Ivor -r

J v J 7

z i m im ă ® p m â m t

[ http://www.dntcj.ro/adevaruTjANUL XIIIN R. 3153

ISSN 1220-3203JOI,

22 MARTIE 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

Veghind la unitatea partidului

VALER CHIOREANU

I ntre o ceartă cu c h io ş c a r i i b u c u - reşten i ş i d eclara ţii am a re d esp r e asup rir ile la ' care e s t e su p u s d e

guvernul N ă s t a s e , T r a ia n B ă s e s c u î ş i găseşte tim p să d ea o fu g ă la P a r la m e n t

la s f îr ş it d e să p tă m în ă , să c o l in d e judeţele ţării pentru a -i s t im u la p e v e c h i i sprijinitori a i m o ţiu n ii s a le ş i a a d u n a a lţii, îa vederea confruntării f in a le d in lu na m a i. Iar n o a p t e a , c u p r in s d e g în d u r i ş i presimţiri n eg r e , stă d e v e g h e la u n ita tea partidului, p e care îl iu b e ş te a tît d e m u lt , îneît p ro m ite c ă dadă s e v a iv i o o r ic ît d e mică a m en in ţa re la u n ita tea sa , v a ren u n ţa la candidatura pentru p re şe d in ţie . D e n o ta t că, p în ă la o ra a ctu a lă , n u s -a u ară ta t am eninţările la care fa c e refer ire B ă s e s c u , . aşa câ e l î ş i c on tin u ă o fe n s iv a în ce p u tă cu c î t v a t im p în u r m ă . D e s i g u r , o asem enea am en in ţa re n ic i n u v a fi c a z u l să apară d e o a r e c e B ă s e s c u e s te c o n v in s că toa tă su fla rea d em o cra tă a ţării î i v a urma n e a b ă t u t ( ă ) i n d i c a ţ i i l e ş i p r o m is iu n ile . Pentru a a n ih ila d in fa ş ă posib ilita tea unei c r ize , e l b a te ţara în lu n g şi lat ş i î ş i în tîln e ş te , p er io d ic , su s ţin ă to r ii la palatul p ar la m en tu lu i, în p a u z e le d in tre şedinţele C a m e r e i D e p u ta ţ i lo r sa u a le Senatului. M a r ţi, d e e x e m p lu , s -a în tîln it cu d ep u ta ţii d e v o ta ţ i , p en tr u a f a c e o recapitulare a s u c c e se lo r d e p în ă a cu m ş i a le in su fla în cr e d e r ea în v ic to r ia fin a lă . Astfel, s -a c o n s ta ta t că m o ţiu n e a c u c a re Băsescu s e v a p r e z e n ta la C o n v e n ţ ia Naţională, n u n u m a i că e s te g a ta a lcă tu ită , dar a ş i f o s t s em n a tă , prin tre a lţi i , d e 3 3 de p r e ş e d in ţ i d e f i l i a l e . L u c r u fo a r te important în d e s fă şu r a r e a u n u i p r o c e s dem ocratic ( in c lu s iv a a le g e r i lo r ) d in moment c e s t im foarte b in e c u m v o te a z ăromânii: c e l m a i a d esea , c u m le sp u n ş e f i i , cei care le d a u p îin e a p e c a re o p o t f a c e - din a lb ă n e a g r ă sa u d in n e a g r ă a lb ă , precum în v e s t itu l j o c p ractica t c u ferv oa re de în treprin ză torii a u to h to n i în t îrg u rile ş i crasele ţăr ii n o a stre dragi.

A cum , e u n u a ş v rea să sp u n c ă T ra ian Băsescu j o a c ă u n ' f e l d e a lb a -n e a g ra c u susţinătorii s ă i. D a r n ic i c â - i e s te to ta l străin a c e s t in teresa n t ş i d em o cr a tic j o c , la sfîrşitu l c ă ru ia e l p o a te d e v e n i u n ic u l preşedinte a l u n u i p artid v e s t i t p en tr u spiritul d e m o c r a t ic c a r e - i g u v e r n e a z ă acţiunile. C a a r g u m e n t a d u c e m a i c i amintirea a tîto r d em is ii p e trecu te în u ltim ii ani în P D - p ro b a b il, s în t m a i m u lţi c e i care au p le c a t d in g r u p u l m e m b r i lo r fondatori d e c î t c e i care au r ă m a s. U n u l dintre a c e ş t ia d in urm ă e s te , fa ră în d o ia lă , fraian B ă s e s c u , f l a n c a t d e c î ţ i v a 'icepreşedinţi, care au c o n s id e r a t c ă şa n sa Primarului g e n e r a l a l C a p ita le i e s te m a i mare d ec ît a c e e a a p re şe d in te lu i a c tu a l a l Partidului. O d ată c u ei s -a u o rien ta t sp re moţiunea lu i B ă s e s c u în că 3 3 p r e şe d in ţ i dc filia le, a l căror sprijin a fo s t o b ţin u t, Probabil, c u a ju to r u l.. . b a s t o n u lu i lu i N ap oleon . B in e a ş e z a tă î n r u c s a c u l so ld a tu lu i, b u c a ta d e l e m n î l p o a t e Propulsa p e a c e s ta p în ă la g r a d u l d e ®are şa l. A ş a ş i c u s e m n ă t u r a u n o r Preşedinţi d e f i lia le , cărora li s -a şo p t it la . reene câ au c e v a d e c îş t ig a t la s f îr ş itu latăliei. C e anu m e? N u d oa r o p îin e m a i

a> ci una d e v ice p re şed in te , p en tru c ăsescu în ţe le g e sâ în tr e p r in d ă , d u p ă

p i ^ t e i i c b

ociatieL i »• K U u u i c j i m - ’i # p v ■ j g M a t e a D 3

41 ‘irâtasEUa) 4' x O iG ă U î- « c O M c a - j a . î î s i i î i i ^ u m i

a a ^ f f i i r î i i O j a i H W t O P <!G-‘® î t f

Rep.: Ce reprezintă “Asociaţia Internaţională Europa 2000”?

T.S.V.: “Europa 2000” este o organizaţie care iniţial a fost fondată pentru contracararea crimei frontaliere şi terorismului în Europa, apărute în urma desfiinţării graniţelor între statele europene. în această perioadă' sprijinim foarte mult integrarea ţărilor candidate în UE şi NATO şi. de asemenea, sprijinim activităţile care generează locuri de muncă, atrag investiţii în ţările candidate, în special pentru a creşte nivelul de trai. Prin faptul că se creează locuri de muncă

se diminuează infracţionalitatea.Rep.: în acest context, care sînt

preocupările vis-â-vis de România? Ex istă o formă de co laborare instituţională?

T.S.V.: Avem o cooperare foarte strînsă cu România, asta este a 7-a sau a 8-a oară cînd mă aflu în ţara dvs, am vizitat aproape toată ţara în afară de această regiune. Relaţiile noastre cu "România se desfăşoară în mai multe domenii; în conducerea organizaţiei noastre sînt trei reprezentanţi din România: colonelul Boltescu (care este şi vicepreşedinte), profesorul

Gordănescu şi profesorul Liviu Mureşan, binecunoscut la dvs. Beneficiem de un sprijin substanţial din partea Guvernului dvs de , la

T i t u s C R Ă C I U Ncontinuare în pagina a 6-a

M in is tr u l r o m â n d e E x te r n e , M ir c e a G e o a n â , v a f a c e , în p e r io a d a 2 5 - 2 6 m a r t ie , o v iz ită o f i c i a l ă la B u d a p e s t a , p e a g e n d a d is c u ţ ii lo r a f l în d u -s e $ i c h e s t iu n e a c o n s u la te lo r p e care U n g a r ia d o r e ş te s ă l e d e s c h id ă în R o m â n ia .- M ir c e a G e o a n â v a d isc u ta cu a u t o r i t ă ţ i l e u n g a r e i n c l u s i v p r o b le m e l e g a t e d e b u n u r ile F u n d a ţie i G o jd u ş i d e s itu a ţia ş c o l i lo r r o m â n e ş ti d in U n g a r ia , a p r e c iz a t d ir e c to r u l d e c a b in e t al m in is tr u lu i, V ic t o r M ic u la .

M in is tr u l r o m â n d e E x te rn e , M ir c e a G e o a n â , v a a v e a co n su ltă r i c u ş e f u l d ip lo m a ţ ie i u n g a re, Jan o s M a r to n y , p e tem e b ila tera le , p ro b le m e r e g io n a le şi c h e s t iu n i r e fe r ito a r e la p r o c e su l d e in te g ra r e în U E ş i N A T O .

P r o g r a m u l d e m n i t a r u l u i rom â n m a i c u p r in d e în tîln ir i cu p r e m ie r u l V ik t ’o r O r b a n , c u p r e ş e d in te le F e r e n c M a d l , cu C o m i s i a p a r l a m e n t a r ă d e p o lit ic ă e x te rn ă ş i c u fo rm a ţiu n i p o lit ic e .

M ir c e a G e o a n ă s e v a în tîln i, d e a s e m e n e a , c u r ep r ez e n ta n ţii c o m u n ită ţii r o m â n e ş i c u c e i ai B is e r ic i i O r to d o x e d in U n g a r ia .

Fierul vechi „ r u g in e ş te " in d u s tr ia co n s tru c to a re d e m aşin i

F ir m e le c a re î ş i d e s fă şo a r ă a c t iv ita te a în d o m e n iu l c o n s tr u c ţie i d e m a ş in i a u în ce p u t s ă a ib ă p r o b le m e în c e e a c e p r iv e ş te a p r o v iz io n a r ea c u m a te r ii p r im e . L iv iu L u r c i , p r e ş e d in t e l e S in d ic a tu lu i L ib e r A r m ă tu r a , a - d ec la ra t c ă m ă s u r ile în trep r in se p en tru sto p a re a fu rtu lu i d e m a t e r ia le n e f e r o a s e ş i f ie r v e c h i a u c o n d u s la im p o s ib ilita te a a p r o v iz io n ă r ii c u a c e s t tip d e m a te r ia le , d e o a r e c e to a te S R L -u r ile care s e o cu p a u c u c o le c ta r e a s i v a lo r if ic a r e a lo r ş i -a u în ce ta t a c t iv ita te a . C u to a te c ă

c e i im p lic a ţ i în a c e s t tip d e a fa cer i c o n s id e r ă m ă su r ile lu a te c a b in e v e n it e , e i n u p o t să n u o b s e r v e câ , în lip sa u n o r r e g le m e n tă r i p r e c is e refer ito are la c o m er ţu l c u f ie r v e c h i ş i în c o n d i ţ i i l e în care S id e im e t C ă la n (s in g u r a f ir m ă p r o d u c ă t o a r e d e f o n t ă ) f u n c ţ i o n e a z ă c u in term iten ţă ş i la cap a c ita te redusă, so c ie tă ţ ile c o m e r c ia le c o n s tr u c to a r e d e m a ş in i s în t p u s e în s itu a ţia d e a -ş i r es tr în g e d ra stic a c tiv ita tea .

A n c a B L A G A

D u p ă C a r i t a s , c a z u l B i n ţ l n ţ a n ş l F N I

Nlegaescrocherialesaros”

rI • 'Ţ i îr in F V mV :U u I'U F -A L U u l ' U L

T T T T T

Decizie reiceSă â angajaţilor: GREVA GENERALA!

E ra d e a ştep ta t să s e ajungă a ic i, ch iar ş i tară im p lic a r e a s in d ica te lo r sau a l id e r ilo r d e s in d ic a t , d eo a rece o a m e n ilo r le -a a ju n s cu ţitu l la o s . A n g a ja ţ i i te a tr u lu i l ir ic c lu je a n - o r c h e s tr ă , c o r , s o l i ş t i , s tu d ii m u ­z ic a le , te h n ic , a te lie r e , corp b a le t -

o r ie n tîn d u -se sp re u ltim a fo r m ă d e p ro test, g r e v a g e n e r a lă .

M o t i v e l e ? D o u ă s î n t c e l e p r i n c i p a l e . î n p r i m u l r în d , n e r e s p e c ta r e a L e g i i 1 5 4 , n iv e lu l sa la r ia l r id ie în d u -se în p r e z e n t la d o a r 5 7 % ! î n a l d o i l e a r în d , s c h im b a r e a c o n d u c e r i i - P e t r e S b â r c e a /d ir e c to r , N ic o l e t a B r a d / d ir e c to r a r t i s t ic , T a n ia C r i s t e a / c o n s i l ie r j u r id ic - p e n tr u s la b u l m a n a g e r ia t a s ig u r a t , r e f l e c t a t în

sa la r ii. L ucruri p u n c ta te d e A d r ia n C h iş / c o n c e r t m a is t r u ( “ C o n s id e ­r ă m c ă î n t r e a g a v in ă o p o a r t ă c o n d u c e r e a in s t itu ţ ie i , p rin b u g e tu l c e r u t d e la m in is te r u l d e r eso rt. S -a u fă c u t ev a lu ă r i, tr e b u ie să v ă s p u n e m . c ă a m fo s t su b e v a lu a ţi, ş i a sta d oa r p en tru a n e în ca d ra în b u g e t . D e c e n o i? D e c e nu ş i a lţ i i? A m p o rn it a c e a s tă grev ă şi m e r g e m m a i d ep arte . D e m îin e v o m a s ig u ra d o a r 3 0 % d in a c t iv ita te a O p erei R o m â n e , r ep e tiţ ii

ş i a tît, ta r ă s p e c t a c o le ” ) , A d r ia n M u r e ş a n / m a e s t r u c o r e g r a f ( “G rev a g e n e r a lă e s t e fo r m a c e a m ai a g r e a tă a c u m . P r in c ip a la n o a s tr ă rev e n d ic a r e e s t e sa la r iu l, o b ă ta ie d e jo c . D e c e a cu m ? P en tru c ă n u s e , m a i m iş c ă n im ic în a c e a s tă in stitu ţie d e ani" b u n i d e z i l e . N e - a m săturat d e p r o m i s i u n i . C e i î n d r e p t n e - a u t o t p r o m is ş i

D e m o s t e n e S O F R O Ncontinuare în pagina a 16-a

« M B y y ■ ,w«ia g

t r f t h P î i A T T iPlini de elan pionieresc, la îndemnul

prefectului Vasile Soporan, neţinînd cont de vremea cîinească instaurată fără a cere voie cuiva, şefii serviciilor descentralizate din Cluj s-au mobilizat exemplar (unii, căci absenţilor li se poate retrage cravata roşie) şi s-au prezentat la data, ora şi locul stabilit conform consemnului la muncă (fizică şi patriotică). Data: ieri; ora: cu o foarte mare marjă de eroare, 11; locul: lîngă cabana “ Sf, Ion” din Făget. Merită să facem o subliniere importantă: locul a fost ales în mod cu totul arbitrar, neavînd nici legătură, dar absolut nici una cu localul. Pentru o informare completă, mai trebuie specificat încă un amănunt, la prima vedere neesenţial: scopul! Ei bine, scopul a fost unul pe cît de nobil, pe atît de discordant cu ninsoarea de afară: reîmpădurirea unei costişe cu pin (puiet) şi stejar roşu (puiet), pentru că ne aflăm în decretata lună a pădurii: 15 martie - 15 aprilie. Gazdele, şeful .

D irecţie i s ilv ic e Cluj, V icto r Cherecheşiu şi subalternii, pregătiseră deja terenul, puieţii, sapele şi cazmalele. E de prisos să spunem că ochii mai marilor Clujului zvăpăiau de nerăbdare să pună osul la muncă, însă, conform legislaţiei în vigoare, procesul ca atare trebuie precedat de o serioasă instruire pe teme de protecţie a muneji, sarcină ce i-a revenit silvicului şef. Ajutat şi de presă, ' care i-a cam şoptit, Cherecheşiu, luînd cuvîntul, â explicat: “ Domnilor, cu verdele în sus!”

Şi abia rosti aceste vorbe... Viscolul a început a bate, cerul s-a înnegrit, fulgii de zăpadă au luat consistenţa unor ace sfîrtecătoare (pentru un ten mai fin), iar pe costişe - stupoare: nu mai prididea pămîntul a primi firavele miădiţe ale viitorilor falnici arbori care, cu mîndrie, peste ani, îşi vor povesti unii altora:_ “ eee, pe mine m-a sădit prefectul” . în mai puţin de un sfert de

cerul ce se însenină. Şi a urmat purgatoriul: spă latu l pe m îini - secţiunea găleata cu apă rece. Iar apoi, cu laudele de rigoare (“ eu am plantat mai mulţi ca tine” ) şefii Clujului, cu sfială, s-au lăsat totuşi convinşi să ia o plăcintă şi ce-o mai fi. Şi înapoi la munca ‘telectuală şi la cravată. Insă, se vede că se poate. Se aşteaptă şi alte exemple.

Precizare: “Adevărul de Cluj” nu a putut rămine insensibil la această acţiune, ce i doi reprezentanţi (subsemnatul şi fotoreporterul) plantînd fix cinci puieţi, in următoarele proporţii: stejar 2 buc., pin 3 buc.; total subsem natul cinci, total fotoreporter: 20 fotografii. Deh, diviziunea muncii. în pagina a 10-a un amplu fotoreportaj. •

<3tăplo{fc-l|starii priveau falnic spre T i t u s C R Ă C I U Nh i1-.! îrsTECA

» PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90•PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60•PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

. CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•POLITIA DEJ: 21-21-21• POLIŢLA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38•POLIŢIA GHERLA: 24-14-14•POMPIERII: 981•PROTECŢIA CIVILĂ: 982•GARDA FINANCIARĂ CLUJ: '

19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIE! SOCIALE: 197.125•SALVAREA: 96)• SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971•INTERURBAN: ' 991•INFORMAT/!: 931•DERANJAMENTE: 921•ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-S7-48• RA. APA CANAL: 19-63-02•S.C. "SALPREST" SA.: 19-55-22•SCPR1VAL 17-43-86• DISTRIBUŢIA G.AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE92S;433424

•JANDARMI: 956•GARA tluj-Sapoez: 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turii - 31 -17-62: Dej - 21 -20-22 •ALIANŢA ANTISITCID: 19-16-17• DIRECŢIA GFY JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 9S3

E X IM T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION m r a v f l o f e r â :

E d:

C U R SE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

. • C luj-Napoca - Budapesta, cu p'ecare din Cluj-Napoca in zilele de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea dinBudapestainzilelede marii, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora Î1.00.• C luj-Napoca - Budapesta, cu plecare in zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere d;n Budapesta in zilele de vineri ora 16.00.IN F O R M A Ţ II:

Autogara I nu mai funcţionează Autogara II: 43-52-78

Farmacii cu serviciu permanent Farm acia "CORAFARM '. str. Ion M eşter nr. 4. telefon 42-65-40; Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel.42.62.72, orar non-stop. Farmacii cu serviciu prelungit:

Farm acia "IN TERPH ARM ” , str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71 -95. orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 3 Hygeia Aesculap, P-

ţa M Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

T A R O MO R A R U L C U R SELO R IN TERN E

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

marţi'Cluj Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

miercuriCluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -> Otopeni 20,35

joiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilef 1.450.000 lei

O R A R U L C U R SELO R EX T ER N E PERIOADA 29 OCT, 2000 - 24 MAR. 2001Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi Cluj

9,40 (dec.)

14,45 (ater.)

9,25 (dec.)

15,15 (ater.)

Frankfurt -> Cluj marţi şi joi

Cluj -> Munchenluni şi vineri

Munchen Clujluni şi vineri

Cluj -> Viena luni, miercuri -11,25, vineri 15,10 (dec.) Viena 4 Clujluni, miercuri, 16,35, vineri 17,05 (ater.) Cluj 4 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 (dec.) Bologna 4 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$

T ELEFO N : 13-01-16.Rszonrirl prin telefon tau la sediul fi mut

EX IM T U R , str. A. Şaguna 34-36 Tal/Fax 064-433569,193442 ri EX IM T U R , Jir. Napoca 2-4 |Ttl/Fax 084-138755,199293 5

TE LE 7 a b c 17.Astăzi, de la ora 22,15:

V IT R IN A c u T a v i G r u ia n

C it i ţ i

z iln ic

ÂOEVĂRULd e C l u j

Repub lica - Naufragiatul, prem ieră, S U A (11; 14; 17; 20); vineri, sîm bătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria - Planeta

roşie, prem ieră, S U A (11; 13; 15; 17; 19) * Arta Eurim ages - Condamnaţi la dragoste, premieră, Franţa (12; 14,30; 17; 19,30 * Favorit - Toamna la New York, S U A (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - fngerii lui Charlie, S U A (13; 15; 17; 19).

TU RD A - Fox - Lupta cu înălţimile, S U A (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

D E J - Arta - 102 dalmaţieni, S U A (vineri-duminică: 15; 17; 19; luni-joi: 13; 15; 17; 19); vineri, sîm bătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

G H ER LA - Pacea - Un so cru de coşmar, S U A (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Jo i închis.

fiTLfîSSIBCURSE

INTERNAŢIONALECluj > GERMANIAzilnicCluj > ITALIA vluni, miercuri, jo i , sîm bătă

Cluj > FRANŢA marţi, sîm bătă

Cluj > AUSTRIAduminicăCluj > SUEDIA g4 curse/lună ?Cluj > SPANIA £marţi, vineri INFORMAŢII Tel. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr: 11, bloc D, ap. 1.

BIBEiGTEGS■ B ib lio te ca Judeţeană “ O C T A V IA N

G O C A ” : Sala de lectură (str. M. Kogâfmceanu nr. 7, tel. 450.434): luni ■ v ineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 • 14,00; Mediatccâ (str. Izlazului nr. 18, B l. C, tel. 165.784); luni, m iercuri, jo i:14.00 - 19,45. marţi, vineri: 9.00 - 14,45; Centru l de Inform are Comunitară (str. M. Kogâiniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni * vineri: 11,00 • 18,00; C o lecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel.438.409): luni ■ vineri: 8.00 - 15,00; F ilia le le : Mănăştur (str. Iz lazu lu i n r. 18, B l. C, te l. 165,784), M ărăşti (str. Aurel V la icu nr. 27, Bl. V ), l o r i l o r (str. O bserva toru lu i nr. 1, tel.438.409): luni. miercuri, jo i: 14,00- 19,45, marţi, vineri: 9.00 • 14,45; Filiala B ibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 in i. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00. Solă: Activitatea Secţiilor de impnwwt pcnlm adulţi şi a celor /v / j im copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. / este suspendata provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm resianiicrii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

* Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): lunt - 10-14; marţi, m iercuri, jo i • 12-16; vineri ♦ 10-16,

* B ib lio teca A m ericană "J.F.K .*’ (strada U n ive rs ită ţii 7 • 9). Orar: lun i - jo i: 10 - IN; vineri: 10-14, pruna si a treia sîmbătă din lună: 9- 14. O ferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca B ritanică (strada Avram Iancu 11). O rar: luni, m iercuri: 14 - t9 ; m arţi, jo i, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l.l.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca C e n tru lu i C u ltu ra l German "H erm ann Oîierth*’ (str. Memorandumului 18). Orar: luni, mani, miercuri, jo i: orele 16-20. ■

( • te le s p e c ta to r ® JJoi, 22 martie

7,00 Telematinal; 9,00 Recurs la morală (r); 10,00

io**».* pasiuni (s/r); 10,45 Jurnal regional; 11,00 TVR Cluj; 12,00 TVR laşi; 13,00 T V R Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 Districtul (s/r); 15,30 Orice e posibil (s); 16,00 Convieţuiri (mag. pentru alte naţionalităţi); 17,30' Avanpremieră Ştiri; 17,35 Medicina pentru toţi; 18,15 Patinaj artistic CM;19.00 Eu , ce tă ţean u l; 19,50 Familia... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Martorii (s); 21,50 Scu rt pe doi; 22,50 Reflecţii rutiere; 23,05 Jurnalul de noapte: 23,20 Crime şi secrete: moartea unei fete nevinova te (f.ltalia);1,10 Nocturna melomanului;2.00 Jurnal. Meteo. Sport (r).

( v r f s ) 7,00 Poftă^ bună cu 1 1 Petrişor (r); 7,15 Desene animate (r); 8,05 Ferma (r); 9,10 lubeşte-ţi duşmanul (f/r); 10,50 Ştiri;11.00 D’ale Iu1 Mitică; 12,00 Băieţi buni, băieţi răi (s/r); 12,45 Domnişoara Andrea (s ); 13,40 Tribuna partidelor parlamentare; 14,10 Desene animate;T5,30 Ştiri; 15,35 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor; 17,15 Misterele vechilor oraşe; 17,45 Pu ls 2001; 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Autograf muzical; 19,15 Toţi, împreună; 20,05 Băieţi buni, băieţi răi (s); 20,55 Mini atlas; 21,00 Ora adevărului; 22,35 Ştiri; 22,40 Ştiri bancare şi bursiere; 22,45 Tori Amos - concert; 23,30 Festivalul de Circ de la Massy; 0,30 TVM Mesager; 1,00 Telejurnal TVR 2 (r); 1,25 Trupa DP 2 (r); 2,55 Ora adevărului (r); 4,30 Tori Amos - concert (r); 5,15 Festivalul de_Circ de la Massy (r); 6,05 Domnişoara Andrea (s/r).

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 19 - 23 martie •

Medicină generală. Dr. I. Boilâ- '19,21,23 (9-12), dri V. Bodo- 21 (15-18), dr. R. Cotârlâ - 21 (10-12), dr. M. Eşanu - 20 (12-13), dr. M. Man - 20 (14-16), dr. D. Oltean - 22 (9-11), dr. A, F. Oros - 22 (14-18), dr. D. Platon -19 (9-11), 22 (16-18), dr. L. Raşa -19 (15-17), dr. I. Riza - 20 (15-16), dr.-M. Suciu - 22 (10-12), dr. C. Tonea - 20,22 (9-11), dr. A. Varga -19,23 (9-11), dr. C. Vlaicu -19 (11*13); Cardiologie. Or, I. Ivanciuc • 19,20,21,22 (14-15), dr. L Paţiu - 21 (11,30-13), dr. T. Popescu ‘ 21 (9-11), dr. N. Priscă -21

.(16-18); Interne. Dr. 0. Ghidrai - 22 (17-18), dr. 0. Pârv -19 (15-17), dr. N. Pop - 22 (14-16), dr. Gh. Râdulescu - 20 (9-11), dr. P. Szanto - 20 (16-17), dr. D. Ursu - 20 (12-13); Ginecologie. Dr. C. Fodor • 20,22 (10*12); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ - 22 (17-17,45), dr. P. Pitea - 22 (9-11), dr. M. Simu- 21,23 (11-13), dr. l.Szabo-19 (11*12); Pediatrie. Dr. M. Fritea-21 (11-13), dr. R. Mitea- 20 (14-15), dr. L.Toma - 23 (10-12); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 21 (15-17); Endocrinologie. Dr. I. Duncea - 22 (17-18), dr. E. Popescu - 21 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 20 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleagă - 20 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 20 (12-13); O.R.L Dr. S. Bîtlan - 21 (14-16), dr. E. PJâian - 22 (9* 11); Neurologie. Dr. M. Divin -19 (9-10); Ecografie. Dr. Fazakas-19 (12-13), dr. L Negru -22(16- 18), dr. D. Ursu-22 (12-13), dr. LI. Usineviciu - 23 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man-20 (14- 16); Balneologie. Dr. C~Becea -19 (15-16); Reumatologie. Dr. C. Zotta -19 (14-17); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo-19,20,21,22,23 (9-11).

în cadrul polîdinidi se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele s ''' “ aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirur_ reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi pe bază de bilet de trimitere. F bolnavilor se face la sediuî Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00431, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor ta ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de Ia medidi Polidinidi. Donaţiile se fac la sediul Polidinidi, la secretariat, şi tn contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

B ani de buzunar, 8,00 Ştirile P ro T V -

Ziarul dimineţii tale; 9,00 Hercule (s);10.00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 Echipa condamnaţilor (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,25 Replica trecutului (thrilier psihologic Anglia 1997); 14,15 Echipa trăznită (f/r);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Justiţia viitorului ( f. SUA ’87); 21,55 Ştirile Pro TV;22.00 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 Zero; 1,00 Pro TV te ascultă ce vez i; 1,15 Ech ipa condamnaţilor (s); 2,15 Credinţă regăsită (dramă S U A 1999); 4,00 Chestiunea zilei (r); 5,45 Teo (r).

7,00 O bservator; *•' 8 ,0 0 ’Neaţa; 11.00 Zile

din viaţa noastră (s/r); 11,45 Elena, viaţa mea (s); 12,30 O pacoste de frate (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Moloney (s); 14,00 Ishtar (f/r); 16,00

Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri;17.20 îmbrăţişări pătimaşe (s);

' 19,00 O bservato r; 19,50 Dindragoste; 21,30 Brigada mobilă;22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 TeleEurobingo 2; 1,30 Observator (r); 2,30 în slujba legii (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 între Nord şi Sud (s); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

T JJ/J îL iL J 7,00 Sa lvaţi de - ’ clopoţel (s/r); 8,00 PrimaMix; 13,30 Creaturi sălbatice (do/r);

.14,30 Cronica cîrcotaşilor; 15,30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs; 18,00 Focus; 19,00 Luna sălbatică (s); .20.00 Copiii spun lucruri trăsnite;21.00 Supravieţuitorul (s); 21,45 Obiectiv; 23,00 Focus Plus; 23,30 Impact (r); 0,00 Viper (s/r); 1,00 Focus Plus (r).

6,25 Teleshopping; 6,40 Iubire fără limite (st

r); 7,30 Ştirile de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Seducţie (s/r); 10,15 Căsuţa poveştilor (r); 10,25 Acasă la bunica (r); 10,35 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (s); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Dragoste nebună (s/r); 13,45 Femei înşelate (s/r); 14;15 Luisa Fernanda (s/r); 14,45 la-mă acasă (mag./r); 15,30 înger sălbatic (s);16.20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Iubire fără limite (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Seducţie (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Dragoste nebună (s); 22,10 Femei înşelate (s); 22,50 Luisa Fernanda (s); 23,30 Dragoste şi putere (s/r); 23,55 De 3 x femeie (r); 0,45 Ştirile'de Acasă (r); 1,40 Muzica de Acasă.

TELf 7 7,00 Muzică; 10,00 z / o t o o i_a orcjjnea zj|ej (r); 11,30

As show '(r); 12,30 Reporter Tele 7 (r); 13,45 Cutia muzicală (r); 14,45 Documentar; 15,59 Telecaricatura zilei; 16,00 D'ale lui Cătălin; 18,00 Muzică; 19,00 Documentar DW; 19,29 Telecaricatura zilei; 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 D ocum entar DW ; 22,00 Telemedicina; 23,00 Loto; Jocker; Pariu Trio; 23,15 D'ale lui. Cătălin (r); 1,15 Muzică.

06,00-06,30 Videoclipuri; “ Uitsc*'06,30-07,00 Documentare; 18,00-19,15 între prieteni / Cavalerii riscu lui; 19,15-19,30 Spoturi publicitare; 19,30-20,00 Microfonul sindicatelor.

Redacţia im [şi asumă responsa-bilitalea peulru schimbările i/nerveuite in programele posturilor de televiziune.

D i s p e n s a r u l P o l i c l i n i c c u P l a t ă I

instituţie cu vechi §

renume în asigurareaconsultaţiilor medicale,

angajează medici detoate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

Jo i, 22 martie06:00-07:00 Prima oră (Program informativ BBC -6:00-6:30;

C D Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 Primul salut - Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop, 08:00 Ştiri, 0 8 2 0 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri p e scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lumea): 10:00-13:00 Mesaj FM - Tudor Runcanu (10:00 Ş tir i* Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 112 0 ’ Capra cu trei ie z i' - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 'Telefonul z ile i'- interviu telefonic cuunomobişnuitdar interesant); 13.DO-16:00 Ca/e/doscopCD-cuTlberiuCrişan (13:00 Ştiri* Meteo, ’ Cetăţean de onoare ’-concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00,15:00Şfrri, 1520 Ce m ai crede lumea ţr.J); 16:00- 19DO Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane s u r p r i z ă îndirect-farse+urâri-pentruceicesărbătorescceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC. 18:40 Divertis Radio Blitz): 21.00-22:00 Ştiri: M odem buzz - rock alternativ, artişti din noul val-cuHoraţiuNicoară; 24:00,02.00,04:00 NewsFiash. ZZ i - Jo i, 22 martie{ ( { T ) } ) j ŞT IR I : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00;

: BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 -.t t lP F R M ATlNAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.0Q-12.00-PATRULA D E SERV IC IU : 9.30-Revista

presei, Punctu l de vedere(10.15); -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.00- C A LE ID O SC O P fm:13.20 -Engleza pentru afaceri; 20.00 - Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea;22.00-23.00 - Bo ys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan

U N I P L U S R a d i o Pngnmt ^ X b b c : b.oo-6,30;8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00- 21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dim ineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale; 9,20 Program ul cinema. 9,55 informaţii culturale. 10,00,12,00, 13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 P u n ct., ş l de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naponale 21-30-6,00; Uniplus n ictum .

v Jo i, 22 martie( ( R A D I O C L U J ) ) 6,00 Bună dim ineaţa. O emisiune cu

zf f ' informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Bogdan Roşea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Scurt pe doi. N oi spunem lucrurilor pe nume. Talk-show cu Dinu Criste; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu;

18,30 Crochiuri muzicale - rock, redactor Cristian Zoicaş;19,00 Radiojurnal Radio România Actualităp. 19,30 Pe scena istoriei - redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copir, 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron VMc; 21,00 Ştiri, 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

■ Jo i, 22 martieR A D IO RENAŞTEREA

91,2 MHz FM6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii;

10,00 - 10,05 Ştiri; 10,10 -10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri

Realizator: Cătălin Pâiimaru. Tema: Scrierile patritice din vremea Sf. Paisie Velicicovschi; 10;40 - 11,00 Gntări bisericeşti; 11,00 • 11,30 Pagini de literatură. Realizator Flavia Ţeoc-Bochiş; 11,30 -12,00 Lexicon. Realizator: Elena Chircev. 12,00- 13,00 File de acatist (r); 13,00-13,05 Ştiri Maria Aluaş; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizator: Simona Vlasa; 13,05 - 13,10 Prezentarea emisiunii; 13,10 - 14,00 Concertul amiezii. Realizator Ana Abrudan; 14,00 - 15,00 Informaţii şi muzică; 15,00 - 16,00 Program religios. Realizator: Cătălin Pâiimaru; 16,00 - 17,00 Liturghia Darurilor inainte Sfinţite ( înregistrare); 17,00 -18,00 Conferinţele susţinute în cadrul Serilor Duhovniceşti; 18,00 - 18,35 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18,35 - 19,00 Cîntări religioase; 19,00 - 20,00 Bizantion. Realizator: Elena Chircev; 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: pr. prof. dr loan Vasile Leb; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator Elena Magher; 21,00 - 22,30 La început a fost Cuvântul... Realizator Radu Preda; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

/CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str. PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I : *

Prof.dr. LUCIAN LA ZĂ R(G ineco log ie . C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L, Mi: 15-18; Ma, J : 1 6 ” -18* Dr. V A L E N T IN P O P E S C U

( C h ir u r g ie , O n c o lo g ie )M a, J : 14” -16; V : 15-17

S : 9 -1 1Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L, Mi: 18-20; M a , J :1 8 ” -20

V: 16/20 P R O G R A M A R E :

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

^ POLICLINICA N INTERSERVISAN

str. Pascal}’ nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOC RA­FIE ♦ ALERCOLOGtE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalplngografii pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste dc sarcină - Antigen HBS - Efisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentra sterilitatea feminină si masculină)

ZILN IC, inc lu s iv DUMINICA (gardă )

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 -7 Rezervare , c o n s u lta ţ ii

V la tel. 41.41.63.

i CABINET MEDICAL DEf STOMATOLOGIE

Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe: .

