________________________ ^ 7 l J Ks ! j l

[ http://www.dntcj.ro/adevarurj ^ANUL 3011 NR. 3216

ISSN 1220-3203VINERI,

8 IU N IE 2001 16 PAGINI 3.000 LEI

PRELIMINARIILE EUROPENE

PENTRU C.IHI. 2002

m

ILIE CALIAN

e cîtva timp primul ministru Adrian Năstase a pus în circulaţie cîteva concepte - nu-i citez exact

declaraţiile. Este vorba despre dezindustrializarea României, despre (re)rularizarea României, despre distrugerea industriei alimentare şi a producţiei agricole, despre securitatea alimentară a României - situaţie pe care n-a luat-o nimeni în serios de după 1990 încoace.

Sînt, pînă la un punct, de acord cu unii critici ai actualei guvernări, în sensul că nu s-au făcut lucruri spectaculoase nici în privatizare, nici în restructurarea economiei. Nu pot, pe de altă parte, să ignor anumite măsuri - paşi mărunţi, cum face UDMR, de la care o fi învăţat partidul de guvernămînt - care să vindece anumite tumefieri mărunte ale economiei. Insă, culmea, exact ideea unei restructu­rări de ansamblu a României nu place unora. Nu place şmecherilor care au reuşit să fure şi să-şi facă averi din bunurile statului. (Să nu se înţeleagă că i-aş condamna pe toţi patronii - în speţă pe cei care au pornit pe banii lor o afacere şi astăzi văd, că, din cauza unei infernale birocraţii, au ajuns în pragul falimentului. Este vorba doar de ticăloşii care au furat - şi sînt foarte mulţi! - şi care nu sînt nici măcar capabili să creeze nişte întreprinderi productive cinstite, ci ori îşi pun banii în bănci străine, ori îi toacă degeaba).

Un lucru este clar: de la celebrele “table ale lui Moise” rostite de Petre Roman, privind economia românească şi rolul statului, ne-am dus din rău în mai rău. Dacă Adrian Năstase evocă milioanele de hectare de teren arabil şi păşuni care au rămas nefolosite, în timp ce importăm o groază de alimente, nu pot decît să fiu de acord cu el. Dacă invocă potenţialul industrial al României - atîta cît este, dar care este normal să fie folosit, cum face orice ţară -, iarăşi nu pot decît să fiu de acord cu el.

Trăiesc cu impresia - care-mi face bine, sper să nu' mă amăgesc - că ar putea fi vorba despre dospirea unor reforme structurale în întreaga viaţă economică şi, implicit, socială a României. Totuşi, nu pot fi mulţumit cu vorbele. De cînd s-a .instalat, Guvernul Năstase s-a împiedicat în gafe datorate eşalonului doi din Guvern, unor gogomani din partid, inclusiv preşedintelui Ion Iliescu, care confundă auditoriul academic al unui simpozion internaţional cu vorbele pe care le spune în satul cutare, la modul “colocvial”, dar care îi pot fi traduse altfel.

M U00s» ono

i i i j»

Consiliul local s-a întrunit, ieri, în sala de sticlă a Primăriei, fără primarul Gheorghe Funar şi fară’ şase consilieri PRM aleşi în iunie 2000, care însă, în presă şi-au anunţat demisia din deliberativul clujean. Trebuie precizat că Ion Chiriţă, despre care conducerea PRM Cluj a dat, ieri, asigurări că nu a părăsit partidul, a participat totuşi la şedinţa de ieri a CL, convocată acum o săptămînă de 22 de consilieri. Pe ordinea de zi au figurat două teme majore:, discutarea noului Regulament de organizare şi funcţionare al CL Cluj-Napoca, regulament ce trebuia pus în concordanţă cu noua Lege a administraţiei publice locale 215/2001 şi proiectul

f a n r asa

f 7 - ^ - "

bugetului municipiului. In mapele consilierilor, însă, proiectul de buget nu exista, ceea ce nu a surprins pe nimeni, căci Funar se opune, în continuare, prezentării acestuia, invocînd atît ilegalitatea CL, cît şi modul în care au fost distribuiţi banii din bugetul judeţean. Astfel, consilierilor le-a rămas de discutat, punct cu punct, proiectul Regulamentului de organizare şi funcţionare al CL, proiect aprobat mai bine de jumătate. înainte de dezbateri, secretarul municipiului,Titus Jude, a propus amînarea discutării pînă la aprobarea . Legii aleşilor locali, care a trecut de Senat, singur motiv: legea citată e doar laşi care prevede adoptarea unui nou nivel de proiect. Consilierii auRegulament. Propunerea secretarului convocat o nouă şedinţă pentru joianu a avut cîştig de cauză, dintr-un viitoare, în care să finalizeze

•Tv--'-- L . • >*■>

, 1s&MMw.dezbaterea Regulamentului şi sâ înceapă, dacă se poate, discutarea bugetului.

Titus CRĂCIUN

!@ @ © © E‘( ff ltb © S © s S I F X 1 - ® fb !

l ,Agenţia

Ocuparea(ANOFM )Comercială

Naţională pentru Forţei -de Muncă: a -desemnat Banca Română (B C R ) în

vederea derulării creditelor din fondai pentru plata ajutorului de şomaj. Acestea urmează a fi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii sau unităţilor cooperatiste, care creează noi locuri de muncă, din care minimum 50% pentru şomeri. Anul

acesta creditele pentru .utilaje şi echipamente se acordă în sistem leasing ceea ce înseamnă câ beneficiul creditului poate prezenta băncii, pe lîngă alte garanţii, obiectul ce urmează a fi achiziţionat. De asemenea, se pot prezenta garanţii terenuri şi imobile din mediul rural. Creditele vor avea cea mai ieftină dobîndă de pe piaţă, respectiv 17,5%. în urma acordării acestora

vor fi create circa 19.500 de noi lpcuri de muncă din care peste jumătate vor fi pentru şomeri. BCR a fost desemnată cîştigâtoare datorită faptului că a oferit condiţiile cele mai apropiate de solicitările ANOFM.

Beniamin PASCUcontinuare în pagina a 13-a

PSD R Cluj se pregăteşte pentru fuziunea cu PDSRAstăzi, membrii organizaţiei

judeţene a PSDR vor participa la o şedinţă extraordinară. Scopul întîlnirii este acela de a stabili delegaţii şi numărul lor, precum şi mandatul acestora pentru Congresul Naţional Extraordinar al PSDR şi pentru Congresul de constituire a Partidului Social Democrat.

M .L

"Dacă blocarea se menţine, congresul e necesar şi oportun"în u rm a lu c r ă r ilo r C o m ite tu lu i N a ţio n a l d e C o n d u c e re ai

P N Ţ C D s -a u ivit sp e c u la ţii relativ la e vo lu ţia in te rn ă a partidulu i. D e s p re a ce a sta şi m u lte altele, în in te rv iu l a c o rd a t " A d e v ă ru lu i.

I de C lu j" de p re ş e d in te le p a rtid u lu i A n d re i M a rg a .

- Rep.: în urma lucrărilor CNC consideraţi oportună convocarea unui Congres extraordinar al PNŢCD în următoarele luni, după cum se zvoneşte?

Andrei Marga: Pentru moment nu am luat în calcul convocarea unui congres anticipat decît pentru eventualitatea extremă, a blocării, în continuare, a deciziilof necesare

A A S...........

p f b t i k d tFostul preşedinte al

Fondului Proprietăţii de Stat (FP S ), Radu Sârbu a declarat, ieri, pentru BBC, că a fost audiat o singură dată, în urmă cu o lună, de Inspectoratul General al Poliţiei, în legătură cu o reclamaţie înaintată de firma Banatera cu privire la privatizarea societăţii Arteca lilava. Fostul preşedinte al

l’ S a mai precizat că, în

a f ir m aafară de cazul Arteca, nu a mai fost invitat niciodată la Poliţie sau la Parchet ca să dea declaraţii şi în alte cazuri. “Regret că un ofiţer de poliţie s-a implicat'în desfăşurarea acestei campanii prelungite de imagini negative care s-a făcut împotriva privatizării, a funcţionarilor care au făcut privatizarea şi a mea personal” , a spus Sârbu.

( s M ă l“Eu încă n-am fost invitat pentru altă plîngere. Sînt de părere, însă, că în tot răul e

. şi un bine: cu această ocazie se verifică încă o dată toate dosarele de privatizare. O verificare de o asemenea amploare nu s-a mai făcut niciodată, pe nici un ministru sau instituţie centrală a statului - se face acum pe privatizare.i.că.ţ şi-aşa a fost atît dc mult

calomniată, şi va dovedi că lucrurile s-au desfăşurat legal” , a precizat fostul preşedinte al FPS.

