sfidările mondiale, politice şi economice necesită răspunsuri comune din partea europeană. Nu aceasta este extinderea pe care o dorim, indiferent dacă există persoane care susţin că ea este posibilă. O Uniune Europeană extinsă, dar superficială şi ineficientă nu este în interesul nimănui. De aceea avem nevoie de Tratatul de la Nisa, chiar dacă el nu este perfect şi personal, aş fi dorit să facă mai mult. Trebuie sâ investim întreaga energie de care dispunem pentru a obţine ratificarea Tratatului.

“ M E L O D I AF E R I C I R I I ”

S L O V E N E“ L IB E R A T IO N ”

La 25 iunie 1991, Sloven ia şi Croaţia îşi proclamau independenţa, provocînd farîmiţarea Iugoslaviei şi o serie de conflicte în lanţ. Bilanţul:200.000 de morţi. La zece ani de la proclamarea independenţei sale, fosta republică iugoslavă, Slovenia, visează la Europa. Declaraţia sa unilaterală de independentă a fost detonatorul exploziei Iugoslaviei, însă “ artificierul” a scăpat cu bine din dezastru. Slobodan Miloşevici a permis fară prea multe regrete ieşirea din federaţie a acestei republici, slovenă în proporţie de 90 la sută, şi a celor două milioane de locuitori ai ei, în majoritatea lor de religie catolică. Din punct de vedere geografic, istoric, cultural, teritoriul ei este austriac. La Salzburg şi Veneţia se poate ajunge după o călătorie de trei ore cu automobilul, pe autostrăzi frumoase, iar la Sarajevo şi Belgrad, după cel puţin şase ore, pe şosele proaste. Slovenia a avut şansa de a nu avea graniţe cu Serbia şi nici vreun contencios etnic.

• Scurta întrevedere dintre preşedintele Statelor Unite ale Am ericii, George VV. Bush, şi omologul său rus, Vladim ir Puţin, a lacut ca acest stat să existe - timp de cinci ore - pe harta lu m i i. D a r S lo v e n ia nu a încetat să-şi afirme apartenenţa la Europa Occidentală.

După trei ani de deprimare provocată - în urma declarării independenţei -, prin pierderea pieţei iugoslave, Slovenia - care era deja cea mai bogată şi mai industrializată dintre republicile fostei federaţii iugoslave - a recuperat rămînerile în urmă. “ în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor, noi ne situăm la nivelul Portugaliei şi al Greciei” , declară - nu fară mîndrie - secretarul de stat. Econom ia funcţionează bine: 70 la sută din exporturile Sloveniei se îndreaptă spre Europa de Vest, îndeosebi spre Germania şi Austria. Procesul de aderare la U E este un parcurs de luptă pe care Slovenia pare să se joace, închizînd dosarele delicate eu punctualitatea unui ceas cu cuc elveţian. Ţara are puţini ţărani, nici o regiune care să aibă nevoie de subvenţii europene şi este deja atît de bogată, încît ar putea din prima zi să contribuie net la bugetul Uniunii. Sunt tot atîtea virtuţi ce merită, în opinia slovenilor, să fie recompensate, acest stat - care intenţionează să devină, în anul 2004, membru cu drepturi depline al U E începînd să se impacienteze din cauza ritm urilor lente şi a tergiversărilor europene. “ N u” -ul irlandez în privinţa extinderii U E a fost primit în Slovenia ca un duş rece, atenuat doar în mică măsură de vorbele bune de la încheierea summitului european de la Goteborg. “ Scade sprijinul în favoarea Europei, oamenii încep să se întrebe ce s-ar putea cîştiga în urma aderării la U E ” , admite Miro Prek, responsabilul sloven în cadrul negocierilor pentru admiterea ţării sale în “ clubul” european. Guvernul Sloveniei a promis că va organiza un referendum în privinţa aderării, iar rezultatul acestuia nu mai pare sigur dinainte. De asemenea, autorităţile de la Liubliana, care bat insistent la porţile NATO, şi-ar dori răspunsuri iriai clare şi mai rapide din partea Alianţei.

Aici ar putea fi r e c la m a d u m n e a v o a s t r ă

1530 - începe corespondenţa dintre umanistul român Nicolaus Olahus şi umanistul renascentist

Ersmus din Rotterdam, care a durat mai mulţi ani.

» t » \ - v \ V, S.v »

m m m

%gepwi SHBRB n p

R 0 M -A R Ta d e v a r u lde Cluj z/ar i n d e p e n d e n t ă binS f

P E N '

S P E R A N Ţ ADupâ'cum cititorii noştri au putut afla din

cuprinsul campaniei pe care am declanşat-o încă din luna aprilie a acestui an, scopul concertului de binefacere îl reprezintă colectarea de fonduri pentru achiziţionarea unui Ecograf doppler pentru C linica de Pediatrie I “ Axente Iancu” din Cluj-Napoca. Apelul nostru în favoarea speranţei de viaţă se adresează deopotrivă acelora care dispun de posibilităţi, dar şi celor cu bani mai puţini; universitarilor clujeni din toate domeniile, Cetăţenilor de onoare ai Clujului, din ţară şi din lume, bancherilor, medicilor de toate specialităţile, artiştilor şi şefilor de instituţii cărora Ie merge bine, să facă donaţii într-un cont deschis special in acest scop dc C lin ica de Pediatrie I “ Axente Ia n cu ” : Fu n d a ţia S P E R A N Ţ A , pentru Clinica Pediatrie I, B C R cont 2511.1- 3062.1 R O L. cod fiscal 10.45.92J0 .

Cîţiva artişti plastici clujeni şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la o expoziţie colectivă care va împodobi foaierul Teatrului Naţional şi al Operei Române, în seara concertului. în acelaşi cadru, spectatorii vor putea face donaţii pe loc, iar la dorinţa expresă, numele le vor fi anunţate pe scenă, în timpul spectacolului. Am aflat şi nu putem să nu-1 facem public, în legătură cu gestul unui bieţql, pacient al C lin icii Pediatrie I “Axente Iancu” , care zilnic depune cîte o mie de lei, din micile lui economii, în urna amplasată în holul clinicii; persoane particulare au făcut deja donaţii; dinspre partea germană, de ultimă oră este donaţia de 250 DM la care s-au asociat români care trăiesc şi lucrează în Germania; violoniştii Luciana Duţă şi George Dudea - de la Staatsorchester Braunsclnveig; familia tinerilor ingineri Diana şi

Sergiu Ispas; dna dr. Maria Rodica Grove. Sperăm ca acestea să nu rămînă gesturi singulare, acesta fiind şi motivul pentru care apelăm din nou la dumneavoastră, stimaţi clujeni, stimaţi cititori ai “Adevărului de Cluj” ! Ctitoria la care ne-am angajat nu e una uşoară şi sîntem cu toţii conştienţi că ea va necesita multe eforturi. Dar, pentm că orice trebuie să aibă un început, ne-am hotărît să facem noi pasul acesta.

Veniţi alături de noi, aşa cum au făcut-o, cu • ocazia acestui concert: dirijorii Hary Bela, de la Opera Maghiară de Stat şi Adrian M orar; soliştii: Elena Andrieş Moldovan, Vlad Marius Budoiu - de la Academia de Muzică “Gh. Dima” ; F iilo p M a rtin , Carm en G urban , Em il Gherman; Hary Judit, Hercz Peter, Bancsov Kărol, Kirkosa Iu liâ - de la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca; Gheorghe Mogoşan,

• In im i le g e n e ro a s e a le a r t iş t i lo r l i r i c i s e d e s c h id , d ă r u in d u - s e f a p t e l o r f r u m o a s e . A s tfe l p o a te f i a p r e c ia tă p a r t ic ip a r e a u n o r a r t i ş t i d e f r u n t e a i s c e n e i r o m â n e ş t i ş i i n t e r n a ţ io n a l e l a m a r e l e c o n c e r t d c b i n e f a c e r e p c c a r e G a l e r i i l e d e a r t ă c o n te m p o ra n ă R O M - A R T d in B r a u n s c ln v e ig (G e r m a n ia ) , Z i a r u l “ A d e v ă r u l d e C l u j ” , c ă r o r a l i s - a a l ă t u r a t R A D I O C lu j , în c o l a b o r a r e 'c u O p e r a R o m â n ă d in C lu j- N a p o c a , î l o rg a n iz e a z ă lu n i , 2 iu l i e 2 0 0 1 ,. I a o r a 1 8 ,3 0 , în s a la O p e re i R o m â n e d in m u n ic ip iu l n o s tru . Acest co n ce rt, c a r c a f o s t g în d i t a s t f e l î n c î t s ă p o la r iz e z e a t e n ţ ia C lu ju lu i c u ltu ra l, a ca d e m ic , ş t iin ţ ific ş i d e

. a fa c e r i, d a r s ă ş i re ve rb e re z e c ă t r e e x te r io r , p r in a n t r e n a re a u n o r fo r te , a r t is t ic e lo c a le d e m a r e ta le n t , d o b în ă e ş te c a r a t e le u n e i m a n ife s tă ri c o n c e r t is t ic e e x tra o rd in a re p r in

. p a r t i c i p a r e a s o p r a n e i R o x a n a B r i b a n ,• s t r ă l u c i t a e l e v ă a m a e s t r e i M a r i a n a

N 'ic o le sc o .

Lig ia Fărcaş, George Petean, Viorel Săplăcan, Szabo Bălin t, Veronica Ungureanu. Regia artistică este semnată de Rodica Popescu Moisa; ambianţa scenică: Andrei Şchiopu. în programul concertului figurează pagini celebre din opere şi operete. Alături de participanţii la concertul O PER A RO M Â N Ă Ş l IN V IT A Ţ II S Ă I D E O N O A RE se va afla şi promotorul (dinspre partea germană) al acţiunii, galeristul Hans- Joachim G R O V E - proprietarul G a le riilo r ROM -ART din Braunschweig - şi colegul nostru Florian A R N O LD , de la “ Braunschweiger Zeitung” , venit special pentru a relata de la faţa locului despre acest eveniment artistic de cea mai înaltă calitate, de la Cluj-Napoca.

Michaela BOCU

Astăzi.^gongJinaUa

F e s t i v a l u l N a t i o n a l E T E R N A E P I G R A M ĂDupă cum am mai anunţat,

cca dc a X ll- a ed iţie a Festivalului National ET ER N A E P IG R A M A - m anifestare organizată dc Consiliul local al m unicip iu lu i C luj-Napoca, Biblioteca Judeţeană “ Octavian G oga". Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Cluj, Cercul M ilita r şi Cenaclu l Ep ig ram iştilo r C lu jen i “ Satiricon" - sc încheie astăzi, 30 iunie, cu începere dc la ora 10. în sala dc spectacole a

iCercului M ilitar Cluj-Napoca. La actuala ediţie a Festivalului au trimis epigrame autori din: Bacău, Bîrlad, Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Cluj- Napoca, C raiova, Dorohoi, G alaţi, Ghim eş-Făgct, Hunedoara, laş i, P iteşti, Ploieşti, Rîmnicu Vîlcea, Sibiu, Sinaia, S la tin a, Suceava, Timişoara, Tîrgu Jiu , Tulcea, Turda şi din Republica Moldova. Spectacolul de gală va fi precedat de vernisajul

expoziţiei de caricatură Virgil Tom uleţ - 65 ani, respectiv Octavian Bour; vor fi lansate cărţile; Hohote la gura... poantei - antologie de Silvia şi M arian Popescu; prezintă: Ion Cristofor; 101 epigramişti - AI. Clenciu; prezintă: Vasile Matei; Văduv de am antă de Ioan Marinescu; prezintă: Ioan Pop şi Eugen Pop. Va urma spectacolul de epigrame; mai reţin atenţia momentele de varietăţi, dans modern, “ Ora

hazului” , cu participarea celor mai tineri epigramişti din şcoli clujene; desigur, nu vor lipsi festivităţile de premiere ale ju riu lu i, sponsorilor,S A T IR IC O N U L U I; invitaţi actorii: Maria Munteanu, Florin Piersic şi Bucur Stan; Prefectura judeţului C lu j, Consiliu l Judeţean, Consiliul local al m unicipiului Cluj-Napoca, D irecţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj. întregul festival este pus sub semnul A N U LU I BRANCUŞI.

M.B.

L a u r e a t c l u j e a n

l a B r ă i l aPentru că vorbim despre

epigramă, la cea de a XlX-a ediţie a “ În tîln irii epigramiştilor” de la Brăila (prim a din seria acestora întîmplîndu-se în 1976, deci acum 25 de ani), printre cei zece laureaţi (nediserim inaţi în premii şi menţiuni), clujeanul Eugen Albu, recunoscut în întreaga ţară ca un talent de excepţie, a fost primul în ordine alfabetică. Citindu-şi doar două

din cele şase catrene obligatorii trimise pentru concursul cu tema “Moda” , vă veţi convinge că nu doar înşirarea alfabetică îl clasează pe primul loc:

TranziţieI n R o m â n ia , la fe m e i,E - o m o d ă a rh ic u n o s c u tă : Se-m b racă-n g e n e ra l p e le i Ş i s e d e z b ra c ă p e v a lu tă .

SoţieiŢ i- a i c u m p ă ra t p e n tr- u n s e z o n P a n to f i m o d e rn i, d in tre a c e i C e co stă peste-un m il io n !S ă - ţ i b a g i p ic io a r e le în e i...

(Ioan PO P )

F e s t iv a lu l d e f o l c l o r “ P ă u n u l d e A u r ” , în

p e r ic o l d e a n u s e d e s f ă ş u r a î n a c e s t a nEdiţia a IX-a a Festivalu lu i solicitat din luna ianuarie, nu a discutat

internaţional dc folclor “ Păunul dc Aur” încă problema alocării banilor promişi(carc făcea mîndria municipiului Cluj- la declanşarea acţiunilor pregătitoare.Napoca) este în pericol sâ nu mai aibă N ici Ministerul Culturii n-a dat vreunloc în această vară. De menţionat câ, în semn câ va răspunde favorabil cererilorcele 8 ediţii anterioare, festivalul a organizatorilor. Dacă avem în vedere cademonstrat câ este o manifestare manifestările incluse în Festival ar trebuiculturală de amploare, menită sâ .sâ înceapă în 30 iulie, precum şi faptulfaciliteze mai buna cunoaştere a creaţiei câ, în general, în România alocarea unorpopulare din ţări precum Portugalia, sume de bani este un procesSpania, Franţa, Germania, Elveţia, Italia, întortocheat, în general, de lungă durată,Polonia, Ungaria, Serbia, Albania, trebuie sâ - împărtăşim temereaGrecia, Turcia, Israel, Rusia, Lituania, organizatorilor că există posibilitateaLetonia, Georgia, China, E l Salvator, anulării ediţiei din acest an aRepublica M oldova şi, evident, Festivalului. Chiar dacă unele localităţi,România şi la apropierea dintre tineri precum Huedin, Iclod, Baciu, Mera şicreatori şi interpreţi de pe diferite alte cîteva au anunţat că vor fi gazdemeridiane geografice şi culturale, bune spectacolelor programate înAmploarea şi calitatea spectacolelor au instituţiile lor de cultură, iar membriifăcut din Cluj-Napoca un centru cultural Asociaţiei s-au arătat gata sâ susţinărecunoscut în lume. financiar unele cheltuieli, Festivalul

Festivalul îi are ca organizatori pe: rămîne în pericol în lipsa angajării fermePrimăria şi Consiliul local Cluj-Napoca, a unor instituţii de stat în buna luiD irecţia pentru Cultură, Culte şi desfăşurare. Organizatorii mai sperăPatrimoniu Naţional, Centrul Creaţiei încă! Eu cred chiar că Ie vor sări înPopulare, Inspectoratul Şcolar şi ajutor, şi alţi iubitori ai folcloruluiAsociaţia Folclorică “Avram Iancu” . românesc. Dacă se vor hotărî să facăDesfăşurarea fiecărei ediţii de pînă acum acest pas pot prim i inform aţiia fost posibilă şi ca urmare a ajutorului suplimentare la telefonul 166.677 oriprimit din partea unor agenţi economici faxul 425.095. De asemenea, pot depuneşi familiilor interpreţilor membri ai sume de bani în contul cu numărulAsociaţiei amintite. 2511.1 - 2405.1 /ROL, deschis la Banca

Ediţia din acest an se află însă în Comercială Română. Folosul va fi nupericolul de a nu se mai putea desfăşura, numai al tinerilor interpreţi români şidin cauza lipsei fondurilor financiare străini, ci şi al municipiului Cluj-nccesare. Consiliul local, deşi a fost Napoca. _ (C .V .)

U n m a r e s e n i o r a l s p i r i t u a l i t ă ţ i i

r o m â n e ş t i - I o n P o p“ în timp ce politica sfişie naţiunile,

şi fanatismul pe cetăţeni, literatura îi uneşte. Ce frumos elogiu adus artelor şi cît de adevărat!” , scria Voltaire în august 1761. Deşi scrise acum 240 de ani, cuvintele gînditorului francez îşi dovedesc din plin actualitatea. Servesc drept modele şi repere ale timpurilor pe care le trăim, de la un timp, la cote din ce în ce mai înalte şi fierbinţi. Sînt cuvinte care ne reprezintă pe noi şi pe cei contemporani nouă. Sînt cuvinte care îl reprezintă total pe Ion Pop, veritabilă carte deschisă, ajunsă astăzi, duminică, 1 iulie, la frumoasa vîrstă de 60 de ani. Vîrstă la care, îmi place să repet acest lucru, ajung doar cei aleşi şi predestinaţi. Aşa cum este Ion Pop, biografie intelectuală de excepţie. C ariera didactică prin omul de la catedră, cariera administrativă - prin funcţia de decan al Facultăţii de Litere a Universităţii “ Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca sau cea de director aî Centrului Cultural Român de la Paris (1990- 1993) şi nu în ultimul rînd, cariera literară - prin volumele de versuri, de critică literată şi traduceri, prin numeroasele articole publicate în reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare, toate la un loc fac din Ion Pop un senior al spiritualităţii româneşti. -

Ion Pop este conştiinţa a cărui destin

se leagă de existenţa revistei Echinox, revistă de mare prestigiu intelectual. Destin asumat şi condus timp. de 17 ani (1969-1973 în calitate de redactor şef, 1973-1986 în calitate de director

. al publicaţiei). O perioadă întinsă în care, alături de regretatul Marian Papahagi, alături de Ion Vartic, alături de alte mari nume, a contribuit la formarea a “n” generaţii de scriitori.

= Şi poate nu atît de scriitori, cît de intelectuali.

Biografia intelectuală a lui Ion Pop frapează. A debutat cu versuri în Steaua, 1959, a debutat editorial cu Propuneri pentru o fîntînă, 1966, volum urmat de B iata mea cuminţenie (1969), Gramatică tîrzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Âmînarea generală (1990). Criticul literar îl găsim în Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Transcrieri (1976), Nichita Stănescu. Spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga, universul lir ic (1981), Lectu ri fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Recapitulări (1995), Pagini transparente (1997), Ore franceze, Ajournem ent general (1994). A tradus din Georges Poulet, Conştiinţa

critică (în 1979) şi Jean Starobinski, 1798 emblemele ra ţiu n ii, volum apărut în 1990.

Cea mai recentă lucrare este Dicţionar analitic de opere literare româneşti, apărut în trei volume din cele cinci proiectate, toate la Casa C ă rţii de Ş tiin ţă C luj-Napoca. Lucrare tezaur în care Ion Pop a optat “pentru opere de valoare estetică verificată în timp, fară a le omite pe unele dintre acelea care au marcat repere de o anumită importanţă în evoluţia istorică a literaturii noastre” .

Acesta este Ion Pop la 60 de ani. în plină putere creatoare, Ia vîrsta sintezelor/la vîrsta surprizelor pe care le aşteptăm, şi cu care magistrul ne răsfaţă de atîtea ori. Căruia nu ne rămîne decît să-i urâm un sincer La m ulţi ani! Cu tot ce poate fi mai frumos şi durabil în lume.

D e m o s te n e ŞOFRON

p e c t & i c c “ s 4 e C e c *& s to c C c C & & C c c j - ’ . ' -

A R J A N A N I c z &

S p e r i c a , O p e n e i ^ o m â # u i c t iu & C ctj- 4 & c c w o ti& c c i 0- a fC e f^ a ru itc i n & ta â te rie ,

• C o n c u r s u l “ D a r c l e e ” a r e lo c l a B r ă i l a I n t r e 2 0 a u g u s t ş i 2 s e p t e m b r ie •

M a r e le P r e m iu : 1 5 .0 0 0 $ • C o n c e r t e E x t r a o r d i n a r e V e r d i •

>

Celebra soprană M ariana Nicolesco se află din nou în mijlocul nostru, cu ocazia m are lu i co n ce rt de b in eface re a l O p e re i Române din Cluj-Napoca, destinat c o le c tă r ii de fo n d u ri p e n tru

1 a ch iz iţio n a re a u n u i Ecog raf dopp ler pentru C lin ica de P e d ia tr ie I “ Axente la n c u ” . Am adresat marii artiste, în acest context, cîteva întrebări.

• D oam nă M a ria n a Nicolesco, bine aţi venit, din nou, Ia C lu j...

- Salut cu această ocazie num irea lu i A lexand ru Fărcaş în funcţia de director general al Operei Române, exprim îndu-m i, totodată, convingerea câ excepţionala sa contribuţie la formarea şi afirmarea tinerelor talente lirice, în calitatea pe care a avut-o anterior, ca rector al Academiei de Muzică, se va re flecta în m od benefic asupra teatrului de operă pe care-1 conduce în prezent. E s te cunoscut tuturor succesul tinerilor artişti liric i c lu je n i la concursu l“ D a rc le e ” . M ă aştept ca aceştia şi a lţii să se impună ca valori şi ca staruri ale o p e re i c lu jen e subguvernarea mentorului lor, care cu m ijloace materiale modeste va trebui să facă prod igii bazate pe calităţile existente, pe competenţă, pe e lanu l tuturor şi pe spiritul co lectiv, pe care sînt sigură că va şti să-l creeze.

• V e ţi asista, desigur, la concertu l de binefacere de la O pera Rom ână.

- M ă bucuri sâ-i ascult şi să-i aplaud pe toţi artiştii an gajaţi în acest act de c a rita te , de o m are generozitate. I-am sugerat d o m nu lu i d irecto r Alexandru Fărcaş să o invite la acest concert şi pe R o x an a B rib a n , p rim a n o astră soprană la ora actuală. Vocea ei, cîntul ei, cu care a trium fat în acest A n V e rd i pe scenele din F ra n ţa în capodoperele L a T ra v ia ta şi Don C arlo , va fi o surpriză şi o încîntare pentru, p u b licu l clu jean , după cum sînt sigură că ne vo r entuziasma tinerii artişti c lu jen i laureaţi, ca şi ea, ai Concursul Internaţional de C anto “ H ariclea Darclee” de la Brăila.

• Se apropie, de altfel, e d iţia 2001 a acestei m ari com petiţii.., ̂ - Evenimentul are loc

în tre 20 august şi2 septembrie şi se anunţă d in nou ca o m inunată sărb ătoare a m u z ic ii, a c în tu lu i şi a tin e re ţii.

în scrie rile se încheie pe 1 iu lie şi-i sfătuiesc pe cei care au întîrziat să ia de urgenţă legătura cu Secre ta ria tu l Fu n d aţie i Darclee, la num ăru l 039- 627.777.

Ju riu l Concursului este prezidat în acest an de m arele bariton N ico lae H e rlea , care-i va avea alături pe Alexandru Fărcaş şi pe mine, ca Preşedinte de Onoare, pe Ionel Pantea din Luxem burg, pe A lb e rto T rio la de la Teatru l a lia Scala din M ilano, pe Andre Tubeuf, c ritic u lsăptâmînalului “ Le Point” de la Paris sau pe Geerd H e in sen , d irecto ru l publicaţiei “ Orpheus” din Berlin , cea mai importantă re v is tă de operă din Germania. Ca şi la ediţiile anterioare, concurenţii se vor înscrie cu cinci arii de operă, la liberă alegere şi, în prima etapă a competiţiei, vo r c în ta două d in tre acestea, pe care le preferă. Dar în etapele următoare, juriu l va alege ariile pe care concurentul le va interpreta, dar tot din lista de cinci prezentată de acesta. După cum se vede, lib e rta te absolută, singu rele constrîngeri fiind propriile lim ite şi absolutul artei.