• terapie■ protetică (ceramică)■ chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic ta tel.: 4 3 0 .0 2 8

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

IC JU i lN & r M lE O r i M O lM

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLDGĂRD Dr. ANGELAGĂLDGĂRD

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

L, M i, V -17-20 S - ' - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

MEDIPRAX . Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca,

str. Ion Meşter 2/21 CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENŢE:

C H IR U R G IE PED IA TR IC Ă ; O RTO PED IE ;M ALFORM AŢIICO N G EN ITA LE;URO LO G IE PED IA T R IC Ă ; PED IA TR IE ;M EDIC INĂ G E N E R A L Ă ; D ERM ATO LO G IE; HO M EO PAT IE; B IO EN ER G IE ;EC O G R A F IE .Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

MIIMlimil. IlfSlViTATfJlimH (l.U stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

IA

R { t Z B O £ H E L E D I N B A L C A N I - O L L I N G Â S E R I E P E Î N V Ă Ţ Ă M I N T E P E N T R U O C C I D E N TR ă z b o a ie le d in B a l c a n i a u

constituit în u ltim ii z e c e ani o lu n g ă serie de în văţăm inte d esp re g r e ş e a la je a a lege c ea m ai u şoară s o lu ţ ie . Guvernele o cc id en ta le n ic i n u ş i-a u pus problem a care ar fi fo s t c e a m a i eficientă m eto d ă de a r e a c ţio n a Ia crizele din reg iune; singura în trebare pe care ş i-a u p u s-o a fo s t c a r e e s te metoda c ea m ai puţin r isc a n tă ş i c e l mai puţin c o s t is ito a r e . I n v a r ia b il , acest m od d e abordare a g en e ra t a lte situaţii d e c r iz ă , a ş a c u m - s - a întîmplat în K o s o v o ş i c u m s e întîmplă a cu m în F osta R e p u b lic ă Iugoslavă a M a c ed o n ie i (F Y R O M ). Decizia S U A d e la 15 m a r tie d e a-şi reduce e fe c t iv e le d in B o s n ia n u ra ajuta la reg lem en ta rea lu cru rilor. Nu va cre ş te p rob ab il n iv e lu l d e r isc in B osn ia , dar v a trim ite s e m n a le care ar p u te a d escu raja ş i m a i m u lt eforturile i n t e r n a ţ i o n a l e d e menţinere a p ă c i i în a lte lo cu r i d in fosta I u g o s la v ie . A r fi e x a g er a t să se afirm e c ă v ic to r ia d in K o s o v o a fost irosită. C a o con secin ţă in d irectă a acelei o p e r a ţiu n i, S erb ia a r ev e n it pe dru m ul sp re o v ia ţă n o r m a lă . Croaţia e s t e d e m u lt în scrisă p e a cest drum ş i c o n t i n u ă s ă - l u r m e z e . B osnia e s t e f r a g m e n t a t ă , d a r violenţele au luat sfîrşit ş i is ter ia naţionalistă e s t e tinută sub co n tr o l.-

SIRIA LA RĂSCRUCE:t i c o ™SE VA ÎNDREPTA?

Siria tr e c e p rin tr-o p er ioad ă d e agitaţie, fară s ă s e ştie încotro o v a conduce. A c tu a lu l preşedinte sirian, Bashar A l - A s s a d , f iu l f o s t u lu i preşedinte H a fe z A l-A ssa d , a p rom is ca va t r a n s fo r m a ţara ş i v a fa c e economia s ă prospere. C um v a face aceste lu cru ri ş i-c u ce v iteză e ste un

! subiect a p r ig d iscu tat. P înă acu m dr. Bashar, a şa c u m îl num esc s irien ii, nu a făcu t p rea m u lte lucruri. V iaţa cotidiană e s t e a ce e a ş i, iar Partidul

1 Baas, c a r e a le g a t S iria d e b lo c u l sovietic t im p d e 4 0 de an i, ia cu uşurinţă m ă su r i rep resive ori d e cîte ori c o n s id e r ă c ă c r i t ic i l e a d u s e guvernului s în t prea aspre. T o tu ş i, a fost în lă t u r a t ă s p e c u la ţ ia c ă dr. Bashar era d o a r o m arion etă care

! ţinea lo c u l c a ld p înă cînd c e i d in Partidul B a s s d e c id e a u c in e v a conduce ţara. A stă z i mulţi se în d o ie sc ca p reşed in te le sirian are su fic ien tă putere p e n tr u a sch im b a v e c h e a gardă, c a r e ar p u tea în c e r c a să -i saboteze p o lit ica . "Preşedintele sirian este fiu l u n u i s iste m p e care .vrea să-l sch im b e fară a-l dărîma” , sp un e un ziarist lib a n ez. Chiar şi dezbaterile reprezintă u n pas im portant. F ostu l Preşedinte s irian lua d ec iz iile d e u nu l singur ş i in fo rm a poporul d esp re e le cind avea c h e f. D r. B ashar d eclară ca vrea o ţară liberă. în trebarea este cit de liberă. N o ile leg i adop tate d e Consiliul P o p o r u lu i (P a r la m en tu l sirian) ş i d e c r e te le p r e z id e n ţ ia le constituie s ip g u ra sch im b a re p în ă acum - e lim in a r e a m o n o p o lu lu i guvernu lu i a su p r a b ă n c i lo r , autorizarea universităţilor particu lare srut n u m a i c î t e v a d in m ă s u r i le adoptate. Presa a d even it c e v a m ai iberâ. Prim ul ziar independent apărut după 1963 s-a vîndut im ed iat. Z iarul respectiv, de fapt un săptăm înal, e ste publicat de u n faim os caricaturist, în articolele s a le f i in d ir o n iz a t e greutăţile e c o n o m ic e ş i l ip s a '"formaţiilor din presa o fic ia lă .

în K o s o v o , v ia ţa e tn ic ilo r a lb a n ez i d e r în d - d e ş i n u ş i a s îrb ilo r - e ste m a i b u n ă d e c ît ar fi f o s t în a lte îm p r e ju r ă r i ş i s - a u f ă c u t m u lte lu c r u r i u t i le ş i d e m n e d e la u d ă . M o d u l în c a r e a f o s t în s ă a d m in is t r a t ă p r o v in c ia d e c ă tr e p ro tecto rii e i in tern a ţion a li Iasă m u lt d e dorit. L ip sa d e curaj p o lit ic ş i de v o in ţă m ilitară are c a e fe c t to lerarea d e către c e i p re su p u s r e sp o n sa b ili p en tru c e s e în tîm p lâ în K o s o v o a f o r ţ e lo r e x tr e m is m u lu i p o l i t i c ş i c r im e i o rg a n iza te .

F a p tu l c ă t r u p e le K F O R s -a u tra n sfo rm a t în m a r to r e le r e v e n ir ii m ilita r ilo r sîrb i în z o n a d e secu r ita te p en tru a în d e p lin i m is iu n e a d e a n u p e r m it e in tr a r e a g h e r i l e l o r p e te r i to r iu l S e r b ie i , lu c r u p e c a r e f o r ţ e le in te r n a ţ io n a le n u a u fo s t d isp u s e să î l fa c ă , e s te d e -a d rep tul r u ş in o s . L a fe l d e r u ş in o s e s t e că tru p e le K F O R âu p e r m is g h e r ile lo r să treacă în F Y R O M , cre în d ser io a se p ro b le m e la fa ţa lo c u lu i. N u era d e aştep ta t u n co n tro l p e r fe c t a l z o n e lo r d e gran iţă , dar d e c e n u e x is tă m ăcar d o v a d a u n e i s u p r a v e g h e r i ş i in terd ic ţii e f ic ie n te ? U n d e a u fo s t a m b u sc a d e le , a restă r ile , r e ţ in er ile? C u c îte v a e x c e p ţii, n u au fo s t , p e n tm că K F O R şi m a i a le s c o n t in g e n tu l său a m erica n n u a u d or it s ă lu p te

s a u , m a i ’, e x a c t , a u p r im it d in p rop riile ca p ita le in stru cţiu n i d e a ev ita lupta. T ea m a d e a înreg istra v ic t im e în r în d u l p ro p r iilo r fo r ţe s-a a so c ia t cu p reo cu p a rea m ai v astă de a n u a ju n g e o forţă d e o cu p a ţie p este o p o p u la ţie d e z a m ă g ită ş i d e a n u d e v e n i ţ in ta a ta c u r i lo r d e gh er ilă . S în t tem eri parţia l j u s t i f i ­cate . D a r so lu ţia p e n tm p r o b lem e le crea te d e m ilita n ţii d e la gran iţă n u trebuia să f ie n ea p ă ra t c e a m ilitară .

I n .K o s o v o e x is tă lid er i p o lit ic i , unii d in tre e i f o ş t i co m a n d a n ţi ai A rm ate i d e E lib era re d in K o s o v o , c a r e s î n t r e s p o n s a b i l i p e n t r u e x t in d e r e a v i o l e n ţ e l o r în s u d u l S erb ie i ş i n ord u l F Y R O M sau şt iu c in e sîn t r e sp o n sa b ili i , d isp u n în d , în p lu s , d e m ij lo a c e le d e a p u n e cap ă t a cestor a c t iv ită ţ i . F a p tu l că a c e ş t i lideri n u au recu rs la p u te r ile de care d isp u n p en tr u a o p r i a s c e n s iu n e a

s a n c t i t ă ţ i i f r o n t ie r e lo r , . s t a te lo r , in c lu s iv a le c e lo r c o n s titu e n te a le fed e ra ţie i iu g o s la v e . în p er sp ec t iv a u n e i p o t e n ţ i a l e i n d e p e n d e n ţ e a p r o v in c ie i K o s o v o , cu m ar f i putu t

< c o m u n i t a t e a i n t e r n a ţ io n a lă s ă p erm ită c u iv a să a ibă c îş t ig d e cau ză d e p e u rm a u n u i p rin cip iu p e care a în c e r c a t s ă - l în c a lc e ? -

A g ita ţia d in K o s o v o a con tr ib u it fară în d o ia lă la d eteriorarea s itu a ţie i d in F Y R O M , p ro b a b il p rin fap tu l c ă a a l im e n t a t c o m p e t iţ ia d in tr e l id e r i i a lb a n e z i d in a c e a s tă ţară. A r b e n X a fe r i , l id e m l “ m o d era t” a l c ă m i p ar tid fa c e parte d in c o a liţ ia g u v e r n a m e n ta lă , a a vu t u n trecu t m u lt m a i e x t r e m is t . E le m e n t u l d e t e r m in a n t a l m o d i f ic ă r i lo r d e o rie n ta r e n u . a fo s t atît id e o lo g ia , c ît d o r in ţa d e a va n ta je ta c t ic e . D a c ă , o d a tă p e n tm totd eau n a , c o m u n ita tea in t e r n a ţ i o n a l ă a f ir m ă c ă n u v a .

r ă u lu i s u g e r e a z ă fcă a d m in is tr a ţ ia . p e r m it e m o d if ic a r e a f r o n t ie r e lo rin te r n a ţ io n a lă n u a p u s în lu c r u p îrg h iile p e c a r e l e are la d isp o z iţ ie în m ă su ra în c a re ar f i treb u it. A r trebui să s e p u n ă p r o b le m a d acă n u cu m v a r e v e n d ic ă r ile p riv in d su d u l S erb ie i sa u F Y R O M s în t ju s t if ic a te ? R ă s p u n s u l tr e b u ie s ă f i e n e g a t iv , p en tm c ă , d acă a e x is ta t u n p rin cip iu îa b a z a c e lo r z e c e a n i d e in terv en ţii în B a lc a n i , a c e s t a a f o s t c e l a l

F Y R O M , A r m a ta d e E l ib e r a r e N a ţ io n a lă d in M a c ed o n ia , urm aşă^a U C K , ş i-a r p u tea p ierd e a v în tu l. în s p e c i a l a m e r ic a n i i t r e b u ie s ă - i a s c u lt e p e p arten er ii e u r o p e n i, să n u -i m a i d e m o n iz e z e p e s îrb i ş i sâ ia în s e r i o s a m e n in ţ a r e a sep a r a t ism u lu i a lb a n ez . Iar N A T O t r e b u ie s ă în ţ e l e a g ă c a r a c t e r u l r e g io n a l a l p ro b lem ei.

^FINANCIALYTlMESTjigŢHEi GUARDIAN”

POLOHIA - PB3 W SUB PluB S iâ ?F ra n ţa ş i P o lo n ia a u a v u t u n

sc h im b d e m e s a je d ip lo m a t ic e după b o m b a r d a r e a I r a k u lu i d e c ă tr e a v io a n e le a m e r ic a n e ş i b r ita n ic e . C în d u n c o n s i l i e r a l p r im u lu i m in istru p o lo n e z J erzy B u z e k ş i-a

^declarat sp rijin u l fa ţă d e c a m p a n ia d e lo v itu ri a er ie n e , H u b ert V ed r in e , m in is t m l f r a n c e z d e E x t e m e , a rem arcat c ă d in to a te ţăr ile lu m ii n u m a i C a n a d a ş i P o l o n i a a u su sţin u t-o . G u v ern u l d e la V a r şo v ia l-a c o n ced ia t p e o fic ia lu l r e sp e c t iv , a le c ă m i r e m a r c i n u a u f o s t în co n c o r d a n ţă c u p o z iţ ia o f ic ia lă a a u t o r it ă ţ i lo r . C u t o a t e a c e s t e a , purtătorul d e c u v în t a l g u v ern u lu i p o lo n e z a d e c la r a t c ă “ p o l i t i c a ex tern ă a P o lo n ie i e s te d e c is ă de m in is tm l p o lo n e z d e E x te m e ş i n u d e către c e l fra n c ez ” .

A c e s t in c id en t a e v id e n ţia t d ou ă a sp e c te . P rim u l s e referă la faptu l c ă ţ ă r i le m e m b r e în U E m o n it o r iz e a z ă c u to t m a i m a r e a t e n ţ ie P o l o n ia , c a v i i t o r s t a t m e m b m , p e n tm a v e d e a c a re v a fi p o l i t ic a e x te r n ă a a c e s t e i ţări ş i a ce a sta după c e la su m m itu l U E d e la N is a , d in d e c e m b r ie 2 0 0 0 , a

p rim it r e c o m p e n sa u n u i n um ăr d e v o tu r i e g a l c u c e l a l S p a n ie i, în v iito ru l C o n s iliu d e m in iştr i e x tin s , în al d o ile a r în d , e x is tă îngrijorarea că P o lo n ia , care s e n um ără printre ţăr ile c e l e m a i p r o a m e r ic a n e d in E uropa , s -ar p u te a d o v e d i un fe l d e “c a l tro ian ” p e n tm in te r ese le S U A în U E . A m b a sa d a P o lo n ie i d in Irak are g rijă d e in te r e s e le d ip lo m a tice a le S U A ' în a c e a s t ă ţa r ă , a ju n g în d u -se ch ia r , în u rm a u n o r d ec la ra ţii, la u n in c id e n t in tern a­ţion a l m in o r. în s o n d a je le d e opin ie- p o lo n e z ii îi p la se a z ă p e am erican i în a in tea fr a n c e z ilo r ş i b r ita n ic ilo r în c e e a c e p r iv eşte 'p re fer in ţa p en tm s tr ă in i. P e s te n o u ă m i l io a n e d e am erica n i d ec la ră c ă s în t d e o r ig in e p o lo n e z ă , iar gru p u rile d e im igran ţi p o lo n e z i d in S U A au făcu t lo b b y p e n tm a cc e p ta r e a a c e s te i ţâri în N A T O . P o lo n ia treb u ie să trateze cu p r u d e n ţ ă r e l a ţ i i l e s p e c i a l e tran satlantice, în c a z contrar r isc în d s ă - i în d e p ă r t e z e p e V iito r ii s ă i p a r te n e r i d in U E . C în d M a r e a B ritan ie ş i Franţa a u p rop u s o forţă eu ro p ea n ă d e apărare, P o lo n ia s-a o p u s , su b p re tex tu l, c ă o a s tfe l d e

forţă ar s lă b i N A T O , d eran jîn d u-i a s t f e l p c u n i i d in tre d ip lo m a ţ i i e u r o p e n i . U lt e r io r , a u t o r i t ă ţ i l e p o lo n e z e ş i-a u sch im bat o p in ia ş i au su sţin u t a cea stă in iţia tiv ă , d eş i au reg reta t că nu sînt con su lta te în s u fic ie n tă m ăsu ră . în c o n d iţ ii le în care d ez b a te r ea priv ind v i ito m l rol a l S U A în E u ro p a e s t e to t m a i a p r in să , P o lo n ia con tinu ă sâ n eg e c ă treb u ie să “o p te z e ” între E uropa ş i S U A .

P o lo n e z ii îş i dau sea m a, totu şi, că v i ito m l e c o n o m ic al ţării lo r este le g a t d e U E , p en tm că 7 0 la sută d in ex p o rtu r ile P o lo n ie i s e îndreaptă s p r e ţ ă r i l e m e m b r e î n a c e s t o rg a n ism . C e i m ai m ari in v estito r i

- stră in i în P o lo n ia sînt c o m p a n ii d in G e ip a n ia , I ta lia sau d in , a lte ţări e u r o p en e , iar o parte dintre c e le m ai im p o rta n te d e c iz ii priv ind a fa cer ile p o lo n e z e s e iau deja la B ru x e lle s , B e r l i n ş i P a r is . E l ib e r a ţ i d e d o m in a ţ ia c o m u n is t ă ş i d e c e a s o v ie t ic ă a cu m z e c e a n i/m ajo rita tea p o l o n e z i l o r s e p r o n u n ţă p e n tr u a d e r a r e a la U E ş i n u s în t p re a fră m în ta ţi d e p ro b lem a d e a fa c e c e v a c o n c e s i i p riv in d su veran itatea.

"COURRIER INTERNATIONAL

S C U T U L A N T I R A C H E T Ă -

O H I M E R Ă ?D a c ă ar fi să a p r e c ie m d u p ă a le g e r e a lu i

G e o r g e W . B u s h ş i n u m ir e a Jui D o n a ld R u m s fe ld în fu n c ţ ia d e m in is tr u a l A p ă răr ii, d esfă şu ra rea u n u i s is t e m n a ţ io n a l d e apărare a n tirach etă de*către S ta te le U n i t e a le A m e r ic ii

•pare im p la ca b ilă . în r ea lita te , r e to r ic a , v o in ţa ş i f in a n ţa r e a n u v o r f i s u f i c i e n t e p e n tr u î n lă t u r a r e a o b s t a c o l e l o r t e h n o l o g i c e ş i so lu ţio n a rea p r o b le m e lo r d e în tîr z ie r e care v o r î m p i e d i c a o d e s f ă ş u r a r e r a p id ă a u n u i a s e m e n e a scu t. C ă c i te h n o lo g ia n e c e s a r ă pur ş i s im p lu nu e s te d isp o n ib ilă . A d m in is tra ţia B u s h jr . îş i v a p e tr e c e p ro b a b il p r im e le sa le lu n i la p utere e v a lu în d m a i m u lte o p ţ iu n i. P r im a o r e p r ez in tă p la n u l a v a n s a t d e B i l l C lin to n : o apărare n a ţ io n a lă a r tic u la tă în ju ru l u n o r a v io a n e d e v în ă to a r e a n tir a c h e tă c u b a z a în A la sk a ş i în D a k o ţa d e N o r d . A n u l trecu t, d o u ă d in p r im e le tr e i t e s t e a le s is t e m u lu i au e şu a t. L a r în d u l lo r , o s e r ie d e o a m e n i d e şt iin ţă au d em o n str a t c ă a c e s ta e s t e r ea lm e n te v u ln e ra b il la c o n tr a m ă su r i a tît d e s im p le c u m ar f i n iş te m o m e li.

T o a te a c e s te p r o b le m e , p r e c u m ş i v ig u r o a sa o p o z iţ ie d in p artea a tîto r a lia ţ i a i S U A ş i a R u sie i l-au d eterm in at p e B il l C lin to n să a m in e r e a liz a r e a a c e s tu i s c u t . E l a r e c u n o s c u t c ă o b i e c t i v u l s ă u , p r e v ă z u t a f i d e s f ă ş u r a t în c e p în d d in 2 0 0 5 , n u e s te r e a lis t ş i a anu n ţat m a i d egrab ă o p u n e r e în a p lic a r e în 2 0 0 6 sau 2 0 0 7 . G e o r g e W . B u s h s - a a n g a j a t s ă d es fă şo a r e un s is t e m c a p a b il să p r o te je z e a lte ţări ş i tru p ele a m e r ic a n e d in stră in ă ta te , c ee a c e e s te im p o s ib i l p en tru r a c h e te antirach etă c u b a z a în S U A . P en tru a a tin g e a c e s t o b ie c tiv , e l ar p utea a v e a în v e d e r e u n d isp o z it iv d e in tercep tare a m p la sa t p e n a v e d e lu ptă sau s is te m e la ser p la sa te p e o rb ită , p re c u m ş i o reţea care să p er m ită d e te c ta r e a r a c h e te lo r in a m ic e în faza lo r d e a s c e n s iu n e p en tru a le d istr u g e Ia p u ţin t im p d up ă la n sa re a lor. D ar, v a fi ex trem d e d if ic i lă d es fă şu r a re a unuia sa u a ltu ia d in a c e s te s is t e m e , c h ia r adm iţîn d c ă G eo r g e W . B u s h v a c îş t ig a un a l d o ile a m a n d at.

O p ţiu n e a n a v a lă ar im p l ic a m o d if ic a r e a fu n d a m en ta lă a r e ţe le i la o rază m a i scu r tă de a c ţiu n e deja în cu rs d e r e a liz a r e , c a re e s t e de a ltfe l în că foarte d ep a r te d e a f i d esfă şu ra tă , în c e p r iv e şte o p ţ iu n e a o r b ita lă , v a treb u i să s e a ş te p te p e s te z e c e a n i p e n tr u c a p r im a la n sa re cu titlu d e te sta re s ă f ie e fe c tu a tă , iar e a r isc ă să d e c la n ş e z e un "val" d e scu tu r i Ia n iv e l in tern aţion a l. G e o r g e W . B u s h nu va p u t e a , a ş a d a r , s ă ia în c o n s i d e r a ţ i e o d esfă şu r a re rap idă d in c a u z a u n o r c o n str în g er i lo g is t ic e ş i t e h n o lo g ic e , d ar a r p u te a c a u z a o g r e ş e a lă p o lit ic ă im p o rta n tă p e te r m e n scurt. U n e le d in d ec la ra ţ iile s a le e v o c ă o retragere a m e r ic a n ă d in tratatu l A B M (A n t i B a ll is t ic M is s i le ) , care in te r z ic e a tît S ta te lo r U n ite , c ît ş i . R u s ie i, să r e a l iz e z e s is t e m e n a ţ io n a le d e a p ă r a r e a n t ir a c h e tă . O r , a c e s t tr a ta t e s t e e se n ţ ia l d acă s e d o r e ş te s ă s e p o a tă c o n tr o la r e d u c e r e a a r s e n a lu lu i n u c le a r î n v e c h i t a l R u s ie i. E l n u tre b u ie , a şa d a r , să f i e a n ih ila t în n u m e le u n u i s is t e m c a r e n u a f o s t tes ta t.

AZERBAIDJANUL DOREŞTE O SOLUŢIONARE MILITARĂ A CONFLICTULUI DIN NAGORNÎI-KÂRABAH

Gheidar Aliev nu respinge posibili­tatea de a restabili pe cale militară integritatea Azerbaidjanului şi de a redobîndi 20 la sută din teritoriul ţării, ocupat la ora actuală de mai multe for­maţiuni militare armene. Aceasta ar fi, în linii mari, ideea de bază a mai multor comentarii care au apărut în paginile presei internaţionale, după ce preşe­dintele Azerbaidjanului a luat cuvîntul, pentru a doua oară, în cadrul Marii Adu­nări Naţionale a Turciei (Parlament). Dl Aliev şi-a manifestat nemulţumirea faţă de S U A şi faţă de alte state occidentale care au redus toate încercările de aplanare a conflictului făcute de Grupul de la Minsk al O S C E la “un flirt cu agresorul, tolerînd cu neruşinare toate capricile acestuia”.

Occidentul este îngrijorat: dacă instalaţiile de rachete vor fi puse în funcţiune, atunci din toate cele 20 de

contracte petroliere în valoare de 60 de miliarde de dolari, precum şi din forarea unor noi puţuri petroliere pe teritoriul azer al Mării Caspice, se va alege praful. Experimentatul lider azer îşi leagă , toate speranţele de Turcia frăţească. în cazul în care în regiunea Nagornîi-Karabah vor fi declanşate operaţiuni militare, Baku speră să se poată’ baza pe resursele militare ale Turciei, afirmă ziarul "Turkish Daily News". Un alt cotidian - Hurriyet - scrie despre faptul că preşedintele azer şi cel turc au reuşit să se înţeleagă cu privire la “crearea unei alianţe militare între cele două ţări” şi la acordarea unui ajutor activ din partea Statului Major al Armatei turceşti cu scopul de a “întări forţa Armatei aze re” . O rganism ele oficiale de la Ankara.au anunţat că acordul va fi semnat la Baku, în timpul vizitei de răspuns a preşedintelui

Turciei, Ahmet Necdet Sezer.Declaraţiile preşedintelui cu privire la

o posib ilă so luţionare m ilitară a problemei karabahe sînt susţinute de către militarii azeri. Conform versiunii o fic ia le , A rm ata N aţion a lă a A zerbaid janu lu i es te su fic ien t de pregătită pentru a putea rd u ce la îndeplinire “misiunea istorică” pe care şi-a propus-o. De acest lucru sînt convinşi şrmilitarii în rezervă - veteranii războiului karabah, care i-ău prezentat p reşed in te lu i statu lui un p lan de rezo lva re m ilitară a p rob lem ei, exprimîndu-şi totodată dorinţa de a sluji în continuare Patria.

Ce-i drept, cotidianul independent a ze r “A zad lig ” m en ţionează că des făşu ra rea unor acţiuni m ilitare necesită reforma structurilor militare ale ţării, asigurarea spatelui frontului şi reintroducerea sistemului de pregătire

premilitară a tineretului. Ş i din acest punct de vedere s-ar putea ca Turcia să dorească să ajute Azerbaidjanul. Desigur, militarii turci sînt întotdeauna gata sâ-i ajute pe fraţii azeri, dar la ora actuală şi Turcia trece printr-o perioadă dificilă. Criza economică a spulberat planurile şefilor m ilitari turci, care intenţionau să che ltu iască zeci de miliarde, de dolari pentru dotarea cu arme a armatei turce. Cu toate acestea, militarii turci au alocat deja 11,2 miliarde de dolari din bugetul de stat pentru achiziţionarea a 145 de elicoptere de atac de la firma americană Bell-Textron şi a 1.000 de tancuri. în luna noiembrie, pe fondul acutizării crizei economice, au început tratativele cu Boeing în ceea ce priveşte achiziţionarea a 6 avioane  W A C S . în prezent, dl Kivirkoglu a recunoscut că “o parte din proiecte ar putea fi revizuite”.

A i p ]z T k l d a r p u te a fi

reclama dumneavoastră

1834 - Alexandru Ghica şi Mihail Sturdza au fost numiţi domni ai Ţării Româneşti şi

Moldovei.

S i m p o z i o n u l N a ţ i o n a l

/ W . VintfL W T AŞMU(21 m a rtie 1 9 0 2 - 15 n o iem b rie 1993)

Nevoia de perfecţiune. Cu acest gînd, care i-a călăuzit întreaga 'viaţă, îndelungată şi rodnică, a trăit şi a creat, pentru ' cidtura românească şi europeană, savantul Virgil VĂTĂŞIANU. într-o zi cu valoare'de simbol, dedicată istoriei artelor - ZI martie 2001 -, la cea de a VIII-a ediţie a Simpozionului Naţional ce are drept generic numele savantului, mulţi dintre cei care i-au fost cei mai apropiaţi colaboratori şi discipoli clujeni sau din ţară, dar şi cercetători din generaţia tînără, s-au reimit, ieri, în ambianţa emulativă a Muzeului Naţional de Artă Cluj, pentru a-şi prezenta rezultatele celor mai recente cercetări în domeniu. Manifestarea s-a desfăşurat în organizarea: Academiei Române, a Institutului de Arheologie şi Istoria Artei, Fundaţiei "Virgil Vătăşianu", Asociaţiei “Ars Transsilvaniae”, Muzeului Naţional de Artă şi a Inspectoratului pentru Cultură Cluj. A asistat la lucrări d-na conf. univ. Lucia Vătăşianu - preşedinta Fundaţiei “Virgil Vătăşianu", cu adevărat nu doar sufletul, ci şi “îngerul păzitor" al întregii manifestări. ,

u v în t y l d e d e s c h id e r e a a p a r ţ in u t a c a d . M a r iu s P o r u m b - d ir e c to r a l In stitu tu lu i d e A r h e o lo g ie ş i I s t o r ia A r t e i d in C I u j - N a p o c a ; p r o f . u n i v . d r . N i c o l a e B o c ş a n a p r e z e n ta t sa lu tu l u n iv ers ita r ilo r c lu je n i , a l i s t o r i c i l o r d e la U n i v e r s i t a t e a “ B a b e ş - B o l y a i ” , i n s i s t î n d a s u p r a p e r s o n a lită ţ ii c e lu i e v o c a t , c a r e a fo s t u n m o d e l ş i e x e m p lu p r in e r u d i ţ i a ş i u n iv e r s a l ism u l id e ilo r s a l e . C î t e v a d in t r e t e m e l e a b o r d a t e în c u p r i n s u l c o ­m u n ic ă r i lo r : V ir g i l V ă t ă ş i a n u d e s p r e p ic t u r ă în p e r io a d a i n t e r b e l i c ă ;R e p r e z e n t a r e a S f . l o a n D a m a s c h in în o c t o i h u r \ 1 c r o m â n e ş t i v e c h i ;A p o r t u r i i n f o g r a f i c e î n d o m e n i u l m e t o d o lo g ie i a r t e i şi a r h i t e c t u r i i ; D in i s t o r i a v e s t i ­m e n t a ţ i e i în Ţ ă r i l e R o m â n e - c o s t u m u l f e m in in d e la Ş ir e t ;O r a r i t a t ei c o n o g r a f i c ă : t a b l o u l “ B ă r b a t cu c r a n i u ” d i n ş c o a l a

Ţ ă r i l o r d e J o s ( ta b lo u r ec u p e r a t în S U A , d in c e le 8 fu ra te în 1 9 6 8 d e la M u z e u l B ru k en ta l d in S ib iu ); V iz iu n e a a r t i s t i c ă a “ R o m e i b a r o c e ” î n E u r o p a c e n t r a l - e s t i c ă ; P i c t o r i e x p r e s io n iş t i t r a n s i lv ă n e n i în c o le c ţ ia M u z e u l u i B r u k e n t a l : H a n s M a t t i s T e u t c h ; . A s p e c t e i n e d i t e a l e “ a v a n g a r d e i ” Ia C lu j ; P i c a s s o ş i

“M ic u ţa P ic a s s o ” ; C e n t e n a r R o m u l L a d e a e tc .

C e i p r e z e n ţ i l a p r im a p a r t e a m a n ifestă r ii au a v u t o c a z ia să v iz io n e z e f i lm u l M e d a l io n V ir g i l V ă t ă ş ia n u , r ea liza t d e S i lv ia P in te a ş i lo a n C iu p e a ; d e la T V R C lu j. A . f o s t la n sa tă , c u a c e e a ş i o c a z ie , e d iţ ia a I l-a a u n e i cărţi m o n u m e n ta le a lu i V ir g i l V ă t ă ş ia n u ,

Foto: I. P E T C U

Ar'r

% ■ > ■.