Radu Sârbu susţine că declaraţiile colonelului Aurel Milescu, şeful Direcţiei Economico- Financiare din IGP, conform cărora există mai multe plîngeri în care este acuzat de abuz în serviciu, au fost făcute din motive politice.

-NdBid a i n © v © 2 3

d e o m â n ă d e a j u t o rT e l : 0 6 4 - 4 1 3 . 1 1 1 , 0 6 4 - 4 4 4 . 8 6 6

www.paginiaurii.ro

PAGINI AURII

reconstrucţiei P.N .Ţ.C.D . Dacă blocarea se menţine, congresul este oportun şi necesar. Important este, însă, acum ca Statutul (2001) şi Programul (2001) să fie puse în aplicare neîntîrziat.

- Rep.: La CNC, Caramitru a

Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 4-a

GOLDEN PAGES

Il I P î ş S ^ w W * 4 A

r *• Calendarul ortodox. Aducerea moaştelor Stolului Mare Mucenic Teodor Stratilat;Sf. Martin Nicandni şt Marcian (Harp);• Ca/endaru/greco-catof/ciMutarea moaştelor S. Teodor Stratilat (în sec. V). Harţi.• v .Ţ .T v ,: A* ” * ' ' ' "" ""îuur?jî JL rAir s ■

✓ N/ s.'«tesSS!r

!l i l l

• PREFECTURA. CONSILIUL JU0ETEAN: 19-64-16

•PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA:- 31-31-60.PR IM Ă RIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 .PR IM Ă RIA HUEDIN: 25-15-48. PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26

POLITIA CLUJ-NAPOCA;,• 955 şi 43-27-27

POLIŢIA FEROVIARĂ• CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•POLITIA DEJ: 21-21-21 :•POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 '•POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14.PO M PIERII: 981

PROTECŢIA CIVILĂ: 982. GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158 «D IRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVa Rl -ÎCFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971•INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: 931• d er a n ja m en t e 921*ORA EXACTA: 958 :# RA. TERMOFICARE: . 19-87-48# R A . APĂ CANAL: 19-63-02

S.C. "SAIPREST" S-A.: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36

• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII GAZE• 928:433424

JANDARMI: 956•GARA Cluj-\3poca: 952* AGENŢIA CFR: 43-20-01;

EXIM TU RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION «>«.»> v a o f e r ă :

GURSEÂERIENE

Turda - 31-17-62; Dej-21-20-22 ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-47DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI 983

Republica - H a n n ib a l, SUA - premieră (13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtâ. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 * Victoria: P O R T R E T G H E O R G H E DIN IC Ă. 8-14 iunie: R ă zb o i în b u ca te . România, premieră (13; 19); 8-9 iunie: C o n c u rs ,România (15; 17); 10-11 iunie: D e ce tra g c lo p o te le M itic ă ? , România (15; 17); 16 iunie: C asa d e v is . România (15; 17); 13 iu n ie : P a t u l c o n ju g a I , România (15; 17); 14 iunie: C ru c e a d e p ia t r ă - U l t im u l b o rd e i. România (15; 17) * Arta- Eurimages - A r ta ră z b o iu lu i, SUA, premieră (12; 14,30; 17; 19,30); vineri, sîmbătă, duminică- spectacole do noapte cu tarif redus de la ora 22 * Favorit * Austin Powers - S p io n u l ca re m i-a tras-o, SUA (13; 15; 17; 19) * M ărăşti: I n v i z ib i l ş l p e r ic u lo s . SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - H in g h la n d e r- R u n d a Tmală, SUA (13; 15; 17); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22; M ih a i

' V iteazu l, România (19).D E J - Arta - M is s A g e n t

s e c re t, SUA (13; 15; 17; 19), vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 2 2

GHERLA - Pacea - S h a o lin C o w b o y , SUA ( vineri, sîmbătă, duminică: 15; 17; luni, marţi, miercuri: 17); Cască o c h ii s a u o -n c u rc i, SUA (19) - spectacole cu tarif redus de la ora 2 1 - joi- închis.

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 tură

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj Otopeni 16,35

marţiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj -> Otopeni 15,15

miercuriCluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -> Otopeni 16,35

» JoiCluj ->’Băneasa 07,00 şi 21,00 Cluj Otopeni 15,15

vineriCluj -> Băneasa 08,30 şi 20,10 Cluj Otopeni 21,35

sîmbătă Cluj -> Băneasa 12,30

duminică Băneasa Cluj 19,30

ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001Cluj •> Frankfurt

marţi şi joi 9,40 •Frankfurt -> Cluj

marţi şi joi 14,45Cluj Vienaluni, miercuri -11,25, vineri -15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri -16,35, vineri 19,40 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri -16,15 Bologna 4 Clujluni, miercuri -16,05, vineri 21,05

TELEFON: 13-01-16.ftanrirl prin telefon nu la sediul Armai:

EXIMTUR, rir. A. Şaguna 34-36 Tel/Fax 064-433569,183442 ş EXIMTUR, str. Napoca 2-4 q Tal/Fax 064-198755,199293 z

f i T L f i S S I B

C U R S E

IN T E R N A Ţ IO N A L E

Cluj > GERMANIAzilnic

Cluj > ITALIAluni, miercuri, joi, vineri,

sîmbătă Cluj > FRANŢA

JhkffmarZ/, sîmbătă' S ÎA a C ^ ari aduceri de Ţ Y 'preţuri pentru Franţa

Cluj > AUSTRIAduminică

Cluj > SUEDIA4 curse/lună

Cluj > SPANIAmarţi, vineri

INFORMAŢIITel. 064/433.432.Fax 064/432.833.

Adresa:Cluj, Piaţa Mihai Viteazul

nr. 11, bloc D, ap. 1.

BIBLIO TEC I

F A R M A C I I lFarmacii cu serviciu permanent:

Farmada "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop. Farmacii cu serviciu prelungit:

Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5. telefon ”42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATiSFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22, Farmacia ■RemediumfamF, b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar 8-2 2 .

Garda de noapte:Farmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37,

telefon 19-48-54, orar 20-8.

T EL E 7 a b c» «*i i»)ii EJ

Astăzi, de ia ora 22,15: Ţ U C U - Ţ ’ S H O W

cu Ucu Florea

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN COCA**: Sala de lectură (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: ,00- 20,00, sîmbâtâ: 9,00 -14,00: Mediatecâ (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi:14.00 - 19,45, marţi, vineri: 9,00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni • vineri:11.00 - 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I. tel. 438.409): luni - vineri:8.00 -15.00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18. Bl.C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V). Zorilor (str. Observatorului nr. I. tel. 438.409); luni, miercuri, joi: 14,00* 19,45, marţi, vineri: 9,00- 14,45; Filiala Biblioman (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 -16,00. Notă: Activitatea Secţiilor dc împrumut pentru adulţi ţi a celor fH'ntru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendata provizoriu, in iyderca mutării în sediul nou. Rugăm rcstanţicrii secţiilor respective sâ restituie publicaţiile imprumutate la filialele dc cartier.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni • 10-14; marţi, miercuri, joi • 12-16; vineri • 10-16.

■ Biblioteci Americană "J.F .K ." (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 -18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

* Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brntianu 22); Orar luni: 14-19, marţi- vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cuttural German “Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20..

C

■ u m i l i m ™astăzi, d e ia o ra 1 8 ,3 0 :

PEER GYNTde Edvard Grieg

a d e v ă r u l :

■ r j

Dispensarul 1 Policlinic cu Plată |

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, ntică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie ia cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

Vineri, 8 iunie7,00 Telematinal; 9,10

k Eu, cetăţeanul (r); 10,00•ojuhu' Pasiuni (s/r); 10,45 TVR Craiova; 13,10 Sub acoperire (s/ r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,40 Pentru dvs., Doamnă! (r); 15,30 Tribuna partidelor'parlamentare; 16,00 Obiectiv Europa; 16,30 Drepturile omului; 17,30 Avanpremieră Ştiri; 17,35 Ai carte, ai parte!; 18,15 Pasiuni (s); 19,00 O vedetă... populară; 19,45 Parlamentul României; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Ploaia de stele; 22,15 îngerul întunecat (s);23.00 Jurnalul de noapte; 23,15 Festivalul Bucureşti 2001.

