’V \ n r

V/ / / A '

L i

f http://www. dn tcj. rofadevarul'

ANUL XIV NR. 3516 ISSN 1220-3203

MARTI,4 IUNIE 2002

16 PAGINI 4.000 LEI

0 sută treizeci

de m ilioane

VALER C H IO R EA N U

ără în d o ia lă , T raian B ăsescu reprezintă cu cinste o categorie

. largă de români. Guraliv peste măsură, bătăios pînă la limita absurdului cu cei pe care îi consideră adversari, preşedintele Partidului Democrat nu dorea, pînâ la lin moment dat, altceva decît să-i vadă înlăturaţi de la putere, prin orice mijloace, pe fraţii întru social-democraţie, considerîndu-i Ca fiind cei m ai'corupţi oameni din România. Uitînd că meteahna asta specifică tranziţiei spre economia de piaţă a înflorit deplin pe vremea cînd şi partidul condus acum de el se afla la putere - perioadă în care respectiva corupţie nu exista în mintea lui Băsescu. Ea persista în aceea a lui Victor Ciorbea, dar numai după ce acesta a fost îndepărtat (cu ajutorul neprecupeţit al lui Băsescu) din fruntea- guvernului şi s-a despărţit de PNŢCD - " partid al corupţilor, în opinia actualului, şef al aceleiaşi formaţiuni politice.

Dincolo de toate aceste metehne şi de teribilism ele cu care iese în public , Băsescu pâre a avea dreptate de multe ori. în primul rînd pentru că, dacă n-ar exista un sîmbure de adevăr în ceea ce spune, primarul general al Capitalei ar trebui sâ se afle de cîtâva vreme după gratii. Este. imposibil să afirmi public lucruri atît de grave despre un om sau un grup de oameni fară ca aceştia să nu obţină cîştig de cauză în faţa oricărui tribunal din lume. Cu condiţia ca omul care împrăştie astfel de

V J vorbe sâ fie dat în judecată şi să nu poată dovedi ad ev ă ru l lor. la tă câ, spre surprinderea multora, Băsescu cpntinuâ să afirme to t fe lu l de lucruri despre personalităţi din partidul de guvemămînt, fară ca vreunul dintre “Calomniaţi” să-l dea în judecată. Ce fel de concluzii pot fi trase de aici?.’Traian Băsescu îşi continuă campania

împotriva PSD cu acuzaţii la fel de grave, dar nuanţînd puţin argumentele. în ultima vreme, el nu mai doreşte înlăturarea fratelui-mai mare de la guvernare cu orice mijloace, ci prin unul singur, anume cel mai dem ocratic cu putin ţă: a leg e ri” desfăşurate în m od dem ocratic. O precizare absolut necesară. în lipsa e i , . oricine putea gîndi că, în impetuozitatea, sa, primarul general al Capitaîei este gata la orice, chiar sâ facă o mare nebunie, numai să-şi vadă visul împlinit: preluarea puterii din mîinile actualului partid de guvemămînt.

Sigur, o asemenea înverşunare poate să supere. De fapt, deranjează o mulţime de oameni. Interesant că românii au încredere în cel care aruncă pe piaţă vorbele de ocară, dar nu sînt convinşi câ partidul pe care îl conduce el poate guverna mai bine ţara decît o fac cei care se află acum în Palatul V ic to ria . Şi nu pen tru câ democraţii lui Băsescu ar.fi mai corupţi decît social-democraţii lui Adrian Năstase.

I Care îşi văd de treabă nestingheriţi deI nimeni. Nici chiar de vorbele aspre rostiteI domol de şeful lor. Ceea ce se întîmplă în

\O v S D seamănă cu un joc. Adrian Năstase !ij^v rea sâ •'conducă România foarte bine şi

declară câ doreşte să stîrpeascâ acest fenomen teribil care este corupţia, inclusiv din^partidul său, iar subalternii, îl ascultă

c o n t in u a r e î n p a g i n a a 1 6 -a m b b b b b b b

loan Gavra recunoaşto existenta unor divergente îa ’PUNIK-.;

G iiJ ti- i f u i U i . v j f tUtiAî

loan Gavra, secretar executiv al PUNR, a declarat, ieri, câ a primit mandat din partea filialei municipale a partidului pentru a apăra drepturile consilierilor locali, membri ai acestei form aţiuni- p o litic e . P o triv it d ec la ra ţiilo r lu i lo a n Gavra, "adm inistraţia locală din fiecare judeţ este diferită, dar legea trebuie aplicată în litera şi spiritul ei” .

Referitor la posibila despărţire a filialei Cluj a PUNR, loan Gavra a precizat câ acest lucru se va decide ab ia în m om entu l în care divergenţele care apar în cadrul partid u lu i nu vor putea fi surm ontate. în aceste cond iţii, secretarul executiv al PUNR a negat informaţia conform căreia generalul Chelaru ar propune excluderea sa din partid. în altă ordine-de. idei, preşedintele PUNR Cluj, M ircea Creţu, a declarat câ, din discuţiile purtate cu generalul Chelaru a reieşit fap tu l câ acesta nu cunoaşte

îndeajuns de bine realităţile clujene, situaţie care va fi corectată, însă nu se pune problema vreunui conflict între conducerea centrală a PUNR şi cea judeţeană ori municipală. în acelaşi timp, Mircea Creţu a precizat făptui câ PUNR Cluj nu va dialoga, pe nici o temă şi sub nici o formă, cu p rim a ru l G heorghe F unar. Totodată, preşedintele PUNR Cluj a subliniat faptul câ filiala judeţeană este capabilă să-şi demonstreze, la orice nivel, corectitudinea poziţiei pe care a adoptat-o.

Mihaela LĂPUŞAN

' l l ' f

SR l l i i® S !li0 |i p i i i E rnnîfi’iih

Premierul Adrian Năstase a declarat, ieri, că o remaniere

.guv ern am en ta lă în a in te de summitul NATO de la Praga, d in toam na ace s tu i an , ar “b u lv e rsa” G u v ern u l şi a afirmat câ actuala configuraţie a .C ab ine tu lu i ar p u te a fi m o d ifica tă după a c e a s tă reuniune. “N u co n s id e r câ trebuie sâ avem- în vedere o remaniere pînâ la Praga, pentru câ am crea o b u lv e rsa re a relaţiilor, inclusiv la n ivelu l Guvernului. Pe de altă parte, credem că, după P rag a , indiferent de decizia care se va lua atunci, va trebui sâ vedem dacă nu este cazul să regîndim configuraţia Guvernului şi, în acest fel, să facem şi o remaniere”, *a spus Năstase.

Premierul a mai afirmat câ este posibil ca numărul actual de ministere sâ fie redus, în p ara je l cu în lo c u ire a u n o r miniştri.

In judeţul Cluj, numai o treime dintre agenţii economici au răspuns chemării Guvernului

în p e r i o a d a l iu l ie 2 0 0 1 -3 1 m a i 2 0 0 2 , la R e g is t ru l C o m e r ţu lu i C lu j s - a u p r im it 9 .2 7 8 d e s o lic ită r i c a r e v iz e a z ă - c o n fo rm O r d o n a n ţe i 7 6 1 200 1 - c o n s t i t u i r e a d e s o c i e t ă ţ i (2 .1 3 3 ), d iv e r s e m e n ţ io n ă r i în a c t e l e a c e s t o r a (3 .4 4 1 ) s - a u p r e s c h i m b ă r i a l e c e r t i f i c a t e l o r d e în m a t r i c u la r e (3 .7 0 4 ) . l o a n C o n s t a n t in e s c u , v i c e p r e ş e d i n t e a l C a m e r e i d e C o m e r ţ ş i In d u s tr ie C lu j , d e c l a r ă c ă d in c e le 9 .2 7 8 d e s o l ic i tă r i , a l e t o t a t î t o r f i rm e , B iro u l U n ic a r e z o lv a t s a u a c t u a l i z a t u n n u m ă r d e 7 .9 4 0 . T o ta lu l s o l ic i tă r i lo r r e p r e z in tă n u m a i 28 % d in n u m ă r u l f i r m e l o r î n s c r i s e la R e g i s t r u l C o m e r ţu lu i C lu j (3 2 .0 0 0 ) ş i 7 0 % d in n u m ă ru l c e lo r a c t iv e . M e n ţio n ă m în s ă c ă la n ive l n a ţ io n a l p r o c e s u l d e p r e s c h i m b a r e a c e r t i f ic a te lo r d e în m a tr ic u la re ş i î n r e g i s t r a r e f is c a lă - o p e r a ţ iu n e p r io r i ta ră în c a d ru l B iro u r i lo r U n ice - a a t in s u n p r a g d e n u m a i 11 % . L a R e g i s t r u l C o m e r ţ u l u i C lu j , p e s t e 1 .7 0 0 d e d o s a r e s o l u ţ i o n a t e a ş t e a p t ă d e c î t e v a lu n i s ă f ie r id ic a te d e r e p r e z e n ta n ţ i i f irm e lo r .___________ keniamin PASCU

c o n t i n u a r e î n p a g i n a 10

Fi m u c o m p . c i u t ă în t re :c o a m s

s i L i l r ă r ia U is m s s t ă t i i ’Prim aru l F unar şi

subordonatul său, Cristofor Filipaş, şef serviciu în cadrul D irecţiei de învăţăm înt şi cultură s-au declarat, ieri, cu indignare, împotriva încercării de "desfiinţare a L ibrăriei U n iv e rs ită ţii” . Şocan ta declaraţie vine în paralel cu o in fo rm are din partea primăriei, conform căreia se insinuează că sp a ţiu lu i Librăriei Universităţii i s-a schimbat destinaţia. “Sediul în care ' se află «L ib răria Universităţii» a fost transmis în adm inistrarea Casei de Presă şi Editură «C ultura Naţională», ca spaţiu destinat, prin construcţie, şi folosinţă promovării şi difuzării cărţii şi altor bunuri culturale prin Hotârîrea Guvernului nr. 521/ 13 iulie 1995 (..,). CL al

m unicipiului C Iuj-N apoca şi C asa de P resă şi E d itu ră «C ultu ra N a ţio n a lă» ,precizîndu-se că “schimbarea destinaţiei spaţiului pe perioada transmisă conform H.G. de mai sus duce la an u la rea protoco lu lu i”. C onstatăm că p rin înch irie rea p a rţia lă a spaţiu lu i pen tru v în zarea telefoanelor mobile, protocolul este încălcat, ceea ce poate duce la anularea acestuia”, se încheie, apoteo tic ,, com un ica tu l primăriei. în urma controalelor inspectorilor primăriei la firma “C artim pex’ (p ro p rie ta ra L ib rărie i U n iv e rs ită ţii) s-a constatat câ în spaţiul librăriei funcţionează şi o sec ţie de papetârie a firmei RTC (care a luat spaţiul în francizâ) şi un mic stand de telefonie mobilă. “Ne putem trezi azi-mîine câ se

vor vinde m o to c ic le te în lib ră rie” , spune (ev id en t, d ez in te resa t), C ris to fo r Filipaş, care, îm preună cu p rim aru l, vo r “ sâ a tra g ă a ten ţia” asupra p ă s tră r ii librăriei. -

Proprietarul librăriei, loan

Cătană, spune dar: “flici va fi librărie"Câ, evident, primăria nu are

nici în clin nici în mînecâ cu librăria ne-o dem onstrează actele prezentate de directorul general “C artim pex” , loan C ătană. în p rim ul r în d , d irec to ru l ne-a a ră ta t

Titus CRĂCIUNc o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 6 - a

P a p a lo a n P a u l al ll-le a fa c e u n a p e l p e n t r u a d m ite r e a R o m â n ie i în U n iu n e a E u r o p e a n ă

Papa loan Paul al II-lea a lansat un apel către Uniunea Europeană pentru a admite România ca membru cu drepturi depline al Uniunii, informează pagina de Internet a agenţei italiene de presă AGI, care nu precizează în ce context a fost lansat apelul. “în acest' fel, România va putea să-şi facă vocea auzită cu mai multă autoritate, în Europa şi în lume”, arată Suveranul Pontif. Amintindu-şi de vizita făcută în România în mai 1999, Papa loan

Paul al ll-lea afirmă că, “după anii trişti şi dureroşi ai regimului comunist, România a pornit încă o dată pe drumul dem ocraţiei”. în aceste condiţii, Suveranul Pontif se declară un adevărat suporter “al alternării paşnice a partidelor la guvernare”.

De fapt, “chiar şi reformele . în domeniile social şi economic - pe care ţara le parcurge de cîtva timp - sînt într-un punct bun şi, în ciuda unor dificultăţi, ele dau roade; spre binele

tuturor”, se arată în apelul Sfintului Părinte, citat de AGI. Papa loan Paul al II-lea continuă: “Ei (românii - n.r.) fac multe eforturi, ceea ce, pe lîngă faptul că favorizează progresul pe termen lung al ţârii, este un semn bun pentru mult rîvnita integrare în Uniunea Europeană. Aceasta (România - n.r.) doreşte să fie parte şi a altor organizaţii regionale şi internaţionale, ceea ce sigur o va ajuta în consolidarea păcii si a securităţii” .

î â n m i H L i . : m B a m ţ f i - U i* x £ b & > a s a s c a *

Războiul cu presa este pierdut din start, a afirmat ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, ieri, în deschiderea seminarului “Descoperirea de către jurnalişti a sistemului judiciar din perspectiva practicii instanţelor şi a legislaţiei româneşti”, organizat de Ambasada SUA la Bucureşti, în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii. “Eu sînt sensibilă la critici şi îmi doresc să le rezolv, aşa că voi citi mai multe articole din care pot spune câ învăţ ceva”, a spus

Stănoiu. Ministrul Stănoiu.a arătat* câ “cele cîteva cazuri de corupţie” nu reprezintă justiţia, dar câ ele se repercu tează n ega tiv asupra întregului sistem. “Totuşi, respectul pentru instituţie trebuie sâ rămînă”, a spus ministrul. “Atît mass-media, cît şi justiţia îşi justifică existenţa”, a spus m inistrul. “Z iaristul are răspunderea de a relata adevărul şi de a-l relata im parţia l”, a spus Stănoiu. în scurta sa alocuţiune rostită în deschiderea seminarului,

Rodica Stănoiu a mai spus că va cere sâ se d iscu te sep a ra t in fra c ţiu n ile legate de p re să - calom nia, insulta, o fensa adusă autorităţii - pentru câ “sînt elemente care trebuie cunoscute”.

A m b asad a S ta te lo r U n ite la B ucureşti şi M inisterul Justiţie i organizează, între 3 şi 7 iunie, un seminar intitulat “Descoperirea de către jurnalişti a sistemului judiciar din perspectiva practicii instanţelor şi a legislaţiei româneşti” .

în urm a v iz ite i la C Iu j- Napoca, prim arul general al Koln-ului, Fritz Schram a, a p rom is câ Va co n tr ib u i la e labo rarea unu i p ro iec t de dezvo ltare u rbană. P rim e le rezultate au apărut deja, fiind p rezen ta te , ie r i, de c ă tre co o rd o n a to rii p ro ie c tu lu i “Planw erk C Iuj-N apoca” , la s f îrş itu l săp tăm în ii f i in d programată prezentarea publică a prim elor analize. L ucrînd ch ia r nem ţeşte , ce i de la “P lanw erk” spun câ vo r sâ pună, g ra tu it, la d isp o z iţia administraţiei publice locale, o soluţie alternativă de dezvoltare urbanistică, în paralel cu ceea ce se întreprinde în oraş. Durata p ro iectu lu i este de 12 lun i (începînd cu februarie 2002) şi costă circa 120.000 de euro, b an i ■ a sig u ra ţi de p a r te a germană. Deşi este alternativ, sperăm ca edilii clujului să ţină cont de o experienţă urbanistică germană mult mai vastă.

T.C.

f j p T St A M W B p B B W

1S n e ra rlfM ™ o °a n OC,OX ^ ^ MucenicjZotic< Mal, Camasis şiFilip de la Niculiţel; j.

• C alendaru l greco-catolic: S. Mitrofan, aep (f3 1 4 )

"

><»vN V © v;© >

- ■ T : ' r î S ! M E . .

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-I6 -

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIÂRĂ

CLUJ-NAPOCA; - 1349-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: - ’ 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-1444• POMPIERII: '981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-I6-7IL int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA:

E X I M T U RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v S o f e r ă :

CURSE AERIENE

96119-85-9197)99!931921958 '19-87-48

49-14-44 19-40-55 43-09-17

. 19-55-22 19-56-32

• SALVAREA CFR:• INTERNATIONAL:• INTERURBAN:• INFORMAŢII:• DERANJAMENTE:• ORA EXACTĂ:• RA. TERMOFICARE:• RA. APĂ CANAL:• R.A. a Domeniului Public:• R.A.T.U.C.• S.C. "SALPRESrSA:• SC PRISAL:• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turda -31-17-62: Dej - 21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-47• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 9S3.42-01-46• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCĂ CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10. I9-OS-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCA LA NEGRU: 19-73-77

REPUBLICA - 31.05 - 02.06 Poliţia în direct, SUA - premieră (13; 15.30.18; 20.30); S tăp inu l inelelor. Frăţia inelu lu i, SUA - numai de la ora 23. cu tarif redus: 03 - 09.06 F e s t iv a lu l In te rn a ţio n a l d e film T ransilvan ia ' ARTA- EURIMAGES 31.05 - 03.06 Filantropica. România (12: 14.30; 17; 19.30); vineri, s'mbâtâ. duminică - spectacole cu lanf redus de ia ora 22; 04-09 06 F e s t iv a lu l in te r n a ţio n a l d c film Transilvania ’ VICTORIA - S tă p in u l ine le lo r, Frăţia inelului. SUA (S: 15.30. 119: D: 12; 15.30. 19: L. M. Mi. J ora 23 tarif redus) ’ 03-06 06 Poliţia in d irect. SUA. premieră (13; 15: 17; 19. 21) • FAVORIT - Ora d e v i r f 2. SUA (13; 15; 17: 19) * M Â R A Ş T l - C om pan ia m o n ştrilo r , SUA (13: 15. 17; 19): luni - închis.

TURDA: F O X - Zi d e in s tru c ţie . SUA (13; 15.15; 17.30; 19,45); vineri, sîm bătă. duminică - spectacole cu tarif redus d e la ora 22

D EJ: A R T A - R e c u p e r a to r u l, SUA (15; 17; 19): vineri, sîmbătă. duminică - spectacole cu tarif redus de ta ora 21

GHERLA: P A C E A - M uşchetaru l, SUA ( V. S. D : 15; 17; 19; 21; L. M. Mi: 17; 19); vineri, sîmbătă. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi - închis.

O R A R U L C U R SE LO R INTERNE luni

Cluj -3 O to p en i 7,00, 16 ,00 şi 18 ,50 O to p e n i -3 Cluj 7 ,3 0 ,1 2 ,1 5 şi 20 ,00

m arţiC luj -3 O topen i 7 ,0 0 ş i 15 ,15 O to p e n i - f Cluj 8 ,25 şi 2 0 ,0 0

m ie rcu riC lu j-3 O topen i! 7 ,0 0 ,1 6 ,0 0 şi 18 ,50 O to p e n i -3 Cluj 7 ,30, 12 ,15 ş i 2 0 ,0 0

joiC luj -3 O to p en i 7 ,00 şi 15 ,15 O to p e n i -3 Cluj 8 ,25 ş i 2 0 ,0 0

v ineriCluj -3 O topen i 7 ,0 0 ,2 0 ,1 0 şi 21 ,05 O topen i -3 Cluj 1 1 ,0 0 ,1 4 ,3 0 şi 20 ,00

s îm b l tă C luj -3 O to p en i 7 ,00 şi 15 ,15 O to p e n i -3 Cluj 8 ,25 şi 2 0 ,0 0

duminică Cluj -3 O to p en i 7 ,00 ş i 15 ,15 O to p en i -3 Cluj 8 ,25 şi 2 0 ,0 0

EX TERNEO R A R U L CU R SELO R Cluj -3 Frankfurt Marţi, jo i, sîm bătă ş! dum inică F rankfurt -3 Cluj Marţi, jo i, s îm bă tă şl dum inică Cluj -3 V ienaluni, m iercuri - 9,45, vineri -1 5 ,1 0 V iena -3 Clujluni, m iercuri -11 ,15 , vineri 17,05 Cluj -3 B olognaluni, m iercuri -13 ,30 , vineri -15 ,45 B ologna -3 Clujluni, m iercuri -15,25, vineri 17,40.

9,40

11,50

R ezervări prin telefon ş i e-m ail s a u la sediu l firm ei:

EXIMTUR, s tr. A. Ş ag u n a 34-35 £ te l/fax : 064-433.569; 193.442 ~

e-m ail: travelffiexim tur.ro

Farmacii cu serviciu permanent. Farm acia "C Y N A R A", Calea Floreşti

n r.7 5 , te l 42 .62 .72 . o ra r n o n -s to p , Farmacia "REMEOIUMFARM", b-dul 21 Decem brie nr. 131, tel. 41-29-04. orar non -s to p , Farm acia "V tS C U M ", str. Fj’n tine le nr. 7, tel. 092/32-80-30. orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia "DAPHNE". str P lopilor nr.

50. telefon 429.405. orar 8-20. Farmacia "IN TE R P H A R M ” , str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22. Farmacia "C LE M A TIS FA R M ” . Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13 63. orar 8-22.

Garda de noapte

BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323; fax: 40-64-.f95.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr, 7, tel. 195.Ş20): luni - vineri;;9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr: 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784); Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr.'l, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibiiosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00- 16,00.

I Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: ■ 10-19, sîmbătă; 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ’TIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul Policlinic cu Plată

institutie cu vechi

Fprm non nr 6. “SPERANŢA*. P-ţa A.- . . . — , ^ Q_alancu nr. 5. to lcfon 19 64-56. orar 20-8.

renume ui

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate, specialităţile.Adresa: Ştefan I.mhvig Roih(fosta Mâloasa) nr. 19. Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 3-7 mai •

TELE 7 abc

Astăzi, ,18,00: TEL E .7

ACTUAL; 18,30: VITRINA; 7 22,00: TELE 7 ACTUAL

Medicină genera li Dr. I. Botlâ - 4. 5. 7 (11-13), 3 (15-17), dr. R. Cotârlâ • 5 (10-12), dr. M. Diaconu -5(16-18), dr. S. Loga- 7 (9-11), dr. D.Oltean-3 (14-16), dr. A.F. Oros-6 (14-16). dr. A. Păunescu

4 (16-18). 5 (15-1?). dr. 0. Platan - 3 (9-11), 6 (16-18), dr. L. Raşa - 3 (15-17), dr. M. Suciu - 6 (10-12), dr. V. Tâîaru - 7 (10-12), dr. C. Ţonea - 4. 6 (9-11). dr. A. Varga • 3, 7 (9-11), dr. C. Ylaicu • 3 (1M 3); Homeopatie. Dr. L Barbâalbâ -5 .7 (10-12); Cardiologie. Dr. A. lancu - 6 (10-12), dr. L h/anduc - 4 .6 (12-13). dr. I. Paţiu - 5 (11.30-J3), dr. T. Popescu - 5 (9-11), dr. H. Prişcâ - 5 (16-18); Interne. Dr. G. Râdulescu - 4 (SM1); Ginecologie. Dr. M. Alajmi - 3 (15-17), dr. D. Rotaru -16 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Crimlâ *6 (17-18), dr. C. Cosma - 5 (11-13), dr. P. Pitea - 6 (9-11), dr. M. Simu - 7 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. S. Nassin - 3 (17-18); Pediatrie. Dr. MiTritea - 5 (12-13), dr. R. Mitea -4 (14-15). dr. L Toma ♦ 6 (11-13); Psihiatrie. Dr. L. Gtodan - 3 (15,30-17); Endocrinologie. Dr.E. Popescu - 5 (9-11); Psihologie. Dr. L Boiiâ - 4 (14-16); Dermatologie. Dr. 0 . Roşea - 3 (16-17), dr. I. Sârbu - 3 (11.30-12.30), dr. M. Teleagă -4 (9-11); O.R.L Dr. E. Plâian -6 (9-11); Neurologie; Dr. M. Abrudan - 6 (12-13); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 3 (12-13). S. Fiiimon - 6 (10-12), dr. L Negru- 4 (16-17). dr, l. Usinevidu -7 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man - 4 (14-16); Reumatologie, Dr. C. Nedelcuţ - 6 (1(M8); Urologie. Dr. Z. Popa - 6 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorid - 3 (10-

‘ 11); Oncologie. Dr. L.D. Ciuls - 6 (15-16); Ofta!mologie,Dr. M. Gavriş-Chertes • 3 (16-17), dr. I. Horgâ- 4 (14-15), dr. M. Nassiri- 6 (15,30-17.30), dr. R. Pop - 3 (11-13), dr. E. Sandovid - 4 (16-17); Neuro- psihiatrie infantilă. Dr.E. Vâlean -3(14-15); Gine-onco-colposcopie. M. Risca - 5 (9-11); Ortopedie.’ Dr. Z. Popa - 6 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 3. 4, 5, 6,7 (9-11).

• In cadrul- policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale1 are profil de biochimie.» hematologie. Recoltările se fac de tuni gînâ vinei, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează . în aceeaşi zi. dupâ’ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică ,«(^reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Polictinicij pe ba2â de bilet de trimitere.

, Ptanifii .................................... .. ......................... ................................................... -Panificarea bolnavilor se face ta sediul Pofidinitiî, Str, Moţilor nr. 39 şi la tel. 4330-01, între.orele 16-17, ţie luni; pîn£ vineri. Planificarea bolnavilor la ecogfaf şi EKG se face numai pe bâză de trimitere de la medicii noştri/f Ponaţiiie se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi in contul nr. 25.11.0,1.03.09.38 fEC ffilialafoluj-Napoţl.

C JMarti, 4 iunie

Î $ 2 f l f 7 , 0 0 J u r n a l u l d e I» d i m i n e a ţ ă ; 7 , 3 0 S t r i c t «om T î n e c e s a r ; ’ 8 ,3 0 P a s d iu n i (s /r); 9 ,2 0 F o tb a l C u p a M o n d ia lă (d ); 1 1 ,3 0 . In fo M o n d ia l; 1 1 ,5 0 F o tb a l C u p a M o n d ia lă (d ); 1 4 ,0 0 J u rn a lu l d e p r în z ; 1 4 ,2 0 F o tb a l C u p a M o n d i a l ă ( d ) ; 1 6 , 3 0 K rdnika; 1 7 ,0 0 D or; 1 7 ,1 5 P a s iu n i ( s ) ; 1 8 ,0 0 D o tb a l C u p a M o n d ia lă (r); 2 0 ,0 0 J u r n a l . M e te o ; 2 0 ,3 5 In fo : M o n d ia l ; 2 0 , 4 5 C u r a t C a r a g i a l e ! P a r o l ! ; 2 0 , 5 0 V în ă to a r e a ( th rille r S U A 1 9 9 8 ) ; 2 2 ,3 0 A m p re n te ; 2 2 ,4 5 L u m e a d a n s u l u i ; 2 3 , 4 5 J u r n a l u l d e n o a p t e ; 0 , 0 0 C l u b u l C u p e i M o n d ia l ; 1 , 0 0 F o t b a l C u p a M o n d ia lă (r).

d r a m ă S U A 1 9 9 7 , p .l) ; 1 ,0 0 Ş tirile P ro TV ; 1 ,1 5 P ro f i le r (ş ) ; 2 ,0 0 B o n a n n o I ( b i o g r a f i c S U A / C a n a d a , p .ll) .

f - t / r f ţ ă 7 , 0 0 î n m i j l o c u l fu rtun ii (s /r) ; 7 ,5 0 T a tă ,

a m în c u rc a t-o ! (s ) ; 8 ,1 5 D e s e n e a n im a te ; 9 ,3 0 C ă lă to r ia lui A llen S t r â n g e .( s ) ; 1 0 ,0 0 Ş tir i; 1 0 ,0 5 D im in e ţile u n u i b ă r b a t c u m in te ; 1 1 ,1 5 D e s t in e (r); 1 1 ,4 0 R ă s c r u c i (r); 1 2 ,2 5 T e le v iz iu n e a , d r a g o s te a m e a ! (d iv ./r ) ; 1 3 ,3 0 A f a c e r i la c h e ie ; 1 4 ,0 0 D e s e n e a n i m a t e ; 1 5 ,2 0 T o ţ i , î m p r e u n ă ; 1 6 ,0 5 T r ib u n a p a r t id e lo r p a r i a m e n t a r e ; - 1 6 ,3 5 F e r m a (r); 1 7 ,3 5 E d r e p tu l tă u ! ; 1 8 ,0 0 C ă l ă to r i a lu i A lle n S t r â n g e ( s ) ; 1 8 ,3 0 T e le j u r n a l ; 1 9 ,0 0 In m ijlocu l furtunii ( s ) ; 2 0 ,0 0 J a c k N i c h o l s o n - a c t o r ş i p e r s o n a j ( d o ) ; 2 1 , 0 0 Z o n a c r e p u s c u l a r ă ( s ) ; 2 1 ,3 0 D u e lu l ( f .R o m â n ia '8 1 ) ; 2 3 ,0 0 C a u z a şi d e f e c t u l ( d o ) ; 0 , 3 0 J a c k 'N ic h o ls o n .. . (d o /r ) .

7 ,0 0 L u n ă s ă lb a t ic ă J f X l l i » * (s /r ) ; 8 , 0 0 Z id - e m . m u z ic a lă ; 1 2 ,5 5 C lip A r t; 1 3 ,0 0 S ă fii s ă n ă t o s ! ( r ) ; 1 4 ,0 0 M o rc o v e a ţă (d .a .) ; 1 4 ,3 0 T radiţiile ro m â n ilo r (r); 1 5 ,0 0 w w w .p rim ’a tv (r); 1 5 ,3 0 L u n ă s ă l b a t i c ă (s ) ;1 6 .3 0 M .A .S .H . ( s ) ; 1 7 ,0 0 R e a l TV; 1 7 ,3 0 C a m e r a d e r î s (div.);1 8 .0 0 F o c u s ; 1 9 ,0 0 P r ie t e n e şi r iv a le ( s ) ; 2 0 ,0 0 C ă s ă t o r i e c u r e p e t i ţ i e ( c o .R o m â r i i a 1 9 8 5 ) ;2 2 .0 0 V în ă t o a r e a , c o m o r i lo r (s);2 3 .0 0 F o c u s P lu s - e m . d e ştiri;2 3 . 3 0 M .A .S .H . ( s / r ) ; 0 ,0 0 C a m e r a d e r î s (d iv ./r ) ; 0 ,3 0 R e a l TV (r); 1 ,0 0 F o c u s - e m . d e ştiri

(r)-

^ t — .. .7-3 5 . ? ^ (r): 7'50Z a t o c v i d e o c l i p u r i ; 1 1 ,0 0 T e n ta ţ ii; 1 2 ,0 0 D o c u m e n ta r D W ;1 3 .0 0 V id e o c lip u r i ; 1 5 ,0 0 D rum în p e n u m b r ă (f/r); 1 7 ,0 0 A s s h o w (r); 1 8 ,0 0 G e r m a n i a a s t ă z i (do); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l ; 1 9 ,0 0 M a rc ă g e r m a n ă ( d o ) ; 1 9 ,3 0 C o n c e r t s im fo n ic ; 2 0 ,3 0 M e a n d r e (d ra m ă R o m â n ia 1 9 6 6 ) ; 2 2 ,0 5 C o n c e r t;2 3 .0 0 D o c u m e n t a r D W ; 2 3 ,3 0 S in te z a z ile i; 2 3 ,4 5 V id eo c lip u ri;1 .0 0 A c tiv F M 0 2 ,7 .

. • # < 7 , 0 0 O b s e r v a t o r .a n ™ V Ş t i r i s p o r t i v e ; 8 , 0 0 C a f e a u a c u s a r e ; 9 ;0 0 S o le d a d (s /r ) ; 1 1 ,0 0 T e v o i iu b i m e r e u (s ) ;1 3 . 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ; 1 3 , 1 5 D e te c tiv ii H a r t ( s ) ; 1 4 ,0 0 N in m ja d in B e v e rly H ills (f/r); 1 6 ,0 0 Is p ita (s ) ; 1 7 ,0 0 Ştiri; 1 7 ,2 0 S o le d a d (s);1 9 .0 0 O b s e r v a to r . S p o r t . M e te o .;-2 0 .0 0 D in d r a g o s t e (d iv .) ; 2 2 ,0 0 O b s e r v a to r . S p o r t . M e te o ; 2 2 ,3 0 M a r iu s T u c ă S h o w ; 2 3 , 3 0 A d ă p o s tu l (f. S U A 1 9 9 6 ) ; 1 ,3 0 O b s e r v a to r (r); 2 ,3 0 Z ile d in v ia ţa n o a s t r ă (s ) ; 4 ,0 0 C a f e a u a c u s a r e (r); 5 ,0 0 M a r iu s T u c ă S h o w (r);6 .0 0 Isp ita (s /r ) .

7 , 4 5 !la - m ă a c a s ă ! ( r ) ; 8 , 1 5 P o v e ş t i r i

a d e v ă r a t e (r); 9 ,0 0 M a ria B e le n (s /r ) ; 1 0 ,1 5 S î n g e d in s în g e l e m e u (s ) ; 1 1 ,1 5 D e 3 x f e m e ie (r); 1 2 ,1 5 D r a g o s t e ş i p u t e r e (s/r); 1 2 ,4 5 S a l o m e ( s / r ) ; 1 3 ,4 0 M ic u ţ e l e d o a m n e ( s ) ; 1 5 ,0 0D rep tu l la v ia tă (s ) ; 1 5 ,5 0 C ă s u ţa p o v e ş t i l o r ; 1 6 ,0 0 F io r e i l a (s ) ;1 7 .3 0 V e i fi a m e a , P a la o m a ! (s);1 8 .3 0 M a r ia B e l e n ( s ) ; 1 9 ,3 0 P o v e ş tir i a d e v ă r a t e ; 2 0 ,0 0 T a in a d in a d în c u r i ( s ) ; 2 1 ,0 0 D e 3 x f e m e ie ; 2 2 ,0 0 S a lo m e (s); 2 2 ,5 5 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s ) ; 2 3 ,2 5 P o v e ş t i r i a d e v ă r a t e (r ) ; 0 ,0 0 F io re lta (s /r); 1 ,3 0 D re p tu l la v ia ţă (s /r); 2 ,1 5 D e 3 x f e m e ie (r); 3 ,1 5 A c a s ă la ... c u R .S ă r a r u (r).