K' >2

r s

r

$ - f i i% f

î ît J

,1 ?!

*şr

A R T A Î N P E R I O A D A R E N A Ş T E R I I , ap ăru tă în c o n d iţ i i d e e x c e p ţ i e la E d itu ra C lu s iu m , c a r te p r e z e n t a tă , c u e m o ţ ie , d e d -n a dr. A le x a n d r a R u s , u n u l d in tre d is c ip o l i i s a v a n t u l u i . E s t e ş i a c e a s t ă c a r t e , p r e c u m to a te a le lu i V ir g i l V ă t ă ş ia n u , o c a r te - m o d e l, b a z a tă p e e ru d iţia a u to r u lu i, o s in te z ă p e r tin e n tă a u n e i

p e r io a d e d in is to r ia artei.L a o r e le a m ie z i i a a v u t lo c un

m o m e n t c o m e m o r a t iv la m o r m în tu l s a v a n t u lu i ,d in C im it ir u l C e n tr a l. L u c r ă r i l e ‘ s i m p o z i o n u l u i au c o n t in u a t în c u rsu l d u p ă -a m ie z ii la In s it itu tu l d e A r h e o lo g ie ş i Isto r ia A r te i, fo n d a t d e a ca d . V ă tă ş ia n u .

A c a d . V ir g il V ă t ă ş ia n u - crea to r d e o p e r ă , de ş c o a lă d e c e r c e ta re în d o m e n iu l is to r ie i a rte i, m o d e l u m a n e x e m p la r , care a în tru ch ip a t p en tru to ţi c e i care l-au c u n o s c u t , i-a u fo s t d i s c i p o l i , s t u d e n ţ i s a u d o a r a d m ira to r i, n e v o ia d e p er fec ţiu n e ; n u d o a r prin sp ir itu l său cu adev ă ra t

‘ : r e n a sc e n tis t ş i, d e c i , g re u d e e g a la t,N c i p r in m o d u l în c a r e a ş t iu t sâ — - « stu d iez e , să scr ie , sâ iu b e a sc ă s i sâ -j . . « . . . "* ,

“ ş i iu b e a s c ă e l e v i i ş i o p e r a ; p r in p lă c e r e a d e a d ăru i, p en tru c a darul [să-i f i e d u s m a i d ep a r te . P r in tot iceea c e răm îne, s a v a n tu l V ă t ă ş ia n u a d em o n stra t c ît e s t e d e im p o rta n t a g în d i is to r ia a r t e i .

M i c h a e l a B O C U

în p er io a d a 2 3 -2 5 m artie , în p rem ieră la CIuj-N apoca

f i i Il-laa Simpozionnaţional ai§

studenţilor geologi

E ste o prem ieră a b s o l u t ă p en tru m u n i c i p i u l

n ostru , c a r e v a f i o n o r a tă d e p este 60 d e s tu d e n ţi g e o lo g i , d in to a te centrele u n iv e r s ita r e d in ţa r ă (U n iv er s ita tea “ B a b e ş - B o l y a i ” C Iu j -N a p o c a , U n iv e rs ita te a B u c u r e ş t i , U niversitatea “ A le x a n d r u l o a n C u z a ” Iaşi, U n iv e rs ita te a B a ia M a r e , Institutul de M in e P e tr o şa n i, In st itu tu l d e Petrol şi G a z e P lo ie ş t i ) , o n o r a tă d e universitari şi r ep rezen ta n ţi a i in d u s tr ie i d e profil. S în t d e a m in tit în a c e s t co n te x t , prof. dr. lo a n B u cu r, p ro f . dr. lo a n Balintoni, con f. dr. V la d C o d r e a , p ro f . dr. N icolae A ta n a s iu , in g . Io a n a V a s in , prof. dr. l o s i f V ie h m a n n , l i s t a e s t e m u lt mai c u p r in ză to a re , p r e z e n ţ i c u lucrări din c a d r u l a d o u ă m a r i s e c ţ iu n i , S e d im e n t o lo g ie , G e o lo g ie R eg ion a lă , P a le o n t o lo g ie ( s e c ţ iu n e a I, sa la “1P V o i n e ş t i ” ) , r e s p e c t iv M in e r a lo g ie , P e t r o l o g i e , G e o l o g i e A m b ie n t a lă (s e c ţ iu n e a II, sa la “ E . S t o ic o v ic i”) . Nu sîn t d e o m is s e s iu n e a p o ste r , cercurile ş t iin ţ if ic e s tu d e n ţe ş ti, s e s iu n e a com ună G e o l o g i e t e h n i c ă ş i G e o e c o lo g ie , m a s a r o t u n d ă î n t r e i n s t r u i r e ş i e d u c a ţ ie , a co rd a rea p r e m iilo r pentru c e le m a i b u n e lu cră ri s tu d e n ţe ş ti, cu i un aport ş t iin ţ ific d e o s e b it , un p ro g ra m - d en s p en tru c e le d o u ă z i le , v in e r i - 23 şi s îm b ă tă - 2 4 m a r t ie , F a c u lta te a d e G e o lo g ie a U B B .

O r g a n iz a to r u l p r in c ip a l e s te C lu j S t u d e n t C h a p t e r ( C .S .C .) , d iv iz iu n e s tu d e n ţe a sc ă a o r g a n iz a ţie i A m e r ic a n A s s o c ia t io n o f P e t r o le u m (A A P G ), c o m p u s ă d in s tu d e n ţ i m a s ter a n z i şi d o cto ra n z i a i F a c u ltă ţii d e B io lo g ie şi G e o lo g ie , D ep a r ta m e n tu l d e g eo lo g ie al U B B .

D . S O F R O N

C o n c u r s d e e p i g r a m e

D u p ă c u m a m m a i a n u n ţ a t , B ib lio te c a J u d e ţea n ă “ O cta v ia n G o g a ” , C e n a c l u ] e p i g r ă m i ş t i l o r c l u j e n i S A T I R I C O N ş i C e n t r u l C r e a ţ i e i P o p u la r e C lu j o r g a n iz e a z ă la C Iu j- N a p o c a , în z i l e l e d e 2 7 -2 8 a p r i l i e a .c . , c e a d e a X H -a e d iţ ie a F e s t iv a lu lu i N a ţ i o n a l E T E R N A E P I G R A M Ă , m a n i f e s t a r e în c a d r u l c ă r e i a o r g a n iz a to r ii la n se a z ă u n c o n c u r s d e e p ig r a m e . C e i in teresa ţi s â p a r t ic ip e la c o n c u r s p o t tr im ite 5 e p ig r a m e in e d ite la te m a : “ S ă g e ţ i l e lu i C in c i n a t ” , o te m ă e x tr e m d e g en e ro a să ; e p ig r a m e le v o r f i t r i m i s e în d o u ă e x e m p l a r e . C r e a ţ i i le n u v o r f i s e m n a te , c i n o ta te c u u n m o t to ş i în so ţ ite d e u n p l ic m a i m ic , c u a c e la ş i m o tto , c o n ţ in în d d a te le e x p e d ito r u lu i: n u m e , a d r e să ş i t e le f o n . E x p e d ie r e a m a te r ia le lo r s e v a f a c e p în ă Ia 7 a p r i l i e 2 0 0 1 (d a ta p o ş t e i ) p e a d r e s a : B i b i l i o t e c a J u d e ţ e a n ă“ O c t a v i a n G o g a ” , s t r . M i h a i l K o g ă ln ic e a n u n r. 7 ,3 4 0 0 C Iu j-N a p o c a , c u 'm e n ţ iu n e a : “ P en tru c o n c u r s u l d e e p ig r a m e ” .

I n v i t a ţ i e l a o p e r ă P A I A Ţ E d e R . L e o n c a v a l l o

M î i n e , 2 3 m a r t i e , l a o r a 1 8 ,3 0 ,O p e r a R o m â n ă n e p r o p u n e o r e p r e z e n t a ţ ie c u P a ia ţ e d e R u g g e r o L e o n c a v a l lo . î n s p e c ta c o lu l d ir ija t-d e

m a e s tr u l A d r ia n M o r a r , a d a p ta r e a r e g iz o r a lă - R o d ic a P o p e s c u M o is a , a d a p t a r e a s c e n o g r a f i c ă - A n d r e i Ş c h i o p u , m a e s tr u d e c o r - T ib e r iu P o p a v o r e v o lu a : V a l e r i u T u r c u - C a n io , c o n d u c ă t o r u l u n e i tr u p e d e c o m e d ia n ţ i , R o d ic a B a l t e ş - N e d d a , s o ţ i a l u i , M i r c e a M o i s a - T o n i o , c o m e d ia n t , Ş t e f a n P o p e s c u - B e p p o , c o m e d ia n t , F i i l o p M a r t in - S i lv i o ,

. t în ă r ţăran ş i P r o lo g u l . S p e c t a c o lu l v a f i in terpreta t în l im b a ita lia n ă .

S î m b ă t ă , l a C I u j - N a p o c a , T e a t r u l M a g i c

M A N D A L A

T e a t r u l M a g i c M A N D A L A , d inS f în t u l G h e o r g h e , a f o s t în f i in ţa t în 1 9 9 6 d e c îţ iv a t in e r i e n tu z ia ş t i, iu b ito ri a i a r te i s c e n ic e , c a r e ş i-a u p ro p u s sâ

' c a u t e o form ă d e e x p r im a r e a r tis t ic ă m a i a d e c v a tă c e r in ţe lo r p u b lic u lu i d e a z i , d ire fer ită d e lim b a ju l s c e n ic fo lo s i t d e m a jo r ita te a te a tr e lo r p r o fe s io n is t e c la s i c e . C e l m a i r e c e n t s p e c t a c o l al t r u p e i “ H o m o E r o t i c u s ” a a v u t p r e m ie r a în d e c e m b r ie 2 0 0 0 , f i in d p r e z e n ta t în 1 4 a p a r iţii d in o p t o ra şe a le ţă r ii , în tr e c a r e B u c u r e ş t i , Ia ş i , S u c e a v a , B r a şo v e tc . S p e c ta c o lu l a fo s t in v ita t ş i la F e s t iv a lu l “ A te l ie r ” , e d iţ ia i u n i e 2 0 0 1 , o r g a n i z a t d e T e a t r u l “ A n d r e i M u r e ş a n u ” d in S f în t u ; G h e o r g h e . S p e c t a c o l u l “ H o m o E r o t i c u s ” e s te r e a l iz a t în c o la b o r a r e c u tru p a d a n e z ă K o s m is k e D a n s e r e s

T ea ter d in C o p e n h a g a , c o reg ra fia f iin d se m n a tă d e d a n sa to a r ea d an eză V iv i H en r ik se n , iar r e g ia d e co o rd o n a to ru l a r tis t ic a l tru p e i M A N D A L A , C s ib i Istv a n (p e a f iş c u p se u d o n im u l S te v a l C lim m e r ) . S p e c ta c o lu l î ş i p ro p u n e să e x a m in e z e p rin p r ism a e s te t ic u lu i ş i în tr-u n t im b ru p rep o n d e re n t u m o r is t ic d i f e r i t e l e f o r m e ş i n u a n ţ e d e m a n i f e s t a r e a l e e r o s u lu i u m a n , a b o rd în d o p a le tă la rg ă , în cep în d c u e ro su l a d o le sc e n t in , trec în d prin e r o su l p a s io n a l , e r o s u l r a fin a t, p în ă la e r o su l r i t u a l i c ş i s a c r u . I n t e r p r e ţ i i s p e c t a c o l u l u i , c a r e d u r e a z ă 8 0 d e m i n u t e , s î n t 1 2 a c t o r i - d a n s a t o r i . R e p r e z e n ta ţ ia v a ' a v e a lo c s îm b ă t ă , 2 4 m a r t ie , la o r a 1 9 , în S a la m a re a C a s e i U n iv e r s ita r ilo r . : _ :

T î r g u l d e c a r t e G A U D E A M U S 2 0 0 1

S f ir ş i t u l lu n i i în c u r s nex a d u c e b u cu r ia c e le i d e a I l -a ed iţii a ,T îr g u lu i d e c a r t e G A U D E A M U S 2 0 0 1 . M a n i f e s t a r e c e v a d e b u t a c u o c o n f e r i n ţ ă d e p r e s ă , m ie r c u r i , 2 7 m a r t ie , Ia C a sa R a d io . P rilej d e r e î n t î l n i r i c u ‘ J e a n a G h e o r g h iu (d ir e c to r , D ir e c ţ ia d e P ro m o v a re a Im a g in ii ş i C o m u n ic a r e ) , V la d E p ste in (co o rd o n a to r , D ir e c ţ ia d e P ro m o v a re a I m a g in ii ş i C o m u n ic a r e a S .R .R .) , L u c ia n C reţu (c o o rd o n a to r p ro g ra m e), F lo r in Z ah a rescu (d irecto r R ad io C lu j), Z o r in D ia c o n e s c u (d ir e c to r a d ju n ct R a d i o C lu j ) , R a d u S ă lă c a n

(c o o r d o n a to r r e d a c ţ io n a l t îr g ) , lo a n M a r iş (co o rd o n a to r m a r k etin g ).

D e m o s t e n e Ş O F R O N

U n i v e r s i t ă ţ i d e V a r ă A E G E E ’

, A E G E E C Iu j-N a p o c a îi A tt-i * in v ită p e to ţi

★ b H Â S B E S s t u d e n ţ i i★cluj-napoca p I u j e n i

* * * i n t e r e s a ţ i s ăp a r tic ip e la p rezen tarea U n iv e r s ită ţ i lo r d e V a r ă A E G E E , c a r e v a a v e a lo c m îin e , 2 3 m a r t ie , la o r a 1 5 , în S a la “J ea n M o n n e t” d in ca d ra i F a c u ltă ţii d e S tu d ii E u ropen e. V ă a ştep tă m în ech ip a n o a stră d e p rieten i A E G E E !

I n t e r p r e ţ i i g h e r l e n i s e a f i r m ă p e m e l e a g u r i . . . m u r e ş e n e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ '

în u lt im a p e r io a d ă to t m a i m u lţ i in te r p r e ţ i d e m u z ic ă p o p u la r ă d in m u n i c i p i u l G h e r la s în t i n v i t a ţ i la d ife r ite em is iu n i r a d io -T V . A p r o a p e că n u tr e c e lu n ă fară o în reg istrare sa u un s p e c ta c o l te le v iz a t . M a i a le s Ia p o s tu l A C A S Ă s o l i ş t i i d e p e S o m e ş au d e v e n it d eja oasp eţi trad iţio n a li. T în ăra in terp retă d e m u z ică p o p u la ră A n g e la R u s u fa c e parte d e ja d in “ f a m il ia ” in v ita ţilo r . Z ile le trecu te e a a p u tu t f i . v ă z u tă lâ o e m is iu n e d e d iv e r tism e n t la p o s tu l T V A S d in ... T îm ă v e n i. T o t a c o lo au putut f i ad m ira ţi ş i a p la u d a ţi

s o ţ i i M a r in e la ş i C o n s ta n t in Istici.E m is iu n e a s -a b u cu rat d e m are succes, e v o l u ţ i a m e s a g e r i l o r f o lc lo r u lu i s o m e ş a n b u c u r în d u - s e d e m u lte a p r e c ie r i . în c u r în d , t o t la T V A S T îm ă v e n i v o r fi p r e z e n ţ i în cadrul unei e m is iu n i d e fo lc lo r f r a ţ i i Z eg rea n u din G herla . E i s în t c u n o s c u ţ i în toată ţara, c a s e te le apăru te r e c e n t fiin d primite favo rab il atît d e p resă , c ît ş i d e publicul la r g . R e p r e z e n t a n ţ i i f o lc lo r u lu i s o m e ş a n s u s ţ i n , t o t m a i m u lte s p e c t a c o l e în d e p la s a r e , iar în reg istrăr ile r a d io -T V a u d even it deja activ ită ţi c o t id ie n e a le artiştilor amatori d in m u n ic ip iu . S Z . Cs.

P R I M A V E R A V E N E Z I A N A ^

R e a m in t im m e lo m a n ilo r că lu n i, 2 6 m a r t ie a .c ., c u în ce p er e de la ora 2 0 , v a a v e a Io c Ia C a sa R ad io (str. D o n a th n r. 1 6 0 , c o n c e r tu l cam eral i n t i t u l a t , P R I M A V E R AV E N E Z I A N A . în p ro g ra m lucrări de A n t o n io V iv a ld i: C o n c e r tu l pentru d o u ă v io r i ş i o rch estră în D o major,

_ so liş t i M ir e la C a p ă tă ş i T itu s F lu era ş ş i “ II C i m e n t o d e l l ’ a r m o n ia e d e l l ’i n v e n z i o n e ” , c e cu p r in d e c e le P a tr u A n o t im p u r i , s o l i s t ă M ir e la C a p ă t ă , a lă t u r i d e o r c h e s tr a C A M E R A T A R O M A N I C A a s tu d io u lu i d e R a d io C lu j. R ealizatorul a c e s te i a d m ir a b ile se r i V iv a ld i este C ip r ia n R u s u . In trarea la spectaco l e ste liberă.R u b r i c ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

r A lC l af Putea ^| ̂reclama dumneavoastră

1994 - Preşedinieteilî/‘e- Suleym an Demirel.a efectuat-o

vizită oficială în România.

. * v ? - . • „ - .

MIHAI IVlAEuICA - s o fis t a l c o n c e rtu lu i de v in e r i, organizat d e F il a r m o n ic a “ T r a n s ilv a n ia ”

• interviu în avanpremieră •r

- n c r - r - r r '^ -*• 5

» - *»

. % t

tx, ..

U

i i i

B.T. - Nu cu mult timp în urmă violoncelul părea cam mare pentru tine, deşi din punct de vedere tehnic l-ai stăpînit foatre bine încă de cînd erai doar un începător. Şi iată-te acum absolvent de liceu!

M.M.:- Da, dar asta numai datorită faptului că mi s-a aprobat să urmez clasa a Xl-a şi a Xll-a într-un singur an, p en tru . a-mi putea susţine bacalaureatul şi apoi pentru a putea răspunde invitaţiei de a-mi continua studiile în S.U.A., B.T.: - în S.U.A., dar nu oriunde, înţeleg că este vorba despre una dintre cele mai prestigioase Universităţi - Yale. Cum ai obţinut această bursă de studii?

M.M’.: - în noiembrie 1999, din iniţiativa doamnei Monica Giurgiuman - actualmente‘ profesoară de pian la Stuttgart, căre ia îi sîn t foarte recunoscător pentru tot ceea ce a făcut,

Tajutîndu-mă astfel să progresez, am /efectuat un turneu cu orchestra Liceului

de Muzică “S . Toduţă”, dirijată de profesorul F ran c isc M ureşan. Am

concertat la-Stuttgart şi Berlin, unde am interpretat Concertul în re major pentru violoncel de Haydn. în capitala Germaniei, o persoană deosebită - doamna doctor Humpl a avut inspiraţia de a imprima concertul iar înregistrarea a trimis-o la Ju illiard Academ y. în perioada următoare am fost contactat de profesorul Aldo Parisot, care îmi propunea să îmi continui studiile îri S.U.A.

B.T. - A fost, cred, o mare bucurie pentru tine, un “cadou” meritat, dacă pot spune astfel._ M.M. - La început nu, căci îmi

doream continuarea studiilor undeva mai aproape, în Eu rop a , sau la Bucureşti, întrucît de ani buni lucrez periodic cu profesorul Marin Cazacu, cu care am co laborat în condiţii excepţionale. Domnul profesor Parisot m-a invitat vara trecută la cursurile de vară de ta Banff (Canada). După ce l-am cunoscut, mi-a dispărut orice reţinere de a pleca să studiez în S.U.A.

B.T. - Ce ne poţi spune despre discipolii pe care i-a format profesorul Parisot de-a lungul timpului?

M.M. -A fost profesorul renumitei YO- YO MA şi al tinerei HAN-NA CHANG.

B.T. - Sînt nume sonore în peisajul muzical internaţional, aşa cum sperăm că vei deveni şi tu.

M.M. - Domnul Parisot mi-a. propus să încep studiile la Yale, iar apoi să le continui la Ju lliard.

B.T. - Aceasta impune din partea ta susţinerea unui exam en de admitere?

M.M. - La cursurile de la Banff am fost audiat de cadre acreditate ale Universităţii Y a le şi a trebuit doar să trimit cele mai recente înregistrări ale mele. Rezultatele oficiale se anunţă doar în luna aprilie.

B.T. - Sîntem convinşi că va fi pentru tine o nouă reuşită. Dar să revenim la concertul pe care îl susţii mîine seară pe scena Filarmonicii “Transilvania”, cînd vei prezenta publicului clujean Concertul pentru violoncel de Dvorak.

M.M. - Această lucrare este tot ceea ce pot să-mi doresc mai frumos pentru a spune adio perioadei de studiu cu minunata mea profesoară Gabriela Todor. Es te , totodată, ce l mai emoţionant mod, de a mă despărţi de ceilalţi valoroşi profesori pe care îi are Liceul de Muzică şi de colegii mei.

B.T. - Frumoasă despărţire. Dar de ce tocmai_ Dvorak?

M.M. - în casa noastră se ascultă multă muzică (de violoncel, în special). Ş i asta nu numai datorită tatălui meu, cj, aş putea spune că la fel de “v in ova tă ” es te şi m am a, care , îngrijindu-le pe surorile mele mai mici Lucia şi Angela (la rîndul lor eleve ale Liceului de Muzică “S. Toduţă”), asculta mereu muzică. Iar Concertul de Dvorak era una dintre preferinţe. Poate de a ce e a am senza ţia că îl cun o sc dintotdeauna, cu toate că redarea lui p resup u n e o m are partic ip a re emoţională, multă rezistenţă şi o formă tehnică deosebită.

B.T. - Calităţi pe care, cu siguranţă, le vei demonstra în concertul ae mîine, cînd melomanii vor. avea ocazia să audieze şi Simfonia a 2-a de Schumann sub bagheta dirijorului israelian Itay Talgam. Un concert ce se anunţă extrem de atractiv sub aspect repertorial şi interpretativ, un concert care se bucură de sprijinul financiar al firmei TUBORG. Pentru publicul nostru m enţionăm că evenim entul va fi înreg istrat şi transmis pe postul Radio România.

Bianea TEMEŞ

R e c i t a l d e s o n a t e

A l i n a B a r b u S t a n c i u - v i o a r ă

M a r i u s P o p e s c u - p i a nViolonista Alina Barbu Stanciu,

produs instrumental-muzical al noii şcolii clujene de vioară (Casiu Barbu - Victoria Nicolae) face parte din a doua generaţie a acestei noi orientări din învătăm întu l m uzical-in.strum ental

w

kv-

clujean. Cadru didactic al Academiei de Muzică “Gh? Dima”, Alina Barbu Stanciu, prin recitalurile şi concertele prezentate îşi argumentează o calitate pe care nu o mai au mulţi absolvenţi de Conservator din tînără generaţie de instrumentişti: profesorul-interpret. Dar nu numai atît: tînără profesoară- interpretă continuă cu succes cîteva din caracterele interpretării moderne de vioară, între care respectul pentru red a rea adevăru lu i m uzical prin re lie fa rea aten tă şi co rec tă a e lem ente lo r tem atice de formă muzicală. în recitalul de sonate, recent prezentat în com pania p ianistului Marius Popescu (formaţia pare a fi un cuplu cameral stabil) s-au interpretat 4 sonate baroce: Sonata în do minor de Francesco M. Veracini (1690-1750), Sonata în Re major de Je an M. Leclair (1697-1764), Grande Sonate în Fa

major de Giuseppe Tartini (1692-1770) si Sonata în R e major de Arcangelo Corelli (1653-1713).

Violonista Alina Barbu Stanciu, interpretînd muzică barocă, se menţine, în general, la o sonoritate mai intimă,

c h ia r sub iectivă , co n tra s te le de dinamică cu un plus de intensitate sonoră şi t e m p e r a m e n t a l ă apărînd mai a les în părţile repezi a le sonate lo r. Ex is tă în această modalitate de exp rim are muzical- instrumentală barocă o se n s ib ilita te aparte , chiar originală, dar care solicită în “economia” expresivă a pieselor o mai p ronunţată strălucire sonoră, mai ales în părţile repezi ale

sonatelor. Această cerinţă s-a simţit mai ales în Sonata de Je a n M. Leclair. V io lon ista a a ră ta t în s ă resu rse expresiv-temperamentale în Sonata de Arcangelo Corelli, care credem că a avut cele mai frumoase momente din recital. Pianistul Marius Popescu, prin p ronunţarea m ai puţin legato a contururilor mejodice (cu o stacatură evidentă) a cîntat într-o manieră mai “c la ve c in is tă ” , c a re rid ică unele probleme în conturarea omogenizării expresiv-cam era le de duet. S în t binevenite recitalurile cam erale de muzică barocă, pentru că piesele de acest stil, şi mai ales sonatele, rămîn în continuare modele de artă sonoră care au pus bazele teoriei afectelor din care s-au cristalizat alte şi alte reacţii afective ale muzicii.

Emiliu DRAGEA

l ■,

e u N O U L A B O N A M E N Tc o s m o r o m P g y s 2 5

T E Î N T I N Z I L A V O R B Ă

i § ©i 2 t S g

■ r , ; f r .

■ - vy t

Y t-

V ,h’JT̂T!, 1 ."^ >

... ^ -*!•} k

' ' v % ' • •

- X .

,L -C Q § f f l© r o m >

Aici a r p u te a fi reclama dumneavoastră

1997 - în cadrul lucrărilor Convenţiei Naţionale Extraordinare a PU N R , Gheorghe

Funar şi loan Gavra au fost înlăturaţi de la conducerea acestei formaţiuni politice.

f l i t ţ in -* .; si 4*

Ziua Naţională a Republicii Elene sărbătorită la Clui-Napoca

• 25 m artie 1821 - 25 m artie 2001 •C o m u n it a te a E le n ă d in C iu j -N a p o c a să rb ă to r eş te Z iu a N a ţ io n a lă

a R e p u b l i c i i E le n e o r g a n iz în d , la s f ir ş i t u l a c e s te i să p tă m în i, m a n ife s tă r i c u ltu r a le , su b g e n e r ic u l B U N Ă Z IU A R O M Â N IA ! K A A H M E P A P O Y M A N I A ! , L A M U L Ţ I A N I , E L L A D A ! X P O N I A n O A A A , E A A A A A !:

• V e r n is a j u l e x p o z i ţ ie i d e f o t o g r a f ie d in R . E len ă - v in e r i,2 3 . 0 3 .2 0 0 1 , o ra 1 2 , C a s a d e C u ltu ră a S tu d e n ţ ilo r ( s a la 2 ) - p e r io a d a 2 3 - 2 8 .0 3 .2 0 0 1 ;

• “ T e D e u m ” - d u m in ic ă , 2 5 .0 3 .2 0 0 1 , o ra 1 2 ,3 0 , la B is e r ic a o r to d o x ă “ S c h im b a r e a la F a ţă ” , B -d u l E r o ilo r , G lu j-N a p oca ;

• “C li t e m n e s t r a ” sa u “C r im a ” d e M a r g u e r ite Y o u rcen a t, m arţi,2 7 . 0 3 . 2 0 0 1 , o r a 1 9 , T e a tr u l N a ţ io n a l , S tu d io u l E u p h o r io n , în in te r p r e ta r ea d e e x c e p ţ ie a ta le n ta te i a c tr iţe I lea n a N eg ru .

C o m u n ita te a E le n ă , p rin p r e ş e d in ta p r o f . E le n i Idu, m u lţu m e şte p e n t r u s p r i j in u l a c o r d a t în d e s f ă ş u r a r e a a c e s t o r m a n ife s tă r i d ir e c t o r u lu i _ C a s e i d e C u ltu r ă a S t u d e n ţ i lo r , V ic to r B e r c e a , d ir e c to r u lu i T ea tru lu i N a ţ io n a l, I. V a r t ic , s e c r e ta r e i literare R o x a n a C r o ito r u , a c tr ite i Ilea n a N e g r u , p r e c u m s i M .T .I L R O M 2 0 0 0 S .R .L . . '

OPŢTOI POLITICE NOI PENTRU UNII PRIM EI SI VICEPEIMARI DIN IIUIDET” T r a n s h u m a n ţ a p o l i t i c ă ” d i n p r e a j m a

a l e g e r i l o r lo c a le a f o s t , o a r e c u m , e x p l ic a b i lă p e n t r u d e m n it a r i i d i n p r o v i n c i e , m a jo r ita te a c e l o r c e a u f ă c u t a c e s t e m i ş c ă r i c ă u ta u f i e u n f o t o l i u d e p r im a r , f i e o in d e m n iz a ţ i e d e c o n s i l i e r p e l i s t a u n u i p a r t id s a u a l in a ţă p o l i t i c a . I a tă î n s ă c ă e x o d u l c o n t i n u ă . E x c e p t î n d u - i p e “ p o l i v a l e n ţ i i ” p o l i t i c i i , c a r e - ş i s c h i m b ă o p ţ i u n i l e d o c t r i n a r e p r e c u m .. . lu p u l p ă r u l , o b s e r v ă m c ă ş i o a m e n i c u v e c h i m e în p a r t i d e l e c e l e - a u a s ig u r a t v i c t o r i a î n u l t i m e l e a l e g e r i I e p ă r ă s e s c .

D i n m u l t e l e z v o n u r i a p ă r u te p e a c e a s t ă t e m ă , t r e i s - a u c o n c ' r e t i z a f m z i l e l e tr e c u te . E s t e v o r b a d e p r im a r u l V a s i l e M o r e a ş i v i c e p r i m a r u l C r i s t i n e l T e o d o r P o p a d in C iu r i la , c a r e , d u p ă c e ş i - a u f ă c u t ş c o a la ş i c e v a v e c h i m e l a P E ) , a c u m a u r u g a t P D S R - u l s ă - i a d o p t e c a p e n i ş t e f i i . . . r ă t ă c i t o r i . N u d e m u l t , v i c e p r i m a r u l d i n

R e c e a C r is tu r A le x a n d r u L a u r ia n R u s , a s p u s ş i e l “ D A ” î n f a ţ a p a r t id u lu i d e g u v e r n ă m în t , p ă r ă s i n d P N L - u l , i a r î n a c e s t e z i l e î ş i s e m n e a z ă c e r e r e a d e in tr a r e î n P D S R ş i ş e f u l a d m in i s t r a ţ i e i p u b l i c e d e l a P a l a t c a , I o a n H u ld u ş a n .

E i a u f o s t “ d e t e r m in a ţ i” s â f a c ă a c e s t p a s d e c e e a c e c o n s id e r ă a f i v a l o a r e a d o c t r in e i s o c i a l - d e m o c r a t e p r o m o v a t e d e P D S R , a p o t e n ţ i a l u l u i o r g a n iz a t o r ic , p o l i t i c , e c o n o m i c ş i c u l t u r a l a l p a r t id u lu i , i n t e r e s u l lu i p e n tr u p r o b l e m e l e s a t e lo r , . p o l i t i c a u ş i l o r d e s c h is e p r o m o v a t ă ş i s p r i j i n u l p ' e r m a n e n t î n d e p ă ş ir e a g r e u t ă ţ i lo r c u c a r e s e c o n f r u n t ă ţă r a n u l ş i s a t e l e îm b ă t r în i t e .

I a t ă , d e c i , î n c ă u n m o t i v p e n t r u c a r e P D S R - u l p o a t e p l u s a c e v a î n b u g e t u l a g r ic u l t u r i i a n u lu i 2 0 0 1 .

D u m i t r u V A T A U

'■ v lM îr l ;il) sftU fusb( ^-^ăUâiLl' 'iii!-

•‘fVilfct î t i f M 3 > & . ' !"

După scandalul cu evacuarea sediilor,P U N R ş i - a prelungit con tractu l Pe înch iriere cu P r im ă r ia

Vicepreşedintele P U N R loan Gavra a declarat ieri că partidul a renunţat la sediul de pe Eroilor nr. 2 şi şi-a prelungit fă ră probleme contractul de închiriere al spaţiului de pe Moţilor, nr. 30. G avra a declarat că, de fapt, P U N R a renunţat, din 1 martie, la sediul care a fost evacuat de Primărie în 3 martie. In ceea ce priveşte aşa-zisa evacuare a sediului de pe Moţilor nr. 30, liderul P U N R afirmă că aceasta nu a fost transpusă în faptă pentru că partidul a încheiat un nou contract, pe cinci ani, cu P rim ăria . în conform itate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 40 din 1999. Primăria a pornit acţiunea de evacuare a P U N R din cele două sedii pe care le ocupa, justificînd prin faptul că, după fuziunea cu P N R , partidul nu mai ex istă. D e fapt, imediat după alegeri, P U N R a pornit acţiunea de desprindere din P N R . Urm ătoarea înfăţişare în procesul de .divorţ' dintre cele două partide va avea loc pe data de 28 martie.

A . M .

Thaodor Stolojan a criticat proiectul bogatului da stat pa acast an

Preşedintele Consiliului Naţional al P N L Theodor Stolojan a criticat, ieri, construcţia proiectului de buget, printre altele pentru câ f in a n ţa re a deficitu lui bu g e tar prin împrumuturi de pe piaţa externă de capital va avea costuri mari şi va creşte presiunea in fla ţion is tă . S to lo jan a sp u s că , în conformitate cu prevederile proiectului de buget, 6 5 % din deficitul bugetar, valorînd 0,9 miliarde de dolari, va fi finanţat prin împrumuturi de piaţa externă. Liderul liberal a afirm at câ , ţinînd cont de experienţa anterioară, această misiune este "extrem de riscantă" şi pentru că poate fi realizată

cu'dobînzi mari şi în condiţii “umilitoare”. în plus, succesul împrumutului depinde de încheierea unui acord cu FMI, care este semnalul pentru piaţa externă că totul este în regulă cu politicile macroeconomice în România. Stolojan s-a declarat împotriva afirmaţiilor unor “voci de Guvern” pe motiv că sumele acordate de Fond sînt “mici".