• S în t anunţate prem ii deosebit de im portante...

. - M arele Prem iul Darclee este de 15.000 de dolari. P rem iu l I de 10.000 de dolari, Prem iul I I de 7.000 de dolari, prem iul I I I de5.000 de dolari. La care se adaugă Prem iul Special al Juriu lui şi Premiul Fundaţiei' D arclee . A ceste p rem ii corespund, fireşte, rangului important al competiţiei în context internaţional.

• C are sînt rezultatele pe care le consideraţi drept cele m ai im portante ale concursului pe care l-aţi creat, ale imensei activităţi pe care o desfăşuraţi în favoarea tinerelor talente?

- Apariţia primei noastre g en era ţii m ozartiene, ilustrată cu strălucire în Id o m en eo , capodoperă cîntată pentru prima oară în România, la Cluj-Napoca şi la Brăila , şi apoi în Don G io van n i, care a cucerit publicul brăilean şi apoi pe cel bucureştean, la Ateneul Rom ân şi la Sala Radio . A p o i fap tu l că tin e rii lau reaţi a i C oncursu lu i “ Darclee” domină azi scena românească. Dramatic este însă faptul că, în timp ce cunoaştem o adevărată explozie de talente, nu s-a făcut de-a lungul anilor ceea ce ar fi trebuit pentru o

adevărată reform ă a teatrului liric. Revoluţia în arta cîn tu lu i, s-a produs datorită fenomenului Brăila, C oncursu lu i “ D a rc lee ” , C u rsu rilo r de M ă iestrie A rtistică pe care le ofer, sp iritu lui care s-a născut acolo. Teatrele noastre nu sînt însă pregătite pentru a produce sp ectaco lele excepţionale pe care noile voci, noile talente sînt în măsură să ni le ofere. Eu mărturisesc totuşi că sînt cît se poate de mîndrâ de ceea ce le-am putut aduce,

. d e s c o p e r i n d u - i , îndrum îndu-i, dîndu-le încredere în e i în ş iş i, ajutîndu-i să se afirme, să se impună, să dobîndeascâ certitudinea că perfecţiunea, în artă e singurul vis pe care trebuie sâ-l traducem în viaţă şi că pentru aceasta toate e fo rtu rile sîn t ju s tific a te . Am spus de multe ori că a intra în arta lir ic ă , la n iv e lu l m arii performanţe, este ca intrarea în ordinele religioase. Arta cîntului este_o artă sacră.

• Ne veţi o feri la B ră ila seri de neuitat: Concursul p ro p riu - z is , cu e tap a fin a lă la care poate asista p u b licu l, d a r şi c îte va concerte senzaţionale, Ia finele com petiţiei.

- Vom ce leb ra A n u l V e rd i 2001 oferind - pentru prim a oară în Rom ânia - m ai în tîi brăilenilor şi apoi, prin radio şi televiziune, tu tu ro r iu b ito rilo r de muzică, un adevărat regal verdian, un flo rileg iu din toate operele sale: mai în tîi L a T rav ia ta , în 30 august, ch ia r în teatru l în care Darclee debuta cu 120 de ani în urmă. L a 31 august vom prezenta un Concert de co ru ri din operele sale, pe esplanada dinspre D un ăre. în fin e , pe 1 septembrie, un C oncert de a rii, duete şi concertate; apoi pe 2 septembrie, G a la Lau rea ţilo r. Toate aceste co n certe , susţinute de Orchestra de Cameră Radio sau de Corul şi Orchestra S im fon ică a F ila rm o n ic ii “ M oldova” din Iaşi-vor fi dirijate de maeştrii M arco B a ld e ri şi V lad Conta. L a p rim e le e d iţii a le Concursului, pentru a-i da acestu ia notorietate, am susţinut eu însămi Concerte de G a lă , la care au asistat m ii şi m ii de oameni; în 1999 m-am alăturat tinerilor m ei p rie ten i în D on G iovanni, interpretînd rolul “ Donnei E lv ira ” , pe carel-am cîntat pe atîtea dintre m arile scene ale lum ii, după cum si în acest an mă voi

* ' 4; 5■-s

• fc-i l l S S

' '• Vt ■\ Y

i

1 - n • X- : 1'. v ■»*

rr■ * * v -

*' ■ • fc, ■:

' \ -r i V\ V- ' f <' A r ' •

"if--

. V

* .* i ’\ y4 1 ,i >. •I ■ / » A1 1 .

y - ,***'■ if . . •••■» v.

' ' A A*• 3 ■■ M

A r ’

s•t S % M. J-

alătura lor în concertele de la Brăila. îm i place sâ facem muzică împreună.

• I- a ţi in v ita t , într-adevăr, nu o dată, să a p a ră în p ro p r iile dum neavoastră concerte, să c în te îm p re u n ă cu dum neavoastră, Ia B ră ila , Ia C lu j, Ia Ia ş i, Ia A teneu l Rom ân, la Sa la R ad io din Bucureşti, Ia Ierusalim sau la C a rta g in a . C h ia r ş i zilele trecute, Ia cererea lo r, i-aţi susţinut la T îrg u M ureş şi la Iaşi...

- M ă simt legată de m ulţi tineri muzicieni, nu numai de a rtiş tii lir ic i. S în t Preşed in ta de O noare a S e c ţiu n ii M u z ica le a Colegiului PR O , precum şi a Filarm onicii “ M o ldova” din Iaşi, astfel că, în această dublă calitate, am organizat la Ia ş i un C o n cert Ex trao rd inar a l tin e rilo r instrum entişti, e lita n o ii generaţii care va dom ina m uzica din R o m ân ia în urm ătoarele d e cen ii. Concertul a fost un imens succes şi cred câ am putea şi ar trebui să programăm

şi la Cluj un concert sim ilar. La cererea artiştilo r şi a publicului am cîntat, într- adevăr, la finele concertului aria lui "Lady M acbeth" din M acbeth de Verdi, onorată sâ fac astfel parte din cea mai tînără generaţie de mari talente ale ţârii noastre. •

• A ve ţi şi alte proiecte în a fară de acestea care, o ricum , a r fi su fic ien te pentru m ai m ulte v ie ţi?

- Toată lumea sărbătoreşte A n u l V e rd i: o sută de ani de la trecerea în eternitate a m arelui com pozitor. M a i n im eni nu vo rb eşte de B e llin i, geniul can tilene i ex tatice , de la a că ru i naştere se îm p linesc tot acum 200 de ani. A m cîntat m ult m uz ica lu i V e rd i: numai L a T ra v ia ta de peste 200 de ori în Europa şi în Am erica, R igo letto , O tello , Sim on Boccanegra, Lu isa M iile r, I I T ro va to re sau Requiem ul şi sînt pasionată de o m ag iu l pe ca re i-1 aducem în această vară m arelui maestru al m uzicii ro m an tice . D a r . s în t deopotrivă închinătoarea lu i

B e llin i, a c ă ru i operă B e a tr ic e d i T e n d a am cîntat-o chiar în teatrul “ La Fenice” din Veneţia, unde la 1833 rolul era creat de G iu d itta Pasta . A m fost fe ric ită să relansez acele pag in i ex trao rd in are a le îir ic ii şi sâ constat câ la apariţia înreg istrării pe care am făcut-o sub bagheta m aestrului A lberto Zedda, c ritic ii d in întreaga lum e m-au alăturat G iud ittei Pasta şi M ărie i Callas. L a M uzeul Naţional “ George Enescu” am o rg an iz a t d e ja o celebrare B e llin i - V erd i, dar m uzica sublim ă a lu i Vincenzo B e llin i m erită mai mult şi mă vo i strădui să găsesc m odalitatea de a face sâ trium fe şi m uzica sa în ţara noastră, în acest an. Pe de a ltă pa rte , am fost invitată să susţin concerte şi recitalu ri la Sanghai ş i fa Be ijin g . D e asem enea, să ofer “ M aşter C lasses” în C h in a , în ca d ru l u n u i p rogram p ro m o va t de G u ve rn u l ita lia n si de U N ESC O .

A consemnat Michaela BOCU

Aici ar putea fi r e c la m a d u m n e a v o a s t r ă L 3 o Ll ( l c h :

1866 - A fost promulgată noua Constituţie a României (în vigoare pînă '

în 1923, cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din februarie 1835.

l i l l m m a a

T ---------— ■— -— ------- .-------- --------- --------------— i , - . . . — — ■

0 gura nu se acoperă niciodată cu pumnul, ci cu pîineCo-preşedintele U n iu n ii

Forţelor de Dreapta, Varujan Vosganian, prezent la Ciuj- Napoca, a declarat ieri, că „este primul turneu pe care îl face în Ardeal după adoptarea Mesajului Popular” . Cu'aceastâ ocazie este evaluată situaţia filia le lo r şi se urmăreşte stabilizarea structurilo r organizaţiilor locale. Varujan Vosganian consideră că în UFD au fost patru tipuri de membri. Ş i anume: persoane care au preferat să-şi continue activitatea po litică la alte partide, „dar este un fenomen m arginal, nefiind vorba de migraţii de structuri” , a precizat Vosganian. O altă categorie este reprezentată de persoanele pe care U FD le protejează mediatic. „Acestea au o meserie

care nu le permite o mai mare implicare în politica Uniunii, de aceea au considerat că este mai bine să redevină simpli membri, dar numărul lor este destul de m ic.” , a subliniat co­preşedintele UFD. O astfel de situaţie este înregistrată şi la Cluj. In a treia categorie intră persoanele care au decis să continue activitatea în rîndurile U FD în orice condiţii. A l patrulea tip de membri este acela al persoanelor care, în urma alianţei făcute anul trecut cu PNŢCD, au considerat că au nevoie de timp pentru a se reîntoarce în activitatea politică a UFD .

Varujan Vosganian a ţinut să precizeze că UFD va duce în continuare o po litică de neacceptare a alianţelor politice.

Dar, atunci cînd vor iniţia o alianţă, „aceasta trebuie să aibă la bază un mesaj popular care să se adreseze întregului popor, nu numai unei categorii a populaţiei, precum şi o identitate democratică prin interm ediul căreia să se modernizeze instituţiile, să existe o coeziune socială, să fie promovată economia de piaţă şi . să aibă o identitate diferită de a PSD” , este de părere Varujan Vosganian. Co-preşedintele UFD a considerat necesar să precizeze că „UFD este singurul partid necomunist, iar PSD este un partid lacom de bani, care nu vede puterea ca un scop în sine, ci ca un instrument de a face bani”.

In altă ordine de idei, vicepreşedintele UFD , Octavian

Bot, prezent la discuţii, a declarat că „Legea privind statutul maghiarilor de peste hotarele Ungariei nu instituie nici o obligaţie pentru România, iar campania de combatere a acestei legi este un concurs de spus prostii” . în opinia lui Bot, această’lege are chiar un efect pervers, anume atragerea de simpatie pentru Ungaria care demonstrează că are o situaţie economică bună. Varujan Vosganian este de părere că Legea privind statutul maghiarilor de peste hotarele Ungariei nu este oportună şi reprezintă o instigare, deoarece sînt enumerare detalii meschine ale avantajelor economice oferite etnicilor, maghiari din România.

Mihaela LĂPUŞAN

h ? îl? f

h

•' t -i

A-- t. . . .

v

O şcoală a dreptei - Generaţia Dreptei

Ieri, Ia Ciuj-Napoca, a fost lansată revista „Generaţia Dreptei” . Prof. univ. dr. Mircea Muthu şi co-preşedintele UFD , Varujan Vosganian au ţinut scurte prezentări ale acestei reviste, care este menită resurecţiei principiale a gîndirii de dreapta, în numele unei Europe a naţiunilor şi al unei Românii europene, care să îmbine tradiţia cu modernitatea. în acest număr apar materiale semnate de Răzvan Codrescu, care discută despre „Noţiunile politice de dreapta şi stînga” , Septimiu Stoica scrie despre „Economie şi tranziţie” , Varujan Vosganian prezintă „Deficienţele societăţii româneşti” , iar ca supliment este inclus un material în care este prezentată „viziunea economică a lui Petre Tutea” . M .L.

România şi Ungaria au convenit să rezolve

problemele legate de legea statutului

în plan bilateralRomânia şi Ungaria au convenit să rezolve problemele

legate de legea statutului în plan bilateral, şi nu “pe canale internaţionale” , a declarat, vineri, preşedintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, Istvan Szent-Ivanyi.

Szent-Ivanyi a precizat într-o conferinţă de presă că, în situaţia unor discuţii “ acceptabile” pe tema legii statutului, România şi Ungaria ar trebui să-şi retragă moţiunile depuse la APCE, în caz contrar însemnînd că s-a realizat “mai puţin decît s-a crezut” .

Preşedintele Comisie de politică externă din Parlamentul de la Budapesta a afirmat câ a convenit cu reprezentanţii români sâ nu se supradimensioneze problemele ridicate de legea statutului. “ Salutăm constituirea comisiei mixte româno- ungare pentru soluţionarea problemelor legate de statutul maghiarilor şi o să o sprijinim la nivel parlamentar” , a subliniat Szent-Ivanyi.

Reprezentantul delegaţiei ungare a apreciat că, în cazul integrării României în Uniunea Europeană, problemele Legii statutului maghiarilor se vor rezolva într-o Europă unită şi implicit în acord cu prevederile UE. El a reafirmat că legea a avut drept scop protejarea minorităţii maghiare care se află în ţările din afara UE. La rîndul său, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Radu Podgoreanu, i-a replicat reprezentantului ungar câ se ştie că integrarea României în U E se va face într-o perioadă mai lungă, iar Legea statutului maghiarilor ar trebui armonizată cu progresele României pînă la integrare. “ Dacă românii nu vor mai avea. nevoie de vize, atunci anumite prevederi nu ar mai fi necesare” , a subliniat Podgoreanu.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Istvan Szent-Ivanyi, a mai spus că a convenit cu partea română numai cadrul problemei statutului maghiarilor de pretutindeni şi nu a dorit aprofundarea subiectului, întrucît s-ar fi realizat o “ suprapunere” cu prerogativele guvernamentale.

M inistrul de Interne afirmă că toate măsurile angajate pentru ca România

să fie exclusă de pe lista neagră a vize lo r au fost realizate

Ministrul dc Interne, loan Rus, a declarat, vineri, la Suceava, câ măsurile angajate pentru ca România sâ fie exclusă de pe lista neagră a vizelor au fost realizate. Ministrul a spus câ a fost promovat, în termenul stabilit, pachetul legislativ asumat, care conţine Legea pentru organizarea Poliţiei, Legea pentru organizarea Poliţiei de Frontieră, Legea privind statutul poliţistului şi Legea privind regimul străinilor în România. “ Am îndeplinit tot pachetul de legi la care ne-am angajat. Sîntem în regulă” , a afirmat ministrul de Interne. E l a mai spus câ procesul de înlocuire a soldaţilor din cadrul Poliţiei de Frontieră prin angajare de profesionişti este în derulare. “ Am făcut aproximativ 2000 de înlocuiri. M ai sînt vreo cinci mii de soldaţi pe frontierele României care trebuie înlocuiţi cu profesionişti” , a spus Rus. Ministrul de Interne a adăugat că, potrivit angajamentelor asumate, cetăţenii din Republica Moldova vor intra în România,- de la l iulie, pe bază de paşaport şi că sînt în derulare negocieri cu Ucraina şi Federaţia Rusă privind introducerea regimului de vize. ‘Toate tratativele acestea sînt în derulare între Ministerul de E x te r n e ro m â n şi ministerele de Externe rus şi ucrainean. Din informarea pe care a facut-o ministrul de Externe, Mircea Geoană, nu sînt probleme, lucrurile evoluează şi sîntem în termen” , a spus Rus, care a precizat câ regimul de vize pentru cetăţenii ruşi şi ucraineni urmează să fie introdus pînă la sfîrşitul acestui an. Ministrul de Interne a afirmat că măsurile luate pînă în prezent se înscriu în programul de aliniere a legislaţiei României la cea a Uniunii Europene. “ Avem nevoie de o legislaţie euro-conformă” , a spus loan Rus, care a precizat câ, prin conţinut, legile adoptate sînt similare cu legile existente în ţări ale Uniunii Europene. E l a mai adăugat că, în paralel, prin reconstrucţie instituţională, în Ministerul de Interne se realizează structuri similare cu cele din ţările Uniunii Europene. loan Rus a apreciat că la Consiliul miniştrilor de Justiţie şi de Interne din ţările UE, din 27-28 septembrie, unde miniştrii români de Interne şi Justiţie vor fi raportori, România va fi “ absolut în regulă” . Comisia Europeană va recomanda ţărilor membre ale Uniunii Europene să elimine vizele pentru cetăţenii români de la l ianuarie 2002. Intr-un raport care a fost supus, vineri, aprobării comisiei, se arată că România a făcut progrese considerabile pentru ca vizele impuse românilor să fie înlăturate fără riscuri pentru ţările Uniunii Europene.

O r g a n iz a ţ ia c lu je a n ă a P S M e ste b in e re p re z e n ta tă în c o n d u c e re a c e n tra lă a p a rt id u lu i

La sfîrşitul săptămînii trecute a avut loc la Bucureşti Congresul Extraordinar al Partidului Socialist al Muncii. Au participat 540 de delegaţi şi 200 de invitaţi, iar de la Cluj au fost prezenţi la lucrări 12 delegaţi şi şapte invitaţi. In cadrul şedinţei Congresului a fost aleasă noua conducere a partidului. Preşedinte a fost reales loan Sasu, iar din Comitetul Naţional al PSM fac parte patru reprezentanţi ai PSM Cluj. Alţi doi clujeni sînt membri ai Comisiei de revizie şi ai Comisiei Statutare. în Comitetul Director a fost ales preşedintele PSM Cluj, Grigore Verebei. M.L.

D a t r e i o r i m a i m u l t e l e g i d e c î t m e d i a

a n u a l ă a u l t i m i l o r s a s e a n iPreşedintele Camerei Deputaţilor, Vaier

Domeanu, a anunţat, vineri, că în actuala sesiune parlamentară, din totalul de 1.293 de proiecte de legi înregistrate, au fost adoptate de această Cameră legislativă un număr de 717, adică de trei ori media anuală din ultimii şase ani.

D in precedenta legislatură au fost preluate 735 de acte legislative, din care 542 sînt ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Deputaţii au dezbătut şi adoptat din cele 735 de proiecte de lege un număr de 632, din care 492 de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă.

Astfel, pentru sesiunea de toamnă au mai rămas de analizat un număr de 50 de ordonanţe din fosta guvernare, a precizat Domeanu. E l a menţionat că din cele 492

de ordonanţe preluate, doar la 64 a fost dat verdictul de respingere, restul fiind adoptate cu completări şi modificări.

Din proiectele de legi înregistrate în actuala legislatură au fost adoptate un număr de 85 de legi, din acestea 38 referindu-se la ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă.

In ceea ce priveşte absenteismul deputaţilor, Domeanu a recunoscut că la unele şedinţe de vot au existat “ imperfecţiuni” , pe care le-a pus pe seama stării de oboseală a parlamentarilor. Totuşi, el a arătat că avînd în vedere faptul câ rezultatul final al sesiunii este “ mai îngăduitor” , a remarcat că absenţele nemotivate sînt sancţionate “ conform regulamentului. “ La volumul de activitate

care a fost, ar fi exagerat să vorbesc de neîmpliniri, dar este exagerat să spun că totul a fost perfect” , a spus Dorneanu, arătînd că au fost ratate cîteva voturi finale.

La capitolul nemulţumiri el a inclus neadoptarea proiectului de modificare a Legii Curţii de Conturi, a rapoartelor pe anul 2000 ale Societăţii Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, situaţia Legii secretului de stat. ~

Referitor la amînarea votului final asupra: modificării legii Curţii de Conturi şi asupra: ordonanţei de m odificare a Leg ii adm inistraţiei publice locale, Vaier Domeanu a precizat că prin convenţia de amînare apărută între liderii grupurilor parlamentare “ nu este vizată o sesiune extraordinară” pentru adoptarea lor.

Conferinţa internaţională „Relaţiile Româno-Americane în secolul XX“Lucrările conferinţei,

internaţionale „R e la ţiileRomâno-Americane în secolul X X “ au început vineri dimineaţa cu expunerea lui Andrei Marga, cu titlul „Impactul intelectual al Statelor Unite“ . Sesiunile de lucrări-de vineri, apreciate de specialişti ca fiind de reală valoare ştiinţifică, au cuprins expuneri cu temele „Rem em orarea, celui de-al Doilea Război M ondial în România şi Statele Unite“ , de

Maria Bucur, „Exilul românesc şi cel polonez în Statele Unite“ , de Laddis Kristof. Sesiunea a doua de comunicări a cuprins focusuri pe perioada marii conflagraţii mondiale: Dennis Deletant - „Holocaustul în România11, Ernest Latham - „Legaţia Statelor Unite şi evreii americani în România în 1941“ . Perioada Războiului Rece a fost ilustrată prin lucrarea lui Marius Oprea „Spionii ce au intrat în frig 11, iar V irg iliu Ţîrău a

prezentat „Imagini ale Statelor Unite în caricaturi şi rapoarte de urmărire ale Securităţii11:

Sîmbătă, lucrările continuă cu expunerile analistului politic Silviu Brucan „Experienţa mea de negociator. Relaţiile româno- americane la sfîrşitul deceniului şase11, Liviu Ţîrău, „România şi interesele Statelor Unite în sud- estul Europei, 1945-1965“ ; negociatorul şef Vasile Puşcaş va prezenta „Negocierea clauzei naţiunii celei mai favorizate

pentru România la începutul anilor 90“ , Mircea Carp va vorbi, în a doua parte a zilei de sîmbătă, despre „V ocea Americii şi relaţiile româno- americane", iar Oana C. Popa -. “ Intervenţionismul Statelor Unite în Europa după 1989. Cazul Balcanilor11. Acestea sînt numai o parte dintre lucrările programate a fi prezentate în cadrul conferinţei.

A. M.

ivr a POCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;C L U J - N A P O t e l / f a x 1 9 - 7 3 - 0 4 ; Ţ _ Ţ I Ţ * ’ O ' O r> / 4

«cnACTIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; I - T T l V 1 Y l 1 1 C T f T î j

- L 1 ! I J J J X - J i c i K 'm a r ţ i , --------------- 7 . 7'' ~ ;;j . — —

f i i ® t $ i f f-.s: 5, i'l 1̂ 17

?J T T ^ '

p rQd im s L m iL m L ('iM £ fi^• mobilier de birou;• mobilier de bucătărie;. dormitoare şi sufragerii,• canapele, colţare,• biblioteci, scaune;• p a r c h e t . . ,

C o m a o a liz m z a i•lac- • palux; «aracet;• ahrazive: • pînză-panglică.

ReJutiULcaniad: §CLUJ-NAPOCA £

,tel: 064-437.429, P-ţa 1848 nr. 1 ' îfax: 064-437.430, int. 15, str. Livezii 55; DEJte!.: 064-215.073. E. Teodorciu nr. 54 tei.: 064-214.506, Gulinului nr. 9 NASÂUD: str. Fagului nr. 14 BAIA MARE: Calea Bucureşti nr. 35

; GHERLA: tel. 064-243.283, Parcului nr, 7

sc I T O I M E L E C T R O N I C S r l

prima firma de contorizare individuală din ţară

Vă anunţă deschiderea a Incă DOUĂ BIROURI DE RELAŢII CU PUBLICUL] la următoarele adrese: 1

|> s t r . P a s t e u r n r . 7 9 f|(cartierul Zorilor, vis-a vis de Poştă)

ţ > s t r . T ip o g r a f ie i n r . 11(vis-a-vis de magazinul Central)

SO C IETA TE COM ERCIALA- Vinde staţie de betoane CEDOMAL cu capacitate de

depozitare ciment cea 320 tone în localitatea Dej-Triaj, cu acces auto şi CFR, cu spaţiu de depozitare agregate sortate;

- Vinde silozuri de ciment 28 mc în staţia CF Teiuş (jud. Alba) şi staţia CF Rîpa de Jos (jud. Mureş);

- închiriază spaţii de depozitare materiale (cea 2.800 mp) în magazii închise în zona Sînicoara - Apahida (jud. Cluj) cu acces auto şi CFR.