♦v r f ţ ) L00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50

Răţoiul ce) urît (d.a.); 8,20 Tradiţii (r); 8,50 Medalion de interpret (r); 9,20 Patrimoniu (r); 10,05 Veni, Video, Viei (r); 10,20 Atlas (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Ora adevărului (r); 12,00 Puls 2001 (r); 12,45 Domnişoara Andrea (s); 13,40 Mit şi istorie; 14,10 Desene animate;15.00 Tenis; Box; 19,00 Telejurnal TVR 2; 19,25 Televiziunea, dragostea mea; 20,30 D’ale Iu’ Mitică; 21,30 Box CM de la Belfast; 0,30 Ştiri bancare şi bursiere; 0,35 TVM Mesager.

7,00 Observator; sn torfV 8,00‘Neaţa; 11,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 1 2 , 0 0

Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 Din dragoste (div./r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Maria Emilia (s); 19,00Observator; 19,50 Sport; 20,00 World Music Awards 2001 de la Monte Carlo; 22,00 Stargate SG- 1 (s); 23,00 Observator; 23,25 Sport; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 1,00 Nunţile roşii (f. Franţa/Italia 1973); 3,00 Observator (r); 4,00 Scandalul (s);5.00 Maria Emilia (s/r).

22.30 ROKENO (joc); 22,40 Ştirile Pro TV; 22,45 îngropat de viu (f.horror SUA 1990); 0,45 X şi Zero; 0,50 Profit ;-1,00 O vară cu Picasso (dramă SUA ’69).

7,00 Desene -'■'animate; 8,00 Prima

Mix; 13,30 Cu Tibanu la pescuit şi vînătoare; 14,30 Obiectiv; 15,30 Raven (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus - ştirile serii; 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Speed 2: Croazieră infernală (f. SUA 1997);22.00 Uncovered; 23,00 Will şi Grace (s/r); 23,30 Malcolm şi I Eddie (s/r); 23,55 Clip art; 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Challeoging (f.horror SUA ’80);2.00 Focus (r).

Tmf7 7,00 Muzică; 10,00 Z/atoo |_a ordinea zilei (r);

10,59 Telecaricatura zilei; 11,00 Muzică; 15,00 Documentar; 16,00 Domino; 17,00 Muzică; 18,00 Germania astăzi (do); 18,30 As show; 19,29 Telecaricatura zilei;19.30 La ordinea zilei; 20,30- Muzică; 21,00 Telejurnal; 21,45 Viitorul azi (do); 22,15 Muzică;22.30 în justiţie; 23,30 Tentaţii; 0 , 0 0 Domino (r); 1,00 Muzică;6.30 Telejurnal (r).

7,55 Căsuţapoveştilor (r); 8,15

înge

Ui Ni? 7,00 Bună dimineaţa;8,00 Ştirile Pro TV; 9,00

Tînăr şi neliniştit (s/r); 10,00 Marile procese şi crime (s); 1 1 , 0 0 O lume bizară (s/r); 1 2 , 0 0 O familie de tot risu’ (s); 12,30 Lupii mărilor (f. SUA ’80); 14,15 Inamicul public (f/r); 16,10 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ Vremea; 17,30 Sens unic; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Vineri seara ne distrăm cu Florin Câlinescu;

e S S s aînger sălbatic (s/r); 9,15 îngeraşul (s/r); 10,00 Căsuţa poveştilor (r);10.20 Acasă la bunica (r); 10,30 De 3 x femeie (r); 11,30 Betty cea urîtă (s/r); 12,30 Terra nostra (s/ r); 13,30 Dreptul la viaţă (s/r);14.20 Seducţie (s/r); 15,30 Acasă la români; 16,00 înger sălbatic (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.);17.00 Terra nostra (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Dreptul la viaţă (s); 19,00 îngeraşul (s);20.00 Ştirile de Acasă; 20,40 Fotbal: Hagi se întoarce acasă; 22,30 Fotbal: Hagi se întoarce acasă; 0,15 Ştirile de Acasă (r); 1,10 Muzica de Acasă.

18,00-19,00 Alternanţe politice - realizator

Nicoleta Ţăranu; 19,00-19,15 Spoturi& documentare; 19,15-20.00 Top 21 - realizator Ciprian Bologa.Redacţia-nu hi asumă responsabilitatea

. pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTA"• 4 - 8 i u n i e •

Medicină generală. Dr. I. Boilă - 8 (10-12), 6 (11,30-12,30), dr. V. Bodo - 6 (15-17), dr. R. Cotârlă - 6 (10-12), dr. M. Eşanu - 5 (12-13), dr. S. Lpga - 8 (9-11), dr. D. Oltean - 7 (9-11), dr. A.F. Oros - 7 (14- 18), dr. D. Plafon - 7 (16-18), dr. M. Suciu - 7 (10-12), dr. V. Tătaru - 8 (10-12), dr, C. Tonea - 5,7 (9- 11), dr. A. Varga - 8 (9-11); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbâ - 6,8 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc - 6 (14-15), dr. I. Patiu - 6 (11,30-13), dr. T. Popescu - 6 (9-11), dr. N. Prişcă - 6 (16-18); Interne. Dr. Gh. Rădulescu - 5 (9-11), dr. Cs. Szakacs - 6 (14-16); Ginecologie. Dr. D. Gherman - 7(15-17), dr. C. Fodor- 5 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilă - 7 (17-17,45), dr. C. Cosma - 5 (10-12), dr. P. Pitea - 7 (9-11), dr. M. Simu- 6 (11-13), 8(9-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 6 (11-13), dr. R. Mitea - 5 (14-15), dr. L.Toma- 8 (10-12); Psihiatrie. Dr. R. Jeican -5(14-16); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 6 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilă - 5 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleagă - 5 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu- 5 (12-13); O.R.L Dr. E. Plăian -5(9-10), 7 (9-11); Ecografie. Dr.D. Ursu -7 (12-13), dr. 1.1. Usineviciu- 8 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr. M. Man - 5 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 5 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 7 (16-18); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo - 5,6,7,8 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator, Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9- 11. Rezultatele se eliberează in aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face ia sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moplor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, si în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cfuj-Napoca.

£

CABll!ET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Maţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zflnic la tsL: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

Pentru Istudenţii/pensionari,

C e n t r u l M e d ic a l Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “B IG ” l^ănăştur) Oferă servicii medicale în

specialităţile:- d e rm a to v e n e ro lo g ie şi alergologie- obstetrică - ginecologie şi ecografie

medicină internă- ortopedie- e c o g ra fie , E K G , p ro b e funcţionale ventilatorii

laborator clinic computerizatRecoltări - zilnic 7.30 -1 1 .0 0 Informaţii şi programări la

telefon; 17.11.84.

CABINET MEDICAL ONCOLOGIC c lu j- n a r o g a ,

str.P R O F C tO R TEA nr.9 (ca rtie r G rigorescu )

CONSULTAŢII:Prof.dr. LUCIAN LAZĂ R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L , M i: 15-18; M a, J : 16î:,-18MDr. VALENTIN PO PESC U

(Chirurgie, O ncologie)M a , J : 14“ -16; V : 15-17

S: 9-11Dr. DAN-SORIN PO PESCU

(Urologie)L , M i: 18-20; Ma, J : 18™-20

V ; 16-20 P R O G R A M A R E ;,

tel/fax (0 6 4 ) 18 .76.04 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

IVIEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2/21

■ CO N SU LTA ŢII, TR A TA M E N TE , U R G E N TE ; CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-005935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LiiioitiTUiiii ut suitui: umti.i nustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

92,8ph Vineri, 8 iunie06:00 - 07:00 P rim a oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30;

f* O Weteo' 6 ;4 0l Informaţii utilitare-6:50); 07:00 -10:00 P rim u l sa lu t raoio - Ş tefan C oro ian (07:00 Ş tiri; 07:20 R evista p rese i loca le , 07:40 R evista p re s e i cen tra le , 07:50, 08,50 H oroscop ; 08:00 Ş tiri, 08:20 CD S port cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ş tir i pe scurt, 09:00 Ş tiri’, 09:20 Ce m ai crede lum ea); 10:00-13:00 M esaj FM -Tiberiu Crişan (10:00,13:00 Ş tir i+ Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu tre i ie z i" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu); 14:00 - 16:00 C ale idoscop CD - cu Tudor Runcanu (13:00 Ş t i r i * Meteo, 15:00 Ş tiri, 15:20 Ce m a i crede lum ea (r .)); 16:00 -18:00 Conspiraţia - cu T udor fcuncanu (16:00, 17:00 Ş tiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 Program in fo rm ativ BBC); 21:00 Ştiri, 21,00-22,00 Lanţul am intirilor- top al celor mai frumoase piese din anii’’30-'80; 23:00-02:00 Mascherade - discuţii cu ascultătorii pe o temă propusă (cu Adrian Berinde).