Stolojan a criticat faptul că proiectul de buget prevede stimularea investiţiilor, ceea ce în s e a m n ă de fapt, în opin ia sa , stimularea cheltuielilor sectorului de stat, care are deja “un apetit" în această direcţie. Liderul P N L a spus că economia se poate

redresa numai prin “expansiunea” sectorului privat. Fostul prim-ministru a mai spus că pro iectu l de buget con tinuă practica “păguboasă" faţă de întreprinderile cu p ie rderi, d eo a re ce nu s în t prevăzute resursele de acoperire a acestor piederi. Bug e tu l trebuie să p revad ă resurse transparente de finanţare a acestor piederi, a adăugat Stolojan. El a precizat că PNL va propune, în comisiile permanente ale Parlamentului, amendamente la proiectul de buget, una dintre propuneri fiind folosirea resurselor din privatizare pentru reducerea stocului datoriei publice.

i r t e r ,

z ii)

î l i f e W -îf f l4 r 'jiţţ'lsi!’i5 :ii- Â j) ţu îil i L & & ~ u

:t î t ijL lliU iu 'Â LiîL W - U i' u & ' î i i t u î i - . (

U S K S a î l â a i t i î î " . %‘ui?

' Ui» « * i b ' . l . l f f i ţ i f f l - ' i ;

E aii. l i f e â i p '

■ " T t l iu » '

Indiferent care va fi situaţia protocolului bilateral

PN L se declară dispus să co laboreze cu PDSR în problem ele de interes naţionalŞansele ca PDSR sâ respecte protocolul

semnat cu PNL sînt mici în acest moment, dar, indiferent de "soarta" acestui act bilateral, partidul liberal va rămîne "sensibil" la problemele de interes naţional şi va fi dispus să colaboreze cu puterea pe aceste teme, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PNL Valeriu Stoica. Stoica a susţinut că PD SR a încălcat protocolul cu PNL, în special în problemele economice şi în ceea ce priveşte modificarea Constituţiei şi a legilor electorale. Deşi protocolul prevedea

încheierea unui acord politic de revizuire a Constituţiei pînă. la 1 februarie, termenul a fost amînat, prin acordul ambelor părţi, pînă la 20 martie. Deşi săptămînă trecută, PNL şi PDSR conveniseră să aibă loc, în această săptămînă, o nouă întîlnire pentru încheierea acordului politic, reprezentanţii partidului de guvernămînt au cerut o nouă amînare pe motiv„ că, în acest moment, este prioritară construcţia bugetului. Stoica a ţinut însă să precizeze că, indiferent de .ce va decide Delegaţia Permanentă a PNL faţă de menţinerea sau

rezilierea protocolului bilateral, partidul liberal va rămîne receptiv la colaborarea cu Guvernul în probleme de interes naţional.

Conform unor surse din PNL, Biroul Permanent Central a discutat, marţi seara, despre problema menţinerii protocolului cu PDSR, cea mai mare parte a liderilor liberali, inclusiv preşedintele Stoica, exprimîndu-şi nemulţumirea faţă de “dezinteresul” partidului de guvernămînt.

Stoica s-a arătat nemulţumit de faptul că liderii PD SR nu şi-au respectat promisiunea

privind revizuirea Constituţiei, iar vicepreşedintele Călin Popescu-Tăriceanu a criticat măsurile economice ale Cabinetului Adrian Năstase. Fostul secretar general al Guvernului, Radu Stroe, le-a spus membrilor BPC că a discutat cu' Viorel Hrebenciuc respectarea protocolului şi l-a avertizat că liderii PNL pot fi foarte duri cu Guvernul, dacă PDSR nu se conformează actului bilateral dintre cele două partide, în special în ceea ce priveşte respectarea statutului funcţionarilor publici.

■ B j g ş g r y j r r !! i g f

in plenul Camerei Deputaţilor a fost dezbătut, la începutul săptămînii, proiectul de lege privind extrădarea. Au fost adoptate, în cadrul dezbaterilor, şase amendamente propuse de către deputatul Emil Boc. Amendamentele acceptate de către deputaţi au vizat armonizarea textului legii cu legislaţia europeană în domeniu, precum şi cu textul Constituţiei. La articolul 37 din lege a fost adoptat amendâmentul care specifică faptul că .dacă o persoană extrădabilă se află în stare de arest, instanţa, din oficiu, va reexamina la fiecare 38' de zile necesitatea menţinerii măsurii arestării". Deputatul clujean subliniază că ,se conferă forţă legislativă jurisprudenţei Curţii Constituţionale”. Textul proiectului legislativ dezbătut şi aprobat de Camera Deputaţilor constituie o premieră în acest domeniu legislativ..

M . L .

D iv e r g e n ţ e d e o p in ie în PD

f a ţ ă d e L e g e a b u g e tu lu i d e s t a t■ Mult discutata şi mediatizata Lege a bugetului

d e stat pe 2001 a ’ajuns pe m asa parlamentarilor. Diferite partide şi-au exprimat părerea cu privire la această lege. Partidul Democrat este unul dintre partidele parlamentare care contestă o serie de articole. Un punct de vedere oficial, însă, nu a fost precizat. Preşedintele P D Cluj, deputatul Emil B o c , a su b lin ia t că „ş e d in ţa g rupurilo r parlam entare reunite ale PD urma să aibă loc în cursul după-amiezei de ieri. După această şedinţă v a fi prezentată poziţia oficială a P D “. în legătură cu afirmaţiile secretarului executiv al PD , senatorul S im o n a M a r in e s cu , Em il B o c a sp u s că „declaraţiile au fost făcute în nume personal şi nu reflectă, cel puţin în prezent, poziţia oficială a Partidului Democrat".

M . L

urmare din pagina 1

"U n a dintre problem ele Rom âniei este im aginea publică în Vest"cunoscută, cu un standard cultural şi educaţional ridicat. Acum, din motive speciale, probabil din cauza istoriei ultimilor 50 de ani, imaginea României a avut de suferit. Toţi, în România, ar trebui să încerce să readucă imaginea la nivelul pe care l-a avut înaintea celui de-al doilea război. în ceea ce priveşte traficul de droguri, răspunsul este NU! Drogurile şi emigraţia ilegală, în majoritate, se desfăşoară pe aşa-zisa rută a Balcanilor (Macedonia, Bosnia, Herţegovina), iar o altă parte prin Rusia, via Lituania şi Letonia. De aceea cred că România nu joacă un rol în această problemă. Sînt aici două lucruri importante de menţionat: problema copiilor instituţionalizaţi (care se ridică mai tot timpul, şi trebuie rezolvată căci este una'de imagine) şi traficul ilegal de femei şi copii. ' ,

Chiar ieri am discutat cu ministrul Justiţiei şi secretarul de stat din Ml, dl Abraham şi intenţionăm sâ organizăm, la începutul anului viitor, o conferinţă despre imigraţia ilegală, în care vom aborda şi traficul ilegal de femei şi copii şi toate celelalte teme care sînt în discuţie în UE ca fiind unele dintre punctele slabe ale României. Vom invita oameni din diferite parlamente,,din comisii, din Parlamentul Europei, ca să vină la faţa locului şi sâ vadă cu propriii ochi realitatea, oameni care să impulsioneze integrarea României în NATO şi UE.

Rep.: Cum apreciaţi colaborarea cu autorităţile române în privinţa crimei organizate?

T.S.V.: în primul rînd, aş vrea să spun că avem o relaţie excelentă cu SRI. Nu ştiu dacă ştiţi dar, pe 26 martie SRI sărbătoreşte a 11-a aniversare şi, cu această ocazie vom înmîna o înaltă distincţie pentru colaborarea foarte strînsă în domeniul prevenirii crimei organizate şi terorismului. Aceasta este o dovadă a relaţiilor apropiate pe care le avem cu actualul şi fostul guvern.

în Cluj intenţionăm să vizităm universitatea ("Babeş- Bolyai“jir. r.j, diferite departamente şi secţii ale acesteia (europene, iudaice, americane). Vom vizita şi faimoasa catedrală unde vom fi oaspeţii arhiepiscopului. Evident, o extrem de importantă întîlnire am avut-o, la Prefectură, cu reprezentanţii Guvernului în teritoriu.

dvs de la generalul Abraham, secretar de stat în Ml, prof. Stanciu, ministrul Justiţiei şi de la mulţi alţi factori guvernamentali.

Rep.: In majoritatea studiilor de specialitate României i se reproşează un nivel mai înalt de corupţie decît în alte ţări europene. Cît de mult deranjează acest fapt procesului integraţionist?

T.S.V.: Afirmaţia dvs nu e In totalitate corectă. România are acelaşi nivel al corupţiei ca şi alte multe ţări candidate. Corupţia în Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia este la acelaşi nivel ca în România. Acest nivel este puţin mai înalt decît în Occident, căci şi în UE există corupţie, dar la un alt nivel, un nivel mult mai sofisticat.

Corupţia în ţările (candidate - nr.r.) este mai mare. datorită faptului că nivelul salariilor este atît de scăzut încît oamenii sînt tentaţi să accepte mită pentru a-şi întreţine familiile. Deci, dacă puterrtsă creştem numărul locurilor de muncă şi standardul de viaţă, atunci acest fel de corupţie va scădea. Avem .un cerc vicios pe-care trebuie să-l distrugem. în momentul-în care sînteţi acceptaţi în UE, standardul de viaţă va creşte şi din acest motiv mita şi corupţia se vor diminua. E un lucru firesc. ’ '-

Rep.: în discuţiile pe care'ministrul de Interne, loan Rus, le-a avut, săptămînă trecută, cu omologii săi din Germania, Austria şi Belgia s-a ridicat problema securizării frontierelor (mai ales în Est) şi a securizării actelor de călătorie. Evident sînt necesare eforturi pe care România e gata să le facă. Poate însă beneficia de o asistenţă europeană în acest context?

T.S.V.: Există, într-adevăr, numeroase probleme în privinţa securităţii frontierelor, în special la graniţa cu Moldova acestei perioade, cu Ucraina. Guvernul dvs actual s-a implicat activ în rezolvarea acestor probleme. Sînt măsuri noi care vor fi luate. Tot sistemul dvs actual de la graniţă va fi profesionalizat în viitorul apropiat.

Aceşti oameni vor fi foarte bine instruiţi.Există o altă problemă: sînt deja proiecte legislative

ale Guvernului prezentate Parlamentului, referitoare la protecţia datelor. Nu doar protecţia datelor, ci o lege a secretului. Este un subiect foarte interesant, cu atît mai mult cu cît sînteţi din presă şi aţi dori acc'es nelimitat la informaţii. Dar acest lucru nu este posibil pentru că contravine Convenţiei Drepturilor Omului a Consiliului Europei şi ONU. Practic, fiecare persoană are dreptul să fie protejată. în controlul frontierelor trebuie să existe un sistem de genul: “Domnul X este frumos, dar e infractor. Acest lucru nu ar trebui să apară public. Deci trebuie să fie protejat de o lege a secretului referitoare la persoane şi asta este .ceea ce s-a prezentat acum Parlamentului. Ceea ce face actualul guvern, şi nu vorbesc acum de alte guverne, esfe tocmai de a corela legislaţia în domeniu cu cea europeană. Apoi, bineînţeles, prin programul PHARE al UE, este nu numai posibil să instruieşti Poliţia de frontieră, vameşii şi toate celelalte persoane responsabile, ci şi să se ofere posibilitatea obţinerii de echipament nou. în trecut, asta nu a fost posibil, dar acum sînt noi legi care permit acest lucru. Dacă ministrul dvs de Interne discută cu cei trei (Austria, Germania şi Belgia) despre aceste lucruri (nu ştiu dacă cei trei cunosc foarte bine ce se întîmplă de fapt în ţara dvs - relativ la frontiere - n.r.- şi care sînt posibilităţile), cred că UE are o obligaţie deosebită în a vă sprijini în toate felurile.

Rep.: Cum e privită România în Vest din punctul de vedere al fenomenului crimei organizate? Cît de reală este imaginea României ca ţară de tranzit pentru droguri?

T.S.V.: Una dintre problemele cu care se confruntă România este imaginea publică în UE şi SUA, imagine care nu este la un nivel foarte înalt. Sînteţi foarte modeşti şi nu sînteţi activi în a vă arăta frumuseţile ţării, nivelul educaţional Europei. Cred că toţi românii, în ceea ce priveşte imaginea ţării, ar trebui să facă mai mult pentru a “vinde" România exteriorului. Pentru că, înaintea ceiui de al ll-lea Război mondial, România era foarte

. „ n a POCA: lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă t ă 9 -1 4 ;t e I / f a x 1 9 . 7 3 . 0 4 .

„ n m i r T I A T U R D A : lu n i - v in e r i 8 -1 4 ; te l / fa x 3 1 - 4 3 -2 3 ; SSÎCT A D E J : lu n i , m ie r c u r i , j o i 8 -1 6 ,

- . . . . . . .«* Vv — - - - - - - - - - - ■ -

" U n i v e r s i t a t e a d e Ş t i i n ţ e A g r i c o l e ş i M e d i c i n ă V ete r in a ră C I u j - N a p o c a o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e p u b l i c ă ia v e d e r e a î n c h i r i e r i i u r m ă t o a r e l o r s p a ţ i i ş i b u n u r i :

. C o f e t ă r i e - g o s p o d i n a ;- M a ş i n ă d e c u s u t c u a ţ ă ( p e n t r u a t e l i e r e l e d e

m u ltip licare , e d i t u r i e t c . ) ;. F a r m a c i e v e t e r i n a r ă . -In fo r m a ţii p r i v i n d s p a ţ i i l e ş i b u n u r i l e c e s e v o r

închiria, p r e c u m ş i d o c u m e n t a ţ i a l i c i t a ţ i e i p o t - f i solicitate l a s e d i u l U n i v e r s i t ă ţ i i d e Ş t i i n ţ e A g r i c o l e ş i M edicină V e t e r i n a r ă C I u j - N a p o c a , D i r e c ţ i a G e n e r a l A d m in is tra t iv ă .

Preţul d o c u m e n t a ţ i e i e s t e d e 1 0 0 . 0 0 0 l e i .G ara n ţia d e p a r t i c i p a r e l a l i c i t a ţ i e e s t e d e 1 0 % d i n

preţul d e p o r n i r e a l l i c i t a ţ i e i ş i v a f i a c h i t a t ă la . c a s i e r i a J n iv e r s ită ţ ii . .L ic ita ţ ia v a a v e a l o c î n d a t a d e 3 . 0 4 . 2 0 0 1 , o r a 1 0 , s e d iu l U n i v e r s i t ă ţ i i , s t r . M ă n ă ş t u r - n r . 3 , P r o r e c t o r a t .

.'Stimaţi consumatori ai produselor*m m c l u j ţ

V ă a s i g u r ă m c ă t o a t e p r o d u s e l e l a c t a t e p e c a r e *{ d u m n e a v o a s t r ă l e c o n s u m a ţ i s î n t o b ţ i n u t e n u m a i *{d in l a p t e m a t e r i e p r i m ă d e l a a n i m a l e s ă n ă t o a s e . *P r o d u s e l e r e a l i z a t e s u r i t v e r i f i c a t e z i l n i c s a n i t a r - *•v e t e r i n a r ş i g a r a n t ă m c e a m a i î n a l t ă s e c u r i t a t e * a l i m e n t a r ă a p r o d u s e l o r . . •

V ă i n v i t ă m s ă c o n s u m a ţ i c u î n c r e d e r e p r o d u s e l e * * p e n t m u n p l u s d e s ă n ă t a t e . •

s Conducerea S.C.NAPOLACT S.A.CLUJ! / . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

C O N V O C A T O RC onsiliu l d e A d m in is tra ţie a l S .C . IR IS S .A ., c u s e d iu l în luj-Napoca, str . O aşu lu i nr. 8 6 -9 0 , ju d . C lu j, nr. R e c o m J /1 2 /

49/1991, c o d f i s c a l R 1 9 9 2 5 7 , ca p ita l s o c ia l 3 0 .9 5 4 .5 0 0 .0 0 0 le i c o n v o a c ă

ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILOR

la data d e 0 4 .0 4 .2 0 0 1 , ora 1 2 , la s e d iu l so c ie tă ţ ii , p en tru to ţi dionarii în r e g is tr a ţ i în R e g is tr u l A c ţ io n a r ilo r la s f ir ş itu l z i l e i d e 1 0 3 .2 0 0 1 . ' ‘ ■

O rd in ea d e z i a A d u n ării e s te u rm ătoarea:1. R ap ort d e g e s t iu n e a l C o n s iliu lu i .d e A d m in is tra ţie p e a n u l

:ooo; -2. R a p o r tu l C o m is ie i d e c e n z o r i ş i R a p o r tu l c e n z o r u lu i

ndependent c u p riv ire la e x e r c iţ iu l f in a n c ia r 2 0 0 0 ;3. A p ro b a rea b ila n ţu lu i c o n ta b il, a c o n tu lu i d e p ro fit ş i p ier d er i

a a e x e c u ţ ie i b u g e tu lu i d e v en itu r i ş i c h e ltu ie li p e a n u l 2 0 0 0 . Repartizarea p r o f itu lu i, f ix a r e a d iv id e n d u lu i;

4. A p r o b a r ea b u g e tu lu i d e v en itu r i ş i c h e ltu ie li p e a n u l 2 0 0 1 ;5. M o d if ic a r e a A ctu lu i C o n s t itu t iv a l so c ie tă ţ ii . M o d if ic a r e a

om ponenţei C o n s iliu lu i d e A d m in is tr a ţ ie ş i a C o m is i e i d e :enzori;' -

6. D iv e r s e . ’ ■Dacă în d a ta d e 0 4 .0 4 .2 0 0 1 A d u n a rea G en era lă nu în d e p lin e ş te

condiţiile d e în tru n ire , ea s e r ep ro g ra m ea ză în data d e 0 5 .0 4 .2 0 0 1 , a 12, în a c e la ş i lo c . 'Inform aţii su p lim en ta re ş i fo rm u la re d e procu ră s e p o t o b ţin e

Ia sediul s o c ie tă ţ i i , B iro u  ct io n a r ia t , în tre o re le 1 0 :0 0 - 1 4 :0 0 , telefon 0 6 4 /1 3 4 .5 7 7 , in ter io r 1 4 1 -1 4 5 .

V ic e p r e ş e d in te C o n s i l iu d e A d m in is t r a ţ ie ’m272)._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ E c . A u g u s t in L u p

' r A D E V A R U Ld e C l u j

înfiinţată în 1991, compania Relad Pharma International este în prezent lider pe piaţa din România în importul şi distribuţia produselor farmaceutice. Pentru sediul din Cluj angajăm:

AGENT VÎNZĂRI FARMACIIE xp erien ţa anterioara in

van za ri (co n stitu ie u n-avantaj); S tu d ii su perioare , d e p referat;

• P erm is d e c o n d u c e r e , ca t. B ;• V îrstă m a x im ă : 3 5 ani;• B u n e a b ilită ţ i d e c o m u n ic a r e ş i p rezen tare p er so n a lă ; g

Colegii noştri vor beneficia de condiţii deosebite de ̂dezvoltare profesională şi un pachet material atractiv

(training, auto, telefon celular, etc.)

Vă rugăm să trimiteţi un CVIafax064-438.465sau laadresa de e-mail: cj_secretariat@relad.ro, pînă la data de 26.03.2001 ora 18“

N um ai p e r s o a n e le s e le c ţ io n a te v or fi c o n ta c ta te !

S.C. TEXTILA ROMAT S.A.C Iu j-N a p o c a , Str. S a lc îm u lu i nr. 3 7

î n c h i r i a z ă s p a ţ i i p e n t m d e s f ă ş u r a r e a a c t i v i t ă ţ i l o r d e p r o d u c ţ i e , d e p o z i t a r e , c o m e r ţ . . * |

S o c i e t a t e a d e ţ i n e 1 5 . 0 0 0 m p d e h a l e . Ş S e p o a t e î n c h i r i a f i e î n t r e g s p a ţ i u l , f i e m o d u l e c u

in t r ă r i s e p a r a t e d e 3 0 0 ; 4 0 0 ; 1 0 0 0 ; 3 0 0 0 m p . I n f o r m a ţ i i l a t e i . : 0 6 4 - 4 4 . 1 2 . 5 2 ; m o b i l : 0 9 4 - 7 0 9 . 5 6 3

s a u l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

S . C . P O R C E L A I N M A N U F A C T U R E S S R L ■- c u s e d iu l în b - d u l M u n c ii 2 5 A , C I u j - N a p o c a

A N U N Ţ Ă P E N T R U V I N E R I , 2 3 . 0 3 . 2 0 0 1 , O R A 1 0 ,0 0 , C O N C U R S Î N V E D E R E A O C U P Ă R I I U R M Ă T O A R E L O R P O S T U R I: . c .

1. G E S T IO N A R ; Ş2 . M O D E L O R P R O D U S E C E R A M IC E ; §3 . Z ID A R ; ’4 . P E R S O N A L P E N T R U C A L IF IC A R E A ÎN M E S E R I A D E

C E R A M IS T S A U M U N C IT O R C E R A M IS T C A L I F I C A T .IN F O R M A Ţ II L A T E L . 4 1 5 .1 1 1 , 4 1 5 .1 0 8 ._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

[ R E P A R A Ţ I I ■Uparatură fotografica J

| . Zeno REINIIARDT

C a le a M ă n ă ştu r , inr. 8 , C lu j-N .| T el.: 0 9 2 /4 6 0 -1 6 9 -0 6 4 /4 2 -5 0 -9 6 1

• V în d garsonieră, con fort 1, p e str. D etunata, etaj in term ediar, preţ 7 .2 0 0 U S D . T e l. 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i)• V în d garsonieră, con fo rt 1, p e str. P arîng, etaj in term ed iar , preţ 1 8 0 m i l io a n e n e g o c i a b i l . T e l .

4 3 0 .4 2 3 . (A g .i.)• V în d apartam ent 3 c a m er e p e s tr . 21 D e c e m b r ie , c o n f o r t 1, n e f in is a t , etaj in te r m e d ia r , p reţ1 6 .5 0 0 U S D . T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i .)• V în fi apartam ent 3 ca m ere p e str. M uncitorilor, con fort 1, fin isa t, t e le f o n , preţ 3 8 .0 0 0 D M . T e l .4 3 0 .4 2 3 . (A g .i.)• V în d a p a r ta m e n t 2 c a m e r e , con fort 2 , pe str. R eteza t, n efin isa t, p reţ 190 m ilioan e . T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i .)• V în d apartam ent 4 cam ere , p e str. Prim ăverii, con fort 1 ,1 1 0 m p , f in i s a t , eta j in te r m e d ia r , p r e ţ4 6 .0 0 0 D M . T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i .)• V în d casă p e str. P iersicu lu i, 4 c a m er e , u ltra fin isată , teren 3 0 0 m p , garaj, în că lzire centrală, preţ 7 0 0 m ilioan e. T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g :i.)• V în d apartam ent 2 cam ere, p e s tr . U n ir i i , c o n f o r t 1, e ta j in te r m e d ia r ,- s e m i f in i s a t , p r e ţ1 0 .5 0 0 U S D . T el. 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i .)• V în d apartam ent 1 cam eră , p e s tr . N a p o c a , p a r te r , f in i s a t ă , C on fort 1, c u le g e a 1 1 2 , p re ţ1 1 .0 0 0 U S D . Tel: 4 3 0 .4 2 3 . (A g .i .)• V în d casă cu grădină, suprafaţa to ta lă d e 1 0 4 0 m p , s u p r a fa ţa c o n s tr u ită 1 3 0 m p , -5 c a m e r e , bucătărie, baie, căm ară, 2 p iv n iţe , atelier, 9 focuri d e gaz , teracote, p osib ilită ţi de p riv a tiza re , a c c e s a u to , preţ 6 3 .0 0 0 U S D . T e l .4 3 0 .4 2 3 . (A g .i.) .• V în d teren în F loreşti, 3 .0 0 0 m p , preţ 2 0 D M /m p. T el. 4 3 0 .4 2 3 . T el.4 3 0 .4 2 3 .(A g .i .) •

« E R E C t U l

R E G E L E B E R I I ÎN R O M Ă N IA

URSUS S.A., companie ce deţine fabrici de bere în Cluj, Piteşti şi Buzău, membră ă grupului South African Breweries International - unul din primii şase producători de bere din lume - angajează pentru fabrica din Cluj - napoca:-

ADMINISTRATOR BAZĂ DE DATE VÂNZĂRIA fla t în subord inea M anagerulu i de Vânzări, principale le responsabilităţi vor fi: ;

> întocm irea şi sintetizarea de rapoarte şi analize ale cifrelor de vânzări

> adm inistrarea şi ţinerea la zi a bazei de date a departamentului

C erinţe:> M inim studii medii (absovent

de liceu)> Cunoştinţe bune de operare pe

calculator(Word, Excel, PowerPoint)> Prezintă avantaj cunoştinţele

de lim bă engleză> Abilităţi de comunicare> Capacitate de adaptare rapidă

la solicitările specifice postului

MERCEOLOGAPROVIZIONARE

A fla t în s u b o rd in e a M a n a g e ru lu i Aprovizionare, p rinc ip a la responsa­bilitate va fi organizarea şi asigurarea aprovizionării companiei cu m ateriale de ia furnizori intern i şl externi.

Cerinţe:• > Studii m edii

(absolvent de liceu)> Cunoştinţe de operare pe

■ calculator (Word, Excel)> Cunoştinţe bune de lim bă

engleză> Permis de conducere categoria B .

(fără sancţiuni)- > Abilităţi de com unicare

> C apacita te de a d a p ta re rapidă fa so lic ită rile specifice postului

Dacă sunteţi o persoană ambiţioasă, energică şi doriţi să vă alăturaţi unei echipe de succes, trimiteţi un Curriculum Vitae şi o scrisoare de intenţie departamentului de Resurse Umane, specificând postul pentru care aplicaţi, pe adresa de mai jos, până la data de 27 martie 2001.Notă: N um ai cand idaţii se lec ta ţi vor fl contactaţi.

S.C. URSUS S.Aj Calea Mănăştur Nr. 2-6

3400 CIuj-NapocaFax: (064) 199.511

MEMBER OF SOUTH AFRICAN BREWERIES INTERNATIONAL

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

9C E A M A I B O G A T Ă O F E R T Ă Ş l L A C E L E M A I A V A N T A J O A S E P R E Ţ U R I P - ţ a U n i r i i n r . 2 1 ’ K % .t e l / f a x : 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 ^ V

' a ? _ o c a j j f c ;1P R E S S

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă p u te ţ i a d re s a d ire c t la re d a c ţia z ia r u lu i , str. N a p o c a n r .1 6 . d e Cluj

C L U J - N A P O C A : lu n i- v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă t ă 9-14;tel/fax 19-73-04; ,

J J SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-lfi) j

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-7Ş. j

C O R A M E T S R L C L U Jy Str. Tractoriştilor nr.2,

Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062î n c a l i t a t e d e r e p r e z e n t a n ţ ă c o m e r c i a l i z ă m l a p r e ţ d e p r o d u c ă t o r u r m ă t o a r e l e p r o d u s e :• SC POLICOLOR SA Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri;• SC SINTEZA COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC AZUR SA Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletâ;• SC PERIND SA Oradea: perii, mături, bidinele;• SC DEN BRAVEN ROMANIA: silicoane, spume poliuretanice;• SC CIVIC Bucureşti: aracet;• SC PEROM Cluj: pensule, bidinele;De. reţinut: Asigurăm transport gratuit la. depoului beneficiarului.

Condiţiile de plată sînt negociabile.

v ,y

d e Cluj

v i n z Ah iCUMPĂRĂRI

V înd ferm ă dc animale s ituată în loc. Ep iscop ia Bihorului, alcătuită din: 42 vaci şi tineret rasa Ilolstein, grajd, locu in ţă p en tru în g r ij ito r , c o n stru cţii noi şi terenu l aferent. In form aţii la telefon 094-610.778. (9475171)

• Vînd teren construcţie str. Plevnei, toate utilităţile, 3-100

mp, pref 26 DEM/mp şi hale demontabile fota) 630 mp la 16

USD/mp. Preturile con(in T V A . In fo rm afii tel. 094-55-56-02. (1306123)

• V înd dulap combinat 2,5 m ilioane Ic i, dulap cu 3 uşi+rckamic+ masă+2 noptiere (2,8 milioane lei), bicicletă. Tel. 19-34- 01. (1380966)

• Vînd trandafiri altoiţi Buxus llib iscus.Tcl. 15-35-21 sau 095-39- 70-90. (1272846) '

• Vînd fin, în Gădălin. Tel. 095- 31-37-77; 41-22-92. (1272937)

ÎNCHIRIERI

m v i r

J y ' n a t i Z Y c K 1 e î w o y :

• Dau în chirie 40 mp,locuinţă în ccntru.Tel.094-54-40-12. (9475195)

ogses '.Lia:

• De vînzare imobil (220 mp) compus din magazin şi birou în cen tru l oraşu lu i Sfântu- Ghcorghe, judeţu l Covasna. Tel.: 094-555.156. (4264260)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Vînd sau dau în arendă 9 hectare teren arabil în Cătina (lîngă M o c iu ). Tot a ic i, de vînzare casă deteriorată cu 3.700 mp. Teren in travilan . Telefon 065-143.889. (C h .P . 2819844)

• Schimb garsonieră finisată etajul I, strada Porţile de F ie r cu apartament 2 sau 3 camere, preferabil în zonele Grigorescu, C a lvaria , P lopilor, str. Tăşnad, Arinilor. Ofer diferenţă. Tel. 18-59- 87 între orele 16-20. Fără intermediari. (1306171)

DIVERSE

• Vînd teren construcţie-500 mp, cartier Grigorescu, str. C. A. Rosetti. Tel. 18-98-97. (1272805)

• Vînd 2500 mp teren agricol, Cluj-zona Sopor. Tel. 19-90-77 seara. (1272918)

• Vînd teren 732 mp str. Şesului nr. 25, Tel. 18-32-01 după ora 16, fară intermediari. (1272928)

• Renu m ita v ră jito a re L A U R A rezolvă, da to rită

• V înd în T u rda casă cu două c o rp u r i, de c lăd ire , g a ra j m an sa rd a t, curte , g răd ină , s itu a t în zona cu v iito a re staţiune balneară. Tel. 12-42- 47, 31-62-03. (1272847)

• Vînd casă cu etaj cu 4 camere grădină mare, aproape de centru, d. 092-44-85-57. (1381021)

« Vînd casă 2 camere, bucătărie anexe, singur în curte pe str. Turzii

C luj-Napoca. Tel. 19-68-23.