Informaţii la telefon: 064-435.254; 094-601.641. I4437477)

SC SIBOFARM SRL Cluj-Napoca Angajează

1. Farmacist depozitC o n d iţ i i : - aviz de liberă practică; 5

- domiciliul în Cluj-Napoca. ; " ş2. Operator calculator S- C o n d iţ i i : - cunoştinţe temeinice de lucru pe calculator;

. - minimă cunoaştere a produselor farmaceutice;: - domiciliul în Cluj-Napoca.

CV - urile se trimit la fax 064-419.527, sau se depun Ia sediulfirmei: Calea Dorobanţilor nr. 70, pînă la data de 06.07.2001.

baza mediei de la mediei si în limita

Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” BucureştiFacultatea de Drept Cluj - Napoca organizează

A D M I T E R EPentru anul universitar 2001-2002

• 300 la curs de zi• 200 la curs Fără frecvenţă• 50 de locuri pentru cei care urmează a doua facultate Durata studiilor'Curs de zi: 4 ani ’Curs Fără frecvenţă: 5 ani ‘ 'Condiţii de admitere:• Admiterea la facultate se face pe

bacalaureat în ordinea descrescătoare a locurilor.

Acte necesare pentru înscriere Ia concurs:• Diplomă de .bacalaureat (adeverinţă pentru promoţia 2001)• Certificat de naştere (copie xerox)• Certificat de căsătorie (copie xerox)•. Adeverinţă medicală• Cerere - tip pentru înscriere eliberată de facultate :• Două poze tip buletin•Un dosar plic• Chitanţă de achitare a taxei de înscriere• Taxa de înscriere este de: 300.000 lei• înscrierile se fac în perioada 9-20 iulie 2001Informaţii suplimentareSecretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burebista

nr., 2, telefon 064-432.211; 064-432.265în anul universitar 2001-2002 Facultatea de Drept “Dimitrie

Cantemir” Cluj-Napoca acordă următoarele înlesniri:. - reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care achită integral taxa de şcolarizare pînă la data de 10.10.2001.

- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru fraţi, soţ şi soţie dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.

- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxa de examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxă de examen numai pentru sesiunea de reexaminare

facultatea tipăreşte cursurile la toate disciplinele din planul de învăţămînt, care pot fi achiziţionate de studenţi.

taxa de şcolarizare pentru anul universitar 2001-2002 a rămas neschimbată, respectiv 500 dolari Ia învăţământul de zi şi 400 dolari la învăţămîntul fară frecvenţă, plătibilă în 2 rate.

- sînt scutiţi de taxa de şcolarizare primii doi studenţi din anii 2, 3, 4, învăţâmînt de zi.

ŞCOALA POSTLICEALA ECONOM ICA "Preuniversitaria X X I"

Cluj-Napoca

A utorizată de Comisia Naţională de E valuare şi A creditare a M inisterului Educaţiei N aţionale

înscrie pentru anul şcolar 2001/2002, fară test de - admitere, absolvenţi de liceu (cu sau fară

bacalaureat), la specializările: „

- finanţe-contabilitate (gestiune economică);- asistenţi m anageri (soc. comerciale);- a sisten ţi an a liş ti-p ro g ra m a to ri ( in fo rm a tică economică).

Învăţămînt de zi; frecvenţă redusă; importante facilităţi.

înscrieri: zilnic între orele 10-18 pe str. Kogălniceanu nr. 9 (incintă Colegiul Naţional "E. Racoviţă", clădirea din dreapta, parter). (443?w)

u r m ă t o a r e l e p o s t u r i :

r — — — — ------------— — — — — — — — — n

| S . C . " A N D E T R A N S " S . R . L . |J Sediul: Cluj-Napoca, str. Migdalului nr. 20 J

1) Maiştri specialişti; - J■ 2) Confecţioneri tricotaje; MI 3) Operatori maşini tricotaj; ” 1| 4) Magazioneri. || Relaţii şi informaţii suplimentare la sediul societăţii din |■ str. Gh. Baritiu nr. 18, ap. 8 (lîngă BCR), tel. 095/259.859, ■ [094/216.986’. , [^ î n f i e c a r e z i v ă a ş t e p t ă m ! J

ITelefon: 064-432.895, Fax: 064-433.012

I| O fe rta : p roduse de b a la s tie ră în so rtim entaţie |

I d e 0-3 m m , 3-7 m m , 7-15 m m , 15-31 m m JI ________ , , . . . . II

p re c u m şi bolovani de rîu .I

| P u n c t de achiziţie: b a la s tie ră L una, s itu a tă la |

120 de km de T urda , DN 1. *(4488906)

ÎM P R U M U T U R I10 mii. - 30 mil./3 ani 14%/an taxa de mandatare 50 mii. - 200 mil./8 ani

6%/an taxa de mandatare

la EURO-CASSA SRLStr. NI. Kogălniceanu nr. 17-19

Tel.: 064-197.610, _ - 096-355.300. 1

rIIII

S.C. NAPOCA PRESS S.A.

ANGAJEAZĂ _ VÎNZĂTORI

PRESĂ - CARTE I LATONETE I STRADALE.I Informaţii:

C O N S IQ N f îŢ If î U D If i

B-dul 21 Decembrie nr. 312

vinde şi primeşte spre vînzarediverse bijuterii de aur, argint cu sau fără pietre preţioase,' d ive rse o b iecte ve ch i, tablouri vechi.

Z iln ic o r e l e 1 0 - 1 7 |T e le f o n 4 3 0 .4 9 1 §

Y H J m s e mfm a n sa a n a n m B t

Ţ Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Cluj anunţă | * întreruperea furnizării energiei electrice în vederea executării ( I unor lucrări de modernizare IP după următorul program:

str. Bihorului;- str. Iacob Bologa;- str. Donath între str. Bihorului şi Casa Radio;- str. Fîntmele între str. Bihorului şi str. Mirăslău;- P-ţa Agroalimentară de pe str. Mirăslău. întreruperea va avea loc în data de 01.07.2001, între orele

!,00 ŞÎ 16,00. (4437479),

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •S.C . f / jr jr r / ia - y llc f / e l S .R .L .P r o d u c ă t o r d e c o s t u m e d e b a i e

ANGAJEAZĂ;- BANZIGHIŞTI (croit - tăiat la bandă)- CUSĂTORESE (MAŞINISTE)

Se cere: - experienţă imnim 6 luni. .Se oferă: - salariu atractiv/permanent indexat la cursul dolarului;

- integrare într-un colectiv dinamic; •- muncă pe maşini modeme, ulfraperformante. Informaţii Ia tel.: 431.813, zilnic 7-’°-l 6oa.

S .A .A .F . S .A . Clujorganizează în -data de 16.07.2001, ora 10,00, licitaţie publică la sediul din P-ţa A. lancu nr. 17, pentru închiriere clădire a gării din staţia C.F. Zam Bihor (Sîncrai). g.

Informaţii la telefon g 064-430.324. I

COMUNICAT (4i64953JCa urmare a unor lucrări dc

reabilitare a sistemului dc canalizare şi apă, sc închide circulaţia mijloacelor auto pc strada PASTEU R, tronson strada Victor Babeş - strada Iuliu Moldovan (str. Speranţei), pc perioada 21 iulie - I octombrie 2001.

Bcncficiarut acestei lucrări edilitare este R.A.J.A.C. Cluj, iar constructorul S.C. H ID R O C O N STR U C Ţ1A S.A. Sucursala Ardeal Cluj.

Conducerea R .A J.A .C . C L U J

[" S.C. "T R IC O T A J SERENA " S.A. "J| Firmă italiană NOU ÎNFIIN ŢATĂ || Angajăm personal calificat în domeniul tricotaje pentru j

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i e/ /

r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

— — — — — — — — — — — — ORAR: 900-i700. i \ la tel. 064-196.858. [

I Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarul[ v a p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r .N a p o c a n r .1 6 . da Oluy

H u 1 j L l c l ( r ( cCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-73.

E E E I 1 B 3 S ! - :

9 CORAMET SRL CLUJV Str. Tractoriştilor nr.2,

Tel./Fax:064-417.075,094-664.062

în calitate de reprezentanţă comercializăm la preţ de producător următoarele produse:• SC POLICOLOR SA Bucureşti: vopsele/auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri;• SC SINTEZA COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC AZUR SA Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletă;• SC PERIND SA Oradea: perii, mături, bidinele;• SC DEN BRAVEN ROMANIA: silicoane, spume poliuretanice;• SC CIVIC Bucureşti: aracet;• SC PEROM Cluj: pensule, bidinele; sP e . reţinu t; A s ig u răm tran sp o rt g ratu it la depozitu l benefic iaru lu i. 1 __________C o n d iţiile de p la tă s în t negociabile. £

H e r a k l i t h ®Competenta in termoizolatii si fonoizolatii

Multiple variante si posibilităţi constructive p rin

partenerul dumneavoastră in construcţiiic TOHŞft (MPOfZT e rn w s e t

S t r . C l u j u l u i 2 9 , A p a h id a , C l u j

T s l / f a x 0 6 4 - 4 3 3 4 7 4 , 4 3 3 5 7 4 (4437067)

REPARAŢIIAPARATURĂ FOTOGRAFICA

Zeno REINHARDT

Calea Mănăştur, nr. 8, Cluj-N.Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 £

Tel. 429.674, 093-375.469 fj: 095-235.668 _ ”

• vinde ap. 3 camere decomandate finisat, et. 1/7, str. A. Vlaicu, 16.000 USD. Tel. 091-207.645, 095- 235.668, 429.674. (Ag.i.)• vinde 2 camere, dependinţe, 100

mp, et. I, ultracentral, P-ta M.Viteazul. Preţ 27.000 USD. Tel. 091-207.645, 095-235.668, 429.674. (Ag.i.)• vinde garsonieră conf. I I I

(eventual două alăturate), 24 mp, et. 2/4. B-dul Muncii. 87 mii. Tel. 091- 207,645. 095-235.66S. 429.674, str. Plopilor nr. 25. (Ag i.)• închiriază spaţiu comercial

(parter de bloc). 100 mp. cu vitrină la stradă, str. A. Maieu. 4,5 USD ' mp Tel. 091-207.645. 095-235.668, 429 674. str. P lo p i lo r nr. 25. (Ag.i.)• închiriază pc termen lung ap. 2

camcrc. dependinţe, ct. I, ultracentral. P-ţa M. Viteazul, 500 USD luni. T e l 091-207.MS. 095-235.668. 429674. str. Plopilor nr.25. (Ag.i.)• vinde ap. 3 camcrc pc str. Uzinei

Electrice (lingi Podul Garibaldi), excelent pentru sediu firm i sau cabinet, preţ 15.000 USD negociabil. Tel. 091-207.645, 095-235.668. 429.674, str. Plopilor nr.25. (Ag.i.)

vinde ap. cu o cam cri ultracentral, excelent pentru sediu firm i sau cabinet, 14.000 USD negociabil. Tel. 091-207.645, 095- 235.668, 429.674, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• Caut urgent de închiriat apartament..cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe str. Unirii, finisat, modificări interioare, parter, preţ 350 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, finisat, modificări interioare, etaj intermediar, pe str. Buftea, pret 13.000 USD. Tel. 430.423. (A g .i. )

• Vînd apartament 3 camere, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, mobilat sau nemobilat, preţ 500 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)

M A T R IM O N IA L E

• Olandez 53 ani, doresc să cunosc o femeie peste 35 ani în vederea căsătoriei, persoană sentimentală' fără obligaţii, dornică să înveţe limba olandeză. Persoanele interesate sînt rugate să sune la tel. 093- 18-75-58. (1386919)

V IN Z A R IC U M P Ă R Ă R I

m m

o lo bn kt-im o b il ia r k I\J B-dtA Eroilor No.?, 340? Cluj, Ro.’* W - + 4 3 6 4 1 9 4 .4 6 5 . !

W / fo«: + 4 0 64 1 9 1 ,4 0 6 j E m oII: 9 l0b r e f @ m o iL d n f 4 . r o :

M e m b r u U N A !, O G 3 /7 0 0 0 1

3K3 23E33^APARTAMENTE, CASE/VILEjf

P U IU N O I f A C E Ţ I O I N V E S T I Ţ I E I

• Vindem garsonieră cf,M in Mănăştur, 29 mp, eta j intermediar, parchet, gresie, faianţă, balcon închis. Preţ 7.300 USD negociabil. Informaţii la fel. 191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• Vindem ap. 2 camere pe Dorobanţilor, cf. sporit, etaj intermediar, semifinisat, preţ 13.500 USD negociabil. Informaţii Ia tel.191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• Vindem ap. 3 camere pe str. Tâşnad, cf. 1, 2 balcoane, 2 băi, nefinisat, preţ dc 350 milioane puţin negociabil. Urgent. Informaţii la tel.191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• Vindem ap. 4 camere, Gheorgheni cf. 1, etaj intermediar, decomandat.

• Vînd 461 metri teren construcţie cu două fronturi str. Zorilor 25 şi Curcubeului. Preţ negociabil 32 USD. Tel. 16-09-53. (1386941)

• Vînd casă în centru, patru camere confort, singur în curte. Fără intermediari. Tel. 44-30-20. (1390072)

• Vînd a p a r ta m e n t cu două camcrc lingă Opera Maghiară. Tel. 095-20-45-00. (1386930)• Vînd casă familiară cu 2 camere

confort, zona Gheorgheni pe teren de 500 mp, preţ 45.000 USD. Tel. 14-40-96. (1387000)• Vînd teren construcţii, 500 mp

str. C. A. Rosetti. Frontul este 21 m, terenul este plan, preţ 50 USD/ mp. Informaţii tel. 18-98-97. (1387003)

• vinde ap. 85 mp lingă Hotel fmisat, preţ 450 milioane negociabil. Victoria cu Legea 112 şi aprobare Y ° ™ aţ" ' a, '91-406 sauacces direct din stradă, preţ 35.000 '94.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)USD negociabil. Tel. 091-207.645, 095-235.668, 429.674, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde casă în Grigorescu, ultracentral, 400 mp grădină, 39.000 USD neaociabil. Tel. 091-207.645, 095-2357668, 429.674. (Ag.i.)• vinde ap. 2 camere, et. 2 din 2

ultracentral, cu posibilităţi mansardare, 25.000 USD negociabil. Tel. 091-207.645, 095-235.668, 429.674, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

■ ’ “ C~* j îr? ? O L u,^ ^ A g ţn p e llm o b W a ^ '4 ^

T£faUnlrilnr:M TeL 064-430.423

• Vind apartament 2 camere, central, ultrafinisat, etaj intermediar, preţ18.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L I 12, preţ 14.500 USD negociabil. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Pata, confort I, parter, finisat, preţ36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, finisat, pret 41.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)

• Vindem ap. 2 camere în Gheorgheni, etaj intermediar, zonă bună, semifinisat, parchet, telefon, preţ 246 milioane lei. Informaţii la tel. 191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• Vindem ap. 2 camere în Mărăşti, str. Jiului, cf. 1, 54 mp, 2 balcoane închise, etaj intermediar, apometre, preţ 10.000 USD puţin negociabil. Informaţii la tel. 191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• Vindem ap. 4 camere în Mănăştur Nord, etaj intermediar, finisat, modificări interioare, telefon, parchet, gresie, faianţă, 2 balcoane,

• Vînd răsad de crizanteme mari din import. Tel. 18-65-80. (1387009)

• Cumpăr autoturism Lancia ZT, minibuz TD 7 locuri intercooler, climă, cu motor Peugeot, fabricat: 1997. Tel. 094.95.81.02. (4264954)

• Cumpăr TICO fără climă; în orice stare. Preţ acceptabil. Telefon: 092-509.319.(4437471)

■ • Vînd Dacia 1300 albă, 700 USD. Tel. 19-81-28. (1389979)

• Vînd Opel Corsa fabricat 1997,50000 km, recent înmatriculat. Preţ 4200 USD. Tel. 095-81-75-51. (1390021)

• Vînd garaj Mănâştur şi casă cu 3 camere cu gaz şi anexe Frata. Tel. 16-08-40. (1387025)

• Vînd urgent, ieftin, mobilă 22 băi. Preţ negociabil. Informaţii la garnituri. Tel. 13-86-95. (1390014)tel. 191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• Vindem casă în Gheorgheni, 2

camere, 165 mp, terasă la preţul de 510 milioane uşor negociabil. Informaţii la tel. 191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• URGENT! Vindem teren în

Mănăştur 1178 mp, toate facilităţile, preţ 14 USD/mp negociabil. Sunaţi la tel. 191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)• Vindem ap. 2 camere în Mănăştur

semifinisat Ia preţul de 215 milioane lei. Urgent. Informaţii Ia tel. 191.406 sau 194.465, B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i)

• Vînd mobilă de bucătărie din pal şi congelator Arctic. Tel. 41-35- 96. (1390017)• Vînd rucsac cu cadru metalic şi

masă de birou mare. Tel. 19-72-12. (1390071)__________________ ___

ÎN C H IR IE R I• Dau în chirie casă cu 3 camere

în cartierul A. Mureşanu. Tel. 44- 00-68. (1389996)_______________

• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pentru bar. Tel. 092-460.217. (4264870)

• ATCOM Cluj închiriază: - spaţii de depozitare, cu utilităţi situate pe str. Traian Vuia nr. 232, tel. 416.608, - spaţiu comercial, P-ţa Muzeului nr. 6, tel. 197.241; angajează: - confecţioneri îmbrăcăminte calificaţi, pentru activităţi de export, tel. 130.578. Informaţii suplimentare: 195.257.(4264925)

D IV E R S E

• Angajăm FR IZ ER cu experienţă. Tel. 17-74-33 după ora 20. (1390104)

• Salonul de înfrumuseţare J-Line, angajează coafeze, cosmeticiene şi frizeriţe cu carte de muncă. Tel. 094-70-05- 61. (1387010)

• Anunţ pentrureorganizarea licitaţiei publice deschise a concesiuniiserviciului public de distribuţie gaze naturale în comunele Câianu, Cămăraşu, Mociu, Palatca şi Suatu, jud. Cluj. 1. Concedenţi: Consiliile locale ale comunelor: Căianu,Cămăraşu, Mociu, Palatca şi Suatu. 2. Sediul concedenţilor: comuna Căianu, str. Principală nr. 47, comuna Cămăraşu, str. Principală nr. 126, comuna Mociu, str. Principală nr. 26, comuna Palatca, str. Principală nr. 455, comuna Suatu, str. Principală nr. 685. 3. Obiectul concesiunii: Serviciul public de distribuţie a gazelor naturale din comuna Jucu. 4. Durata concesiunii: 49 de ani. 5. Caietul de sarcini şi instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare pot fi studiate şi achiziţionate contra cost la sediul Consiliului local al com. Mociu începînd cu data de 02.07.2001.6. Actele doveditoare privind calităţile şi capacităţile ofertanţilor sînt: - licenţa provizorie emisă de autoritatea naţională de reglementare în domeniu gazelor, naturale (A. N. R. G. N .) Bucureşti pentru participarea/ la prezenta licitaţie. 7. Data limită de primire a ofertelor: 19.07.2001, ora 10,30.8. Locui de primire al ofertelor: sediul Consiliului local al comunei Mociu str. Principală nr. 26.9. Ofertanţii rămîn angajaţi prin termenii ofertelor lor pentru o perioadă de 60 de zile de la data depunerii, ofertelor. 10. Deschiderea ofertelor se va face Ia sediul Consiliului local al comunei Mociu, în data de 19.07.2001 ora 11. (1390094, 1390095)

• Angajăm persoane dinamice pentru manipulare marfă. Tel. 43-24-22; 43-23-85. (1390119)

A I S.C. A ST R A L T ELEC O M SU C U RSA LA S M e l l â i k C LU J-N A PO C A

. ANUNŢA:Scoaterea Ia concurs a unui post de C A S IER .CONDIŢII: - studii medii

- cunoştinţe de operare calculator- seriozitate şi disponibilitate

/ - cazier.C.V.-urile se pot depune pînă în data de 05.07.2001 la sediul firmei

Astral: Piaţa Mărăşti nr.13, telefon: 432435, 412829 sau prin fax: 413200.

Concursul va avea loc în data de: 05.07. 2001, ora 14:00, la sediul Astral Telecom.__________________ ■____________ (4264793)

• Angajăm gestionar,persoană dinamică, serioasă, cuexperienţă. Tel. 43-24-22; 43-23-85. (1390120)• Consiliul de Administraţie al

SC Prodfuraj SA Iclod, convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor în data de 04.07.2001, ora 10 (zece), la sediul societăţii din Iclod, str. Gării, nr. 417, jud. Cluj cu următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2001, rectificat conform art. 3(2) din OUG 79/2001;2. Aprobarea programelor de obiective şi criterii cuantificabile privind reducerea creanţelor şi plăţilor restante, a pierderilor înregistrate precum şi creşterea productivităţii muncii calculată potrivit. prevederilor art. 3(1) conform art. 4(3) din OUG 79/200.1;3. Diverse. în cazul în care nu se întruneşte cvorumul stabilit de lege, adunarea va avea loc în data de 05.07.2001 în acelaşi-loc şi la aceeaşi oră. (1389781)■ • Numitul Gyulai Alexandru, proprietar tabular sub B. 1 din C. F. nr. 25809 Cluj-Napoca, cu nr. top. 12523/5 este citat la Judecătoria Cluj-Napoca în cauza civ. înreg. sub dosar nr. 6145/2001 avînd ca obiect acţiune în prestaţie tabulară promovată de reclamantul T rif Vasile pentru termenul din 13 iulie 2001, sala 95. (1390088)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rusu Costică anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “ Instalare microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. AI. Vlahuţă nr. 28, bl. C3, ap. 67. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1390093) ■

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Neag Mariana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “ Construire casă de locuit” situat în Dealul Negru nr. 55A, com. Călâţele, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1390096)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Mera Laurenţiu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “ Instalare microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Viilor, nr. 15, ap. 19. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1390100)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Kiss Alexandm anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “ Instalare microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Lunii nr. 9, ap. 32. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1390101)

• Recondiţionăm şi reparăm rolete din lemn. Tel. 13-03-09. (1387013)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Plopeanu Stelian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă de locuit situat la adresa: Satul Traniş Vale, comuna Poieni judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1387015)

• în conformitate cu Legea nr. I3>7/1995, Bocşa Viorel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul casă de locuit situat la adresa: str. Principală nr. 197 Poieni judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, CaleaDorobanţilor nr. 99. (1387016)

• în conformitate eu Legea nr. 137/1995, Avram Gabriela anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul microcentrală termică de apartament situat în Cluj-Napoca aleea Micuş nr. 6 ap. 20. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune (a sediul APM Cluj, CaleaDorobanţilor nr. 99.' (1387030)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Dine Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul microcentrală termică de apartament situat în Cluj-Napoca str. Izlazului nr. 14 ap. 46. Eventualele sesizări şi sugestii numai, pentm factorii de mediu se vor depune la ‘sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1387031)

P IE R D E R I• Pierdut legitimaţie de serviciu

SC Remaml, pe numele Herinean Marius. O declar nulă. (1390109)

• Pierdut carte de identitate auto seria C681238, pe numele Rus Carmelita. O declar nulă. (1390110)

• SC AS&CA Tmck SRL pierdut carte de identitate auto seria C nr. 050348. O declar nulă. (1390117)• Pierdut legitimaţie bibliotecă pe

numele Sopon Andrea. O declar nulă. (1387020) ________

D E C E S EC O M E M O R Ă R I

• Cu adîncă durere şi tristeţe anunţăm încetarea din viaţă după o lungă suferinţă a celui care a fost FARCAŞ IOAN, fost pl. adj. şef la Aeroportul Cluj. Înmormîntarea va avea loc, sîmbătă, 30 iunie 2001, ora 13,30 Ia C im itirul M ilita r Gheorgheni, lîngă poligon. Vei rămîne veşnic în memoria'soţiei tale Veronica. (1390097)

M v e u s e ţSîmbătă, 30 iunie - dumi m s s m m

. pentru noi, vara e vremea tristeţilor şi deznădejdii, e vremea durerii, dorului şi lacrimilor ce ne picură din suflet pentru scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic FARCAŞ IOAN, un om de înaltă ţinută morală şi profesională. Dumnezeu să-l odihnească în pace. îl vom conduce pe ultimul drum în Cimitirul Militar Cluj-Napoca (lîngă cartodromul din Gheorgheni). (1390098)

. Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a mult iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic, frate, cumnat şi unchi COROIAN EM IL din C u b l e ş u - S o m e ş a n . Înmormîntarea va avea loc, duminică, 1 iulie 2001, ora 12, în satul Cubleşu-Someşan. Să- i fie ţărîna uşoară şi memoria veşnică. Fam ilia în veci nemîngîiată. (1390099)

• Cu mare durere în suflet, anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mamă, soţie, soră, mătuşă, verişoară şi cumnată, M ITREA M ARIA din comuna Panticeu, în vîrstă d e , 36 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 1 iulie 2001, la ora 13 în comuna Panticeu. Dumnezeu s-o odihnească. (1390114)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a regretatei noastre POPA XEN IA ANA, fostă profesoară de limba română, în vîrstă de 73 ani. înhu marea va avea Ioc la Cim itirul Central în data de2.07.2001 ora 10. Fam ilia.(1387027)

• Cu mare durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ROTUND TRA IA N . Înmormîntarea va avea loc luni 2.07.2001 ora 13 în Cojocna. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama Eleonora, soţia Elvira, fiica Voichiţa cu soţul Nelu, fiul Eugen cu soţia Aurica şi nepoţii Eugen, Cristina şi Mihaela.(1387028)

• S-a stins din viaţă ca o lumînare curată unul dintre cei mai vrednici consilieri ai Parohiei “ Sfânta Treime” din Cluj-Napoca, RADU ROHAN. Preoţii, consiliul parohial şi credincioşii, regretăm plecarea ta şi nu te vom uita RADULE, ci vei fi cu noi de-a pururi în rugăciunile noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace.(1390085)

• Un gînd pios dragului nostru soţ şi tată IOAN POP, la 6 săptămîni de la trecerea în eternitate. Parastasul de pomenire va avea loc în ziua de luni, 2 iulie 2001, ora 17, la biserica Schimbarea la Faţă de pe bulevardul Eroilor. Vei fi mereu în gîndul nostru. Vichi şi Voicu. (1390087)

• Sîntem alături de colegul 'Am ostru Eugen Beltechi, în

marea durere prin care trece la decesul tatălui iubit. Sincere condoleanţe. Membrii Institutului “ Sextil Puşcariu” .(1390089)

• Sîntem alături de familia ing. Ioan Roşu în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Transmitem sincerecondoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul SC Primex SR L Cluj.(1390105)

• Sincere condoleanţe fam iliei ing. Ioan Roşu la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Familia Sână Alexa.(1390106)

• Sîntem alături de domnul profesor universitar dr. Victor Sorocovschi şi transmitem întregii fam ilii sincere condoleanţe. Facultatea de Geografie. (1387011)

• Sîntem alături de Dana,' Oana şi Horea în aceste momente grele prin care trec acum, la despărţirea de soţul şi tatăl iubit RADU ROHAN. Nu te vom uita niciodată, dragă RADULE. Familiile Şoaită şi Petruş. (1387014)

• Sîntem alături de familia Fărcaş Veronica în marea durere datorată trecerii în eternitate a soţului drag. Finii fam ilia Mihăşan Simion. (1387018) . r -

• Copleşiţi de moartea zguduitoare a fostei noastre colege M IT R EA M A R IA , achizitor de lapte în comuna Panticeu, sîntem alături de familia.îndoliată şi de fiicele Anca şi Laura. Consiliul de Administraţie şi salariaţii SC Napolact SA. (1387019)

• Duminică 1 iulie, se împlinesc 5 ani de Ia decesul iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic lt. col. (r) GAL IOAN. Amintirea Iui va rămîne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să-l odihnească . în pace. Familia. (1387021)

• Sîntem alături de colega noastră Coste Maria în aceste clipe de grea încercare la trecerea în nefiinţă a-mamei sale dragi. Consiliul de Administraţie şi salariaţii SC Napolact SA. (1387022)

* Sindicatul Judeţean Sanitas Cluj-Napoca transmite sincere condoleanţe d-nei Dana Rohan lider Sanitas în aceste clipe de mare suferinţă prin trecerea în nefiinţă a soţului RADU ROHAN. întreaga noastră compasiune pentru familia greu încercată. Consiliul Judeţean Sanitas Cluj-Napoca.(1387029)

• Se împlinesc 6 luni de cînd iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic M A RIA H O RIA a trecut în lumea celor drepţi. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia îndurerată. (1389881)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm că au trecut 6 săptămîni de la trecerea în nefiinţă a dragei noastre mamă, bunică şi soră LET IŢ IA ILU Ţ IU . Slujba de pomenire va avea loc duminică, 1 iulie 2001, ora 12, la biserica ortodoxă (ştr. Bisericii Ortodoxe). Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia.(1390086)

jSBEBggsBBEU

• Cu adîncă durere ne despărţim de vecinul nostru TOROAY. Dumnezeu să-l odihnească. Familiei îndoliate sincere condoleanţe. Asociaţia de proprietari, bloc L4, str. Meziad nr. 3. (1390122)

• Omagiu, la împlinirea unui an de la trecerea în nefiinţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic şi frate IM BU ZA N VASILE. Familia îndoliată îi aduce un pios omagiu.(1390090)

• Pios omagiu la 7 ani de Ia decesul neuitatei noastre N IU SEA BE JEN C O 1994. Odihnească-se în pace! Familiile Pascov, Morari, Peev, Oprea, prietenii, vecinii. (1390111)

• La împlinirea a 10 ani de la trecerea în eternitate a neuitatului Maestru,compozitorul, muzicologul, Acad. Prof. univ. dr. SIG ISM UND TODUŢĂ, aducem prinosul recunoştinţei noastre pentru tot ce a dăruit minunatei arte a sunetelor şi slujitorilor acesteia.Comemorarea va avea Ioc, sîmbătă, 30 iunie, ora 10, la catedrala Schimbarea la Faţă, Bd. Eroilor nr. 10. Membrii fundaţiei “ Sigismund Toduţă” . (1390116)

■ Se împlinesc 8 ani de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna, la numai 52 de ani, dragul nostru soţ, tată şi bunic, V A SILE CÂMPEAN. Pioase gînduri, dragi amintiri şi multe regrete. Soţia Maria, Ani, Sorin şi Ruxandra. (1390121)

• Sub povara dorului nestins amintim că se împlinesc 6 luni de cînd iubita şi draga noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică BONDOI ANA a plecat din mijlocul nostru. Adunăm' toate am intirile frumoase într-un pios omagiu. Parastasul de pomenire va avea loc duminică 1.07.2001 ora 12 la Biserica Ortodoxă din cartierul G ru ia ., Fam ilia. (1386937)

• Azi 30 iunie 2001 se împlinesc 6 luni de cînd pe nedrept moartea nemiloasă ne- a despărţit de cel care a fost cel mai iubit soţ, tată şi bunic IOAN POP, fost salariat la RATUC. Ne lipseşte enorm de mult dragostea şi ocrotirea lui. Dumnezeu să-i odihnească sufletul lui deosebit de bun. Familia în veci nemîngîiată. (1386988)

• Cu multă tristeţe şi durere în suflet amintim tuturor celor care l-au cunoscut câ în30.06.2001 se împlinesc 2 ani de cînd ne'-a părăsit cel care a fost iubitul nostru soţ, tată, bunic LAZĂR IO SIF. Flori şi lacrim i îi veghează somnul veşnic. Trecerea timpului nu te va şterge din inima noastră. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (1387017)

• Azi 30 iunie se împlinesc doi ani de cînd dragul nostru soţ şi tată prof. ALEXANDRU HANCU a păşit pe treptele veşniciei; Amintirea lui va rămîne neştearsă pentru noi toţi. Pioasă reculegere în numele lui. Comemorarea va avea loc azi, orele 10,30 la Biserica “ Sf. Ioan Botezătorul” str. Fabricii. Familia. (1387026)

S l o b o d a n M i l o ş e v i c i a f o s t a d u s

c u c ă t u ş e l a m î i n i l a î n c h i s o a r e a T P IFostul preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici

a fost adus cu cătuşe la mîini, în noaptea de joi spre vineri, la închisoarea Tribunalului Penal Internaţional (T P I) de Ta H aga, potrivit comentariului care însoţeşte un document filmat, prezentat vineri d im ineaţă de canalul de televiziune olandez NOS, citat de AFP.

In această înregistrare, prezentată de NOS ca fiind o “exclusivitate mondială”, Miloşevici poate fi văzut adus de spate, mergînd prin curtea închisorii înconjurat de doi oameni şi avînd mîinile prinse în faţă. în comentariu se afirmă că Miloşevici avea cătuşe la mîini, însă acestea nu se văd clar în documentul filmat de la o distanţă destul de mare.

Slobodan Miloşevici, ca orice nou venit în închisoare, urma să fie plasat în “regim de observaţie”, sub o permanentă supraveghere, şi să fie supus unui examen medical complet. De asemenea, îi va fi remis actul de acuzare.

în următoarele zile, el va compărea, în public, în faţa unei camere a TPI, pentru a-i fi aduse oficial la cunoştinţă capetele de acuzare formulate la adresa sa. El va. declara cu această ocazie dacă pledează vinovat sau nevinovat.

Această primă înfăţişare în faţa tribunalului va avea loc “în termen de o săptămînă”, potrivit unui purtător de cuvînt al TPI, Jim Landale.

Occidentalii primesc cu satisfacţie transferarea iui Slobodan Miloşevici la Haga

Ţările occidentale au primit cu satisfacţie joi, anunţul guvernului sîrb privind transferarea fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici la Haga, pentru a compărea în faţa Tribunalului Penal Internaţional (TPI), care l-a inculpat, în mai 1999 pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război comise în Kosovo, informează AFP.

Preşedintele TPI, francezul Claude Jorda, a calificat acest eveniment drept un “moment istoric”. “în planul dreptului internaţional'şi al dreptului umanitar, este un progres ireversibil”, a declarat Jorda, subliniind că este pentru prima oară cînd un fost şef de stat compare în faţa justiţiei internaţionale.

în opinia procurorului Tribunalului Penal Internaţional (TPI) de la Haga, Caria Del Ponte, acesta “este un important moment de răscruce şi ne vom aminti de această zi”.

Secretarul general al ONU, Kofi Annan, a salutat această veste ca pe o victorie împotriva impunităţii. “Este o zi de care ne vom aminti nu ca de un act de răzbunare, ci de justiţie. Este o victorie a responsabilităţii asupra impunităţii", a spus el.

Anunţul privind transferarea lui Slobodan Miloşevici la Haga a fos salutat rapid de capitalele occidentale. Preşedintele american, George W. Bush, a spus că “aplaudă’’ această decizie. “Transferarea lui Miloşevici la Haga este un mesaj fără echivoc către toate persoanele care au aruncat Balcanii în tragedie şi brutalităţi că vor răspunde pentru crimele lor”, a declarat ş e fu l. administraţiei am ericane, dînd asigurări câ Washingtonul va ajuta Iugoslavia în reformele economice şi democratice.

Secretarul de stat american, Colin Powell, s-a declarat, la rîndul său, “satisfăcut" de predarea lui Miloşevici la TPI şi de “rolul considerabil” jucat, de “presiunile .americane” în vederea obţinerii acestui rezultat.

Fostul secretar de stat american Madeleine Albright, un adversar declarat al lui Slobodan Miloşevici, a afirmat că trimiterea acestuia în faţa TPI este, înainte de.toate, o victorie a poporului sîrb şi a justiţiei. -

în opinia cancelarului germ an, G erhard Schroeder, acest fapt “este un mare succes pentru eforturile internaţionale în favoarea justiţiei". “Cu această măsură, care cu siguranţă nu a fost uşoară, Iugoslavia se conformează obligaţiilor sale legale de cooperare cu tribunalul. Era, de asem enea, un lucru indispensabil în faţa nenumăratelor victime ale războiului din fosta Iugoslavie”, a adăugat el.

Preşedintele francez, Jacques Chirac, a adus un omagiu autorităţilor de la Belgrad pentru această “contribuţie majoră la afirmarea dreptului şi a justiţiei în lume". “Miloşevici trebuia să dea socoteală pentru crimele comise (...). Este un măre progres al conştiinţei universale”, a adăugat preşedintele francez.

Premierul britanic Tony Blair a calificat decizia Belgradului drept “un lucru foarte bun”. “Schimbările în curs de realizare în iugoslavia ne arată cît de important este ca toţi cei care fac în momentul de faţă obiectul unei inculpări să fie remişi justiţiei", a adăugat ei.

Preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, s-a declarat, la rîndul .său, mulţumit de “extrădarea" lui Miloşevici.

înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Javier Soiana, a apreciat că transferarea lui Slobodan Miloşevici dovedeşte că “justiţia nu are frontiere". La rîndul său, ministrul austriac de Externe, Benita Ferrero-Waldner, a declarat că “acest lucru arată câ, încet, dar sigur, democraţia se i/npune în Balcani".

Administratorul ONU al provinciei Kosovo, Hans Haekkerup, şi-a exprim at, de asem enea, satisfacţia faţă de decizia autorităţilor de la Belgrad.

Secretarul general al NATO, George Robertson, a salutat “decizia înţeleaptă şi curajoasă" a Guvernului sîrb. “Aşteptam această decizie de mult timp", a adăugat el.

Preşedintele Parlamentului European, Nicole Fontaine, a subliniat la rîndul său, într-o declaraţie, că transferarea fostului preşedinte iugoslav constituie “un mesaj fără echivoc adresat celor care comit crime împotriva umanităţii".

înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, Wolfgang Petritsch, şi-a exprimat speranţa că fostul lider politic al sîrbilor din Bosnia Radovan Karadzici şi fostul comandant militar Ratko Mlădiei îi vor urma lui Slobodan Miloşevici la Haga.

M inistrul de Externe al B osniei, Z latko Lagum dzija , a aprec ia t, la rîndul său, că transferarea lui Slobodan Miloşevici la Haga constituie “un pas decisiv în distrugerea proiectului de creare a unor state purificate etnic".

Preşedintele croat, Stipe Mesici, şi-a exprimat satisfacţia, apreciind că Slobodan Miloşevici este "principalul vinovat pentru toate războaiele care au afectat regiunea”.

Preşedintele Consiliului Federaţiei, Egor Stroiev, şi ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski au denunţat vineri, transferarea, în ajun, a fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici la Tribunalul Penal Internaţional (TPI), a anunţat agenţia Interfax, citată de AFP.

Transferarea lui Slobodan Miloşevici “dă în mod indirect o lovitură Rusiei, pe care unele grupuri încearcă să o provoace şi să o antreneze într-un conflict sîngeros”, a declarat deputatul şi liderul fracţiunii LDPR, Vladimir Jirinovski.

Preşedintele Camerei superioare a apreciat, la rîndul său, că acesta este “începutul sfîrşitului pentru Iugoslavia". “C e fel de guvern poate accepta sâ predea un preşedinte sau un ministru? Cine ar mai putea respecta un astfel de guvern?”, s-a întrebat Stroiev.

Toalete ecologice, gratis, pentru clujeni. Patru toalete ecologice, realizate în cadrul proiectului "Eco Cities", au fost amplasate, vineri, în premieră, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca. Concepute în conformitate cu standardele europene' pentru marile oraşe, în România vor fi amplasate în acest an aproximativ 250 de astfel de toalete. Potrivit declaraţiei lui Ioan Cazacu, reprezentant pentru România al firmei iniţiatoare, Lebssom Group USA, în prima fază a proiectului vor fi rezolvate cel puţin cinci oraşe mari,' într-o a doua etapă instalîndu-se toalete ecologice în celelalte oraşe cu peste 100.000 de

locuitori-______________________ ' C , P O PE SC U

programele raţionale a le crucii rociiPotrivit unor rapoarte recente,

la sfîrşitul anului 2000 existau 47 de filiale judeţene ale Crucii Roşii Române şi 6 filiale ale sectoarelor din m un icip iu l Bucureşti, 1.387 de'subfiliale m unicipale, orăşeneşti şi comunale şi 908 com isii de Cruce Roşie. Societatea Naţională de Crnce Roşie din Rom ânia este sp rijin ită în activităţile sale de circa 324.000 de membri, din care 9.342 sînt voluntari direct im plicaţi în programele naţionale.

La nivel naţional, Crucea Roşie Română desfăşoară şapte programe, astfel: programul de pregătire pentru intervenţii în caz de dezastre şi acordarea prim ului ajutor; programul pentru sănătate; donarea de sînge; program ul social; programul de difuzare a Dreptului Internaţional Umanitar; programul de tineret; programul de re la ţii internaţionale şi de căutări de p e rso a n e .

Referitor Ia primul program, tre b u ie precizat că Crucea Roşie Română este singura organizaţie nonguvemamentală inclusă în Planu l naţional pentru intervenţie in caz de dezastre şi în Comisia naţională pentru apărare în caz de dezastre. Principala sarcină a sa este aceea de a interveni în caz dc dezastre prin organizarea operativă a se rv ic iilo r dc asistentă de u rg e n ţa in favoarea v ictim e lo r dezastrelor, indiferent dc cauza si natura lor. Pentru aceasta. Cnicca Roşie Rom ână dispune dc: 278 detaşamente de intervenţie, cu 4.075 m em bri, la n ive lu l filialelor sale; 0 depozite zonale pentru operaţiuni dc urgenţă şi un depozit central, in Bucureşti. Depozitele zonale şi cel central au in dotare, pc lingă echipament dc cazarmamcnt.

îmbrăcăminte, încălţăm inte, alimente de bază şi cîte o instalaţie de mare capacitate pentru purificarea apei, o bucătărie de campanie şi un vehicul de teren. 40 de filiale au constituite m inidepozite

profilaxia bolilornetransmisibile. Circa 1.700 de tineri voluntari ai Crucii Roşii au participat la acţiunile de mobilizare a copiilor şi tinerilor pentru vaccinare împotriva rujeolei şi rubeolei, tot Crucea

pentru intervenţie în caz de dezastre, cu o capacitate de ajutorare a 50 de persoane, în faza de urgenţă. Această logistică permite Crucii Roşii Române să răspundă operativ nevoilor de urgenţă a circa 10.000 de victim e ale unui potenţial dezastru natural sau provocat de om ..

C a urmare a inundaţiilor din 2000, Crucea Roşie Română a acordat ajutoare-um anitare pentm ajutorarea sinistraţilor, în valoare dc 3.058.102.368 lei.

P r in aplicarea programului pentm sănătate, Crucea Roşie Română urmăreşte: promovarea normelor dc igienă personală şi co lectivă; prevenirea şi combaterea bo lilo rtransmisibile, a consumului de alcool, tutun şi droguri şi

Roşie asumîndu-şi şi sarcina de a procura suma necesară (circa 1 m ilion de dolari SU A ) desfăşurării campaniei. Tot Crucea Roşie organizează cursuri de pregătire a populaţiei pentru acordarea prim ului ajutor, elaborează şi distribuie broşuri cu ocazia unor zile mondiale dedicate sănătăţii.

Program ul social este un program tradiţional al Societăţii Naţionale de Crnce Roşie din Rom ânia, principalu l său ob iectiv fiind am eliorarea condiţiilor de viaţă ale celor mai vu lnerabile persoane, prin mobilizarea „puterii umanităţii” . Beneficiari sînt: familiile sărace cu un număr mare de copii; bătrînii singuri şi bolnavi şi cu mijloace reduse de existenţă; persoanele cu handicap; copiii

orfani; veteranii de război şi surorile voluntare veterane de Cruce Roşie, cu o situaţie materială precară. Valoarea totală a ajutoarelor sociale acordate în anul 2000 persoanelor celor mai nevoiaşe, ajutoare constînd în principal în alimente de bază, îmbrăcăminte si încălţăm inte, a fost de 24.025.702.168 lei.

în cadrul programului de relaţii internaţionale, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România elaborează proiecte şi programe care se realizează .împreună sau cu sprijinul Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, Comitetului Internaţional al Crucii Roşii sau al altor societăţi naţionale cu care are încheiate acorduri de colaborare. De asemeni, Crucea Roşie Română acordă asistenţă umanitară altor societăţi naţionale,_ în special în caz de dezastre. în domeniul căutărilor de persoane sau de morminte din ţară sau din străinătate, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România colaborează cu Ministerul de Interne, cu Ministerul Apărării Naţionale - Arhivele Militare şi Naţionale, Asociaţia Veteranilor deRăzboi, Federaţia Comunităţilor Evre ieşti din România,prim ăriile locale, AgenţiaCentrală de Căutări aComitetului Internaţional al Crucii Roşii.

Organizarea de acţiuni pentm promovarea donării de sînge voluntare şi neremunerate, precum şi traducerea, tipărirea şi distribuirea celor mai relevante documente referitoare la Dreptul Internaţional Umanitar - se înscriu în alte două programe ale Societăţii Naţionale de Crnce Roşie.

M.TRIPON

Credite destinate finanţării unor proiecte de infrastructură in transporturi

M inisterul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei (MLPTL) va sem na cu Banca E uropeană de Investiţii (BEI), în acest an, un acord de împrumut în valoare de 250-300 de milioane de euro destinat finanţării lucrărilor de m o d ern izare a infrastructurii rutiere, la care se va adăuga un credit de 40 de milioane de euro n ecesar pentru reab ilitarea Canalului Sulina, a anunţat, vineri, ministrul Miron Mitrea.

Declaraţia intervine după întîlnirea avută la Luxemburg, cu o zi în urmă, cu conducerea BEI, ocazie cu care oficialul MLPTL a primit asigurări în privinţa disponibilităţii acestei instituţii financiare de a-şi continua implicarea în proiectele de infrastructură din România.

„CANTINA SĂRACILOR- IZBÎNDA IUBIRII"

în cadrul proiectului „Cantina săracilor - Izbînda iubirii”, Parohia Română Unită Mănăştur 1 Vest „C oborîrea Spiritu lu i S fîn t” şi Surorile Sf. Ios if a l A pariţiei organ izează o serbare pentru persoanele care frecventează această cantină . Activităţile destinate celor săraci se vor desfăşura în zilele de 30 iunie şi 1 iulie la Biserica Parohială din str. M areşal Ion Antonescu (lîngă Mc Donald’s) şi vor cuprinde jocuri, ateliere de lucru, cîntece, dansuri ş.a.

M. TRIPON

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va cheltui un milion de euro pentru susţinerea familiilor sărace şi cu mulţi copii

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (M M SS) va derula un program de sprijin financiar pentru familiile sărace, ca măsură de prevenire a abandonului familial, finanţarea ridicîndu-se la un milion de euro, a anunţat, vineri, ministrul de resort, Marian Sîrbu.

Sumele vor fi utilizate pentru revizuirea sistemului de alocaţii familiale destinate familiilor sărace şi cu mulţi copii, care au nevoie de susţinere materială astfel încît minorii să nu ajungă în centre specializate de ocrotire. “Aceşti copii nu trebuie marginalizaţi, ci trebuie să beneficieze de drepturi egale la educaţie şi servicii medicale”, a spus ministrul Muncii. Proiectul se va derula, la nivel central,

prin interm ediul M inisterului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Autoritatea pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, iar în teritoriu prin intermediul autorităţilor locale. Pentru acest proiect, autorităţile române cu atribuţii privind protecţia socială beneficiază de sprijinul unor instituţii similare din Franţa şi Suedia.

Programul lansat vineri face parte dintr-un proiect mai amplu, finanţat de Uniunea Europeană cu 25 de milioane de euro, privind reforma sistemului de protecţie a copilului. Acesta mai include o campanie publică privind drepturile şi situaţia copiilor instituţionalizaţi şi finanţarea unor proiecte locale de închidere a instituţiilor specializate de ocrotire a minorilor.