7,00 T e o (r); 8 ,0 0 - E ă A - j fc S Ş t i r i l e P r o T V ; 9 ,0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s / r ) ; 1 0 ,3 0 M a r c ă î n r e g i s t r a t ă ( r ) ; 1 1 ,3 0 F a m ilia B u n d y (s /r); 1 2 ,0 0 P ro file r (s /r); 1 3 ,0 0 S e c o lu l 2 0 - în s p a t e l e is to r ie i ( d o . p .ll ) ; 1 4 ,0 0 U rm ă r i re g e n e r a l ă (r); 1 5 ,0 0 L a b lo c (s /r ) ; 1 5 ,3 0 C a $ $ a L o c o (s /r ) ; 1 6 ,0 0 T în ă r ş i n e l in iş ti t (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tir ile P rO TV; 1 7 ,4 5 T e o ; 1 9 ,0 0 Ş tir i le , P ro Tv; 2 0 ,0 0 în t r e d o u ă lu m i (f. S F S U A '9 7 ) ; 2 2 ,0 0 Ş tir i le P ro T V ; 2 2 ,3 0 F a m i l ia B u n d y ( s ) ; 2 2 ,5 5 .ro ; 2 3 ,0 0 U ltim ul D o n 9

N C N : 9 ,0 0 0 : 9 d i m i n e a ţ a ; 1 0 :0 0 S p o r t C lu b N C N (r); 11 ,0 0 F a ţă în f a ţă c u r e fo rm a (r); 1 8 ,3 0 E x p r e s s N C N ; 1 9 ,0 0 L a porţile d o r u lu i ; 2 0 ,0 0 E x p r e s s N C N ; 2 0 ,3 0 F o r m u la m a g i c ă ; 2 1 ,4 5 E x p r e s s N C N .

îI S mS a 1 8 ,0 0 - 1 9 ,3 0 D ia logu ri “ ‘« " i n c o m o d e - r e a l i z a t o r F lo r in G h iu r i ţ a n ; 1 9 ,3 0 - 1 9 ,4 0 S p o tu r i & P r o m o ; 1 9 ,4 0 - 2 0 ,3 0 Ing inerii M ilen iu lu i III - r e a l iz a to r N ic o le ta Ţ ă r a n u . ______________

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

. r - fC ÎSH

i i i ; © © .

M E D S T A ^C e n tru l Medical Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “ BIG” Mănăştur) Oferă servicii medicale ir

specialităţile:- dermatovenerologie ? alergologie- obstetrică - ginecologie si ecografie .- medicină internă- ortopedie- ecogrâfie, EKG, probe funcţionale ventilatorii |

laborator clinic computerizat Recoltări - zilnic 7.30 - 11 oo| Informaţii şi programări V

telefon: 17.11.84.

i

CABINET MEDICAL Df STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 166, ap. J

Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primat

Tratamente stomatologici complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări xQnic la tel: 430.021

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 -13.ţB R n

r r

CABINET MEDICAL ONCOLOG:C L U J - N A P O C A ,

s l r . P R O F C t O R T E A nr.S i ( c a r t i e r G r i g o r e s c u ) \

C O N S U L T A Ţ II :

P r o f . d r . L U C IA N LAZĂR î(Ginecologie.-Chirurgie. Oncolog*. :

L, Mi: 15-18; Ma, J:.16“-16‘ D r . V A L E N T IN P O P E S C U

(C h iru rg ie , O nco log ie) M a, J : 14” -16; V: 15-17

S : 9 - 1 1D r. D A N -S O R IN PO P E S C U

(Urologie)L, Mi: 1 8 -2 0 ; Ma, J: i e '2 :

V: 16-20 - PROGBAM A RE:

to i/fax (064) 18.76.04 în t im p u l o re lo r d e funcţionare

a ca b in e tu lu i

lYlEDIPRftX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU han Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2‘

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENŢE:

C H IR U R G IE PED IA T R IC Ă O R T O P E D I E ; M A L F O R M A Ţ II C O N G E N IT A L E ; U R O L O G I E PED IATRICA; P E D IA T R IE ;M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ; , D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ; - B IO E N E R G I E ; E C O G R A F I E .Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de;inte'rvenţie în era ş i prevenţie- Ş suicidului iniţiată & .

l.il!l)RÎTI)li!L IIK.HVim fflŢU-iIIIJ stă la dispoziţia dv's. de lunrpînâvine' în tre .o re le i j - :22 ,. Vă aştepta? apelurile fă numărul 186864- __

ea.em . . . : Marti, 4 iunie ® ‘ ‘ ' ' ’tdS;00 - 07:00 Prim a oră (Program inforniatiV'BBC -

C D B:00;Datemeteo-^6:2T0lIrifprfnaţiiutilitare--6:30;Informaţii raDID culturale - 6:40); 07:00 - 1O;0O P rim ul s a lu t- cu ,Ş te fa n Cotoiari (07:00 Ştiri; ' 0 7 ^ 0 R e v is tă p re se i locaJe, 07:40. R e v is ta p r e s e i cen tra le ,'07:50, 08,50 H oroscop’, 08:60 Ştiri, 08:20 CD S p o r t cu Mihai Petruşcâ, 09:00 Ştiri, 09:20 "Ce m ai c re d e lum ea", 9:40 Spun e-ţip ă su f) ', 10:00-13:00 Zona liberă- cu Emil Blotdr:(10:00-Ştiri: Program de însoţire,’informaţii, concursuri: 11:00 P rogram in fo rm a tivB B C ); 13:00 - 15:00 S c u r t p e d o i - cu MariusMarchiş (13:00 Ştiri + Meteo. E m isiu n e • in teractivă ,. 14:00 Ştiri)’, 15:00 -18:00 Conspiraţia - cu-Tudor ■ Runcanu (15:00, 16,00, 17:00 Ştiri, m e te o , sport. Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18:00 -18:30 Program in fo rm a tiv BBC, 19:00 A lte rn a tiv a -c u Emil Blotor; 21 :QQŞtiri\24,00-04,00 Spaţii a m b ien ta le - cu Cristian Mureşanu - Muzică’ de filfn, electronică, new age.— — ■ Marti, 4 iunie®i l t t r m l Ş77R/: 09.00, 10.00,’ 12.00, 15.00, 16.00; B B C -

Z— 06.00, 11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 S u p e r

-':12.45’;- :Spbrt pe •mapamond;,.1?.,00-18.00 Ca/e/doscop fm ; :'43.20 Musca (limba maghiară) 20.00' ŢopTenZ DJ Şebi; 22.0Q- r 23:00 Trenu l d e la m ie zu l nop ţii - ţjeu Florea; 01.00 6.00,

U ndo Magice. ' . . ,

UNIPIVS R adio p n g n m 2 ; „ 1 S ° sl)c. ^, 6,3O;8,0'0r8,'20,11,00-12,00,'14,00-14,30; 18,00-18,30; 21 ;00- , 21,3.0,.23,00. x6;30-10,00 iJn ip iu s d e dim ineaţa, 06,35, S,20

Calendarul zilei. M eteo:\06;45; 9;45 H oroscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 P rograiiiul c inem a: 9,55 Inform aţii culturale ,

• •10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri na ţiona le ş i lo ca le . -T0,00-.14,00; P u n c t... ş i d e la Z ece , 14,30-18,00 U niplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune.19 ,00 Ştiri locale. 22,00; Ş tiri na ţiona le 21-30-6,00; U niplus no c tu rn >: .... Marti,4 iunie .

' 6,00 B u n ă d im in ea ţă : 6 emisiune cu şwkHz isaţffc îi&ais informaţii; actualităţi şi muzică; prezentată’de*

m a tin a l: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin . rutier (8.55); 9.00-12.00 Patrula d e serviciu: 9.30 - Revista presei, Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30);

Anca Băltari. 8,00 E m isiuneă în limba m aghiară. 10,00 De z e c e ori R om ânia .' 11,05 E xc lu s iv m agazin - prezintă Melania Drăgan; 12,00 R adio jurna l transilvan. 13,00 R adio jurnal B u c u re ş ti. 15,00 E m is iu n e a în lim ba m agh iară . 18,00

~ R ad io fax - prezintă Doina Borgovan; 18,30-20,00 A th e n e u -. Prezintă Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,05 Pe p o te c i d e c în tec d ra g - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea

• - ascultătorilor:Prezintă.•Gelu,Furdui.. 21,00' Ş tirijg .î,50 Buletin , de ştiri. 2.1,58 închiderea programului: 20;0ţl - 24,00 Pe

.95,6 MHZ Paralele m uzicale. ' , - ^

• RADIO FIR 9W FM DEJ’ 10.00, horoscop, sport, power; play,- reţeta zilei; ştiri; muzică--

Piru'n pa'işpe, lO.OO -T4.00,®muzică, dedicaţii, divertismentpbwer plăy, ştiri, revistă ţnese't,. 96,2 FM/ZI, 14.00 —18.00, muzică, dedicaţii, divertisment poyver play; ştiri; artistul zilei,

>• Firu roşu, 17.00 —18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7.00, ,8.0Q, 11.00, 14.00, 18.00„Ştirile..RADIO.FIR9,30,.T2-,30,13,30, .15.30, 16,30;,Ştiri sp o r tiv e , 16.45; Seară cu Ciprian. 18,30 - 21,00; Top 20 ro m â n esc . 21.00 - 22.00, cu Ovidiu Petre. ;.. .

Marţi, 4 iunie ' 06:00-06:30 R adio E uropa Liberă;, 06:30-

'1.0:00 Isteria d im in e ţii cu Claudia Pop ş t

Cosniin Dimancescu; 10:00-18:00 Hit p iayer - cele mai celebre hituri din anii '80 pînă îh prezent; 18:00-18:30 Radio Europe Liberă; 18:30-2.1:00 E m isiunea în limba m aghiară cu L evente

Orban; 21:00-21:15 Crema M ix cu DJ Alexis; 21:15-23:00 Serile c u Dan, realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 NigM Piayer - muzica nopţii la Radio Impuls. .

I

i A l o i5 - t X l v - l a r putea fireclam a dumneavoastră m m v

Z ia ru l n o s t r u f o l o s e ş t e ş tir i f u r n i z a t e d e a g e n ţ i i l e

R O M P R E S ş i M E D IA F A X .

b X l - : '

N o u l C o n s il iu nu în locu ieş te Consiliul Perm anent al Alianţei Nord-

.Atlantice (organism ul decizional al- acesteia). D acă nu se ajunge la un consens în cadrul Consiliului alcătuit în prezent din 20 de membri (19 + Rusia) asupra unor chestiuni specifice, atunci ce i 19 m em bri'cu drepturi depline îşi rezervă dreptul de a retrage subiectul con tenc ios din discuţie. Avantajele noului acord, subliniate de participanţii la summitul de la Roma, nu şi-au găsit ecoul şi la Moscova, unde criticii-preşedintelui Puţin cred că acesta capitulează în faţa fostului inamic al T ratatului de la Varşovia. Dar, în t im p u l recentei v izite a preşedintelui am erican George W. Bush la M oscova, Vladimir Puţin a declarat că nu doreşte să discute la nesfirşit d e sp re politici defensive, arme şi con tro lu l armamentului, ci este interesat sâ negocieze eventuala aderare a R u s ie i la O rganizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi alte chestiuni legate de relaţii comerciale.

strategice a lui Vladimir Puţin spre SUA, ceea ce este, indiscutabil, un fenomen important. în plus, legătura in s titu ţiona lă d in tre M oscova şi Bruxelles marchează cea mai recentă, cea mai vizibilă şi cea mai profundă transformare chiar în sînul Alianţei, al cărei rol, după căderea Zidului Berlinului, a suscitat o serie întreagă de întrebări, la care nu s-a dat încă răspuns. Dacă va fi respectat actualul proiect privind extinderea pînă la Marea Baltică şi dacă Rusia va deveni a liatul favorit al W ashingtonului, N A TO este m en ită să dev ină o organizaţie dasecuritate paneuropeană cu capacităţi m ilitare, un . gen de O rgan iza ţie pen tru S ecurita te şi C ooperare în E uropa (OSCE) cu “muşchi” militari.

C hiar d a c ă in tra rea R usiei în A lianţă a re un im pact is to ric indiscutabil, ambivalenţa rolului pe

j care îl v a j u c a M oscova a fost evidenţiată de discursurile liderilor o cc id en ta li cu acest p rile j. Preşedintele am erican George W. Bush a fo lo sit cuvîntul “parteneri” pentru a d e s c r ie noul format de asociere R usia-N A T O , în timp ce premierul b ritan ic Tony Blair a mers mai departe , vorbind de “parteneri egali”, asem enea secretarului general al NATO, lordu l George Robertson.

^Preşedintele ru s Vladimir Puţin a dat yde înţeles că apropierea ţârii sale de

NATO nu im plică şi faptul că Alianţa ar fi autoritatea supremă în rezolvarea problemelor internaţionale. în schimb, a insistat asupra importanţei legislaţiei internaţionale, părînd astfel a puncta rolul Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate a l O N U , unde aceasta deţine d rep t de veto. .

P rin apropierea sa is to rică de NATO, care reintegrează definitiv Rusia în Occident, Moscova nu va m ai avea m otive să se opună extinderii Alianţei spre Est, un proces la care va putea fi martoră din interior. Declaraţia de la Roma este, totodată, un punct de plecare pentru cooperare, stabilitate şi pace, din California pînă în Siberia. Vladimir Puţin, care şi-a demonstrat anvergura de om de stat, şi-a dat seama că R usia nu are alternativă, acum, cînd vechii săi inamici şi-au deschis porţile pentm a face din ea o parteneră şi o prietenă, într-un act la fel de simbolic, Puţin se pregăteşte să semneze la Moscova şi un angajam en t cu U n iunea Europeană, pentm a pune la punct un spaţiu comun, cu care se va completa triplul salt mortal al K rem linului m enit să-l lan seze pe b rb ita occidentală şi să-l desprindă, odată pentru totodeauna, de m oştenirea bolşevică. Noua axă NATO-Rusia are un potenţial de care 'trebu ie , să se profite pentru a soluţiona probleme care pun în p e rico l s tab ilita te a m ondială, precum conflictele din Kashmir şi din Orientul M ijlociu. Incipienta combinare de forţe şi de schimb de m entalitate din bogata emisferă nordică nu trebuie să facă uitate, însă, problemele ţărilor din sud, care aşa cum a’subliniat preşedintele ceh Vaclav Havel au şi ele dreptul la pace şi prosperitate.

A L L G E M E I.Z E IT U N G

mÎL

Cum poa te fi integrată. Rusia în sistemul internaţional, după ce îşi va , recupera fo rţa naturală, în aşa: fel încît ea să nu rev ină lâ tradiţionalul mod de a înţelege puterea politică? Cum poate deveni R usia un partener stabil şi de încredere pentm Occident, un partener a că ru i cooperare nu este - legată njei de suişurile şi coborîşurile liderilor e i . şi n ic i de evoluţia politicii m ondiale? se în treabă H enry Kissinger (fo s t secretar de stat al SUA, n.red.). ■

O parte d in răspuns a fost dat de summitul de la ; Romaţ Viabilitatea . noii forme de cooperare depinde de procese in te rn e , de consolidarea democraţiei, de. supremaţia legii, de respectarea principiilor economiei de

_ piaţă şi de in stitu irea aşa-numitei ' J j 'bune g u v e rn ă r i” . Noul Consiliu

R usia-NA TO e s te însă doar un început şi nu trebuie să îi subestimăm potenţialul. D a c ă va fu n c ţio n a . adecvat, v a rep rezen ta o dovadă ■reversibilă şi durabilă a reorientării

Rusia a căpătat după 11 septembrie- (2001) o nouă importanţă ca sursă alternativă de energie şi ca piesă-cheie în lupta globală împotriva terorismului una din priorităţile de acţiune enunţate în Declaraţia de la Roma. NATO, la summitul său de marţi (28 iuflie) a atins ceea ce C lausew itz; num ea punctul culminant a l victoriei.

Rămîne de văzut dacă de-acum încolo Alianţa nu va intra într-o criză existenţială .c a re .ş i o determ ine, d in co lo de s tru c tu ra m ilita ră a re la ţi ilo r tran sa tlan tice , să se transform e într-o organizaţie mai politică, intrind astfel în concurenţă nu num ai cu OSCE (O rganizaţia E u ropeană pen tru C ooperare şi Securitate), ci cu. însăşi dezvoltarea politicii externe şi de securitate a UE, ce caută o mai mare autonomie fată de SUA. ; .

Administraţia Bush pare să aibă ideile mai limpezi decît. Europa, care d esfăşo ară la M oscova , sub preşedinţia lui Jose M aria Âznar, Sum m itul UE-Rusia fără să aibă foarte clar în minte cum să includă această ţară u riaşă în p ro iec tu l extinderii Uniunii spre Est.

în ajunul unei noi lărgiri a NATO, pe care preşedintele George W. Bush a apreciat-o ca “robustă”, Rusia şi-a reînnoit protestele, cu atît mai mult cu cît această extindere; care va fi decisă în luna noiembrie la summitul de la Praga, ar putea include statele baltice, adică foste republici ale. Uniunii Sovietice. Nici un rus nu crede în mod serios că aderarea ţărilor baltice şi, poate, a altor şapte ţări la A lianţa N ord-A tlan tică ameninţă securitatea Rusiei. Cu toate acestea, comunicatele pline de indignare şi ameninţările cu represalii permit cel puţin să se ob ţină c îteva noi compensaţii.

Astfel, Consiliul comun a devenit Consiliul NATO-Rusia, un forum de 20 de membri, unde toţi participanţii vor fi plasaţi pcT'picior de egalitate,; Desigur, lista competenţelor atribuite acestui Consiliu este limitativă, iar membrii NATO îşi rezervă dreptul de a discuta între ei chestiuni privind propria lo r - s e c u r ite , în caz de dezacord cu Moscova. Nu se poate spune, aşadar, că, prin intermediul Consiliului- comun, Rusia devine un membru virtual al A lianţei Nord- Atlantice, dar ea a făcut deja un pas, iar speranţa ei, cu greu disimulată) este ca posibilitatea ei juridică de a con tro la a face rile N ATO sâ se transforme, în sfîrşit, într-un drept de veto.

Lărgirea NATO este bazată, aşadar, pe un paradox: pentru a putea primi noi m em bri, care şi-au anunţat cand ida tu ra pen tru a garanta securita tea lo r îm potriva Rusiei, Organizaţia atlantică se deschide din ce în ce mai mult chiar acestei Rusii,

„care, între timp, este adevărat, a încetat să reprezinte o ameninţare.

Adevărul este că, de la sfîrşitul Războiului Rece, NATO caută o raţiune de a exista şi pe care o pierde chiar într-un moment în care crede că

- a găsit-o. După dispariţia Pactului de la V arşovia, încep înd din 1992, NATO a adăugat imperativului de apărare colectivă a membrilor săi nişte m isiuni de m en ţinere a păcii la periferia europeană, misiuni pe care îe revendică astăzi cu o voce mai mult sau mai puţin pu tern ică Uniunea E uropeană. A ten ta te le din 11 septembrie împotriva World Trade Center şi Pentagonului i-au reamintit NATO faptul că a fost înfiinţată în p rim ul rînd p en tru a asig u ra , securitatea membrilor ei. y

Dar, un nou paradox, invocarea. pen tru! p rim a ' da tă d in 1949 a articolului 5 a Cartei Atlanticului de Nord, care prevede apărarea reciprocă, suna, de asemenea, "dangătul de d e (. clopot" al acestei- apărări reciproce. • Departe de a se sprijini pe NATO, în ; cadrul căreia ele exercită) totuşi, o conducere, Statele Unite, se limitau *: practic să le mulţumească aliaţilor ‘ pentru bunele lor intenţii, fâcîndu-le cunoscut că, exceptînd cazul unui aviz contrar, e le se v o r d ispensa de > serviciile lor. Afirmînd că “misiunea j este cea care determină coaliţia, iar nu coa liţia cea care determ ină misiunea” , A dm inistra ţia Bush a . arătat că preferă coaliţii ad-hoc unor:' alianţe permanente şi restrictive.

■ Secretarul general al NATO, Lordul' George Robertson, a risipit o- energie • demnă de o cauză mai bună pentru a găsi O rganizaţie i sa le un rol în cruciada împotriva terorismului. Cu excepţia comunicaţelor, contribuţia sa s-a limitat la trimiterea cîtorva avioane Awacs pentru a supraveghea teritoriul Statelor Unite în locul aparatelor

am ericane angajate în Afganistan. Lordul Robertson repetă că NATO are de a les în tre m o d e rn iz a re şi marginalizare, ca şi cum faptul câ am ericanii au făcut puţin caz în leg ă tu ră cu N A TO , după 11 septembrie, are cauze tehnice, iar nu politice. Apropierea de Rusia survine la ţanc pentru a reconferi un pic de vigoare Organizaţiei Nord-Atlantice.

Este încă o ironie a istoriei. Crearea unei legături strategice comune între ţările occidentale şi Rusia amorsează un proces care ar urma să aibă drept rezultat transformarea NATO într-o o rg an iza ţie paneuropeană de securitate, un fel de braţ înarmat al OSCE, menit să garanteze stabilitatea în E u ro p a , sub conducerea principalelor puteri.

în opinia secretarului general al NATO, George Robertson, care va prezida de acum înainte acest nou “Consiliu NATO-Rusia” nu există nici o îndoială că “a fost întoarsă o pagină” . In tenţiile afişate sînt cu siguranţă bune. Documentul semnat la 28 mai de cei 20 de şefi de stat şi de guvern are obiective înalte. Rusia nu va avea, în nici un caz, drept de veto în p riv in ţa , op ţiu n ilo r fundamentale ale NATO. Vladimir Puţin ştie câ va fi nevoie de “timp” pentru consolidarea relaţiilor ale căror baze incipiente au fost afectate de intervenţia A lianţei îm potriva lui S lobodan M iloşev ici (fo stu l preşedinte al RF Iugoslavia, n.red.), noua prietenie cu duşmanul de ieri “ fiind doar la început”. “Alianţa cu Alianţa”, de care vorbeşte liderul de la Casa Albă, George. W. Bush, nu conţine în sine un automatism. Gazda summitului, primul ministru italian S ilv io B erlu sco n i, a a ră ta t câ preşedintelui rus, Vladimir Puţin, îi este încredinţată, “ în numele celor 20”, o misiune de mediere, în cursul în trev ed e rii pe care o va avea săptămînâ viitoare, în Kazahstan cu lid erii . p ak is tan ez şi ind ian . P reşed in te le Poloniei, A leksandr K w asniew ski, a avertizat că mai trebuie şi ca această reconciliere la nivelul elitelor politice să fie urmată de un efect “ la bază”. “Cetăţeanul rus trebuie convins” că NATO nu este ori nu mai este ceea ce decenii de p ropagandă au făcut din această o rgan iza ţie . E ste sarcina care îl aşteaptă pe V ladim ir Puţin odată' întors în patrie. De unde şi insistenţa acestuia pentru ca reconcilierea cu NATO să fie confirmată la cel mâi înalt nivel.

'LIBERATION":Preşedintele SUA şi-a exprimat

satisfacţia privind crearea acestui nou consiliu arătînd că, “după 50 de ani de d ezb in ă ri şi un d ecen iu de incertitudini, cei doi inamici (Rusia şi NATO) aii devenit acum parteneri”". - L a rîndul său , V ladim ir Pu ţin ă afirmat că “nu. există alfemativă la co laborarea d in tre A lianţă N ord- Atlantică şi Rusia’V insistînd asupra “ te r ib ile i” am en in ţări pe care o reprezintă terorismul şi a “dificultăţii de a înfrunta” această ameninţare. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a avertizat câ intrarea Rusiei în cadrai Alianţei nu constituie o.poliţă în alb dată N A TO pen tru ; “toate aceste acţiuni militare”, afirmaţie receptată ca o referire de-abia disimulată la intervenţia militară- din Iugoslavia, ferm condamnată de Moscova, şi care a determ inat o răcire a rela ţiilo r acesteia din urmă cu Alianţa.

Potrivit unui înalt responsabil din cadrai NATO, “nu se poate spune că R usia; intră deplin în N A TO , dar, începînd din clipa în care problemele importante vor fi discutate în consiliul cu 20 de membri din care face parte Moscova, Alianţei îi va fi practic foarte dificil să acţioneze fără acordul Rusiei, chiar dacă ea nu dispune oficial de drept de veto. Pentru experţii m ilitari şi diplomatici, apropierea NATO de Rusia reprezintă ajungerea la capătul unui

- drum lung început în iulie 1990, cînd Alianţa a declarat că nu mai consideră URSS un duşman, ci un partener. Pînă acum, NATO se baza în special pC doi p iloni - SUA şi E uropa. A cordul încheiat cu Rusia ar trebui să oblige Bătrînul Continent să-şi redefinenscâ ambiţiile, existînd riscul ca acesta din urmă să fie marginalizat de noua axă Washington-Moscova. “Cu excepţia acţiunii cîtorva aparate britanice, Europa nu a participat la cea dintîi fază a operaţiunilor din Kosovo, din cauza rămînerii sale în urmă în plan militar”, remarca recent un diplomat occidental aflat în misiune la Roma. ,

Atît Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cît şi ONU ar putea asista Ia diminuarea rolului lbr în urma apropierii dintre NATO şi Rusia. “Nu este suficientă adoptarea unor documente, ci, în primul rînd, acestea trebuie să fie transpuse în fapte” , a avertizat, totuşi, în ziua sum m itului, la P ratica di M are, preşedintele francez, Jacques Chirac. care şi-a exprimat dorinţa ca acordul cu

■ Moscova să nu rămină doar pc hirtie. “Este una dintre cele mai frumoase zile din viaţa mea". La încheierea reuniunii de Ia Pralica di Mare, Silvio Berlusconi, îneîn tat de faptul câ a o rgan iza t ceremonia, părea un tată care asista la nunta propriei fiice. P reşed in te le Consiliului de Miniştri italian şi-a atribuit principalul merit în ajrropierea dintre cei doi foşti inamici: “In calitate de preşedinte al G-8, eu am facilitat întîlnirea în sediul Prefecturii din Genova (în luna iulie a anului trecut,

•n.r.) dintre Bush şi Puţin, pentru ca ei sâ discute despre Tratatul ABM (privind lim itarea sistem elor de apărare antirachetă); eu am fost cel care a facilita t în trevederea ce a dus la reducerea numărului de ogive nucleare; eu am organizat aici, în Italia, acest summit, care dă naştere acestui nou consiliu cu 20 de membri, NATO- Rusia”.

In opinia experţilor, procesul de apropiere începuse, de fapt, de multă vreme. “Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem faptul că Silvio Berlusconi a ştiut să profite de ocazia reprezentată de summitul G-8 de la Genova pentru a forţa lucrurile şi a accelera acordul în privinţa Consiliului formula cu 20 de mem bri, în ciuda reticenţelor unora din tre mem brii N A TO şi îna in tea viitorului summit al organizaţiei, care va avea- loc în toamnă acestui an, la Praga”, remarcă un diplomat occidental.• “ S im t un m are respect fa ţă de

; Guvernul italian şi faţă de modul în care a ştiu t e l să o rg an izez i reuniunea într-un interval de timp atît de scurt”, a comentat cancelarul federal germ an Gerhard Schroeder, în vrem e ce şi ■ ceilalţi participanţi îi aduceau omagii premierului italian, care este şi ministru de Externe interim ar, al* ţării sale. încu ra ja t de acest rezu ltat, S ilv io B erlusconi care , p r in tre ; a lte le , în entuziasmul său, l-a nuntit pe'secretarul general al NATO “Robinson”, tn loc de Robertson şi-a stabilit noi obiective de politică externă, începînd qu intrarea Rusiei în Uniunea Europeană (UE) şi organizarea, în Sicilia, a unei conferinţe de pace pentru Orientul Mijlociu.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

la u r e a t a l P re m iu lu i N o b e l p e n t ru Chimie în anul 192?

V-U

Teofil RăcMţaanu: "T a r îm c il d e ro a ă MM

A b s o lv e n t a l F a c u l tă ţ i i d e f i l o l o g i e d in C lu j-N a p o c a ş i, d e a tu n c i, p r o f e s o r în s a tu l n a ta l . R ă c h ite le , d in M u n ţii V lă d e s e i , T e o f i l R ă c h iţe a n u e s t e b in e c u n o s c u t în lu m e a p o e ţ i l o r ş i c r i t ic i lo r d e p o e z ie , c h i a r d a c ă n - a f r e c v e n t a t c e r c u r i l e l i t e r a r e c i t a d in e . L -a u re p re ze n ta t b in e vo lu m ele s a l e d e v e r s u r i a p ă r u te d e -a lu n g u l d e c e n iilo r , ia r c i t i to r i i - s ă i î i c u n o s c ş i r e c u n o s c v e r s u r i l e . L ip s i t d e ,a m b iţ ia e x p r i m e n t e l o r m o d e r n i s t e ş i p o s t m o d e r n e , T e o f i l R ă c h iţe a n u a ră m a s su b z o d ia lu i E m in esc tt ş i a fo lc lo r u lu i.

I a t ă c e s p u n e a d e s p r e e l r e g r e t a t u l p o e t T e o h a r M ih ctdaş: “P o e m e le lu i T e o fil R ă c h iţe a n u sîn t, în f e lu l să u a p a r te , o te o f il in ă C în ta re -a C în tă r ilo r , e le s în t c a s te , f ă r ă p r ih a n ă , im a g in în d p a r c ă o lu m e im a te r ia lă , d e ş i d e o c o n c r e te ţe p a lp a b ilă , d a r, în a c e l a ş i t im p , d e d o m e n iu l e v a n e sc e n ţe lo r . E le a d u c un t im b r u f i n , un a e r v r ă j i t , v e n in d din zo n e le m o n ta n e a le e tn ie i, un sen tim en t d e d u io a să v e n e ra ţie a trecu tu lu i is to r ie i n o a s t r e , p r e c u m ş i un fe r m e c ă to r suflu o rf le . P o e z ia sa c in tă ş i d e sc in tă , m in g iie ş i a lin ă ş i se p o a r tă în tr -o ţin u tă

I p e c î t d e decen tă , p e a t î t d e I s ă g e tă to a re . "

L a u r e a t a l P r e m i u lu i d e p o e z i e a l A s o c i a ţ i e i S c r i i t o r i l o r d in C lu j p e n tr u 2 0 0 2 , T e o f i l R ă c h i ţe a n u a s c o s , in t r - u n t i r a j " c o n f i d e n ţ i a l " , n o u l s ă u v o lu m d e versu ri, T ă r îm u l d e r o u ă , la E d itu ra C r a te r d in B u c u r e ş t i , în t r - o e x c e l e n tă c o n c e p ţ ie g ra f ic ă , a p a r ţ in în d a r t i s tu lu i lo a n C u c iu rc ă . în lo c d e a - l m a i c o m e n ta , s ă lă s ă m c it i to r u lu i b u c u r ia d e a s e r b in t î ln i cu v e r s u r i l e lu i

Pe Valea Obîrsiei)Pe Valea Obîrsiei cobii Trec înspre zodia Ieibii

Dealuri trec, ape ca lacrime (And şi ei doruri şi patime)

Piscuri asalta de munte (Stele le scînteic-n ihmte)

Ccrb-voevod pe o creastă Deodată s-oprcşte şi-adastă... Blînd, în amurg, stă s-adulmece Urmele Sfintei Duminccc-

Pînă în mine jalea lancului rouă

P E C M K IW N B M IM IPHJSNIEIP r im ă v a r a , e s te a n o tim p u l

p ro m is iu n ilo r ; d a r uneori şi al înche ie rS b ilan ţu lu i: C a rd in a lu l A le x a n d ru T o d e a s-a născut la 5 iunie 1912, încheindu-şi la 22 mai, anul acesta, cursul vieţii pâmînteşti. A ceste două luni ne-au dat şi alte m otive de speran ţă şi întărire. '

'L a 14 iunie 1899, s-a născut la L odrom an, în tr-o fam ilie de ţărani, ep isco p u l V asile A ftenie.A u rm at itineraru l atîtor fii a i B iseric ii U nite: din şcolile M icii R om e în cele a le R om ei cele i M ari şi E terne . A fost p ro feso r la A cadem ia T eologică, apoi p ro to p o p la B u c u re ş ti, unde fiin ţa o im portantă c o m u n i ta te » g re c o - c a to l i c ă ; b i s e r i c a d in str. P o lonă fusese zidită c în d v i i to r u l e p is c o p - m a r ti r lo a n B ă la n era paroh , în a in te d e 'p rim u l războ i m ond ia l. în 1940, a fost sfin ţit ep iscop-vicar d e B u c u r e ş t i , i a r la 28 o c to m b r i e 1 9 4 8 a f o s t a r e s t a t ş i n ic i p r o m is iu n i l e , n ic i am en in ţă rile , n ici tortura n u l- a u c l i n t i t d in fidelita tea faţă de B iserica sa. A m urit, su b tortură,

.M artirilor secolului X X , la C oloseu (R om a), la 7 m ai 2000 , în cad ru l M arelu i jub ileu , al tre ilea num e am intit' de Sf. P ărin te a fo s t al Preasfin ţitu lu i Suciu, d in al căru i T estam ent spiritual adresat tinerilo r s-a c itit un am plu fragm ent.

L a 28 iu n ie 1 9 7 8 , a m u r i t ep iscopul clandestin, în 1964 ieşit la lum ină, d r . Iu liu H ir ţe a . N ăscu t

la B ucureşti, Ia 10 mai:

Prin Munţii Apusului sub soare, sub lună

Cu jalea lancului în suflet nebună. Prin Munţii Apusului sub vînătă stea Cu jalea lancului în suflet cea grea, Prin Munţii Apusului seaiă de seară Cu jalea lancului în suflet, amară, Fără Istov, pe vechi drumuri, pe

nouă,Pînă în mine jalea lancului rouă...

Prin codrul băţrîn, rotat '

T e o fil R ă ch iţean u .Ilie CALIAN

Prin codrul bătrîn, rotat, Trece Ceibul înstelat Trece vale, suie creste - Intră? Iese din poveste?...

R u s u .p r im u l

prim ul nostru M artir.T o t în luna m a i, în ziua

de 9 a anu lu i 1963, s-a s t in s de, b ă t r î n e ţ e şi s u f e r in ţă e p is c o p u l de B a ia M a r e , A le x a n d r u S f in ţ i t în 1 9 3 1 , a fost v lăd ică al no u în fiin ţatei E parhii de M aram u reş ; d rep t care a tră it z ile g re le , în u rm a D ik tatu lu i de la V iena . în 1945 a începu t p rigoana co m u n is tă c a re a dus, în 1948, la ares ta rea ep isco p ilo r greco-catolici. C a to ţ i c o n f r a ţ i i s ă i, a ră m a s in f le x ib il ş i a p rim it ca un har m o a rtea în în ch iso a rea din G herla. M ai av ea de isp ăş it 18 ani!