Vineri, 8 iunie;( ( T ))]; ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , -15.00 , 16.00 BBC-06.00,

11.00 , 14.00 , 18.00. 6.30-9.00 - SUPER MATINAL:Ştirile Focale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8,20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55) 9.00-12.0n-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere (10.15); -Concursuri(10.30,12.30); 12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.00-CALE1DQSCQE fm: -Bunii nostrii cu Eugenia Daupler 14.45- Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-Votaţi Radio Transilvania, 16.15- Planeta cinema, 16.30-17,00- Dedicaţii -Fonoteca de suflet-Mihai Boanda 21.00-Taxi music (dedicaţii)- Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad 24.00-01.00 Luni - Nopţile Criminale- Nicu Alexandrescu 01.00-6.00 Unde Magice

U N IP LU S R a d io Vineri, 8 iunie Program in fo rm ativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8,20,

11.00-12,00, 14,00-14 ,30 ; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6 ,30-10,00 U nip lus de dim ineaţa, 06,35, 8,20 C alendarul z ile i. Meteo. 06,45, 9,45 H oroscop. 9 ,00 Ş tir i loca le . 9,20 P rog ram u l cinem a. 9,55 In fo rm a ţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş tir i naţionale ş i locale.10.00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21.00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Vineri, 8 iunie{/R A D IO C L U J } ) 6 , 0 0 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în lim ba maghiară; 10,00 De zece o r i România. Prezintă Florin Pruteanu. 11,05 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Anca Bota; 12,00 R ad io ju rna l tra ns ilvan , 13,00 R ad io ju rna l B ucu reş ti. 13,15 Parale le muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,55 Buletin de ş tir i; 14,00 Program m uzica l pe stafia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHZ; 16,00 Em isiunea în lim ba m aghiară. 18,00 R adiofax. Prezintă Adela Groza.18,30 C ro c h iu r i m u z ica le - Jazz. Redactor: Constantin Colhon. 19,00 R adio ju rna lB acureşti. 19,30 Apropo cu Stela Maria Rareş & Sergiu Alex.20.00 Ştiri. 20,05 Radiodiscoteca de vineri. Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri; 21,50 B u le tin de ş tir i. 21,58 închiderea p rogram ulu i.’ Vineri, 8 iunie

6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 -10,05 Ştiri Maria Aluas; 10,10 - .10,40 Sfinţiir->- * x ! a. DA<ali79fnr*

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM -J Părinţi, contemporanii noştri. Realizator:

..... 11,00 Cantari bisericeşti; 11,00 - 11,30 Paginide literatură. Realizator:Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 - 12,00 Lexicon (r),Cătălin Pălimaru; 10,40

1 2 ,0 0 - 13,00 Parohiile Clujului (r); 13,00 - 18,00 Magazin. Realizator: S im ona Vlasa; 13,05 - 14,00 Concertul după amiezii; 14,00 - 15,00 Incursiune în actualitate (in form aţii, m uzică, ştiri); 15,00 - 16,00 Program religios ( sinaxar, aposto lu l şi evanghelia z ile i, tâ lcu irea evanghelie i, liturgica, muzică bisericească); 16,00 - 17,00 Liturghia Darurilor Înainte Sfinţite (înregistrare); 17,00 - 18,00 Byzantion (r);18,00 - 19,00 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 19,00 - 20,00 Ora profesorului de religie;’ Realizator: Carmen Orâştean; 20,00 - 20,30 Universul Teologic, universul credinţei. Liturghie şi icoană în mileniul trei cu pr. prof. loan Bizău; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator: E lena M agher; 21,00 - 22,30 Dedicaţii de muzică populară. Cu vasile Tom oiagă; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 7,00 Liniştea nopţii (program -nocturn de muzică clasică).

Vineri, 8 iunieR A D IO F I R 9 6 ,2 F M D E J linia de START 6.00 -10.00,

realizator Sorin Suciu; horoscop, sport, power p lay, reteta zilei, ştiri, muzica: FIRU’N ZECE PAISPE, 10.00 - 14.00, realizator Marcel Pop, muzica, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/ ZI, 14.00 - 18.00, realizator Florin Grosu, muzica, dedicaţii, d ivertisment, pow er play, ştiri, artistul zilei; FiRUL ROŞU, 17.00 - 18.00, dedicaţii m uzicale în direct; JURNALUL BBC - 7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; ŞTIRILE RADIO FIR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30, cu Maria Antohi; ŞTIRI SPORTIVE, 16.45, cu Robert Kosa; TOP 10 ROCK BALLADS & TOP 5 ROCK FOLK, 20.00 - 23.00, cu Monica Suian; DIRECT ÎN NOAPTE, 23.00 - 05.00, dedicaţii muzicale în direct, cu Ciprian Muncelean

tiiiflER IM S S : “ EUROPA SE AFLĂ INCĂ îtl STADIUL PREDEIHOCRATIC”“ C O U R R IE RIN T E R N A T IO N A L ”

Giinter Grass este laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1999 şi unul din reprezentanţii de frunte ai scriitorilor germani invitaţi la cea de-a 21-a ediţie a Tîrgului de Carte de la Paris.

întrebare: V-aţi exprimat, adeseori, scepticismul cu privire Ia unificarea germană. Acum, după o perioadă de zece ani, v-aţi schimbat părerea?

R: Da, cred că era prea timidă critica mea: unificarea nu există, iar divizarea este mai mare decît înainte de căderea Zidului (Berlinului),

î : Inclusiv în rîndul tin e rilo r

scriitori germani, cei care au fost numiţi “nepoţii” dv?

R: Este un slogan publicitar. Eu nu cred în existenţa generaţiilor literare. Tinerii autori vest-germani (ca, de altfel, şi cei francezi) scriu mai ales cărţi autobiografice. Germanii din Est sînt mai interesanţi: au trăit imense bulversări sociale. Dar, în general, noi, germanii, avem noroc. In Franţa, totul se petrece la Paris, în detrimentul provinciei. Ştiţi, eu sînt un apărător înflăcărat al federalismului. Desigur, la Berlin există acum oameni “cu gura mare”, care ar dori să concentreze totul în Capitala ţării; dar acest lucru nu va fi posibil - şi cu atît mai bine!

î : L ite ra tu ra franceză este prezentă în Germania?

R: Unii autori individuali sînt recunoscuţi, dar, de la Noul Roman, nici un impuls literar nu a trecut cu adevărat frontiera. în Franţa, în Anglia, în Germania, în toate patriile clasice ale literaturii, aceasta este în impas. Elementul de noutate îl constituie îmbogăţirea acestor limbi şi--literaturi prin opera unor autori din alte colţuri ale lumii Salman Rushdie, de exemplu. La fel, în Franţa, îi aveţi pe algerieni, iar^noi, în Germania, pe turci.

î : V -aţi a firm at convingerile federaliste. Ce părere aveţi despre integrarea europeană?

R: Din păcate, Uniunea Europeană (UE) este doar economică. Parlamentul de la Strasbourg nu are nici o putere de control. Nu există nici o politică externă comună. Pe scurt, Europa se află încă în stadiul predemocratic. A fost nevoie de criza “ vacii nebune” pentm ca unii să înceapă să reflecteze.

î: întotdeauna a ţi fost apropiat de social-democraţii germani. Care este opinia dv despre “cea de-a treia cale”?

R: • De fapt, Partidul Social- Democrat (SPD) este un partid destul de contrariant; dar este singura formaţiune politică germană a cărei legitimitate democratică datează din secolul al XlX-lea. Astăzi, se pune întrucîtva problema de a salva sistemul capitalist, care este pe cale de a se autodistruge de cînd şi-a pierdut adversarul. E l trebuie, deci, civilizat, şi cred că Gerhard Schroeder acţionează în acest sens.