STOMATOLOGII C LU JEN I A II SĂRBĂTORIT IE R M O ANI D E ACTIVITATE ÎN CADRUL AMSPPR

ASOCIAŢIA MEDICILOR ' STOMATOtOOl

« F i K t r t r w r o i i ! » H lS ttS »

M edicii stomatologi cu practică privată din Filiala Cluj a AM SPPR s-au întîlnit ieri, în Sala „Tonitza” a Muzeului Naţional de Artă din Ciuj- Napoca, pentru a sărbători îm plinirea unui deceniu de existenţă a „celei mai puternice asociaţii profesionale din România” . Au vorbit, în cadrul festivităţilor, despre meritele Filia lei Cluj a A M SPPR : dr. Rodica Aldica, în calitate de preşedinte al acesteia şi al Filialei Ardeal Nord, dar şi de secretar general al Organizaţiei Regionale Europene a Federaţiei DentareInternaţionale; prof. univ. dr. Marius Bojiţă - rectorul U M F „luliu Haţieganu” ; prof. dr. Alin Şerbănescu - decanul Facultăţii de Stomatologie; dr. V icto r Breaz - care a fost primul preşedinte ales al asociaţiei; prof. dr. Sever Popa ş.a. Din partea Primăriei municipiului Ciuj-Napoca, loan Cristofor a înmînat d-nei dr. Rodica Aldica o D IPLO M Ă conferită AM SPPR - Cluj „la împlinirea a 10 ani de activitate, în semn de recunoaştere a contribuţiei deosebite la dezvoltarea sistemului medical românesc şi la asigurarea unor servicii de cea mai bună calitate” .

Ream intim că Asociaţia M ed icilo r Stom atologi cu Practică Privată din România

(AM SPPR) a fost înfiinţată în 1990 „din dorinţa de a apăra interesele patronale a le medicilor stomatologi c a re şi-au luat soarta în propriile

m îini, înfiinţînd p rin cip a lu l sector privat de m edicină” . AM SPPR este organizată în opt filiale regionale, corespunzînd, în mare, regiunilor istorice şi geografice ale Rom ân ie i. Fiecare judeţ membru al unei filiale regionale îşi are asociaţia proprie, propria conducere ş i propria activitate. Filiala Cluj a AM SPPR, înfiinţată în 1990, are în prezent 142 de membri.

Despre AM SPPR mai trebuie spus că: este „purtătoarea de cuvînt a stomatologiei private româneşti” , apărîndu-i interesele vizavi de instituţiile statului; elaborează propuneri concrete de îmbunătăţire a legislaţiei în vigoare, în dom eniul stomatologiei; este purtătoarea de cuvînt în Rom ânia a Organizaţiei Regionale Europene a Federaţiei Dentare Internaţionale. Prin cipa lu l obiectiv al AM SPPR este de a promova practicarea liberă a stomatologiei, cu o cît mai - redusă dependenţă a acesteia de surse de finanţare publice.

M.TRIPON

Costul terapiei SIDff va scădea de aproape opt oriCostul tratamentului SID A pentru un pacient va scădea, în

cel mult o lună, de aproape opt ori, ceea ce va permite accesul la terapia antiretrovirală a tuturor bolnavilor, după ce mai multe companii farmaceutice au semnat un contract cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin care s-au angajat să micşoreze cu peste 70 la sută preţul medicamentelor, a declarat ministrul Sănătăţii, Daniela Bartoş.

România este prima ţară din Europa de Est care a încheiat acorduri majore de reducere a costurilor medicamentelor antiretrovirale, pentru bolnavii cu H IV/SID A . La nivel naţional trăiesc 6.894 de copii si 1.700 de adulţi bolnavi de HIV/SIDA. ' -

Conducerea Ministerului Sănătăţii a hotărît să declanşeze, la nivel naţional, o acţiune de evaluare a tuturor celor aflaţi în evidenţele centrelor de specialitate, în vederea întocmirii unor statistici reale privind numărul bolnavilor de SID A şi a celor infectaţi cu virusul imunodeficienţei.

Secretarul de stat în Ministerul Industriei, Iu lian la n c u , a anunţat vineri că acest minister studiază, împreună cu Ministerul Finanţelor, posibilitatea ca fam iliile defavorizate să obţină o subvenţie la preţul energiei termice.'

lancu a precizat, ulterior, presei, că

sa. “Trebuie să stie şi Grivei. O fi autoritate independentă sau autonomă, dar nu ea dă socoteală în faţa opiniei publice”, a spus Cozmîncă.

Guvernul a acceptat, la propunerea. Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei,

Familiile defavorizate vor beneficia de o subvenţie la preţul energiei termice

această subvenţie va fi a c o rd a tă parţial de la bugetele locale şi parţial de la bugetul central, urmînd să fie plătită direct furnizorilor de energie termică.

El a spus că Ministerul Industriei analizează, împreună cu cel de Finanţe, şi ordinul Autorităţii pentru Reglementarea Gazelor Naturale prin care se stabilesc tarife diferenţiate la gaze.

Ministrul Adm inistraţiei Publice, Octav Cozmîncă, a declarat, în cadrul teleconferinţei, că Guvernul a aflat de acest ordin’ de majorare a preţului la gaze la cîteva săptămîni dupâ emiterea

majorarea tarifelor cu 15% în cazul energiei electrice şi cu 50% în cazul energiei termice.

Noile tarife la energie electrică vor intra în vigoare peste cel mult două săptămîni, în timp ce preţul energiei term ice pentru populaţie răm îne, deocam dată; neschim bat. Preţul naţional de referinţă al energiei termice pentru populaţie este, în acest moment, de 350.000 lei şi ar putea creşte pînă la 500.000 de lei în urma majorării preţului energiei termice produse de Termoelectrica pentru consumatorii casnici.

Tot mai mulţi consumatori de droguri cer asistenţă medicală

Numărul consumatorilor de droguri care au cerut asistenţă medicală a crescut, în 2000,’ cu peste 40 la sută faţă de anul precedent, potrivit .statisticilor Institutului de Management al Serviciilor de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei (MSF), a declarat colonelul Mihai Anghel, şeful Serviciului Antidrog.

El a precizat că, aşa cum arată statisticile MSF, anul trecut au fost înregistrate 1 .552 de persoane dependente de droguri care au solicitat servicii medicale de specialitate sau tratament, fapt ce demonstrează o proliferare a consumului de droguri îri România. “Dacă, imediat după 1989, România era o ţară prin care se tranzitau drogurile, treptat, după 1995-1996, spaţiul ţării noastre a devenit piaţă de desfacere pentru o cantitate destul de mică din totalul drogurilor care se îndreptau spre vest. Aceasta a făcut ca în scurt timp să

apară şi categoria infractorilor traficanţi, distribuitori sau dealeri, bineînţeles coroborat cu condiţiile socio-economice specifice locurilor de muncă (şomajul, abandonul şcolar etc.)', a adăugat şeful serviciului Antidrog. în primele cinci luni ale acestui an, poliţiştii au organizat, la nivel naţional, 113’acţiuni tde prindere în flagrant a unor traficanţi de stupefiante, în timpul c ă ro ra a u fost depistate aproape trei sute de persoane, în aceeaşi perioadă, au fost efectuate peste patru sute de activităţi de prevenire a traficului şi consumului de droguri şi peste trei sute de ^ controale. în timpul acţiunilor Poliţiei,-— ^ de la începutul acestui an, au fost descoperite 65 de filiere de traficanţi, fiind cercetate 334 de persoane, dintre care 175 au fost reţinute sau au fost arestate. Totodată, anchetatorii au instrumentat în această perioadă 273 de lucrări penale, în 163 din acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

. Contraexpertiza. Lapartida FC Argeş - Rapid, prin tragerea la sorţi, jucătorii pitesteni Neaga şi Buturugă au fost supuşi controlului anti­doping si au fost depistaţi pozitiv. M iercuri a urinat o contraexpertiză, iar rezultatul de jo i a fost tot... pozitiv, adică Neaga şi Buturugă s-au dopat, deşi ei susţin vehement contrariul. Rămîne de “ expertizat” cum au ajuns anabolizantele care măresc masa musculară şi forţa în firavul lor trup. Exclus ca Sfîntul Duh să fi făcut asemenea minune! Urmează la cuvînt L iga ,'cu iertarea sau... suspendarea.

• “Divorţ” amiabil. între Tiţi Dumitriu şi Gh. Florea, patronul Rocarului, a intervenit “ divorţul” . Unul am iabil. Circulă zvonul cum câ T iţi Dumitriu este “ în vorbe” cu FC Braşov, trupa de sub Tîmpa avînd liberă schema de “ antrenor principal” prin plecarea lui Gabi Stan la Astra.

• C onferin ţă de presă. Arbitrul ex-internaţional Ion Crăciunescu a convocat- o “conferinţă de presă” pentru a se plînge îm potriva “ lucrăturilor” prin care s-a cerut excluderea lu i de pe lista observatorilor internaţionali ai UEFA. Printre nominalizaţii de “ lucrătură” - conform relatărilor radiofonice - se numără “ patronii” Jean Pădureanu şi G h . Ştefan (P in a lti), plus

'Valentin Alexandru. Pasă-mi-te -ar fi fost terfelită imaginea arb itrilo r români prin intervenţiile şi comentariile te levizate ale lui Ion Crăciunescu.

• Groenlanda - Tibet. Mare meci, mare, amical, între două “ reprezentative” neînscrise în F IF A , ale Groenlandei şi T ibetu lu i. În tîln irea este programată să aibă loc azi, sîmbătă, 30 iunie, la Copenhaga. O' întîln ire cu

- caracter privat între eschimoşii groenlandezi şi exilaţii tibetani.

• Gigi Mulţescu a renunţat. D iscu ţiile dintre patronul Sportului Studenţesc, Vasile Siman, şi G igi Mulţescu, cel care a condus trupa alb-negrilor în retur, promovînd-o în A, tratative de continuare a activităţii de principal, au eşuat. Post liber, deci, de principal, şi Ia Sportul Studenţesc.

(v.e.r.)

R edacţiaT c r : 1 9 . 2 1 , 2 7 • ^

După căderea cortinelor fotbalistice

Azi, în obiectiv - Divizia C, seria a Vl-aSingura serie care a început campionatul cu 16 echipe şi

l-a încheiat cu 16, prima promovînd în B , ultimele trei retrogradînd în D. Este seria în care întrecerea s-a asemănat cel mai mult cu o cursă ciclistă de fond.

Echipa care a controlat “ cursa” şi â dominat-o a fost Minaur Zlatna, care a terminat întrecerea cu un avans de 8 puncte faţă de a doua clasată. La căderea cortinei Minaur Zlatna a totalizat 65 de puncte, adunate din 21 de victorii şi 2 egaluri (7 au fost înfrîngerile). Eficacitatea atacului s-a concretizat în 67 de goluri marcate. Defensiva şi-a făcut din plin datoria, neprimind în 30 de etape decît 25 de goluri (locul întîi în serie în ierarhia apărărilor). încheiem scurtul bilanţ cu două plusuri: +42 la diferenţa de golaveraj şi +20 la adevăr.

în urma “ tricoului galben” al cursei au pornit două, formaţii timişorene, AS Politehnica şi Electrica, în final ocupantele locurilor 2 şi 3. Politehnica a obţinut 57 de puncte, iar Electrica 53, “morişca” organizată de ele fiind fară efect în prinderea “evadaţilor” de la Minaur. De reţinut însă un lucru, faptul că Politehnica a avut atacul cel mai eficace în serie (unul din cele mai bune din întreg eşalonul

trei), materializat în 83 de goluri marcate (cu 16 mai multe decît Minaur). Politehnica a fost mai bună decît Minaur şi la diferenţa de golaveraj (+43), dar la adevăr a avut numai +12. Golaverajul Electricii a fost de 49 goluri date şi 30 primite, iar la adevăr +8. Au fost aceste trei echipe de pe “podiumul de premiere” singurele cu +1 la adevăr.

în urmărirea celor trei “ fugare” un pluton compact alcătuit din echipele clasate, în final, pe locurile 4-13: Minerul Gertej 45, Cuprirom Abrud 44, Minerul Moldova Nouă 44, Minerul Lupeni 44, Aurul Brad 43, Soda Ocna Mureş 42, Inter Petrila 42, Marmosim Simeria 42, Metalurgistul Cugir 41 şi Minerul Uricani 39 puncte. Dintre cele zece protagoniste enumerate doar Minerul Certej are “0” la adevăr, restul sînt cu minus. în altă ordine de idei, Minerul Certej, Cuprirom, Aurul şi Marmosim au golaveraje pozitive, iar Soda golaveraj “zero”, restul echipelor avînd golaveraje negative.

Ultimul pluton este al celor trei echipe care au retrogradat în D: Telecom Timişoara 33, Caromet Caransebeş 32 şi Gloria Reşiţa 23 puncte.

Victor E. ROMAN

C a r n e tg h e r le a ii

Deţinuţii pe...t *

terenul de sportîn cadrul activităţilor organizate cu

ocazia Zilei Penitenciarelor, deţinuţii din Unitatea de Maximă Siguranţă Gherla s-au întrecut şi la volei, baschet, tenis de masă şi şah. Cei mai buni’ reprezentanţi ai camerelor de detenţie şi-au desemnat cîştigătorii în finalele disputate pe baza sportivă din curtea interioară a puşcăriei (puţine unităţi similare dispun de condiţii aşa de bune pentru practicarea exerciţiului fizic şi a sportului!) Disputele s-au bucurat de mare popularitate în rîndul... suporterilor. întrecerile s-au caracterizat prin dîrzenie, luptă acerbă pentru puncte şi un fair-play desăvîrşit. A fost o competiţie reuşită, cîştigătorii fiind răsplătiţi cu cupe şi diplome.

“ Cupa 29 Iu n ie ” a devenit o competiţie sportivă tradiţională în rîndul deţinuţilor gherleni, obişnuiţi deja cu întrecerile sportive organizate lună de lună pe frumoasele terenuri din curtea penitenciarului.

Vremuri grele pentru popicărese

Printr-un fax trimis pe adresa echipei de popice Somvetra Gherla, gruparea sportivă de pe Someş este înştiinţată de FRP că începînd cu noul sezon competiţional întrecerile Diviziei A se vor disputa doar în cadrul unei serii. Asta înseamnă că popicâresele antrenate de Iosif Nagy sînt nevoite să se deplaseze la Bucureşti (şi nu o dată!) sau la Ploieşti în vederea întîln irilor săptămînale. Sarcină grea pentru formaţia transilvăneană, ţinînd cont de greutăţile prin care trece Somvetra. Pînă în prezent- doar Fabrica de sticlăriede menaj a sprijinit echipa de popice. în viitor va fi nevoie şi de ajutorul financiar al Primăriei. Doar este vorba de cea mai titrată echipă sportivă din localitate, care evoluează în Divizia A. Dacă fetele nu vor “ simţi” sprijinul edililor, nu se vor descurca în noul campionat ce începe în septembrie. Gînduri şi frămîntări pentru popicâresele din Gherla, confruntate şi aşa cu destule probleme cotidiene (să ne gîndim doar la “ ceaţa” ce persistă asupra titlului de proprietate a singurei arene din oraş...).

SZ. Cs.

r n m mSampras, Agassi ţi Rader ■ I M iawil la cucerirea Londrei!

Greco-americanul Pete Sampras se va duela în turui trei al turneului londonez pe iarbă cu armeanul Sargis Sargsian după c e , în prealabil, îi eliminase pe spaniolul Francisco Clavet (6-4, 7-6, 6-4) şi pe englezul Barry Cowan (6-3, 6-2, 6-7, 4-6, 6-3). Pete- "Pistol" este principalul favorit la cucerirea titlului în acest an, deşi pe

WIMBLEDON 2001tabloul său mai fac parte Federer, Larsson, Henman (favoritul gazdelor), Bjorkman, Safin, Clement, Tood Martin, Ferrero, Rusedski şi Ivanisevic (croatul de trei ori finalist la “AII England Tennis Club"). în altă ordine de idei, meciul dintre Venus Williams (cap de serie numărul 2 ) şi Daniela Hantuchova (încheiat cu victoria în două seturi a campioanei americane) a fost la un moment dat întrerupt de cîteva rafale de ploaie, jucătoarele revenind pe teren abia după o oră. La urma urmelor ce ar fi Wimbledonul fără ploaie?

Cristian FOCSANU

FomuilalU l t i m a s a n s ă

p e n t r u C o u l t h a r dLa o săptămînă după disputarea

M arelui Premiu al Europei, circul bo liz ilor revine în patria automobilismului. Dacă Monte Carlo, Silverstone ori Monza au o tradiţie de peste 70 de ani, Marele Premiu al Franţei este în pragul ediţiei '87. De-a lungul anilor, 7 circuite au găzduit prestigiosul Grand Prix, ultimul fiind Magny Cours de Nevers. Pentru un circuit al anilor ‘90, Magny Cours e un eşec. Traseului îi lipseşte “spiritul” , măsurile de siguranţă (largi zone de siguranţă, lipsa zidurilor de beton ş.a.) nereuşind sâ culeagă suficiente simpatii. Zilele pistei de la Nevers sînt numărate. Bernie Ecclestone a cumpărat circuitul de la Le Castellct şi intenţionează să-l reamcnajezc la nivelul standardurilor... pe care el le-a fixat! Prin prisma palm aresului, ultimele două decade în Franţa au fost dominate de trei nume: Prost, Mansell şi Schumacher. Michael are 4 victorii (1994, ‘95, ‘97, ‘98) şi două pole- positions.

David Coulthard e pe deplin conştient câ doar reeditarea victoriei de anul trecut îl poate menţine în cursa pentm titlul mondial. Dacă scoţianul spera ca duelul dintre fraţii Schumacher sâ vină în ajutorul său, el trebuie sâ se resemneze cu ideea că... sîngele apă nu se face. Michael şi Ralf s-au “pupat oficial” , anunţînd câ şi-au rezolvat problemele vis-â-vis de manevra prin care fratele mai mare a tăiat calea mezinului în cursa de la Niirburgring.

Radu MUNTEANU

Cupa Mondială rezervată

veteranilorLituania, respectiv oraşul Nida va găzdui

în perioada 1-4 iulie un eveniment deosebit, este vorba de Cupa Mondială a veteranilor la orientare sportivă. La reuniune şi-au anunţat participarea aproape 3.000 de concurenţi din întreaga lume. Ţara noastră va fi reprezentată de 10 astfel de sportivi, în speţă David Căpraş, Ioan Kuszalik, Dezideriu Nagy, C ristina Sim on, Arpad Tokes (cvintetul din Cluj-Napoca), Pop Spătaru (singurul reprezentant al Capitalei), Guth Reinhold (Sibiu), Em il Olteanu (Ploieşti) şi nu în ultimul rînd Gabriela Iosub (Miercurea Ciuc). De menţionat un amănunt picant, cei mai sus amintiţi vor face deplasarea în Lituania pe cheltuiala proprie, neexistînd în acest sens un sponsor generos pentru a sprijini această mişcare sportivă. Sincer nici nu ne miră faptul că nimeni din cei cu bani nu s-a “ legat la cap” cu ajutarea acestui sport, dacă pînă nici şahul, tenisul sau ciclismul nu beneficiază de sprijin material.

N .B .: C a l i f i c ă r i l e s e d e s f ă ş o a r ă în p e r io a d a 1-2 iu l ie , i a r m a r e a f i n a l ă este p r o g ra m a tă p e 4 iu l ie , d e Z iu a n a ţ io n a lă a S U A .

Cristian FOCSANU

iFotbalfintemationajRămîne Spania

fără români?Compatriotul nostru Laurenţiu Roşu este

curtat intens de echipa spaniolă Espanyol Barcelona, grupare din “ Primera Division" Ia care activează ş i C o s te l G î/că. Surse sigure din anturajul echipei catalane îl dau ca sigur pe Roşu în lotul prim divizionarei contra unei sume în jurul a 3-3,5 milioane dolari. Roşu a evoluat pînă nu demult în “ Primera D ivision” ca jucător al Num anciei, dar gruparea din Soria (părăsită între timp de lean Barbu, revenit în ţară, la Rapid) a retrogradat în “ Segunda Division” de pe locul 20. In sezonul abia încheiat, în Spania, în ' prima divizie, au activat cinci fotbalişti români (Gîlcă Ia Espanyol, llie la Valencia, Craioveanu la Villarreal, Contra la Alaves şi Roşu la Numancia).

Cosmin “ Guriţă” Contra a prăsit însă Peninsula Iberică pentru cea italică, respectiv “ Primera D ivision” pentru “ Serie A ” şi Alaves pentru celebra AC Milan. llie s-ar putea, la rîndu-i, să “ abdice” de la Valencia pentru a îmbrăca tricoul alb-verde al echipei Sporting Lisabona, gruparea lusitană antrenată de Ladislau Boloni dorindu-1 foarte mult pe fotbalistul român în lot. Craioveanu nu s-a decis dacă să-şi prelungească contractul cu Villarreal sau nu.

Cristian FOCSANU

Spun fenomen pentru câ este mai mult decît un act artistic, mai mult decît o manifestare folclorică, mai mult decît un exerciţiu fizic. S-a dansat de cînd există omenirea, ba mai mult, de cînd există zeii. Terpsihora era una din muze, cea a dansului şi nu era singura din mitologie care se îndeletnicea cu această “ distracţie” în Olimpul grec sau în celelalte ceruri.

în primitivism, alături de exerciţiile cu caracter utilitar,

i. cu acelea care aveau scop m ilita r şi cu jocurile (m ajoritatea cu obiecte rotunde), dansurile erau un exerciţiu cvasiuniversal. Spun cvasi, pentru că singura tară, sau singura zonă în care dansurile erau subapreciate,

vinu lu i şi al viţei-de-vie, omonimul romanului Bachus.

în Evu l Mediu s-a dansat intens, fie datorită tradiţiilor sau datin ilor locale (în Asia,

Maaf l f cf oi

paradoxal, este sau a fost Italia antică, în rest, pe . tot mapamondul s-a dansat cu nesaţ, antichitatea nefăcînd excepţie. în Eg ip t, în M e s o p o ta m ia ,Japonia sau China existau - de milenii- dansatori şi d a n s a t o a r e profesioniste. Ca de obicei, apogeul s-a înregistrat în Grecia Antică. E i, grecii antici, aveau dansuri funebre, executate mai ales de Am erica precolumbiană,profesionişti sau profesioniste Africa), fie de bucuria alegerii(ceva în genul bocitoarelor unui nou Papă sau de durere,

sau mai ales afirmării - la Paris - a uimitoarei şcoli de balet din R u s ia c u exponenţii săi geniali: Serghei Pavlovici Deaghilev, Ana Pavlovna, Galina Ulianova

G iv i l i z a ţ ie ş i s p o i t

D A N S U L - F E N O M E N

P R I M O R D I A L

noastre), dansuri religioase care în final au dat naştere tragediei, dansuri pirice sau războinice, mult iubite de greci şi, în fine, dansuri dionisiace, închinate evident lui Dyonisos, patronul

din cauza deselor molime de ciumă.

Epoca modernă a readus dansul în prim-plan mai ales datorită apariţiei unor stele de primă mărime (Isadora Duncan)

sau, mai aproape de z ilele noastre, Maia Pliseţkaia.

Au scris pagini memorabile pentru istoria dansului şi Ceaikovski, dar şi m arii compozitori de operă Verdi, Bizet, Mascagni. Să nu-i uităm şi pe cei doi, poate cei mai mari reprezentanţi ai dansului

modem, Fred Astaire şi Gene K e lly , : care au adus în cinematografie feerica aripă a artei dansului. Precum nu putem uita niciodată scena antologică

din capodopera lui Cakoyanis: “ Zorba G recu l” , în care regretatul Anthony Quinn, poate unul dintre cei mai mari actori ai artei film ulu i, face o superbă şi unică dem onstraţie de

dans, de viaţă, de optimism, de bucurie, de artă cu A mare.

La ora actuală, Gelebra trupă irlandeză de dansuri “ Michael Flateley’s King o f the Dance” uimeşte lumea prin perfecţiunea şi frumuseţea cu care prezintă folclorul din “ ţara verde” .

Ansam blurile noastre de

dansuri populare au fost decenii întregi ambasadori serioşi pe toate continentele lum ii. Nu au dispărut, dar parcă e le v ii, studenţii, m ilitarii, muncitorii, ţăranii, nu mai sînt atît de atraşi de acest fenomen ca în urmă cu ani. M i-e dor de “ R o m â n a ş u l ” , “ Geamparalele” , “ Cununa de pe Someş” , de “ Căluşari” , de “Fetele de la Căpîlna” . Ş i sper ca într-o com petiţie - sui- generis - să izbîndească în lupta - oarecum inegală - cu, să zicem, manelele, dansul din buric sau zecile de trupe care mai de care mai “ candy” , mai “ chic” , mai “ sexi” sau mai “ sarmale reci” . ■

D o rin A L M Ă S A N

1 Dolar SUA = 29.160 leii1 Marcă germană = 12.627 lei

l i ţ i ş t i , p r e a m u l t ă p i r a t e r i e

, "R r»-** < u - • •. i -

r - — ,

Căpitanul Luigi Sima a absolvit în 1990 Academia de Ştiinţe Economice, din 1993 fiind ofiţer specialist în cadrul Compartimentului „Proprietate Intelectuală, Fraude în Informatică, Jocuri de noroc din cadrul Serviciului Economico - Financiar al Poliţiei Capitalei. Pentru activitatea depusă in perioada 1997 - 2001, căpitanul Luigi Sima a obţinut’ de la reprezentanţa BSA din Londra „Certificatul de Apreciere”. Interviul a fost facilitat de publicaţia „eWeek România”.