L a 27 iun ie 1953, a închis ochii se ra ficu l e p is c o p Ioari S u c iu , în în ch iso a rea d in Sighet. Se născuse la 4 decem brie 1907, în num eroasa fam ilie a p reo tu lu i V asile Suciu. Ş co lit la B laj şi R om a, a av u t un m are ro l în înd rum area spirituală a t i n e r i lo r : e r a s u p r a n u m it“ E p is c o p u l , t i n e r i lo r ” . . L a C o m e m o r a r e a e c u m e n ic ă a

la 13 ap rilie 1914, a s tu d ia t la O ra d e a şi R o m a , de u n d e se re în toarce hirotonit. A vea o cultură deoseb ită şi vocaţia de a se dedica stud iu lu i Bibliei. D a r P rov iden ţa a r în d u i t a l t fe l . D u p ă a r e s ta r e a

" ep iscopilo r legali, a fo s t consacrat în clandestinitaţe, ceea ce i-a atras

• 12 ani de închisoare; după care, în 1964 , ie ş in d fo a r te s lă b it , s -a ded ica t reorganizării d iecezei de O radea, pînă la u ltim a sa fa rîm â ' de energie.

Şi, în sfirşit, cei doi cardinali: Iu liu H ossu şi A le x a n d ru T o d ea , al căro r destin s-a îm pletit.

C el dintîi (30 ian. 1885 - 28 m ai 1970) a fost unul d in tre cei cinci fii ai p reo tu lu i d in M ila şu l de C îm pie, care c titorise b iserica de p iatră. A studiat la Blaj şi R o m a , '. d e u n d e s-a în to rs aca să p re o t

(1910). în tim pul prim ului râzb; m o n d ia l a fo s t m ob ilizat pret m ilita r pen tru răn iţii români di spitalele din m onarhie. Cuvîntulc; în c u r a ja r e e ră : D re p ta te a ya înv inge! La 21 nov. 1917, a fe s f in ţ i t e p is c o p , în Catedra’: B laju lu i, ş i la 1 D ecem brie 1918: citit m ulţim ilor strînse la Alba lut; P roclam aţia U nirii. M ai departe

v ia ţa sa e b ine cunoscut tu tu r o r a : reorganizare; E parhiei de Gherla, actir cu sediul la Cluj; atitudine: sa dem nă şi curajoasă se; ocupaţia hortistă , arestare; de către com unişti în 1948, m en ţin e rea în “domicilii o b lig a to r iu ” {= arest) ş după am nistie , numirea de C ardinal (1969) şi refuzul de a m erge la Roma, pentru a nu se d esp ă rţi d: c red incioşii săi. Provider.:: a hărăz it s â fie asistate ultim ele clipe de cel ce ave: să devină al doilea Cardir: rom ân; şi ca acesta sâ f: aşezat în C atedrala Blajului la an iv ersarea morţii sal; (28 m âi 1970).

P e r s o n a l i t a t e : C ard inalu lu i Todea a fc e v o c a tă cu ocazi: fflneraliilo r; subliniem c: e ra a l 16 -lea fiu al ur.e fam ilii de ţărani; că înels îm p le te a u armonic s im p l i t a te a si umilinţa cultu ra ra fina tă si credinţi neclin tită , iub irea care ian

şi tr ă ire a e u h a r is tic â . Cea mz: sublim ă Sf. L itu rgh ie a celebrat-: în tem niţă , cu că tuşe Ia mîini şi I: p ic io a r e . D u p ă c e a primi: însem nele de card inal, ne-a spus ce lo r c e îl în so ţise m la Rom; “ C eea ce m i s-a în tîm p la t, .este p e n tru f id e lita te a v o a s tră !”.

Sf. Părin te, venind la Bucures: (7-9 m ai 1999), i-a om agiat pe tor. m artirii noştri: p e cardinalul Todea îm brăţişîndu-1 în cap e la în ax fu s e s e s f in ţ i t .ep isco p , in “ c a ta c o m b e ” , . p e ceilalţi. închinîndu-se în C im itirul catote “ B e l lu ” , u n d e tr e i sin: în m o rm în ta ţi . Ş i, d e ce să ne am intim , că înm iresm ata primara" se încheie sub sem nul martiriului

le: ,« \ f iv. \

Sf. Petru şi P avel, la 29 iunie.

V io rica LASCU

A c w A m m f A c u l i u h a l a n a c i v a l i i a t u a ; c u l i v î v i U i

L a n s a r e d e c a rte

ANII REFORMEI (1997- 2000) ÎN REGLEMENTĂRI

Universitatea “Babeş-Bolyai” anunţă la n sa re a volum ului in titu la t A n ii reform ei (1997-2000) jn reglem entări de C ătălin Baba, A drian G orun şi C ip rian Tanul. Evenimentul va avea loc astăz i, 4 iunie a.c., o ra 12, la Clubul Casei Universitarilor. Despre houa apariţie editorială vor vorbi: prof. univ. dr. Andrei M arga, eonf. univ. d r. O v id iu P ec ican , le c t.u n iv .d r . V alentin Naumescu.

SERBĂRILE LATINITĂŢIIC o n s il iu l Ju d e ţe a n , P re fe c tu ra ,

C entru l Judeţean de C onservare şi V alorificare a T rad iţie i şi C reaţiei Populare Cluj organizează, în perioada1-7 iulie a.c., cea de a V-a ediţie a Festivalu lu i Internaţional “Serbările la tin ită ţii” , o m anifestare cu ltu ra lă com plexă cu caracter interdisciplinar, m enită sâ pună în lumină rădăcinile

com une a le c u ltu rii trad iţio n a le româneşti cu cele^din celelalte ţări latine europene şi să releve unitatea cvasiorgariică a culturii neolatine în spaţiul european. M anifestarea este gînditâ să promoveze valorile culturale tradiţionale româneşti, să reînnoade şi să am p lifice re la ţiile cu ltu ra le româneşti cu ţările de gintă latină, sâ contribuie prin m ijloacele artei la a firm area c rea ţie i trad iţiona le româneşti şi la integrarea europeană a României. “ Serbările la tin ită ţii” se vor desfăşura în Secţiunea folclor: cu parada p o rtu lu i p o p u la r şi cinci spectacole susţinute de ansamblurile folclorice muzical-coregrafice din ţările inv ita te (F ran ţa , I ta lia , Spania, R epublica M oldova) şi de cinci ansambluri româneşti din Cluj-Napoca, gazdele Festivalului; Secţiunea artă: cu . o ex p o z iţie de a rtă p lastică contemporană, organizată la Muzeul Naţional de Artă Cluj, cu lucrări ale artiştilor din ţările invitate; Secţiunea c u ltu ra lă : C olocv iu l “ R ădăc in ile com une a le c u ltu r i i tra d iţ io n a le n e o la t in e ” , cu p a rtic ip a re a unor

specialişti din ţările invitate,, gazde fiind specialişti în cultură şi civilizaţie europeană de la Universitatea şi şcolile clujene.

Universitatea Populară Cluj-Napoca: Din programul de astăzi, 4 iunie, la o ra 17, expunerea: Marocul pitoresc; prezintă cu diapozitive prof. univ. George Petrescu; de la ora 18 - Seară maramureşeană; mîine, 5 iunie, de la o ra 17, expunerea: Cum să petrecem “ h a z liu ” c irc u m s ta n ţe le v ie ţii; prezintă conf. univ. Stanca Silaghi; la o ra 18 expunerea: Evoluţii politice în Republica M oldova; prezintă: Virgil Buîat, analist politic.

Concertul este realizat cu concursul Fundaţiei Culturale Internaţionale “Constantin Silvestri”. în program lucrări de : B eethoven, B erkeley , Silvestri, Debussy.

J o i , 6 iunie- la o ra 18,30, în Studioul de concerte, recital de autor: Constantin RÎPĂ; tot joi, 6 iunie, la o ra 19, în Sala 59, recital cam eral susţinut de Napoca Brass Q uintett; înd rum ăto r a rtistic conf. univ. Gheorghe Muşat. .

G yem ant, M aria B ârsan, Elen; Porumb, Ion Cuceu, Mircea Manie. Marius Jucan, precum şi alte cadre didactice. Jurnalul Facultăţii de StaJ Europene constitu ie o modalitate rapidă de informare asupra lucrările. apărute sub semnătura profesorilor dij cadrul acestei in s titu ţii. Jurnale! Facultăţii de Studii Europene va_ apărea trimestrial, cu o nouă tematică şi va u difuzat gratuit.’

Jurnalul Facultăţii de Studii Europene

G R E C IA IN O C H I LIMPEZI

D E C O P I L

Recitalurile Academiei de Muzică

Astăzi, lâ o ra 18,30, în Studioul de concerte, recital de p ian susţinut de Anda Anastasescu.

Recent, a apărut „Jurnalul Facultăţii de S tudii E uropene” d ed ica t „Volumelor europeniştilor clujeni” . în acest prim num ăr sîn t p ub lica te copertele a 70 de volume semnate de cadrele didactice de la Facultatea de Studii Europene, de la începuturi şi pînă în prezent, precum şi scurte prezentări în limba română şi engleză. Astfel, în paginile, Jurnalului Facultăţii de Studii Europene” apar A ndrei M arga, N icolae Păun, L ad islau

„ A fo s t odată, nu chiar de mult, J fost odată un băieţel frumos, canir: şi cu dragoste de învăţătură. De multe ori, el visa: Visa cu ochii deschişi• vedea călătorind peste mări şi ţări■ & gândea că i-ar p lace tare mult m eargă să vadă a lte locuri, t f cunoască oam en ii de acolo, sţ întîlnească prieteni. Mama băiatului o femeie tînâră, frumoasă şi delicată îl iubea ca p e ochii din cap (■■■)■ Adesea stăteau de vorbă amîndoi ş:

Aici ar putea fi •reclama dumneavoastră

' 1876 - L a B u c u r e ş t i a f o s t c r e a t ă “S o c i e t a t e a N a ţ i o n a l ă d e C r u c e R o ş i e a R o m â n i e i " .

Festivalul internaţional de Film , Transilvania, 3-9 iunie 2002Si a fo s t z iua în tî i ■■■

T T - 7 ' ^ -

" * ' f - Ţ - '

\ J

F P :t ’ » -C, - ' '%» ’* .* - ~ -î “* * ' ~ ■

Deschiderea oficială a festivalului a avut loc In prezenţa unor distinşi invitaţi şi oaspeţi, în prezenţa unui public cunoscător şi avizat, ce a umplut aproape pînă la refuz sala cinematografului Republica. Sînt

*• oameni interesaţi, în adevăratul sens ai cuvîntului, de actele culturale veritabile, de întîinirile spirituale de ţinută. ; .

Primasearâ, 3 iunie, ne-a prilejuit asemenea contacte elevate prin prezentarea producţiei româneşti Occident, regia Cristian Mungiu, imaginea Vivi Vasile Drăgan, costume Anca loneci, sunet Andrei Pap, muzica Petru Mărginepnu şi loan Gyuri Pascu, montajul Nita Chivulescu, în distribuţie Alexandru Papadopol, Dorei Vişan, Coca Bloos, Tora Vasilescu, Eugenia Bosînceanu, Samuel Tastet, Michael Beck, Jerome Bounkazi, Tania Popa.

Occident este o comedie despre noi, despre evenimentele cotidiene,

; este o privire ironic-amară asupra situaţiilor cu care ne confruntăm în România zilelor noastre. Pentru cei

’ săraci, şomeri sau/ şi debusolaţi, o ţară din care nu-ţi doreşti altceva decît

| sâ pleci, mirajul occidental fiind | extraordinar. Filmul împleteşte trei | istorii diferite, care' au loc în aceeaşi ; săptămînă, cu personaje ale căror

trasee se întretaie, se suprapun, se condiţionează, adesea independent de voinţa lor.

Filmul a fost prezentat la Cannes 2002, în secţiunea Quinzaine des realisateurs, şi s-a bucurat de

Spumoase aprecieri.

PremiileTrofeul Transilvania pentru cel mai

bun film din competiţie va primi 3.000 USD; Premiul pentru cea mai bună prestaţie actoricească, acordat de 'Cosmopolitan”, este în yaloare de 1.000 Euro; Premiul pentru imagine este oferit de Kodak şi constă în servicii de prelucrare a peliculei;

Premiul Publicului este acordat pe baza buletinelor de vot completate de cei prezenţi" în sălile cinematografelor Republica şi Arta • Eurimages, .

Party-urilefestivalului

Sînt în număr de cinci şi au menirea de a facilita întîlniri cu membrii juriului, cu invitaţii speciali ai festivalului. în ordinea lor, ele. sînt următoarele: Crema/ 4 iunie, Casa Tranzit/ 5 iunie, Flash/ 6 iunie, Rolland Garros/ 7 iunie, Diesel Club/ 8 iunie, toate de la ora 22,30.

Invitaţii>Vor fj prezenţi la CIuj-Napoca,

aproape pe toată durata festivalului, ' regizorii Sinisa Dragin, Fesos Andras, Radu Gabrea, Sean Garrity, Valentin Hoţea, Marianne Kapfer, Cristian Mungiu,.Sergiu Nicolaescu, Cristiah Puiu, Michael Radford, actorii Dorothea Moritz, Alexandru Papadopol, Oana Pellea, Jason Priestley, Takacs Andrea, Marcel Iureş, Nae Caranfil, directorii de festivaluri de la International Grenzlând Filmtage/ Karl Hampel, Warshaw Film Festival/ Ştefan Laudyn, Belgrade International Film Festival/ Dragan Marinkovic, International Film Festival Rotterdam/ Rik Vermeulen, Kiev International Film Festival/ Anatoly Yerema, producători, distribuitori, reprezentanţi ai sponsorilor, reprezentanţi ai centrelor culturale străine în România.

Prima conferinţă de presă

Ea are loc astăzi, 4 iunie, ora 10, la Clubul Rolland Garros, şi îi va avea ca invitaţi pe Cristian Mungiu, A lexandru Papadopol, Anca Androne, Dorei Vişan şi loan Gyuri Pascu.

Demostene SOFRON

6tupe.N t pe. PE. BĂNICILE. Ş C O LIIGine n u îşi aduce am inte de an ii '

terminali ai liceului, cînd cu groază se gîndea la exam enele ce urm au sa -i in f lu e n ţe z e c u r s u l v ie ţii? Sistem ul de învăţăm în t a evoluat şi iată că există acum elevi care pot spune câ B ac-u l şi adm iterea “nu sîn t aşa negre precum par”, p e n tru c â în u rm a . . .r e z u l t a t e i o r excepţionale ob ţinu te , , ' ei sîn t de ja studen ţi.A s tfe l, ei au r e u ş i t ; s ă -ş i a s ig u re o părtic ică d in v iito ru l incert care aşteap tă la porţile şcolii pe fiecare f a b s o lv e n t. în t r - o situaţie de acest gen se - a flă R a r e ş C o s m a , e le v l a C o le g iu l N a ţio n a l “ G e o rg e C o ş b u c ” , ' C Iu j- N a p o c a , în c la s a a X l-a, şi, d in acest an , „ adm is la F a c u l t a te a de C h im ie cu n o ta 10.A c e a s tă r e a l iz a r e n u e s te ' d e lo c în tîm p lâ to a re , e a se b a z e a z ă p e m u n c ă susţinută încă d in clasa a V l I I - a . în c iu d a faptului câ p rim a n o tă .Ia ch im ie pe care i-a trecu t-o în ca ta lo g a fost 1, d -nâ C ris tin a C orpodean, p ro fesoara lui R areş, recu n o aş te • câ încă de la în cep u t a văzut în elevul ei un v iito r o lim pic naţional.

- “ A vea to a te c a li tă ţ i le n ec e sa re : p u te r e m a r e d e c o n c e n t r a r e , a b s t ra c t iz a re şi g e n e ra l iz a re şi, .b in e în ţe le s , g în d i r e f le x ib i lă . A d ică , e x a c t d e ce e s te nevo ie la o m a t e r i e p r e c u m c h i m i a ” , conchide dînsa. P en tru R areş, însă, aceasta “era o m aterie c a oricare alta” .

în p r im e le lu n i a le c la s e i a V lII -a , el a în c e p u t p re g ă tire a p e n tru o l im p ia d a d e c h im ie , experienţă care. u rm a sâ se repete ş i în tim p u l a n i l o r d e lic e u . “ P re g ă tire a Iui R a re ş a p re su p u s m u lte sac rif ic ii şi m u n c ă d e s tu lă în a f a r a p r o g r a m u lu i ş c o la r

p e n t r u a p u te a a c o p e r i to a t e c u n o ş t i n ţ e l e n e c e s a r ec o n c u r s u l u i ” , n e m ă r tu r i s e ş t e ' d o a m n a p ro fe so a ră C o rp o d e a n .. R ezu lta te le nu s-au lăsat p re a m u lt aştep tate . A stfe l, îri c lasa a V lII-a , R areş a o b ţin u t p rem iu l III la faza na ţiona lă , în c lasa a IX -a p rim a

m e n ţiu n e şi locu l I cu lo tu l Ia a c e e a ş i fază ; în c la sa a X -a - preiriiul II p e ju d e ţ; în c lasa a X I- a - d in n o u m e n ţiu n e Ia fa za naţională. C ea m ai grea i s-a părut to tuşi o lim p iad a de anul acesta . “ F ie c a re c a p ito l am fost nev o it să-I s tu d ie z la n ivel u n iv e r s ita r , i a r m a n u a l u l d c a X l - a î l e p u iz a se m d e ja d in f e b r u a r ie ” , a firm ă R areş, pentru care în că nu se te rm inaseră concursurile.

L a scu rt tim p după o lim piadă, el s-a înscris la adm iterea o rgan iza tă de F acu lta te a de C h im ie p en tru e le v i i c a r e d o re a u s ă d e v in ă s tu d e n ţ i a i a c e s te ia . R a re ş a c o n c u r a t c u 5 1 5 e le v i d in T ransilvania, o parte din ei olim pici

ca şi e l. La a fişa rea re z u lta te lo r a a f la t c ă in tra se c u n o ta 10, u n re z u l ta t su rp rin ză to r. “ A v în d în v e d e r e c ă a m t e r m i n a t t o a t e c e r in ţe le în t r -o o r ă şi ju m ă ta t e , d u p ă c a r e am ie ş it , m ă a ş te p ta m s ă m a i fi s c ă p a t m ic i g re ş e li d in . c a u z a n e a te n ţ ie i” , c o m p le te a z ă

• R a r e ş . “ O r i c u m ,. s u b ie c te le a u f o s t

fă c u te p e n t r u to a tă lu m e a ” .

în c iu d a fa p tu lu i că este de ja s tu d e n t la C h i m i e , R a r e ş m ă r tu r i s e ş te c â d e fap t n u a c e s ta e s te d o m e n iu l c a r e

. ap a rţin e de v iito ru l ' : lui. E s te p a s io n a t de

e lec tro n ică şi v re a să - u rm eze P o liteh n ica ,

deoarece îi o fe ră m ai m u l te p e r s p e c t iv e . D o a m n a p ro fe so a ră C ris tin a C o rp o d e a n e s te c o n v in s ă c ă “ f a c u l t a t e a d e c h im ie a r fi f o s t m u l t p r e a u ş o a r ă p e n tr u e l” . “ N iv e lu l Iu i e s te n e t s u p e r io r d e c e l a l u n u i s tu d e n t la C h im ic ” , c o n tin u ă d în s a . în orice caz, R areş a r fi v ru t “ sâ facă am bele f a c u l tă ţ i” , d a r în c o n te x tu l l e g i lo r

în v ă ţâ m în tu lu i, el “ n u -ş i p o a te p e r m i t e a c e s t lu c r u , d a to r i t ă fa p tu lu i că a d o u a fa c u lta te se p lă te ş te ” . C hiar d acă în e lec tron ică nu are atîta experienţă ca în chim ie, R areş este sigur câ se va d escu rca şi p e această parte. In d ife ren t de ce sc va ivi, din ţară el nu v a p leca , d eo a rece nu ag reează r ig o rile şi co n strîn g erile d in a fa ră . “ S în t o f i r e m a i re b e lă şi m ă a c o m o d e z m a i g r e u ” , d ec la ră R areş.

A şadar, coşm aru l c lasei a X U -a p o a te fi a n ih i la t : 1111 e le v a re p o sib ilita te a de a deven i s tu d en t în c ă de pc băncile şco lii. B ana lu l s e c re t al aceste i rea liză ri c o n s tă d o a r în ... m uncă.

Adrian ROZENBERG

A C T U / l L l i m î m C U L I U l ( Ă L A : J A C I UAL11ATFA CULI U li/iLA--------- — ....... . ....TT:.. , _ _ _ _ _ ‘ ■■■ ■ - ■ ■■ - J~ ■■ -■■■______I _________

copilid îi spunea că, atunci cînd va f i ®«re, va călători, va merge să vadă locuri-f i oameni despre care acum citeşte în cărţi f i învaţă la şcoală Aşa începe povestea doamnei Eleni Mu, preşedinta Com unităţii E lene Quj-Napoca. O poveste care de fapt ® e tocmai poveste, fiindcă băieţelul **Ia frumos, cu ochi limpezi, există c» adevărat, se numeşte Tudor Groza Şi este elev în clasa a lll-a la L iceu l; -Onisifor Ghibu”. în 2001, visul său jie a că lă to ri a început să se ®>plineascâ, el participînd pentru Prima oară la o tabără de trei săptămîni1,1 Theba, o rgan izată de prim ăria ueestui oraş. A vizitat locuri deosebite,J cunoscut oameni deosebiţi, şf-a făcut Joi prieteni. Iar aparatul de fotografiat '■u ajutat sâ aducă acasă o parte din minunile văzute.

Acum, de 1-Iunie, fotografiile lui ' '-'Udor au putut fi admirate de colegii

® de la Liceul „Onisifor Ghibu” în cadral unei expoziţii organizate aici de * Comunitatea Elenă. „Grecia în ochi Ş e z i de copil” - expoziţia lui Tudor ^za’ deschisă încă - este „ecoul pe

hîrtie” al unei experienţe, de ce nu, artistice, trăite de un copil de 9 ani în străvechea Ellada.

M. TRIPON

L e c tu r i c o tid ie n e '

Un debut remarcabilIOAN TODERAŞCU. Pe d rum uri

de costişe... Iaşi, Ed. “Bolta rece”, 2001 este volum ul de debut al au to ru lu i, după ce a apăru t în 18 culegeri şi antologii de epigrame* în presa scrisă. Premiat în 1999 la Festivalul Naţional “Eterna Epigramă” din m unicipiul nostru, iar apoi la festivaluri şi concursuri de gen în Caransebeş, Tîrgu-Jiu, Slatina, Vaslui, G alaţi, Ploieşti etc., confirmă prin catrenele volumului în discuţie.

Spune N ico lae-Paul M ihail în prefaţă; “ epigrame cu tîlc, plus cîteva cugetări înţelepţeşti care au plăcut m ult”, “găselniţele ap a r la to t pasul explozive, percutante, toate mizînd pe elementul surpriză” , iar Bogdan Ulmu adaugă pe ultima copertă: “sub ap a ren ţa de modestie (?) dusă la

I O A X T O O E K A Ş C U ,

PE DRUMUL DE COSTiSE.

Ed*u. «K»A* M it»1AJ1- £001 •

extrem, e-de o fo rţă comică, de o combustie satirică, de un inteligent sistem de re d a c ta re a g în d u lu i umoristic, de te sperie!”

într-o tematică diversă sînt prezente în carte epigrame, epitafuri şi pastile um oristice .V om cita spre exemplificare cîteva: “Acum, în ultimă instanţă,/ Realitatea am aflat-o: /Sînt

ţări ce intră-n Alianţă/Şi ţări în care intră NATO!” (NATO ’99 şi ţă rile Europei), “Cîndva ne-au jefuit destu l/ D ar azi, pe tu rc i, zeci de fem ei/I-asediază-n Istanbul/Şi luptă “corp Ia corp” cu ei!” (Revanşă); epitafuri: Unui p rem ier - “Pentru fostul prim- ministru/Locul âsta-i prea sinistru,/ La fel cum, un an sau doi -/ Â fost dînsul pentru noi!”, Unui chirurg - “în spital, la chirurgie/ Figurind printre absen ţi/ Zace-aicea pe v ec ie / Lîngă... foştii pacienţi” şi pilule umoristice: “Dacă prostia ar fi interzisă, mulţi s-ar trezi în ilegalitate”, “Medicul i-a luat pulsul; pentru totdeauna!”, “Fiindu-i frică şi de umbra lui, mergea mai mult tîrîş...” şi “Da, cred în vise, dar numai cînd d o rm !” . A d ecv a te ilu s tra ţi ile caricaturistului Nicolae Viziteu.

loan POP

Anul Caragiale în şcolile gherlene

Anul Caragiale este marcat cum .se cuvine şi în unităţile de învâţâmînt din m unicipiul G herla. în toate şcolile

oraşului au loc manifestări aniversare şi spectacole de teatru. La Ş coala g e n e ra lă n r . 2, de exem plu , s-a organizat un ciclu de spectacole cu piese caragialiene. Astfel, elevii şcolii au p rezen ta t fragm en te d in p iesa “O scrisoare pierdută” şi au interpretat sceneta “DI Goe”. Pe scenă au evoluat elevii claselor V-VIII, mulţi dintre ei deosebit de talentaţi şi cu mult sim ţ al umorului. Reprezentaţiile au fost puse în scenă de profesorii L ivia P a l şi A ngela V ieru, două cadre didactice care acordă: mare atenţie educaţiei artistice şi estetice a copiilor. Cele două piese vor putea fi admirate şi la sfîrşitul anului şcolar, în cadrul unei serbări şcolare, ce va avea loc în prezenţa părinţilor. Asemenea premiere teatrale s-au desfăşurat recent şi în cadrul celor două licee şi al Şcolii Profesionale din localitate, tot aici elevii participînd şi la m edalioane literare şi 'concursuri “ C in e ş t ie , ră s p u n d e ” p r iv in d activitatea şi creaţia literară a lui Ion L uca Caragiale.

: sz.cs. Rubrică realizată de M. BOCU

A i c i ar putea fi reclam a dumneavoastră

a

l Y ' X ' V1 9 4 1 - S - a n ă s c u t a c to r u l V a le n tin Uritescu

r i ţ« ! :4%; * l i l g i N ^ t i

• G E O L O G I A

C L U J E A N Ă •

u n v i i t o r a i

c o m p e t e n ţ e i ş i c a l i t ă ţ i i

L a r e c e n tu l S i m p o z i o n N a t i o n a l d e G E O L O G I E - P A L E O N T O L O G I E ,o r g a n i z a t d e D e p a r t a m e n t u l d e G e o l o g i e a l U n i v e r s i t ă ţ i ^ “B a b e ş - B o l y a i " , R e c t o r u l U .B .B . , d o m n u l p r o f e s o r u n iv e r s i ta r d r . A n d r e i M a r g a , a e l o g i a t m u n c a g e o lo g i lo r u n iv e r s i ta r i c l p j e n i , c a r e s e a c o r d e a z ă s t r ă l u c i t s a l t u r i lo r c a l i ta t iv e r e a l i z a t e în u ltim ii a n i d e U n iv e r s i t a te a c l u j e a n ă . S ta t i s t ic , in p r e z e n t , n u m ă r u l s tu d e n ţ i l o r g e o l o g i e s t e d e c î te v a o r i m a i m a r e « ie c ît c u 1 0 a n i în u rm ă , i a r c a n d id a ţ i i în s c r i ş i l a d o c t o r a t s î n t d e c î t e v a o r i m a i n u m e r o ş i . D e d o i a n i , f u n c ţ io n e a z ă o

. n o u ă - s e c ţ i e d e î n v ă ţ ă m î n t : G E O L O G IA M E D IU L U I, c a r e t r e b u ie s ă î n s e m n e o s p e c i a l i z a r e c u s t r ă l u c i t e p e r s p e c t i v e p e n t r u t in e r ii a b s o l v e n ţ i . A f o s t s u b l i n i a t e f o r tu l c a d re lo r d id a c t i c e ş i c e r c e t ă to r i l o r în p e r f e c ţ i o n a r e a , p r o c e s u l u i d e în v ă ţă m în t , p r in p u b l i c a r e a d e c ă rţi, v o l u m e d e c o m u n i c ă r i ş t i i n ţ i f i c e , p a r t i c i p a r e a l a s i m p o z i o a n e ş i c o n fe r in ţe n a ţ io n a l e ş i i n t e r n a ţ io n a le e t c . A d j u d e c a r e a d e g r a n t u r i d e c e r c e t a r e , f i n a n ţ a t e d e M in i s t e r u l E d u c a ţ i e i ş i C e r c e t ă r i i , d e B a n c a M o n d ia l ă , A c a d e m i a R o m â n ă e t c . e s t e o d o v a d ă a c o m p e t e n ţ e i ş i c a l i t ă ţ i i c a d r e l o r d i d a c t i c e d in D e p a r ta m e n tu l d e G e o lo g i e c lu je a n . A u f o s t r o s t i t e n u m e d e g e o l o g i u n iv e r s i ta r i c lu je n i a i s e c o l u l u i X X , c a r e a u s t r ă lu c i t în ş t i in ţa r o m â n e a s c ă in te rb e l ic ă . P r in S im p o z io n u l o r g a n i z a t j r e c e n t , D e p a r t a m e n t u l d e G e o lo g ie , i ş i - a p r o p u s s ă - l s ă r b ă t o r e a s c ă p e u n ! d e s t o i n i c r e p r e z e n t a n t a l c o r p u l u i ■ d id a c tic , la îm p l in i r e a a 6 0 d e a n i - ţ p ro f . u n iv . l u s t i n i a n P e t r e s c u , c ă r u i a j R e c to r u l U n i v e r s i t ă ţ i i i - a t r a n s m i s j fe lic ită ri ş i c u v i n te d e a p r e c i e r e . r

P A L I N O L O G I A

o ş t i i n ţ ă c a r e s - a n ă s c u t

i a C l u jS p r e m ijlo c u l v e a c u lu i X X . p r o f e s o r u l

E m il P o p d e la F a c u l t a t e a d e Ş t i in ţe le N a tu r i i d in C lu j a v e a s â f u n d a m e n t e z e ş i l a n o i o ş t i i n ţ ă c u m a r i p r o m i s i u n i t e o r e t i c e ş i p r a c t i c e : P A U N O L O G t A ( c a r e s t u d i a z ă p o le n u l ş i s p o r i i p l a n t e l o r a c t u a l e ş i fo s i le ) . C u n o a ş t e r e a v î r s t e i c e lo r m a i d ife r ite fo rm a ţ iu n i g e o l o g i c e , g e n e z a z ă c ă m i n te l o r d e c ă r b u n i , p e t r o l , s a r e , e v o lu ţ ia c l im e i d e - a lu n g u l e r e l o r g e o l o g ic e s în t n u m a i c î t e v a d o m e n i i în c a r e P a l in o lo g ia a r e u n ro l d e c i s iv .

L a S im p o z io n u l a m in t i t s - a u c o m u n i c a t lu c r ă r i d e p a l in o lo g ie p r iv in d v î r s t a u n o r

l e g a t e d e a l g e l e c a l c a r o a s e d in T e r ţ ia ru l v e c h i d in S ă l a j (I . P r I c ă , C lu j) d in M e z o z o ic u l D o b r o g e i ( E . S ă s ă r a n , L . T e r t i ş , C lu j ) , d i n C r e t a c i c u l M u n ţ i lo r A p u s e n i ( O . D r a g a s t a n , C . C i o b a n u , b u c u r e ş t i ) e t c .

P Ă D U R I L E

I M P I E T R I T E

a / e M u n ţ i l o r A p u s e n iL a d ife r i te n iv e le s t r a t i g r a f i c e , în m a i

m u l te lo c a l i tă ţ i d e p e c u p r i n s u l M u n ţilo r A p u s e n i , î n c ă d in s e c . X IX , a u f o s t s e m n a l a t e f r a g m e n t e d e t r u n c h i u r i îm p ie t r i te , d in f o s t e l e p ă d u r i c e - a u e x i s ta t p e u s c a t u r i l e s t r ă v e c h i , î n u r m ă c u m u lte z e c i d e m i l io a n e d e a n i .

L a M u z e u l d e G e o lo g i e - P a l e o n t o lo g ie a l U n iv e r s i tă ţ i i c l u j e n e e x i s t ă o b o g a tă c o l e c ţ i e d e a s t f e l d e l e m n e ( c a r e a f ă c u t o b ie c tu l p r im e i m o n o g r a f i i d e a n a to m i e a u n o r l e m n e f o s i le d in R o m â n i a , e l a b o r a tă d e I. P e t r e s c u , c u a p r o a p e 3 0 d e a n i în u r m ă ) . In c a d r u l r e c e n t u l u i S im p o z io n ,S . l a m a n d e l ( B u c u r e ş t i ) a p r e z e n t a t o i n t e r e s a n t ă a s o c i a ţ i e d e a r b o r i fo s ili ( v e c h i d e v r e o 1 5 m i l io a n e d e a n i) , d in ţin u tu r ile Z a r a n d u lu i . C u v in t e d e a p r e c ie r e a s u p r a a c e s t e i in e d i te c o n t r ib u ţ i i a ro s ti t p ro f . R . G i v u l e s c u (C lu j) , m e m b r u d e o n o a r e a l A c a d e m ie i R o m â n e , c a r e a a s e m ă n a t p ă d u r e a f o s i l ă c e r c e t a t ă c u m la ş t in i l e f o r e s t i e r e a c t u a l e d in lu n c a fluviu lu i M is s i s s ip p i ( s u d - e s t u l S U A ).

r f t î > ^ r'- a .0 -O

\ u A <

r o c i d in C a r p a ţ i i O r ie n ta l i (L . O l a r u , l a ş i ) , v î r s t a u n o r f o rm a ţ iu n i s e d i m e n t a r e d in B a z in u l T r a n s i lv a n i e i ( I . P e t r e s c u , N . B r i r a n , M . P o p a , C lu j) , s t a b i l i r e a v î r s t e i u n o r s e d i m e n t e d in B a z in u l H a ţ e g (D . P o p e s c u , P e t r o ş a n i ) , d in M e h e d in ţ i (N . Ţ i c l e a n u , B u c u r e ş t i , C . M e i l e s c u , T r . S e v e r i n , I. P ă t r u ţ o i u , C r a i o v a ) , d e s c i f r a r e a i s t o r i e i v e g e t a ţ i e i d i n C u a t e r n a r u l M u n ţilo r R o d n e i (I. T a n ţ ă u , S . F ă r c a ş , C l u j ) , a M u n ţ i l o r G u t î i (A . F e u r d e a n , S a t u M a r e ) e t c . .