IK v^EBTO E S I :

SE VA REALIZA MAI ÎNTÎI EUROPA LUI JOSPIN SI APOI CEA A LUI SCHROEDER

“ L A S T A M P A ”"Se continuă să se preconizeze o Europă

formată din germani, francezi, italieni şi spanioli. Dar aceasta este deja de domeniul trecutului. Viitorul este o Europă formată din

*' musulmani, budişti şi la aceasta trebuie sâ începem să ne gîndim” . Sunt afirmaţiile scriitorului şi semioticianului italian Umberto Eeo, care a participat, la 30 mai, la o reuniune de lucru a unui grup de intelectuali din ţări membre în UE, pe tema Uniunea Europeană de mîine, organizată.:la iniţiativas premierului Belgiei Guy Verhofstadt şi a preşedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi. Comentariile diui Eco merg însă dincolo de dezbaterea din ultimele săptămîni pe aceeaşi temă. “Continuăm să; ne facem iluzii, dar ne îndreptăm spre o Europă colorată. Nu este vorba numai de culoarea pielii, ei de idei, filosofii, religii. Aceasta este problema ce

. trebuie abordată. Tot restul nu constituie decît probleme secundare” , a afirmat scriitorul italian. Şi totuşi, aceste “probleme secund®? nu pot fi neglijate.î : Umberto Eco s-a pronunţat asupra temei de actualitate a confruntării dintre linia Jospin şi linia Schroeder. "Cred câ pe viitor se va evolua în direcţia indicată de cancelarul german, dar. pentru moment, este evident că sînt valoroase proiectele premierului francez” ; cu alte cuvinte, Europa statelor-naţiuneca tranziţie istorică si politică inevitabilă, înainte. de a construi o adevărată federaţie, liste vorba ce un punct dc vedere, nu de o propunere politică, a avertizat însă, Umberto Eeo. De la grupul de intelectuali ai “ Celor 15” , ' UE aşteaptă tocmai acest lucru: idei pentru a stimula “marea dezbatere” privind noua Europă, care nu trebuie sâ rămînă cantonată în palatele puterii de la Bruxelles şi din alte capitale europene.

O altă tran/iţie-cheie necesară pentru a da formă proiectului care urmează sâ fie aprobat în 2004 a fost anunţată, tot la 30 mai, de către comisarul UE responsabil pentru politica regională şi reformele instituţionale. Michel Barnier. Propunerea Comisiei Europene a fost aceea dc a se convoca o “Convenţie” după modelul celei care a formulat, anul trecut, Carta Drepturilor,. aprobată ulterior la summitul UE de la Nisa. Convenţia este unul dintre mijloacele operative comunitare. Practic, este vorba de un grup de lucru în Care:.sînt reprezentate:; guvernele naţionale) Comisia Europeană, Parlamentul European şi Parlamentele statelor membre. Este un gen de “Constituanta” care. aşa cum a spus dl ■ Barnier, va avea la dispoziţie doi ani - 2002 şi 2003 - pentru a formula o propunere organică de reformă a UE. Alternativa la Convenţie a fost “Comisia înţelepţilor” despre care s-a dezbătut îndelung la Bruxelles.

E U R O P A C R E E A Z A 0 A L T E R N A T I V A L A N A T O“ N E Z A V IS IM A IA G A Z E T A ”

Pentru moment, liderii Uniunii Europene (UE) preferă să nu dea un răspuns concret la întrebarea cît de mult s-au deteriorat - în cazul în care, într-adevăr, s-au deteriorat - relaţiile dintre Europa şi SUA, după instalarea la Casa Albă a Administraţiei Bush. Inaltuf reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună, - Javier Solana, a declarat că relaţiile americano-europene nu sînt marcate dc contradicţii majore şi nici nu se prefigurează deteriorarea acestora pe viitor. Totuşi, chiar dacă “nu există contradicţii majore” în cadrul acestor relaţii, tuturor le este foarte clar că în problemele cheie punctul de vedere al SUA nu coincide cu cel al Europei. UE nu poate să facă “front comun” cu SUA nici în ceea ce priveşte probleme importante ca desfăşurarea sistemului american de apărare antirachetă şi retragerea SUA din cadrul Tratatului privind limitarea sistemelor de apărare antirachetă (ABM) din 1972. Franţa a adoptat deja o poziţie critică faţă de proiectul antirachetă american şi a recunoscut în mod deschis că.această problemă ar putea deveni “o sursă de dezacord” între Europa şi Washington. O poziţie intransigentă în acest sens a adoptat şi Suedia. în ceea ce priveşte poziţia ' UE privind securitatea strategică, există o situaţie paradoxală la ora actuală: punctul de vedere al organismului european s-a dovedit a fi mai apropiat de cel al Federaţiei Ruse, decît de cel al SUA. ()■ problemă serioasă cu eventuale efecte în planul relaţiilor dintre Europa şi SUA poate fi considerată şi intenţia UE de a înfiinţa o forţă de reacţie rapidă, independentă de NATO. Această decizie a fost dictată de raţiuni destul de întemeiate: UE

doreşte, cel puţin parţial, să depăşească dependenţa excesivă faţă de Alianţa Nord-Atlantică şi SUA şi să-şi folosească forţele militare proprii pentru, aplanarea conflictelor din regiunile Europei. Cu toate acestea, procesul impunerii unui mecanism unitar al UE în domeniul apărării şi al securităţii este îngreunat, atît din cauza divergenţelor interne, cît şi din cauza neconcordanţei dintre interesele UE în acest domeniu si cele ale NATO şi SUA.

Ţările membre în UE au convenit încă din decembrie 1999, în cadrul summitului de la Helsinki, sâ creeze o forţă comună de reacţie rapidă pentru a interveni în situaţiile de criză din Europa. Desigur, ar fi o naivitate să se creadă că acest corp de intervenţie rapidă, format din 60.000 de militari şi care ar trebui organizat pînă în anul 2003, va putea asigura o independenţă deplină faţă de structurile militare ale SUA. Cu toate acestea, el reprezintă un prim pas pe calea creării unei armate europene. Este evident că decizia UE de a înfiinţa nişte formaţiuni militare independente de cele ale NATO a fost luată după bombardamentele declanşate împotriva RF Iugoslavia, atunci cînd ţările europene au dovedit că nu sînt capabile să acţioneze independent. La vremea respectivă, Europa a trimis doar 40.000 de militari (aproximativ doi la sută din numărul total de militari din cadrul, forţelor tuturor statelor membre ale UE). în prezent, postulatul “ sau NATO sau nimic” nu mai este valabil.

în ceea ce le priveşte, autorităţile americane au declarat că sprijină planurile europene şi nu este exclus ca aceste afirmaţii sâ fie cu adevărat sincere: Washingtonul nu a fost deloc multumit atunci cînd a trebuit să

susţină operaţiunea militară din Iugoslavia aproape pe cont propriu. Crearea unui contingent militar european va putea deveni pentru unele state europene o alternativă destul de bună la NATO. Astfel, Suedia, care nu este membră în nici una dintre organizaţiile militare internaţionale, intenţionează să ia parte la operaţiunile ce vor fi desfăşurate de forţa europeană de reacţie rapidă. “Suedia va face parte din forţele militare europene, însă în nici un caz nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică” , - a declarat ministrul suedez de Externe, d-na Anna Lind. “Noi considerăm că politica dc securitate şi apărare a UE este extrem de importantă, deoarece va face posibilă cu adevărat soluţionarea situaţiilor de criză din Europa. Totodată, concomitent cu înfiinţarea unei forţe militare, noi dorim să creăm şi nişte mecanisme civile de aplanare a conflictelor.. Acest sistem va acţiona atîtîn cadrul Europei, cît şi în afara ei. în cazul în care va evolua spre un sistem de restabilire a păcii, atunci va fi necesară obţinerea unui mandat din partea ONU. Este important să nu se piardă din vedere că această structură , militară unică nu va înlocui armata naţională. Noi nu creăm o armată europeană unică, ci nişte forţe al căror obiectiv este aplanarea situaţiilor de criză” , a subliniat Anna Lind. în opinia sa, este necesar să se acorde o atenţie deosebită prevenirii situaţiilor de criză, pentru a se' evita astfel izbucnirea unui conflict de genul celui balcanic, “UE a cheltuit în fosta Iugoslavie zece miliarde de euro. Dacă numai o parte din aceşti bani ar fi fost cheltuiţi în scopul prevenirii conflictului, atunci poate că s-ar fi putut evita sau limita considerabil suferinţele oamenilor” .