Rep: Sînteţi prim ul poliţist român care s-a im plicat în com baterea p ira te rie i software. Cum aţi ajuns să acţionaţi pe o asem enea direcţie?

Căpitan L U IG I S IM A : Se poate spune câ sunt prim ul poliţist care s-a ocupat de combaterea acestui fenomen încă de la intrarea în vigoare a Legii dreptului de autor şi a drepturilor conexe. De fapt, intrarea în vigoare a acestei legi' m-a prins în cadrul co m p a r t im e n tu lu i „ D iv e r s e ” d in Serviciu! Economic al Poliţiei Capitalei. Primul meu caz a fost în 1997, cînd am depistat un v în z ă to r d e s o f tw a r e . în a c e l moment nu ştiam cinereprezintă m arile com panii producătoare de so ft d in lume ş i , d i n ‘ te le fo n în telefon, am ajuns la reprezentanta Microsoft Rom ânia. Aceasta m-a direcţional către cabinetul de avocatura N ico lae Hurchcl. reprezentantul B S A inRomânia. Dum nealui a fost foarte incintat câ Po litia a început sâ sc ocupe dc piraterie.Am obtinut de la dumnealui plinpcrca penala si evaluarea prejudiciului cauzat companiilor pc carc cl lc reprezintă in România. Acesta a fost primul caz. unul frumos din punctul meu dc vedere. Oricum , au trecut ccvn ani dc atunci... Prejudiciul a fost dc citcva mii dc dolari. Practic noi am creat mixiclc dc procedură dc control, cum ar fi testele dc cumpărare. Apoi am efectuat scrii dc controale la sălile dc Internet, controale la vînzătorii stradali...

Rep : Bănu iesc că este d ificilă dovedirea în că lcării legii pe un astfel de segment infracţional...

L .S : Nu estesim plu...Trebuie, conform procedurii, să ai un măcar un

cumpărător cu care să probezi infracţiunea. Dacă la început am fost aproape singur, din 1999, în urma absolvirii unor cursuri speciale, efectivul celor, care activăm pe astfel de probleme a crescut. Atunci s-a luat hotărîrea ca în cadrul Poliţiei să se. creeze un departament specializat, intitulat „Fraude în inform atică, proprietate intelectuală şi jocuri de noroc” .

Rep: Care este structura unui astfel de departament?

L .S : în cadrul Po liţie i capitalei sîntem cinci ofiţeri care ne ocupăm cu probleme de piraterie software, la care se adaugă cîte trei ofiţeri la fiecare

' sector. Media de vîrstă este sub 40 de ani. Anul trecut, pe raza Bucureştiului am identificat 840' de cazuri de încălcare a Legii nr. 8 / 1999, pentru care s-au întocmit tot atîtea dosare de începere a urmăririi penale. Menţionez c ă u n d o s a r penal se poate referi la una sau mai multe infracţiuni. De pildă, o persoană prinsă comcrcializînd software poate fi acuzată de copiere ncautorizată şi com ercializare dc produse contrafăcute. Anul trecut au fost confiscate in jur dc 11.000 dc CD-uri cu software şi jocuri copiate ileg a l. Valoarea prejudiciului a fost evaluată la peste două miliarde dc dolari. Am avut cazuri la Plo ieşti, Constanţa, unde dosarele finalizate de noi s-au soldat cu sentinţe înscmnînd şase luni închisoare sau suspendare. în astfel dc acţiuni nu pot să uit sp ijinul dat de conducerea Po liţie i Capitalei, O RD A şi cabinetul Burchel. Cu toate acestea, există persoane, din afara Poliţiei, care nu au înţeles natura acestui fenomen. Dacă nu se iau măsuri, nu va fi bine deloc...

Poliţia i-a prins, justiţia: i-a pus în libertate

Rep: Care a fost cazul cel mai spectaculos?

L .S : 'F ie care caz are particularităţile lui, dar nu pot uita un caz deosebit care a avut loc anul trecut. Am efectuat un control într-un apartament

■ clandestin, unde se înregistrau CD-uri şi care avea mai multe puncte de'vînzare. Unul chiar în cadrulm agaz in u l u i... „M u z ic a ” , împreună;cu procurorii şi în baza unui mandat de percheziţie am prins in flagrant persoane care se ocupau cu copierea. Tot acolo se afla şi clientul care comandase jocuri şi programe şi care tocmai aştepta să se termine copierile. Am confiscat atunci 600 de matriţe numai cu jocuri şi patru inscriptoare. Culmea, în timp ce noi efectuam controlul, la uşă veneau tot felul de persoane care fie aduceau CD-uri, fie veneau să preia pachetele cu marfa ce trebuia livrată. Altele sunau ia telefon...Unul din capetele reţelei era la magazinul „M u z ica ” , fără ştirea adm inistraţiei magazinului. Aparent totul era OK: la vedere erau puse CD-uri originale, însă în baza unei parole sau a unei recomandări se primeau într-o veselie comenzi pentru marfa „pirat” . Vînzătorul dădea un telefon la apartament, lansa comanda,: iar tipii pe care i-am găsit se| apucau de treabă, înregistrînd. Onorarea com enzilor nu avea loc niciodată la magazinul „M uzica”-. „Producătorii” îşi dădeau întîlnire cu clienţii în tot felul de ; locuri, cu parole, cu gesturi de recunoaştere, cu tot

tipicul... Prejudiciul evaluat a ' fost de 20.000 de dolari,

Rep: C ît „au p rim it” infractorii pentru o asemenea faptă?

L.S : Poliţia Economică i-a reţinut pentm 24 de ore, a doua zi fiind duşi la Parchetul de pe lîngă Judecătoria sectorului 4 unde au fost puşi în libertate...

Rep:...?!L .G : ...asta este...Noi,

poliţiştii, ne-am făcut datoria, am finalizat- cazul,- ,am instrumentat dosarul, mai departe fiind treaba procurorilor. şi a justiţiei. Din cîte am aflat, se pare că plîngerea depusă de reprezentantul BSA a fost retrasă datorită faptului că persoana reţinută de noi a plătit o parte din valoarea prejudiciului constatat.

Filăm, apoiorganizămflagrantul

Rep: C ît de cristalizată este o astfel de reţea în România?

L.G : Suficient de organizată şi puternică pentru a aduce prejudicii uriaşe statului român. P irateria are o pondere considerabilă, chiar dacă a scăzut în ultima vreme. Minuni peste noapte nu putem face. Oricum, una din condiţii este ca noi sâ ne mişcăm discret, dar eficient. A ltfe l poţi fi deconspirat. O muncă de luni de zile poate fi irosită în cîteva minute. O persoană care face contrabandă cu CD-uri intră printr-un punct vamal. Noi începem să-l filăm şi apoi organizăm flagrantul. "în tot acest timp infractorul nu trebuie sâ bănuiască nimic. O cît de mică eroare şi l-am pierdut.

Rep: S-a întîmplat vreodată aşa ceva?

L .G : S-a mai întîmplat şi mi-e frică de aşa ceva. Fiecare caz pe care îl instrumentăm este ca o casă. Dacă vine cineva şi fură un stîlp, totul se prăbuşeşte. M ai mult, dacă un poliţist pierde un caz de pe urma unei „scurgeri” , riscă să mai primească şi reproşurile superiorilor. Una este să numeri baxurile de ţigări şi alta este să verifici un calculator care, de cele mai multe ori este parolat iar proprietarul refuză să colaboreze. Noi, po liţiştii, sîntem suspicioşi cînd cineva refuză să accepte controlul. în astfel de cazuri ridicăm unitatea centrală sau numai bard - discul, sigilat, transportînd totul la Po liţie . A ic i, împreună cu inspectorii ORDA şi BSA , în prezenţa unor m artori, se desigilează şi se probează.

Rep: Unde credeţi că se află „m iza” combaterii pirateriei software?

L.G : La marile întreprinderi, în urma controalelor pe care le-am făcut avem mari şanse să-i facem să înţeleagă că trebuie să intre în legalitate. Acolo unde am constatat utilizarea de software pirat, pe lîngă faptul că am instrumentat dosare penale, i-am determinat să achiziţioneze programe cu licenţă.

Sursa nordică sau Ucraina si Moldovaj

Rep: Cine se face vinovat într-o firmă de utilizarea unor astfel de programe?

L.G : Administratorul acesteia si conducătorul

Departamentului in fo rm atic. Obligaţia lor este de a sesiza în scris conducerii societăţii orice neregulă sau deficienţă în funcţionarea sistem u lu i informatic şi de a recomanda măsurile care se impun. Es te regretabil că la cinci ani de la intrarea în vigoare a L e g ii 8/1996 încă nu există experţi în materie de drepturi de autor, autorizaţi de Ministerul Justiţiei. Nu mai merge aşa, pentru că nu este departe momentul cînd o copie făcută ilegal va ajunge sâ arate la fel de bine ca originalul. O . altă cauză a proliferării pirateriei constă în faptul că este considerată încă un indicator minor de muncă, uitîndu-se gradul de evaziune fiscală sau contrabandă pe care îl poate provoca. Trebuie luată în considerare şi poziţia geografică a României care este în prezent una dintre ţările în ' care prosperă liniile de fabricare a produselor contrafăcute. Dacă înainte produsele contrafăcute veneau prin sudul ţării, din Bulgaria, acum sursa este în est şi nord, în Ucraina şi Moldova.

Rep: Cum stă la ora actuală Po liţia în ceea ce priveşte dotarea tehnică necesară com baterii p ira te rie i, software?

L.S: Din păcate nu avem tot ceea_ ce ne trebuie legat de tehnologia informaţiei. Şi nu este nonnal ca un departament specializat în combaterea pirateriei software să nu dispună de logistică cel puţin pe măsura celei utilizate de „adversari” . Deocamdată cea mai bună şi sigură „dotare” pe care o avem este voinţa de a face ceea ce facem.

A consemnat Beniamin PASCU

Şapte investitori sînt interesat!de cum părarea

Directorul general al societăţii Tehnofrig, Ioan Ardelean, a declarat că există şapte potenţiali cumpărători ai societăţii Tehnofrig , aceştia depunînd la APA PS scrisori de intenţie în acest scop. Directorul general al Tehnofrig a precizat că se vor pune în vînzare dosarul de prezentare a societăţii în vederea privatizării. E l a adăugat că din 2 iulie a.c. şi pînă în 10 august a.c. la societate se va deschide camera de date, unde cei interesaţi vor putea obţine, în schimbul semnării unui angajam ent de confidenţialitate, date suplimentare legate de societate. Po ten ţia lii cumpărători vor depune ofertele lor Ia A PA PS Bucureşti pînă în 20 august a.c., urmînd ca deschiderea dosarelor să aibă Ioc în 21 august a.c. Vînzarea celor 949.023 de acţiuni Tehnofrig se va face la A PA PA S Bucureşti, prin negociere directă. Ioan Ardelean a precizat că, deşi societatea dispune de certificări la zi, ia r d iscip lina tehnologică este respectată ia toate nivelele, ceea ce lipseşte societăţii sînt banii pentm investiţii. E l a precizat că

Tehnofrigîn acest an în societate a fost demarată o singură investiţie , iar n ivelu l investiţiilor programate pentm acest an şi bugetul societăţii vor fi rediscutate în următoarea şedinţă a Adunării Generale a Acţionarilor.

Potrivit lui Ardelean, în prezent există acoperire prin comenzi pentm toate produsele, iar pentm trei dintre ele s-a realizat o programare a producţiei pe următoarele patm luni.

Societatea clujeană Tehnofrig produce linii de îmbuteliere lichide, fabrici de lapte, schimbătoare de căldură, fabrici de bere.Tehnofrig are un capital social de 32 miliarde lei, 65,4% dintre acţiuni fiind deţinute de APA PS. Societatea axe A I I de angajaţi, în prima jumătate a anului trecut societatea a obţinut un profit bmt de 3,54 miliarde lei şi avea datorii de 22,9 miliarde lei şi creanţe de 17,9 m iliarde le i. Tehnofrig a fost selecţionată între cele 64 de societăţi care urmează să fie privatizate în cadml programului PSA L , agentul de vînzare selectat fiind Banca Română de Dezvoltare-Group Societe Generale.

Ordonanţă de urgenţă privind exploataţiile agricole

Ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmîncă, a anunţat, vineri, în cadrul unei teleconferinţe cu prefecţii, că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind exploataţiile agricole, arătînd că acest act legislativ este necesar din cauza fărîmiţârii excesive a terenurilor agricole.

Cozmîncă a precizat că, urmare a aplicării Legii fondului funciar, există 4,7 milioane de proprietari şi circa 47 de milioane de parcele, iar ordonanţa prevede că lucrările de organizare a expioataţiilor agricole sînt executate de instituţiile de profil.

Potrivit acestei ordonanţe, exploataţiile agricole vor fi conduse de specialişti acreditaţi de Ministerul Agriculturii, iar. dimensiunile expioataţiilor sînt cuprinse între 110 hectare, pentru cele aflate la cîmpie şi care produc cereale şi un hectar, pentm căpşunerii sau păstrăvării. Limita minimă pentm o exploatare în domeniul apiculturii este de 50 de familii. Producătorii agricoli care deţin sau administrează exploataţii agricole beneficiază de subvenţii pe produs, urmînd ca, anual, Guvernul să stabilească lista produselor,, precum şi fondurile şi sursele de finanţare pentm plăţile directe acordate producătorilor asociaţi în exploataţii agricole. Aceste exploataţii pot beneficia de facilităţi financiare din partea statului şi în ceea ce priveşte cumpărarea de utilaje agricole, construirea de spaţii de stocare sau protecţia mediului. Producătorii agricoli asociaţi în exploataţii agricole primesc, potrivit acestei ordonanţe, de la procesatori, ajutoare de producţie sub formă de avans de cel puţin 30% din valoarea contractată, pe baza contractelor încheiate înainte de începerea anului agricol.

Ordonanţa prevede şi posibilitatea înfiinţării expioataţiilor agricole familiale, cu dimensiuni sub cele prevăzute la exploataţiile agricole, acestea putînd beneficia de consultanţă gratuită. Acest tip de exploataţii pot fi stimulate pentm practicarea agriculturii biologice, prin facilităţi financiare suplimentare, stabilite prin legi speciale.

Deşi termenul de privatizare expiră azi,

C l u j a n a a v î n d u t ,

î n a c e a s t ă s ă p t ă m î n ă ,

d o a r t r e i a c t i v eLa sfîrşitul acestei săptămîni a fost organizată

o nouă lic itaţie pentru vînzarea activelor productive ale Clujanei. Potrivit contractului de privatizare a fabricii, prin intermediul unui agent agreat de Banca Mondială - Res&Co, termenul limită pentru yînzarea Clujanei expiră la sfîrşitul lunii iunie. Din păcate, la ultima licitaţie nu au fost vîndute decît trei active (secţia de încărcare acumulatori şi două depozite), la preţul de 1,6 miliarde, cumpărătorii fiind trei societăţi comerciale din Cluj. Reprezentanţii Autorităţii pentru Privatizare şi Adm inistrarea Participaţiunilor Statului, Cluj spun că, deşi perioada în care Clujana trebuia privatizată expiră la 30 iunie, consultantul are contract cu APA PS pînă în 19 septembrie a.c. în prezent, la Bucureşti, se discută posibilitatea de a prelungi contractul pentru privatizare şi de a se continua colaborarea cu Res&Co, cel puţin pînă la 19 septembrie.

Precizăm că Clujana a fost închisă operaţional în vara anului 1999. Ea a fost inclusă pe lista de 64 de societăţi a căror privatizare urmează a fi făcută prin intermediul unor agenţi ai Băncii Mondiale. A .BLA G A

Bănci comerciale; la vedere 1 lună 3 luni 6 iunl 9 luni 12 luniBCR* 7 30 31 32 33 34

„ BRD - GSG 9 33 34 34,5 36 36,5. 9 . • 33 35 37 39 43

BA(d.revUuibitâ) (d. fixâJ9 35 - 36 37 37 379 35 36 - - -

••••■'* Banc Post* ... : 9 v. 34 X 35 .36 36 37Transilvania 7 34 35 36 37 37

... Româneasca” . 3 V'.' . 34 36 37 36 36CEC 7 33 34 - 34

; ALIANŢA 10 38 39 40 41 •...42::'romexterra(dob. variabilă) 10 35 36 37 38 39

♦TURCO-ROMÂNĂ 5 34 35 34 33 33"DACIA-FELIX" 8 33 35 36 34 34

\ O’lonŢiriâc" 31 31 33 . 33 32Români de Scont 8 36 38 37 36 37

8 - 37 34,5 32,5 32ALPHA SAN K : r YA 4-Ţ'V :-:.::.":.33y 'A 35 '34 .-:' 34 36WEST BANK 10 36 38 39 39 39

Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni5 . NAPOCA v .v- - .v,< (dob, fluctuantă) . - : • 40 . 42 ;■ ;,;:;46;; 48

TREZOR - 40 41 43 - 46persoane juridice - %

B ă n c i c o m e r c ia le la v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i ; : 6 lu n i 9 J u n i 12 l u n i

B C R * 7 3 0 31 3 2 3 3 3 4

B R D * * - G S G 9 3 0 31 3 1 ,5 3 2 3 2 ,5

B A(dob. revizuibilâ) 9 3 5 3 6 3 7 3 7 3 7

B a n c P o s t * 9 . 3 2 3 4 * 3 5 3 6 v; 3 8

T r a n s i lv a n ia 7 3 4 3 5 3 6 3 7 3 7

/ R o m â n e a s c ă * * 3 3 4 3 6 3 7 3 6 3 6

C E C 7 3 3 3 4 3 4 3 4 3 4

R O M E X T E R R A(dob. variabilă) 10 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9

T U R C O - R O M Â N Ă 5 3 4 3 5 3 4 3 3 3 3

" D A C I A F E L I X " 9 3 5 3 5 31 7 3 0 3 0

" I o n Ţ i r ia c " 4 31 31 3 3 3 3 3 2

R o m â n ă d e S c o n t 8 3 6 3 8 3 7 3 6 3 7

8 . . 3 7 3 4 ,5 . 3 2 ,5 3 2

A L P H A B A N K 4 3 3 3 5 3 4 3 4 3 6

W E S T B A N K 10 3 4 3 6 3 7 3 8 ” 3 9

: B ă n c i p o p u la r e la v e d e r e 1 J u n ă - 3 l u n i 6 l u n i 9 J u n i 12 l u n i

N A P O C A(dob. fluctuantă) 10 3 6 3 8 4 0 - 4 2

BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR DEM 2,5 - 3,25 3,5 - 4,75

USD 2,5 - 4 4,25 - 4,75BRD -GSG DEM 1 2,2 2.3 2,4 2,45 2,5

USD 1 3,75 3,85 4 4,1 4,25Banc Post DEM 2,25 - - 2,8 3

USD 4 - 4,8 - 5B. Agricolă DEM 2,5 3 3,2 3,2 3,5 3,7

USD ■■ '4 5,2 5,3 5,5 r 5,5 5,85Ion Ţiriac DEM 1 3,7 3,7 4 4 4,2

USD 1 4,1 4,2 4,5 4,5 5Transilvania DEM 2,5 3,25 4,00 4,15 4,25 ,

USD 2,75 r,> 4,50 4,75 5,00 5,50Românească DEM 1,5 3,25 3,5 3,75 4 4,25

USD 1,75 4,25 4,5 4,75 5 5,25Turco-Română DEM 1 4 4,2 4,5 4,7

USD 2 6,25 6,5 6.75 7,1Romexterra DEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7

USD 3.5 5,1 5,4 6,1 6.5 6,8"DACIA FELIX7 DEM 2,5 - 3 ■ 3,25 3,75 4.25

USD 3 - 5,5 5,75 6 ■■ ■ 6,5Română de Scont

DEM - 3,75 4 4,20 4,35 4,50USD - 5 5,20 5,50 5,75 6

AL.PHA BANK DEM 1,75 3,75 3,75 3,75 4 4USD 1,75 4 5 5,25 5,25 5,50

WEST BANK DEM 2,5 3,5 4 4,25 4,5 4,75USD 3 5,1 5,25 5,5 5,5 6

- persoane juridice - %

fon Ţiriac

Transilvania

Românească

Turco-Română

Romexterra

-DACIA FELIX"

Română de Scont

ALPHA BANK

W£ST BANK

USDOEM

4 .5

5 ,2 0

1 EURO = 24.696 leij lg AUR = 253.035 lei;

C i

v iS i n d i c a t u l " F A R M E C

S c r i s o a r e d e s c h i s ă

Societatea Comercială FARMEC S.A. din Cluj-Napoca poate si trebuie să nu devină o nouă victimă a tranziţiei

’ dobînda se capitalizează;" cu plala dobînzii ia expirare. Hoit Modificarea dobînzilor se comunică redacjiei, pînă la ora 12°° prin fax: 19.74.18.

- persoane fizice - %

N0T/L- Sumaprecum r, taxa de deschidere de cont,

in funcţie de banca

Societatea Comercială FARM EC S.A. este pe departe cea mai mare întreprindere de produse cosmetice din ţară şi printre cele mai mari din Europa. In ultimii 5 ani de cînd s-a privatizat integral, cu capital românesc, a.ocupat permanent locul I pe judeţ în rîndul întreprinderilor mari şi locul III-IV pe ţară în ramura industriei chimice de produse cosmetice, detergenţi, săpunuri şi fibre sintetice, pe baza cifrei de afaceri şi a profitului realizat. Poate din acest motiv unele persoane din ţară sau. din străinătate rîvnesc atît de mult la această întreprindere. Printr-o serie de reclamaţii şi denigrări îndreptate împotriva conducerii întreprinderii, s-a încercat atingerea acestui scop; de a pune mîna pe conducerea firmei Farmec, iar aceasta să lucreze numai pentru interesele denigratorilor.

Aşa se explică faptul că, de peste un an de zile, o parte din conducerea întreprinderii noastre este cercetată prin Ordonanţa 00160/2000/IGP/DCP. Această ordonanţă are la bază o reclamaţie a unui acţionar şi fost beneficiar al nostru, rău intenţionat şi pornit împotriva noastră pentru că nu a mai fost reales în C.A., cînd interesele lui personale au intrat în conflict, fiind c o n t r a t e î n t r e p r i n d e r i i n o a s t r e .

Din cele reclamate de acesta, nu s-a ' confirmat nim ic în ce priveşte

prejudicierea Statului Român cu ceva, ci dimpotrivă; prin intervenţiile făcute de conducerea întreprinderii noastre pe baza aprobării organelor colective de conducere, s-a realizat un obiectiv industrial, de importanţă naţională, benefic din punct de vedere ecologic şi economic, nu s-a prejudiciat nici un acţionar şi nu s-a însuşit nici un leu de către nimeni.

Cu toate acestea, au fost reclamaţi;- Turdeanu Liviu - director general de

peste 33 de ani, preşedinte al C.A. şi preşedinte al C .A . Farm ec PA S (Asociaţia Salariaţilor pentru Privatizare)

- Kevorkian Marin - director tehnic şi de producţie şi membru în C.A.

- Ciupeiu Maria - şef oficiu juridic, membru în C.A.

- Ignat Ioan - maistru principal în FA R M EC S.A . şi membru în C.A. Farmec P.A.S.

- Pintilie Sorin - fost salariat şi membru în C.A. Farmec PAS.