• A L G E L E •

a c e s t e p l a n t e f a s c i n a n t eL a C lu j - N a j io c a ( s u b c o o r d o n a r e a p r o f .

I . B u c u r ) ş i l a ' B u c u r e ş t i ( p r o f . O . D r a g a s t a n ) e x i s t ă ş c o l i u n i v e r s i t a r e d e r e p u t a ţ i e e u r o p e a n ă , c a r e c e r c e t e a z ă a l g e l e c a l c a r o a s e f o s i le . E l e a u i n c i d e n ţ ă d i r e c t ă î n e d i f i c a r e a m u l t o r s t i v e d e ro c i c a l c a r o a s e , c o m p o n e n t e d e s e a m ă a l e a r h i t e c t u r i i g e o l o g ic e d in ţ a r a n o a s t r ă ( m a i

a l e s In c u lm ile C a r p a ţ i l o r ) .S - a u p r e z e n t a t c o m u n i c ă r i i n t e r e s a n t e

S A R E A •

c r î m p e i e d i n

o d i s e e a u n e i

b o g ă ţ i iS a r e a - a c e a s t ă s t r ă v e c h e

b o g ă ţ i e a s u b s o l u lu i r o m â n e s c , c a r e r ă m î n e e m b l e m a t i c ă

p e n t ru T r a n s i lv a n ia - t ă i n u i e ş t e î n c ă m u lte n e c u n o s c u t e p r i v i n d g e n e z a e i , c o m p o r t a m e n tu l p a r t i c u l a r î n p r o c e s u l d e p r e l u c r a r e , i n c id e n ţ a e x p lo a tă r i i s ă r ii în m e d iu l a m b i a n t , ş . a .m .d .

D e p a r t a m e n t u l d e G e o l o g i e a l U n i v e r s i t ă ţ i i - c lu j e n e a a b o r d a t , d e a n i b u n i , î n p r e m i e r ă n a ţ i o n a l ă , u n e l e a s p e c t e p r iv in d c o n d i ţ i i le d e g e n e z ă a l e z ă c ă m i n t e l o r d e s a r e d i n B a z i n u l T r a n s i lv a n ie i (fiin d în c u r s d e e l a b o r a r e c î t e v a t e z e d e d o c t o r a t , s u b c o o r d o n a r e a p r o f . I. P e t r e s c u ) . M e r i t ă t o a t ă a t e n ţ i a c o m u n i c a r e a p r o f . I. B a l i n t o n i (C lu j) , c a r e r e u n e ş t e a r g u m e n t e p a lp i ta n te c e v in s ă c o n t u r e z e o n o u ă i p o t e z ă p riv in d g e n e z a z ă c ă m i n t e l o r d e s a r e d in s u b s o lu l t r a n s i l v a n , z ă m i s l i t e c u a p r o a p e 1 5 m i l io a n e d e a n i î n u r m ă . ,

ş t i i n ţ i f i c ă i n e s t i m a b i l ă - c u m s e m a i g ă s e s c n u m a i î n ' r e n u m i t e m u z e e e u r o p e n e d e p ro fil ( P a r is , L o n d ra , B e rlin , V i e n a e t c . ) . î n t r e a c e s t e a , la lo c d e c i n s t e , s e n u m ă r ă ş i r e s tu r i le d e o a s e fo s i l e c e - a u a p a r ţ i n u t d in o z a u r i lo r c a r e a u s ă l ă ş l u i t p e u s c a tu r i l e c o n t in e n ta le d in ţ in u tu r i l e H a ţe g u lu i ş i A lb a Iu lia , c u p e s t e 6 5 r h i l io a n e d e a n i în u rm ă . R e c e n t , la a c e s t t e z a u r s - a u a d ă u g a t e ş a n t i o a n e c e c o n s e r v ă u r m e le u n o r D in o z a u ri , c a r e a u

• G E O L O G I E -

A R H E O L O G I E

o c o l a b o r a r e f r u c t u o a s ăC o m u n i c ă r i i n t e r e s a n t e l e g a t e d e

m a te r i a p r im ă fo lo s i tă la c o n f e c ţ io n a r e a u n o r o b i e c t e s t r ă v e c h i d i n s i t u r i l e a r h e o l o g ic e d e la P o t a i s a ( T u r d a ) , B a lta S ă r a t ă ( B a n a t ) a u f o s t f ă c u t e d e

L . G h e r g a r i ş i C . I o n e s c u (C lu j) . S - a r e u ş i t s ă s e p r e c i z e z e c u a c u r a t e ţ e in t e r v a l e le t e r m ic e d e a r d e r e a u n o r o p a i ţe r o m a n e , a d i v e r s e o b i e c t e d e c e r a m ic ă n e a g r ă n e o l i t i c ă , s u r s a d e p r o v e n i e n ţ ă a m a t e r i i l o r p r im e m i n e r a l e e t c . - c o n t u r î n d o m a i

, v e c h e c o l a b o r a r e a r h e o l o g i - g e o lo g i , s ta b i l i t ă c u m u l te d e c e n ii în u r m ă .

• G E O L O G I A

M E D I U L U I •

o n e c e s i t a t e a

a i O A -

e x i s t a t p e u s c a t u r i l e c r e t a c i c e d i n r e g i u n e a A lb a Iu lia - S e b e ş . S î n t f o s i le u n i c e î n p a t r i m o n i u l n o s t r u n a ţ i o n a l , r e c u p e r a t e p r in m u n c a s t ă r u i t o a r e a d o i g e o lo g i u n iv e r s i t a r i c lu je n i - V . C o d r e a ş i M . V r e m i r . '

• P I T I C I D I N O C E A N E L E

S T R Ă V E C H I •O b u n ă p a r t e d in ro c ile s e d i m e n t a r e

( c a l c a r e , m a m e , a r g i le , d i a to m i t e e t c . )

p r e z e n t u l u iE x p l o a t ă r i l e m i n i e r e s în

s u b t e r a n s a u î n c a r i e r e a u m o d i f i c a t r a d i c a l m e d i u l î n r e g i u n e a l o r d e a m p l a s a r e . C a r i e r e l e d e lig n iţi d i n O lte n ia , e x p l o a t ă r i l e d e s u b s t a n ţ e m e ta l i f e r e d in M u n ţii A p u s e n i , d in r e g i u n e a B a ia M a r e e t c . a u t r a n s f o r m a t d e z a s t r u o s m e d iu l a m b i a n t . F o r a j e l e p e n t r u h i d r o c a r b u r i , e x p l o a t a r e a ( u s c a t ă ş i p r in s o n d e ) a s ă r ii

s î n t a l t e c o m p o n e n t e c a r e s e im p lic ă , u n e o r i , c a t a s t r o f a l în m e d iu , l a t ă d e c e u n a d in s e c ţ i i l e S im p o z io n u lu i a r e u n i t c o m u n i c ă r i d i n d o m e n i u l G e o l o g i e i M e d i u l u i . R e m a r c ă m s t u d i i l e c a r e p r i v e s c ia z u l d e d e c a n t a r e B o z a n ta N o u ( M a r a m u r e ş ) , e x p l o a t a r e a d e la R o ş ia M o n ta n ă , e x p l o a t a r e a m in ie ră B ă l a n e tc . - t o a t e r e a l i z a t e d e g e o l o g i c l u j e n i ( C . B a c i u , F . F o r r a y , D . C o s t i n , C . C o n s t a n t i n a ş . a . ) .

î n g l o b e a z ă , î n t r - u n p r o c e n t im p o r t a n t , s c h e l e t e c a l c a r o a s e o ri s i l i c io a s e a l e u n o r m i c r o o r g a n i s m e ( p l a n t e ş i a n i m a l e ) s t r ă v e c h i .

F o r a m i n i f e r e l e ( a n im a l ic u le m a rin e , c a l c a r o a s e , d e n u m a i c î ţ iv a m ilim e tr i) d in M i o c e n u l S u b c a r p a ţ i l o r (M . C r i h a n , P l o i e ş t i ) ş i d in z o n a B i s t r i ţ a - N ă s ă u d (L . S i l y e , C lu j ) a u r e l ie f a t im p o r t a n ţ a b i o s t r a t i g r a f i c ă d e e x c e p ţ i e a a c e s t o r

, p r o t o z o a r e s t r ă v e c h i . D a t a r e a u n o r c a l c a r e , m a r n e , a r g i l e t e r ţ i a r e d e la p o a l e l e F e l e a c u lu i ( S . F i l i p e s c u , C lu j) to t p e b a z ă d e f o r a m in i f e r e , c a ş i s tu d iu l c o m p a r a t i v d in t r e fo r a m in if e r e o c e a n i c e a c t u a l e ş i f o s i l e (M .A . K a m i n s k i , L o n d ra ) a u î n t r e g i t i m a g i n e a d e s p r e v a l o a r e a a c e s t o r m i c r o o r g a n i s m e în c r o n o l o g ia d e p o z i te l o r s e d im e n ta r e , d e d ife r ite v î r s te g e o l o g ic e .

U n lo c s p e c i a l l -a u a v u t c o m u n ic ă r i le e l a b d r a t e d e C . C h i r a , R . B â l c ş . a . , c a r e v a lo r if ic ă N a n n o f o s i l e l e ( a lg e m in u s c u le , d e n u m a i c î ţ iv a m ic ro n i!) în s t r a t ig r a f ie r e a ro c i lo r s e d i m e n t a r e m a r in e d e p e u n la rg in te rv a l s t r a t ig r a f ie ( C r e t a c ic - N e o g e n ) .

• G E O L O G I A Ş l

Z Ă C Ă M I N T E L E D E

• S O C I E T A T E A

G E O L O G I C Ă A

R O M Â N I E I , Î N C O T R O ? •P r o f . N . A n a s t a s i u , m e m b r u a l

A c a d e m i e i R o m â n e ş i p r e ş e d i n t e l e S o c i e t ă ţ i i G e o l o g i c e a R o m â n ie i ( S G R ) a f ă c u t o r e t r o s p e c t i v ă a G e o lo g i e i d in ţ a r a n o a s t r ă în u lt im ii 1 0 a n i , s u b l in i in d g r e u t ă ţ i l e p r in c a r e s - a t r e c u t ş i a l te l e c a r e n e s t a u în f a ţ ă . S - a r e l i e f a t n e v o ia u n e i b u n e o r g a n i z ă r i p o r n i n d u - s e d e la s p r i j in u l p e c a r e - l p o t d a p r in c ip a l e l e c e n t r e u n iv e r s i t a r e ( B u c u r e ş t i , C lu j ş i l a ş i ) , c a r e p e r i o d i c v o r o r g a n i z a r e u n i u n i c u c a r a c t e r n a ţ i o n a l . S - a d i s c u t a t d e s p r e a p o r t u l c e r c e t ă r i l o r g e o l o g i c e " î n c o n t u r a r e a d e n o i z ă c ă m i n t e ( c o m b u s t i b i l i f o s i l i , z ă c ă m i n t e m e t a l i f e r e ş i n e m e ta l i f e r e ) , î n p r o i e c t a r e a g e o t e h n i p ă , d a r ş i d e m e d iu ( r is c u r i d e c u t r e m u r e , a l u n e c ă r i d e t e r e n ) e t c .

P o m in d u - s e d e la r e z u l t a t e l e c o n c re te a l e p r e z e n tu lu i , s - a p r o p u s c a p r im a C o n f e r i n ţ ă N a ţ i o n a l ă a S G R s ă s e d e s f ă ş o a r e la C I u j -N a p o c a , în p r im ă v a ra a n u lu i 2 0 0 3 .

P E T R O L

• P A Ş I D E D I N O Z A U R I •

î n M u z e u l U n i v e r s i t ă ţ i iM u z e u l d e G e o lo g i e - P a l e o n t o lo g ie a l

U n iv e r s i t ă ţ i i “B a b e ş - B o l y a i ” t e z a u r i z e a z ă fo s i le v e g e t a l e ş i a n i m a l e d e o im p o r ta n ţă

S tu d iu l z ă c ă m i n te l o r d e p e t r o l ş i g a z e a r e o t r a d i ţ i e d e e x c e p ţ i e p r i n t r e r e p r e z e n t a n ţ i i d e s e a m ă a i g e o l o g ie i r o m â n e ş t i (L . M r a z e c , G . M a c o v e i , I .P . V o i t e ş t i ş . a . ) . l a t ă d e c e a b o r d a r e a u n o r c o m u n ic ă r i d in a c e s t d o m e n iu a f o s t b in e p r im i t ă ş i la r e c e n t u l S i m p o z i o n d e G e o l o g i e - P a l e o n t o l o g i e d e l a C I u j - N a p o c a , î n t r e c a r e r e m a r c ă m c o n t r ib u ţ i i le e l a b o r a t e c u c o m p e te n ţ ă d e N . A n a s t a s i u ş i R . R o b a n (B u c u re ş t i )

' p r iv in d p r o c e s e l e co rin p lex e d e a c u m u la r e a h id r o c a r b u r i lo r în ro c ile c a l c a r o a s e d in f u n d a m e n tu l C îm p ie i R o m â n e ( p la tfo rm a M o e s ic ă ) .. C e r c e t a r e a g e o lo g ie i z ă c ă m i n te l o r d e

g a z e d in B a z in u l T r a n s i lv a n ie i , c a ş i im p a c tu l e x p lo a tă r i lo r a s u p r a m e d iu lu i , f a c o b ie c tu l u n o r m in u ţ io a s e in v e s t ig a ţ i i d in p a r t e a s p e c ia l i ş t i lo r c lu je n i (d in c a d ru l D e p a r t a m e n t u l u i d e G e o l o g i e a l U n iv e r s i tă ţ i i “B a b e ş -B o ly a i" ) .

• L I C E E N I , G E O L O G I A

V Ă A Ş T E A P T Ă ! •T o ţi p a r t ic ip a n ţii d e la S i m p o z i o n u l d e

G e o l o g i e - P a l e o n t o l o g i e a u s u b s c r i s la e l a b o r a r e a u n o r m ă s u r i a d e c v a t e în v e d e r e a a tra g e r ii u n u i n u m ă r c î t m a i m a r e d e l i c e e n i v a l o r o ş i s p r e î n v ă ţ ă m î n t u l u n iv e r s i ta r g e o lo g ic .

E x is tă c e re r i d e g e o lo g i îr i în t r e p r in d e r i p r o d u c t iv e (d in r a m u r a h id ro c a rb u r i lo r , a z ă c ă m in te lo r d e s u b s t a n ţ e m e ta l i f e r e şi n e m e ta l i f e r e ) . G e o lo g i c u e x p e r i e n ţ ă s în t

: c h e m a ţ i s ă lu c r e z e în d o m e n iu l G e o lo g ie i t e h n ic e , a p r o te c ţ i e i m e d iu lu i e t c . N u e s t e d e n e g lija t n ic i o f e r t a c a r e s e f a c e p e p i a ţ a e x t e r n ă a m u n c ii ; m u l ţ i g e o lo g i l u c r î n d în A m e r i c a d e S u d , A f r ic a , A u s t r a l i a , C a n a d a .

E s t e to t m a i e v i d e n t c ă o r e l a n s a r e e c o n o m ic ă r e a l ă a R o m â n ie i n u p o a t e s ă f i e c o n c e p u t ă f ă r ă o c e r c e t a r e g e o lo g ic ă c o m p le x ă ş i c o m p e t i t iv ă .

Profesomi Dr. lustinian Petrescu

- o personalitatea cercetării ştiinţifice

clujeneZilele trecute, a fot:

omagiat, în cadrul um simpozion geologic-

paleontologic de înaltă ţinuţi şi cu o largă participare,

profesorul universitar dr. l u s t i n i a n Petrescu, cu

ocazia împlinirii vîrstei de ® de ani.

Format la şcoala geologici clujeană, domnia sa t

dovedit, de la bun începute veritabil talent şi mai ale;

. temperament de cercetător, : adevărată pasiune pentr,

ştiinţele geologice, ale cm . taine le-a descifrat r

decursul întregii sale cam.de profesor şi cercetate

Domnia sa a activat într-r domeniu mai puţin cunosc,

publicului larg, mai rar, k neobişnuit, acela i.

paleobotanicii, al studiii plantelor şi vegetaţiei fosil;

din decursul istorie ■ pămîntului. Dar şi â

această largă ştiinţă a ak două ramuri necunoscute is

România, fără predecesori care să-l îndmme. Este vorh

de studiul lemnelor fosile si de cel al polenului.

Profesorul Petrescu a abork la început studiul lemnele;

fosile din două părţi de Transilvaniei: pe de o pani

din NV Transilvaniei din :oa zăcămintelor de cărbuni, pe

de altă parte din zona Erd Almaşu Mare, de uniţi

- . descris un numir impresionant de copaci fou despre a căror existentă aici

măcar nu se bănuia .Cunoaştem astăzi a t precis

paleomediul în care s-au form at cărbunii din Vaitî

Almaşuhti şi mai ales tipurile de copaci ce au dat naştere la aceşti cărbuni. In faina

doua a activităţii sie, profesorul Petrescu a trecut

la studiul acelor mici granule microscopice (ce cau:e0

alergia de primăvară) şi care denumite polen se păşirea)

foarte bine în depo'M sedimentare ale terret

Studiile domniei sale au cuprins aproape între?

teritoriul României şi au p . iarăşi în evidenţă, pentra

diferite momente geologice ei însumează o perioadă de linJ

de aproape 60 nulioaneir

\

ani,- succesiunea dijentipuri de paleoasocia®

vegetale şi, mai importa® poate, succesiunea diferiteia)

climate ş i oscilaţiile lor ®' - , ' ' timp-

N' ' Vom spune, deci, ca profesorul Petrescu, pomina

p e căi nebătătorite ale ştiinte1 paleontologice româneşti f

reuşit să le transforme ® . două largi ş i impresionant1 ■

bulevarde. Pentru aceasţ1 operă de excepţie, îl felicita®

ş i îi urăm, cu oca:®- aniversării celor 60 de a®-

încă multe succesef reali::®,

R ă z v a n G IV U L E S C U

SU BREDA CŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACT1A DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16, m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;i tel/fax 19-73-04

1

EFORIE S.A

in conform nr. 25/23.03.2 ora 12,00-12,.a următoarelo

S . C . E F O R I E S . A .

E fo rie N ord , str. B r ize i n r . 6, ju d . C onstanţa

NU RflTATI OPORTUNITATEA DE A ADMINISTRA PROPRIUL DUMNEAVOASTRĂ RESTAURANT IN EFORIE NORD

tate cu Hotărîrea Adunării Generale a Acţionarilor nr. 06/07.09.1999 şi 002, organizează la sediul societăţii Eforie S.A., în data de 07.06.2002, Î0, licitaţie publică cu strigare pentru închiriere pe o perioadă de 1 -3 arii r spatii comerciale:'

ÎNCHIRIERE ORA 12.00

| Nr. j crt. • Descriere

c/val dosar de prezentare ..

c/val laxa participare la licitaţie vînzare

Preţ de pornire licitaţie vînzare

.. fără TVA

I 1 Restaurant Central 500.000 lei 500.000 lei - 1.750 USD

ÎNCHIRIEREORA 12.30

Nr. | crt. . Descriere

c/val dosar de

prezentare

c/val taxa participare la

licitaţie închirieri

Preţde pornire licitaţie închiriere pentru primul an fără TVA -

2 RestaurantNeon, P+1,2-.431,45 mp/etaj, situat pe faleză

1.500.000 lei 1.500.000 lei 22.000 USD

Dosarul de prezentare poate fi procurat zilnic între orele 9,00-15,00, în perioada 03.06.2002-05.06.2002, de la sediul societăţii: Taxele pentm dosarul de prezentare şi participare la licitaţie se achită în numerar la casieria societăţii. -

Dosarul de prezentare poate fi procurat pe baza următoarelor documente: —- dovada de achitare a preţului Dosarului de prezentare;- delegaţie pentfu semnarea Angajamentului de confidenţialitate;- act de identitate. .Documentele pentru participarea la licitaţie vor fi depuse de ofertanţi la sediul

societăţii Eforie S.A. pînă la data de 07.06.2002, o ra 8,30, respectînd şi condiţiile de j participare descrise în Dosarul de prezentare. Comisia de licitaţie va afişă lista ofertanţilor respinşi de la licitaţie în data de 07.06.2002, o ra 9,30.

Spajiile comerciale vor putea fi vizionate fie în preziua licitaţiei, între orele 10,00-14,00, fie în ziua licitaţiei între orele 9,00-10,30. ’

Licitaţia cu strigare va avea loc într-o singură şedinţă.Accesul presei este permis gratuit pe bază de legitimaţie,Alte relaţii se pot obţine de la-S.C. Eforie S.A. - tel.: 041-741.401,092-569.167 -

persoana de contact d-ria Cristîna Utureanu. - .

V 1

S.C. Mobel Group S.R.LjM O B I L Ă I M P O R T U N G A R I A- b ib lio tec i; . ^ - 'f ik- m o b ilie r de bucătărie;- m o b ilie r tap iţa t ca lita te

d e o s e b i tă , p r e ţu r i p ro m o ţio n a le ; p ţ i

- e x e c u tă m m o b ilă la j j com andă.. fi. 1 J 1 -Sr- t-1 -4f <

C o m u n a B a c i u s t r . N o u ă n r . 3 4 3 ,

T e l e f o n / f a x : 2 6 0 . 4 3 8 . (9766732)

" \ "îU n iv e r s i ta te a C r e ş t in a

ruv CiFa c u l t a t e a d e D re p t C lu j-N a p o c a

N u m ăr dc locu ri p e n tru a d m ite re• 300 la curs dc zi• 200 la curs fără frecvenţă• 50 dc locuri pentru cci care urm ează a doua Facultate

D u ra ta stu d iilo rC urs ZI: 4 aniCurs Fără Frecvenţă: 5 ani

C ond iţii de ad m ite re• A dmiterea la Facultate se face pe baza medici dc la

Bacalaureat, în ordinea descrescătoare a m edici şi în limita locu rilo r..

A cte necesare p e n tru în s c r ie re a Ia concurs:• Diplomă dc Bacalaureat (adeverin ţă pentru prom oţia

2002) - - ,• Certificat dc naştere (copie xerox)• Certificat căsătorie (copie xerox)• Adeverinţă m edicală

Ccrcrc-tip pentru înscriere, e liberată de Facultate Un dosar plic /

• Chitanţă dc achitare a taxei d c înscriere• 2 poze tip B.I. - T a x a d e în sc r ie re este d e 300.000 lei

în scrierile se fac în p e r io ad a :• 10-20 iulie 2002 - pentru absolvenţii dc liceu prom oţia

2002 *; .• I iun ie - 20 iu lie 2002 - pen tru absolvenţii d in

prom oţiile precedente• 1-30 sep te m b rie 2002 - pen tru toate categoriile dc

absolvenţi . ; r - - '

în anu l u n iv e rs ita r 2003, F a c u lta te a d e D re p t "D im itric C a n te m ir" C lu j-N ap o ca a c o rd ă u rm ă to a re le în lesn iri:- reducerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentru cci care

achita intcaral taxa de şcolarizare pînă Ia data dc Ql.Kl.2QQ2. - '

- reducerea taxei dc şcolarizare cu 10% pentm: fraţi, soţşi soţie, dacă am bii sînt studenţi Ia facultatea noastră.

- în taxa dc şcolarizare sînt incluse şi taxa dc examenpentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxă dc examen num ai pentru sesiunea' de reexaminare.

In fo rm aţii su p lim e n ta re 'S e c r e t a r ia tu l F a c u l tă ţ i i d e D r e p t C lu j -N a p o c a s tr . B u reb îsta n r . 2, T elefon 064-432211; 064-432265

:n n

S.C. închiriazăspaţiu pentru depozitareî n s u p r a f a ţ ă d e 1 4 4 m p , a f l a t p e

B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a tel.: 064-194.981.

2 ANI CU.RADIO IMPULS

LA CLIfJ-NAPOCAPe 101.5 FM clujenii recepţionează de 2 ani Radio Impuls, post

lansat oficial pe data de 5 iunie 2000. Radio Impuls este singurul post de radio local comercial care se adreseaza şi minorităţilor de etnie maghiară, el propunînd în acest sens o emisiune zilnică de 2 ore şi jumătate, realizată de experimentatul Levente Orban, dj cu priză mare la public, care a lucrat şi Ia posturi de radio din Ungaria.

In cei 2 ani de prezenţă în FM-ul clujean Radio Impuls s-a apropiat constant de ascultătorii săi, organizînd evenimente săptăminale împreună cu publicul său; amintim aici concertele Iris, Voltaj, sau evenimentul estival din 2001- “Anotimpul Impuls”. Şi pentru că Radio Impuls ţine la ascultători, n-â pierdut nici o ocazie de a le oferi numeroase premii. Anul acesta, pe întîi Martie Radio Impuls a ţinut să dăruiască femeilor um program de V1P, iar concursul s-a bucurat de o mare receptivitate în rîndul ascultătoarelor Radio Impuls. Efortul întregii echipe Radio Impuls de a fi împreună cu ascultătorii săi fideli s-a materializat într- o cotă de piaţă ridicată, acest post fiind, la ora actuală, primul dintre posturile de radio locale. Dinamic, în plină creştere, Radio Impuls te invita să “trăieşti aşa cum_simţi”. împreună cu programele sale, cu cea mai nouă muzică, cu surprizele pe care ţi le pregăteşte şi în continuare. Mulţumiri în primul rind ascultătorilor, agenţiei dc publicitate Amprenta şi clienţilor Radio Impuls. Tuturor “La mulţi Ani'

Angajăm

O P E R A T O R C A L C U L A T O RCerinţe: - rapiditate la culegere text în Word. Avantaj: - cunoştinţe Page Maker 6.5

Informaţii şi relaţii suplimentare: s tr . N a p o c a n r . 1 6 , te le fo n 1 9 7 .4 1 8 ,

în tr e o r e le 1 0 -1 5 .

B . C . C A R P A T I C AM a r e ş a l Ton A n t o n e s c u , N r . l , B l . B l ,

T e l . : 0 6 4 / 4 2 5 5 6 2 , F a x . : 0 6 4 / 4 2 3 7 3 5 f .

O f e r ă c l i e n ţ i l o r , 2 4 d e p r e d i n 2 4 i n f o r m a ţ i i p r i v i n d :

O P E R A Ţ I U N I

CONTURI

D E P O Z I T E

CURSURI } VALUTARE

S O L DCONTURI

Prin

C A R P IN F O B A N Kc p r n m r p r p a l r i n i S A Cluj-Napoca, P-ţa A. lancunr. 15, jud. Cluj s . o . o o m c e r e a i o i u j o . a . -Tei./Fax:064-195 .557; 197201 .

O rganizează: ■LICITAŢIE PU B L IC Ă CU S T R IG A R E Ş l N E G O C IE R E pentru

VÎNZAREA U R M Ă TO A R ELO R A CTIV E (clădiri şi te r e n ) :1. D epozitul B onţida G a ră -com. Bonţidaf.n.,jud. Cluj; _ ' a-2. D epozitu l B onţidâ R .S . -com. Bonţidaf.n., jud. Cluj; §3. D epozitu l D e j-municipiul Dej, str. Baia Mare nr. 55, jud. Cluj; ' 84. D epozitul P a n tic e u - com. Panticeuf.n., jud. Cluj;5.D e p o z itu lC iţc ă u -com. C îţcăuf.n :, jud. Cluj; . .6. D epozitu l H uedin - Huedin, str. Fildului nr. 1.Licitaţia va avea loc în fiecare zi de JO I A SÂPTĂMÎNII, o ra 10, la sed iu l so c ie tă ţii, p înă la ad ju d ecare . ' 2 'D osa ru l d e p reze n ta re a activului poate fi procura), contra cost- 500.000 lei, zilnic, de la sediul societăţii între orele 8-15. 2. - .. . .Activele au acces la cale ferată, drumuri naţionaleşi se pretează pentru orice fel de depozitări şi cu investiţii minime 'pentru multiple funcţionalităţi.A lte relaţii se pot obţine de la telefon: 064-195.557.'

asigură consultaţii, tra tam en te , intervenţii chirurgicale^ în co n d iţii u ltram oderne ;

• c h i r u r g ia c a t a r a c t e i p r in f a c o e m u l s i f i c a r e <c u i m p la n t d d c r i s ta l in fo ld a b il

Operaţii cu laser excim erp e n t r u " c o r e c ţ i a m io p ie i p î n ă l a - 1 0 , - 1 1 d io p tr i i ; •h ip e r m e t ro p ie i d e + 4 , + 6 d io p tr ii ; • a s t i g m a t i s m u lu i

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortul ochelarilor-------

Societa tea C om ercia lăS.C. Porcelain Manufacturers S.R.L.angajează: - -- persoane specializate (femei) în împletit coşuleţe şi aplicaţii,

precum şi persoane necalificate (femei) pentru calificarea în acest domeniu.

- ceramiste specializate în decorarea produselor ceramice;- glazulator produse ceramice (femei) cu experienţă în sectorul

ardere - glazurare. - Cererile se depun Ia sediul societăţii de pe Bd. Muncii nr. 25 A pînă la data de 06.06.2002. Interviul va avea loc în data de 06.06.2002. ora 10,001a sediul societăţii. Pentru informaţii suplimentare sunaţi la telefon nr. 415.108 sau 4 1 5.506. (9766867)

REZIDENŢIAL-;IMOBILIARE i

m S.C. ECCOCASA S.R.LStr. Plopilor n r. 25 §

: Tel. 429.674, 091-207.645 § 095-235.668, 093-983.329 a

• Vinde garsonieră în Zorilor, str. Pastcur. aproape dc magazine şi mijloace de transport, poziţionare sudică. Preţ 12.000 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Ofertă excepţională, dc exclusivitate! Vinde, garsonieră in Mânăştur, str. Ciobanului, etaj

196.80S. (Ag.i.). intermediar mic, 28 mp, baie marc• Vinde garsonieră în Mânăştur cu vană, balcon orientare SE,

str. Gr. Alcxandrcscu, cf. I, 28 mp, bucătărie, debara, hol. Preţ 12.500 etaj intermediar, nefinisată, dar bine USD. Tel. 429.674. (Ag.i.) întreţinută, preţ 12.700 USD • închiriază spaţii comerciale în ncgociabil.Tcl. 195.916, 196.808. zona ultracentrală a oraşului Cluj- (Ag.i.). Napoca, pentru diverse activităţi• Vinde ap. 2 camere în Mânăştur, comerciale, birouri, sedii dc’firmă

central, str. Ion Meşter, cf. I, etaj sau bancă, la preţuri excelente. Baza

• Vinde urgent ap. 3 camere situat în Grigorescu, str. Fîntîncle, etaj intermediar, ocupabil imediat, zugrăvit, curat, preţ 19.500 USD negoiciabil. Tel) 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere, situată în

casă în Grigorescu, suprafaţa 70 mp, curte, nefinisat. Preţ 17.000 USD uşor negociabil. Tel. 195.916,

inermediar, orientare E, apometre, ; telefon, ocupabil imediat, preţ

18.500 USD puţin negociabil. Tel. ; 195.916, 196,808. (Ag.i.).

• Vinde ap. 3 camere în Mânăştur, str. Negoiu, cf. I, decomandat,

; balcon mare, contorizarie, loc 1 parcare, orientare N-E, pret 22.500 : USD negociabil. Tel. 195.916, i 196.808. (Ag.i.).■ * Vinde teren în Dîmbul Rotund,i str. P. Ilarian, 400 mp, plat, facilităţi, j acces auto, preţ 15 USD/mp

negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde 2 apartamente în zona

centrală, amenajate, centrală termică, suprafaţă totală 103 mp, ideale pentru birouri, cabinete avocatură, notariat etc. Preţ 55.000 USD negociabil. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde casă în Gruia, zonă bună,

4 camere, bucătărie, curte betonată, necesită mici reparaţii. Preţ 33,000 USD negociabil: Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).

■ • Vinde ap. 2 camere, situat în -Cipariu, cf. sporit, finisat, parchet,

gresie, faianţă, modificări interioare. Preţ 24.000 USD negociabil. Tel. .195.916, 196.808. (Ag.i.).

Oferă spre închiriere spaţiu

de dale foarte complexă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartamente în Grigorescu,

ne/finisate, etaje intermediare, preţuri înccpind cu 16.000 USD. TcL 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartament în Mânăştur,

poziţie bună, semifinisat, decomandat, curat, îngrijit, preţ 15.500 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde apartamente în Mărăşti,

Calea Dorobanţilor, Năsâud 2-4 camere, finisate sau nefmisate, etaje intermediare, la preţul pieţei, negociabil. Baza de date foarte complexă. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Vinde complex comercial, 1.000

mp, finisat, termopane, poziţie excelentă cu vad comercial format, amenajat ca piaţă, boxe din termopan 200 mp, în module de 10- 20 mp, copertină, pardoseală din beton pe toată suprafaţa, instalaţii de apă, curent etc. Preţ 170.000 USD neg. Tel. 429.674. (Ag.i.)

Vinde apartament, Plopilor vechi, suprafaţă 110 mp, 3 camere, poziţie excelentă, preţ excepţional: fel. 429.674: (Ag.i.) '

• Caută de închiriat în zona ultracentrală a oraşului pivniţă,

comercial în zonă centrală, suprafaţă' suprafaţa 150-250 mp, pretabil 56 mp, ideal pentru magazine, 1.500 pentru activitate comercială, finisată USD/lună negociabil. Tel. 195,916, sau nefinisată. Se oferă-pret bun. 196.808. (Ag.i.). ; ’ Tel. 429.674. (Ag.i.)

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresă direct la redacţia ziarului, sţr.Napoca nr.J 6.

fcgai'

Mm Cflsţf

Ţ T Y i 1L l L ! 1* s j . ' “ x t ^

CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04-

— SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16'

____________m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75

S.C. PANGRAM S.A.societate româno-germană, producătoare a pastelor făinoase

M O N T E - B A N A T O. angajează pentru judeţul Cluj:

1 . Gestionar(ă)Cerinţe:

- cunoştinţe temeinice privind primirea şi eliberarea mărfurilordin depozit; "

- cunoştinţe de contabilitate primară;- operare PC (Word, Excel); *- garanţie imobiliară.

2. Agent(ă) de vînzăriCerinţe: - abilitate în vînzări şi dinamism;

- disponibilitate pentru program prelungit;- permis de conducere;- garanţie imobiliară. . '

S e oferă: 8- salariu motivant; g- un mediu de lucru tînăr şi dinamic.