CROAŢIACERE SUASĂ rau-şiRETRAGĂTRUPELE

“ T H E W A SH IN G T O N T IM E S ”>. Ministrul croat de Externe, Tonino Picula, a atras atenţia Administraţiei de la Washington că, dacă SUA îşi vor retrage trupele din Balcani, regiunea Va fi grav afectată de instabilitate şi se Va confrunta cu o escaladare ă Violenţelor. într-un Interviu telefonic şeful diplomaţiei croate a afirmat că nu crede “totuşi’ că SUA îşi vor putea retrage toate trupele, cel puţin nu pe termen scurt.” In caz contrar, ar fi ameninţat întregul proces de normalizare din Bosnia, după trei ani de război civil care a zguduit deopotrivă republicile vecine. “Prezenţa trupelor ;SUA este vitală” pentru pacea şi securitatea întregii regi uni, a mai spus d-l P icula.(...) Graţie poziţiei şi intereselor lor globale, SU A se învecinează cu toate celelalte state ale lumii.”: în urma alegerilor democratice de anul trecut, cînd forţele reformiste au reuşit să cîştige atît alegerile legislative, cît şi pe cele prezidenţiale, Croaţia a reuşit să iasă din izolaţionismul în care a aruncat-o, pe plan internaţional, regimul naţionalist al fostului preşedinte, Franio Tudjman, cel care a sprijinit în schimb pe deplin desprinderea Croaţiei din RF Iugoslavia, în 1991. Pe de altă parte însă, Franio Tudjman a fost criticat de comunitatea internaţională pentru regimul autoritar impus şi mai ales pentru intenţia de a împărţi teritoriul Bosniei cu un alt lider autoritar, Slobodan Miloşevici. Cu prilejul întîlnirii ministeriale de la Budapesta, Tonino P i cula nu a uitat să elogieze sprijinul pe care SUA l-a acordat agendei de lu c ru a g u ve rn u lu i p ro re formist de la Zagreb, recunoscînd însă faptul că trebuie continuate e fo rtu rile de atragere a investitorilor am erican i. . ., în prezent, rata şomajului d in C roa ţia este estimată la 23 la sută, Iar dat o riile externe la circa 1 0 miliarde de dolari. Guvernul de la Zagreb a estimat că pînă la sfîrşitul acestui an vor fi privatizate circa 1.850 de companii de stat, eforturile reformiste avînd un obiectiv curajos pe termen lung: aderarea la UE la sfîrşitul anului 2006.Pe termen scurt, principalele obiective sînt îmbunătăţirea situaţiei economice şi stabilirea unor bune relaţii cu statele vecine. Cele mai importante schimbări produse în Croaţia, relevate de înalta oficialitate croată, rămîn înlăturarea vechiului regim şi demararea procesului de reformă democratică şi economică iniţiat de guvernul prooccidental de la Zagreb. Cele două obiective majore ale - politicii externe croate menţionate de d-l Picula au fost, desigur, aderarea la structurile europene şi nord-atlantice.Pe plan regional, ministrul croat a subliniat faptul că guvernul său este pregătit să stabilească relaţii comerciale soljde cu noul guvern democrat de al Belgrad.

ISRAELUL AUTORIZEAZĂ NOI COLONII, IGNORIND RAPORTUL C O M IS IE I MITCHELL“ L E T E M P S ”Ce are-a face una cu alta?!

în vreme ce recent numitul mediator american William Burns se străduieşte să-i convingă pe palestinieni şi pe israelieni să reia negocierile, ministrul israelian al Locuinţelor, Nathan Sharansky, a anunţat construirea altor 700 de locuinţe în teritoriile ocupate de Israel. Ministrul israelian a sprijinit - cu cugetul curat - acest proiect, dezvoltat în perioada cînd ţara era condusă de fostul guvern israelian format de Partidul Muncii: “Nu există nici un motiv pentru a dezbate

chestiunea coloniilor, atîta vreme cît Israelul nu ştie dacă există un partener palestinian de cealaltă parte”, spunea ministrul. In opinia sa, este “ evident” faptul că nu creşterea numărului coloniilor este cea care-1 “ influenţează pe Yasser Arafat în deciziile sale privind comiterea actelor Iui teroriste.” Cu toate acestea, chestiunea stopării “ implantărilor” a fost considerată suficient de importantă de către Comisia Mitcheli - formată din personalităţi independente -, ce a plasat-o în centrul măsurilor care, alături de

încetarea actelor de violenţă, ar permite renaşterea încrederii reciproce. Pe raportul amintitei comisii se bazează în prezent .mediatorul american. Premierul israelian Ariei Sharon - asemeni lui Yasser Arafat - a dat asigurări în sensul că acceptă “ integral” recomandările făcute de Comisia Mitcheli. Dintre cele 700 de noi “unităţi de locuit” , aproximativ 500 (majoritatea lor, adică) vor fi construite în Maaleh Adumim - un uriaş cartier înfiinţat în estul Ierusalimului, după anexarea oraşului de către statul evreu. Această colonie este

populată, în majoritate? de membri ai clasei de mijloc, atraşi de preţurile care - graţie avantajelor oferite de stat - sînt deosebit de atractive. Israelienii fac foarte bine distincţia între acest tip de implantare a aşa-numitelor colonii “ ideologice” - locuite în cea mai mare parte a cazurilor de o populaţie naţionalistă cu o orientare de dreapta mult mai marcată - şi alte tipuri de implantări. Pentru palestinieni, însă, aceste diferenţe nu există. După părerea lor, coloniile reprezintă - indiferent .de tipul lor - unul din principalele obstacole ce stau

în calea păcii din zonă. în cazul reluării negocierilor - chestiune foarte ipotetică, ' deocamdată - aceste diverse : colonii ar urma să fie ataşate, în majoritatea lor, Israelului, i în caz contrar, palestinienii ştiu că vor trebui “ sâ răscumpere” - la un preţ ridicat - fiecare astfel de * “unitate de locuit” . în timp ţe locuitorii din aceste ; implantări nu reprezintă decît ; circa 3 la sută din totalul 1 populaţiei israeliene, ei ocupă ; astăzi un teritoriu ! disproporţionat din suprafaţa . totală a ţării (raportat la numărul lor) şi acest teritoriu creste neîncetat

1999 - Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare'

a Legii electorale.

Senatul şi-a suspendat lucrările din cauza lipsei de cvorum

Senatul şi-a suspendat, ieri, lucrările, cu o oră mai devreme, după ce s-a efectuat de patru ori apelul nominal prin care se făcea prezenţa senatorilor.

Verificarea cvorumului de lucru a fost cerută, insistent, de reprezentanţii PD şi PNL, cu prilejul dezbaterilor la o ordonanţă de urgenţă privind statutul funcţionarilor publici. Cele două partide au reclamat faptul că în sala de şedinţe nu sînt prezenţi cel puţin 71 de senatori, numărul de parlamentari necesar adoptării ordonanţei. Senatorii Radu F. Alexandru (PNL) şi luliu Pâcuraru (PD) au afirmat că senatorii votează cu cartele electronice şi astfel sînt înregistrate şi voturile senatorilor absenţi.

- Liderului grupului liberal, Radu F. Alexandra, a declarat că senatorii PNL ar putea intra în grevă parlamentară, dacă puterea va continua să încalce regulamentele de funcţionare ale celor două Camere. Rădu F. Alexandra a spus câ va propune conducerii PNL să ceară o întrevedere cu liderii PDSR, pentru a discuta despre “rolul de decor” pe care a ajuns să îl aibă opoziţia.

Senatorul PD luliu Păcuraru a anunţat că grupul PD din Senat va cere să se renunţe la sistemul electronic de vot pînă cînd se vor instala şi senzori care să condiţioneze acordarea votului de prezenţa efectivă a senatorului care votează. Păcuraru a susţinut că, în prezent, senatorii PDSR votează şi pe cartelele celor absenţi.

PD nu se poate opune intrării în Internaţionala Socialistă a viitorului Partid Social Democrat

I n v i t a ţ i e l a . . .

d e m i s i ePrimarul municipiului

Ciuj-Napoca, Gheorghe Funar, îi adresează felicitări noului director al Spitalului clinic judeţean, dr. Marian Todoran, pentru funcţia în care a fost, recent, numit, şi îl invită în virtutea prevederilor Legii administraţiei publice locale, sâ predea legitimaţia de consilier local, ca urmare a încetării de drept a mandatului. De asemenea, primarul îi propune dr. Marian Todoran sâ transmită un exemplar din demisia sa Prefecturii, pentru “ a-l ajuta pc prefectul judeţului sâ respecte art. 58 din Legea nr. 215/2001” .

D e ş i a v o t a t L e g e a a l e ş i l o r lo c a l i , -

Senatorul UDMR Cluj, Ecbstein Peter Kovacs, o critică vehement

Senatorul UDMR Cluj, Eckstein Peter Kovacs, a criticat, în conferinţa de presă de ieri, Legea-aleşilor locali, susţinînd că această lege este una perfectibilă sub multe aspecte. Eckstein Peter Kovacs a declarat câ „am criticat proiectul în cadrul comisiei juridice a Senatului, dar grupul parlamentar al UDMR a decis să acorde, totuşi, votul acestui proiect de lege” . Parlanientarul clujean a subliniat că „o asemenea lege - era necesară, în condiţiile în care PDSR numeşte oameni în funcţii înalte (de la SIE, DIE, pînă la Ministerul Justiţiei), oameni care aparţin trecutului şi nu sînt reformişti deloc”. Senatorul UDMR Cluj a precizat câ s-a referit în principal la faptul că PDSR nu se disociază de persoane, precum senatorul Adrian Păunescu, despre care Eckstein Peter Kovacs afirmă că „are luări de cuvînt conservatoare şi împotriva ideilor de integrare” .