Reclam antul, Olăneanu N icolae Cristinel, este patronul firmei G ALIC SRL'd in Bucureşti, acţionar FARM EC S.A . şi fost beneficiar al produselor noastre care, după ultimul bilanţ contabil depus la C.C.I. Bucureşti pentru anul 1999, pentru firmele lui şi ale soţiei lui, la o cifră de afaceri de 396,5 miliarde le i, raportează un profit de numai 1,2 miliarde lei, cu o rentabilitate de 0,31%, neregăsindu-se în n ici un clasament în catalogul editat pe ţară în anul 2000.■ Acest acţionar a reclamat Farmec S. A., respectiv conducerea administrativă.

în calitatea lui de acţionar, Olăneanu N.C. a plătit cca. 200 mii USD pentru cumpărarea de acţiuni FA RM EC şi a beneficiat de dividende şi alte înlesniri de cca. 2 milioane USD şi totuşi nu este mulţumit, vrea mai mult, vrea totul, vrea

neapărat înlăturarea actualei conduceri a Farmec-ului, ca acesta să lucreze numai pentru interesele lui.

Aşa se explică tentativa pe care a avut-o la Bucureşti, prin agenţii lui, în12.07.2000, pentru . sechestrarea directorului general - Turdean Liviu, în parcul din faţa IG P/D CP. Num ai intervenţia promptă a organelor de poliţie şi a anchetatorului de la IGP/DCP, lt.' Popescu Nicoleta, l-au putut salva de la un mare pericol, similar celui de la “Tepro” Iaşi.

în prezent există o stare generală de . nemulţumire şi supărare a salariaţilor faţă

de acest acţionar. E i au înaintat un memoriu scris conducerii întreprinderii şi sindicatului pentru a interveni la organele competente pentru a fi lăsaţi să lucreze în linişte şi pace.

S.C. Farmec S.A., fiind cel mai mare consumator de freon din ţară, cca. 70%, pe baza convenţiilor internaţionale de Ia Montreal şi Viena, semnate de fostele guverne ale României, a primit gratuit nişte utilaje, în scop ecologic de interes naţional, pentm înlocuirea freonului cu un alt gaz propulsor, ecologic, respectiv butan-propan. Aceste utilaje au soşit la FARM EC S.A. pe baza acestor convenţii şi a Proiectului MP/ROM/96/012 - QNUDY Viena, proprietar fiind ONUDY Viena şi nu S.C. Farmec S.A . care, nefiind proprietară, nu avea obligaţia achitării taxelor vamale.

Acest proprietar, respectiv ONUDY Viena, la sosirea utilajelor în vama Cluj, în data de 17.07.1998, a cerut în scris Direcţiei Generale a Vămilor eliberarea acestor utilaje prin scutire de taxe vamale, avînd în vedere scopurile arătate mai sus. Cu toate intervenţiile făcute de ONUDY Viena şi de conducerea FA R M EC , Direcţia Generală a Vămilor a refuzat eliberarea utilajelor fără plata taxei vamale, stînd în vamă cca. 3 săptămîni. în această situaţie, O NUD Y Viena - Filiala Bucureşti ne-a comunicat că, dacă autorităţile române nu rezolvă această problemă, să fie retumate utilajele la furnizor.

Avînd în vedere că investiţia realizată de Farmec în acest scop era aproape terminată, cheltuind cu ea cca. 2 milioane USD, retumarea acestor utilaje ar fi fost o pagubă mare pentru înteprinderea noastră şi o ruşine pentm Statul Român. De aceea, organele co lective de conducere a întreprinderii noastre, pentm salvarea acestei situaţii, consultîndu-se juridic cu diferite persoane şi pe baza răspunsului, primit de la Ministeml de Finanţe prin adresa nr. 115274/115599 şi de la furnizorul de utilaje “Pamasol”- Elveţia, au hotărît să întocmească formele necesare pentm ridicarea acestor utilaje, fără plata taxelor vamale. în acest sens, s-a apelat la folosirea unei societăţi non-profit, care era FA RM EC PAS.

Pe baza analizei acestor documentaţii de către Registrul Comerţului, prin judecătorul delegat şi Direcţia Regională a Văm ilor C lu j, am obţinut actele necesare pentru ridicarea utilajelor din vamă şi predarea lor pentru montare.

La term inarea investiţie i şi recepţionarea ei de către delegaţii O N U D Y , M in isteru lu i M ediu lu i şi Farmec, s-a pus în funcţiune acest

obiectiv industrial, în anul 1999, care funcţionează foarte bine.

Abia după terminarea perioadei de garanţie, respectiv la 05.04.2001, am primit, de la ONUDY Viena, actul de transfer al acestor utilaje, din proprietatea lor în proprietatea noastră.

Pe baza actelor de transfer al proprietăţii, am cerut im ediat M inisterului -Apelor şi Protecţie i Mediului, ca organism coordonator al acestui proiect, să întocmească actele necesare la guvern pentm scutirea de taxe vamale, pe baza OG 26/93 a Legii 102/

' 94, 137/ 95, 141/97 şi 129/99.în condiţiile în care nu se alegea

această variantă, utilajele se retumau şi nu se realiza acest obiectiv industrial de interes ecologic şi naţional.

Considerăm că toate reclamaţiile făcute de d-nul Olăneanu N. din Bucureşti în anul 2000, legate de plata taxelor vamale la aceste utilaje, prin faptul câ FA RM EC S.A . a devenit proprietar numai în05.04.2001, nu au obiect.

Este evident că Statul Român nu a pierdut nimic ci, dimpotrivă, s-a realizat un nou obiectiv ecologic de interes naţional şi eficient, iar impozitele aferente acestuia au fost integral achitate.

Totodată, nici un acţionar nu a fost păgubit, deoarece dividendele reţinute pentru acţiunile acestor utilaje sînt la dispoziţia PA S şi se vor plăti după modificarea capitalului social de către adunarea generală a acţionarilor.

De asemenea, nici o persoană din Farmec S.A. nu şi-a însuşit nici un leu din aceste utilaje.

Emisiunea suplimentară de 200 mii acţiuni, din anul 1998, nu a defavorizat pe acţionarul Olăneanu N icolae ci, dimpotrivă, faţă de 18,24% cît avea dreptul să primească din acestea pe baza ponderii acţiunilor sale, a primit 32%, cu 27.520 acţiuni mai multe.

Toţi acţionarii - salariaţi ai FA RM EC S.A . - pot dovedi prin acte oficiale acţiunile dobîndite, inclusiv directoml întreprinderii.

în ce priveşte acţiunile d-lui Şandor Francisc, acestea se află toate sub sechestra asigurător şi judiciar, la PA S FA RM EC şi se vor elibera imediat după ce acesta îşi va lichida obligaţiile faţă de noi. Cortsiderăm că reclamaţia lui Şandor Francisc nu are nimic comun cu utilajele ONUDY şi a fost conexată la acest dosar, fară a trece prin Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, cu rea intenţie şi pentm a da o importanţă mai mare dosamlui în cauză.

Considerăm că persoanele reclamate nu au acţionat în interes personal, ci în interesul societăţii com erciale şi al salariaţilor săi, pe baza hotărîrilo r organelor colective de conducere.

Cu această convingere fermă, salariaţii Sindicatului Farmec fac APEL prin această scrisoare deschisă tuturor factorilor de răspundere din justiţie, Guvern şi Parlam ent să sp rijine S.C. Farmec S.A . în faţa acestor atacuri nejustificate şi periculoase pentm bunul mers al întreprinderii noastre.

Farmec S.A. nu trebuie să devină, din raţiuni şi interese străine salariaţilor săi, o nouă victimă a tranziţiei! >-

Comitetul Sindical

O FIC IU L JU D E Ţ E A N P E N TR U P R O TE C ŢIA C O N S U M A TO R U LU I431.367.

C î i l

A î^ V ls t f : itsrk>-.«

& & & c « * t c < it c c C c c c o y & C c f * t c d t r

“ G h id u l u n e i v e r id e d o i b a n i 9 9

Ce poate fi mai extraordinar decît trei luni, 12 săptămîni şi 84 de zile de făcut n im ic!? Poate trei luni, 12 săptămîni şi 84 de zile de făcut nimic în ţări străine... Dar să nu atingem puncte sensibile şi subiecte dureroase! Om u’ fără se mulţumeşte cu...ce are. Ia r Clujul oferă distracţii inedite pe perioada “ sezonului de vară estival” pentru toate gusturile (buzunarele?).

De exemplu, e fascinant pentm un romantic să se plimbe seara pe malul Someşului, pe cînd apele lui emană parfumul sublim al m izeriei aflate în descompunere. Dacă e prea aglom erat, atunci aceeaşi plăcere se poate regăsi în preajma Canalului Morii.

Pasionatul de istorie îşi poate satisface curiozitatea şi setea de cunoaştere admirînd groapa din Piaţa U n irii şi cucerind la

trecutul glorios al poporului, în com paraţie cu prezentul decăzut... Poate sare scînteia insp iraţie i pentru a doua Scrisoare a lll-a.

Melancolicul se poate aşeza liniştit pe o bancă, în aceeaşi piaţă, cu scopul bine definit de a hrăni porumbeii. Calul lui M atei a fost dresat să nu primească mîncare de la străini: măsură de precauţie împotriva intenţiilor rele ale extremiştilor!

Patrio tu l are acum nem aiîntîln ita ocazie de a admira tricolorul şi de a-l saluta pe toate gardurile, stîlpii sau băncile pe care le întîlneşte în cale. Cel excesiv de credincios steagului ar putea avea o problemă: lipsa unui loc unde sâ se aşeze şi să se odihnească, datorită refuzului categoric de a-şi sprijini posteriorul pe cele mai sfinte trei culori ale sale: roşu, galben şi albastru. E l este

un om inteligent şi îşi va da seama degrabă că iarba proaspăt spălată de ploaie este la fel de comodă.Sâ nu ne îngrijorăm pentru soarta lui!

V isătorul îşi poate pune la încercare fantezia pe ale ileparcu rilo r/ din Cluj,imaginîndu-şi în timpul plim bărilor sale, lungipromenade, alături de persoana iubită, pe Champs Elysees. Acest lucra este uşor de realizat, cu condiţia sâ ignore mizeria din jurul coşurilor de gunoi pe care scrie “Păstraţi curăţenia” . Coşurile de gunoi îşi au şi ele rolul lor, pentru cei care îşi doresc neapărat să aibă o ţintă anume şi nu găsesc alta mai la

îndemînă. Pasionaţii de tir pot, deci, să exerseze sportul preferat, fără probleme.

Minunile Clujului sînt multe şi mari, aşa că de plictiseală nici nu poate fi vorba, chiar dacă buzunarul e ros de atîta nefolosinţă şi de invidie că banii sînt din plastic şi se rup mai greu. De sufletul stăpînului... O vară plăcută si ieftină!

Dalia BATHORY Liceul "Gh. Sincai"

Arfaculinară

studenţească•După cc “ le-am dat de

lu c ru ’’ g o sp o d in e lo r, care au avut o săptâmina p lin ă de p ro p u n eri c u lin a re , p u ţin d sâ stu d ie/e re ţe tethailande/c şi italieneşti, vom (rece la ceva m ai... “ autohton", mai precis la:

Ciorbă de salam

I n g r e d i e n t e :- o jum ătate dc varză;- 10-12 fe lii de salam ;- un m orcov, o ceapă

(sau o leg ă tu ră ), 4-5 cartofi, o gulie;

- o cutie de bulion;- p ă tru n je l, m ărar,

p ip er, sa re , c im b ru , concentrat dc supă (cub)

M o d d e p r e p a r a r e :Varza, gulia, ceapa şi

m orcovu l se vo r tă ia fe lii, ia r c a rto fii - cubuleţe. Toate acestea se bagă într-o oală cu apă şi se fierb.Se adaugă sa lam u l , tă ia t în pătrăţele, apoi bulionul; la s f îrş it se pun co n d im en te le , după gust.

T im p d e p r e p a r a r e : o oră.

C o s t t o t a l : 35-40.000 de lei (da, dar vă ajunge pentru vreo două z ile ...)

Cum d in această cio rbă nu am apucat (încă) sâ gust, puteţi să încercaţi acasă reţeta şi sâ tr im ite ţi p ă re rile voastre pe adresa redacţiei. Cu toţii sîntem curioşi. Data viitoare am sâ vă surprind (sper) din nou cu o re ţetă originală... Pînă atunci, PO FT Ă B U N Ă !

Maestro GHIOCA

P r i e t e n a l u i P e t r e G a v r i l ă d e l a “L u n a K m n r n a a f l a t d i n

T l d e v â r u l d e C l i y ” e â s e m ă r i t ăRam ona O gncân,

prietena lui Petre Gavrilă, chitaristul trupei clujene “ Luna A m ară ", a aflat citind “ Adevărul dc C lu j” ca sc va mărita. Surprinsă în mod plăcut dc acest fapt (dar şi oarecum inspâim întatâ dcperspective), Ramona a hotărît sâ mai amine fericitu l evenim ent din motive... financiare. Nunta sc va desfăşura în două locuri diferite: la Alba-lulia - locul dc unde provine mireasa - va fi o nuntă “ cuminte” (cu rochie albă, flori, biserică, restaurant etc.), iar la Zâmeşti, acasă la Petre, va avea loc o nuntă în stil... rock\ Petre este foarte mîndru, mai ales de partea a doua a evenimentului, menţionînd că aceasta va fi o s u r p r iz ă d e p r o p o r ţ i i ! Vom încerca să aflăm ce plânuieşte viitoarea familie Gavrilă, “odiseea” cununiei lor fiind, momentan, o e x c lu s iv i t a te pentru mass-media, prin intermediul ziarului noştru.

în pregătirea viitoarei nunţi, trupa “ Luna

; i ; Ă. .. ||

& '

u d .

Amară” lucrează de zor, chiar în cursul zilei de miercuri, 27 iulie a.c. avînd primul concert cu bilet, la clubul-discotecâ Bianco&Nero din Ciuj-Napoca. în deschidere au cîntat trupele Intercity, Seven şi Elefunk. Atmosfera s-a încins în momentul în care au urcat pe scenă băieţii din trupa cu nume inspirat din Pascal Brackner. Cei aproape 300 de participanţi au rămas pînă la ceasuri tîrzii din noapte, cînd abia au putut fi convinşi să meargă acasă.

După ce au cîntat alături de trupe celebre ale rock-ului românesc (C a r g o , S t a t u s Q u o din Timişoara, O m u l c u ş o b o la n i, N ig h t lo o s e r s sunt doar cîteva dintre ele), după succesele obţinute o dată cu lansarea compilaţiei “ Ş a p te S e r i” şi cu recitalurile susţinute la Clubul Roland Garos şi la Cabana Bahia Blue Tamiţa, cvintetul clujean continuă “marşul triumfal” spre Capitală, unde speră să cucerească noi “ inim i” , după ce au spulberat efectiv clasamentele muzicale ale topurilor clujene, fiind prezenţi pe mai toate posturile locale. Piese precum F o l c lo r - pentru care s-a realizat un videoclip în Franţa - sau G r i d o r ia n vor ajunge, cu siguranţă, hit-uri ale acestei veri. Le dorim mult succes în continuare, iar tinerei familii Gavrilă - “ Casă de piatră!” .

Florin GHIOCA

C Z Z B T E X p E . E . ^ 5 ia v a c a n ţ ă

Una dintre revistele elevilor de la Liceul “ Gheorghe Şincai’ din Ciuj-Napoca, adică “ săptămînalul lobotomic” pe nume CO RTEXpRESS s-a clasat pe locul I la Concursul de revistă şcolară din Cluj. Chiar acum, înainte de vacanţă, cînd a apărut şi ultimul număr pe anul şcolar 2000-2001. Peste vară, harnicii jurnalişti care o realizează se vor odihni pentru a putea reveni în toamnă cu forţe noi.

Le dorim vacanţă plăcută şi noi succese!

1872 - S-a născut aviatorul Louis Bleriot, primul care a

reuşit traversarea Canalului Mînecii.

tă . 30 iu n ie - d u m in ic ă , 1 iuli

Pagină realizată de Corîna POPESCU şi Viorica GAJl

Gesturi cure trădeazăA u to co n tro lu l n u este s u fic ie n t p e n tru a m as ca un e le g în d u r i

sec re te . A ş a cum a f irm ă ş i u n ii p s ih o lo g i, d e c e le m a im u l t e o r i g e s tu r i le ş i o b ic e iu r i le m ă ru n te c a r e p o t tre c e n e o b s e ir a te tră d e a z ă a d e v ă ra te le g în d u r i ş i p o t rep rezen ta c h ia r un m esa j, la t ă c îte v a g e s tu r i c a r e v - a r p u te a a ju ta s ă " d e s c i f r a ţ i ” m a i b in e p e rs o a n a d in f a ţ a d v s :

Persoanele care obişnuiesc să ţină palma cu degetul mare în sus sau care obişnuiesc ca de fiecare dată cînd îşi ţin mîinile în buzunar să lase degetul mare în afară sînt firi încăpăţînate cărora le place să domine. Se cred superioare celorlalţi şi întotdeauna, într-o discuţie contradictorie, vor să aibă ultimul cuvînt. Sînt firi agresive şi greu de stăpînit şi vor avea mult de pierdut în relaţiile cu ceilalţi.

• Persoanele care au tendinţa de multe ori în timpul unei conversaţii sau al unei întruniri să ţină degetul arătător sprijinit de bărbie îşi trădează emoţia sau Încordarea/Persoana cu care discută nu le este indiferentă şi de aceea, pentru a nu-şi trăda adevăratele gînduri, încearcă să-şi potolească tracul. Degetul lipit de bărbie indică nevoia de a se linişti.

• Cînd o persoană îşi mîngîie bărbia sau şi-o sprijină în palmă este pe punctul de a lua o decizie importantă. Este o fire indecisă şi de m u lte o r i s e bazează m a i mult pe sfaturile celorlalţi. Simte nevoia de siguranţă şi nu o poate găsi în propria persoană.

• Persoanele nesigure şi neîncrezătoare în ceilalţi au de multe ori tendinţa ca, mai ales într-un cerc de necunoscuţi, să-şi sprijine braţul în palmă sau să-şi ţină braţele încrucişate. Acest gest trădează susceptibilitate şi dorinţa de a se autoproteja. Persoanele care au frecvent asemenea gesturi îşi fac greu noi prieteni.- • Cînd în cadrai unei conversaţii aprinse o persoană îşi încrucişează braţele şi picioarele este semn că ea nu este de acord cu subiectul discutat. Singura sa dorinţă este însă aceea de a-şi ţine părerile pentru sine şi de a renunţa la discuţie definitiv.

• Persoanele care obişnuiesc să-şi încrucişeze picioarele se întîlnesc destul de rar. Acest gest se întîlneşte exclusiv la femei şi trădează firi extrem de sensibile, timide şi ciudate.

Cauzala căscatuluiCăscatul nu este neapărat o consecinţă a oboselii sau un

semn al somnolenţei sau plictiselii. Aceasta a fost părerea unui grup de cercetători de la Universitatea din Denver care au ajuns , la concluzia că oboseala şi plictiseala nu reprezintă principalele cauze ale căscatului. In opinia lor, căscatul are o explicaţie ştiinţifică: este provocat în momentul în care nivelul de oxigen din plămîni este foarte scăzut.

în urma unor studii, ei au depistat că în procesul respiraţiei unei persoane care se odihneşte sau se relaxează, plămînii nu sînt solicitaţi pe deplin, acţionînd doar alveolele. Dacă ele nu primesc destul aer proaspăt, pentru cîteva secunde acţiunea plămînilor este blocată. Consecinţa este căscatul şi în anumite cazuri oftatul, în încercarea de a atrage mai mult aer în plămîni.

Dimensiunea creierului este vinovată de

comportamentul delincventPotrivit unui studiu publicat în Archives of General

Psychiatry, bărbaţii care prezintă tulburări de comportament şi sînt agresivi, violenţi şi periculoşi suferă de o lipsă de celule nervoase într-o anumită zonă a creierului. Eşantionul de studiu al cercetătorilor a fost alcătuit din bărbaţi cu antecedente violente, care comiseseră crime şi aveau personalităţi de tip psihopat. în toate cazurile, celulele nervoase lipseau din zona respectivă, adică din cortexul prefrontal, o zonă despre care se ştie câ este esenţială pentru dezvoltarea abilităţii 'de a învăţa ce este empatia, conştiinţa şi sensibilitatea socială.

Profesorul Adrian Raine, psihopatolog la Universitatea California de Sud, care a coordonat studiul, a explicat că această descoperire pune în discuţie gradul de responsabilitate al criminalilor. “Presupunînd că aceşti oameni nu sînt vinovaţi pentru afecţiunea creierului lor, putem să îi mai considerăm responsabili pentm actele lor crim inale?” , se întreabă profesoral. Potrivit acestui studiu, este necesară depistarea acestei probleme încă din copilărie. “A încerca să faci ceva în acest sens cu adulţii aflaţi în închisoare este lipsit de sens. Chiar şi în cazul în care ai de a face cu delincvenţi minori este deja prea tîrziu. Problema trebuie depistată mult mai devreme, cînd creierul este mai “plastic” , explică profesorul Raine. Potrivit studiului, comportamentul antisocial poate fl prevăzut în 75 la sută din cazuri, “ simptomele” fiind un volum prefrontal redus şi un răspuns ăutonomic scăzut. Raine a subliniat însă că este vorba de o predispoziţie la comportament antisocial, nu de o chestiune iminentă. Există persoane cu deficit prefrontal care nu au comportament antisocial, aşa cum există şi criminali care nu prezintă această anomalie. Aceste cercetări arată însă că teoriile fizionomiste, dezvoltate de criminaliştii francezi la sfîrşitul sec. al XlX-lea şi renegate apoi de comunitatea ştiinţifică internaţională, nu sînt chiar lipsite de sens.

POUT-A CLUJ. 955 fi 43-27-27JANDARMERIA-956.POM PIERII:"''

1 9 9 8 - A devenit operaţional noul terminal

de pasageri al Aeroportului Internaţional Otopeni.

TS

'&■ <r

Sîmbătă 30 iunie, la Gherla are loc tradiţionala întîlnire anuală a armenilor din ţara noastră. C acest prilej în localitate au loc manifestări culturale şi religioase, la care participă pe lîngă membrii comunităţii armeneşti din urbea de pe Someş şi foarte mulţi oaspeţi din ţară şi de peste

^Alături de tradiţionalele slujbe religioase şi concerte corale, la Casa de Cultură se organizează si un spectacol de divertisment, intitulat “ Lume, lume, soro lume...!" îşi dau concursul actorii Teatrului Maghiar de Stat şi ai Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca. Prezentarea programului revine artistului de origine armeană, Sebesi Karen Attila. Spectacolul are loc în organizarea Fundaţiei culturale “ PRO A R M EN IA ” din municipiul Gherla. La Biserica Armenească din centrul oraşului melomanii au ocazia să asiste la un concert coral susţinut de membrii renumitului cor al Catedralei Armeano-Catolice din localitate.

SZ. Cs.

„Chirurgia estetică a sinului - implantele mamare"

Preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică, conf, dr. -Toma T. Mugea, în colaborare cu C lin ica de Chirurgie I din Cluj şi Mentor Medical Inc. Germany organizează în aceste zile (29-30 iunie a.c.), la Cluj- Napoca, cursul intensiv cu tema: "Chirurgia estetică a

sînului-implantele mamare". Alături de cei 45 de cursanţi, la acest workshop participă o serie de personalităţi din ţară şi din străinătate: acad.prof.dr. Mircea Ifrim, preşedintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaţilor, prof. Joost van Tetering, prof. V iviane Breinhid, conf. N.Antohi (Bucureşti), Michael

M ay (Germ ania), prof. D. Grujic (Iugoslavia). Deschiderea lucrărilor a avut loc vineri, la „Univers T “ , iar intervenţiile chirurgicale, cu transmitere TV în circuit închis, se vor realiza la C lin ica MedEstet.

Corina POPESCU

V in eri, 29 iunie, clubul şi B ise rica Penitenciarului de Maximă Siguranţă Gherlaau fost luate cu asalt de numeroşii deţinuţi dornici sâ participe la manifestările cultural-artistice şi relig ioase p rile ju ite de sărbătorirea Z ile i Penitenciarelor, o bună ocazie de a evalua

t rezultatele muncii socio-educative desfăşurate zif de zi cu locatarii închisorii dejîngă Someş.'La

b is e r i c a din incinta puşcăriei gherlene preotul k capelan Petru Adrian Drăgan a oficiat o slujbă

relig ioasă, prilejuită de sărbătorirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ocrotitorii penitenciarelor

româneşti. Corul deţinuţilor a prezentat un reuşit concert coral, iar membrii Cenaclului literar “Lucian Blaga” au susţinut un recital de poezie creştină!