C .V.-urile şi scrisorile de motivaţie se pot trimite pînâ la data de8 iu n ie 2002, p rin fax; 0 5 5 /2 1 .8 6 .3 5 sau e-m ail: biancasfî'niontebanato.ro.

W B A N C P O S TO feră patru p ro d u s e s p e c ia le p e n tru P E N S IO N A R I:

Contul Curent PENSIONARUL, în c a s e z i p e n s ia ş i p rim eşti 1 p r o c e n t în p lu s la d o b în d ă fa v e d e re .

Depozitul la termen VENERABILUL, d o b în d ă s e p o a te ridica l u n a r , p rim eşti In p lu s 1 ,5 p r o c e n t e fa ţă d e d o b în d ă la a c e la ş i te rm e n .

Depozitul cu capitalizare SENIORUL, c u c a p ita liz a rea au to m a tă a d o b înz ii la s c a d e n ţă , p rim eş ti în p lu s + 2 p r o c e n te fa ţă d e d o b în d ă la a c e la ş i te rm e n .

C r e d i tu l Vîrstă de Aur, p e n tru a prim i 70 % din p e n s ie în avans, fă ră a m a i a ş te p ta d a ta la c a re s în t p lă tite p e n s ii le .

In fo rm a ţii s u p l im e n ta r e Şla o ric e u n ita te BANC P O S T s a u la .te le fo n u l C lientu lu i* : 1 9 .7 4 .1 9 . §

# j P Â G I N INAŢIONALE’AGINIJATJONALE

PAGINI NAŢIONALE 2 0 0 2Ediţia a X-a

E-mail: office@pagini-nationale.ro; www.pagini-nationale.ro

C E L M A I C O M P L E T C A T A L O G D E P U B L I C I T A T E

D I N R O M Â N I AP e h tw b b ţ i n e r e a 'c a t a f b a u lu f ^ ^ ^ ^

PAGINI NAŢIONALE 2002 şl înscrieri i

Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Clujîn conformitate cu OG 128/98 şi HG 1067/99 organizează licitaţie publică deschisă în data de 10.06.2002, o ra 10, la sediul Biroului V am al Cluj-Napoca, str. Al. V aida Voevod, nr. 2, pentru valorificarea următoarelor autovehicule:

- Autocam ion M ercedes 814, 1992, 5.958 cmc - 74.640.000 lei;

- A utoutilitară R enau lt M aşter, 1987,2.428 cmc - 27.540.000lei;

- A utoturism Audi 100, 1988, 2.200 cmc - 18.880.000 lei;- etc. •

Lista completă cu autovehiculele şi bunurile supuse licitaţiei poate fi consultată la sediul D.R.V.I. Cluj şi Biroul Vamal Cluj.

Pasul licitaţiei este de 5% din valoarea de pornire.Potenţialii ofertanţi vor depune pînâ în data de 10.06.2002, ora

9, un avans de 10% din preţul de strigare al produselor solicitate. Avansul se va depune în contul 50054287998 deschis la Trezoreria Cluj.

Informaţii suplimentare sepot obţine la sediul Direcţiei Regionale Vamale Interjudeţene Cluj, B-dul M uncii nr. 18, la Compartimentul Valorificare Bunuri, etaj 3; telefon 415.259 sau 415.701, interior3 5 _ (9 7 5 8 9 0 5 )

j B kd e C l u j

Cooperativa de Credit" F O N D C O O P ”

C luj-N apocacaută

c o l a b o r a t o r i d i n a m i c i ,

cu posibilităţi de angajare în domeniul bancar.

Cîştiguri deosebite. Relaţii la sediul firmei b-str. G-ral T. Moşoiu j§(fostă Dostoievski) nr. 14. sL Data limită: 06 iunie 2002.

WEST BANK SA- Sucursala CLUJ-NAPOCA CARDINE BANKING GROUP

C luj-iV apoca, P ia ţa C ip a r iu n r . 9

T elefon: 430.180, 430.008 '

Fax: 430.045

DOBÎNZI DEPOZITE PERSOANE FIZICE - LEI

(suma minimă 500.000 lei) •

1 LUNA 27% pe an _2 LUNI 29% pe an |3 L U N I' 30% pe an I

REPARAŢIIAPARATURA fotografica.

Zeno REIN H A R D T

C a le a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C lu j - N .

Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

MATRIMONIALE-• • Tînără simpatică ofer masaj oriental, companie, numai domnilor civilizaţi, manieraţi. Tei: 090-08-20-96 orele 9-22. (542813)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Dau in chirie apartament 3 camere, zona centrală, pentru firmă. Tel. 094-10-28-47. (545757)

• V în d g a r a j , s t r . G r . A lc x a n d re s c u n r. 13. T e l: 0 9 2 -4 7 - 10 -21 . (5 4 2 8 25 )

• V în d : im p r im a n tă E pson F X - 1170, m ochetă, m o b ilie r , n e g oc ia b il. T e l: 4 2 -8 5 -3 7 . (5 4 2 8 4 3 )

• V în d 6 scaune, m asă, canapea, v i t r in ă . T e l: 4 4 -2 0 -5 8 . (5 4 4 2 8 9 )

• Vînd grîu de panificaţie. Inf. telefon: 094-513.979. (7030017)

ÎNCHIRIERI* Inchiriem apartament 3

camere, cu centrală proprie, Mărăşti central. Informaţii la tei: 35-43-38 orele 17-19. (542820)

D au în c h ir ie s p a ţiu 6 0 m p în z o n a c e n tra lă . T e l : 1 9 -9 2 -7 2 . (5 4 2 8 0 2 )______ ____________

DIVERSE• SC Sole D’el Est SRL cu

sediul în Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, caută maistru, femeie sau bărbat, specializat în confecţii costume de baie şi lenjerie intimă. Se oferă salariu adecvat capacităţilor, apartament şi se acceptă şi partener (soţ, prieten etc.). Tel: 062-28-13-22,094-79- 49-58, tel. fax 062-28-13-33-. (544223)

• S. C. Romcatel Gaz S. R. L. angajează economist(ă). Cerinţe: studii superioare de specialitate. Informaţii Ia tel.41-67-55 între orele 7,00-15,00. (545752)

• Consiliul Local Cămăraşu anunţă conscurs pentru ocuparea a 3 posturi de specialişti topografi privind aplicarea fondului funciar, în data de 21.06.2002, ora 10.00. Condiţii de participare: studii de specialitate, vechime în domeniu 3 ani. Depunerea dosarelor pînă în-data de17.06.2002. (544287)

Vizionara Valeria fiica

w ....M •- • Ytfe*. ' * ' * £ * * tit "V s

m

Părintelui Anderson, este prezentă în Cluj-Napoca, la cererea clienţilor. Nu sînt ghicitoare, nici vrăjitoare, ci sînt o vizionară şi tămăduitoare a harului Sfint. Tel. 091-82-11- 62 sau 18-66-88. (545731)

• Dorel Chiş execută morminte în rate. Str. Frunzişului nr. 2. Tel. 45-97- 98; 095-91-28-52. (545735)

M a ca ve i, M u n c a c i Dom nica, soţia Iu i C r iş a n G l ig o r nâsc. Felecan M a r ja , F e le c a n T o d o r , Iepure G a v rilă lu i V a s ilie , Feneşan Nastasia căs. Hodrea Pavel, Feneşan Irina căs. I r im ie G lig o r, Ie p u re Todor, Iepure M a r i căs. M o c a n F lorea, Felecan V ic to r , Fe lecan G lig o r , soţia lui F e n e şa n N ic o la e născ . Feneşan M a r ia , F eneşan T o d o r , Felecan G h e o rg h e , F e le c a n Paraschiva. Fe lecan F loare, Fe lecan Gheorghe, Felecan A n a căs. M an c iu Salovestru, R a d Z a h a r ia ş i s o ţ ia , Felecan Nastasia, Roş M a ria , Felecan Gligor, S am o ilă V a s ilie , M o ca n Ion, Iepure T o d o r lu i V a s il ie , M un ca c i Vasilie, M u n c a c i M a r ia , M u n c a c i lacob,

P ir ita A b ra h a m M a r ia , născută^ M u n c a c i S a lv in a că s . M ocan Lazăr, Lucacs, cu d o m ic i l iu n ecunoscu t, 'Ie p u re Iuonaş, Iepure Susana căs. este c ita tă la J u d e c ă to ria T u rd a , Fe lecan N e ch ita , Iepure Ana căs. pentru data de 0 6 .0 6 .2 0 0 2 , în dosar C o s te a M i t r u , O lte a n Susana, c i v i l n r . 1 6 8 2 /2 0 0 2 , p e n tru uzucap iune , re c la m a n ţi M o ld o v a n Ioan şi M o ld o v a n A n a . (7 0 1 9 75 4 )• N u m iţ ii : M u n c a c i F lo re a , Felecan

G ligo r, K iss A na , M oca n M a ria , căs.M ate iu , M o ca n V a s ile , M o c a n Ioan,

• S.C. Omnium Distribution S.R.L., sediul: Piteşti, str. Serelor, nr.2. Argeş angajează agenţi vînzări. Cerinţe: - experienţă minim un an în distribuţia de produse, de preferinţă auto şi materiale de construcţii; - posesor permis auto şi deţinător autoturism propriu; - studii superioare. Cererile şi C.V. se primesc la fax: 048-280.167 sau la adresa gic@gic.ro. Interviul va avea loc la sediul sucursalei Asirag din Cluj, Ştr. Dorobanţilor, nr. 78, sc. 2 ap. 25. Relaţii Ia telefon 048-282.200 int. 164. (9762013)

• A n g a jă m v în z ă to r in s ta la ţ i i san itare şi m a te ria le co n s tru c ţii. T e l:4 2 -5 5 -9 7 . (5 4 2 8 2 6 )

.* G rup Ş c o la r F o re s tie r C lu j- N apoca , str. H o re a n r. 51, te l/F a x 1 3 -2 0 -2 7 o rg a n iz e a z ă în d a ta de12.06.2002, o ra 9 concurs p e n tru ocuparea a două p o s tu ri de în g r i j i to r c u ră ţe n ie . C e re r i le se d e p u n la secretariatu l ş c o li i p înă la d a ta de11.06.2002. (5 4 2 8 3 7 ) '

• In co n fo rm ita te cu Le g ea n r. 1 3 7 /1 9 9 5 , C o ro iu A le x a n d ru ş i a s o c ia ţ i i a n u n ţă în c e p e re a d e m e rs u r i lo r p e n tr u o b ţ in e re a a c o rd u lu i de m e d iu p e n tru o b ie c tiv u l “ ex tin de re cana l p u b lic ” s itu a t în C lu j-N a p o c a s tr. G heorghe B ib e s c u ş i N ic h i t a S tă n e s c u . E v e n tu a le le s e s iz ă r i ş i s u g e s tii, nu m a i pentru fa c to r ii de m e d iu se v o r depune la s e d iu l IP M C lu j , C a lea D o ro b a n ţilo r n r. 99. (5 4 4 2 83 )

• în co n fo rm ita te cu Legea nr. 137/1995, S. C. L i l ia C e b o ta ri S. R . L . anunţă în cepe rea d e m e rs u r ilo r p e n tru o b ţ in e re a a u to r iz a ţ ie i de m e d iu pentru o b ie c t iv u l “ c o n fe c ţii vestim entare , sed iu firm ă + a te lie r de p ro d u c ţie ” s itu a t în C lu j-N a p o c a str. L . P a s te u r n r . 7 6 . E v e n tu a le le se s iză ri ş i s u g e s tii n u m a i p e n tru fa c to r i i de m e d iu se v o r depune la sed iu ! IP M C lu j, Calea D o ro b a n ţilo r n r. 99. (5 4 5 7 6 8 ) '

H o d re a Palaghia căs. Hodrea Todor, M u n c a c i .V a s il ie lu i Gheorghe. M u n c a c i A n a că s . Ie p u re Ion, M u n c a c i V a s ile , M u n c a c i Andrei, Fe lecan V a s ile lu i P ave l, Muncaci Io n , M u n c a c i F i l i p , so ţia lui

V a s i le , M u n c a c i M a c a v e i născ. Muncaci F lo a re a , s o ţia lu i Fe lecan Todor născ . M u n c a c i S usa n a, Felecan G lig o r ş i so ţia , Fe lecan M aria , văd. lu i F e le ca n G r ig o re născ. Ghişa M a r ia , Felecan G heorghe , Felecan F lorea, Felecan P araschiva, Muncaci V a s i le , M u n c a c i V a s ile ju n io r, M u n c a c i M a r ia , Feneşan G lig o r lui N ic o la e , Pop V a s ile , Iepure Ioan lui

se rg e n t, M o ld o v a n ' M o ld o va n M a r ia , Ie p u re Io n a lu i

T o d o r T r i f , F lo r ia n I o s i f ş i soţia ,B o ja n L o t t i , F e le c a n L o r i , văd.Felecan A n a născ. Ie p ure , Ir im ie ş Io n , M u n c a c i S im io n , ' M u n c a c i Luca, Roş V a s ilie , R oş T e o d o r, Roş N ic o la ie , Ie p u r e V a s i l ie lu i G h e rm an , Ie p u re Io n lu i T o d o r,Fe le ca n M a te i , F e le c a n Io n lu iG lig o r, C ă lb e jo s G a v r ilă , Felecan Pavel, Iepure A n a căs. Iepure Gavril. Io n a O n u c u lu i, M u n c a c i A n is ia M u n c a c i S im io n , so ţia T u i Costea

• Lichidatorul Magdaş Marilena anunţă licitaţie publică pentru vînzarea bunurilor SC Crepuscul Prodcom SRL:- geantă diplomat, telefoane,radiocasetofon, calculator, mobilă. Valoarea de strigare: 8644037 . Iei. Licitaţia va avea Ioc în fiecare vineri, începînd cu data de 28106.2002, orele14.00, Calea Moţilor nr. 6-8, et. 5, camera 54, tel: 094-53-72-97. (542823)

• Societate comercială angajează vînzătoare cu experienţă pentru magazin îmbrăcăminte. CV-urile se depun în str. Memorandumului nr. 3, la Second Hand Shop. Relaţii suplimentare Ia tel: 069- 218.957, 093-550.306.(9758904)

nâsc. S eliş fean, M u n c a c i la c o b , Ilea M aria , I le a T o d o ric a , Iepure F ilip lu i S im io n , M u n c a c i Io n lu i A lexa , M u n c a c i P a n te l im o n , M u n c a c i

‘ Ir im ie , M u n c a c i G heorghe , M uncaci Io n , P in te a Io n lu i G l ig o r , văd . Fe lecan Io n , Ie p u re M a r ia născ. M u n c a c i , F e n e şa n V a s i l ie lu i Gheorghe, Feneşan P ave l, M un ca c i N ic u la i , M u n c a c i I r im ie , R u s V a s i l ie , . R u s Io n , R u s M a r ia , M u n c a c i Pasc, R oş L u p , Felecan A n a născ. Ie p ure , s o ţia lu i H anc T o d o r născ. Fe lecan Ile a n a , Felecan C o sta n , F e le c a n M a r ia , Fe le ca n V a s ilie , Felecan Io n , Feneşan Ion, Felecan S im io n l u f L u ca , Felecan Io s if lu i Io n a lu i P etre, so ţia lu i M arc Ioan născ. Ie p u re M a r ia , soţia lu i Iepure I l ie lu i G h e o rg h e născ. .Crişan Tu d o s ia , so ţia lu i M un ca c i T o d o r născ. H odrea M a r ia , Hodrea M aria , Ie p u re A n is ia născ. D răgan, Felecan V a s ilie , Fe lecan A n ă , soţia lu i Fe lecan V a s ile născ . Fe lecan V a rv a ra , M o ld o v a n M a r ia căs. O ltean V a s ile , M o ld o v a n A n a căs. Sucală F i lo n , M o ld o v a n D o c h iţa căs. Ie p u re G a v r i lă , M o ld o v a n Susana că s . H e ş d e re a n V a s ile , Fe lecan T o d o r , M o ld o v a n Ile a n a născ. M ic lă u ş , M o ld o v a n Io n cantor,

T o d o r născ. M u n c a c i A n a , soţia lui R o ş N ic u la e n ă s c . ' M uncaci Sânziana, M u n c a c i V a s ile , Muncaci M a r ia , M u n c a c i M ih a i l , Iepure D u m it ru , ie p u re M a r ia căs. Samoilă Petru, Iepure P ave l, M u n c a c i Vasile, M u n c a c i P e tru , M u n c a c i Ioan, M u n c a c i E ud o ch ia , M u n c a c i Maria, M u n c a c i I l ie , M u n c a c i Tom a, soţia lu i M u n c a c i A le x a n d ru născ. Şuta F loarea, Ir im ie ş Io a n , Ir im ie ş Vasile, so ţia lu i Popa la c o b născ. Irimieş S u s a n a , M u n c a c i P o p a Vasile , Iepure V a s ilie a N a s ta s ii, soţia lui Ie p u r e V a s i le n â s c . M uncaciu M a r in a lu i Ion , Felecan Nastasia căs. R oş Io a n , Ş u ta V a s ile , Feneşan C o n sta n tin , Feneşan Petre, Feneşan G h e o rg h e , M u n c a c i O ana căs. M ic lă u ş N ic o la e , M u n c a c iu Todor, M u n c a c iu G a fiţa căs. Pavel Ioan, M u n c a c iu T o d o r ic a căs. Rus Petra, M u n c a c iu Tănasie, M o ld o va n Todor lu i S im io n , F e le c a n M a r ia căs. M u n c a c iu Io a n , Fe lecan Irina căs. R a ţ V a s ile , F e le ca n D o ch iţa căs. M u n c a c iu V a s ile , Fe lecan Vasile, M ic lă u ş M a r ia căs. M un ca c i Ioan, M ic lă u ş ,D o ch ia căs. Feneşan Vasile, M ic lă u ş L in a căş. Feneşan Todor, M ic lă u ş C o n s ta n t in , M ic lăuş

Iepure S im io n a M a g u lu i, Iepure V a le r ia « M ic lă u ş S usana, Iepure G lig o r a b la g u lu i , Ie p u re Io n a T oan , Ie p u re M a r ia , M uncaciu b la g u lu i, s o ţia lu i Ie p u re S im io n M ih a i , F e le c a n V a s ile lu i Ioan născ. S a m o ilă S u sa n a , S a m o ilă (B e n g a ) , Ie p u r e S usana căs. V a s ilie , văd. Iepure C ostan , M ocan M u n c a c iu N ic o la e , Ie p u re Ioan, L a ză r, M u n c a c i A le x a n d ru , R us Ie p u re Petru, Ie p u re Nastasia, soţia F lorea, Fe lecan T o m a , R o ş M a r ia lu i M a te iu I l ie născ. M ocan Maria,căs. M u n c a c i P e tre ,, 'P in te a Ileana căs. Iepure V a s ile ^ P in te a N ech ita , F e le ca n V ic t o r , F e le c a n G lig o r , Felecan M a r ia căs. Ie p u re .G ligor,

M o c a n V a s i le , M o c a n Ioan, M o ld o v a n V a s ile , M o ld o va n Maria, M o ld o v a n M a r ia că s : Iepure E m a n o il, M o ld o v a n T eodor, Florian

Felecan Parasch iva, R oş T im , Iepure Io s i f ş i soţia, B o ja n L u cre ţia , Hodrea V a s ilie lu i P ave l, so ţia lu i M u n c a c i G a v r ilă , Feneşan E ugen , Salomie T o d o r născ. H u d re a M a r ia ,. H udrea F lorea, soţia lu i M u n c a c iu Ioan născ. M a r ia , Ie p u re Io n , Ie p u re Costan, M a rc M a r ia , M u n c a c iu Eugenia Iepure P ave l, M u n c a c i A le xa n d ru , născ. Iepure , M o ld o v a n V asile şi Iepure M a r ia căs. M iro n Io n , Iepure soţia , Ile a D o rin a , Felecan Vasile lui Nastasia căs. S am oilă S im io n , Iepure ■ S im io n ; to ţ i cu u lt im u l dom ic iliu A n a căs. C o zm a Io n , Ie p u re Susana cunoscut în com . C iu r ila , sat Sâlicea, căs. S am o ilă T o d o r, R o ş D o ch iţa , s în t c ita ţ i la Judecă to ria Turda, pe Roş V a rva ra , Iepure M it r u ş i soţia, data de 2 0 .06 .2002 , în dosar c ir i l S uca lă I r in a , Ie p u re G l ig o r j u i n r . 2 3 3 1 /2 0 0 2 a v în d ca p h r i V a s ile , F e le c a n T o d o r , M u n c a c i p resta ţie tabula ră . (7 0 1 9 75 2 '

C LU J-N A PO C A : luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-

SU BR ED A C TIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SU BRED A CŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16, m arţi, v ineri 8-11; tel/fax 21-60-75.___________ ________

a F u l i

•J'-'-lKXii

• N u m ita R u s P arasch iva născută M a c a ve i cu d o m ic i l iu necunoscut se citează la Ju d e că to ria C lu j-N a po ca pen tru te rm e n u l d in 18.06.2002, în dosar 5 6 2 1 /2 0 0 2 , o ra 8, sala 102, în proces c u B ig e a -G e o rg e , avînd ca ob iect p re s ta ţie tabu la ră . (542819)

• S în t c h e m a ţi Ia Judecătoria C lu j- Napoca în d a ta de 24 .06.2002, ora 8, cam era 16, în ca lita te de p îr iţ i , în proces c u S C C o m b in a tu l de U t ila j G reu S A , în d o s a ru l 8 0 2 7 /2 0 0 2 u rm ă toa re le persoane cu d o m ic iliu l cunoscut: K o v a c s R oza lia născută B o ld iz sa r, s tr . H o re a n r. 63, P a li loan, C a le a M a re şa l Fach nr. 112,

i Karsai I lo n a , str. M a rg o nr. 84, B erkîj ’los if, s tr . B u d a i N a g y A n ta l nr. 84,! D a rocz i T u lia n a , str. B u d a i N a g y1 A nta l n r. 76 , K is s C ă tă lin ă m ărita tă; ' cu B arabas C a ro l. (542824) ■

• N u m i ţ i i H a th a z i Io s if, K i l in *• F ra n c isc , K i l i n K a ro l in a născutăr ' Kuszar s în t c ita ţ i la Judecătoria C lu j-! Napoca p e n tru da ta de 21.06.2002,; ora 8, sa la 167, în dosar 12071/2001; avînd ca o b ie c t p resta ţie tabulară.\ (542832)

; • P î r î ţ i i B la g A le x a n d m şi B la g\ L u d o v ic a n ă s c u tă D â m b e a s în t

c h e m a ţi în ju d e c a tă de c ă tre re c la m a n ţ i i B e rc a n V a s ile lo a n Grigore ş i B e rc a n M a r ia , în dosaru l c iv il n r. 5 3 8 9 /2 0 0 2 în data de 12 iunie 2 0 0 2 la J u d e c ă to r ia C lu j -

?J N apocaora 8 .0 0 , sala 102 (fostă 95),j dosar ca re a re ca o b ie c t acţiune înî i p resta ţie ta b u la ră p e n tru , te re n u l

înscris în C F 1331 Feleacu, nr. topo 840 ş i 8 4 1 /1 . (5 4 2 8 3 4 )

• N u m ita P a l L u iz a , cu d o m ic iliu l necunoscut este chem ată în data de 21 iu n ie 2 0 0 2 sa la 167 a Judecătorie i C lu j , o ra 8.00, p ir ită în dosar n r. 4 2 0 1 /2 0 0 2 , avînd ca ob iec t ieşire d in in d iv iz iu n e . (544281)

• In c o n fo rm ita te cu Legea nr. 137/1995, S C B io le n s S R L anunţă în ce p e re a d e m e r s u r i lo r p e n tru obţinerea a c o rd u lu i de m ed iu pentru o b ie c t iv u l “ A s is te n ţă m e d ic a lă

^a m b u la to r ie ” s itu a t în C lu j-N a po ca •''str. D o n a th n r . 2 . E v e n tu a le le

sesizări ş i s u g e s t i i n u m a i p en tru factorii d e m e d iu se v o r depune la sediul IP M C lu j, C a lea D o ro b a n ţilo r nr. 99. (5 4 4 3 0 7 )

• N u m i t u l V a s s Z o lta n cu do m ic iliu l n e cu n o scu t în ca lita te de pirît în ca u za d in D o sa r 549/2001 Judecătoria D e j, rec lam an ţi SC Roba Service H o r t i c o l Im p e x p S R L reprezentată p r in R o b a V a s ile şi Roba V a s ile , în num e p rop riu , ob iect re cu n o a ş te re a d r e p tu lu i de proprietate, ie ş ire d in in d iv iz iu n e şi ta b u la re , este c ita t să se p rezin te la Judecătoria D e j, ora 12.00, în data de 18.06.2002. (5 4 4 3 0 8 )

• în d a ta de 2 0 iu n ie 2002, ora8.00, sala 16, la Judecă to ria C lu j- Napoca, d o sa r n r. 3952/2002, sîn t «taţi p î r î ţ i i : M u re ş a n lo a n a lu i Vasile, M u re ş a n D u m it r u a lu i. Vasile, M u re şa n M a r ia a lu i V as ile , lacob V ic to r ia n ăscu tă M ure şa n , Sfădea F lo a re n ă scu tă M ure şa n , Mureşan G a v r ilă a lu i V as ile , M a ie r Victoria născu tă M ureşan , M ureşan lacob a lu i D u m itru , M ureşan lo a n a lu i D u m itru , M ure şa n Petru a lu i Dumitra, M u re ş a n M a r ia născută Mariş, T o p a n F lo r ic a născută M ariş , Mariş G heorghe (id en tic cu George),

\ Mariş A na , C o m a n P alaghia născută t Vele, C rişa n A n ic a născută V e le ,

Mureşan M it r a , M ure şa n V a s ile , Kahan R eg ina , M ureşan G a v rilă a 'ui V asile , M ure şa n M a r ia , M ureşan Gavrilă, M ure şa n F lo r ic a născută Gordos. O b ie c t de ju d e c a tă >• Prestaţie tabu la ră . (544309)

• în da ta de 20 .06 .2002 , o ra 8.00, sala 162, Judecă to ria C lu j-N a p o c a dos. n r. 3 9 5 1 /2 0 0 2 , sîn t c ita ţ i p î r î ţ i i L a ză r C . T ra ia n ş i Caian D u m itru a lu i P etru S fa t. O b ie c t de judeca tă , acţiune cons ta ta re , pa rta j, în tăbu la re teren. (5 4 4 3 1 0 )

■ în data de 21 .06 .2002, 8.00, sala 169, Judecă to ria C lu j, d osa r nr. 40 8 7 /2 0 0 2 , este c ita tă p îr ita Jonas A g n e s . O b ie c t d e . ju d e c a tă - uzucap iune . (5 4 4 3 11 )

• în co n fo rm ita te cu Legea nr. 137/1995, S. C . A rp im e x Im p e x S. R . L . anun ţă începerea d e m e rs u rilo r p e n tru o b ţ in e re a a u tp r iz a ţ ie i de m ed iu p e n tru o b ie c tiv u l “ la b o ra to r p a tise rie ş i sed iu f irm ă ” s itu a t în C lu j- N a p o c a s tr . V a s lu i n r . 4 . E v e n tu a le le s e s iz ă r i ş i s u g e s t i i nu m a i p e n tru fa c to r ii de m e d iu se v o r d e p u n e la s e d iu l IP M C lu j, Calea D o ro b a n ţ i lo r nr. 99. (5 4 5 7 49 )

• în co n fo rm ita te cu Legea nr. 137/1995, F i lia la de D is tr ib u ţie şi F u rn iz a re a E n e rg ie i E le c t r ic e T ra n s ilv a n ia N o rd anunţă începerea d e m e r s u r i lo r p e n tru o b ţ in e re a a u to r iz a ţ ie i de m e d iu p e n tr u o b ie c t iv u l “ c e n tru de p re g ă t ire , in s tru ire ş i re cu p e ra re ” s itu a t în C lu j-N a p o c a str. I l ie M ă ce la ra nr. 28. E ve n tua le le sesizări ş i sugestii n u m a i p e n tru fa c to r ii de m e d iu se v o r d e p un e la s e d iu l IP M C lu j, Calea D o ro b a n ţi lo r nr. 99. (5 4 5 7 55 ) *

• N u m itu l G yonos M ik lo s este c i ta t Ia T r ib u n a lu l C lu j , p e n tru term enul d in 19 iu n ie 2002, o ra 8,00 în dosar c iv i l 4281/2002-consta tareă n u l i t ă ţ i i a b s o lu te , în p ro c e s cu Cenan Petre. (545758)

• în co n fo rm ita te cu' Legea nr. 137/1995, S. C . G e lp e t C o m se rv S. , R . L . anunţă începerea d e m e rsu rilo r p e n tru o b ţ in e re a a u to r iz a ţ ie i de m ed iu p e n tru o b ie c tivu l “ la b o ra to r

. p a t is e r ie ” s i tu a t în lo c a l i ta te a A p a h id a str. H orea nr. 23 A (27 ). E v e n tu a le le se s iz ă r i ş i s u g e s t i i nu m a i p e n tru fa c to r ii de m ed iu se v o r d e p u n e la s e d iu l IP M C lu j, C a lea D o ro b a n ţi lo r nr. 99. (5 4 5 7 67 )

PIERDERI• SC B u tu r A u to S R L p ie rd u t

în ş t in ţa re d e lu a re în e v id e n ţă p lă t i t o r T V A . Se d e c la ră n u lă . (5 4 2 8 27 )

• P ie rd u t ca rne t de s tuden t pe num e le S an is la v Teodora. î l d e c la r ‘ n u l. (5 4 2 8 3 1 )

• P ie rd u t le g it im a ţie de s tudent pe n u m e le Iu g a N ic o le ta M a r ia . O de c la r n u lă . (5 4 2 8 3 6 )

• P ie rd u t ca rne t de s tuden t pe n um e le T o m u ta M o n ica . î l d e c la r n u l. (5 4 2 8 4 2 ) ’ '

• P ie rd u t ca rne t de s tuden t pe n u m e le R e t i A le x a n d ra -M ih a i. î l d e c la r n u l. (5 4 4 2 8 6 )

• P ie rd u t p e rm is d e 'b ib lio te c ă pe num ele B erbece A d ria n a , e lib e ra t de U n iv e rs ita te a “ B og d a n V o d ă ” C lu j. î l d e c la r n u l. (5 4 4 2 95 )

• P ie rd u t ca rte de id e n tita te auto se ria A n r . 0 5 9 8 5 4 6 , pe n u m e le T a n ţă u T o m a . O d e c la r nulă. (5 4 4 2 9 9 )

• P ie rd u t ceas “ G io rg io T im e ” a rg in t iu . G ă s ito ru lu i recom pensă . T e l: j2 -3 6 -9 8 . (5 4 4 3 05 )

• P ie rd u t ca rn e t de s tu d e n t şi le g it im a ţie de tra n sp o rt pe num e le G y ip R o z a lia V e ron ica . L e d e c la r nu le . (5 4 5 7 4 3 )

• P ie r d u t a u to r iz a ţ ie de fu n c ţ io n a r e n r . 2 7 5 6 6 d in 2 3 .0 2 .1 9 9 9 , pe num ele V ereşezan V a s ile . Se d e c la r nu lă . (5 4 5 7 5 1 )

• P ie rd u t ca rte de id e n tita te auto seria B 7 4 8 75 0 , pe num ele C om es L a v in ia . O d e c la r nu lă . (5 4 5 7 6 4 )

• P ie rd u t ca rn e t de a s ig u ra t pe n u m e le P r ic o p i E le n a C e za ra . î l de c la r n u l. (7 0 1 9 75 3 )

DECESE COMEMORĂRI

• Anunţăm cu durere decesul dragei noastre ILIEŞ FIROANA. Mamă-bunică nu te vom uita niciodată. Iosif, Elena, Maria şi Monica. Înmormîntarea va avea loc în data de 5.06.2002, ora 11.00 în Cimitirul Central. (542829)

• Cu profundă durere în suflet anunţăm dispariţia celui mai bun soţ, tată, socru şi bunic DUMITRESCU MIHAI, modelul de viaţă pentru noi toţi. Cît a trăit l-am iubit, cît vom trăi îl vom plînge. Dumnezeu să-l ajute să aibă odihnă veşnică, liniştită. Dormi în pace suflet blînd. Înmormîntarea va avea loc în data de 5.06.2002, ora 13.00, la Capela Nouă, Cimitirul Mănăştur. Soţia Anuţa, fiica Mirela, ginerele Ovidiu, nepoţii Iţă şi Bebe. J542839)

Cu tristeţe şi adîncă durere în suflet ne-am despărţit de cel care ne-a fost soţ, tată, socru şi bunic STANCA SIMION din sat Giula, comuna Borşa. Tătueule drag nu te vom uita niciodată. Soţia Oniţâ, copiii cu familiile: Luca, Veronica, Marta, Mariana, Vasile, Alexandru, Mărioara, Radu, Vasile, Adela, Ioana, Sonia, Vasile, Raluca, Cătălin, Mariana, Codruţa, Rodica, Alina, Vlad. (544278)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă în data de 1.06.2002, a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic col. (r) STÎRCU LIVIU. Funarariile se vort oficia Ia Capela Cimitirului Militar din cartierul Gheorgheni, în data de 4.06.2002, orele 14.00. Familia îndurerată. (544285)

• Cu profundă durere în suflet aduc la cunoştinţa rudelor, prietenilor şi tuturor acelora care I-au cunoscut şi I- au iubit, că iubitul meu soţ, pictorul BOCA ŞTEFAN a încetat din viaţă în ziua de 1 iunie 2002, în vîrstă de 80 de ani. Rămăşiţele pămînteşti vor fi aşezate spre veşnică odihnă, după ritul bisericii romano- catolice, de la Capela Cimitirului Central, în ziua de 5 iunie 2002, orele 12.00. Odihnească-se în pace! Soţia profund îndurerată Edith. (544291)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic SÎMPETREAN DRAGOMIR din sat Popfeleac, comuna Gîrbou, judeţul Sălaj. Înmormîntarea va avea loc în data de 5.06.2002, ora 13.00, în satul Popteleac. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndurerată. (544312)

• Cu profundă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragei nostre fiică, mamă, bunică BALAZS ANNA MARIA ABIGEL.Înmormîntarea va avea loc miercuri, 5 iunie 2002, ora13,00, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu s-o odihnească ân pace. Familia îndurerată. (545746)

• Regretăm profund dispariţia verişorului şi finului nostru HAR LIVIU DUMITRU şi sîntem alături de familia greu încercată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Ciuca Gheorghe. (542817)