Eckstein este de părere câ ultimele modificări ale Legii aleşilor locali pot fi făcute de Camera Deputaţilor. .

M.L.

PD nu se poate opune intrării în Internaţionala Socialistă a viitorului Partid Social Democrat, pentru că nu există drept de veto, dar cînd va fi consultat în legătură cu această primire, îşi va spune părerea despre acţiunile PDSR, care nu au nici o legătură cu social- democraţia modernă, a declarat, ieri, vicepreşedintele PD, Bogdan Niculescu-Duvăz.

Partidul Social Democrat va rezulta în urma fuziunii PDSR cu PSDR, la Congresul din data de 16 iunie. Duvăz susţine că PD nu se va opune sistematic

primirii PDSR în Internaţionala Socialistă, pentru a discredita acest partid, iar dacă vor exista şi “ lucruri bune” sau schimbări de atitudine a PDSR, PD le va releva şi chiar le va “lăuda”.

Chiar dacă PDSR va fuziona cu PSDR, acest lucru nu reprezintă, automat, un transfer de încredere pentru un partid care n-a reuşit să obţină nici măcar statutul de membru observator sau membru asociat al Internaţionalei Socialiste, deşi a dus nenumărate tratative în acest sens, pînă acum, susţine Duvăz. “PDSR va .trebui să

dovedească faptul că principiile sale politice sînt conforme cu

' cele ale social-democraţiei modeme, lucra care deocamdată nu se întîmplă” , a adăugat vicepreşedintele democrat.

Duvăz mai reproşează PDSR că deşi doreşte să intre în

' “ familia social-democrată” , nu a invitat PD să guverneze împreună, chiar dacă acest

’ demers nu s-ar fi concretizat pînă la urmă. “Nu poţi să aspiri • să fii primit într-o familie, cit timp încerci să distrugi, să desfiinţezi un membru al acestei familii” , a precizat liderul PD.

M in is tru l rom ân a l A p ărării p a rtic ip ă Ia

reun iun ea m in iş trilo r A p ărării d in s ta te le

m em b re NATO

Ministrul român al Apărării, loan Mircea Paşcu, participă, astăzi, la reuniunea miniştrilor Apărării din statele consiliului de parteneriat euro- atlantic (EAPC), care se desfăşoară la cartierul general NATO din Bruxelles.

EAPC este format din statele NATO şi statele participante la programul Parteneriat pentru Pace.

Reuniunea de astăzi va fi precedată de întîlnirea miniştrilor Apărării din NATO, care va avea loc joi. Secretarul american al Apărării, Donaid Rumsfeld, aflat într-un turneu european, va participa la ambele reuniuni.

P este 1 .200 d e c e tă ţe n i rom âni de altă e tn ie d e c ît c ea e v re ia scă so lic ită despăgubiriPeste 1.200 dc cetăţeni români de

altă etnie dccit eca evreiască solicită despăgubiri pentru munca forţată şi pierderea de proprietăţi în timpul regimului nazist, o mare parte dintre aceştia fiind rromi, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Dirk dc W inter, directorul programului german de compensaţii pentru munca forţată.

Dirk de Winter, reprezentant al Organizaţiei Internaţionale pentru Migrări (O IM ), a precizat câ Parlamentul german a desemnat

această instituţie sâ despăgubească fiecare solicitant, indiferent de ţara dc provenienţă, cu sume cuprinse între 2.500 şi 25.000 de mărci, în funcţie de suferinţele îndurate din partea regimului nazist.

OIM a fost desemnată, conform prevederilor legii germane, cu despăgubirea a trei clase de solicitanţi care au fost supuşi la muncă forţată pentru regimul nazist şi anumite companii elveţiene, precum şi cei care au suferit abuzuri ca refugiaţi în Elveţia.

Conform OIM, moştenitorii victimelor din cele trei clase de solicitanţi pot depune cerere de compensaţii doar dacă victima a decedat după 16 februarie 1999. Cererile pot fi depuse pînă cel tîrziu la data de 11 august 2001.

Clondir a mai spus că un solicitant care vrea despăgubire trebuie să se prezinte la biroul OIM cu orice dovadă care să ateste plasarea sa în lagăr sau penitenciar, în perioada respectivă. Cei care nu au asemenea dovezi trebuie să relateze în scris

ceea ce li s-a întîmplat pe perioada detenţiei, datele urmînd a fi verificate la Geneva.

în cadrul conferinţei, Vasile lonescu, preşedintele Convenţiei Cadra a Rromilor din România, a declarat că va da în judecată Biroul OIM Bucureşti pentru câ ”rromii nu au fost anunţaţi despre aceste despăgubiri” . în timpul celui de-al doiîea război mondial, regimul de la Bucureşti a deportat aproximativ20.000 de rromi, potrivit lui lonescu.

CIDMR solicită autorităţilor statului

român să aplica legea la Ciuj-NapocaPreşedintele UDMR Cluj, deputatul

Konya Hamar Sandor, a remis presei un - comunicat prin care precizează poziţia organizaţiei pe care o conduce faţă de acţiunile întreprinse de autorităţi în ceea ce priveşte aplicarea noii Legii a administraţiei publice locale. „Organizaţia judeţeană a UDMR salută şi priveşte cu satisfacţie acţiunile întreprinse de autorităţile responsabile ale statului (Prefectura, Poliţia şi Parchetul) pentru restabilirea şi

, menţinerea legalităţii şi ordinii de drept în , municipiul Ciuj-Napoca, imperios necesară de mai multă vreme”, a precizat preşedintele UDMR Cluj. Totodată/deputatul Konya Hamar Sandor condamnă destinaţia acordată centrului municipiului: „comoara noastră, centrul istoric al Clujului, o nestemată culturală de valoare europeană, a fost ani de-a rîndul ignorată şi batjocorită (starea statuii lui Matei Corvin, organizarea manifestărilor comerciale în faţa intrării bisericii Sf.M ihail, organizarea manifestărilor antimaghiare în faţa Consulatului)” . Deputatul UDMR Cluj este de părere câ „toate acestea sînt menite să-i învrăjbească pe locuitorii de diferite naţionalităţi din Cluj”. Organizaţia judeţeană cere-autorităţilor statului român să asigure respectarea legilor şi ordinea de drept în municipiul Ciuj-Napoca.

m .l :

i i Dacă blocarea se menţine, congresul e necesar şi oportuni i

urmare din pagina 1

lansat apelul la solidaritate, în sensul în care să fie sancţionaţi cei care discută litigiile din partid în afară. Ce credeţi că s-a dorit p rin aceasta?

- A. M.: Apelul pe care îl menţionaţi este un exemplu de confuzie ce se creează premeditat; prin controlul construcţiei de ştiri de către tot felul de grupuri obscure. Se poate analSa înregistrarea dezbaterilor şi se poate sesiza adevărul: apelul s-a referit la cu totul altceva. Solidaritatea este naturală într-un partid, încît nici nu este nevoie de rezoluţii în favoarea ei. Dar solidaritatea nu este un cec în alb pentru nici o persoană. Aspectul pe care a trebuit însă să-l accentuez este acela că solidaritatea nu dispensează nici o persoană de obligaţia morală, cetăţenească (ce revine cu atît mai mult oricărui lider), de a lămuri fară resturi situaţiile cu care este asociat. Aceasta mai cu seamă cînd P.N.Ţ.C.D. plăteşte datorită' situaţiilor nelămurite, ce trenează de ani de zile, în legătură cu lideri ai săi, locali sau naţionali. Efortul meu este de a separa P.N.Ţ.C.D. de astfel de situaţii şi de a închide capitolul trecutului aflat în discuţie

lămurind complet lucrurile. în orice ţară civilizată, în orice partid puternic se procedează în acest fel. Exemplele sînt numeroase şi putem oricînd să le comentăm. Membrii unui partid ce înscrie în program moralitatea vieţii publice trebuie să întruchipeze ei înşişi această moralitate. <

- Rep.: V icepreşedintele Dudu lonescu a venit cu un program alternativ , pe care l-aţi calificat d re p t unul “po liţis to -secu risto - m uzical-folcloric” . C are au fost tarele Iui?