Tot în cadrul bisericii s-a organizat o masă rotundă pe tema “ Viaţa şi activitatea Sfinţilor Petru şi Pavel, luminătorii lumii cu Cuvîntul Evangheliei” . Cu această ocazie au fost prezentate şi cîteva cărţi pe teme religioase şi au fost reliefate realizările obţinute cu deţinuţii în educaţia moral-religioasâ a infractorilor.

SZ. Cs.

Directoarea Şcolii Ajutătoare din Gilău consideră că drepturile copiilor din aceste şcoli nu sînt respectate •

Una dintre cele mai mari probleme pentru învăţămîntul românesc este reprezentată de situaţia şcolilor speciale. Guvernul României a adoptat, în luna aprilie a anului trecut, o hoţărîre prin care patrimoniul şcolilor speciale este transferat consiliilor judeţene. Dar, în prezent, Parlamentul lucrează la un proiect de act normativ prin care se modifică această lege, iar patrimoniul şcolilor speciale va fi trecut de la consiliile judeţene în adrninistrarea inspectoratelor şcolare judeţene, în condiţiile în care la inspectorate există personal calificat, dedublarea de acum nu va mai fi prezentă (peste personalul de la şcolile speciale se suprapune cel al Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului): „în urma evaluării situaţiei copiilor din şcolile speciale, s-a constatat faptul că numărul copiilor instituţionalizaţi (fără familie) este foarte mic. Procesul instructiv-educativ în cadrul unităţilor de învăţămînt special se asigură şi în afara orelor de curs cu personal calificat (pregătirea temelor, activităţi de socializare ş.a). în prezent, numărul personalului implicat în aceste activităţi s-a dublat datorită încadrării de personal cu atribuţii similare cu cele ale personalului dirj învăţămînt în cadrul serviciilor specializate pentru protecţia drepturilor copilului din cadrul consiliilor judeţene. Acest fapt a condus la creşterea implicită a cheltuielilor de personal suportate din bugetele acestora. Se impune administrarea unitară a întregului patrim oniu al unităţilor de învăţămînt special, precum şi asigurarea unitară a întregului proces de educaţie, instruire, supraveghere şi

socializare a copiilor în vederea realizării . obiectivelor învăţămîntului special stipulate de Legea învăţăm întului 84/1995, republicată”. Trecerea dreptului de administrare către inspectoratele şcolare este în concordanţă cu prevederile articolului 135 din Constituţie, articolului 3 din Legea 213/1998,

articolului 142 din Legea 84/1995, republicată şi cu cele ale articolului 38 din Legea 215/2001.

în judeţul Cluj, trei dintre şcolile ajutătoare, din Gilău, Juc şi Huedin, au o situaţie mai specială. Potrivit consilierului judeţean Mihail Hărdău„Consiliul Judeţean Cluj nu-şi permite să susţină, din punct de vedere financiar, găurile negre reprezentate de către aceste trei şcoli ajutătoare”. De aceea a fost propusă desfiinţarea acestora, iar copiii sâ fie redistribuiţi la alte şcoli de profil din judeţ. Din august 2001, la Gilău funcţionează Centrul de

I 555 I ; 555 555 I ! 555 EH 855 555 555 855 5̂ 5 585 5555 555 555 I555 ^^5 885 555 555 55555 55!!

* .Plasament nr.7, dar Şcoala Ajutătoare Gilău a rămas ca instituţie. A stfe l, rezu ltă o conducere bicefală, care trebuie să ia decizii cu privire la situaţia

“ copiilor de aici. La Gilău există copii în regim de rezidenţă şi copii în regim de internat. Directoarea Şcolii Ajutătoare Gilău, Virginia Sas, a declarat că „imixtiunea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia D repturilor Copilului în problemele şcolii este ilegală, în condiţiile în care asistenţii sociali ai Direcţiei externează copii care nu sînt în regim de re z id en ţă”. La direcţiunea şcolii au fost înregistrate 15 declaraţii ale unor părinţi care solicită autorităţilor rămînerea copiilor lor la Gilău. Potrivit directoarei Sas, „Copiii scoşi din şcolile ajutătoare şi transferaţi în şcoli de masă nu fac faţă şi ajung să abandoneze şcoala”. Luna aceas ta , o com isie de reeva luare a considerat necesar ca 56 de copii aflaţi în regim de internat să fie externaţi şi integraţi în şcoli de masă. Decizia acestei comisii nu este însă definitivă. Virginia Sas susţine că „aceşti copii scoşi din şcoala ajutătoare nu au fost Incluşi în planul de şcolarizare al şcolilor de masă, iar dreptul lor la educaţie nu este respectat”. Consilierul judeţean contactat a precizat că „pînă ce şcoala nu are un alt spaţiu de funcţionare (Şcoala ajutătoare Gilău funcţionează în incinta unui vechi castel, de la începutul secolului trecut) nu se va investi nici un ban la Gilău". Directoarea şcolii din Gilău a subliniat că se află în desfăşurare un proiect finanţat de că tre Banca Mondială prin care urmează să fie construită o clădire nouă pentru şcoală.

Mihaela LĂPUŞAN!r53S55 555 5!5î55 5 5 !—5 5 -5 5 5

P r o c u r o r ii m ilit a r i a u id e n tific a t a l ţ i p a t r u m e m b r i a i re ţe le i d e î n m a t r i c u l ă r i ile g a le de m a ş in i

Procurorii militari clujeni au identificat în aceste zile alte patru persoane implicate în reţeaua înmatriculărilor ilegale de maşini. Fufezan Ovidiu, în vîrstă de 32 de ani, din Aiud, Hetea Ciprian, în vîrstă de 36 de ani, din Cluj-Napoca, Iepure Florin, în vîrstă de 34 de ani, din Luna de Sus, asociat unic şi administrator la SC Marco SR L şi Ciora Teodor, de 30 de ani, din Luna de Sus, sînt acuzaţi de

Din filieră făceau parte şi doiautocamionul, în fals, la Biroul de înm atriculări Auto din judeţul C lu j sub numărul CJ-05-EW, sustrăgîndu-se în acelaşi timp de la plata taxelor vamale în valoare de 46 de milioane de lei.

Po triv it anchetatorilor, Fufezan mai este acuzat că în cursul anului 1999 a primit de la Docea Augustin, din Aiud, arestat în aceeaşi cauză, suma de 10.000 de mărci germane în vederea obţinerii de Ta RA R

evaziune fiscală, fals material Cluj de avize false EU RO 2

Vi

în înscrisuri oficiale, uz de fals şi trafic de influenţă.

P o triv it probatoriului adm inistrat, Fufezan a cumpărat în cursul anului 1999^ de pe piaţa internă a Rom âniei, un autocamion marca Ford Diesel, mai vechi de opt ani. Pentru, a-1 înmatricula bărbatul a apelat la Hetea Ciprian, fost lucrător R A R , care i-a cerut în schimb sum a de 2.000 de mărci germane. După ce a primit hanii, Hetea a scanat o carte- de identitate a maşinii falsificate, din care reieşea că aceasta a fost înscrisă în circu laţie în judeţul Satu- M are. Cu acest act Fufezan a reu şit să înmatriculeze

necesare înm atriculării in circulaţie a trei autobuze.

în cursul aceluiaşi an, Iepure Florin a cumpărat de pe piaţa- românească un autoturism marca Volkswagen, cu o vechime de peste opt ani, neînmatriculat şi fără a avea plătite taxele vamale.

Pentm înmatricularea maşinii, Iepure a folosit o carte de identitate falsă din care reieşea câ aceasta era înscrisă în circulaţie în judeţul Mureş. Iepure a înscris maşina, în fals, la Biroul de înmatriculări Auto Cluj fară să achite taxe vamale în valoare de 44 milioane de le i. O dată cu cercetările, procurorii militari au descoperit câ Ciora Teodor a înmatriculat

poliţişti •şi el un autoturism marca Renault 18 mai vechi de opt ani. Ciora a fost ajutat de Bogdan Marius, fost lucrător în cadrul Biroului Circulaţiei Rutiere Cîmpia Turzii, actualmente decedat, care, în schimbul acestui serviciu, a primit suma de 800 de mărci germane.

în această cauză, deosebit de complexă, procurorii militari clujeni au arestat şi trimis deja în judecată şapte membri ai reţelei de falsificatori, dintre care doi poliţişti.

Prim ul arestat a fost sublocotenentul Rachierul Cătălin Dumitru, şef al Biroului de înmatriculări Auto din Cadrul Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei Harghita urmat de Rotaru Cristian de la Poliţia Turda. La scurt timp, au fost reţinuţi Hetea Cristian, fost lucrător al RAR Cluj, Tutianu loan, Sabău Florin, Szekely Alexandru şi Docea Augustin. Cercetările continuă în vederea indentificării şi a altor persoane care au reuşit, prin metode ilegale, înscrierea în circulaţie de maşini.

Cosmin PURIS

Un tînăr, în vîrstă ae i i de ani, din localitatea Iara a fost arestat, în cursul zilei de joi, de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj sub acuzaţia de tentativă de omor calificat. Potrivit lui Viorel Găzdac, prim-procuror al Parchetului Judeţean, în data de- 29 aprilie a.c., Rostaş Lazâr l-a agresat pe o uliţă din satul Maşca pe Mîrzan llie, în vîrstă de 32 de ani, lovindu-1 cu o rangă de fier în cap. După ce bărbatul a căzut, Rostaş a continuat să-l lovească. Victima a fost internată în stare gravă Ia spital, leziunile suferite necesitînd îngrijiri medicale de o durată de peste 80 de zile. Anchetatorii susţin că incidentul a fost provocat de Rostaş după ce Mîrzan i-a reproşat' câ l-a insultat.

Rostaş are antecedente penale în perioada 1997-1999, el executînd o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani pentru furt. Pentru fapta din luna aprilie, autorul poate primi o pedeapsă cuprinsă între 7 şi 12 ani.

Cosmin PURIS

Procurorii clujeni au finalizat dosarul “Megaescrocheria vizelor”

■■■ ■ “ ■ a f o s t d e f e r i t

i n s t a n ţ e i d e j u d e c a t ă• Clujeanul a înşelat mai multe persoane fizice cu 11.700 de dolari

şi 9.500 de mărci germane ş i 6 milioane lei •Unul dintre cei mai mari

escroci ai Clujului a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj sub acuzaţia de înşelăciune, informează reprezentanţii M in isteru lu i Public. Potrivit rechizitoriului întocmit de anchetatori, Nistor Ciprian, în vîrstă de 25 de ani, din Cluj-Napoca, a indus în eroare, în perioada 1999-2001, 20 de persoane din judeţul Cluj, cărora le-a creat un prejudiciu de peste 450 milioane lei.

Alături de el a fost deferită instanţei de judecată şi Călina Adriana, în vîrstă de 19 ani,

acuzată de com pjicitate la înşelăciune. N istor Cristian, împreună cu Călina Adriana a dat în luna iunie 1999 mai multe anunţuri în ziarul “ Piaţa” în care arăta că facilitează vize Schengen şi rezolvă locuri de muncă în străinătate.

Astfel, în perioada iunie 1999 - ianuarie 2001 tînărul a fost contactat de mai multe persoane din localităţile Huedin, Floreşti, Jucu şi Cluj-Napoca cărora le- a promis că prin cunoştinţele pe care le are la diferite ambasade le poate procura actele necesare obţinerii unui loc de muncă în străinătate.

Totalul prejudiciului creat deNistor doritorilor de a pleca dinţară se ridică la 11.700 USD ,9.500 de mărci germane şi şasemilioane le i.’

Nistor se află în prezent înPen itenciaru l B is triţa undeexecută o pedeapsă de trei anicu închisoarea pentru trafic deinfluenţă.

Pre ju d ic iu l nu a fostrecuperat, iar dacă va fi găsitvinovat Nistor va primi o altăpedeapsă cuprinsă între 6 lunisi 12 ani.’ /

Cosmin PURIS

^

Parlamentul macedonean a adoptat, vineri, o lege privind introducerea temporară a unui impozit, sub denumirea de “impozit militar”, relatează BTA.

Statele Unite şi-au luat angajamentul, la conferim, donatorilor desfăşurată vineri la Bruxelles, de a acor

181 de milioane de dolari pentru reconstrui ţ Republicii Federale Iugoslavia (RFI), relatează Atu

'7 . l U f

0 n o u ă î n f r î n g e r e

a d i p l o m a ţ i e i r o m â n e ş t if

urmare din pagina 1

statutului... nu pare sa contravină acordului de asociere dintreUngaria şi Uniunea Europeană".

Astfel s-a trecut peste o punte care ameninţa sâ se rupă. Adrian Năstase şi-a dat şi el seama de unde bate vîntul şi, rccunoscînd câ Legea nu reprezintă o prioritate pentru UE, nc-a informat câ ‘‘nu trebuie să creăm senzaţia câ sîntem circotaşi şi câ avem probleme numai de acest gen” . A avut perfectă dreptate cind s-a referit Ia multele probleme pe care Ic au românii, dar cind a bănuit câ aceştia pot fi circotaşi intr-o asemenea chestiune a greşit profund. Faţă de românii carc au tresărit la auzul primelor sale reacţii, foarte vehemente împotriva l.cgii. şi fală dc sine însuşi, cînd a renunţat la acest Ion.

Din păcate, trebuie sâ nc aşteptăm Ia ce e mai râu. Aşa cum scriam intr-un text publicat la începutul scandalului, reacţia autorităţilor române sc va atenua, transformîndu-se, treptat, intr-un fel dc smiorcâialâ demnă, greu de acceptat de către cci care erau convinşi că sc va împiedica aplicarea Legii pc teritoriul României. Reprezentanţii unguri au reuşit, cu un efort m inim , sâ impună dezinternaţionalizarea problemelor ridicate dc Lege, fiind de părere câ prelungirea discuţiilor este dăunătoare ambelor părţi. Aserţiuni cu care reprezentanţii români par sâ fie dc acord, acceptînd câ “ relaţiile dintre cele două ţâri au evoluat excelent” şi că problema nou ivită poate fi rezolvată prin intilniri bilaterale. Cu alte cuvinte, rămîne cum ne-am înţeles. România va mai protesta un timp împotriva Legii, iar Ungaria va sprijini aderarea României la Uniunea Europeană.

Liderul liberalilor clujeni, deputatul Anton Ionescu a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că PN L va revendica în săptămînile următoare toate sediile pe care partidul le-a deţinut pînă la confiscarea comunistă. In ceea ce priveşte situaţia fostelor sedii

PN L din judeţ, Anton Ionescu a precizat că se ştie, deocamdată, că acestea există în Cluj-Napoca, Dej, Ţaga, Apahida. Ju riştii partidului lucrează acum pentru a determina exact care imobile pot fi revendicate. în municipiul Cluj-Napoca, se pare că sediul

w Gtocsps

care va fi supus litigiului va fi cel în care funcţionează Casa Municipală d e Cultură, din Piaţa Unirii. Anton Ionescu spune că partidul'a decis.să revendice toate sediile, solicitînd despăgubire în natură sau echivalent.

Titus CRĂCIUN

Fostul acţionar al Băncii "Dacia Felix", Sever Mureşan, a fost pus în libertate

Fostul acţionar al Băncii "Dacia Felix", Sever Mureşan, a fost pus în 'libertate, vineri, cînd Tribunalul Suceava a admis recursul formulat de acesta îm potriva hotărîrii Judecătoriei Suceava prin care se prelungea, cu 27 de zile, mandatul de arestare preventivă.

Hotărîrea, care este definitivă, prevede punerea imediată în libertate a inculpatului. Avocaţii lui Sever Mureşan au arătat în motivaţia admiterii recursului că măsura arestării lui Mureşan în data-de 17 decembrie 1999 a fost luată de instanţă cu scopul de a se putea realiza extrădarea acestuia din Elveţia. E i au apreciat ca fiind ilegală

menţinerea acestei măsuri, luată de Judecătoria Suceava în data de 22 iunie 2001, după extrădarea lui Mureşan. -

Unul dintre apărătorii lui Sever Mureşan, avocatul Gheorghe Diaconescu, a afirmat că la data de 17 decembrie 1999, cînd s-a dispus arestarea, au lipsit atît inculpatul, cît şi apărătorul, astfel îneît lui Sever Mureşan nu i s-a asigurat apărarea, ceea ce duce la nulitatea actului arestării şi că toate actele care urmează sînt, de asemenea, lovite de nulitate. E l a mai spus că şi hotărîrea Judecătoriei Suceava din 22 iunie 2001, prin care se admite cererea Parchetului de

prelungire a arestării preventive, este nulă.

“Prin încheierea de şedinţă din data de 17 decembrie 1999, nu s-a luat măsura arestării împotriva inculpatului, ci a fost pusă din oficiu în discuţie emiterea unui mandat în vederea extrădării” , a adăugat avocatul Aurel Nicoară. E l a apreciat că, la acea dată, judecătorul a găsit “ o soluţie ingenioasă” pentru realizarea actului de extrădare. Nicoară a solicitat eliberarea lui Mureşan motivînd că acesta nu a intenţionat să se sustragă de la acest proces şi că, mâi mult, a solicitat de 'm ai multe ori extrădarea sa din Elveţia.

Cetăţenii HepoDiisii fttoldoua pot iiîtra 'îa numai cu paşapoarte, ds la 1 iiolls

Rom ânia şi Republica Moldova au semnat, vineri, la Chişinău, Acordul privind călătoriile reciproce, ce prevede că de la 1 iulie cetăţenii din Republica Moldova pot intra in România numai cu paşaportul.

Documentul a fost semnat de secretarul de stat în M A E român, Cristian Diaconescu, şi de viceministrul de Externe al Republicii Moldova, Eugen Carpov. Cetăţenii ambelor state vor fi ob ligaţi să prezinte paşapoartele, anulîndu-se facilitatea care le permitea să călătorească pe baza buletinelor de identitate.

Studenţii din Republica M oldova aflaţi la studii în România vor putea reveni acasă chiar dacă nu au paşapoarte. Viceministrul Carpov a declarat că nu a fost stabilit un termen lim ită de şedere pentru persoanele care nu au paşapoarte, în cazul lor vor fi aplicate normele generale ce reglementează regim ul de şedere în .ţara respectivă. Aspectele tehnice ale punerii în aplicare a acordului vor fi discutate la o reuniune a experţilor care va avea loc la Galaţi.

Secretarul de stat Cristian

Diaconescu a declarat că introducerea regim ului de prezentare obligatorie a paşapoartelor nu este doar o aliniere la standardele Uniunii Europene, c i răspunde unei necesităţi bilaterale de a combate traficul ilicit.

Diaconescu a reconfirmat disponibilitatea Bucureştiului de a acorda Chişinăului circa un milion de dolari, care vor fi folosiţi, împreună cu banii promişi de donatorii Pactului de Stabilitate, pentru eliberarea de, paşapoarte cetăţenilor din Republica Moldova cu venituri modeste.

1 0 a n i t i s a c t i v i t a t e l a c e i m a i î n a l ţ i p a r a m e t r iCu aproape zece ani în urmă,

preşedintele Consorţiului In terun iversitar European Rom a, Ita lia , Raffaelo Cortessini, sosea în România pentru a in iţia primele demersuri pentru înfiinţarea Institu tu lu i de Urologie şi Transpalnt Renal din Cluj. Demersurile lui fiind încununate de succes, la 1 octombrie 1992 la acest Institut se înregistra deja primul transplant renal din Cluj, realizat cu mare succes de profesorul M ih a i Lucan, directorul Institutului.

în prezent, Institu tu l de Urologie şi Transplant Renal C lu j beneficiază de toată aparatura modernă necesară

realizării în bune condiţii a transplantelor renale. în cei aproape zece ani de existenţă ai Institutului, aici s-au realizat 311 transplante, din care 276 cu organe provenind de la donatori v ii. într-un mesaj adresat colectivului Institutului,

la ceas aniversar, Raffaelo Cortessini afirmă: “ în condiţiile în care multe dintre colectivele medicale din Europa nu ar fi reuşit nici măcar să debuteze, aceşti oameni minunaţi au făcut mult mai mult, au transformat un eveniment medical într-un

act de rutină medicală. Prin prisma datelor pe care le cunoaştem şi analizăm periodic, Centrul de Transplant înfiinţat cu ajutorul nostru în Centrul Universitar C luj a depăşit cu mult aşteptările cele mai optimiste. Este, dacă vreţi,

exemplificarea cea mai clară a ceea ce poate face „G in ta Latină" atunci cînd există determinismul, pregătirea medicală şi devotamentul faţă de meserie într-un colectiv bine condus".

Corina POPESCU

$

Pentru a doua oară,

’ Senatorcil lciliu Pâccirariu este socru micI ‘ Fiica mai mică a senatorului PD Cluj, luliu Păcurariu, a decis să se căsătorească. Astăzi,

j Cristina Păcurariu şi Bogdan Temeş îşi vor uni destinele. Cununia civilă va avea loc la ora 13.15,J jv- -U.''|? iar cea religioasă se va desfăşura la Biserica Minoriţilor de la ora 14. Tinerii însurăţei îşi vor

4 • petrece luna de miere în Croaţia. Naşii perechii vor fi, din partea mirelui, Mihaela şi OvidiuL i. ;. îl Frătean, iar din partea miresei, Gabriela şi Sorin Rădoi-Leş. Senatorul Păcurariu este mulţumit

r*ţ. - V f că, în sfîrşit, cele trei apartamente ale casei sale de pe strada Cîmpului vor fi pline.' \ > i M.L.

i '

mt iT ii •••V.l i'LL 1 ‘J.L LîL LVL«

‘Lui.vL

Externe ungă i-Q adresat

omologului sau român c

scrisoare în care exprima

disponibilitatea autorităţilor de

la Budapesta de a discuta pe

tema legii statutului

M inistru l ungar al A facerilo r Externe, M artonyi ' Jânos,. a confirmat, într-o scrisoare adresată omologului său român, disponibilitatea Ungariei de a oferi în continuare informaţii privind legea statutului şi aplicarea ei, precum şi de a purta discuţii la nivel înalt pe această temă, a anunţat, vineri,-postul naţional ungar de radio, citat de M TI.

Scrisoarea şefului Diplomaţiei ungare a fost trimisă miercuri ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoani Conform informaţiilor postului public ungar de radio, în răspunsul la o scrisoare trimisă Budapesta, în luna iunie, de către ministrul român de Externe, Martonyi Jânos i -t' reamintit că mai muIttjjiy/N organizaţii internaţional; ■; ;Ţ; * au recunoscut, în ultin: y <perioadă, eforturile;: f. Ungariei vizînd stabilizarea j L tării si a întregii regiuni, > 7, ..

’ ' ' t e ,

i r ' -

p !

k¥ÎF

te;-

ev v

precum şi integrarea euro- atlantică.

Martonyi a subliniat ca legea statutului corespunde normelor europene şi obligaţiilor internaţionale, nu are incidenţă extrateritorială şi nu este unică în Europa.

Şefu l Diplomaţiei ungare şi-a exprimat speranţa că următoarea şedinţă a subcomisiei de specialişti pentru problemele minorităţilor naţionale din cadrul Comisiei mixte interguver- namentale ungaro-române va oferi ocazia schimbului de opinii şi discutării fiecărei probleme.

în finalul scrisorii M artonyi Jânos şi-t exprimat convingerea cs ' ff> România nu va adopţi u / j măsuri.care să contravină WŢ. spiritu lu i re la ţiilo r oL. bilaterale, eforturilor 4: j 3 integrare euro-atlantică dobîndirii drepturilor îi* , minorităţilor, iar în v iit j ' j ţ '■ nu îşi va transmite mesajele L u prin presă, ci prin canale’ . ?. : diplomatice. ' . j L

mr r

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); - CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţiaE-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie; Horea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o ca , str. N a p o ca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU: SOCIAL , CETĂŢENEŞTI: TEL. 1974.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: ţf TE L : 19.75.07 ; SPORT; TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; tL PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE F MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; ) CONTABILITATE: TE L : 19.73.07-IIVIAPOP; ™ m î » rSUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 i l IA I iLSUBREDACŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75

Si'ViţViţfjOM

EXECUTAT IJ şg^l G aram or