• Cu durere în suflet, sîntem alături.de naşul nostru, Şimi Morariu şi copii, la trecerea fulgerătoare în nefiinţă a naşei şi verişoarei STELA PUŞA MORARIU. Sincerecondoleanţe şi Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia Sfârlea loan. (542822)

^ Un ultim omagiu celui mai preţios prieten VASILE BĂLUŢIU. Nu te vom uita niciodată. Familia Crişan Ocsi, Mery, Mihaela şi Ady. (542828)

• Sîntem alături de doamna Iulia Băluţiu, în marea suferinţă şi durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a iubitului ei soţ BĂLUŢIU VASILE. Odihnească-se în pace! Familia doctor Negruţiu Mircea. (542835)

• Sîntem alături de colega noastră Adriana Avram, Ia pierderea grea suferită prin moartea fulgerătore a tatălui său. Colectivul Serviciului Informatică -D. G. F. P. Cluj. (542840)

• Un ultim omagiu celui care a fost FLORIN STEOPAN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea, prietenii şi colaboratorii de la SC Siesta SA. (542845)

• Sîntem alături de colega noastră Viorica Tomescu, în marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Colectivul Clinicii Chirurgie II Cluj-Napoca. (542846)

• Senatul şi Conducerea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj- Napoca anunţă cu adîncă tristeţe trecerea în eternitate a distinsului dascăl Prof. univ. Dr. DIMITRIE MARICA, eminent cercetător în domeniul microbiologiei, apreciat pedagog şi făuritor de şcoală, întregul colectiv al Univesităţii noastre transmite sincere condoleanţe familiei greu încercate şi îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Rectoratul U. S. A. M. V Cluj-Napoca. (542847)

• Zile cernite în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, care conduce pe ultimul drum pe cel ce a fost Prof. univ. Dr. DIMITRIE MARICA. Membru de Onoare . al Consiliului profesoral, profesor consultant şi îndrumător al unei pleiade de doctori şi doctoranzi, apreciat cadru didactic iubit de studenţi şi de colaboratorii apropiaţi, ilustrul dispărut Iasă un gol apreciabil în domeniul microbiologiei veterinare. Cu profund regret Conducerea facultăţii, Consiliul profesoral şi studenţii îi aduc un pios omagiu iar familiei întristate gînduri - de compasiune şi îmbărbătare. Dumnezeu să-I ierte şi să-l odihnească. Decanatul F. M. V. Cluj-Napoca. (542848)

• Gînduri cernite.şi flori îngemănate cu regretele foştilor studenţi, la catafalcul celui ce a fost Prof. univ. Dr. DIMITRIE MARICA, profesor consultant al Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj- Napoca şi îndrumător apreciat al multor serii de studenţi şi doctoranzi. Condoleanţe familiei' şi, o lacrimă de recunoştinţă sfîntă marelui nostru dascăl. Prof. univ. dr. C. Lisovschi Cheleşanu, Prof. univ. dr. Viorel Miclăuş. (542849)

• La marea despărţire de profesorul şi omul DIMITRIE MARICA, truditor încomplexul domeniu almicrobiologiei veterinare clujene, colectivul disciplinei de Parazitologie din cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, îşi pleacă fruntea ca un pios omagiu în faţa icoanei marelui dispărut, adăugind îndoliatei familii gînduri sincere de alinare. Veşnica lui pomenire! Prof. dr. Eronim Şuteu, Prof. dr. Vasile Cosma. (542850)

• îmi exprim întreaga compasiune la dispariţia din viaţă a profesorului meu în fotbal VASILE BĂLUŢIU. Av. Marcel Lâzăreanu. (542851)

• Catedra de Reproducţie şi Chirurgie de la Facultatea de Medicină Veterinară Cluj cu adîncă tristeţe conduce pc ultimul drum pc cel ce a fost distinsul Prof. univ. Dr. DIMITRIE MARICA. Dumnezeu, să-l odihnească în pace! (542852) v __________

' • Sîntem alături de familia Prof. univ; dr. Paul Şerban Agachi, în marea pierdere a mamei sale. Sincerele noastre condoleaifţe şi întreaga compasiune. Compartimentul de Imagine a Universităţii “Babeş-Bolyai” şi Unitatea de Dezvolare Strategică şi Management a Universităţii “Babeş-Bolyai”. (542854)

• Sîntem alături de colegul nostru Prof. dr. ing. Şerban Agachi în aceste clipe grele pricinuite de decesul mamei dragi. Cele mai sincere condoleanţe din partea colegilor de la Colectivul de Modelare şi Automatizare a Facultăţii de Chimei şi Inginerie Chimică. (542855)

Sîntem alături de colegul nostru, şeful de catedră Prof. dr. ing. Şerban Agachi în aceste momente dureroase pricinuite de pierderea mamei dragi. Cele mai sincere condoleanţe din partea membrilor colectivului Catedrei de Inginerie Chimică şi Ştiinţa Materialelor Oxidice. (542856)

• Adînc îndureraţi, sîntem alături de familia Prof. Universitar Viorica Marica Guy în marea durere adusă de pierderea celui ce a fost distinsul' Prof. Univ. DIMITRIE . MARICA, eminentă personalitate ştiinţifică, persoană cu deosebite calităţi umane. Familia Prof. Dr. Caius Duncea. (544279)

R e c t o r a t u l U n iv e r s i t ă ţ i i " B a b e ş - B o ly a i " C l u j - N a p o c a p a r t i c i p ă la d u r e r e a f a m il ie i p r o r e c t o r u l u i P a u l Ş e r b a n A g a c h i , d a t o r a t ă m o r ţ i i m a m e i .

T r a n s m i t e m s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e d i s t i n s u l u i c o l e g ş i f a m il ie i s a le . (97620»;

• Iulica fii tare. Regretăm mult trecerea în nefiinţă a celui mai drag “PITIC”- ICĂ. Trude şi Reiu. (542844)

• Un ultim omagiu celui care a fost BĂLUŢIU VASILE. Sincere condoleanţe. Ica şi Dan Anca. (544280)

• Cu inima profund îndurerată ne despărţim de iubita noastră cumnată PUŞA. îi vom păstra o veşnică şi plăcută amintire. Sîntem alături de fratele nostru ing. Simion Morariu şi copiii lui. Lcnuţa, Florin, Anca, Marius. (544282)

• Cadrele militare în rezervă şi retragere, Organizaţia JudeţeanăCluj, aduc un ultim omagiu camaradului nostru col. (r) STÎRC LIVIU, prin trecerea în nefiinţă. Condoleanţe familiei îndoliate. (544284)

•' Un ultim gînd bun, lacrimi şi o floare pe mormîntul cumnatului meu drag VASILE(ICĂ) BĂLUŢIU. Nu tc voi uita niciodată. Sînt alături de scumpa ta soţie şi sora mea Iulia în aceste momente grele. Cumnata Nicolina. (544288)

• Sîntem alături dc fosta noastră colegă prof. Iulia Băluţiu în aceste momenre grele pricinuite de pierderea soţului drag VASILE BĂLUŢIU, un marc sportiv şi antrenor de fotbal al Clujului. Colectivul DTSJ Cluj. (544290)

• Sîntem alături de Edith la despărţirea dc soţul iubit, pictorul ŞTEFAN BGLCA. Familia Claudiu Bizo. (544292)

• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră soră şi cumnată MARIA UNGUREANU. Dragă Tanţa sîntem alături de tine în aceste clipe grele pe care le trăim împreună. Dumnezău s-o odihnească în pace! Tiţi şi Petrică.. (544293)

• Cu durere în suflet ne luăm un ultim rămas bun de la mătuşa şi naşa noastră dragă MARIA UNGUREANU. Bunătatea sufletului ei şi suferinţa pe care a avut-o în ultimii ani ai vieţii să-i fie răsplătiţi de bunul Dumnezeu. Odihnească-se în pace! Nepoatele Puşa, Bebi şi Nelu. (544294)

Un ultim pios omagiu celui care a fost prof. uţjiv. dr. DIMITRIE MARICA. Sîntem alături de fosta noastră directoare, doamna Viorica Marica şi de colega noastră Daniela Guy în marea durere pricinuită de pierderea soţului şi tatălui drag. Colectivul Muzeului de Artă Cluj. (544298)

^ : \

P u . M M f e f e• Mîhnili de durere şi tristeţe

în suflet ne luăm rămas bun de Ia iubitul nostru cumnat DUMITREŞCU MIHAI (PUIU). Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace! Grigore Mărginean şi Tincuţa cu familia, Mărioara Niergheş cu Liviu şi familia. (544300)

• Aducem un ultim omagiu bunului nostru camarad şi

.prieten, coloiţel STÎRCU LIVIU. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de promoţie Goleanu, Munteanu şi Rusu. (544301)

• Sîntem alături de verişorii noştri Adriana şi Adrian cu familiile lor acum cînd îl conduc pe ultimul drum pe iubitul lor tată CICEU GHEORGHE din Borşa. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Daniela şi Daniel cu familiile. (544302)

• întregul colectiv al Clubului Sportiv Municipal Cluj-Napoca îşi manifestă profundul regret pentru dispariţia fulgerătoare a fostului valoros jucător de fotbal şi apreciatul tehnician, VASILE BĂLUŢIU. întreaga noastră compasiune soţiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Adio, ICĂ! (544303) '

• Ne-a îndurerat profund neaşteptata trecere în nefiinţă a prietenului şi omului de fotbal VASILE BĂLUŢIU. Iulia dragă, sîntem alături de tine şi exprimăm sincerele noastre, condoleanţe în momentele dificile prin care treci. Dumnezeu să-ţi dea putere în aceste clipe de despărţire de soţul tău drag, iar lui 1CÂ ţărîna sâ-i fie uşoară. Familia Radvanyi. (544304)

• Sîntem alături de colega noastră, sora Tereziana, în marea ei suferinţă pricinuită de pierderea tatălui. Colectivul Policlinicii fără plată. Fundaţia “Familia Sfin ţi”. (544306)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Botoş Viorica, pentru pierderea tatălui drag. Colectivul Secţiei O. R. L. - OFTA Spital C. F. R. Cluj- Napoca. (545740)

Colectivul Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică-este alături de dr. I. Dobrescu, în aceste clipe grele. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (545741)

• Sînt alături de colegul meu dr. I. Dobrescu în aceste clipe grele. Sincere condoleanţe. Familia dr. Tivadar. (545742)

• Omagiu celui care a fost Prof. . Dr. DUMITRU MARICA* eminent cadru didactic şi om de ştiinţă, distins coleg şi un suflet de o aleasă nobleţe. Condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul Catedrei de Boli Infecţioase, Parazitologie şi Microbiologie a Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj. (545744)

• Colectivul Disciplinei de Microbiologie din Facultatea de Medicină Veterinară Cluj, îşi exprimă profundul regret Ia trecerea în eternitate a celui care a fost Prof. Dr. DUMITRU MARICA şi este alături de familia îndoliată în încercarea grea prin care trece. Odihnească-se în pace. Colegii de Ia Disciplină. (545745)

• Sîntem alături de doamna lulica în durerea pricinuită de moartea soţului drag, BĂLUŢIU VASILE. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul său ales şi nobil. Familia Oprea Vasile şi Nuţi. (545747)

• Sîntem alături de naşa noastră Iulia în clipele grele pricinuite de moartea fulgerătoare a iubitului nostru naş, BĂLUŢIU VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Finii- familia Batacliu. (545748) '

1 Alături dc colegul nostru Iosif Ilieş la pierderea mamei sale dragi, adresăm doamnei FIROANA ILIEŞ un ultim omagiu. S. C. Conpac Arhitect S. R. L. (545750)

Un ultim omagiu celui care a fost domnul ICĂ BĂLUŢIU, fost profesor şi antrenor. Sincere condoleanţe doamnei Iulia Băluţiu. Foştii fotbalişti de la C. M. C. Cluj. (545753)

Luăm parte îndureraţi la decesul dl. ICĂ BĂLUŢIU, om de înaltă ţinută, profesor şi antrenor. Condoleanţe doamnei Iulia Băluţiu. Familia Maja loan. (545754)

• Institutul de Istorie “George Bariţ”!* exprimă sincere condoleanţe doamnei prof. Marica şi colegei Daniela- Gui Marica pentru pierderea soţului şi părintelui, prof. univ. dr. DUMITRU MARICA, distins cadru didactic al învăţămîntului superior şi reputat om de ştiinţă. (545756)

• Sîntem alături de doamna Stela Dubei în aceste momente grele pricinuite de pierderea mamei dragi. Condoleanţe întregii familii. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colectivul Catedrei de Propendeutică şi materiale dentare. (545759)

• Sîntem alături de colegii noştrii Varga Elena şi Gliga Victor în aceste momente grele cînd se despart de iubitul tată. Colegii de la S. C. Remat S. A. Cluj. (545760)

• Sîntem alături de colega noastră Anca Pascu în marea durere pricinuită de moartea mamei ei. Sincere condoleanţe. Colectivele S. C. Europharm HoIdingjS. A. Braşov. (545761)

• împărtăşim durerea familiei greu încercate de pierderea soţului şi tatălui drag, distinsul profesor şi om dr. DUMITRU MARICA. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Zoe Dancea. (545762)

• Sîntem alături de colega noastră Dorina Dobrescu şi familia la marea durere pricinuită de decesul tatălui ei. Sincere condoleanţe! Colectivul Biroului U. I. P. - RJAC Cluj. (545763)

• Sîntem alături de prof. Şerban Paul Âgachi în aceste clipe grele prilejuite de pierderea mamei. Colectivul Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică. (545766)

• Adio ICĂ, prieten bun. Sincere condoleanţe familiei Băluţiu. Familia dr. Paul Marcu. (545769)

• La dispariţia pictorului ŞTEFAN BOCA Muzeul de Artă Cluj este alături de soţia artistului, Edit Boca în marea durere suferită. (544297)

• Nimic din frumuseţile acestei vieţi nu poate mîngîia sufletele noastre nici acum la 13 ani de la nedreapta despărţire de scumpa noastră fetiţă CORINA CHIŞU. Ne rugăm bunului Dumnezeu s-o odihnească în pace. Părinţii. (542821)

• începutul lunii iunie aduce în memoria Colectivului Clinicii III Medicale, momentele dureroase ale despărţirii de prestigioasele personalităţi ale celor care au fost: Prof. O. FODOR şi Prof. GH. BADEA. (542830)

' • La împlinirea a 10 ani de la decesul profesorului doctor BADEA GHEORGHE, ne exprimăm regretul pentru dispariţia distinsului dascăl şi medic, reperezentant de seamă al şcolii medicale clujene. Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie “luliu Haţieganu” Cluj-Napoca. (545770)

• Sîntem alături de dumneavoastră doamna Iulia şi vă împărtăşim durerea. Dumnezeu să-l odihnească pe NEA "ICĂ". Anda, Silvia, Vlad şi Ionel Banu. (5057440)

• Viorica, soţie şi Demetra- Daniela, fiică, anunţă cu infinită tristeţe şi grea mîhnire plecarea dintre noi, după îndelungată suferinţă, a celui care a fost profesor dr. DIMITRIE MARICA, în vîrstă de 78 de ani. Reuniunea de doliu are loc "la Casa Universitarilor, miercuri; 5 iunie a.c., oră 11. Înmormîntarea la Arad. Şit tibi terra levis. (7030029)

I v C O L i o i u i a

de Cluj 2krmdepezde2t f

In judelui Cluj, numai o treime dintre agenţii economici au răspuns chemării Guvernului

u r m a r e d in p a g i n a 1

Mila Guvernului fată de3salariaţii Birourilor3Unice...

...si a comercianţilor fată> . i ide timpul şi banii lor

D upă cum am sem n a la t şi în num ărul anterior al ziarului, în tr-o şedinţă desfăşurată săp tăm în â tr e c u tă , G u v e rn u l a em is o ordonanţâ de urgenţă prin care termenul limită de p re sc h im b a re a c e r t i f ic a te lo r de înm atriculare a societăţilor comerciale şi a celui de înregistrare fiscală a fost prelungit cu Şase luni, faţă de data de 1 iulie stabilită anterior. In opinia vicepreşedintelui GCI Cluj „guvernul şi-a da t sem a că datorită unor condiţii ob iective dar ş i subiective nu a fo s t posib il dem ararea acţiu n ii d e preschim bare < < cu m o to a re le în p l i n » . Au ex ista t, s in co p e in o rg a n iza re , în e lib e r a r e a normelor- m etodologice, mare parte dintre ce i care trebuiau să com pleteze doşarele depuse la B iroul Unic neştiind exact ce au de făcut. P rocentul mic, de numai 11 %, realizat în plan naţional, în ce ia ce priveşte p re sc h im b a re a c e r t i f ic a te lo r , nu se datorează dezin teresu lu i firm elor fa ţă de acestă acţiune, c i lip se i de xapacita te , de personal a B irou rilor Unice. Acesta este unul dintre m otivele pentru care, cred eu, G uvernul a p r e lu n g i t te rm en u l de preschim bare".

: Pe de altă parte, surse din cadrul Camerei ne- au informat că interesul agenţilor economici pentru înscrierea în termenul legal, de 1 iulie, ca preschimbarea certificatului de înmatriculare, a fosţ foarte redus. Noianul de acte solicitate complexitatea acestora, numărul de avize si acorduri ce trebuiau obţinute şi achitate, la cart se adăuga timpul.piedut pe la ghişee şi, num ultimul rînd, costul acestor avize,- au constitui: factori ce au dus la trenarea întregii operaţiuni De altfel’, în opinia unora dintre salariaţi, masura reînmatriculării a prezentat din s ta rf deficienţe, nfai ales pe lin ia o b ţin e rii avizelor şi a

. problemelor de organizare a Birourilor Unice. Mai mult, chiar termenul „limită” de 31 ianuarie 2002 riscă să fie „marcat” de acelaşi absenteism şi dezinteres din partea comercianţilor.

în şedinţa de săptămînâ trecută; Executivul a stabilit noile proceduri d e ; autorizare pentn obţinerea celor cinci avize (pompieri, sanitar, sanitar - veterinar, mediu şi protecţia muncii; n ecesare desfăşu rării -ac tiv ită ţii.- Astfel, comercianţii vor depune la Biroul Unic o cerem

' de înregistrare pentru fiecare tip de aviz. Acess trebuie să contma datele de identificare a sediului social si ale sediilor secunadare, cît si activitatik pe care firma urmează a le desfăşura efectiv. Dosarul vă mai cuprinde o declaraţie, data pe propria răspundere, referitoare la respectarea legislaţiei în domeniul igienico- sanitar.

Salariile clujenilor au fost mai maridecît media pe ţară

în luna aprilie a.c., cîştigul salarial mediu nominal net realizat pe ansamblul unui eşantion de agenţi economici şi instituţii din judeţ, a fost de 4.428.360 lei, mai mare cu 5,2 la sută decît cel înregistrat în luna precedentă. Din aceste date, furnizate de Direcţia de Statistică a judeţului Cluj

reiese faptul câ salariaţii clujeni au' cîştigat rad mult decît media pe ţară. -

Precizăm că, pe ansamblul economieie, cîştigul salarial mediu nominal brut a fost, în luna aprilie, de 5.585.360 lei, iar cel net de 3.965.851 lei. Comparativ cu luna martie 2002, salariile brute au crescut cu 9,7 la sută; în timp ce salariile nete I s-au majorat cu 8,2 procente. I

A .B L A G Ă >

La 1 ianuarie 2002,

în judeţul Cluj locuiau peste700.000 de persoane

D ire c ţia G e n e ra lă de Statistică R egională C luj a comunicat că, la 1 ianuarie a .c . p o p u la ţ ia s ta b i lă a ju d e ţu lu i e ra de 7 1 0 .0 3 3 locuitori. D intre aceştia, 68,5 la sută se aflau în m ediu l urban (486 .1 4 8 lo c u ito r i) , restul locuind în m ediul rural. D in t o t a l u l , p o p u la ţ ie i ,

femeile deţineau o pondere de -51,4 procente.

Potrivit datelor furnizate de statisticienii clujeni, populaţia judeţului a fost, comparativ cu 1 ianuarie 2001, cu 11.814 persoane mai mică. Cea mai mare scădere a populaţiei s-a înregistrat în m ediul urban, unde num ărul locuitorilor a

scăzut cu aproape 11.000.N um ăru l locuitorilor din

jude ţ şi structura lor vor fj com un icate oficial dupt pub lica rea ’ rezultatelor recensăm în tu lu i din aceasta primăvară. Primele date oficiale vor fi pub licate la sfîrşital acestei luni.

A.R.B-

N oi lic ita ţii pentru p riv a tiza re a u n o r s o c ie tă ţi c lu je n e

Teodor Groza, directorul sucursalei Cluj a Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Parţicipaţiilor Statului, a afirmat că în cursul acestei luni vor avea loc penultimele runde de negociere cu cele două firme interesate de achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de la Mucart 'SA Cluj-Napoca. în plus, vor avea loc licitaţii pentru Agrom ec Gilău şi Agromec Huedin, pentru Mobilmet Cluj şi Izopa Cluj. Directorul APAPS a declarat că sînt în pregătire procedurile de privatizare aleT C M , Pharmafarfn şi i Turism1 Arieşul Turda. Pentru ultimele două societăţi au fost aprobate de către APAPS dosarele de privatizare, urmînd ca vînzarea acestora să se facă pînă Ia sfîrşitul lunii august a.c.

Programat a expira la sfîrşitul lunii mai, termenul de depunere a. ofertelor pentm achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la ISCT (63,27 la sută) a fost prelungit pînă la 1 iulie. Ofertele vor fi deschise în data de 2 iulie a.c., la sediul APAPS Bucureşti. Precizăm că cea mai mare întreprindere din judeţul Cluj a atras atenţia mai • multor investitori din România, Italia, Grecia, Turcia si Belaia. : ' - A .R.B.

A s tă seară , la TeleE uropa Nova,

IE 3 & IM E T JIH I I B U U U H

THEI, In această seară, numai la Tele Europa Nova, începînd cu ora 19,45, ir. cadrul em isiun ii "Ingineri’ mileniul ui trei", veţi face cunoştinţă eu Facultatea de A rhitectură şi -Urbanism Telefonul, nostru ' 190241 este la dispoziţia tuturor celor care doresc- informam sup lim en tare .: privindadmiterea în anul.univeistor 2002-2003. : '

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

Y C / C ■

: G l l t e a1 9 9 6 - G u v e r n u l a a p r o b a t î n f i i n ţ a r e a F o n d u lu i

P o s t - P r i v a t i z a r e , f o n d c u c a p i t a l d e r î s c m e n i t s â s u s ţ i n ă s o c i e t ă ţ i l e c o m e r c i a l e m ic i ş i m ijlo c ii c u

’ c a p i t a l m a jo r i t a r p r iv a t .

...l / î L\. f - %

aşa

Statul nu se peniţe interfera in retrocedarea lăcaşurilor de cult către Biserica Catolică

P reşed in te le /Ion Iliescu a declarat, ieri, că “statul nu se poate interfera” în retrocedarea lăcaşurilor de cult către Biserica Catolică, în replică la solicitarea Papei loan Paul al ll-lea privind bunurile B iseric ii Catolice, confiscate în perioada comunistă.

“Problema lăcaşurilor de cult este o chestiune puţin mai complicată, pentru că aici statul nu se poate interfera şi nici măcar ierarhia bisericească”, a afirmat preşedintele Iliescu. Eh â adăugat că dreptul canonic ortodox este d ife rit de cel catolic. “Biserica Catolică este Biserică centralizată, Vaticanul

poate să decidă ca o biserică a unei comunităţi sâ fie cedată. Biserica Ortodoxă nu are un asem enea drept, iar fiecare b ise rică este p ro p rie ta tea co m un ită ţii eno riaşilo r din parohia respectivă”, a spus şeful statului.

Iliescu a explicat că în satul mamei sale există o singură biserică, iar în urmă cu cîţiva zeci de ani preotul şi to ţi enoriaşii au trecut de la greco- catolicism la ortodoxism. “Pe cetăţeni îi interesează foarte puţin ce este la ierarhie şi pentru ei nu s-a produs n ic i o schimbare în momentul în care au trecu t la ortodoxism ” , a

apreciat preşedintele. El a.mai spus câ în localităţile unde există două biserici se poate pune problema retrocedării.

Şeful statului a precizat că “ lucrurile trebuie tratate cu realism şi înţelegere”, pentm că, în unele cazuri, lăcaşurile de cult pot fi retrocedate Bisericii Catolice, dar există şi “situaţii mai complicate”.

Preşedintele Iliescu a declarat că a discutat de mai multe ori cu rep rezen tan ţii S fîn tu lu i Scaun despre aceste probleme. El a adăugat că Papa loan Paul al II-lea a. apreciat faptul că actuala putere de la Bucureşti a încercat sâ soluţioneze aceste

probleme respectînd libertatea de exprimare a cultului greco- catolic şi retrocedînd clădirile care. au fost preluate de stat după 1948. •

“Problema a rămas legată de biserici şi a înţeles acest lucru Sfîntul Părinte, mai bine decît alţii. Am avut discuţii concrete şi cu reprezentanţii Vaticanului, şi la Roma şi la B ucureşti. Vaticanul a şi intervenit pentm a m ai atenua d in s tă rile tensionate, care erau întreţinute şi duceau Ia conflicte în tre enoriaşi, ceea ce nu este normal şi nu este firesc”, a mai spus Iliescu.

Deputatul Dan Brudaşcu ajută

şcolile şi familiile nevoiaşe

D e p u ta tu l PRM Cluj Dan B rudaşcu , în co lab o rare cu d iferite ONG-uri din Danemarca, Suedia, O landa, Marea Britanie, a obţinut, cu titlu de donaţie, îmbrăcăminte, în că lţăm in te , jucă rii, mobilier şcolar, computere, apara tu ră de laborator, p ap e tâ rie şi aparatură casnică. Toate acestea au fost distribuite ori se află în curs de a fi distribuite unor şcoli din localităţile Gilău, R ogojel, Ciucea, Valea Drăganului, Huedin şi CIuj-Napoca. Valoarea estimativă a acestor donaţii este de aproxim ativ un m iliard de lei. Scopul urmărit de către deputatul Bmdaşcu este acela de a sp rijin i u n ită ţile de în vă ţăm în t, p recum şi diverse familii cu o situaţie materială modestă.

M .L

Propunerea PNL Cluj cu privire la

impozitul pe profit

In u l t i m a p e r i o a d ă , p a r tid u l d e g u v e r n ă m în t a la n sa t o s e r i e d e p ro ie c te c a re v i z e a z ă c r e ş t e r e a f is c a l i t ă ţ i i ş i î m p o v ă r a r e a s u p lim e n ta r ă a s o c ie tă ţ i lo r c o m e rc ia le c a r e d e s f ă ş o a r ă a c t i v i t ă ţ i d e e x p o r t . S u s ţ in în d t e x t u l m o ţ iu n i i “F i s c a l i t a t e a ” e l a b o r a t d e parlam en ta rii P N L , Filiala Cluj p r o p u n e ş i u r m ă t o a r e a m o d if ic a re a le g i i p r iv in d im pozitul p e p ro f it , c a re a r putea c o n t r ib u i la s tim u la re a p ro d u c ă to r ilo r ş i la lim ita re a a c cesu lu i p e p ia ţă a f irm e lo r “c ă p u ş ă ” :

• B e n e f ic ia z ă d e im p o z i t ; pe p ro f i t d e 5 % la e x p o r t p e n tru v a l u t a r e p a t r i a t ă c o n t r i b u a b i l i i c a r e s î n t p ro d u c ă to r i ş i e x p o r t a to r i direcţi d e b u n u r i s a u serv ic ii, c e ila lţi c o n t r i b u a b i l i c a r e e f e c tu e a z ă o p e r a ţ i u n i d e export u rm în d a - ş i d e s f ă ş u r a a c tiv i ta te a în r e g im f is c a l norm al.

PN L C lu j c o n s i d e r ă c ă numai p rin m ă s u r i d ir e c te d e stim u la re a IMM, în s p e c ia l a c e lo r c a r e i n v e s t e s c în P ro cesu l d e p r o d u c ţ ie , n e Putem a ş t e p t a la o r e la n s a r e reală a c r e ş te r i i e c o n o m ic e "m R o m ân ia .

C S A T va d isc u ta în u rm ă to a re a şe d in ţă s itu a ţia A g e n ţie i N a ţio n a le d e S e c u rita te

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va discuta în urm ătoarea şedinţă s itu a ţia A genţie i N aţionale de Securitate, a declarat, ieri, premierul Adrian Năstase.

în treb a t în ce mod va fi reglem entat statutul acestei agenţii, şeful Guvernului a afirmat: “In felul în care vom decide împreună la CSAT, în prima şedinţă”.

Guvernul a adoptat, în urmă cu două săptămîni, Hotărîrea p riv ind organizarea şi funcţionarea O fic iu lu i

R eg is tru lu i N aţio n a l al Secretelor de Stat (ORNISS), în subordinea Guvernului, ca unic o rg an ism g u vernam en ta l responsabil cu aplicarea unitară la standardele de protecţie a in fo rm a ţiilo r n a ţio n a le clasificate şi a celor similare. O dată cu înfiinţarea O ficiului R eg is tru lu i N a ţio n a l al Secretelor de Stat, Autoritatea N aţională de Securitate, care ‘ avea responsabilităţi exclusive în dom en iu l p ro tec ţie i informaţiijor clasificate NATO îsi încetează activitatea.

P revederile h o tă r îr ii de guvern privind desfiin ţa rea Agenţiei Naţionale de Securitate vor fi analizate împreună cu rep rezen tan ţii C o nsiliu lu i Suprem de A părare a Ţ ării (C SA T) şi nu vor in tra în vigoare pînă cînd CSAT nu se va pronunţa asupra acestui act no rm ativ , a d ec la ra t, jo i , p u rtă to ru l de cuv în t al Executivului, Claudiu Lucaci. El a afirmat câ hotărîrea de guvem nu va fi publicată în Monitorul Oficial decît după ce membrii CSAT îşi vor exprima punctul de vedere asupra actului normativ.

Statul român respectă drepturile şi autonomia cultelor religioase

Statul român respectă drepturile şi autonom ia cultelor religioase şi încearcă să asigure egalitatea acestora în faţa legii, a declarat, ieri, premierul Adrian Năstase, în cadrul conferinţei internaţionale “Bisericile şi valorile euro:atlantice”, organizată de Asociaţia George C. Marshall şi de Patriarhia Română. >

Năstase a arătat că statul susţine cultele religioase şi din punct de vedere material, prin fondurile furnizate pentru salarizarea personalului sau construirea şi repararea lăcaşelor de cult.

“Credinţa religioasă s-a menţinut în România în pofida celor 50 de ani de comunism ateu”, a spus Năstase, arătînd câ 99 la sută din populaţie aparţine unei confesiuni religioase şi că aproape 85 la sută dintre români consideră Biserica drept cea mai importantă şi credibilă instituţie din ţară.

Ministrul Apărării Naţionale, loan Mircea Paşcu, prezent la conferinţă, a afirmat câ toate cultele din România susţin fară echivoc eforturile României de integrare în structurile euro-atlantice şi a arătat că biserica şi armata s-au aflat în ultimii ani în topul încrederii populaţiei, fiind hotărîte sâ se menţină la acest nivel.

“Dacă regimul com unist a reuşit sâ întrerupă timp de aproape 50 de ani tradiţia religioasă în armată, valorile creştine au fost, totuşi, păstrate în sufletul românilor, astfel că, la cîţiva ani după Revoluţia din 1989, firul a fost reînnodat” , a spus Paşcu. El a adăugat câ, de cîţiva ani, există o nouă lege privind clerul militar şi câ aproape 60 de preoţi militari îşi desfăşoară activitatea în unităţile militare, alţi 30 urm înd sâ ocupe posturi similare în bazele de instrucţie.

S im poz ion c o m e m o ra tiv „ Io n R a ţ ia "în ziua de 6 iunie 2002, la ora 17,1a Biblioteca Central

Universitară, Sala loan Muşlea, va avea loc un simpozion comemorativ Ion Raţiu, fost deputat de Cluj. Cu această ocazie vor vorbi: prof.univ.dr. Andrei Marga, prof. univ.dr. Doru Radosav, conf.univ.dr. Teodor Nicoară şi prof. Victor Marian. Evenimentul are loc cu ocazia împlinirii a 85 de ani dc la naşterea celui dispărut.,

Mai multe O N G -uri contestă definiţia dată Holocaustului în ordonanţa privind xenofobia

M ai m ulte o rgan iza ţii neguvernam entale pen tru d rep tu rile om ului contestă , în tr-o sc risoare ad resa tă Comisiei Juridice a Senatului, definiţia dată Holocaustului în ordonanţe privind interzicerea simbolurilor şi organizaţiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, pe care o cpnsideră incompletă, a declarat, ieri, Florin Buhuceanu, directorul executiv al Asociaţiei “ A ccep t” . . î n op in ia o rganizaţiilo r sem natare ale scrisorii, în varianta avizată de Comisia senatorială de cultură şi drepturile omului, ordonanţa nu ia în calcul categorii întregi de persoane care au fost victime

ale nazismului, şi anume rromi, m in o rită ţi re lig io ase , homosexuali, disidenţi politici. Organizaţiile neguvemamentale a trag atenţia câ, în această fo rm u la re , au to rită ţile “p e rp e tu ează o is to rie a excluderii şi a discriminării la care acestea au fost supuse”.

A dop tarea O rdonanţei de Urgenţă 31 privind interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob reprezintă “un act de voinţă politică” şi “un pas spre în d ep lin irea o b lig a ţiilo r internaţionale pe care România şi le -a asum at”, ap reciază B uhuceanu. Totodată, actul

norm ativ este important prin prisma principiilor egalităţii şi n on -d isc rim in ârii ca va lo ri g a ran ta te co n stitu ţio n a l, a adăugat el “ însă acceptarea ordonanţei în forma avizată de senatorii din Comisia de cultură nu face altceva decît sâ anuleze, de fap t, scopul şi e fec te le acestui act normativ”, a mai spus Buhuceanu. Scrisoarea a fost sem nată de mai m ulte organizaţii pentru drepturile m inorită ţilo r - p rin tre care “A ccep t” , A ven A m entza , European Roma Rights Center, Liga Pro Europa, Romani Criss - şi a- fost trim isă Comisiei Ju rid ice a S enatu lu i, care

urm ează sâ ia în d isc u ţie ordonanţa menţionată.

Senatorii din Comisia pentru cultură au aviza t favorab il, marţi, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 31/2002 priv ind interzicerea organizaţiilor cu ca rac te r fa sc is t, ra s is t sau xenofob şi a promovării cultului p e rsoane lo r v in o v a te de .sâv îrşirea unor in fra c ţiu n i con tra păcii şi o m en irii, propunînd introducerea în text a definiţiei Holocaustului.