106172)

• V în d trandafiri şi pomi fru ctife ri. Te l. 093-97-04-16. (1381087)

puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleagă b ă rb a t , dezleagă cunun ii, blesteme şi farmece, are plante îm potriva beţiei şi face vră ji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la C lu j. S ingura vrăjitoare din Rom ânia care practică magia tibetană şi indiană. Vrăjitoarea L a u r a a obţinut locu l I Ia Congresul Magiei din Ind ia. (1381090) „

• Angajăm lăcătuşi vîrstă 25- 35 ani. Tel. 13-64-25, str. Paris 36. (1381092)

• S C Stairs S R L angajează muncitori pentru prelucrarea lemnului. Tel. 092-77-40-92 sau 41-53-23. (1306041)

* F irm ă importatoare piese auto, angajează reprezentant comercial zonal. CV-ul Ia fax. 01-31-28-94-6. (1306066)

• S C Portal Exp-Imp S R L angajează pe o perioadă determ inată, în cond iţii de p lată excepţionale agenţi de vînzări, pentru prom ovarea canalului H BO . CV-urile se depun la sediul firmei de pe B- dul Ero ilor nr. 9. Informaţii Ia tel. 064-19-13-14 orele 8-16. Condiţii: persoane dinamice, studii medii, disponibilitate de lucru între orele 15-20 şi în weekend. (1306094)

• Aştept oferte de Ia firme care . execută geamuri şi uşi termopan din aluminiu şi P V C pentru un spaţiu comercial parter plus două nivele situat în Satu-Mare. Relaţii la tel. 09- 23-03-30-3 sau 09-22-02-10-1. (1306129)

• S C Agromec Dăbîca SA convoacă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor în data

dc 4 aprilie 2001, ora 10, la sed iu l un ităţii. în caz de neîndeplinire a cvorum ului, adunarea se va ţine în data de 5.04.2001, în aceleaşi condiţii. (1381089)

• Cooperativa de Credit, Econom ii şi In ve s tiţ iiPrimabank, J12/706/1997, CF. 9434291. C o ns iliu l de administraţie convoacă pentru data de 06.04.2001, orele 14, la

sediul din Cluj-Napoca, str. Ia ş ilo r 8-10, A dunareaG enerală a m em brilo r cooperatori cu urm ătoarea ordine de zi: 1. Raportul de gestiune al C o n s iliu lu i de administraţie pentru exerciţiul economico-financiar 2000; 2. Raportul Cenzorului privind auditarea Bilanţului contabil şi a Contului de profit şi pierdere pentru anul 2000; 3. Aprobarea B ilan ţu lu i contabil ' şi a Contului de profit şi pierderi pentru exerciţiul economico- financiar 2000. Descărcarea de gestiune a administratorilor; 4. Prezentarea şi ap robarea Bugetu lu i de ve n itu r i şi cheltuieli pentru anul 2001; 5. Diverse. în căzui neîntrunirii cvorumului necesar, Adunarea generală a m em brilo r cooperatori se reprogramează pentru data de 09.04.2001, Ia aceeaşi oră şi în acelaşi loc. Consiliul de Adm in istraţie. (1306175)

• Caut două persoane pentru transport în Italia, pentru vineri sau

sîmbătă. Preţ avantajos. Tel. 064- 42-34-83. (1272924)

• Consiliul de Administraţie al SC Integrated Comunication System SA, cu sediul în Cluj- Napoca, convoacă Adunarea G enera lă O rd in a ră a A cţio n a rilo r în data de 10.04.2001 Ia adresa din Cluj- Napoca, B-dul 21 Decembrie nr. 150, ora 16, cu următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea şi aprobarea Bilanţului Contabil, a Contului de Profit şi Pierdere şi-repartizarea profitului pe anul 2000; 2. R ap o rtu l de gestiune al administratorilor şi Raportul Comisiei de Cenzori; 3. Execuţia B V C pe anul 2000 şi analiza activităţii pe anul 2000; 4. P rezentarea şi aprobarea B V C şi a Pianului de afaceri pe anul 2001; 5. Diverse. Reiaţii suplimentare Ia sediul societăţii său Ia tel. 064- 41-04-99. (1272941)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, C iora Vasile anunţa începerea demersurilor pentni obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. I. Antonescu nr. 16, ap. 23. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1381091) •

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Bochiş Valentin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul montare microcentrală termică apartament situat în Cluj- Napoca str. Negoiu nr. 9 ap. 5. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306174)

• Subsemnaţii Cîmpean Ioan, Szegedi Demeter, Szegedi Gyorgy, Cîmpian fozsef, Munsacz Domnica,

• Consiliul de administraţie al SC Cîmpian Ianes sînt chemaţi în data Agromec Răscruci SA convoacă de 10.04.2001, în dosarul 2034/2001 Adunarea Generală Ordinară a p e rolul Judecătoriei Cluj în calitate Acţionarilor pentru data de pîrîţi în proces cu Cipcigan Ioan 4.04.2001, ora 10, la sediul societăţii şi RoZalia acţiune în prestaţie din Răscruci nr. 257, jud. Cluj. în tabl|)arl (]3 o6i81) cazul neîndeplinirii cvorumului necesar, adunarea se va ţine a doua

• Angajez brutari cu experienţă. Tel. 40-80-75. (1272926)

• Judecătoria Turda organizează licitaţie-pentru autoturism Opel Vectra aparţinînd societăţii “ Dărăban Transport” : Licitaţia va avea loc în data de 23 martie 2001, orele 10, la Judecătoria Turda. (1272944) ‘ ~

zi în aceleaşi condiţii. (1381073)• Numiţii Dima Marioara, dr.

Odestianu Alexandru, cu domiciliu necunoscut sînt citaţi ca în ziua de 10 aprilie 2001, ora 8,30, să se

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, M ihuţ Mihuţ anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: construcţie locuinţă situat în Cluj-Napoca str. Mureşului nr. 8. Eventualele sesizări şi sugestiiprezinte în calitate de pîrîţi în

dosarul nr. 214/2001 a Judecătoriei numai pentru factorii de mediu se Cluj-Napoca, sala 128, Cluj-Napoca, vor depune la sediul A PM Cluj Calea Dorobaţilor nr. *2, reclamantă Calea Dorobanţilor Kotzo Pioska. (1272929) . (1272930)

nr. 99.

• (unucdoiRUV

iveaara

««pi

• Vm sui iubit

pace.

IietiţSnui« in11381

IliGHatmitlgPreţui«moHartUimiiHoriiDian(1381

• Cînceta

uimo'ineriJ»Ciii#dun

vapOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;CLW-NAPOLA. tel/fax 1 9 -7 3 -0 4 ; ] T \ .

mni-nirTlA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; I - - 1 1

i • i i - U

. în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Nuţu Aurelia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul; montare microcentrală de jpartament situat în Cluj-Napoca str. Aleea Muscel nr. 7 ap. 8. Eventualele sesizări şi sugestii ,iiinai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, [alea Dorobanţilor nr. 99. (1272934)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC Senzorom CCP SA junnţă începerea demersurilor teatru obţinerea acordului de mediu jentra obiectivul: producţie şi cercetare senzori electrochimici stat în Cluj-Napoca str. Fîntînele ir. 30.. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.. 1272940)

PIERDERIPierdut legitimaţie de transport

smirnele Kerekeş Nicolae Dragoş. Odeclar nulă. (1381071)

Pierdut talon auto Dacia nr. CJ- il-TDE pe numele Lazăr Andrei. îi Mar nul (1306179)

Pierdut legitimaţie de. serviciu emisă de B D F Cluj-Napoca pe ratele Drâgan Ioan. O declar nulă. « 1 8 3 )

Pierdut legitimaţie de reducere Bisport pe numele Chiş Petrică. O ieclar nulă. (1306184) .• Pierdut legitimaţie RATUC pe

(inele Dener Imola, O declar nulă. ŢÎ2932)

Pierdut carnet de electrician autorizat pe numele Stofa Vasile. ÎI

imul. (1272938)

DECESE COMEMORĂRI

Cu adîncă durere în suflet mimţăm încetarea din viaţă a «lui care a fost ing. M A R T IN RUVIN, soţ, tată, socru şi bunic itsăvîrşit. Înmormîntarea va nea loc vineri, 23 martie 2001, •ta 13, Ia c im itiru l din str. Crişan. Dumnezeu să vegheze isupra sufletului său bun şi să- I odihnească în pace. Familia

ă. (1381074)

Vei răm îne în amintirea şi sufletul meu cel mai bun şi

iubitor b u n ic , B U B U . Z'tmnezeu să te odihnească în fsce. Nepoata ta, Dănuţa. 1381075) •

B U B U L E , am fost alături tine 48 de ani, de-acum voi

1 numai cu gîndul. Odihneşte- l( în pace. Soţia V ictoriţa .'J381076)

• Cu ad încă durere ne tapărţim de cea care a fost ftGRAVU E L E N A , soră şi cătuşă, fost biolog la Institutul

Igienă C luj, om de aleasă Preţuire şi o rară modestie. Înmormîntarea are loc azi, 22 «artie 2001, ora 10, ia Cimitirul Central. Vespasia, dorica şi Călin Becan, Ioana, ^ana şi So rin H intea. 11381082)'

' Cu adîncă durere anunţăm "acetarea din viaţă a scumpului % E L E K E S A D A L B E R T . '"mormîntarea va avea loc i'meri, 23 martie 2001, ora 14, «Cimitirul Central. Familia « e r a tă . (1381086)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă Ia 19 martie a dragului nostru soţ, tată şi bunic ing. B O R O Ş IO S IF , în vîrstă de 87 ani. Înmormîntarea va avea loc la Capela mare a C im itiru lu i Central la data de 22 martie 2001 Ia ora 12. Fam ilia îndurerată. (1306148)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpei noastre mame, bunică şi soacră C H E Ţ A M A R IA , Înmormîntarea are Ioc azi 22 m artie 2001, orele 12 - în loca lita tea Lu n a de Jo s Familia îndoliată. Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească, (1306182)

• D in nou înd u rera ţi anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mame, bunici şi soacre, C O RPO D EA N SU SA N A , în vîrstă de 70 ani. O vom conduce pe ultimul său drum joi, 22 martie 2001, orele 14, de la Capela veche din C im it iru l M ănăştu r. Soţu l Avei, fiicele Marcela şi Mihaela cu familiile. (1272889)

• în aceste momente grele p ric inu ite de încetarea din v ia ţă a naşului nostru M A R T IN R U V IN , sîntem a lă tu r i de naşa noastră V ic to r iţa şi-i transm item sincere condoleanţe. F in i i: L ivia, Nelu, Sorina, L iv iu , Tiţi. (1381072)

• în aceste momente grele sîntem a lă tu r i de p rie tena noastră M io a ra F a t i şi de fam ilia ei. Fam ilia O prişca Ovidiu. (1381077)

• Sîntem alături de d-na ing. M ioara Fati în grelele momente pricinuite de moartea tatălui drag. Colectivul Şantierului 44

C F. (1381078)

• A plecat dintre noi pentru a-şi găsi, în sfîrşit, odihna într- o lume cu siguranţă mai bună, E L E N A Z U G R A V U , (biolog), soră, cum nată şi m ătuşă. Înmormîntarea are Ioc azi, 22 martie 2001, ora 10, Ia capela Cimitirului Central. Dumnezeu s-o odihnească. Neta, Petrică, Sergiu şi Tudor. (1381079)

• Sîntem alături de familia Rusu în greaua încerca re p r ic in u ită de d ispariţia fulgerătoare a celui care le-a fost soţ, tată, socru şi bunic - R U S U R E M U S . Fam iliile Szekely şi Man. (1381081)

• împărtăşim marea durere p ric in u ită doamneiadministrator Mariana Czegezi de m oartea ta tă lu i drag. T ransm item condoleanţe familiei îndoliate; Locatarii de pe str. C astan ilo r n r. 4. (1381084)

* Sîntem alături de familia Almăşan Gavrilă, la durerea p ric inu ită de decesul soţiei, mamei şi bun icii d rag i şi transm item sincerecondoleanţe. Vecinii de Ia scaraI. (1381088)

• Sîntem alături de familia d-nei Lazăr Viorica în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colectivul SC Super Maestro. (1381094)

• Sîntem alături de familia Bal în marea durere pricinuită de pierderea tată lu i drag. Colegii de la U BB . (1306133)

• 6 ani de lacrimi şi durere de Ia decesul dragului nostru soţ şi tată S T E J E R O IU IA C O B . Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (1306136)

• Sîntem alături de colega .noastră Jucan M aria în aceste momente grele pricinuite de trecerea în eternitate a mamei dragi. Sincere condoleanţe. Serv ic iile F in a n c ia r şi Contabilitate din c ad ru l U n ivers ităţii Babeş-Bo iya i Cluj-Napoca. (1306173)

• Sîntem alături de vecinii noştri familia M ircea Fati la trecerea în etern itate a părin telui iub it. S in ce re condoleanţe familiei îndoliate*. Fam ilia V . C iogm ărean . (1306176)

■ Sîntem alături de familia M a rt in Ia decesul fostu lu i nostru coleg, ing. M A R T IN R U V IN . Sincere condoleanţe. Co lectivu l A te lie ru lu i de Proiectare al Regionalei C F Cluj. (1306177)

• Sîntem alături de colega noastră de Ia S C C F C luj, Fati M io a ra în m area d u rere pricinuită de moartea tatălui d rag. S incere condoleanţe. Colegii de la Regionala C F R C luj, Divizia Tehnic. (1306178)

• Sîntem alături de colega noastră Cheţa V eron ica în aceste clipe grele prin trecerea în nefiinţă a celei ce a fost C H E Ţ A M A R IA . Dumnezeu să o odihnească în pace. C o lectivu l S C C a s te lla r i. (1306180)

• O luminare, o lacrimă şi un gînd pios la împlinirea a 10 ani de la despărţirea de dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic Ţ A L A A N D R E I din Ju cu de Jo s . V a răm îne mereu în in im ile noastre. F am ilia . (1306186)

• Sîntem alături de colegul noastru ing. Fati-M ircea şef Divizie Comercial, lă trecerea în nefiinţă a socrului drag ing. M A R T IN R U V IN . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la Sucursala Regională C F R M arfă SA Cluj. (1306187)

• Mioara, M ircea şi Dănuţa Fati sîntem alături de voi în aceste clipe grele de despărţire de tatăl, socrul şi bunicul drag. Sincere condoleanţe vouă şi mamei voastre V ic to r ia . Fam ilia ing. Petrulea Vasile.(1306188)

• Sîntem alături de colegul nostru Cheţa Nicolae în marea durere pricinuită de moartea fu lgerătoare a mam ei sale drag i. Fam ilie i sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. C o leg ii de la Electromontaj, reprezentanţa Cluj. (1272931)

• Sîntem alături de vecinul nostru, domnul Almăşan, în marea durere pricinu ită de moartea soţiei d rag i şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu s-o odihneasţă în pace. Asociaţia de Proprietari str. Fîntînele nr. 44, bl. V I , scara a doua şi a treia. (1272936)

• Consiliul de Administraţie şi salariaţii Cooperativei de Credit “ A lian ţa ” din Cluj- Napoca sînt alături de familia Filip în aceste momente grele prin care trece prin pierderea neaşteptată a soţului şi tatălui drag P A V E L . Exprim ăm sincere condoleanţe şi întreaga compasiune. (1272943)

• Un ultim omagiu pentru cel care a fost naşul nostru M A R T IN R U V IN . Sîntem a lă turi de naşa noastră Victoriţa în marea durere. Nu te vom uita niciodată. F in ii Vanca cu familia. (1272945)

• - Sîntem alături de colegul nostru V ă leanu T eod o r în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui său. C o lectivu l C . T . C . Napomar. (1272946)

• Asociaţia de Proprietari str. N. Titulescu nr. 2 adresează sincere condoleanţe fam iliei M ircea F a t i la trecerea în nefiinţă a p ărin te lu i iub it.(1272947)

• S-a scurs un an de la plecarea în eternitate a dragei noastre sofii, mame, soacre, bunici şi străbunici, M A R IA O LT EA N . Slujba de pomenire va avea Ioc sîmbătă, 24 martie 2001, ora 12,1a biserica Sfintul Toma. Te vom iu b i ,mereu. Familia nemîngîiată. (1381083)

• Pioasă aducere aminte la împlinirea a 3 ani de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ şi fată, IO A N F Ă R C A Ş , fost instrumentist al F ilarm onicii C lu jene. N u te vom uita

n iciodată. Dumnezeu ,să-I odihnească în pace. So ra Rod ica , fiice le C am e lia şi Laura. (1272899)' '

Acelaşi dor şi durere la doi ani de la despărţirea de dragul meu frate F E U R D E A N IO A N (N E L U ) . Dum nezeu să-I odihnească în p ace lSo ra Viorica cu familia. (1306185)

• Azi se împlinesc 24 ani de cînd m-a părăsit scumpa mea soţie F L O N T A Ş IL E A N A (IŢ A ). Nu o voi uita niciodată. Soţul Nicu. (1272896)

• Se împlinesc doi ani de la plecarea spre cele veşnice a celui mai iubitor soţ, tată şi bunic, profesor F E U R D E A N IO A N , lăsînd în sufletele noastre o m are tris te ţe şi părere de rău. Recunoştinţă tuturor celor care l-au cunoscut şl care în această zi de p rim ăva ră îş i vo r am inti pentru un moment de dărnicia iu i sufletească cu care i-a în co n ju ra t. F am ilia veşnic îndurerată. (1272908)

• Azi se împlinesc 10 ani de cînd sora noastră M A R IA B O R Z A (LU C U ) din Turda nu mai este printre noi. Nu te vom uita n iciodată. F am ilia . (1272925)

• Azi, 22 martie 2001, se împlineşte un an trist şi greu de cînd a plecat de lîngă mine pentru totdeauna dragul meu soţ Ţ IC O C O R N E L . Un gol imens, un dor nestins şi o durere adîncă mi-ai lăsat în suflet dragă C O R N E L . M ă rog la bunul Dumnezeu să-ţi ierte păcatele ia r pe mine să mă ajute. Nu te voi uita niciodată suflet bun. Parastasul va avea loc dum inică, 25 martie, Ia B iserica “ Sf. D u m itru ” din cartieru l Gheorgheni. Soţia M aria. (1272939)

• Cu adîncă durere în suflet he despărţim cu greu de scumpul nostru tată,'bunic şi socru, M U N T E A N G A V R IL . Înmormîntarea va avea loc în data de 24 martie 2001, ora 12, în satu l G iu la . Fam ilia îndurerată. (9475189)

• Sîntem alături de colega noastră soră medicală Rusu lu liana, în aceste clipe grele pricinuite de decesul soţului. Dumnezeu să-l odihnească. Colectivul C linicii Pediatrie H I.(9475190)

• Sîntem alături de colega n oastră R u su lu lia n a în durerea pricinuită de moartea soţului. Să-i fie ţărîna uşoară. Colectivul Secţiei O R L Copii.(9475191)

• Colectivul C lin icii Chirurgie I I îş i exp rim ă sincerele condoleanţe fa m ilie i dr. Hurubeanu Cristian şi Lucia, la d isp a riţ ia d in v ia ţă ă părintelui drag. (9475193)

• C u in im ile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi socru , V A R A D I B A L T E Z A R , în vîrstă de 77 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc la Capela M are a. Cimitirului Central, Ia data de 22 martie 2001, ora U . în veci nemîngîiaţi soţia A n a ,fiic a M a r ian a şi ginerele Balazs. (9475194)

• Sînt alături de familia Filip în momentele grele prin care trece, decesul lu i P A V E L ( L U Ţ U ) şi exprim sincere condoleanţe. Ioan N. Ureche. (II.)

• Cu durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a lui A G O ST O N IO S IF în vîrstă de 49 de ani. Ceremonia funerară are loc mîine, 23 martie 2001, ora 15,00 la Cim itirul Central. M am a Ib o ly a , V io r ica , Andreea şi Bogdan. (B )

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă m ai rsim plun u s e p o a t e !

nstanţa

A D E V Ă R U L d e C l u j ,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

A ] p jar putea fi

reclama dumneavoastră

1997 - Regele Mihai a sosit la Londra, în cadrul : primei misiuni dintre cele asumate cu prilejul ■

ultimei vizite pe care fostul suveran al României a făcut-o'la Bucureşti, în vederea sprijinirii ,

demersurilor României de aderare la NATO. j

Si.

M a r i a n a D r a g o m i r ş i P r o r o c u

■ Xv ' ' - . . o ,4 >•■* * *

rX

■k

Statistic vorbind, şeful statisticii a rc

două m îini. T o t % i * statistic, în fiecare - « 4

mina ţine cîte un ^ wpuiet de pin.

■» 1\ - l / X f \ ^ : m r

‘i ’î X ** •* A . • \ . *i~rl ’ “H

' ' ..........................................................................

- a

î „ t **.. f, * :®

Statistica nu va , putea explica, însă, niciodată, prezenţa

hîrleţului.. . . . . . . . . . . . . . . . _ Î . M - : . : . „ î l

- \ x r / f " ;

Si - __, x * ~ * r - v A -

,41A " '

'*: *tî|4ţ; ’ 1. 4

P o p C o d r e a4 ' . , .

i I n s t r u c t a j u l d a p r o t e c ţ i e a m u n c i i : C u v e r d e l e - n s u s !

t- '•

G alant, şeful de la m ediu îi sapă groapa inspectoarei şefe

M ariana Dragom ir. Nici un bai, că tot o rădăcină de pin

sc va odihni acolo.

x‘ dt ' ^

-1 - -»

' .'1 f r " ~ T^ •, ■ r*'e’Ts » ■k

C - * 3'•1 - ,3

x

%,VrU A :

X’,... | v . i - 4 ‘ ‘ V. Şomlea

Departe de cele pâmînteşti,

şefui culturii ne arata, nouă,

muritorilor de rînd, câ poate eluda realul:

"Cam pînă aici!"

P e t r u P o a n t ă

c f ; / •• ..

t -xjisz'.x ‘«r 4 * yŞ e fu l p o m p ie r ilo r ’;1 ^ 4 /

i ir i • ' /

• .1

•J

a r a t ă p re se i că d a c ă ‘ ^ '4 ' -o, . , . r - .•■ o O O ,0 y u V ;a rd e c e v a , m tn d a i c u v _ ' j r ; / 4 o \ * *

s a p a şi a b ia d u p ă / j \ ’ .*•a ru n c i cu a p ă / " ’ r

(m in e ra lă )^ / , ; . • ̂ 1

«r.

î?

î

• ’ •- * r'*- 4

l l ■

( O-..

4 Doi colonei plini, care4 ' ; regretă că nu au 4; ascultat de sfatul ălor j

\ m ai bătrîni: "D a că nu 4: \ puneţi m îna pe carte, la p

\ sapă a ju n ge ţi".

■v.7.* ]

* >%*' 4 j y %

Pe * ’«■ V } * .X '

'S. **- >' > î, „

* >' S i - '

Finanţele şi jandarm eria colaborează perfect: primul

numără, al doilea pune mîna pe obiecte

contondente.

f-»x .

t I. Savin

r '■X' ^

y ,ir"4 • -< *

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - • y T

f ' ■' ' 4f . * , % 4 •*:: • *" . . , o , ^ ' * '-o ^

t

A

A *

Silvicultorul şef vrea

sâ-i arate t prefectului |

câ se

- ' A , . V A . 4 \ -, _ ■ :• : | \ :

, i ^ ^. X V > 91

I "-A-i* " r* *-

m m .

?•..••a

pricepe şi w - 4 f

A ^ r -- , 4 4 X 1 /

la plăcinte, nu numai la lemne.

w *m m

m' o T r r

1 V 4 *A-i4

N

m

P r o t e c ţ i a c i v i l ă n u

p o a t e f i a s i g u r a t ă p e i n i m a g o a l ă ,

m a i a l e s p e f r i g u l ă s t a .

F o t o : I o n P E T C U

T e x t e : T i t u s C R Ă C I U N

: * 4 - . . . 4

j M ^ m ' 4

1 : 1 k - 4 .

1 4 k r ,-f .i ri xrfffti

{

AlCl ar pute3 *î\eclania dumneavoastră

Cupa P re se i la tir

P o lig o n u l' d e t ir d in Parcul sportiv D in a m o a aazduit C u p a P r e s e i

! fOCUS" la tir, com p etiţie ! jrsanizată d e M ille n iu m i M anagem ent,. e d i t o r ; fOCUS B u s in ess C ata log , lia care a u p a r t ic ip a t reprezentanţii p rese i scr ise

| jj audio-vizuale.! Competiţia fe m in in ă a revenit D a n ie le i I o n e s c u (România L ib eră), urm ată, je p o z iţ ia a ' I l - a , d e

. Mihaela D a le (N a ţ io n a l) , locul III f i in d o cu p a t d e .taca P lăeşu (R o m p res).La m asculin , c e l m ai bun

i-a d o v e d i t S o r in Mihailovic ( G a z e t a sporturilor), lo c u l II a fo s t ocupat d e I o n e l P an ă (T e le 'abc), ia r l o c u l I II i -a evenit Iu i M ih a i D e d u PRO T V ). .

Zbor cu schiurileA d o u a s ă r i t u r ă d in

adrul u l t i m e i e ta p e iflanica) n u s -a m ai

;putat d a to r ită c on d iţiilo r p e r ic u lo a se (v în t la tera l), jr 7işase f a c e că p re m iile s - ' decernat d up ă o singu ră

săritură: 1. M a r tin S ch m itt iGerm) 2 1 8 m c u 2 1 7 ,7 puncte, u r m a t d e T o m i iigebrittsen ( N o r v ) 2 1 8 ,5 3 şi f i n l a n d e z u l R is t o iiss ila in en 2 1 7 , 5 m . ferele f a v o r i t , A d a m felysz, s - a m u lţu m it cu a l 4 , s ă r in d 2 1 2 ,5 m . ilobul d e c r is ta l” (C upa ondială) a r e v e n i t , d o n e z u lu i c u 1 .5 3 1 acte, u r m a t d e 1 .1 7 3

a c te M a r t in S c h m it t . aintea c o n c u r s u l u i a iin ică d im in e a ţ a ) s-a -anţat ş i o te n ta tiv ă d e "ord m o n d ia l ( 2 2 5 m ) -ţinut d e a u s t r ia c u l -idreas G o ld b e r g e r , care ’euşit să z b o a r e 2 2 3 ,5 m , îe r iin d ” o r g a n iz a t o r i i concursului c a r e , im ed ia t * redus lo c u l d e elan ! în -est s e z o n , a c e s t zb o r a st cel m a i lu n g .

P e t r e N A G Y

Kcd«c(ia S T O R T / JX Tel:. 1 9 . 7 1 . X / «. *

l i l s l u i H i c ă E l ^ g j lA r ă m a s c la r şi ir e v o c a b il: c e l m a i bun

f o t b a l i s t r o m â n a l tu tu r o r t im p u r i lo r , “m a c h id o n u l” G h e o r g h e H a g i s e retrage d e f in it iv d in e ch ip a rep rezen ta tiv ă , m o m en t fe s t iv c u stră lu cire d e o se b ită , lu n a v iito a re , în z i l e l e d e 2 3 ş i 2 4 a p r ilie .

D a c ă în p r im a z i , d e S f . G h e o r g h e , fe s t iv ită ţ ile v o r f i le g a te d e fe lu r ite în tîln iri ş i c e r e m o n ii , a d ou a z i v a a v e a lo c jo c u l d in tre n a ţ io n a la R o m â n ie i ş i o se le c ţio n a tă a lu m ii . G ic ă H a g i v a îm b r ă c a , p en tr u u ltim a d ată , tr ic o u l tr ic o lo r ilo r ş i , s e sp u n e , v a e v o lu a in teg ra l c e le 9 0 d e m in u te a le d isp u te i. D in se le c ţio n a ta lu m ii v o r fa c e p arte m a r i v e d e te a le fo tb a lu lu i m o n d ia l, r e tr a s e s a u în a c t iv i t a t e , în f r u n te c u “n u m b er o n e ” , L u is F ig o . '

O a sp e te d e on oare v a f i J o se p h B la tter , p r e ş e d in t e le F IF A p r e c u m ş i n u m e r o ş i in v i t a ţ i , n u d o a r d in lu m e a f o tb a lu lu i .

■Printre in v ita ţii de o n o a r e d in R o m â n ia ş i d e p e s te h o ta re , care a u c in s t it tr ic o lo r u l în a lte d isc ip lin e s e num ără: N a d ia C o m ă n e c i, Io n T ir ia c s i I lie N ă sta se .

N aţio n a la R o m â n ie i v a fi con d u să d e trei mari c a v a ler i a i b a lo n u lu i rotund, M ircea L u c e s c u , A n g h e l Io rd ă n e scu ş i E m e r ic h Jen ei, d e n u m e le cărora s e leagă ie ş ir e a î n ’ lu m e a m a r e a f o t b a l u l u i m o n d ia l a R o m â n ie i, c u c e le tre i c a lifică r i c o n se c u t iv e la tu rn ee le f in a le a le C M d e fo tb a l, e d iţ i i le 1 99 0 - C o p p a d e l M o n d o (Ita lia ), 1 9 9 4 - W o rld C u p ( S U A ) ş i 1 9 9 8 - C o u p e du M o n d e (Franţa), p re c u m si la tu rn eele f in a le E U R O 1 9 9 6 ş i 2 0 0 0 .

Iată ş i c e i tre i a n tren o r i-a i s e le c ţ io n a te i lu m ii: J oh a n n C r u y ff , R a d o m ir A n t ic şi F atih T err im , n u m e d e m a re r ez o n a n ţă în fo tb a lu l m o n d ia l.

V o r f i z i l e d e n e u ita t p e n tm “ m a c h id o n ” şi n o i to ţi c e i c a re iu b im fo tb a lu l ş i p e m arii in terpreţi a i s c e n e i b a lo n u lu i ro tu n d . Iar G ică H a g i a fo s t u n ilu s tr a in terpret, c e ş i- a în ce p u t u c e n ic ia în u rm ă c u 2 6 d e a n i şi care în d e c u r su l a 1 8 a n i a ju ca t n u m a i p e sce n e d e “A ” în R o m â n ia , S p a n ia ş i T u rc ia , a co p er in d u -se d e a u ru l g lo r ie i . E o m a re b in e c u v în ta r e s ă f i i c o n te m p o r a n c u G ic ă

H a g i ş i s ă a s iş t i la a s e m e n e a m o m e n te f e s t iv e d e referinţă.

R o m e o V . C Î R T A N

Liga femininăOltchim cîştigă fără să apese

pe acceleratorA se a r ă , în c a d r u l p r im e i

e t a p e a r e t u r u l u i , “ U ” U R S U S a p r i m i t v i z i t a c a m p io a n e i , O lt c h im R m . V î l c e a , d e c a r e a f o s t î n t r e c u t ă c u s c o r u l d e 2 3 - 1 9 ( 1 1 - 8 ) , p a r t e d in d i f e r e n ţ ă d a t o r î n d u - s e s t î n g ă c i i l o r s t u d e n t e lo r . V o m r e v e n i.

î n c e l e l a l t e p a r t id e : A n t ilo p a - S i lc o tu b 2 9 - 3 7 , O ţ e l u î - H i d r o t e h n i c a 2 7 - 2 3 , R a p id - E ra B a ia M a r e 2 8 - 2 3 , R e m i n - R u lm e n tu l 3 0 - 2 7 ş i F ib r e x - C S M Ia şi 2 9 - 3 1 .

n s . d .

Fctcls încep play-off-ul, itşedpregâtesc <Je semifinale

C a m p io n a t u l N a ţ i o n a l fe m in in d e b a sc h e t î ş i în c e p e , la s f îr ş itu l a c e s te i s ă p tă m în i , f a z a f i n a l ă a î n t r e c e r i i . R e s p e c t i v , g r u p a v a l o r ic ă a lo cu r ilo r 1 -8 v a ju c a în p la y -

o f f , d u p ă reg u la lo c u l 1 c u 8 , 2 c u 7 , 3 c u 6 ş i 4 c u 5 . C a le n d a r u l f e d e r a ţ i e i d e s p e c i a l i t a t e p r o g r a m e a z ă p a r t id e l e d in p r im u l tu r ( s e j o a c ă d up ă s is te m u l c e l m a i b u n

d in tre i m e c iu r i) în d a te le d e 2 4 , 3 0 ş i 3 1 m a r t i e , c u m e n ţiu n e a c ă p r im a p ar tid ă v a f i g ă z d u ită d e e c h ip a m a i s la b c la sa tă . în atari c o n d iţ i i , ta b lo u l p r i m e i r u n d e a r a tă a s t f e l : P h o e n ix R m . V îlc e a ( lo c u l 8 ) - R a p id B u c u r e ş t i ( 1 ) , S o m e ş u l D e j (7 ) - B C IC IM A ra d (2 ) , O lim p ia B u c u r e ş t i ( 6 ) - L iv a s T îr g o s v is t e ( 3 ) , “ U ” B o g d a n V o d ă A C S A ( 5 ) - S p o r t u l S tu d e n ţe sc (4 ) . In d isc u ta b il , cea m a i e c h i l ib r a t ă d is p u t a t ă s e a n u n ţă c e a d in tr e c lu j e n c e şi S p o r t u l S t u d e n ţ e s c , în c a r e e le v e le M a g d a le n e i J e r e b ie au ş a n s e r e a le d e a a c c e d e în s e m if in a le , d e ş i m is iu n e a lo r e s te m ai m u lt d e c ît d i f ic i lă , în c a z d e e g a lita te , d u p ă p r im e le

- d o u ă j o c u r i , u r m în d c a “ d e c i s i v u l ” s ă s e j o a c e în C a p ita la , p e te r e n u l e c h ip e i m a i b i n e c la s a t e . D a r p în ă a p r o n o st ic a d e z n o d ă m în tu l, “ 5 ”- u l V o ş t in a r u , V a s s , I s ă r e sc u , K u lc sa r , V e s c a n ş i c e le la lt e fe te d in lo t, a m b iţ io a s e c u m le ş t im

în tr -o p ro b a tă a s c e n s iu n e d e fo r m ă , su b b a g h e ta f e r m ă a M a g d e i , t r e b u ie s ă c î ş t i g e m e c iu l d e s îm b ă t ă d in S a la sp ortu rilor “ H o r ia D e m ia n ” , e le a v în d a s c e n d e n t u l m o r a l c o n fe r it d e c a te g o r ic a v ic to r ie î n r e g is t r a t ă în u l t i m a c o n fr u n ta r e c u S p o r tu l , c în d

ş i -a u s u r c la s a t p a r te n e r a d e în trecere c u sco r u l d e 7 8 -4 1 !

în în tr e c e r e a b ă ie ţ i lo r , d e ş i d in jo c u r ile p r im u lu i tur au m ai r ă m a s d e d is p u t a t p a r t id e le dintre C S U S ib iu - C S U IS A P iteşti (a l d o ile a j o c ) ş i V e g a P l o i e ş t i - . R a p i d , D in a m o B u cu reşti ş i W e s t P e tr o m A rad , în ch e in d d eja c o n tu r ile , p u tem a n t ic ip a “ p e r e c h i l e ” p e n tr u sem ifin a le fară team a d e a greşi: D in a m o B u c u r e ş t i - W e s t P etrom A ra d şi V e g a S O C E D P lo ie şt i - C S U S ib iu . în a ce a stă etapă a p la y -o f f -u lu i s e v a ju c a după s is te m u l “c e l m a i b u n d in c in c i m e c iu r i” , cu p r im e le d o u ă partide ş i “ d e c is iv u l” (u n d e va fi c a z u l) p e teren u l e c h ip e i m ai b in e c la sa te (3 0 , 31 m artie ş i 11 ap rilie), u rm ă -to a r e le d o u ă p e terenul fo n n a ţie i m a i s la b c la sa te (6 şi 7 aprilie).