Prin Holocaust se înţelege - conform o rd o n an ţe i exterm inarea sis tem a tică îh masă a evreilor- europeni în lagărele de exterminare naziste,

în timpul celu i de-al doilea război m ondial, au convenit sen a to rii. P o tr iv itv icep re şed in te lu i C o m isie i, senatorul PSD G rigore Zanc, definiţia a fost p re luată din •dicţionarul W ebster, ea fiind acceptată la nivel internaţional. Necesitatea introducerii acestei d e fin iţii a re ie ş it în u rm a dezbaterilo r din C om isie , a adăugat el. “Nici definiţia, nici articolele textului legislativ nu fac tr im ite re la e x is te n ţa Holocaustului în România”, a spus Zanc, arătînd câ România “nu poate fi considerată ţară în care a avut loc Holocaustul şi nici părtaşă la Holocaust” .

0 comisie interministerială studiază problema restituirii bunurilor Bisericii Catolice

O comisie interministerială studiază problema restituirii bunurilor Bisericii Catolice, confiscate abuziv în perioada com unistă , a declarat, ie r i, R ăzvan T heodo rescu , m in istru l C u ltu rii şi Cultelor.

El a făcut aceste precizări ca reacţie la

convenabil” , a m ai spus Răzvan Theodorescu. Ca răspuns Ia aceeaşi solicitare a Papei, premierul Năstase a anunţat, ieri, că Parlam entul ar putea adopta, în toamna acestui an, un proiect- de lege privind retrocedarea bunurilor bisericeşti, inclusiv a celor aparţinînd

solicitarea adresată, sîmbătă, de Papa loan ’ Bisericii Greco-Catolice şi celei Ortodoxe,Paul II-lea noului ambasador al României la Vatican, privind accelerarea procesului de restituire a bunurilor Bisericii Catolice confiscate abuziv înainte de 1989. “Nu este vorba doar de cererea Papei, exista mai multe organisme care solicită acelaşi lucm - retrocedarea imobilelor confiscate abuziv de com unişti. D upă ce va fi analizată situaţia, se va da un răspuns

urm înd ca m oda lită ţile concrete de restituire a acestora sâ fie stabilite ulterior la nivelul forului legislativ. Năstase a afirmat câ procedura de retrocedare a acestor bunuri este în curs de derulare, reprezentînd un angajament al Guvernului faţă de Consiliul Europei. “Este vorba de un principiu, şi nu de a favoriza o biserică sau alta”, a adăugat Năstase.

PD a r p u te a in i ţ ia m o ţ iu n e a d e c e n z u ră “18 lu n i d e g u v e r n a r e P S D -

c o r u p ţ i e ş i s ă r ă c i e ”Biroul Permanent Naţional al PD a hotărît, ieri, ca parlamentarii democraţi

sâ iniţieze o moţiune de cenzură îm potriva Guvernului Năstase, intitulată “ 18 luni de guvernare PSD - corupţie şi sărăcie”, a anunţat vicepreşedintele democrat Liviu Negoiţă.

în privinţa susţinerii moţiunii, N egoiţă a precizat că PD este interesat “în cel mai mare grad” de colaborarea cu PNL.

“Dacă colegii parlamentari din PRM vor susţine această acţiune, sînt bineveniţi. Ne vom adresa şi parlamentarilor PSD care cred în ideile pe care noi le susţinem prin această m oţiune”, a mai spus Negoiţă:

Prin moţiunej PD va cere Guvemuluj A drian Năstase “sâ plece şi sâ lase pe alţii sâ gestioneze treburile ţârii” .

Printre acuzele pe care democraţii le aduc partidului de guvernăm înt se numără tolerarea şi încercarea de instituţionalizare a corupţiei, subordonarea justiţiei, subordonarea şi controlul im pus mass-media.

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor şi senatorilor. PD şi PN L au împreună 76 de parlamentari dintr-un total de 485, deci mai puţin de o pătrime.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

Redacţia SPORT, Tcfc 1 9 . 2 0 7 -■

C roaţia - M e x ic 0-1 (0 -0 )A u m arcat: Blanco Cuauhtemoc (60 pen.)C ro a ţia : Pletikosa Stipe, Sim unic Josip, Tomas Stjepan,

Zivkovic Boris, Prosinecki Robert (46 Rapaic Milan), Suker Davod (64 Saric Daniel), Kovac Niko, Boksic Alen (67 Stanic Mario), Soldo Zvonimir, Jam i Robert, Kovac Robert.

A n trenor: Jozic Mirko

Mexic: Perez Oscar, Marquez Rafael, Vidrio Manuel, Torrado Gerardo, Morales Ramon, Borgetti Jared (68 Hemandez

• Luis), Blanco Cuauhtemoc (79 Palencia Francisco), Luna Braulio, Mercado Sigifredo, Carmona Salvador, Caballero Gabriel.

A n trenor: Aguirre Javier.

La ceea ce a arătat na ţionala Croaţiei în m eciul cu reprezentativa similară a Mexicului este greu (dacă nu chiar imposibil) de crezut că “bronzul” de la “Coup du Monde” va

îzbuti să obţină calificarea în faza "optimilor" de finală dintr-o grupă de foc cu Italia lui Trappatoni, darmite să repete memorabila performanţă de-acum 4 ani. Deşi nu este lipsită (slavă Domnului) de vedete de calibru, şi m ă refer, la Boksic, Vlaovic, Suker,1'* Rapajic, f ’rosinecky sau Niko Kovac, Croaţia de azi este departe de jo c de Croaţia lui Blazevic, care învingea România, Germania şi Olanda la mondialul francez.

M ex ican ii, în sch im b; s-au rem arcat prin omogenitate, o colaborare aproape perfectă între toate com p artim en te le , apărare erm etică, a tacuri devastatoare purtate cu preponderenţă pe flancul stîng , acolo unde veteranul Gautemoc B lanco (V alladolid ) l-a um ilit pe fundaşul lui B ayer Leverkusen, Zivkovic. Mexicul s-a impus în urma '

■unui penalty; transformat de Blanco, corect acordat de centralul chinez pentru o intervenţie a lui Zivkovic p = la Hemandez. 1 .

- Cristian FOCŞANI)

T r t ?

B ra z ilia - Tu rc ia 2-1 (0 -1 )A u m arcat: Sas Hasan (47) respectiv Ronaldo (50), Rivaldo

_ (87, pen.)Brazilia: Marcos, Cafu, Lucio, Roque Junior,-Edmilson, Roberto

Carlos, Gilberto Silva, Ronaldo (73 Luizao), Rivaldo, - Ronaldinho (67 Denilson), Juninho Paulista (Vampeta).

A ntrenor: Şcolari Luiz FelipeT urcia : Recber Rustu, Korkmaz Bulent (66 Mansiz Ilhan),

Akyel Fatih, Ozalan Alpay, Kerimoglu Tugay (88 Erdem Arif), Sukur Hakan, Basturk Yildray (66 Davala Urnit), Sas Hasan, Ozat Urnit, Unsal Hakan, Belozoglu Emre.

A ntrenor: Gunes Senol .

“Samba” cîştigă cu ajutorul arbitrului sud-coreean Kim în cel mai bun meci văzut în cele patru zile de mondial asiatic: După primele 45 de minute, Turcia intra la vestiare cu un nesperat şi surprinzător 1-0, gol marcat în minutele de prelungire de mai vechea noastră cunoştinţă Hasan Sas, “diagonală” Basturk, şut puternic din in teriorul careului. Brazilienii şi-au respectat filosofia, prezentîndu-se într-o formulă ultra-ofensivă: 1-3-4-3, cu Rivaldo aşezat de tehnicianul Şcolari în spatele vîrfurilor Ronaldo-Ronaldinho. în schimb, cum era şi de aşteptat, turcii au optat pe o aşezare strict defensivă (1-5-4-1); Hakan Sukur unic vîrf, sprijinit sporadic de Hasan Sas şi Basturk, “neamţul” cu reale aptitudini de coordonator. Prima ocazie de gol a aparţinut Braziliei, însă între minutele 19 şi 21 turcii vor scoate iataganele:

vor trimite balonul în transversală la şutul norocos "expediat de Tugay, iar portarul Marcos va interveni salvator la angajarea în careu a lui H. Sukur, respectiv centrarea Iui Basturk. Brazilienii temperează la timp forcingiil otoman şi, după o scurtă perioadă de acalmie, îşi reiau atacurile la poarta

- senzaţionalului Rustuk. Ronaldo croşetează şi centrează pentru capul lui Rivaldo, dublu reflex Rustuk, nu înainte ca Juninho să expedieze o ghiulea de la 25 metri. Pe lîngâ gol va trece şi Ronaldinho, şut respins cu piciorul de Rustuk, în ultima fază de poartă a primelor 45 de minute regulamentare. De la margine se arată două minute suficiente pentru ca stîngul Iui Hasan Sas să trimită “samba” în şedinţă! Sfaturile lui Felipe Şcolări au vizat în primul rînd desfacerea pe laturi a defensivei condusă admirabil de Bulent Konnaz cu intercalarea în atac a mijlocaşilor. La nici cinci minute de la reluarea partidei, Rivaldo centrează şi Ronaldo, şpagat aerian, restabileşte egalitatea cu largul concurs â fundaşilor centrali turci. Pe nesimţite, la acest scor Brazilia forţează desprinderea şi ratează incredibil prin Lucio, Juninho şi Rivaldo, care va înscrie cu capul, însă golul este anulat pe motiv de ofside. Meciul se îndrepta spre un rezultat de egalitate, cînd sud-coreeanul Kim inventează un penalty, Alpay a faultat în afara suprafeţei de pedeapsă, elim inarea a fost corectă, pe care Rivaldo îl transfprmâ cu multă şansă. 2-1 pentru Brazilia şi Turcia termină meciul şi fară Hasan Unsal, al doilea “galben” pentru gest nesportiv exagerat.de Rivaf'do, care a mimat o lovitură cu mingea în fată. _

CodinSAMOILĂ

ITA L IA • E C U A D O R 2 -0 (2 -0 )A m arcat: Vieri Christian 7, respectiv 27.Italia: Buffon Gianluigi, Panucci Christian, Maldini P ao lo ,'

C annavaro Fabio, T otti Francesco (74 Del P iero Alessandro), Doni Cristiano (64 Di Livio Angelo), Nesta Alessandro, Di biagio Luigi (69 Gattuso Gennaro), T om m asi D am iano , Z am bro tta G ian lu ca , V ieri Chrisfian.

A ntrenor: Trapattoni GiovanniEcuador: Cevallos Jose, Poroso Augusto, Hurtado Ivan, De

la Cruz U lises, O bregon Alfonso", G uerron Râul, Aguinaga Alex (46 Tenorio Carlos), Delgado Agustin, Chala Clever (85 Asencio Nicolas), Mendez Edison, Tenorio-Edwin (59 Ayovi Marlon).

A ntrenor: Gomez Heman Dario.

“Squadra Azzurra” este fară îndoială una dintre favoritele în cucerirea laurilor supremi alături de Argentina, Franţa, Germania, Spania şi Anglia, lucru dovedit în partida contra Ecuadorului atît prin joc, cît mai ales prin scor, unul care putea fi şi mai mare, dacă italienii ar fi avut de partea lor şi

un dram de noroc. Dacă Italia şi-a obişnuit (mai ales la precedentele două ediţii) fanii cu evoluţii mai puţin convingătoare în faza grupelor, de data aceasta, echipa Iui Trappatoni a etalat un fotbal plăcut ochiului, spectaculos, mai ales în prima repriză cînd a şi marcat cele două goluri prin Christian Vieri (minutele 7 şi 27). învingătorii au dominat copios şi mitanul secund, însă nu au reuşit să-şi mărească avantajul înscris pe tabelă, în ciuda oportunităţilor "de care au beneficiat Vieri şi Totti. .

Ecuadorul este o echipă solidă, cu ju că to ri a t le t ic i , 'în s ă lip sită de experienţă. Fără a dispune de vedete de calibru, sud-americanii au încercat (atît cît au putut) să opună o rezistenţă dîrză mult mai celebrilor adversari.

Cristian FOCSANU

BULETIN AL CUPEI MONDIALE• Programul meciurilor de azi: China - Costa Rica, Polonîa-

Coreea de Sud şi SUA - Portugalia.• Antrenorul chinezilor, Bora Milutinovici, a mai condus Mexicul

(1986), Costa Rica (Copa del Mondo 1990), SUA (World Cup1994) şi Nigeria (Coup du Monde 1998). Milutinovici a depăşit de fiecare dată faza grupelor. " ,

• Englezul David Beckham s-ar putea să nu evolueze din primul minut al partidei cu Argentina, din cauza unei întinderi musculare. Beckham, recuperat în mod miraculos de medicii naţionajpi Angliei, a evoluat bine împotriva Suediei.

• Zinedine Zidane va juca sigur împotriva Uruguayului, partidă decisivă pentru campioana mondială şi europeană. Zidane a fost nevoit să urmărească evoluţia Franţei în meciul cu Senegal de

S P

pe banca rezervelor, din cauza unei accidentări suferite în amicalul cu echipa Coreei de Sud. .

• Foştii internaţionali suedezi Brolin, Limpard şi Ingensson au sărbătorit împreună egalul obţinut de echipa Suediei la C.M.1-1 cu Anglia.

• Srecko Katanec, antrenorul Sloveniei, a declarat că înfrîngerea suferită în faţa Spaniei nu îl afectează deloc. Acesta consideră că e mare lucru faptul că a reuşit să se califice fa C.M.

• Portughezul Luis Fîgo a declarat, într-o conferinţă de presă, că Franţa, în ciuda rezultatului înregistrat în faţa Senegalului, scor 0-1, rămîne principala favorită la titlul, suprem.

• Victoria Argentinei cu 1-0 în faţa Nigeriei a declanşat o adevărată sărbătoare la Buenos Aires. Milioane de argentinieni au ieşit pe străzi, sărbătorind succesul echipei antrenate de Marcelo Bielsa.

UPS

Agendă|cdmpetiţională M _A z i, 4GRUPA C GRUPA H GRUPA D

iu n ie• China - Costa Rica (ora 9,30)• Japonia - Belgia (ora 12,00)• Coreea de Sud - Polonia (ora 14,30)

M ie r c u r i ,GRUPA H GRUPA D GRUPA E

5 iu n ie• Rusia - Tunisia (ora 9,30)• SUA - Portugalia (ora 12,00)• Germania - Irlanda (ora 14,30)

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

R e d a c ţia SI?Tch Î 9 M T I .

W ,

flircea Cojocaru: “Voni juca şi dedica victoria memoriei lui Vasile “Ică” Băluţiu”

Juniorii profesorului Mircea Cojocaru, calificaţi în finală C am pionatulu i N aţional de Fotbal rezervat jun io rilo r republicani “A” (grupa 1983-1984), au plecat spre B ucureşti. în cursul zilei de duminică. Tinerii fotbalişti ai Universităţii au efectuat un antrenament în Poiana Braşov, unde, de altfel, au şi înnoptat la hotelul “Tîmpa”. Luni şfiau continuat drumul spre Bucureşti, iar de la ora 18,00 prof. Cojocaru a programat o nouă şedinţă de antrenament pe unul dintre Terenurile complexului “Tei”. Astăzi, ora 17,00, pe gazonul divizionarei* “ A ” Sportul. Studenţesc, clujenii vor susţine un ultim antrenament, de intensitate uşoară, prof. Mircea Cojocaru programînd şi executarea loviturilor de la 11 metri. Din păcate, “ U” nu va conta pe serviciile lui Zeicu şi Harmath, ambii suspendaţi în urma partidelor turneului semifinal de la Arad. Contactat telefonic, Mircea Cojocaru a ţinut să transmită Clujului fotbalistic că echipa sa va juca cu banderole negre ş i va dedica victoria memoriei lui Vasile “Ică” Băluţiu. “A fost primul meu antrenor şi echipa va juca în cinstea memoriei celui care a fost Vasile “Ică” Băluţiu, un om de mare caracter. Dumnezeu sâ-1 odihnească!”.

Finala este programată pe Stadionul “Cotroceni”, ora 17,00, după finala juniorilor republicani “B”. •

(C.S.)

RO LfîN D -G fîR R O S2002

i

v

j

' ' j

f ' *

|LL_A ndrei Pavel îl va întîlni azi,

p e terenuL“Suzanne Lenglen”, p e spaniolul Alex Corretja în cad ru l “sferturilor” de finală. Spaniolul este un specialist al suprafeţei cu zgură şi a disputat, p înă în prezent, două finale la Paris, în 1998 (finală pierdută în faţa compatriotului Carios Moya) şi 2001 (finală pierdută la brazilianul Gustavo Kuerten).

Perfonnanţa lui Andrei Pavel e s te cel mai bun rezultat

în reg is tra t de sportul alb masculin românesc la “Roland-

. Garros” în ultimii 7 ani.în 1995, "perugianul” Adrian Voinea disputa “sferturile “ de finală la Paris în compania americanului M ichael Chang, după ce obţinuse o victorie răsunătoare- în* “optimi” la Boris Becker.

Pavel a reuşit, în 1999, o ca lificare în “optim i” la Melboume, iar în 2000 s-a aflat în primii opt la US Open de la F lushing M eadow s. Laureatu l de la Tokyo, St. Poelten- ş i M ontreal şi-a asigurat deja un cec în valoare de 103.000 de euro'.

Cristian FOCSANUr"~ ' js

- JS** 1,i

‘ \ r

R ezu lta te co m p le te din cadru l op tim ilor d e finală:

Jennifer Capriati (SUA) - Patty Schnyder (Elveţia).. 6-4, 6-4 Jelena Dokic (Iugoslavia) - Katarina Srebotnik (Slovenia) 7-6,

6-2Serena Williams (SUA) - Vera Zvonareva (Rusia) 4-6, 6-0,

6-1'M ary Pierce (Franţa) - Silvia Fariria Eliâ (Italia) 6-1, 6-2 V Paola Suarez'(Argentina) - Amelie Mauresmo (Franţa) 6-2,

2-6, 6-4Clarisa Femandez (Argentina) - Elena Dementievâ (Rusia) 3-6,

6-2, 6-3y Monica Seles (SUA) - Daniela Hantuchova (Slovacia) 6-4,

Venus Williams (S U A )1 Chanda Rubin (SUA) 6-3, 6-2• In sferturile de finală au acces, pe lîngă jucătoarele consacrate,

C apriati, Serena şi Venus W illiam s, D okic sau Seles, şi surprinzătoarele argentiniene Suarez şi Femandez, ambele situate peste locul 50 WTA. Continuăm să semnalăm evoluţiile de excepţie

^ a l e franţuzoaicei Mary Pierce,. adoptată 100% de către tribuna pariziană în acest an: t

• Capriati - Dokic, Serena' - Pierce, Suarez - Femandez şi Seleş - Venus, aşa se prezintă tabloul sferturilor de finală.

Deocamdată', pronosticul nostru vizînd o previzibilă finală Capriati - Venus Williams rămîne în picioare.

Ovidiu BLAG

I f l f T

SCURTE ADNOTĂRI DUPA CORTINA FINALĂ

SERIA ICa o formaţie lider care se respectă, Poli Unirea Iaşi, deşi a

jucat în deplasare, a cîştigat cu 3-2 partida cu Ceahlăul II, terminînd campionatul pe primul loc, cu o linie de clasament de senzaţie: 74 de puncte din 23 de victorii şi 5 egaluri (doar 2 înfrîngeri), 85 de goluri marcate şi doar 19 primite (+29 la adevăr). Deci, din toamnă, Poli Unirea Iaşi în “B”. -

SERIA A II-AA terminat pe locul întîi şi a promovat în “B” Gloria Buzău,

victorioasă în duelul cu Petrolistul Boldeşti în faţa căreia, înaintea ultimei etape, avea doar un punct avans. în ultima etapă, Gloria Buzău - Chindia Tîrgovişţe 3-1 şi Petrolul Tîrgovişţe - Petrolistul Boldeşti 3-1. Clasament final: 1. Gloria 'Buzău 68 de puncte; 2.

I Petrolistul Boldeşti 64 puncte.

SERIA A III-APromovare “en fanfare” şi pentru Municipal Medgidia, care a

încheiat întrecerea cu un total de 67 puncte adunate din 21 de victorii şi 4 egaluri (înfrîngerile au fost în număr de 5). Golaveraj 60-26 (Ia adevăr +22).

SERIA A IV-AAflate la egalitate de puncte, cîte 67 înaintea ultimei etape,

Rulmentul Alexandria şi Juventus Bucureşti au jucat, ambele în deplasare. Rezultatele obţinute: Petrolul Drâgăşani - Juventus Bucureşti 1-1, respectiv Petrolul Unirea Bolintin Vale - Rulmentul Alexandria 0-2. Deci: Rulmentul încheie pe primul loc cu 70 puncte, iar Juventus pe doi cu 68 puncte.

SERIA A V-AJucînd acasă în ultima etapă, Minerul Motru a cîştigat cu 3-0

partida cu Minerul Moldova Nouă, totalizînd 63 de puncte, cu 4 mai m u ltdec ît Gilortul Tg. Cârbuneşti, clasată a doua. ,

SERIA A VI-ABucurie mare la Hunedoara: Corvinul a promovat în “B”, după

un an de penitenţă în “C”. în ultima etapă, Mureşul Deva - Corvinul

Hunedoara 0-2, succes care a însemnat un total de 73 de puncte. Pe locul secund marea rivală, Minerul Certej, cu 71 de puncte (victorie acasă în ultima etapă cu 5-0 cu Aurul Brad).

- - *Vs

l - A r.-s r *i -.j

i «■‘ ţ R ' + V A â ~ ‘|H y \ j : " . , - ■!

i * v \ I

I , ! l , 5-“ < ^ l

\ - Xj-y*-«ţ

J

: i1A

_ • . . a

' i

SERIA A VII-ASeria a fost dominată de Metrom Braşov, care a terminat pe

primul loc cu un total de 63 de puncte (cu 13 mai mult decît a doua clasată, Precizia Sâcele, care a avut de suportat însă o penalizare de 7 puncte).

SERIA A VIII-AFoarte scurt: C.F.R. CIuj-Napoca a revenit în “B” . Dar despre

reuşita feroviarilor clujeni, în analize viitoare.

Victor E. ROM AN

( C R O N l W S

R I N G U L U IREGAL PUGILISTIC LA POLIVALENTA

^1 ,' ^j ; \

' 1

A ‘ i â

V i c t o r i e m u n c i t ă s i m e r i t a t ă a l u i D o r o f t e i • A d r i a n D i a c o n u , p e u r m e l e l u i D o r o f t e i

• D i n u r m ă v i n e ş i V a s i l e D r a g o m i r

Sala Polivalentă “loan Kunst G herm ânescu” din Capitală, plină pînâ la refuz (cca 6.000 spectatori, a găzduit cea mai mare gală de box profesionist desfăşu ra tă în ,R om ân ia , în cadrul căreia Leonard Doroftei, poreclit şi “LEUL”, l-a întîlnit pe argentinianul Râul “Pepe” B albi, în joc fiind •titlul de campion mondial al categoriei sem iuşoare (61,235 kg) versiunea W.B.A. Gala a fost o rg an iza tă de A R G IR O M , so c ie ta te pa trona tă de preşedintele F.R. Box, dl Iosif ArmaS în co labo rare cu INTERBOX CORPORATION din Montreal (Canada). Au fost programate un număr de şapte întîlniri, dintre care două au contat pentru titlurile mondiale în versiunile WBU şi WBA.

• în primul meci al galei, în limitele categoriei semiuşoare (61,235 kg), Vasile Dragomir (Rom ânia), legitimat la Box C lub S toicescu B ucu reşti,

antrenat de Gică Ene şi Vasile Dobre, l-a întîlnit pe americanul Rudolfo Lunsford, pe care l-a în trecu t la puncte după 8 reprize. Dragomir are la activ 10 victorii la profesionism , aceasta fiind cea de a l l -a , şi se anunţă ca o sp e ran ţă a boxului profesionist de la noi.

• A urm at un m eci la ' categoria mijlocie între Alex

Hilton (Canada) şi Chardene Ansoula (Angola), terminat cu victoria lui Ansoula prin K.O. îm prim a repriză. Meci fără istoric. -

• Tot pe distanţa a 8 reprize, îa ca tego ria g rea-u şo arâ , pugilistul canadian Dale Brown a încruc işa t m ănuşile cu ’

•fran cezu l Johan Jim enez, terminat cu o decizie de K.O. în favoarea lui D. Brown în repriza a 6-a.

• Cunoscutul pugilist francez de categorie grea, Jean Francois Bergeron, s-a îptîlnit într-un meci de 10 reprize cu Derek Brown (SUA). Meciul însă nu a durat decît 8 reprize, victoria revenindu-i lui Bergeron prin KO.

• în cadrul ca tego rie i supermijlocie a venit rîndul lui A drian Diaconu (R om ânia), legitim at şi el de un an la - In te rb o x (C anada), să-l întîlneascâ pe lituanianul stabilit în Anglia, Gammy Davidovas,

un pugilist tenace şi curajos, dar care nu i-a putut face faţă românului decît două reprize. Repriza a treia, în urma unei serii de lovituri la cap, Diaconu a pus capăt luptei cîştigînd prin K.O. şi înregistrînd cea de a 7-a victorie din care 4 prin K .O . la p ro fe s io n ism . Pugilistul lituanian a mai fost numărat de două ori.

• în cadrul primului meci pen tru . titlu l m o n d ia l în versiunea WBU, africanul de cu loare P h ilip N dou l-a surclasat pe argentinianul în vîrstă de 38 de ani, Claudio M artinet, învingîndu-1 p rin K.O. în repriza: a 6-a. înainte de a co n sfin ţi v ic to r ia sud-africanului, arbitrul de ring La mai numărat de două ori . pe M artinet. M ec iu l s -a desfăşurat în cadrul categoriei superpanâ şi a fost programat pe djstanţa a 12 reprize.

• în sfirşit, în jurul orei 23, â venit rîndul lui D oroftei L eonard să u rce tre p te le ringului în cel mai âştep tat m eci al ga lei. M eciu l său îm potriva lui R âul “P e p e ” Baîbi a constituit o revanşă a întîlnirii desfăşurată pe data de 5 ianuarie, în localitatea San Antonio (Texâs - SUA)-cînd, după un m eci d ram atip , “Moşul” a reuşit o splendidă

vic to rie la p u nc te , cu ce rin d “ C entura de d ia m a n te " la categoria semiuşoară (61,235 kg)- în versiunea W.B.A..

Meciul a început în nota .de dominare a lui Doroftei, cdre a . condus ostilităţile de la începutul partidei pînâ în final. “M oşul” a făcut un meci mare, nelăsîndu-i nici o speranţă argentinianului pe care l-a dominat şi punctat mai ales cu directe de dreapta, urmate de croşee foarte puternice pe care B albi nu le-a p u tu t ev ita , recepţionîndu-le cu regularitate. La final, arbitrii i-au acordat decizia la puncte în unanimitate (3-0) lui Doroftei, care, înfăşurat în drapelul tricolor, a mulţumit publicului spectator pentm felul în care l-a susţinut pe tot parcursul m eciu lu i. A stfe l, “ C en tu ra cu D iam ante” a c îttego rie i semiuşoară a rămas în posesia lui Leonard Doroftei, aşa după cum promisese înaintea partidei.

Următorul meei a lui “M oşu”, se pare; va fi în compania lui Miguel Callist (Panama).

După meci, D om a declarat presei: “Am 32 ani, dar m ă simt, deocamdată, foarte bine. A tît cît am sâ pot, voi lupta ca să-mi păstrez titlul şi centura şi, de ce nu, să unific titlurile celor trei versiuni m arf W BA, JV B C si IBF.

Goriolan IUGA

O- /

O F IC IU L JU D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I-431.367.

105 - împăratul Traian a părăsit Roma pentru a se pregăti să pornească al doilea război daco-roman.

m k

- • v v

V M ¥ ■ / * ,\ \ V ' •• /

R e u n i u n e a N a ţ i o n a l ă

S o c i e t ă ţ i i “ A v r a m l a n c u1 _ ,

• a a l e s u n n o u p r e ş e d i n t e : p r o f . V i c t o r B e r c e a •

&T!PŢS£3SS335?!r. T..î1 V p

a un deceniu de la înfiinţare (2 aprilie 1992), delegaţii din 'cele 32 de filiale şi 8 subfiliale s-au reunit la Cîmpeni, în capitala Ţării Moţilor,

rpentru a face bilanţul unui deceniu de activitate, a stabil» strategia

următorilor patru ani şi a alege noile structuri de conducere. Noul preşedinte este

prof. V ictor B ercea, iar prim-vicepreşedinte ing. C onstantin Sicoe. Secretariatul general va fi condus în continuare de col.' (r) Vasile Cristea.

Societatea Cultural-Patrioticâ “Avram lancu” este săracă, uitată de Guvern, care pompează b an i doar spre o a ltă U n iune “cu ltu ral- patrioticâ”, UDMR. Un fapt subliniat cu multă am ărăciune de p a rtic ip an ţii la R euniunea N aţională, desfăşurată la finele săptâm înii. trecute (vineri, 31 mai 2002), la Cîmpeni. Trăind doar din cotizaţii şi din bunăvoinţa unor sponsori (B.C.R., Loteria Naţională, “Montana”, Cîmpeni, S.C. M atrix, Rondocarton, Elmont, Seim instalaţii, Prodvinalco, loan Curtean de Hondol), Societatea şi-a depăşit net condiţia. A continuat să-şi dezvolte structura orizontală, constituind noi filiale şi subfiliale la Constanţa, Ocoliş. Strcmţ, Poiana Vadului, dar şi să înalţe monumente şi să aşeze plăci memoriale. La Turda a fost ridicat un monument închinat lui A vram lancu şi bustu ri la A brud, Poiana Vadului, Alba Iulia. Alte monumente cinstesc vitejia Pelaghiei Roşu la Mârişelu, a lui loan Buteanu la Sighet şi a lui Mihai Viteazu la Cîmpia Turzii. Un frumos Monument al Eroilor s-a înălţat la Ocoliş, iar în scurt timp, la Baia Mare, va fi inaugurat Grupul Statuar închinat lui Avram lancu şi tribunilor săi.

Multe din acţiunile patriotice ale Societăţii au intrat deja în conştiinţa oamenilor. Festivalul interjudeţean de colinde şi obiceiuri de Crăciun “Colind tancului” a ajuns la a V ll-a ediţie, bucurindu-se in fiecare an de participarea a peste 300 de colindători din m ajoritatea judeţelor transilvănene. Prin străduinţa a două importante filiale ale Societăţii, la Vişeul de Sus şi la Turda, s-au constituit-două formaţii artistice, Flori de M aram u reş şi D oina Ian cu lu i, care aduc importante servicii folclorului românesc. Au devenit tradiţie şi expoziţiile de pictură ale unor artişti, membri ai Societăţii: L a z ă r M orcan (u n a d in tre e x p o z iţii le s a le d e p ic tu ră bisericească şi obiecte de cult a fost organizată chiar la Palatul Parlamentului din Bucureşti), T itu s Berindeiu şi tînârul M ariu s Bercea.

■ Societatea şi-a exprimat opiniile şi asupra unor problem e v ita le a le na ţiun ii, lansînd A pelul de la M ănăstirea R îm eţi,P roclam aţia M o ţilo r c ă tre Ţ a ră - la V idra, D eclaraţia p e n t r i U n ita tea tu tu r o r ro m â n ilo r - l a B ucureşti; D e c la ra ţia F o ru m u lu i U nităţii N aţionale - la laşi (Societatea .fiind membra .

R euniunea N aţională , so licitînd Societăţii “Avram lancu” - sprijin în a nu fi aruncate de Guvernul României într-un adevărat dezastru, cel mai cumplit cunoscut de istoria mineritului. Un dezastru cu urmări şi pe alte planuri: Eurogold nu va plăti statului român nici o taxă pînă în anul 2009, pe motivul că Roşia Montană este declarată zonă defavorizată! Scutirea de taxe vamale este prevăzută pe toată durata derulării proiectului!• In Rezoluţia adoptată, Societatea “Avram lancu” solicită Guvernului României sâ asigure programe şi proiecte concrete pentru sprijinirea rom ânilor din diaspora, precum şi reciprocitate în privinţa drepturilor minorităţilor, naţionale. E ste exprim ată îngrijorarea faţă de exodul in teligen ţei, cauza regăsindu-se în politica nestimulativă a guvernelor ce s-au perindat la putere după 1989. Reuniunea a tras semnalul pentru monitorizarea efectelor “Legii Lupu” în spaţiul transilvan. M ilitînd pentru valorile umaniste şi morale, Societatea “Avram lancu” cere Consiliului Naţional al Audiovizualului sâ in te rv in ă en e rg ic p e n t r u . e lim inarea su b p ro d u c ţii lo r dom ina te de v io len ţă , pornografie, indecenţă şi subcultură, prezente în m u lte d in p ro g ram ele p o s tu rilo r de televiziune. O importantă hotărîre a Reuniunii Naţionale vizează finalizarea în următorii ani a monumentului “Avram lancu”, prin realizarea, în primă fază, a statuilor celor şase tribuni ai Crâişorului: Ion Buteanu, Simion Balint, Axente Sever, N icolae Corcheş, Petru Dobra şi Mihai Andreica. " ,

O Reuniune care marchează o nouă etapă calitativă în viaţa Societăţii Cultural-Patriotice “Avram lancu”.

• Un proiect comercial?- Da, vrem să-i ajutăm direct pe moţi. Sâ

reînviem m eşteşugu l lo r inegalab il în p relucrarea lem nulu i şi să m ijloc im comercializarea produselor, colaborînd cu toate autorităţile din domeniu.

• Cîţi m em bri are Societatea?' - în sc rip te , 70 .000 , d a r 'n u m ă ru l simpatizanţilor este cu mult mai mare. Este un cadru de simţire românească. în comunitatea moţilor sînt cuprinşi oameni care sînt încă-de. veghe la hotarele limbii şi culturii române şi ale societăţii civile din România. ’

• Sînt constituite şi alte asociaţii moţeşti. Gum veţi colabora?