M i r c e a I o n R A D U

22 martie• î n 1 9 3 2 a a v u t l o c

A d u n a r e a G e n e r a l ă a “ S o c i e t ă ţ i i S p o r t i v e a S t u d e n ţ i l o r U n i v e r s i t a r i C lu j” ( S .S .S .U .C .) , d e v e n ită c u n o s c u t ă , n u p e s t e m u lt t im p , su b d e n u m ir e a d e “ U ” C lu j . î n a c e l c o m i t e t d e c o n d u c e r e au fo s t a le ş i p r o f . S i l v i u D r a g o m i r ( p r e ş e ­d in te ) , c h e s to r d r . S im io n l l a ţ i e g a n u ş î m a io r D u m itr u B ă lc a n u (v ic e p r e ­ş e d i n ţ i ) , IM. S t ă n e s c u ( s e c r e t a r ) , C . C o n s t a n t i n ( s e c r e t a r ) ş i d r . G a b r ie l R u s u ( c e n z o r ) . C a ş e f al s e c ţ ie i d e fo tb a l a fo s t a le s m a io ru l B ă le a n u , iar a l c e le i d e “ sp o tu r i p e g h e a ţă ” d r . I t i r s c h E l e m e r , f o s t m u lt ip lu c a m p io n , n a ţ io n a l d e p atin a j a r t is t ic , an tren o r d e f o t b a l , f o s t j u c ă t o r a l “ Ş e p c i lo r r o ş i i” ş i d e 5 ori c o m p o n e n t a l s e le c ţ io n a t e i R o m â n ie i.

L A S Z L 6 F r .

ilmiîffia Stslsaaa - Lăpiaşul Tirggu L ăpuş 0-0

M e ii fo tb a liş t i g h e r le n iC en tru l d e c o p ii ş i ju n io r i O L IM P IA G h e r la d ă r o a d e . A n

d e . an , to t m a i m u lţ i c o p ii ta len ta ţi d in m u n ic ip iu l d e p e S o m e ş a ju n g la ş c o l i l e d e fo tb a l d in C lu j -N a p o c a . In p re z en t,

. nu m a i p u ţin d e 11 fo tb a liş t i (o e c h ip ă în tr e a g ă ) în v a ţă în ca d ra i Ş c o l i lo r d e fo tb a l “ Ş te fa n C o v a c i ” .ş i “ I v a n s i ic ” . P rin tre e i s e g ă s e ş te m ij lo c a ş u l P r o d a n , s e le c ţ io n a t ş i în n a ţio n a la d e ju n io r i III a ţăr ii n o a stre . C u to ţ i i a u f o s t in stru iţi la G h er la d e a n tr e n o r ii c en tru lu i j u v e n i l E le m e r O s z t ia n , M ir c e a C o r o i ş i A le x a n d r u F e l f a lu s i , c u to ţ i i f o ş t i ju c ă to r i ai d iv iz io n a r e i “ C ” , O lim p ia .

P ăca t c ă a c e s t c en tru d e c o p ii ş i j u n io r i n u d is p u n e în c ă d e o b a z ă m a te r ia lă p e m ă su r a r e z u lta te lo r o b t in u te .

S Z . C s .

Omul m e c iu lu i: S alv în d " -cu los c î t e v a m in g i

■tete ■- d in a p r o p ie r e . :îItarul o a sp e ţilo r , Ş leam .; fost: . o m u l - e h e i e al “ciului de, ier i. P robabil ;

) nici a cu m B u d ean u şi 71 (fem Pop nu în ţe le g cum

“reuşit” s â rateze din metri!

Stanţa dintre U nirea S elen a j Şţ Lăpuşul T g . L ăpus s-a •nşiat n ed ecis, la capătul u nu i

d estu l d e b u n p e n tr u ;}ni D iv iz ie i “ C ” . N e -a m ■jffls ieri că d ejen ii form ează f Ţa m ai p lin ă d e surprize 11 Moş C răciun . Pun pariu “j1 cuib d e o u ă d e cioară că ■'norului A bru dan îi p la c e

cu p i e s e în m ă r im e

S t a d i o n : U n ir e a ; T e r e n : g r e u ; T i m p : f r i g u r o s ; S p e c t a t o r i : 2 0 0 . U N I R E A : B ă d a n - B u j i ţ ă , S ă lă j a n , L u p u t , I I a i a s z - N e a m ţ u , T îr n o v a n , JD oru P o p , M o ş u ţ - B u d e a n u , B ă tr în u ( 6 5 D a n c i u ) . L Ă P U Ş U L : Ş l e a m - B o c a , G y r k o , P . M u r e ş a n , T ă ta r - Z a ia ţ i , R . M u r e ş a n , C l. M u r e ş a n , I r im u ş ( 8 5 F lo r e ) - C h in a , A n d r e i c u ţ ( 8 9 H o r t ) . A r b i t r i : D a n C r i s t ia n - O . B o c a , V . V e z a n . C a r t o n a ş e g a l b e n e : D o r n P o p / G y r k o , B o c a .

n atu rală . S a u p o a te că în e c h ip ă s e p r a c t ic ă ro ta ţia p e p o stu r i, c u m a lt f e l s -a r p u te a e x p l ic a c iu d a t a a ş e z a r e în t e r e n a g a z d e lo r ? în t im p u l a c e lu ia ş i m e c i D o r u P o p e v o l u e a z ă fu n d a ş, tr e c e a p o i la m ij lo c ş i term in ă a tacant; N ea m ţu p le a c ă în e x i l p e p o s t d e f u n d a ş d reap ta , m a i fa c e s ch im b la un m o m e n t d a t c u B u d e a n u , ş i în s itu a ţia d a tă m a i treb u ie d o a r ca

B ă d a n să p le c e în a ta c , to tu l fa c în d parte dintr-o c o n c e p ţ ie d e j o c in a c c e s ib ilă m u rito r ilo r d e rîn d . Ş i acu m fotb a l!

L ă p u şu l s-a d o v e d it o n u c ă g reu d e spart. D e je n ii au a v u t c î t e v a o c a z i i , ir o s it e în s ă c u n o n ş a la n ţă ^ d e D o r u P o p ş i B u d e a n u .’ în p lu s , în p r im a rep r iză , o a sp e ţii a u p le c a t d e d o u ă o r i p e r i c u l o s p e con traatac , fără fina lita te în s ă p e

S t o p - c a d r u :In d isc u ta b il, r ezu lta tu l n u m u lţu m e şte n ic i u na d in tre e c h ip e . T o t u ş i , la f in a lu l , m e c iu lu i c in e v a z îm b e a în t r ib u n e : d o c t o r u l D a n D ra g o ş C ră c iu n !

ta b e lă . C ea d e a d o u a p arte a j o c u lu i a cu rs m a i m o n o to n , cu g a z d e le în c ă u ţa rea g o lu lu i ş i o a s p e ţ i i p o s t a ţ i î n p r o p r ia ju m ă ta te r e s p in g în d c a lm o r ic e m in g e cen trată a iu rea . A t ît t im p c î t a j u c a t ,- B ă t r în u a f o s t o s o lu ţ ie b u n ă p e n tr u d u e lu r i le a e r ie n e , dar a c c id e n ta r e a s a a n ăru it ş i u ltim a sp era n ţă a u n u i p la n tac tic fo a r te “su b ţir e ” . în res t ... n im ic !

M i h a i H O S S U

S peran ţa voleiuluic l u j e a n

A n d r a d a D u in e a a re 16a n i ş i e s t e e l e v ă în c la s a a I X - a B a C o l e g i u l u i N a ţ io n a l “ G e o r g e B a r i ţ iu ” C lu j-N a p o c a . E a p r o v in e d in G h er la , u n d e a fă c u t p r im ii p a ş i în v o le i . î n p r e z e n t , e a a c t i v e a z ă în f o r m a ţ i a d e j u n i o a r e II “ U N I R E A ” , c a m p io a n a a n u lu i tr e c u t la a c e a stă v îr s tă ş i c a l i f ic a tă în tu rn eu l f in a l 2 0 0 1 c e s e v a d e s fă ş u r a în a p r i l ie . E le v a

a n tr e n o a r e i M im i V o i e v o d s - a r e m a r c a t ş i î n c a d r u l tu r n e u lu i s e m i f in a l , c e s - a d e s f ă ş u r a t r e c e n t la C lu j - N a p o c a . E s t e o fa tă s e r io a s ă , m u n c ito a r e , c u u n im p r e s io n a t g a b a r it . J o a c ă v o l e i d e la 1 0 a n i ş i e s t e c o n s id e r a tă o m a r e sp er a n ţă a v o le iu lu i c lu je a n . P r o v in e d e la ş c o a l a d e v o l e i a L i c e u l u i T e o r e t i c “ A n a Ip ă te sc u ” v u n d e s - a fo r m a t c a ju n io a r ă . în m o d s ig u r , v o m m a i a u z i d e e a . L a G h e r la n u e x is t ă o e c h ip ă fe m in in ă d e v o l e i , dar s în t p r e o c u p ă r i p en tru în fiin ţa r e a u n u i c en tra d e in iţ ie r e în a c e s t sp ort.

S Z . C s .

1 D o l a r S U A = 2 7 . 3 5 6 l e i1 M a r c ă g e r m a n ă = 1 2 . 5 7 8 l e i

G u v e r n u l t r e b u i e s ă a n a l i z e z e m o d u l d e r e g l e m e n t a r e a r e g i m u l u i d e d e z v o l t a r e a in v e s t i ţ i i l o r si a f i s c a l i t ă ţ i i p e n t r u a “ f a v o r iz a ” m a i m u l t t e h n o lo g i a d e în a lt ă c a l i t a t e ş i m a i p u ţ in u t i l a j e l e c u u n r i s c m a r e d e a a fe c t a m e d iu l î n c o n j u r ă t o r , a a f i r m a t p r e m ie r u l A d r i a n N ă s t a s e în c a d r u l s im p o z io n u lu i cu t e m a “ N o u a e c o n o m i e - o ş a n s ă p e n t r u R o m â n ia ” , o r g a n iz a t d e c o m p a n i i l e A r t h u r A n d e r s e n S R L ş i O r a c le R o m â n ia .

N ă s t a s e a a d ă u g a t c â R o m â n ia tr e b u ie să s e a d a p tez e la “ o n o u ă lum e"’, in flu e n ţa tă d e e v o lu ţ ia ra p id ă a t e h n o lo g i i l o r in fo r m a ţ ie i ş i d e c o m u n ic a ţ i i , ş i care s e b a z e a z ă , în s p e c i a l , p e c o m p e t i t i v i t a t e ş i in te l ig e n ţ ă . E l a arătat c ă ş t iin ţa , t e h n o lo g ia , în v ă ţă m în tu l la d is ta n ţă s în t “ te m e " foarte im p o r ta n te , f i in d n e c e s a r c a o g u v e r n a r e d e s c e n t r a l i z a t ă s ă p o a t ă o f e r i c e t ă ţ e n i lo r c o n d iţ i i d e in i ţ i e r e ş i s p e c i a l i z a r e în a c e s t e d o m e n i i , în c e r c în d , to to d a tă , “să - i ţ in ă le n a ţ i”

d e z o n a e c o n o m ie i r o m â n e şti.D i n p u n c t u l d e v e d e r e a l

a u t o r i t ă ţ i l o r , e s t e n e c e s a r c a “ d i a l o g u l c u c e t ă ţ e a n u l s ă s e d e s fă şo a r e ş i p r in In te r n e t” , n u d oa r p r i n i n t e r m e d iu l s c r i s o r i l o r ş i p e t iţ i i lo r , a m a i s p u s N ă s ta s e .

Ş e fu l E x e c u t iv u lu i a p r e c ia z ă c ă urm ă rirea a n u m ito r tra n z a c ţii p r in s i s t e m e e l e c t r o n i c e ş i u t i l i z a r e a p lă ţ i lo r e le c tr o n ic e ş i a b a z e lo r d e d a te în toa te s e c to a r e le ar c o n tr ib u i la red u ce r ea n iv e lu lu i c o r u p ţie i ş i a l b ir o c r a ţ ie i . '

“ N u v o m a v e a î n t o t d e a u n a / r esu rse le n e c e sa r e , d ar n u treb u ie sâ b lo c ă m i n i ţ i a t i v a la n i v e l u l G u v ern u lu i. E ste n e c e s a r să e x is te şi o s c h im b a r e a m en ta lită ţii, ş i nu d o a r a' i n f r a s t r u c t u r i i ” , a s p u s N ă sta se . E l a p re c iza t că E x e c u tiv u l va s p r ij in i d e z v o lta r e a se r v ic i i lo r p u b lic e e le c t r o n ic e , a c o m e r ţu lu i e le c tr o n ic , v a s t im u la c o n e c ta r e a

lo c u in ţe lo r ş i a ş c o l i lo r la In ternet, ed u ca rea t in er ilo r ş i a m u n c ito r ilo r la a c e s t n o u t ip d e “ e c o n o m i e d ig ita lă ” .

A d r ia n N ă s t a s e a a n u n ţ a t c ă “p ro c esu l d e in form atizare la n iv e lu l G u v e r n u lu i” v a în ce p e în lu n a m a i p r in tr -u n p ro g ra m în v a lo a r e d e 12 m il io a n e dolari.

D .E .A .

• - a_ T T I T T

■ ' - . - - ■

'n '• ; S - ţ ,

'U

Privatizareaan "proces de vînzare prim itivă i i

Preşedintele Ion lliescu a apreciat, ier i, la O lteniţa, că în u ltim ii ani privatizarea s-a transform at într-un "proces de vînzare prim itivă".

Şeful statului a afirm at că procesul de privatizare este "o verigă esenţială a procesului de reform ă a econom iei” , d ar " s-a u fă c u t v în z ă r i fă ră chibzuinţă ascunzînd adeseori nişte interese m eschine”.

F

y

" \ :

Preşedintele Ion lliescu a declarat că F PS a fă cu t p r iv a t iz a r e a cu u ş u r in ţă , nu a su p r a v e g h e a t a c t iv i ta te a u n it ă ţ i lo r d e s t in a te p r iv a tiz ă r ii şi n ic i nu a r e a liz a t con tro lu l după' p rivatizare. ”Le-au prim it ca pe o povară şi nu au ştiut cum sâ scape mai repede” , a apreciat lliescu referind u-se la cei care au coordonat procesul de privatizare în ultim ii patru ani.

Şeful statului a d eclarat că actuala p u ter e doreşte să p r iv a t iz e z e m ai m ult, d ar cu profesionalism .

Firma Fiat • interesată de TEâG TIR e p r e z e n ta n ţii f ir m e i F ia t v o r s o s i p e s t e d o u ă să p tă m în i în R o m â n ia p en tru a d isc u ta asup ra

p o s ib i l ită ţ ii d e a p a r tic ip a la p r o c e s u l d e p r iv a tiz a r e sau d e m o d e r n iz a r e a so c ie tă ţ ii T ra cto ru l B r a ş o v , a a n u n ţa t p rem ieru l A d r ia n N ă s ta s e . E l a arătat c ă fa b r ic a T ra c to r u l a fo s t con stru ită în a n ii ’6 0 c u c o n c u r s u l firm ei F ia t ş i c ă , d in a c e s t p u n c t d e v e d e r e , s - a c o n s id e r a t că ar f i im p o rta n t s â s e d i s c u te c u f irm a ita lia n ă f ie :a s u p r a p r iv a tiz ă r ii , f ie a u n e i m o d e r n iz ă r i a u z in e i T ractoru l. D e o c a m d a tă n u ş t im d acă v a e x is ta u n in te r e s d in partea lo r ” , a s p u s N ă s ta se .

E l a arătat c â , d a c ă a ce s te in te n ţ ii n u v o r p u te a fi m a te r ia liz a te în co la b o r a re c u firm a F ia t, a tu n c i G u v e r n u l s e v a adresa a lto r f ir m e m a r i d e tractoare, p r e c u m F e r g u s s o n ş i J oh n D e e r e .

În treb a t d a c ă , în c a z u l în c a r e ar fi v o r b a d e m o d e r n iz a r e a s o c ie tă ţ i i , s ta tu l rom ân ar a co rd a a s is te n ţă f in a n c ia r ă , p rem ieru l a p r e c iz a t c â , “ d a c ă v a f i n e v o ie d e sp r ij in d in partea G u v e rn u lu i p en tru a r e a liz a a c e a s tă o p era ţiu n e,. î l v o m a co r d a ” . Ş e fu l G u v e r n u lu i a arătat că , în c o n d iţ i i le în c a r e m u lte în tr e p r in d e r i s -a u m o d e r n iz a t , ş i T ra c to ru l B r a ş o v tr e b u ie s â trea că prin tr-un a s tfe l d e p r o c e s , p en tru a s e adapta “ la c e r in ţe le e f ic ie n ţ e i” . “5 lu c re d c ă n e p e r m ite m să a v e m tractoare s o f is t ic a t e , cu a e r c o n d iţio n a t în c a b in e , d ar tre b u ie să a v e m , to tu ş i , tra c toa re cu o p u te r e d u b lă ” , a s p u s N ă s ta se . M in is tr u l A g r ic u ltu r ii , A lim e n ta ţ ie i ş i P ăd u rilo r , I l ie S ârb u , s -a în tîln it la în ce p u tu l lu n ii c u o f ic ia l i d in c o n d u c e r e a G ru p u lu i F ia t p entru a a n a liz a p o s ib i l ita te a reluării c o o p er ă r ii în tre f irm a F ia t ş i s o c ie ta te a T ra c to ru l B r a ş o v , p recu m ş i r e a liz a r e a u n o r in v e stiţ ii a le g ru p u lu i ita lia n în în tr e p r in d e r ea r o m â n e a sc ă . T r a c to r u l, ca re e s te in c lu s ă în p ro g ra m u l P S A L c u B a n c a M o n d ia lă , a în r e g is tr a t , d in c a u z a p r o d u c ţ ie i r e d u s e , p ierd er i d e 141 d e m ilia rd e d e le i , la f in e le a n u lu i 2 0 0 0 .

P în ă la e m it e r e a O rd in u lu i 3 0 4 / 2 0 0 0 r e f e r i t o r la c o m p e n s ă r i l e în tr e a g e n ţ i i c c o n o m c i , a c e s te o p e r a ţiu n i s e d e s fă şu r a u d ire c t în tre f irm e . D u p ă pun erea în a p lic a r e a a c e s t e i r e g le m e n tă r i , c o m p e n s ă r ile s -a u e fe c tu a t n u m a i p r in in te r m e d iu l f ir m e i

Agenţii economici doresc schimbarea modului de efectuare a compensărilorI .M . I . , l a B u c u r e ş t i . L iv i u L u r c i , p r e ş e d in te le S in d ic a tu lu i L ib er A rm ătu ra , n e -a d e c la r a t c ă p r in m o d if ic a re a m o d u lu i d e c o m p e n s a r e , a g e n ţ i i e c o n o m ic i s în t o b l ig a ţ i s ă a ib ă p e r m a n e n t d e le g a ţ i; la B u c u r e ş t i, în tr e ţin e r e a lor c o s t în d foa rte m u lt . în p l u s , r e p r e z e n t a n ţ i i f i r m e l o r . tr e b u ie să s te a la c o z i im e n se , z i l e în jşir. R e p r e z e n ta n tu l s a la r ia ţilo r d e Ia A rm ăfu ra sp u n e c ă m o d u l d e c o m p en sa r e d ire c t în tre

■agenţii e c o n o m ic i era m u lt m a i s im p lu ş i e f ic ie n t ş i ar fi d e d or it să s e r e v in ă la

-a c e s ta . -A . B L A G A

Agricultorii austriecivor veni, în luna

mai, la ClujC u o c a z ia tîrg u lu i A g ra r ia , org a n iza t d e E xp o rt

C o n s u lt , în c o la b o r a r e c u C a m er a d e C o m e r ţ , In d u str ie ş i A g r icu ltu r ă C lu j ş i E xp o T ra n s ilv a n ia , v o r a v e a . lo c o s e r ie d e d e z b a te r i p e m a r g in e a p r o b le m e lo r c u c a r e s e c o n fr u n tă a g r ic u l t u r a r o m â n ea scă . O rg a n iza to r ii ş i-a u propus să c o o p te z e ş i fa c to r ii d e d e c iz ie - d in d o m e n iu pentru c a te m e le a b o rd ate să n u ră m în ă n u m a i la n iv e lu l d isc u ţiilo r , î n ca d ru l a c e s t o r m e s e r o tu n d e va f i p r e z e n ta t p r o ie c tu l p i lo t d e la A d a m c l i s i , c a re c o n s t ă în în fiin ţarea u n e i ş c o l i a g r ic o le p rin care s e o fe r ă şa n sa c o p ii lo r care n u au p ro m o v a t exa m en u l d e cap a c ita te d e a d ob în d i o sp ec ia liz a r e . A c e s t p ro iect b e n e f ic ia z ă d e finan ţare ex tern ă , d in p artea A u str ie i.

V o r fi p re zen ta te ,a s o c ia ţ ia A u str ia n A g r icu ltu ra l C lu s te r şi o p arte d in m e m b r ii a ce s te ia , m o d a lită ţile d e fin a n ţare a p r o ie c t e lo r în -c a d r u l p r o g ra m u lu i S ap ard , p o lit ica agrară a g u v ern u lu i germ an ş i m o d u ld e tran sform are a s is te m u lu i a g r ic o l d in fo s ta 'R D Gîn s is te m e b a z a te p e e f ic ie n tă s i p ro d u ctiv ita te e tc .

A . B L A G A

C i n e t r e c e p r in m u n i c i p i u l G h e r la p o a t e d is t in g e la in tr a re a în o r a ş (d in s p r e C I u j - N a p o c a ) o c o n s t r u c ţ ie în s t il o c c id e n t a l , c a r e s e r e m a r c ă p rin tr-u n d e s ig n a p a r te . N u în t îm p lă to r c lă d ire a a d ă p o s te ş te o s o c i e t a t e c a r e p r o d u c e m a te r ia le d e c o n s t r u c ţ i i . E s t e v o r b a d e •‘ S i e g e l C h e m i c a l s ” , o f i r m ă c u n o s c u tă în toa tă ţara , m a i a le s in r în d u l p r o d u c ă to r ilo r d e m o b ilă . E ste o s o c i e t a t e m ix t ă r o m â n o - z e r m a n ă c u p ro fil c h im ic , în fiin ţa tă

a c u m patru a n i c u c a p ita l in te g ra l p r iv a t ş i un c a p ita l s o c ia l d e p e s te 5 0 0 m i l i o a n e l e i . U n u l d i n t r e a d m i n i s t r a t o r i i f i r m e i , d o m n u l K o s z o r u s A r p a d n e - a v o r b i t c u m u lt e n tu z ia sm d e s p r e p r o c e s u l d e p r o d u c ţ ie , b aza t m a i a le s p e a d e z iv i , v o p s e le la v a b ile , m o r ta r e a d e z iv e u s c a te ş i te n c u ie li n o b i le d e c o r a t iv e . C e i 2 4 d e a n g a j a ţ i a i s o c i e t ă ţ i i p r o d u c , z i l n i c , m a r i c a n t i t ă ţ i d e m a t e r i a l e p e n t r u i n d u s t r i a c o n s t r u c ţ i i l o r m o b i l e i , h î r t i e i ş i

te x t i lă . P en tru f ie c a r e d in a c e s te d o m e n i i s e o f e r ă p r o d u s e c u c a r a c t e r i s t i c i p r o p r i i : u s c a r e tran sp aren tă sa u a lb ă , p u n c t d e a lb s c ă z u t , u s c a r e r a p id ă , cu ren ţi d e în a ltă fre c v e n ţă , g ra d e d e p lastifiere d ife r it e . P ia ţa -d e d e s f a c e r e e s t e f o a r t e la r g ă , d e la “ S i e g e l C h e m i c a l s ” a p r o v iz i o n î n d u - s e a p roap e to a te fa b r ic ile d e m o b ilă d in ţară . U n u l d in u l t im e le p r o d u se in c lu s e în p r o c e su l d e p ro d u cţie e ste ten c u ia la n o b ilă “S ik o Strukurputz”,

un m a teria l id ea l pentru acop erirea- f a ţ a d e l o r ş i a s u p r a f e ţ e l o r in ter io a re . N u e de m ira re , d a c ă a c e s te m a te r ia le sînt d e o s e b it d e cău ta te p e p ia ţa internă.

D u p ă c u m n e-a d ec lara t d o m n u l K o s z o r u s A rp a d , în c u r în d v o r e x t in d e p ro d u cţia şi în d o m e n iu l m o r t a r e lo r u s c a te ş i t e n c u ie l i . I n v e s t iţ i i le p la n if ica te p en tru a c e s t an v o r a d u c e n o i îm b u n ă tă ţ ir i în tr e g u lu i p ro c es ' de p ro d u cţie .

S Z . C s .

Salariaţii dc la Iris au reluatlucim

G ra v a sp on tan ă d ec la n şa tă săptăm îna trec^ d e s a la r ia ţ i i s o c i e t ă ţ i i I r is a în ce ta t ieri P ro testu l lu cră to r ilo r c e r a m ic i a fo s t conte^ în in sta n ţă d e c o n d u c e r e a f irm ei ş i a % d eclarat i le g a lă . M o n ic a S im u le a , preşedinta s in d ica tu lu i Iris., n e -a d ec la r a t că s-a re] lucrul dar s e în ce a rc ă , to tu ş i, purtarea ii n e g o c ie r i ,: e v e n tu a l m e d ia te d e subprefect D an C an ta , cu p a tro n a tu l. .

R ev e n d ic ă r ile s a la r ia ţilo r d e la Iris constau în racordarea t ic h e te lo r d e m a să sau a «m c o m p en sa ţii b ă n e şti ş i m a jo ra rea salariului ech iv a le n tu l a 1 0 0 d e d o lar i.-'N egoc ier i privind c r e ş te r i le s a la r ia le v o r . a v e a lo c , potrivit C o n tr a c tu lu i C o le c t iv d e M u n c ă , în li® aprilie.

M o n ica S im u le a a a fir m a t c ă , în cazul ii c a r e n u s e v a a ju n g e la o în ţe le g e r e a patronatu l, v o r fi r e lu a te p r o te ste le , de fe a ce a sta su b form ă d e m it in g . :

. A . BLAGA

Executivul discuteproblema accizelor la ţi

P ro d u că tor ii in te r n a ţio n a li d e tutun prezesji p e p ia ţa r o m â n e a s c ă a u r e f u z a t , matti. p ro p u n erea făcu tă d e M in is te r u l Finanţelor p riv in d c re ş ter e a a c c iz e lo r la 2 ,2 euro , de Ia 2 euro în p r e z e n t , p en tru 1 .0 0 0 d e ţigarete, şi o a cc iz ă v a r ia b ilă d e 3 0 % d in preţu l maxiit d e v în za re cu am ă n u n tu l d ec la ra t d e fabriciL (25 % în p re z en t) . R ep r ez e n ta n ţii com paniibji B r it ish A m e r ic a n T o b a c c o ( B A T ) , JapaK- T o b a cc o In tern a tio n a l (J T I) ş i P h ilip Morris, au d e c la r a t c ă e ste , in a c c e p ta b ilă creşterea a c c iz e lo r , c a r e v a d e te r m in a o scumpire ţ ig ă r ilo r c u 1 5 -1 7 % , fără a lu a în calcul a lin ierea p re ţu lu i l a in fla ţ ie .

M in istru l F in a n ţe lo r ,: M ih a i T ănăsescu, vr p rezen ta E x e c u t iv u lu i , J n şed in ţa de-astăzi p u n c t u l d e v e d e r e a l producătorii»? in tern a ţion a li, a lături d e to a te variantele 4 creştere a a c c iz e lo r , p en tru a s e lua o decizia în a cest s e n s , u rm în d c a lu n e a v iito a re să s în tîln ea scă d in n o u c u rep rezen ta n ţii fabrici® d e ţiga rete . . O P ; ; A . :

Comunicat CECCftf“ C E C C A R - F i l i a l a / C l u j in form e;:

s ta g ia r ii c a r e s -a u în s c r is la exam en u l it a p titu d in i c ă , a c e s ta v a în c e p e în ziua & 2 4 .0 3 .2 0 0 1 ; ora 8 , la F a c u lta tea d e Ştii# E c o n o m ic e C Iu j-N a p o c a , B -d u l 21 I )ccea r ';

*89 nr. 1 2 8 .S tag iarii c a re au fo s t d ec la ra ţi prom ovaţi»

e x a m en u l d c aptitu d in i d in 2 5 -2 6 noiemlV 2 0 0 0 , vor . d ep u n e im e d ia t la s ed iu l filialei1 c e r e r e p e n t r u î n s c r i e r e a în T A B L O U C O R P U L U I ca m e m b r i a c t iv i sau inactivi, fu n c ţie d e în d e p lin ir ea c o n d iţ ii lo r din Leg# nr. 1 8 6 /1 9 9 9 . ' ' - /

In fo r m a ţii su p lim e n ta r e ; s e p o t obţine * te le fo n 4 3 0 .3 7 3 sau la s ed iu l C E C C A R Fiii# C lu j. din. C Iu j-N a p o ca . B -d u l E roilor nr. 1

NouaLegeapens

la

I n i ' a c e a s t ă seafJi M i r c e a , Giurşi*; r e a l iz a t o r u l e m is i i# 1 “ M i c r o f o n - S in d ic a t e lo r ” , vă im #

. o - d ez b a te r e .a v în d ca tem ă noua L ege11 p e n s i i lo r la c a r e v a p a r t ic ip a şi d-1 Io# M O H O R A , d ire c to r u l O f ic iu lu i d e Pei# C luj. V re i s ă ş tii p în ă la .e e v îrstă va trebui-'; m u n ceşti? V rei să ş tii c e p e n s ie v e i avea dup. c e te-a i ch in u it ani d e z i le să -ţi m u lţu m i ş e f i i? D a c ă d o r e ş t i u n r ă sp u n s la aces ̂în trebări u rm ă reşte e m is iu n e a “M icrofo# S in d ica te lor” , în cep în d cu ora 19,15 . Telefo# 1 9 0 .2 4 1 e s te la d isp o z iţ ia tuturor celor c# d oresc in fo rm a ţii su p lim en tare .

y

J/>D c i n i r a

1 EURO = 24.600 Iei lg AUR = 229.729 Iei

i i st capitalizează;" cu plala dobînzii la expirare. Nolă: Modificarea Inse comunică redacţiei, pînă la ora 12°° prin fac 19.74.1S.

y & jB S iB M T H n r â b .- p e r s o a n e f i z i c e - %

MOCA

BCR

Sî-GSG

;inc Post

Agricola'

Jiriac

■anească

Română

;!îţexterra

W FELIX”

^ânlScont

Valuta Vedere 1 lună 3 Juni 6 luni 9 iii iiiDEM

USDDEM

DEMUSDDEM

USDDEMUSDDEM

USDDEMUSD

USD

2,25

2,25

2,5

1,25

2,5

2,52,5

3,52,5

1,5

2,44,15

5,23,74,9

3,25

6,253,55,5

3,3

3,34,752,5

4,25

3.25,33,74,93,25

3,55,5

.4,2.6,5

3,75,6

5,53,3

3,7

2,64,42,84,83,25,53,95,1

3,505,503,755,754,5

3,96,33,255,753,3

2,654,5

3,55,53,95,1

3,755,75

4,5

3,75

3,55,5

12 lu n i

4,15,252,74,65

3,75,853,8

4,25

4,25

4,7;

7,14,77,0

4,256,53,55,5

p e r s o a n e j u r i d i c e - %

:j-gsg

“«Post

‘■fa

domină

Neirc-

Pb Scont

Valuta Vedere 1 lună: 3 luni : Slunt : : 9 Iun? 12 luni

OEM

D E M

"u sd "

2,50

5,2

4,9

3,25

3,5

2,5

>4^5:

3,7

3,25

5,5

4,2"

3,7

5,5

3,3

v5,5:':3.9

3,75

3.9

5,75::

3,3

5,1

3.75

5,75

3,75

3,5

4,1

5,25

2,7

4,65.

4,5

4,25

4,25

'? 4,25

3,5

C “ " fpenlru cons,ituirea depozitelor, taxa do deschidere de cum şi comisioanele percepute diferă in luncţie de bancă

«J ...J im ■,,IIIJ'T ltW i « g

t jt d X B e e i m a Q :

- p e r s o a n e f i z i c e - %

r 'i

^comercial » ; la-ybdere 1 lună 3 luni 6 tuni . 9 luni 12 luni

10 35 36 37 38 39

iÎMSSG ' A 9 . . N 33 , 34 34,5 : 36 36,533 35 37 39 . 43

5Aid.r*riW*>Si)|iW)

9 35 36 37 37 379 35 36 ■ - ■ • -

'JfcPcsf- ■ 9 - 34 35 36 - 36 37''■fiîiisilvania 9 35 37 37 38 38Unească** - 10 ; 36 . 38 n 39 . 39 40'lE C 9 35 37 35 - - 37"SÂNTA n . ,1 0 38 . 39 ; 40 41 42'Şexterra

.̂variabilă) 10 36 38 39 40 41

ijCWOMANÂ. 5 . 34 35 34 ' 33 33ISĂ̂ FELIX- 8 33 35 36 34 34

33 33 35 “ 35 :; 345nâ de Scont 7 34 35,5 35 35 35

7 - 34,5 34 34 34frei populare ta vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni" apoca ■alKMntl) 10 40 : 42 46 • 48

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %'■Komerciafe la vedere 1 luna 3 tuni 6 Tuni, 9 luni 12 luniBCR* 10 35 36 37 38 39

;-r-GSG 9 . n 30 31 31,5 32 32,5SA

îi.rsrizuMâ) 9 35 36 37 37 37

••rî POSt* 9 32 34 L 35 : 36 38’̂ silvanla 9 34 35 36 37 36Unească** - 10 , 36 38 39 39 40 ;CEC 9 35 36 37 37 36

'•zXTERRAxî.iîdabSă) 10 36 38 39 40 41

"O-ROMÂNĂ 5 34 .35 34 33 33?C!A FELIX" 9 -■■■■■ 35 , 35 31 30 30 :5n firiac" 4 33 33 35 35 34 1iiâde Scont 7 34 35,5 35 35 35

7 . 34,5 34 34 U fîipopulare a vedere 1 lună 3 luni 6 tuni: 9 luni 12 luni |

$0 C ArîAAiarti) /-----—-----L_

36 38 40 - 42

ISO milîoqns dotari pentru finanţarea constructivi de locuinţe sociala

.Agenţia Naţională pentru Locu in ţe (A M . ) sc află în

tratative avansate cu Banca de Dezvoltare din Paris , pentru a obfine un îm prum ut de; 180 milioane do lari destinat construcţiei de locuinţe cu caracter social, a declarat, ieri Dorin Ştefanescu, directorul general al A N L .