- Cu cît sînt mai multe, cu atît este mai bine pentru soarta moţilor. în Cluj-Napoca există Asociaţia Folclorică “Avram lancu”, pe care dorim s-o apropiem de proiectele noastre, dîndu-i anvergură naţională şi internaţională. Este o veche dorinţă de a “construi” un ansam blu care sâ rep rez in te in te rese le Consiliului Naţional în anumite competiţii naţionale şi internaţionale. Vrem, la rîndul nostru, să devenim organizatori de festivaluri, de mari manifestări culturale. Vrem să ducem mai departe, în lume, imaginea Eroului Avram lancu. Pot spune'câ am şi declanşat această bătălie în cadrul m irific , dum nezeiesc al Apusenilor: la Valea Verde am avut o întîlnire cu un grup de 25 de oaspeţi veniţi din Germania, pentru a cunoaşte Apusenii şi a înţelege spiritul lui Avram lancu.

• Proiectele trădează optimismul!- Altfel nici nu ne înhămam ia acest travaliu.

Ne obligă clocotul.Apusenilor. Alt argument este şi acela al venirii în . Societate a multor tineri.

V i o r e l l o a n S i c o e ,

p r i m a r

a l o r a ş u l u i C î m p e n i

P r o f . V i c t o r B e r c e a ,

p r e ş e d i n t e a l S o c i e t ă ţ i i

“ Â v r a m l a n c u

■ fondator al F.U.N.). Cu multă îngrijorare a privit to a te d o m en iileşi situaţia de la Roşia M ontană, unde se pune v ie ţii , p e n tru ola cale o “minune” apocaliptică: un individ, dezvoltare durabilă.Vasile Frank Timiş, care a fugit din România Cuvîntul său trebuiela 17 ani, a terminat o şcoală profesională de ucenici auto, de două ori condamnat în Australia

' pentru trafic de droguri, ă concesionat aproape 27.000 de hectare de terenuri,aurifere contra impresionantei sum e de trei milioane de dolari!Şi va mai cheltui vreo 400 milioane de dolari,pentru a scoate peste 300 to n e de aur şi de • bazei de date şi racordarea Ia poşta electronică, peste cinci ori mai m ult argint; Afacerea vieţii Trebuie sâ comunicăm m âf bine, atît cu cele 37

• Reuniunea Naţională a Societăţii “Avram • lancu” s-a d esfăşu ra t la C îm peni.. Ce

semnificaţie acordaţi evenimentului?- Una de simbol. A ici, în Capitala Ţârii

Moţilor, Reuniunea a făcut un bilanţ exigent, : subliniind nu atît rezultatele - care au fost pe

măsura ţelului - cît învăţămintele în faţa noii etape. Proiectele Societăţii sînt foarte îndrăzneţe,

■ ea propunîndu-şi să se implice activ în viaţa socială a . ţârii, dezvolţînd, în acelaşi timp, programele culturale. v-

• Este p r im ă o u ic în d s - a discutat profuud despre nevoia dezvoltării durabile!

: - : Da, ideea aceasta a fost însuşită ca obiectiv propriu. Chiar dacă nu este în primul rînd un forum economic, cea mai puternică Societate a moţilor îşi propune acum şi acordarea de sprijin

sâ fie unul'ascultat V i ş i consultanţă în dezvoltarea micilor afaceri în la toate nivelurile şi respectat. Primenirea o satele,moţeşti, Un demers lăudabil!începem chiar cu propria,“casă”, de pe Calea . • P rim aru l din C îm peni ce aşteaptă de laDorobanţilor 72C. A venit şi pentru Societate Societate?vremea modernizării sistemelor de comunicare. - Mult, mai ales câ şi el faCe parte din începem dotarea cu calculatoare, completarea Consiliul Naţional. Ora adevărului arată că

, . • 1 - ’ trecem printr-o perioadă grea, cu o economieîn mare dificultate. M ă bucură implicarea şi în

• P roiecte? ■ . '- A u fo s t c lar

ex p rim a te în cadrul R eu n iu n ii N a ţio n a le ;, Societatea trebuie sâ; se im plice energ ic în

transfugului de odinioară! O afacere cel puţin dubioasă, care va afecta o importantă parte a M unţilor Apuseni, mutilînd m ediul şi lăsînd aco lo un peisa j se lenar, îm b ib a t cu peste. 2 1 0 .0 0 0 tone de c ian u ră . O delega ţie a lo c a l ită ţi lo r d in zo n ă a fo s t p rezen tă la

de filiale d in ţa ră , cît'şi cu cele din străinătate. U n ob iec tiv nou este: legat de zestrea şi patrimoniul etnoTolcloric al Ţării Moţilor. O bogăţie prea puţin cunoscută şi aproape deloc folosită în favoarea moţilor, prea mult adînciţi în sărăcie...

^ - N -a fost ales întîmplâtor momentul. Din | ultima zi a lunii mai 2002, oraşul Cîmpeni are f propria Casă de Cultură, care poartă acum ( numele lui Avram lancu. Clădirea fostului |

- cinematograf din localitate a trecut, cu aprobarea î Guvernului României, în patrimoniul Primăriei j Cîmpeni. . " - " ■ J

A v . l o a n R u s ,

p r e f e c t u l

j u d e ţ u l u i A l b a• C e aţi do ri să com unicaţi cititorilor

“A devărului de C luj”?- Ca moţ, mă bucur de profunzim ea

proiectelor Societăţii “Avram lancu”, oferind, cum este şi normal, întregul sprijin al instituţiei pe care o reprezint. Zona este rămasă în urmă şi are mare nevoie de ajutor!

• După Casa de C ultură “A vram lancu” din Cîm peni, ce “d a ru r i” vo r m ai primi moţii?

- Eu cred în schimbarea vieţii moţilor. Vom încheia, cel mult în doi-trei ani, procesul de electrificare. Curînd va fi rezolvată şi problema telefonizării, prin sistemul de radiotelefonie. Din orice punct al Apusenilor.se va putea vorbi oriunde, printr-o reţea de relee, care va soluţiona şi problema unor localităţi moţeşti din judeţul Cluj, între care şi Mărişel. Tot pe agenda urgenţelor se află şi dezvoltarea turismului montan.

A consemnat Constantin MUSTAŢĂ

Din agenda 2 0 0 2 - 2 0 0 6

Dezvelirea bustului ‘‘Avram lancu” comuna Beliş (iulie 2002)

in

acest domeniu, dar, măi ales, proiectele culturale • şi artistice pentru cate porţile Casei de Cultură “Avram lancu” sînt deschise! ,

• ... O “ C asă” in au g u ra tă chiar în ziua R euniunii N aţionale a Societăţii “A vram lancu” !

Serbările de 2002)

la “După Piatră” (7 iulie

Serbările de la Mârisel - Fîntînele (14 iulie 2002) . •

Serbările de pe Muntele Găina (20-21 . iulie 2002)

Dezvelirea Grupului Statuar; “Avram lancu” la Baia Mare (iunie - iulie

' ,2002) ' •

’■ Dezvelirea busturilor lui Horea, Cloşca ’ şi Crişan (1 Decembrie 2003, Alba

-’ Iulia) - '

> Com em orarea acad. Ştefan Pascu -(14 mai 2004, la 90 de ani de la naştere)

180 de ani de la naşterea lui Avram lancu (2004), ,%

190. de ani de la naşterea lui George Bariţ

> Comemorarea prof. dr. I.T. Stan, primul preşedinte al Societăţii “Avram lancu” din România (2 februarie 2005)

înfiinţarea de noi filiale (Beiuş, Blaj, Sebeş) si subfiliale (Vaşcău, Nucet, Poieni,' Cugir, Vidra, Arieşem, Gurahonţ, Năsăud).

n

P O L IT IA C L U J: 955 şi 43-27-27 JA N D A R M E R IA : 956 P O M P IE R II : 981

1783 - A fost efectuat primul zbor cu un balon de aer ' ' cald al fraţilor Montgolfier.

A d e v ă r u l d e C B l l l i ! miTalciocul de pe strada Argeş.

D upă “lupte seculare” s-a asfaltat carosabilul, b a şi trotuarele străzii Argeş pe porţiunea de la P ia ţa Mihai Viteazul la str. Constanţa. Credeam c ă se va menţine eleganţa şi curăţenia oraşului, c ă funcţionarii bine plătiţi care răspund de acest dom eniu îşi vor face datoria.

D ar domniile lor nu ţin la oraş, la ordinea şi curăţenia lui. Strada este zi, de zi şi mai ales sîm bătă şi duminica, un talcioc, unde găseşti d e vînzare orice, de la haine şi şuruburi, la

-cîini şi pisici, de la vechituri la prafuri de supă, de la beţe de1 pescuit la flori şi duşuri de baie. Nimeni nu zice o vorbă. Oare are statut de talcioc această stradă? . ■■■;., ;■

. Cei ce răspund de ordinea pieţei sau de stradă se simt bine cu acel talcioc, care mînjeşte oraşul şi-i întunecă chipul? Să fie la mijloc încasări grase, şi qecontabilizate? .

. Orice e posibil. Si talciocul! -I. TRANDAFIR

V acan ţe gratuite la mare pentru două olimpiceI e r i , la C o leg iu l Tehnic

“ R a lu c a R ip an ” din CIuj- N a p o c a , a avut loc un evenim ent mai deosebit. Două l i c e e n e au p rim it, ca o re c u n o a ş te re a m erite lo r d eoseb ite , cîte o excursie la m ăre, din partea firmei clujene U rsus. Anca Naghiu, din clasa a X l-a şi Ioana Gălan, din clasa a X -a , au participat, în luna m artie a acestui an, la olimpiada n a ţ io n a lă in te rd isc ip linară t e h n i ^ d e la Braşov, unde au ob ţin u t premiul doi, respectiv m e n ţiu n e . “E s te o surpriză fo arte mare pentru mine, nu mâ aştep tam ca un sponsor din Cluj să audă despre noi şi să ne ofere un astfel de cadou”, a precizat A nca Naghiu, adăugind că de ab ia aşteaptă să meargă la mare. “M u lţu m e sc p ro feso rilo r şi doam nei directoare, care ne-au

susţinut în activitate. N-am fost P ăucean , d irec to ru l firm einiciodată la mare, şi sînt foarte Ursus, sponsoml acestor premiibucuroasă că anul acesta voi deosebite, ne-a asigurat e a ’amavea ocazia; de a ajunge pe oferit prem iile deoarece amlitoralu l rom ânesc”, a spus d o rit să-i recom pensăm peIoana Gălan. Prof. Maria Bena, aceşti copii deosebiţi într-undirec toarea coleg iu lu i, le -a mod special,felicitat pe cele două premiante Dorinţa noastră este de a ţine şi le-a u ra t a tît lor, c î t 'ş i mai strîns legătura cu şcoala şicelorlalţi elevi, multe succese în de a sp rijin i C o leg iu l decon tinuare . “La olim piada Industrie Alimentară din Cluj-naţională interdisciplinară de la Napoca, şi să-i recompensăm peBraşov âu participat 13 colegii de profil din întreaga ţară şi elevii noştri au reuşit, spre m îndria noastră , să obţină rezultate; deosebite. De aceea, ne-am gîhdit sâ le oferim celor două liceene aceste prem ii binemeritate şi sperăm ca şi în anii viitori copiii noştri să se remarce în cadml unor astfel de competiţii” a precizat doamna M aria B ena. Domnul D an -

cei cu rezultate foarte bune. Ceea ce au reuşit aceste două liceene este o mare performanţă şi în ace laşi tim p este un exem plu pentru cei care Ie urmează.” Astfel, Anca Naghiu şi Ioana Gălan vor avea parte, tim p de o săptăm înă, de o vacanţă binemeritată pe litoralul românesc, în staţiunea Neptun.

Ana-Maria VAIDA

F e t i i a ! p a p l i n ®Motto: E c h ip a “U” avea prim a jum ătate! - “C îine”

f ' m ai ie r i ardelenesc, nu “roşu”. 3. Doi înm e d ic i, ju r iş t i ş i ing ineri; formula L4-4-2 (sg.) - Ţinta

a c u m a sîntem fo a r te trişti - jucătorului dur. \ Minge şutată -nu a re a z i n ic i fo tba liş ti... stil “luminare” - începuturile lui

Suciu!- Lovitură Cu fruntea, 5. O R IZ O N T A L : 1. La meci, Pregăteşte, echipa., (fem.), 6.

doar vorba de el. 2. “Otelul" în Ministerul Afacerilor Externe -

l

2

3

9 -A

lOî

10

A lexandru cel mic. 7. Em il Roman - Inel în păr. 8. Atacă pe aripi... din cer - A brăzda terenul. 9. Făcute bucăţele - Timp în prelungiri. 10. M eci de cupă.

V E R T IC A L : 1. A tes tă valoarea echipei (pl.). 2. Şuter (fig.) - Ovidiu Luca. 3. Oase expuse... cu_pioşenie - Suciu pe centru! 4. înşiruire în bloc - Pedeapsă votată uşor la partide. 5. Inegalabili, fără concurenţă.

'6. Conducător la o partidă în doi - Emil Năstase. 7. Foaia de arbitraj - Fierbe la foc mocnit, 8. Traian Ionescu - Fuge pe patru labe. 9. Miza morală pusă în jo c - Alergător de cursă lungă pe teren românesc. 10. Datorat p u b licu lu i, a rb itr ilo r şi adversarilor - Alin Răducanu.

Dicţionar: OTE, UCI

• M A I(soluţie)FLORAR • INCA • IAPA •

FECIOR • CLARA ' UT * RM • .AERATA • EROI v T L I •

. ETER • IN • ETERIC • VAD •. B • A M I • OLIŢE, • 0 0 • ANINÎAT • N * A RM IE • OTETI • LEAL « OMIZI • A * GALBINARE: -

loan POP

I D irectorul firm ei Senzorom e s te .P ‘ :

3cuzat de tra fic cu substanţe toxice^P o liţiş tii clujeni au declanşat urm ărirea penală îm potriva directorului firmei Senzorom

din CIuj-Napoca, sub acuzaţia de nerespectarea regimului. de substanţe toxice. Potrivit B iroului de Prdsă" jaf .inspectoratului; Poliţiei Judeţene^Cluj, la s e d iu l firmei Senzorom , % e funcţionează în sediul Institutului de Chimie din C Iuj-Napoca, âu fost găsite 400 de grame de cianură de sodiu şi 800 de giăm e de clorură de, m ercur, substanţe pentru ' (feţinerea căroîa societatea avea nevoie d e : autorizaţii speciale. D osarul â fost înaintat Ş rchC tu lu i.C urţii de Apel Cluj, directorul firmei, C ristian Turbă, în vîrstă de 31 de ani (fin CIuj-Napoca fiind cercetat în stare de libertate. Lucrătorii BircrUlţii arm e,exploziv i-' şi-substanţe toxice au efectuat tin control Ta’firma Senzorom din 'C luj-N apoca, ocazie cu câre au fost identificate cantităţile de 2,6 kilogram e'de clorură de m ercur, 0,725 kilogram e dp.cianură de potasiu şi 0 ,4 ‘kilogram e de mercur m etalic, substanţe supuse regim ului legal, fără ca unitatea sâ fie autorizată, conform prevederilor D ecretului nr.466/1979. D in verificări a .rezultat faptul că substanţele au fost achiz iţionate în anul 1999 de la Institutul de Chimie din CIuj-Napoca, în vederea folosirii lor în procesul de producţie.

, Cosmin PURIS

Falimentarul CUG e pe cale să devină agenţie imobiliară?

. Un pensionar clujean riscă, după o viaţă întreagă de muncă, să răm înă fără un acoperiş

cam erele d in căm in u l de n e fam iliş ti, p r io r ita te la cum părare , av în d a n g a ja ţii com b inatu lu i,- ca re o cu p au spaţiile .resp ec tiv e . M ora a

reţeaua electrică, copii fiind obligaţi să înveţe la luminare, iar părinţii să apeleze la vecini pentm a-şi încălzi un ceai sau o cafea. Disperat câ va ajunge în

depus şi el o ce re re d e '- stradă, Mora şi-a luat inima în

deasupra capului din cauza m odului preferenţial în care conducerea C om binatului de Utilaj Greu (CUG) a înţeles să

j / în d ă locuinţele de serviciu. "Gheorghe Mora a lucrat timp de 25 de ani în cadml secţie de turnătorie şi forjă din cadrul CUG. în momentul în care a a f la t că îşi poa te cum păra cam era, pe care o ocupa în căminul de nefamilişti al întreprinderii, el a d ep u s cererea de rigoare. După cîteva luni de aşteptare, Mora a a fla t că, în ciuda intenţiilor declarate ale conducerii CUG,-alţii au p rio rita te la cumpărarea camerei de 12 m etri . p ă tra ţi. Pensionarul umblă de do i arii să-şi cau te dreptate pe la miniştri şi în instanţă. Omul se gîrideşte cu disperare la faptul câ, dacă va fi dat afară din acea cameră nenorocită, din banii de pensie nu va putea n ici m ăcar să plătească o chirie modică într-o garsonieră din CIuj-Napoca.

Locuinţe9vîndutepreferenţial

în vara .a n u lu i 2000, Gheorghe Mora, deja pensionar,' a d ep u s .o- ce re re ad resa tă , conducerii CUG în vederea p re lu n g irii con trao tu ju i. de : închiriere a camerei" în care

cumpărare a cam erei in care locuia, însă s-a trezit, în cele din urmă, cu o somaţie, prin care i se so lic ita p ă ră s irea imobilului. Ce s-a întîm plat? Camera în care locuia a fost vîndută unui alt angajat al CUG, cu un sta tu t... mai aparte. Este vorba despre adm inistratorul cabanei com binatu lu i de la M ărişel, Sorin G orun, care , . potrivit Iui Gheorghe Mora, nu a lucrat niciodată în vreo secţie a combinatului, el ocupîndu-se, ca angaja t, d o a r . de adm in istrarea cab an e i întreprinderii în Mărişel. Gorun a cumpărat camera cu numărul

,46 la preţul de 60 de milioane de lei. Ciudat este faptul că, deşi Gorun nu a locuit niciodată în

dinţi şi a început să trim ită memorii la toate forurile care s-ar fi putut implica pentru a-i rezo lv a s i ţu a ţia , d a r şi a c e lo rla lte fam ilii a f la te în aceeaş i s i tu a ţie . P în ă şi premierul Adrian Năstase a fost sesizat cu ‘privire la abuzurile făcute de conducerea CUG . Mora şi alţi 19 reclamanţi au p rim it un ră sp u n s a p ro a p e halucinant de la cei care conduc falim entarul com binat de pe Bulevardul Muncii. Mai precis, în tr-o ad resă p rim ită p rin intermediul APAPS, chiriaşilor li se comunică de către şefii CUG că, de fapt, ei nu mai sînt ch ir ia ş i, ci ocupă ab u z iv cam erele d in căm in u l de nefamilişti. Aceştia susţin câ nu

m i

f; .

căminul de pe strada Beiuşului, în con tractu l de v în za re cumpărare încheiat la notar el figurează ca şi ch ir ia ş în respectivul imobil.

Oameni fără scrupule

Cazul lui Gheorghe M ora nu este singular. Aproape 40 de familii se află în aceeaşi situaţie. Ei s-au înghesuit cu tot cu copii

li s-a spus niciodată câ ar locui abuziv acolo, cu atît mai mult cu cît lu n ar ş i-au p lă t it , conştiincios, chiria către CUG.

După cum reiese din adresa sem nată în luna sep tem b rie 2001 de directorul general Radu Hanga, cele 19 familii, dar şi Mora, nu mai sînt titulari ai contractelor de închiriere cu CUG şi, în consecinţă, nu mai au p riorita te la cum părarea cam erelor. Pe de altă parte, Gheorghe Mora susţine că nu a

noap te .' anga ja ţi ai a l to r /

- W j pf < „

f■‘-■•--'a IMJLii

locuia ca şi chiriaş din .1999, Era-vorba despre camera 46 din căminul de nefamilişti, situat pe strada Beiuşului nr. 68-70. In acea laşi an, în da ta de 29 noiembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din cadrul CUG a decis să vîndâ

în cartierele de 12 metri pătraţi, ■ -;ncheiat nici. un fel de contract (dar-chiriaş, au, devenit peste de {nchirie re :cu CUG şi că îşi

p lă tea ch ir ia în b aza un o r . chîţariţe eliberate de

p âsie riâ ' u n ită ţi i , Perisibnarul"nu 'şi-a

' j i l r s ; / ' n ic io d a tă'•'profilem a- că , "din • '-cauza faptului câ nu > are ădel contract, va .putea fî dat; afară în

.. orice* moment. El a a v u t;.în c re d e re în

. factorii de decizie ai combinatului pe care i-a c rezu t oam eni inteligenţi şi de bună credinţă. După ce a b ă tu t • ' la u ş ile p re fec tu rii;- •' a

. primăriei, a Curţii de ; Conturi, a .unor deputaţi şi Ta

c e a .a .Guvernului, G heorghe M ora a acţionat în ju d eca tă CUG-ul, în speranţa că justiţia îi va face dreptate.

Cosmin PURIS

SI

'■:} t i v

1 5 1

în frep rinderi, ca re au . a v u t trecere pe lîngă conducerea CUG la a c h iz iţio n a re a respectivelor spaţii, deşi nu au locuit niciodată în ele. M ai m ult, la ce re rea n o ilo r proprietari, o parte dintre aceştia au fost deconectaţi si de la

C IA a d a t dovadă d e n e g lije n ţă înaintea atentatelor din 11 septembrie din S tatele Unite, a apreciat, ieri, Richard Shelby, vicepreşedinte al Com isiei senatoriale pentru servicii secrete, după ce presa americană a criticat Agenţia Centrală de Informaţii, relatează AFP.

Tre i rom âni au evadat, duminică, dinţa închisoare din sudul Greciei, a anunţat, ieri,

. ■ . poliţia greacă, citată de BTA.

—

G u v e r n u l a r p u t e a l u a î n c a l c u l

o r g a n i z a r e a d e a l e g e r i a n t i c i p a t ePremierul Adrian Năstase a

declarat, ieri, că apariţia “unor anumite presiuni sau probleme” ar putea determina Executivul să ia în calcul posib ilitatea organ izării u n o r a lege ri anticipate. “Dacă lucrurile merg bine, nu văd de ce ar trebui să facem alegeri anticipate. Dacă însă apar gpum ite presiun i, anumite probleme, teoretic ar trebui să avem în vedere şi o astfel de variantă”, a precizat

Năstase. Premierul a mai spus. câ organizarea de a legeri anticipate depinde de “factori” care, în momentul de faţă, nu .pot fi cuantificaţi în mod real.

“Sâ ţinem seama, însă, că anul viitor, teoretic, organizăm un referendum p riv in d , m odificarea C onstitu ţie i, şi chiar şi în acest context va trebui sâ revedem mecanismul de dizolvare a Parlamentului. Mecanismul actual este destul

de complicat, în condiţiile în care există o criză politică şi s-ar dori alegeri anticipate”, a adăugat şeful Executivului.

El a mai arătat că problema alegerilor anticipate nu poate fi pusă în, discuţi'6 în acest moment, în condiţiile existenţei ac tu a le lo r s tru c tu ri, fără o evaluare mai a ten tă a unorsitua ţii care a r pu tea să d e te rm in e , d iv e rse scenarii politice.

Proiect prin care veteranii antifascişti vor beneficia de aceleaşi drepturi ca veteranii de război i

V eteranii an tifa sc iş ti vor

0 sută treizeci de milioaneurmare din pagina 1

cu atenţie. îmi închipui că dau din cap a aprobare la întîlnirile periodice pe care le au, apoi îşi văd de treburi nestingheriţi de rarele tresăriri dc conştiinţă care le străbat sufletul şi mintea.

Un ultim exemplu dezvăluit de presă este cazul acelui şef de cabinet al ministrului Privatizării, care nu se sfieşte să încaseze peste 130 de milioane de lei lunar (minus impozitele), în condiţiile în care fenomenul sărăciei la români pare a lu a’ o amploare ce ar trebui sâ sperie pe oricine. Să admitem că Adrian Năstase nu-şi poate ocupa mintea cu orice fleac. Trebuia însă sâ ştie ce face şeful său de cabinet, ministml Muşetescu, şi sâ stopeze avîntul celui aflat în anticameră spre sacii de bani obţinuţi dintr-o activitate care, din păcate, nu aduce prea mare folos ţârii. Dar n-a facut-o, probabil pentru că el. Muşetescu, şi mulţimea directorilor din ministerul cu pricina încasează, împreună, miliarde de lei din aceeaşi activitate nu tocmai eficientă. Nu spun, din nou, că Adrian Năstase este vinovat pentru ce se întîmplă în acel minister. Dacă premierul are vreo vină, atunci aceea este câ a permis perpetuarea unei situaţii profund imorale la un minister aspru Criticat pentru aceleaşi metehne şi în legislatura trecutâ.Sâ credem câ reacţia de ultim moment a lui Adrian Năstase va duce la schimbarea unor lucruri pe care, probabil, numai Parlamentul le poate schimba? Premierul a ameninţat mereu cu controale, care s-au şi efectuat, numai urmările acestora au întîrziat sâ apară, dispârind în noianul de griji care se ab a t. zilnic asupra românilor, deci, şi asupra guvernului.

beneficia de aceleaşi drepturi ca veteranii de război, cu excepţia c e lo r legate n em ijlo c it de calitatea acestora de militari, au propus deputaţii PSD V aier Domeanu şi Viorel Hrebenciuc, care au depus o in iţia tiv ă legislativă privind unele măsuri re fe rito a re , la m işcarea antifascistă din România.

Astfel, veteranii antifascişti care nu au calitatea de veterani

de război b en e fic iază de indem nizaţia aco rda tă veteranilor de război, de unele drepturi aco rda te acesto ra , inclusiv în ceea ce priveşte cimitirile civile.

V eteranii an tifasc işti sînt persoanele cu cetăţenie română, care, în perioada anterioară celui de al do ilea război mondial şi pînâ la 9 mai 1945, s-au ev iden ţia t p rin fapte deosebite în lupta împotriva

fasc ism u lu i sau au fost persecutate din aceleaşi motive, datorită atitudinilor democrate.

Actul normativ se referă şi la luptătorii antifascişti, care sînt acele persoane de cetăţenie rom ână care ac ţionează în vederea păstrării tradiţiei luptei an tifasc is te şi care combat re su sc ita rea fasc ism ulu i, antisemitismului, xenofobiei şi a discriminărilor de orice fel.

Marea Britanie va

numi annou

ambasador la BucureştiMarea Britanie va numi

un nou ambasador la B ucu reşti, care îşi va prelua postul în cursul lunii noiembrie a acestui an, a anunţat, ieri, cotidianul britanic “The Times”, în ediţia sa online.

Noul ambasador britanicla Bucureşti va fi Quinton Q uayle, ■ potrivit cotidianului “The Times”.

Q uiton Quayle îi va succeda lui Richard Ralph, care deţine în prezent postul de ambasador la Bucureşti. *

R ichard Ralph va fi transferat la un alt post

;diplomatic.D ip lom at de carieră.

Richard Ralph a preluat postul de ambasador la Bucureşti în toamna anului 1999.

L o cu ri s p e c ia le p e n tru rro m i Ia a d m ite r e a în în v ă ţă m în tu l

s u p e r io rMinisterul Educaţiei şi Cercetării a repartizat tinerilor de etnie

rromâ 342 de locuri la admiterea în învăţămîntul superior de stat pentru anul universitar 2002-2003.

Potrivit ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, pentru facultăţile şi colegiile universitare din cadrul universităţilor Bacău, “Transilvania”- Braşov, "Ovidius," - Constanţa, Craiova, “Dunărea de Jos”- Galaţi, "Alexandru Ioan Cuza" - Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, “Lucian Blaga” - Sibiu, “Ştefan cel Mare” - Suceava, "Valahia" - Tîrgovişte, "Universitatea de Vest" - Timişoara şi SNSPA Bucureşti au fost repartizate cîte 17 locuri tinerilor rromi, ca Jocuri distincte, subvenţionate.

în plus, în baza solicitărilor transmise de instituţiile de învâţâmînt superior sau de organizaţiile rromilor, opt universităţi au primit un număr diferenţiat de locuri distincte pentru candidaţii etniei. Astfel, la Universitatea Bucureşti sînt 25 locuri; Academia Naţională de Teatru şi Film din Bucureşti - un loc, ANEFS Bucureşti - trei locuri, ASE Bucureşti - şapte locuri, Academia de Arte Bucureşti: un loc, Universitatea de Muzică Bucureşti - două locuri, Universitatea Politehnică Bucureşti - cinci locuri şi Universitatea “Babeş-Boiyai”-Cluj-Napoca - 60 de locuri. .

Adrian VIDEANU:

PD ar fi avantajat dacă vor fi organizate alegeri anticipate in 2003'

Vicepreşedintele PD Adrian Videanu a declarat, ieri, că Partidul Democrat ar fi “fără dubii” avantajat în eventualitatea organizării de alegeri anticipate în 2003, ipoteză lansată de secretarul general a! Guvernului, Şerban Mihăiiescu. Videanu a mai spus, în replică la afirmaţiile lui Mihăiiescu legate de posibilitatea ca PSD să pregătească alegeri anticipate în 2003 pentru a fructifica succesele obţinute în plan internaţional pînă la acea dată, câ asemenea rezultate favorabile “nu ţin de foame” în situaţia în care peste 70% din populaţie trăieşte sub pragul de sărăcie. Videanu a remarcat că alegerile, sub orice pretext ar fi organizate, presupun cheltuieli bugetare, “[-aş aminti domnului Şerban Mihăiiescu câ nu are calitatea morală să-şi bată joc de banii publici”, a spus Videanu. El a fost de părere că un eventual scrutin în 2003 s-ar solda “categoric” cu un insucces al PSD, avînd în vedere că principala preocupare a partidului de guvemâmînt a fost atenţia acordată imaginii, şi “nicidecum onorarea promisiunilor electorale.

ficţiune a tinerilor PSD-işti dejeni

Pentru a veni în sprijinul celor mai puţin favorizaţi de soartă, Organizaţia de Tineret PSD Dej a reuşit, prin simplele sale puteri, cu prilejul Zilei de 1 Iunie, “ Z iua In te rn a ţio n a lă a C op ilu lu i” sâ aducă un zîmbet în viaţa celor care nu ştiu ce înseamnă mama sau tata. A stfe l, 25 de copii, orfani de unul sau am bii părinţi, au prim it p ach e te cu d u lc iu ri şi îmbrăcăminte, împreună cu urarea de “La mulţi ani” şi “F ie ca viaţa să vă arate şi partea frumoasă a ei” .

M . VAIDA

Funar & comp. caută Intre coarne şi Librăria Universităţii

urmare din pagina 1co n trac tu l p rin care “Cartimpex” a cumpărat sediul librăriei (de lâ firma “Arcadia 2000”, care gestiona spaţiile fostelor mari librării şi care, confo rm n o rm a tiv e lo r în vigoare, le-a scos la vînzare) - contract de leasing nr. 996/ 24. 08. 2001, contract deja achitat. “Acest spaţiu fiind în p ro p r ie ta te a “ C artim p ex ” , 'consider de cuviinţă sâ rămînă ce a fost, adică librărie, pe,acel spaţiu care este şi acum locul destinat cărţii. Nu trebuie însă uitat şi aspectul comercial al afacerii cu carte. Asocierea cu'

firm a RTC nu este d ec ît benefică, fiind singura firmă din R om ânia care a în ţe le s să participe la finanţarea "Polului cultu ral c lu jean " , după o aşteptare de mai bine de un an”, ne-a declarat Ioan Cătană. în ceea ce priveşte, cel puţin hazlia interpretare a primarului şi a subalternului său, directorul “ C artim pex” spune că “zvonurile fac parte dm meniul zilnic âl -multor români, sînt false şi n u -duc la chestiuni constructive în ceea ce priveşte cultu ra c lu jean ă” . T re b u ie 1 m en ţionat câ în su b so lu l “L ib rărie i U n iv e rs ită ţ ii” ,

“Cartimpex” a iniţiat amplul pro iect (culm ea, sa lu ta t de p rim ărie ), denum it “ Polul cultural c lu jean ”. G eneros, Cătană i-a invitat, în această toamnă, şi pe cei care încearcă să răspîndeascâ to t felul de

i zvonuri, la inaugurarea polului cultural.

Surse din cadrul “Cartimpex” ne-au declarat, zîmbind, câ este un episod, de cînd a plecat Cristofor Filipaş'de Ia Centrul de L ib ră r ii (actualu l “Cartimpex”), în urma căruia ar putea fi supărat pe firmă, însă amestecul în treburi private nu e treaba noastră...

PUNR cere rejudecarea şi reabilitarea mareşalului Ion Antonescu /

Vicepreşedintele Delegaţiei Permanente a PUNR, Lazăr Lădariu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că partidul pe care il reprezintă cere rejudecarea şi reabilitarea mareşalului Ion Antonescu. Lădariu a spus că Ion Antonescu a fost judecat de un tribunal aflat “sub cizmă sovietică” şi ar trebui rejudecat acum, în democraţie, şi reabilitat. Vicepreşedintele Delegaţiei Permanente a PUNR’a afirmat că, în cazul în care ordonanţa care prevede înlăturarea tuturor monumentelor lui Antonescu de pe domeniul public va trece şi de Senat, PUNR va aranja ca toate aceste monumente să fie amplasate pe domenii private, astfel înc:t oamenii să nu uite ce a însemnat mareşalul Antonescu pentru România.

România şi Republica Moldova aucolaborat la o cercetare ştiinţifica

Catedra de Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii „Babeş-Bolyai” a organizat, ieri. o prezentare a cercetării „Civil Development on the Black Sea: Social Involvement in the Republic of Moldova and Romania . Cercetarea a fost finanţată de către „The Star Foundation prin programul „Black and Caspian Sea Collaborative Reasearch şi este parte a unui studiu comparativ coordonat de către European Science Foundation. Despre această cercetare au vorbit; prof. Eric Uslaner de la Universitate^ din Maryland, College Park, SUA. prof. Paul Sum de la Universitatea din Dakota, SUA, Gabriel Bădescu si Cosmin Marian de la Universitatea „Babeş-Bolyai .

’ M.L.

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Cluj- Napoca înmatriculată Ia Oficiul Registrului Comerţului juristului'Cluj, sub nr. J /12/308 din 22.03.1991 cod iscai R 204469

IL IE C A L IA N ( r e d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor ş e f ad junct); C R IS T IA N B A R A (redactor şe f ad junct).T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţiaE-m ail: reclama_adevcj@ mail.dnicj.ro - publicitate

T e l/fa x :S e c r e ta r d e re d a c ţie :H o r e a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8

REDACŢIA: C luj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; S9CIAL-: CETĂŢENEŞTI: ŢEL 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21,27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TELiFAX:19.73.04; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;- CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP; .SUBREDACŢIA TURDA: TEL/F AX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

i_ JTiiuiiFL u : \K iin \r la

G a ra m o n d