‘Î m p r u m u tu l s e v a f a c e în c o n s tr u i a p r o x im a t iv 1 5 - 2 0 .0 0 0 d e a p a r ta m e n te p e n tr u t in e r i” , a m a i s p u s Ş t e f a n e s c u .

A c e s t e a p a r t a m e n t e v o r f i

Ii n c l u s e î n b a z a d e l o c u i n ţ e p e n t r u t i n e r e t c a r e v o r f i a c o r d a te în s i s t e m d e în c h ir ie r e , î n p e r i o a d a 2 0 0 1 - 2 0 0 4 s î n t p r e v ă z u t e a s e c o n s t r u i m in im u m 3 8 . 0 0 0 d e a s t f e l d e a p a r ta m en te . “ A n u l a c e s t a a v e m in te n ţ ia d e a d e m a r a c o n s t r u c ţ ia a 1 0 .0 0 0 d e a p a r t a m e n t e ş i g a r so n ie r e p en tr u t in e r i, c a r e v o r f i a p o i în c h ir ia t e ” , a p r e c iz a t

Ş t e f a n e s c u . In c e e a c e p r i v e ş t e l o c u in ţ e l e c a r e v o r f i c o n s t r u i t e p r in c r e d i t ip o t e c a r , a c c e n t u l s e v a p u n e î n p r in c ip a l p e c a s e in d iv id u a le c u m a x i m 2 e ta j e . A N L î ş i p r o p u n e s â c o n s t r u i a s c ă a n u l a c e s t a a p a r ta m e n te la b l o c î n p r o p o r ţ ie d e d o a r 2 0 % , r e s t u l d e 8 0 % f i i n d . c o n s t i t u i t d i n ' c a s e u n i f a m i l ia l e .

1 * a r >1 3 1 « ? » -wrmaVGŢ*' . £ < 4 -*. _ .-v •-

:;S E - s ' -* 7 %

A . - ' . o

W / M^ * s / Y »b z /

.. • j 1 ^; - a- .. ’J* j1 / *~v' - ''Kr--

B ► ' - ’tj

5 * - W a /N A \ N S .

[ ■ J ' X

■ : , v

^ !<■-* h \ )

n- ţ lt X

“ N i f S>i■!a

Deputaţii au aslopfat Legea privind disciplina construcţii si obţinerea autorizaţiilor de construcţie

C am era Deputaţilor a adoptat articolele unui p ro iect dc lege p rin care sînt înăsprite sancţiun ile pentru încă lcarea d is c ip lin e i în c o n s t ru c ţ i i şi p r in ca re se s im p lif ic ă procedurile de obţinere a au to rizaţiilo r dc construcţie.

P r o ie c t u l d e l e g e , in iţ ia t în 1 9 9 2 d e M in is te r u l L u c r ă r ilo r P u b l i c e p e n t r u a e l i m i n a s l ă b i c i u n i l e L e g i i 5 0 / 1 9 9 1 r e f e r i t o a r e la a u t o r iz a r e a e x e c u tă r ii co n stru c ţiilo r ş i m ă su ri p e n tm r ea liza r ea lo cu in ţe lo r , m a i s t a b i l e ş t e t i p u l d e lu c r ă r i d e c o n s tr u c ţii c a re n u au n e v o ie d e

a u to r iz a r e ş i in s t itu ţ i i le s ta tu lu i c a r e a u drep t d e co n tr o l.

P o tr iv it le g ii a d o p ta te d e c ă tr e d e p u t a ţ i , a u t o r i z a ţ i i l e . ' . , d e co n s tru ir e s în t o b lig a to r ii p e n tm o r ic e f e l d e c o n s tm c ţ ie , în c e p în d c u c lă d ir ile ş i lu cr ă r ile e d ilita r e ş i term in în d cu tab erele d e cortu ri, c ă r u ţ e , r u lo t e s a u c o n s t r u c ţ i i

Jp ro v iz o r ii , c u m ar fi c h io ş c u r ile , to n e te le ş i p a n o u r ile d e a fişa j şi r e c la m e . A u t o r iz a ţ ia n u e s t e n ec e sa r ă p en tru lu crări, în s p e c ia l in t e r io a r e , c a r e n u a f e c t e a z ă s tru c tu r a d e r e z i s t e n ţ ă a u n o r c lă d ir i sau a sp e c tu l arh itec tu ra l.

D e a s e m e n e a , a v iz e le p en tru branşarea c lă d ir ilo r n ou co n stru ite Ia r e ţe le le d e a p ă , c a n a liz a r e ş i e n e r g ie e le c tr ic ă v o r fi o b ţ in u te p r in t r - u n d e p a r t a m e n t a l P r im ă r ie i , c e e a c e v a r e d u c e b iro cra ţia e x is te n tă ş i v a e lim in a , p o tr iv it in iţ ia to r ilo r , c o r u p ţia c a re

)s e / a c e r e s im ţită în a c e a s tă z o n ă .

în m a te r ie d e s a n c ţ iu n i , le g e a p re v ed e p e d e p s e c u în c h is o a r e a în tr e t r e i lu n i ş i t r e i a n i s a u a m e n d ă d e p î n â la 1 0 0 d e m ilio a n e d e le i p en tr u c o n s tr u ir e a sau d e m o la r e a fară a u to r iz a ţ ie ş i a m e n z i d e p în ă Ia 5 0 d e m il io a n e d e l e i p e n t r u n e r e s p e c t a r e a p la n u lu i d e c o n s t m c ţ ie a p ro b a t, s u s t r a g e r e a s a u î m p i e d i c a r e a c o n tr o lu lu i a u to r ită ţ ilo r s ta tu lu i s a u n e r e s p e c ta r e a s t a n d a r d e lo r e x i s t e n t e . î n d o m e n i u l c o n s tr u c ţii lo r .

D E N U M I R E AV A L U T E I

S im b o lVariaţie

faţă de ziua p reced en tă (% )

C U R S U LIn l e i

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.12 4, 13638DOLAR CANADA CAD 0.22 l 17443FRANC ELVEŢIA CHF 0.50 j. 16046COROANA DANEMARCA n DKK 0.45 4, 3296LIRA STERLINA . GBP 0.03 4, ‘ 39101YEN JAPONIA JPY 0.78 4, 221.11

COROANE NORVEGIA NOK 0.36 4. 3028COROANE SUEDIA SE.K 0.52 4, 2684DOLAR SUA ; USD •/; 0.08 f 273SSDST DST 0.06 f 34821EURO /: tEURN/n 0.48 4. 24600Cursurile ţărilor participante la EURO VN *<• N; > k-djddddZxM-d-'-d n.SHILING AUSTRIA ATS 0.45 4. 1788FRANC BELGIA BEF 0.49 4, 610MARCA GERMANĂ ; ■■ DEM L;; n 9^7:;.4, .'n .'n 12578PESETAS SPANIA ESP 0.48 X 147.85MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.48 X 4137FRANC FRANŢA FRF 0.48 X 3750LIRĂ IRLANDA IEP 0.47 X ’ 31236LIRA ITALIA LIT 0.55 X 12.7GULDEN OLANDA NLG 0.48 X 11163ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.48 X 122.7

1 g AUR (preţ Ir» lei) 0.46 X 229729

C a s a d e s c h im b v a lu ta r *

U S D O E M

C . V c •; V

M A C R O G R O U P 2 7 .1 5 0 2 7 .3 0 0 1 2 .6 3 0 1 2 .7 3 0

P .L A T IN U M 2 7 .1 2 0 2 7 .2 6 0 1 2 .6 0 0 1 2 .7 2 0

C A M B IO 2 7 .1 5 0 2 7 .3 0 0 1 2 .6 5 0 1 2 .7 5 0

P R IM A 2 7 .1 5 0 2 7 .3 0 0 1 2 .6 2 0 1 2 .7 3 0

B a n c a

. B a n c P o s t . 2 7 .1 5 0 2 7 .4 0 0 1 2 .4 5 0 1 2 .7 0 0

B R D 2 7 .1 0 0 2 7 .4 5 0 1 2 .4 0 5 1 2 .7 7 0

B C R 2 7 .2 3 0 2 7 .3 9 0 1 2 .2 9 7 1 2 .7 4 0

T r a n s ilv a n ia . 2 7 .1 0 0 2 7 .3 0 0 1 2 .6 3 0 1 2 .8 0 0

* Cursuri afişate la ora 14,00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul. .

J S iT J T

U L T I M A f S A P T Ă M Î Ni i i* Cursuri BN R - lei *

D ATA E U R O D E M G B P U S D A u rJo i , .15.03 24.942 12.753 39.549 27.220 234.057V in er i, 16.03 24.828 12.694 39.442 27.270 230.322L u n i, 19.03 24.376 12.463 39.111 27.291 228.306M arţi, 20.03 24.607 12.581 39.126 27.314 228.762M iercu ri, 21.03 24.718 12.638 39.111 27.335 230.783

O F IC IU L JU D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I : 431.367.

1991 - în urma convorbirilor dintre Alexandr Besmertra ministrul de Externe sovietic, şi omologul său rorr.j. Adrian Nastase, a fost parafat Tratatul de colabora, bună vecinătate şi prietenie dintre U R S S şi Romăr^’

r

Tableta gratuită

PRIMĂVARA CU ASTENIA EL..A m c e r t i t u d i n e a c ă n u

r e p r e z in t ă p e n tr u n i m e n i o n o u t a te fap tu l c ă p r im ă v a r a v i n e c u “ n e a j u n s u r i ” s i “ c a l i t ă ţ i” .

N e b u c u r ă o c h i i , n e în c în tă ş i n e m în g î ie s u f le t e le , p r im ii m u g u r i c e apar p e c r e n g i le , a p a r e n t fară v ia ţă c ă u tă m p r i m u l f i r d e ia r b ă , n e m a i v o r b i n d d e p r i m i i g h i o c e i (n u c e i d e la t îm p lă ) c e î ş i s c o t c a p e t e l e d i n p ă m în tu l în c ă în g h e ţa t . T o t c e e s t e v iu ren a şte - p r im ă v a r a s o s e ş t e c u a c e s t “ d a r ” ; m ir a c u lo a s a m e t a m o r f o z ă a v ie ţ i i . C a d e f ie c a r e d a tă , Ia n a ş te r e treb u ie să e x i s t e ş i u n p ic d e su fer in ţă . S in te n t d u p ă o ia rn ă - care n u a fo s t u n a t o c m a i a d e v ă r a tă - s în t e m e p u iz a ţ i f iz ic ş i p s ih ic ; n e -a u l ip s i t g e r o a s e le z i l e a le iern ii c a r e d e z in fe c ta u a er u l, c a r e ar fi d is tr u s tot c e e s t e m ic r o b s a u v i r u s . N e - o d o r i m , o

a ş te p tă m să v in ă , d a r p en tru a “ s a v u r a ” e fe c t e le p r im ă v e r ii tre b u ie să fim p reg ă tiţi. S în te m e x tr a o r d in a r d e s e n s i b i l i la o r ic e sch im b a re a v r e m ii - ş i n u n u m a i. In a c e a s tă p er io a d ă n u a v e m su p o rtu l d e v ita m in e ş i m in e r a le a tît d e n e c e s a r e o r g a n is m u lu i n o str u , s e c ă tu it a c u m , p re c u m n atu ra .

C u m s e m a n ife s tă a s te n ia d e p r im ă v a ră ? N e s im ţ im s lă b iţ i f i z i c f sen z a ţia d e o b o s e a lă e s te o p e r m a n e n ţă - a c e a s t a n u d isp a r e n ic i d im in e a ţa c în d .n e t r e z i m ; s o m n u l d e p e s t e n o a p t e p o a te fi b u n , d ar n u ş i o d i h n i t o r ; p o t s ă a p a r ă in s o m n i i le - m a i p e scu r t , n e t r e z im , d e c e le m a i m u lte o r i, m a i o b o s i ţ i d e c ît e r a m sea ra la c u lc a r e .

R a n d a m e n tu l in te le c tu a l ş i f i z i c e s t e m u lt d i m i n u a t ,

.ir a sc ib ilita te a m a i e v id e n tă , în c iu d a so m n o le n ţe i p e r s is te n te d e p e s t e z i . O ric e s t im u l f ie

a c e s t a p o z i t i v , f i en e g a t iv , p o a te d e c la n şa o r e a c ţ i e n e a ş t e p t a tă , d e m a r e a m p lo a r e ş i mi n t e n s i t a t e s a u ,d i m p o t r iv ă . S i m p t o m e l e d e s c r is e m ai s u s p o t f i în so ţ ite ş i d e o p ie r d e r e p o n d e r a lă , g e n e r a tă d e l ip s a p o f t e i d e m ân care. O r ic e a c t iv ita te p e c a r e s în t e m n e v o i ţ i s ă o î n t r e p r in d e m d e v i n e o c o r v o a d ă . D e m u lte ori c h ia r r e n u n ţă m la e a , . a p a r e n t n em o tiv a t.

S e m n e l e a s t e n i e i d e p r im ă v a r ă d i f e r ă d e la p er so a n ă la p e r so a n ă , d e la o z i la alta. E ste fo a r te im p o rta n t în să , ca ş i d e d a ta a c e a s ta s â ' v ă a d r e s a ţ i m e d i c u l u i d e fa m ilie , a ce a u n ic ă p e r so a n ă a v iz a tă p entru u n d ia g n o s t ic c o r e c t a l a f e c ţ iu n i i ş i d e a r e c o m a n d a • m i j l o a c e l S te r a p e u t ic e . D a ! , a ţi s e s iz a t b i n e : n u m - a m r e f e r i t la

tratam ent m e d ic a m e n to s , care în m ajorita tea c a z u r ilo r p o a te f i evita t, cu c o n d iţ ia c ă s în te ţ i p rezen ţi d in t im p la m e d ic ş i î i urm aţi în to c m a i s fa tu r ile .

C o n su lta ţia m e d ic u lu i e s te im p ortan tă , a ş a c u m a m m a i s p u s , p en tru p r e c iz a r e a u n u i d ia g n o stic - p o a te e x is ta r isc u l s ă f i e e t i c h e t a t ă c a f i i n d a ste n ie d e p r im ăv a ră o r ic e a ltă a fe c ţ iu n e c u s im p to m a to lo g ie a sem ăn ă toa re . C e p u te ţ i fa c e p e n tr u a p r e v e n i a p a r i ţ i a a c e s te i b o l i v ă v o i s c r ie în T A B L E T A p e c a r e u rm e a z ă

- s ă o “ î n g h i ţ i ţ i ” s ă p t ă m în ă v i it o a r e . S ă n ă t a t e , b u c u r i i , m u lt s o a r e Ş i în s u f le t ş i , o g în d ire p o z it iv ă . '

D r . D o i n a R A D U

• l i ,. ^ , i f j I f „ 1 ‘ti * *. 1 * _ _ _

a

« r lW M i d ă i t

r / i« Ş s W w i © f i i ) ©

M in is te r u l d e In terne (M I ) v a p r im i în a c e s t a n alocaţii b u g e ta re c u m u lt m ai m ic i d e c ît c e le s o lic ita te , astfel că in s t i tu ţ ia v a a v e a în c o n t in u a r e d i f ic u lt ă ţ i f in a n cia re , a d ec la ra t , ie r i, în tr -o co n fe r in ţă d e p r e s ă , g e n e ra lu l Nicolae B e r e c h e t , sec r eta r de stat în M I.

“N e v a f i la fe l d e g re u c a ş i în a n ii trecu ţi” , a spus g e n e r a lu l B e r e c h e t . E l a a firm a t c ă f in a n ţa rea o p tim ă ar fi f o s t d e 31 d e m ii d e m ilia rd e d e le i ş i c ă d a c ă a cea stă sumă n u p o a te f i alocată^ a tu n ci M I are n e v o ie d e c e l p u ţin 18 mii d e m ilia rd e d e Iei. In c iu d a a rg u m e n e lo r c o n d u c e r ii instituţiei, M I v a p r im i a p ro x im a tiv 1 3 ,4 m ii m ilia r d e d e le i , a adăugat sec r e ta r u l d e stat.

P o tr iv it g en e ra lu lu i B e r c h e t , c a d r e le m ilita r e au asigurat a p r o x im a tiv 7 5 la sută d in a rm a m en tu l n e c e s a r , dar m ai mult d e ju m ă ta te d in arm e au o v e c h im e d e p e s t e 2 5 d e ani. De a s e m e n e a , tre i sferturi d in m a ş in ile d in d o ta r ea ministerului a u o v e c h im e d e m ai m a re d e z e c e a n i, ia r d in cele opt e lic o p te r e a le in stitu ţie i, d o u ă v o r ie ş i cu r în d d in uz, din m o t iv e t e h n ic e . în a ce la ş i t im p , g r a d u l d e inform atizare în M l e s te d e n u m a i 3 0 la su tă . G en e ra lu l a m a i sp us câ, la n iv e lu l m in is te r u lu i, e x is tă u n d e f ic it d e p e s t e 2 .4 0 0 d e metri p ătra ţi d e sp a ţiu d e lu cru ş i d ep o z ita re .

“ S în t e m d e f ic ita r i în a p r o x im a t iv t o a t e d o m e n ii le de fin a n ţa r e ” , a c o n c h is secreta ru l d e stat.

C S A V A N S A T A - I M 6 P W M I K U » .

G/Înp 6s/»m M/n r h n h n a tre b u ia 5,4 n n u ssasA fiP 6 N T R U & X A M 6 / V U U / H E P J C / 1 C ,

>m n e u n £ w a o o n l %h £6©f a o u a l i m b a .

D e I a o z i I a a l t a ( 1 9 )t e a t r u l u i I .

• în 19Ş2 a v e a m sa la r iu c a r ed a cto r I la z ia r u l F ă c lia - 3 .6 0 0 le i . în a c e l a n , p entru c ă m i s -au ju c a t p ie s e în m a i m u lte teatre, a m p rim it o n o r a r ii lu n ar , a ca să ; 8 la su tă d in în ca săr i! N o t e z a ic i s ă n u u it, p e s te t im p p o a te p r in d e b in e a c e a s tă s ta tis tică . L a N a ţio n a lu l c lu je a n m i s - a ju c a t în anu l 1 9 8 2 V a ls u l d e la m ie z u l n o p ţ i i . P en tru e l , în 1 9 8 3 , a m p r im it u rm ă to a re le su m e: feb ru a r ie , 8 .8 0 0 le i; m a r tie 3 .8 9 0 le i; a p rilie 4 .4 3 9 lei; m a i - 2 .3 0 0 le i; iu n ie - 3 .2 0 0 le i; i u l i e - 3 .8 0 0 le i ; s e p t e m b r ie 3 .8 4 4 le i; n o ie m b r ie 6 .8 0 0 le i . N u m a i im p o z itu l la s u m e le d e m a i s u s a fo s t d e 9 .2 0 0 le i , d e c i c a m 3 sa larii d e - a le m e le !

• 6 a p r il ie 1 9 8 2 “ A d a u g u n răsp u n s - îm i s cr ie E va B e h r in g , tra d u că toa rea , care m i-a p ub licat p r o z ă în d o u ă c u le g e r i apărute la B e r lin ( R D G ) d e la E d itu ra H e n c h e l V e r la g , p r iv in d p ie s a d v s . M ă p r o p u n d ir e c to r ; r e ie s e c ă s e v a d a p ie s a la lectu ră p e n t r u î n c ă u n r e f e r a t , d e o a r e c e e n e p u b lic a tă în ţară ş i a p ro d u s n em u lţu m ir i c e lo r c e au ju c a t -o ! A b ia a p o i s e v a d e c id e a su p ra e i. V ă v o i ţ in e la c u r e n t” . -

• P ăstrez a c a să u n c u p o n , m ă rtu r ie a u n o r z i l e b u n e p e n tm m in e . în 2 9 a u g u st 1 98 3 a m p rim it 1 9 .7 7 7 le i d e la te a tr e le d in C lu j, B a ia M are şi R e ş iţa . în to ta l su m a s -a rid icat la 2 6 .0 9 6 le i . 5 .7 7 2 a fo s t im p o z itu l, iar

5 2 2 le i 2 % p en tru p e n s ie ! P o ş ta şu l m i-a s p u s : “ D o m n u l e V i o r e l , e u n u m a i la b ă tr în u l A g â r b ic e a n u i-a m d u s a se m e n e a o n o r a r ii” . I -a m ş i dat o ţu ic ă . B a n ii v en e a u d ir e c t , c iv i l iz a t , de la D ir e c ţ ia tea tre lo r d in C C E S . C h in u l v i z i o n ă r i l o r , l u p t e i c u c e n z u r a ş i c u c o m is i i le id e o lo g ic e e o r ic u m răsp lă tit!

• 9 o c t o m b r ie 1 9 9 4 . O a ltă z i d e e m o ţ ie p e n tm m in e : a stă -sea râ a a v u t lo c , p e s c e n a N a ţ io n a lu lu i c lu jean , s p e c ta c o lu l c u p ie sa V a ls u l d e Ia m ie z u l n o p ţ i i c u n u m ă ru l 1 0 0 !!! N -a m v isa t m ă ca r a şa c e v a . Ş i cu p e s t e 7 5 .0 0 0 d e sp ec ta to r i. P e s te m in e s-a s i tu a t c u p u ţ in , d e o c a m d a tă , M o b i lă ş i d u r e r e d e T e o d o r M a z i lu ş i a p r o a p e A t r e ia ţ e a p ă a lu i M a r in S o r e sc u ! S în t î m p ă c a t ş i f e r i c i t c ă a m a d u s p u b l i c T e a tr u lu i-N a ţio n a l, că i -a m fo s t d e fo lo s . P re c u m ş i e l m ie!

• 2 8 d e c e m b r ie 1 9 8 4 . în r e v is ta T e a t r u l a p a r e u n p o r tr e t a l r e g iz o r u lu i M ih a i M a n o le s c u , care a p u s în s c e n ă p ie s a m e a M ă p r o p u n d ir e c to r la R e ş iţa . A fo s t u n in c r e d ib il s u c c e s . S e scr ie d esp r e e l , d ar se s c o a t e to t c e s e referă la p ie s a m e a ! E in te r z isă , s c o a s ă d e p e a f iş . A m ic u l m eu T it i C u b le şa n , d irectoru l N a ţ io n a lu lu i , m ă a n u n ţă c ă “ V a ls u l . . .” a fo s t ş i e a in te r z isă d e p e s t e to t (C lu j, B a ia M a r e , T im işo a r a ,

în l im b a g erm a n ă ). D u p ă b u c u r ii vin şi cele rele . în 19 d e c e m b r ie a a v u t lo c al 107-lea şi u ltim u l s p e c ta c o l la C lu j c u “ Valsul..."

• 2 a p r i l ie 1 9 8 6 . V a le n tin Silvestru el: m in e a ca să . D is c u ţ ie lu n g ă d esp re teatru, d esp re n o i , c e i ce-1 s lu j im . M i-a citit p is S e n e c a s a u s f ir ş i t u l u n e i iu b ir i . Plăci im p resio n a t îm i sp u n e: “ P e s te an i piesa o îţi v a a d u c e m ari s a tis fa c ţ ii. E u nu ştiu d m j am să ap u c a c e le z i l e , d u m n ea ta le v e i trJ (C îtă d rep tate a a v u t în p r iv in ţa domniţ£)( sa le ; h -a m a i a p u ca t s - o v a d ă !) A i scris t lucru p ro fu n d u m a n , c u to tu l remarcai» N -a m d e c e să v o r b e sc fru m o s c u dumneat sâ m ă p u n b in e d in in te r es . P în ă acum ei un sc r iito r p e care-1 în cu raja m , î l aştept® A C u m m ă b u cu r p en tru to t c e scrii şit; so c o te s c ...” . P ie sa , u n a d e sertar, despre care cr it ic i c u v e c h i s ta te d e s e r v ic i i spun câ e x is tă , a fo s t p u b lic a tă în 1 9 8 5 , la 10 ar;. d up ă c e a fo s t scr isă ş i ju ca tă la Naţionale: c lu je a n , în 1 9 9 8 , d o a r 9 sp ec ta c o le ! Aşa» fo s t .. . p la n if ic a tă !

« D e c e m b r ie 1 9 9 8 . P r im e sc d e la Paul B e n tz d in P a r is o s c r is o a r e . M -a ruga» să -i tr im it p ie s a “ S e n e c a . . .” Iată ce ser» d o a m n a B e n tz , c a re a fă c u t m u lt pea®, literatu ra rom ână: “A m c it it p e nerăsuflat, “S e n e c a ” - u n m a re tex t! D in păcate însăŢj p ie s ă g re u ju c a b ilă în Franţa d e azi, p ric in a n u m ă ru lu i m a r e d e personaje; ® p lu s d u m n ea ta n u e ş t i cu n o scu t aici... Si® d e o s e b it d e in te r esa tă d e scr isu l dumita» t r im ite -m i, d a c ă e p o s ib i l ş i a lte piese- P en tru d u m n ea ta ş i f a m ilie u n an 19 a d u că to r d e b in e , in sp ir a ţie ş i izbînzi!"

, V io re l CACOVEAN^

l l f c T i f f i

TA

,D . l %

irmtCyi'\ĂUfiCs

) j £ Ţ X i . 4 1 1 4 5 IJtTi l i i U i f i ş t i r d iî îâ i t- ,

. . _ — ■--*r c -> — . tjf i fm Ţ ţn i^ i i " f f ;ţ.-'.!"! i n i n r .ij~n'i iţy T îiŢ i,!- - A d i i i l i L ;

Dosare de cercetare pentru 1.300 de persoaneî n p r im e le d o u ă lu n i a le a n u lu i,

p o l i ţ i ş t i i a u d e s c o p e r i t in fr a c ţ iu n i e c o n o m ic e c u p r e ju d ic i i d e s u te dS ' m i l i a r d e d e l e i ş i a u în a in t a t p r o c u r o r ilo r d o s a r e în c a r e au fo s t c er c e ta te 1 .3 0 0 d e p e r s o a n e im p lica te în frau d e, d in tre c a r e p e s te tre i su te cu fu n c ţii d e c o n d u c e r e , a d ec la ra t, ieri, în tr -o c o n fe r in ţă d e p r e s ă g en e r a lu l F lo r in S a n d u , in sp e c tp r u T g e n e r a l al P o liţ ie i . . , ; .

în a c e a s tă p e r io a d a , 'p o l i ţ i ş t i i au so lu ţ io n a t p e s t e 8 0 d e m ii d e d osare p e n a le (c u a p r o a p e şa p te la su tă m ai m u lte fa ţă d e a c e e a ş i p e r io a d ă a anulu i tre c u t) ş i au o r g a n iz a t a p r o a p e 2 5 de m ii d e a c ţ iu n i, c o n tr o a le ş i r a z ii (cu . 2 2 la su tă m a i m u lt fa ţă d e p er io ad a s i m i l a r ă a a n u l u i 2 0 0 0 ) , . a s p u s g en e ra lu l S a n d u .

E l a a d ă u g a t câ,* în u r m a a ce s to r

a c ţ iu n i a le P o l i ţ ie i , a s c ă z u t n u m ă ru l in fr a cţiu n ilo r d e o m o r (cu 1 1 ,2 la su tă ), lo v itu r i c a u z a to a re d e m o a rte ( c u '2 5 la su tă ) , v io l ( c u 3 ,5 la su tă ) , u ltraj îm p o tr iv a p o liţ iş t i lo r (cu 4 6 ,5 la su tă ) ş i a l a c c id e n te îo r rutiere g r a v e ( c u 13 la s u t ă ) . D e a s e m e n e a , a c r e s c u t n u m ă ru î in fr a c ţiu n ilo r d e sc o p e r ite în f la g ra n t, a l p e r s o a n e lo r a m e n d a te sa u s a n c ţ i o n a t e . c u î n c h i s o a r e c o n t r a v e n ţ i o n a l ă ş i n u m ă r u l in fr a c ţ iu n i lo r la r e g im u l a r m e lo r ş i m u n i ţ i i l o r . - T o t o d a t ă , p o l i ţ i ş t i i a u in te n s if ic a t a c ţ iu n ile d e c o m b a te r e a t r a f i c u l u i ş i c o n s u m u lu i i l i c i t d e d ro g u ri ş i a p r o s t itu ţ ie i ,-a m a i sp u s in sp e c to r u l ş e f a l P o liţ ie i.

“D a c ă în îu n a ian u a rie , în R o m â n ia s e fu ra u 12 m a ş in i p e z i , în p re z en t n u m ă ru l a c e s to r a a scă z u t la ju m ă ta te ”; a a firm a t g e n e r a lu l Sandu.

E l a p re c iza t c ă , în p r im e le d ou ă l u n i a l e a c e s t u i a n , p o l i ţ i ş t i i au c o n f i s c a t 6^11 k i lo g r a m e d e aur ş i b iju te r ii d in aur, p e s te ş a s e k ilo g ra m e ş i ju m ă ta te d e b iju terii d in arg in t, p este d o u ă su te d e a rm e, a p r o a p e 8 .5 0 0 de k ilo g ra m e d e d rogu ri, a p r o x im a iv şapte* su te d e m ilio a n e d e le i p r o v e n iţ i d in a fa c er i i leg a le ş i a p ro a p e 9 0 d e m ii d e d o la r i. Ş e fu l Î G P a a d ă u g a t c ă , în

‘ a c e e a ş i p erioad ă , p o liţ iş t i i au dem arat a c ţ iu n i pentru con tracararea a c te lo r de m a re contrabandă, a e v a z iu n ilo r f isca le ş i a fa c e r i lo r i l e g a l e în d o m e n iu l p r o d u c e r i i a l c o o l u l u l u i ş i p e n tr u s top a rea fe n o m e n u lu i d e d etu rnare din p atr im o n iu l p u b lic a u n o r v a lo r i u riaşe p r in r a m b u r s a r e a d e T V A sa u co m p en să r i. “A s t fe l , fa ţă d e p erioad a s im iîa r ă a a n u lu i trecu t, p o liţ iş t i i au d e s c o p e r it c u 2 2 . Ia su tă m a i m u lte

in fracţiu n i î n c a r c p reju diciu l depăşeşti m ţ m ilia rd ” .

î n a c e a s t ă p e r i o a d ă , 1 .300 de p e r so a n e im p lic a te în fraude, d i # c a re 3 1 1 c u fu n c ţ ii d e conducere, a11 fo s t d e fe r ite P a rch e te lo r , a mai sp^ g en e ra lu l S an d u . ,

E l a e x e m p l i f i c a t c u caza a d m in is t r a t o r u lu i s o c ie t ă ţ i i Lota C en ter d in B u c u r e ş t i, cercetat p e # e v a z iu n e f i s c a lă ş i fa ls . Firma af d ato r ii la b u g e tu l d e stat d e peste

‘ s u tă d e m il ia r d e d e le i , după ce c o m e r c ia liz a t a lc o o l rafin at în valo<a d e p e s te 1 5 0 d e m iliard e d e lei.

L a u n c o n tro l fă cu t la C az in o Pala» d in C a p ita lă , p o liţ iş t i i au d e s c o p e ' j e t o a n e v a l o r i c e . n e în r e g is tr a t , to ta liz în d a proape 1 30 d e m ii de dolari- c a re urm au să f ie v a lo r ificate . ,

D e a s e m e n e a , a d m in is tr a to r i s o c ită ţ ii P h o e n ix -L u p e n i e ste cerce:» d e p o liţ iş t i p en tru u n prejudiciu 0 ap ro a p e o su tă d e m ilia rd e de Ier

pat

Me.

trei%u

KiMai

onUTIA CLUJ-' 955 şi 43-27-27Îand’a R M E R ^ 956 POMPIERII: 981 ...

1999 - Liderii Coaliţiei au decis ca Guvernul să-şi asum e răspunderea pentru o Lege a accelerării

reformei economice.

şi-sisi ales „capii turnătorii § ani! >pentru

Luni, 19 m a r t ie , l a s e d i u l A s o c i a ţ i e i ' judeţene a V în ătorilor ş i P e s c a r ilo r S p o r tiv i s-au întrunit d e le g a ţ ii f i l i a l e lo r , în s c o p u l desemnării con d u cer ii p en tru o p e r io a d ă d e 5 ani. F ilia lele au, în to ta l, 7 9 d e rep r ez e n ta n ţi. Dintre aceştia , la A d u n area G en e ra lă d e lu n i, au participat 6 7 . ‘

Preşedintele M arius H o s s u a fo s t r e în v e s t it funcţie: m em b rii p re z en ţi au c o n s id e r a t , în

unanimitate, că v ec h iu l p r e şe d in te e s t e „ o m u l potrivit la lo c u l p otr iv it" . T o to d a tă a u fo s t desemnaţi ş i c e i d oi v ic e p r e şe d in ţi: G h e o r g h e Giurgiuman, p e lin ie d e v în ă to a r e ş i lo a n Meşter, d in p artea f i lia le i D e j , c u a tr ib u ţii ... pescăreşti.

în ace laşi c o n te x t a fo s t r e a le s ş i .c o n s i l iu l , care num ără 2 3 d e m em b r i, r ep rezen ta n ţi a i

f ie c ă r e i f i lia le , a le ş i prop orţion al c u num ăru l d e v în ă to r i d in z o n a d e p ro v e n ie n ţă . „ S -a h o tă r ît ş i c o m is ia d e c e n z o r i, c o m is ia d e sp rijin , r e sp e c tiv c o m is ia ju rid ică , c h in o lo g ică , d e v în ă to a r e ş i d e tir. A p o i au fo s t d esem n a ţi c e i c a r e v o r rep rezen ta A JV P S C lu j la n iv e l n a ţ io n a l ." , a p r e c iz a t p r e ş e d in te le H o s s u . D o m n ia s a e s t e ş i ca n d id a t la p r e ş e d in ţ ia C o n s iliu lu i N a ţ io n a l d e V în ătoare.

C e i p re z en ţi s -a u fam iliar iza t c u p ro ie ctu l d e a c t iv ita te p e u rm ătorii 5 a n i, p recu m ş i c e l s ta b ilit pen tru a n u l în curs.

M a r iu s H o s s u a d eclarat că , d e -a lu n g u l a n ilo r , n u m ă ru l m em b r ilo r v în ă tor i a răm as c o n s ta n t , c e i 1 .4 0 0 d e îm p ătim iţi m a n ife s t în d c o n s e c v e n tă în p r iv in ţa h o b b y -u lu i lor.

S i m o n a D U M I T R U

B o a la v a c ii n e b u n e p o a te fi p r e v e n ită !E n c e f a l i t a s p o n g i f o r m ă

b o v in ă , m a i p e î n ţ e l e s u l rom ân u lu i, b o a la v a c i i n eb u n e p o a te ’ fi p re v e n ită n u m a i p rin r e sp e c ta r e a r ig u r o a s ă a u n o r n o r m e im p u s e d e M in is te r u l A g r ic u lt u r i i , A l im e n t a ţ i e i ş i P ădurilor. A c e s te r e g le m e n tă r i s e r e f e r ă la i n t e r z i c e r e a i m p o r t u lu i p r o d u s e l o r a lim en ta re fa b r ica te d in c a m e d e v ită în ţă r ile în c a r e s -a u

sem n ala t îm b o ln ă v ir i.M e d ic u l G a b r ie lă G â n s c ă ,

ş e fu l S e r v ic iu lu i d e P ro m o v a re a S ă n ă t ă ţ i i ş i P r o g r a m e d e E d u c a ţ ie p en tr u S ă n ă ta te d in c a d r u l D ir e c ţ i e i d e S ă n ă ta te P u b l i c ă a j u d e ţ u l u i C lu j , r ec o m a n d ă c lu je n i lo r e v ita r e a c o n s u m u lu i d e c o n s e r v e d in im p o rt p ro v en ite ' d in ţă r ile în care a fo s t s e m n a la tă a c e a s tă b o a lă . C o n s u m u l c o n s e r v e lo r

c a r e n u p r e z in t ă e t i c h e t e cu in fo r m a ţii r e fe r ito a r e la ţara d e o r i g i n e , c a r e s ă î n s o ţ e a s c ă p r o d u s e l e e x p o r t a t e ’ s a u a c h iz i ţ io n a r e a a c e s t o r a d e la p e r s o a n e n e a u t o r i z a t erep r ez in tă , d e a s e m e n e a , u n rea l

’ p e r i c o l . C u m p ă r ă t o r i i s în t a v e r tiz a ţi s â n u c u m p e r e c a m e d e v ită c a re n u a f o s t to c a tă în p r e z e n ta c u m p ă r ă to r u lu i.

S . D .

în sp ir itu l ju ră m în tu liii m ilita r d e p u s d e c u r în d , ja n d a r m ii d in C luj au v e n it în sp r ij in u l fa m iliilo r s in is tra te . în n o a p te a d e 2 0 - 21 m a rtie a u a s ig u ra t p a z a u n u i c o n v o i c e tra n sp o rta 2 5 0 to n e de c im e n t t r im is d e O R G A N I Z A Ţ I A P E N T R U A P Ă R A R E A D R E P T U R IL O R O M U L U I c u d estin a ţia : j u d e ţ e le C lu j , B is tr iţa - N ă să u d ş i M a r a m u re ş ş i au d esc ă rc a t în ju d e ţu l C lu j 7 5 to n e c im e n t. P rin a c e a s ta m ilita r ii ja n d a rm i a u d e m o n str a t , d a c ă m ai era n e v o ie , c ă s în t a lătu ri d e ce tă ţen i la b in e ş i la g reu .

C o l o n e l , L iv i u B O R B E

Concert de m u zic ă fla m e n c o si latinoîn a ceastă seară , în M u s ic P u b , în c e p în d cu ora 2 0 , trupa f la m e n c o “A le g r ia ” , d in C lu j-

Napoca, v a su s ţ in e un c o n c e r t l iv e p e n tm iu b itorii g e n u lu i m u z ic a l r e sp e c tiv , .dar n u n u m a i. Intrarea e s te gratu ită . în d e sc h id e r e , b ă ie ţ ii d e la trupa “A m o r ” v o r in terpreta c îte v a p ie s e d e dragoste. F orm aţia”A m o r” a apărut în p e isa ju l m u z ica l c lu je a n în u rm ă c u o lună , f i in d p ro m o v a tă lot de “C ap d e A f i ş ” , ş i a b o r d ea z ă g e n u l la tin o -d a n ce , în s t ilu l lu i C a r lo s Santana . D in trupă fac parte: R o b e r t D a n d o ş ( v o c e , ch ita ră ), 21 d e a n i, Â rtu r “A rtu ro ” O rban ş i R a r e ş “L u c a s ” Lucaci ( v o c i se c u n d e ) , 2 0 d e a n i, m o d e le a le a g e n ţie i “ T o p M o d e l L in e ” d in C lu j-N a p o c a . Trapa “d e sp a te ” îi are în c o m p o n e n ţă p e K aro ly I o n a ş , R ă z v a n , E d u a rd ş i R o b e r t D io s z e g i . “Amor” e x is tă d in in iţia tiv a lu i R o b ert , c a re a fo s t c u id e e a în fiin ţă r ii tru p e i, la în c e p u tu l lu n i martie a .c . T o t e l sem n ea z ă m u z ic a ş i te x te le p ie se lo ’r in terp reta te d e trupă. T o a te c e l e o p t p ie s e ale lor s e re fe ră la d ra g o ste ş i p asiu n e: “H a i s ă te iu b e s c !” (p r im a p ie s ă ) , “H ai d ă -m i d r a g o ste a ta!", “T e r o g , n u m ă lă sa !” e tc . B ă ie ţ ii s în t c o n v in ş i c ă lu m e a s e v a s im ţi m a i b in e d u p ă ce-i va a sc u lta cîntirid ...

V i o r i c a G . J

r

L

I ,

4/

J Trupa “Amor”V»..

Semnelede circulaţieP e r a z a m u n i c i p i u l u i

G h e r la a d e b u t a t L u n a c u r ă ţ e n i e i ş i g o s p o d a r i i o r a ş u lu i s -a u p u s . s e r io s p e tre a b ă -. D u p ă c u m n e - a d e c la r a t d ir e c t o r u l R A D P G h e r la , d o m n u l . M i r c e a D a n c iu , în u rm ă to a r e le z ile v o r fi m o n ta te to a te tă b liţe le ş i in sc r ip ţ i i le d e p e c e le 9 2 d e stră z i a le u rb e i ş i v o r fi r e v o p s i t e ş i t r e c e r i l e d e p ie to n i.

SZ. Cs.1 □ □ □ □ n r

Ot/pa Caritas, cazul Binţinţan si FNI

Megaescrocheila ’ “f i esarcs 99

Ceea "ce Armata nu a reuşit a făcut Poliţia

0 0 3 # ţSOMdî «UI isfâai- £ itfffltîţpj» <sfc fiţakuc ->

în urmă cu cinci ani, Mesaros Verona, ’w dintre cele mai mari escroace de după W, a scăpat ca prin farmec de braţul mg al legii. Cazul ei a revenit în atenţia «hetatorilor clujeni după ce femeia a fost 'tstată, în luna ianuarie, de poliţiştii din

!»chreşti pentru înşelăciune. Precizăm că, >1994, Mesaroş Verona a reuşit să înşele 'froximativ 40 de persoane şi bănci ■trioase cu peste 2 milioane de dolari. Poliţiştii susţin că acest caz poate fi pus în Megoria megaescrocheriei Caritas sau a dti făcute de Viorica Binţinţan.

al în trep r in d er ii d e C o n fe c ţ i i d in P ie le d in S e b e ş , ju d e ţu l A lb a ş i c ă d e ţ in e , a lă tu r i d e a c e la ş i H re b en c iu c , m a i m u lte firm e z o o te h n ic e ş i p e s te 2 0 d e teren u r i p e c a r e urm au să f ie c o n s tru ite staţii d e b e n z in ă .

L a s o lic ita r e a c r e d ito r ilo r p er so a n e f iz ic e d e a d ep u n e g a ra n ţii, M e s a r o ş nu s -a s f i i t să în c h e ie c o n t r a c t e d e îm p r u m u t c u g a r a n ţ i i f a l s e , in e x is te n te . D e o b ic e i, ga ju l său era o c a să , c e a în c a re lo c u ia , d ar c a r e era în ch ir ia tă d e la stat.

® 1994, M e s a r o ş V ero n a s -a la n sa t în a fa c er i, patroană a S C V er a C en ter S R L ş i a firm ei -3 D a m a sc u lu i, so c ie ta te r o m â n o -a ra b ă . în

calitate a îm p rum u tat s u m e fo a r te m ari H toate în v a lu tă forte, d e la p er so a n e f iz ic e Suci. .■agubiţii su sţ in c ă , în a c ţiu n e a sa , V e r o n a a sprijinită d e că tre L eh e n e M a r ia , d irec to a rea C ontinental S A . E i a u d e c la r a t în fa ţa

bielor d e a n ch e tă că , d e o b ic e i , L e h e n e era !® e lua leg ă tu ra cu e i ş i le fă c e a c u n o ş tin ţă ■Mesaroş, garan tîn d m oral p en tru tr a n z a c ţiile j se derulau. D e a ltfe l, m a r e a m a jo r ita te a

; % a f a c e r i , r e s p e c t i v p e r f e c t a r e a f lu tu r ilo r , s e rea lizau în b ir o u l d ire c to a re i 1 SC C on tin en ta l S A . M o t iv u l in v o c a t d e

■coană la so lic ita rea su m e lo r în v a lu tă era a c e la Ţîbuia sâ p lă te a s c ă u rg e n t t a x e le v a m a le ' “Ji transporturile sa le d e m o to r in ă care v e n e a u • tova it. - ••'■•• -fe i m u lt ,-p e n tr u a a v e a o ş i m a i m a r e

uitate în fa ţa cred itorilor p e r so a n e f iz ic e , ? je-a sp us c ă e ste v er iso a r a lu i V io r e l

i£henci uc, care atunci era consilierul

i

d̂intelui Ion lliescu. Conform declaraţiilor !": e‘aţi> Verona le-a mai povestit că

, nciuc, dar şi alte persoane din afara sferei _ 111 Bucureşti, o ajutau în toate tranzacţiile

L a s f îr ş itu l a n u lu i 1 9 9 4 , p atroan a e sc r o a c ă a fo s t a res ta tă , în u rm a r e c la m a ţiilo r d e p u s e la P o liţ ie , d e p ro c u ro r ii c lu je n i'p e n tr u 3 0 d e z ile . D in p ă c a te , m a n d a tu l n u a m ai fo s t p re lu n g it , iar M e sa ro ş V e r o n a a fo s t e lib era tă d in a rest, în data d e 2 5 d e c e m b r ie 1 9 9 4 .

T o tu ş i, f e m e ia a a v u t tu p eu l să l e p r e z in te a n ch eta tor ilor u n a c t d in care r e ie şe a c ă a o b ţin u t un c re d it d e 5 m il io a n e U S D , sp u n în d u -le că a c e ş t ia î i v o r f i s u f ic ie n ţ i s ă -ş i a c h it e to a te d ato r iile . E a s -a a n g a ja t în faţa p o liţ iş t i lo r c ă p în ă în lu n a m a rtie 1 9 9 5 iş i va p lă t i c red ito r ii.

C u to a te a c e s t e p r o m is iu n i, d u p ă e lib e ra r e , M e sa ro ş a d isp ă ru t fară urm ă, iar p ro cu ro r ii au răm as c u a n c h e ta n efin a liza tă .

O d ată c u a restarea în lu n a ia n u a rie 2 0 0 1 a lu i M e s a r o ş V e r o n a d e p o l i ţ i ş t i i b u c u r e ş te n i , ş i P a r c h e t u l a r e lu a t c e r c e t ă r i l e în c a z u l m e g a e s c r o c h e r ie i d e la C lu j. D in p ă c a te , B a n c a D a c ia F e l ix , B a n c a R o m â n a d e D e z v o lta r e ş i B a n c P o s t n u -ş i v o r m a i p utea recu p era b a n ii , in fra cţiu n ea c o m isă d e M esa ro ş în d au n a lo r f i in d p re sc r isă . P ro cu ro rii v o r m erge m a i d ep arte c u a n ch eta d o a r în c a z u l p a g u b ei a d u se c red ito r ilo r p er so a n e f iz ic e . P ro cu ro rii c lu jen i in te n ţio n ea z ă c a p în ă la s f îr ş itu l lu n ii în curs să o trim ită p e M e s a r o ş V e r o n a în ju d e c a tă su b a c u z a ţ ia d e în şe lă c iu n e . R ă m în e d e v ăzu t, în să , d a c ă s e v a m ai p u te a recu p era c e v a d in p reju d ic iu l făcu t d e a cea sta .

i l s e c f a p a P ssS S ţsştsS m C r e s f i i m i ceb ’ s s d lia n î ! a ' C la a j-r J a p a iic a

Mai mulţi poliţişti, practicanţi ai unor secte neoprotestante şi-au făcut propria organizaţie cu caracter religios •

M a i m u lţ i p o l i ţ i ş t i au în f i in ţa t o a s o c ia ţ ie in titu la tă “ A s o c ia ţ ia P o liţ iş t i lo r C reştin i” (A P C ) ş i care a fo s t în r e g is tr a tă la Ju d ecătoria C lu j- N a p o c a . P în ă în p r e z e n t , n o u a o r g a n iz a ţ ie a în sc r is 3 5 d e .m e m b r i, ^toţi angajaţi ai M in is te ­r u lu i d e I n t e r n e .

Eale- a mai spus că este acţionarul principal C o s m i n P U R I Ş

M a j o r i t a t e a c e l o r c a r e a u in t r a t în r a id u r ile A s o c ia ţ ie i P o liţ iş t i lo r C r e ş tin i s î n t . p r a c t i c a n ţ i ai u n or s e c t e n e o ­p rotestan te . P o tr iv it p r e ş e d in te lu i A P C , c ă p i t a n u l Ş t e f a n Ş e u l e a n , s c o p u l a c e s te i a s o c ia ţ ii e s t e “ p r o m o v a r e a u n u i c l i m a t d e r e s p e c t fa ţă d e p r in c ip i i l e b i b l i c e ş i l e g i l e ţ ă r i i , s p r i j i n i r e a s i în d r u m a r e a d e

C ăp itan u l Ş tefa n Ş e u le a n , lu cr ă to r a l S e c ţ ie i IV P o liţ ie d in cartieru l c lu je a n M ă n ă ştu r , a m ai s p u s , c ă a s o lic ita t c o n d u c e r ii I n sp e c to r a tu lu i P o liţ ie i J u d e ţen e C lu j u n a v iz fa v o r a b il pentru c a a c e a s tă a so c ia ţ ie să fu n c ţ io n e z e în ca d ru l M l.

I n s p e c t o r u l ’ ş e f ,

a c tiv ită ţi c u c a r a c te r e v a n g h e l ic , sch im b u r i d e ex p e r ie n ţă c u a s o c ia ţ i i s im ila r e d in R o m â n ia ş i s tră in ă ta te ” . Ş e u le a n a m a i s p u s c ă A P C î ş i p r o p u n e s ă - ş i a ju te m e m b r i i p r in c o n s i l i e r e sp ir itu a l-c r e ş t in ă p en tr u r e d u c e r e a s tr e s u lu i ş i c reşterea n iv e lu lu i d e p re g ă t ir e p r o fe s io n a lă a a ce s to r a p r in “p re lu cr a re a ” p ild e lo r d in B ib l ie .

c o lo n e lu l N e lu P op , n e -a d e c la r a t ier i câ n u a fo s t d e a co rd s ă a v i z e z e a c e a s tă s o l i c i t a r e , ş i a t r i m i s - o D ir e c ţ i e i J u r i d i c e d in m in is te r p en tr u a fi a n a liz a tă . C o lo n e lu l N e l u P o p a s p u s c ă , în o p in ia sa , o a s t f e l d e a s o c ie r e c o n t r a v i n e L e g i i 8 0 / 1 9 9 1 , m o t i v p e n tr u c a r e ş i M I a d a t a v iz n e g a t iv .

P r e ş e d i n t e l eo r g a n iz a ţ ie i c ă p ita n u l Ş e u le a n a p r e c iz a t c ă o a s t f e l d e o r g a n iz a ţ ie f u n c ţ i o n e a z ă în M a r e a B r ita n ie d e p e s te 1 0 0 d e a n i , ia r la n i v e l m o n d ia l e x i s t ă F e d e r a ţ ia I n t e r n a ţ io n a lă a P o l i ţ i ş t i l o r C r e ş t in i .

C o s m i n P U R I S

Ţeapă de 6 0 0 de milioane de leiB arabaş L a d is la u d in A lb a Iu lia e s t e c e r c e ta t d e p o l i ţ i ş t i i c lu je n i s u b a c u z a ţ ia d e f a l s p r iv in d

id en tita tea ş i să v îr ş ir e a in fr a c ţ iu n ii d e în ş e lă c iu n e . P o tr iv it p o li ţ i ş t i lo r B a r a b a ş s - a p r e z e n ta t a nu l trecu t, la ş a p te f ir m e d in C luj su b o id e n t ita te fa ls ă . E l s -a d a t d r e p t r e p r e z e n ta n tu l u n e i so c ie tă ţi d in B is tr iţa . B ă r b a tu l a e m is f i le c e c fară a c o p e r ir e p en tru m a r fa c a r e a lu a t - o d e laa c e s te firm e. P r e ju d ic iu l e s t e d e 6 0 0 m il io a n e d e l e i , n e f i in d recu p erat.

B ara b a ş e s t e c e r c e ta t , în s ta re d e a rest p r e v e n t iv d e p ro c u ro r ii d in A lb a p en tr u o a ltă c a u z ă d e în şe lă c iu n e .

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ C o s m i n P U R I S

f î S i ™ ? P ' 36 a cîmPului Petrolifer Rocandor din bazinul s c u f u ^ d a t 'm ^ H 0^ 103 3 litoralului statului Rio, care s-a d l o serie C6 3 f° St 9rav avariată, ) ° ia trecu‘ă.l e S e L â Î f p ! ' “ * C“ m a l m a ™ d a " “ s t * > * ■&>

Statele Unite studiază posibilitatea sporirii ajutorului civil* militar pe care îl acordă Macedoniei, în încercarea de a o

ajuta să depăşească criza provocată de gherila albaneză, a anunţat, marţi, Departamentul de Stat.american

citat de AFP

Problemele armatei se vor rezolva prin rodiseeroa personalului şi majorarea bugetului apărării

Ministrul Apărării, loan Mircea Paşcu , a declarat, ieri, la Dej, c ă prob lem ele cu care se confruntă armata se vor rezolva trep tat prin reducerea personalu lu i şi m ajorarea bugetului Apărării. Ministrul Apărării a declarat că există probleme comune ale tuturor m ilitarilor din R o m ân ia şi probleme diferite de la o unitate la alta.

Prob lem e le com une sîn t cau zate de lipsa fondurilor n e c e sa re pentru h rană,

echipam ent, m ed icam ente , locuinţe şi tehnică de calcul. Prob lem a . sp e c ifică a Comandamentului 7 Operaţional nu este d ispon ib ilizarea cadrelor, ci lipsa acestora, în special a militarilor angajaţi cu contract.

Potrivit generalului de brigadă Florian C ab a , şeful comandamentului, gradul de asigurare log istică e s te de 91-100% pentru armament şi muniţie, 37% pentru tehnică de calcul şi 10-12% la sută pentru

echipamentul militar. Restanţele la plata echipamentului s-au rid icat în anu l 2000 la 279.000.000 lei, reuşindu-se anul trecut plata restantelor pe 1998 şi 1999.

R e fe rito r la problema echipamentului militar, în special a bocancilor, ministrul Apărării

'a menţionat ca posibilă soluţie ca societatea Clujana, care este fa lim entară şi se încearcă privatizarea ei, să producă în v iitor ech ipam entu l pentru armată.

D u m i t r u S o p o n - 6 5

Veghind ia unitatea partiduluiurm are din pagina 1

alegeri, o democratizare, a v ie ţ ii interne de partid şi să propulseze în posturi înalte oameni noi. V o r fi şi unii dintre preşedinţii de filiale înaintaţi Ia gradul de mareşal, pardon, vicepreşedinte al P D ? Foarte posibil. D e fapt, bursa zvonurilor îl indică posibil vicepreşedinte chiar pe liderul filialei clujene şi nu avem de ce sâ credem că nu aşa se va întîmpla peste m ai puţin de două luni de zile. C e rămîne cu nopţile de veghe la căpătîiul unităţii partidului? Pă i ce altceva decît ce se petrece de regulă după bătăliile decisive: învingătorul promite tot şi ia tot.

Primăria continuă să-şi sărbătorească artiştii şi personalităţile emblematice ale municipiului. Ieri, în Sa la de sticlă, a trăit acest eveniment marele interpret al folclorului transilvan Dumitru Sopon. La ceremohie au participat numeroşi iubitori ai c în te cu lu i popu lar, acto ri, scriitori, cad re universitare, colegi de scenă ai sărbătoritului şi mulţi prieteni. Alături de flori, cadouri şi urări de b ine , n um eroase p e rsona lită ţi, între ca re viceprimarul Boros Janos, secretarul Titus Jude, Maria Marcu, Gelu Furdui, au omagiat activitatea artistică de peste 40 de ani a artistului, sarea şi piperul fiind aduse de inegalabilul Florin Piersic, care a transformat evenimentul într-un adevărat minispectacol, în care a cîntat, a recitat şi a e v o ta t p e rso na lita tea sărbăto ritu lu i cu picanteria-i cunoscută. La Mulţi Ani şi din partea noastră maestre Dumitru Sopon!

D u m i t r u V A T A U

Bn cltdsan a Colega! fîrata la cot M m eo

aprospa 1 salarii fia !c!Doi clujeni au fost arestaţi ieri de Parchetul de

pe lîngă Tribunalul Cluj, unul sub acuzaţia de fals intelectual şi delapidare, iar ce lă la lt pentru complicitate la cele două infracţiuni.

Potrivit cercetărilor, Gîrbovan Dorin, în vîrstă de 36 de ani, angajat în calitate de merceolog la S c Top Market S R L din Cluj-Napoca, ajutat de Lazăr Liviu, în vîrstă de 46 de ani, şi-a însuşit din gestiunea firmei a m b a la je le bere în valoare de 913 milioane lei, care ulterior au fost valorificate. Cei doi şi-au acoperit “afacerea" în evidenţele de gestiune prin falsificarea unor avize de însoţire a mărfii. Prejudiciul nu a putut fi recuperat pînă în prezent.

C o s m i n P U R I S

EecizI© radicală a angajatilofr GREVA iE IK U l!urm are din pagina 1

salariile au rămas o bătaie de j o c " ) , R a d u P in te a / c o r is t , Ş tefan Zelei/corist,

Nu am găsit pc. nimeni din conducere, se aflau în concediu m e d ica l doam nele N ico le ta B ra d şi T a n ia C ris te a . C u m a e s tru l P e tre Sb â rce a am lu a t leg ă tu ra -te le fon ic ,

cunoscu tu l şef de o rchestră afiîndu-se Ia Sibiu : “ Părerea mea este câ ceea ce fac angajaţii nu este corect. Eu am luptat pentru ei, o dovedesc actele pe care le-am înaintat M inisterului C u ltu r i i , am făcu t toate dem ersurile necesare, nu am prim it n ici un răspuns. A r fi o lip să de curaj şi de laşitate să-mi dau demisia acum. A m

lu a t legă tu ra cu m in is tru l Răzvan Teodorescu, d-sa va fl la Cluj-Napoca în 6 şi 7 aprilie, sper sâ nu fie prea tîrziu. N u m ă sim t d e lo c v in o v a t . Angajaţii îşi iau însă o mare răspundere recurgînd la greva generală. Aştept cu nerăbdare sosirea unei com is ii, care sâ c la rifice situaţia odată pentru totdeauna” .

Pînă la clarificarea lucrurilor va mai trece mult timp. Sînt incerte spectacolele cu Paiaţe, re sp ec tiv T r u b a d u r u l , se asigură doar 3 0 % din activitate şi cine ştie ce va mai urma. Şi acest lucru tocmai acum cînd asistăm la spectacole cu săli pline şi a rh ip line (T r a v ia ta , R ig o le tto , A id a , . . . ) , c înd oam enii au (re )g ăs it gustul

tea tru lu i l ir ic , la co te le profesionalismului. Trebuie însă să admitem că salariile artiştilor lir ic i clujeni sînt mici, foarte m ici, câ n ive lu l salariilor lor stagnează de ani şi cineva se face totuşi vinovat de aceste neajunsuri. S ă vedem ce va “ zice” comisia. Dar înainte de toate, să vedem cînd va sosi comisia... şi dacă va sosi!

Zdrobit de trenUn bărbat, în vîrstă de

48 de an i, din cartieru l c lu je a n So m eşen i, s-a aruncat în cursul nopţii de marţi spre miercuri în faţa < unui tren. Răm ăşiţele lui loan Şerdean au fost găsite ieri dim ineaţă, în dreptul podu lu i IR A , de c ă tre lucră to ri ai R e g ie i A utonom e de Transport Urban Cluj, care au anunţat Po liţ ia . Co lonelu l S ilv iu P e ş te a n u , purtător de c u v în t al P o liţ ie i Transporturi Feroviare Cluj, a declarat._că victima s-a sinucis aruncîndu-se'în faţa trenului. Potrivit colonelului P e ş te a n u , din p rim e le ce rce tă ri a reieşit faptul că Şe rd e a n a fost văzut în u lt im e le z ile b ea t. D eocam dată, cauza care l-a determ inat pe acesta să s e s in u c id ă nu a fo st stab ilită . R ăm ă ş iţe le lui Ş e r d e a n au fost d u se pentru autopsie la Institutul de M edicină Legală.

C o s m i n P U R I S

în viziunea lui Ion IliescuM i n e r i a d e l e a u f o s t p r o v o c a t e d e ‘ ‘c e i c a r e

n e - a u i n t r o d u s v i o l e n ţ a ” î n v i a ţ a p o l i t i c ăPreşed in te le Ion. Iliescu a

declarat, ieri, la O lteniţa, că Tnineriadele nu au fost provocate de mineri, ci de "cei care ne-au introdus violenţa în confruntările politice". "în plan politic, de bine de rău, lucrurile s-au aşezat, cu co n vu ls ii, cu d ificu ltăţi, cu v io le n ţe le z ilelor im ed ia t următoare lui decembrie 1989 şi anul 1990, cu mineriade nu de mineri provocate, ci de cei care ne-au introdus v io len ţa în

con frun tă rile po litice şi au încercat să inducă o stare de anorm alita te", a afirm at preşedintele Iliescu în discursul rostit în faţa reprezentanţilor administraţiei publice locale şi a oam en ilo r de a face r i din Olteniţa.

Preşed in te le Ion Il ie s c u .a re fuzat însă să com en teze solicitările formulate în ultima v rem e privind re ju d eca rea cazului Cozma.

M \ M i â î ;m m m m a r m m , n M w i

I firi

Interzicerea pînă la data de 14 aprilie a.c. a organizării de tîrguri, expoziţii şi concursuri de animale pentru speciile receptive la febra aftoasă se referă doar la oi, capre, vaci şi 'porci, şi nu la comercializarea în pieţele publice a mieilor, iezilor, purceilor de lapte şi a păsărilor şi nici la produsele de origine vegetală, inforrfiează Agenţia Naţională Sanitară Veterinară (ANSV).

Produsele de origine animală care se vînd în pieţele agro- alimentare trebuie să fie însoţite de documentele prevăzute de legislaţia care reglementează comercializarea acestora, precizează comunicatul A N SV . Agenţia Naţională Sanitară Veterinară a interzis, în perioada 14 martie -14 aprilie, organizarea de tîrguri, .expoziţii şi concursuri de animale receptive la febra aftoasă, din cauza riscului de răspîndire a maladiei.

Ion Ţiriac c a n d id e a z ă la fu n cţia d e m em bru â l C om itetu lu i Internaţional O lim picPreşedintele Comitetului Olimpic Român (C O R ), Ion Ţiriac,

candidează la funcţia de membru al Comitetului Internaţional Olimpic (C IO ), la sesiunea C IO care se va desfăşura, în perioada 13-16 iulie, la Moscova, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, secretarul genefal al C O R , Dan Popper.

La sesiunea de la Moscova, candidaţii vor concura la funcţia de membru al forului olimpic internaţional 'la următoarele categorii: preşedinţi de comitete olimpice naţionale (15 locuri), preşedinţi de federaţii internaţionale (15 locuri), sportivi (15 locuri) şi personalităţi din lumea sportului (70 de locuri). Ion Ţiriac şi-a depus candidatura atît la categoria preşedinţi de comitete olimpice naţionale, cît şi la personalităţi din lumea sportului.

Ţiriac a mai candidat pentru funcţia de membru al C IO şi în anul

2000, dar atunci o comisie a forului olimpic internaţional i-a respins candidatura. Popper a spus că motivul pentru care a fost respinsă candidatura lui Ţiriac a fost “conflictul de interese între calitatea de membru al C IO şi cea de manager". Ulterior, acest motiv a fost considerat ireievant de preşedintele Comisiei de EtiCă a CIO. Popper a precizat că Ion Ţiriac nu şi-a retras candidatura la funcţia de membru al C IO , aceasta rămînînd valabilă pentru sesiunea de la Moscova. “România are acum capacitatea şi sprijinul altor comitete naţionale de a obţine un loc de membru în CIO.

Dacă nu vom reuşi anul acesta la Moscova, atunci cu siguranţă o vom face la viitoarele sesiuni. Pot să vă garantez că România va avea un membru, în C IO pînă în anul 2004”, a 'decla ra t Dan Popper.

U i artie 2001

P r e m i e r u l A drian N ă s t a s e c o n s id e r ă n e c e s a r d e m e r s u l

M in is te r u lu i F in a n ţ e l o r d e a

p r o m o v a u n r e c u r s în a n u l a r e în c a z u l FNIPromovarea unui recurs

în anu la re de către M in is te ru l Finanţelor îm p o tr iv a ■ deciziei p ronun ţate de. CurteaSu p rem ă de Justiţie încazul C E C - F N I este un demers necesar, pentru ca m in is te ru lu i să nu i se poată reproşa nimic de către Curtea de Conturi, a declarat, ieri, premierul A d r ia n Năstase, într-o co n fe r in ţă de presăo rg an iza tă la sediulPrim ăriei Bucureşti.

“ M in is te ru l Finanţelor treb u ie să facă acest demers pentru a nu i se rep roşa n im ic de către Curtea de Conturi. Există reguli dure, iar cei de la Finanţe mi-au explicat că, indiferent ce crede un lider politic, procedurile ca atare trebuie duse la capăt”, a spus Năstase. Totodată, p rem ieru l şi-a exprimat speranţa că se va găsi o so lu ţ i& pentru ca investitorii F N I să-şi poată recupera banii. Secretarul de stat în Ministerul F in a n ţe lo r , Maria Manolescu, a declarat, luni, J în plenul Senatului, că “ se intenţionează” promovarea unu i recu rs în anulare îm p o tr iv a • deciziei p ronun ţate de Curtea Sup rem ă de Justiţie în cazul C E C - F N I, întrucît această hotărîre este “ vădit n e tem e in ică şi esenţial nelegală” ..

M aria Manolescu, care a citit un document semnat de m in is tru l Finanţelor M ih a i Tănăsescu, a susţinu t că numai o h o tă r îre judecătorească care obligă C EC la plata unor despăgubiri poate fi executorie şi a arătat ca hotărîrile judecătoreşti în materie civilă au caracter re la t iv . E a a spus că hotărîrea Curţii Supreme nu a obligat nici CEC şi nici M inisterul Finanţelor la plata- despăgubirilor.

C u rte a Supremă de Justiţie a respins, în data de 1 m artie, recursurile formulate de CEC şi ţje M in isteru l de Finanţe în caziil FN I,' ceea ce obligă C E C la - pjata despăg u b irilo r către in v e s t ito r i, conform contractului dintre această institutie si SO V Invest. Decizia C S J este definitivă şi confirmă soluţiile date de două instanţe inferioare. T rib un a lu l Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti.

M A\ w

CASA DE E D IT U R Ă

S .R . L .

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail:adevcj@mai!.dntcj.ro - redacţia

Autorizată pnn S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/3Q 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 ____________

R E D ACŢIA: C lu j-N ap oca; str. N apo ca 16 !

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA: ECONOMIC: TEL,: 19.75.07-ALINTUDOR BĂ IESCU ; SPORT: TEL.: 19.21:27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL/FAX:19.73.04 - RÂUL

E-mail: reclam a_adevc j@ m ail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. -Ţ T o l/ fa v- ' STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIA POP;

Secretar de redacţie: |e irrax . s u b re d a c ţ ia t u r d a : te l/ fa x : 31.43.23Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ:TEL./FAX: 21.60.75