- A.M.: Am salutat şi salut programe alternative. E le sînt un semn de vitalitate. Programul alternativ pe care îl citaţi nu a venit niciodată. Ceea ce a venit a fost un text cu~ titlul “propuneri pentru Programul P.N.Ţ.C.D.” . Este vorba de un text elaborat în 1993, de pe care s-a dat la o parte praful prin cîteva schimbări de fraze şi adăugiri de circumstanţă. Dacă este să analizăm textul, atunci se pot observa confuzii între doctrine şi programe, confuzii de noţiuni istorice şi filosofice, multe opţiuni care nu mai sînt specifice, o emfază ce nu ţine de dialogul democratic şi reluări ale ideilor din proiectul de Program pus

în dezbaterea P.N.Ţ.C.D. la sfîrşitul lunii aprilie 2001. Din păcate, la noi este râspîndită maniera blamării de puncte de vedere rivale doar pentru motivul că sînt formulate de alţii. în situaţia în care preopinentul a considerat proiectul de Program deja publicat drept “academicianist” (cuvînt ce nu există!) şi “ intelectualist” , am pus întrebarea dacă sînt necesare cumva programe “poliţisto-securiste” său “muzical - folclorice”.

- Rep.: Aţi avut sala de partea dvs Ia CNC, iar unii membri din “vechea gardă” au fost huiduiţi. O oarecare a tm o sferă de h ă r ţu ia lă a fost prezentă. Care consideraţi că ar fi motivele? z

- A.M.: Motivele îl privesc pe fiecare. Pot să spun că mulţi oameni, marea majoritate a oamenilor din P.N.Ţ.C.D. doresc înnoirea şi năzuiesc

• ca partidul să fie eliberat de povara disputelor personale. •

- Rep.: Dle preşedinte, care sînt modificările majore pe care le aduce noul statut?

- A .M .: Statutul-(2001) ‘a adus schimbări profunde în multe privinţe: reducerea birocraţiei la înscrierea sau reînscrierea în partid; înfiinţarea de

organizaţii locale pe lingă comitetele filialelor pentru profesiuni liberale, întreprinzători, intelectuali, lucrători autonomi şi a lţii; reducerea condiţionării alegerii în funcţii de conducere de vechimea în partid; asigurarea autonomiei organizaţiilor locale şi filialelor judeţene prin încă trei măsuri (organizaţiile locale, respectiv comitetele judeţene dobîndesc competenţa exclusivă în stabilirea candidaţilor pentru alegeri locale, respectiv parlamentare, şi pentru funcţiile din administraţia locală; se renunţă, complet la numirea de conduceri interimare de către conducerea centrală, orice înnoire a conducerilor locale sau judeţene faeîndu-se prin,vot la nivelul respectiv; comitetele judeţene dobîndesc competenţa exclusivă în evaluarea membrilor, în adoptarea de proceduri şi în organizarea de centre de studii); selecţia liderilor.de la orice nivel prin votul pe moţiuni aflate în competiţie; păstrarea funcţiilor de conducere, de la nivel local, judeţean şi central, este posibilă numai sub condiţia atingerii obiectivelor ce se stabilesc la nivelul şi în contextul respectiv, pentru alegeri locale sau generale, în cazul contrar

acţionînd demisia în alb.'- Rep.: Ce şanse daţi partidului

să se redreseze pînă în 2004?- A. M.: Schimbările ce se produc

în P .N .Ţ .C .D . creează şanse de recuperare a poziţiilor în primării, consilii locale, consilii judeţene şi de revenire în Parlament şi într-o coaliţie reformatoare de guvernare. Căci devine tot mai clar, pentru mulţi cetăţeni, faptul că actuala structură a Parlamentului nu este capabilă să susţină reformele pe care ţara noastră trebuie să le parcurgă. Nu există un proiect viabil de reformă de partea actualei guvernări. Centrul politic este practic absent din Parlamentul de azi. Nu avem opoziţie parlamentară

■ articulată în jurul unor obiective precise. Din toate aceste motive, satisfacerea premiselor integrării în Uniunea Europeană şi primirii în NATO - care sînt fundamentale pentru România - este mult îngreunată, împrejurarea că la Bruxelles s-a pus în discuţie suspendarea negocierilor de aderare cu ţara noastră spune mult şi nu ar trebui bagatelizată.

în fapt, ţara noastră resimte nevoia schimbării politicii şi a felului de a face politică.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră A i u V t ' U

' 1992 - România a fost aleasă membră cu drepturi depline în

Eureka-Audiovizual.

. . . . . . . . . .

'■> A * . , . J - i

* ? & ic e t jţ& â t c C e şc e e C c t

M m u m m M o m a g i a l S ig is m a iid T O D C I Ţ ^

Pe aleea principală a Parcului Central din Cluj-Napoca, ieri. în prezenţa a numeroşi muzicieni - discipoli ai Maestrului Sigismund TODUŢĂ (1908 - 1991), dar şi mulţi tineri, elevi la Liceul de Muzică -, universitari, oameni de cultură clujeni şi preoţi grecb-catolici (nu întîmplător, întrucît Sigismund Toduţă a fost profesor de muzică la Liceul “Sf. Vasile” din Blaj) a avut loc ceremonia de dezvelire a monumentului omagial închinat Maestrului. Despre care vorbele acad. Cornel Ţăranu stau mărturie pentru ceea ce înseamnă jertfa spiritelor superioare: “ Maestrul Toduţă este acel senior, acel prinţ cu nume medieval, Sigismund, care a ştiut să se legene în sunetele primordiale, (...) arhaice de aulos ale unui trecut muzical legendar, distilînd din aceste seve foarte înalte urzeala capodoperelor pe care le ştim şi pe care le vom păstra cu mare grijă” .

■ P ' • #•l l

în aplauzele celor prezenţi, monumentul a fost dezvelit de primarul Gheorghe Funar şi de rectorul Academiei de Muzică “Gh. Dima” , prof. univ. Aurel Marc; a fost oficiată o slujbă de sfinţire a monumentului. Au rostit alocuţiuni: dl primar Gh* Funar şi d-na prof. univ. dr. Ninuca Pop: domnia sa a înmînat Diploma de membru de onoare al Fundaţiei “ Sigismund Toduţă” domnului primar şi arhitectului. V irg il Salvanii - coordonatorul lucrării.Personalitatea compozitorului, muzicologului şi pedagogului Sigismund Toduţă a fost amplu evocată de prof. univ. Aurel Marc - rectorul Academiei de Muzică. Au fost depuse jerbe din partea

municipalităţii şi administraţiei judeţului, a Fundaţiei “Sigismund Toduţă” , Academiei de Muzică “Gh. Dima” (purtătorii jerbei au fost doi tineri interpreţi, laureaţi ai recent- încheiatului Concurs de Interpretare Muzicală “ Sigismund Toduţă” , Liliana Gadar şi Adrian Cioban), din partea Liceului de Muzică, a unor regii autonome sau partide politice. Este excepţională iniţiativa municipalităţii de a marca, prin semne durabile, personalităţi şi destinefcare au adus onoare nu doar urbei, ci culturii româneşti, înscriind-o în universalitate. Sigismund Toduţă este o astfel de personalitate, dar semnul aşezat în amintirea sa e mult prea palid. Marele sculptor Virgil Fulicea, autor

. " \ 5

' I ;

£ :

I i ' ’ - ■ : - t h 7<* 7 'î* ' — î * ' ’ r- " i

V \ T ’ p - ! v ■ - ţ s f f ■

, k i {'■ i> f \ .• a" * ' ' » « . - \ .* ^ • ' ?

V/ S t

I

• | V - ' - V - '- ' V - C t 1 / = - . r ■»* ~ - v‘ / r i \ v \ < t *1 . >> t - - L ’ . - V «,

\ • % r

Momentul dezvelirii monumentului dedicat lui Sigismund Toduţă.

al unor lucrări de sculptură un grup coral de la L iceu l demonumentală, nu a imaginat-o pe Muzică, dirijate de prof. Franciscaceasta, care-1 reprezintă pe Maestru, Mureşan, au interpretat piesapentru a fi amplasată într-un parc... “Arhaisme” de Sigismund Toduţă,Lucrarea lui Fulicea, turnată în cunoscută lucrare pentru cor mixt,bronz la Turnătoria Metalul, e pe versuri de Mihail Celarianu.

. superbă, dar rămîne una de interior. Michaela BOCULa final, Corul “Viva la Musica” şi Foto: /. PETCU

e m c :

F r u m o a s a s i i \. * . - i

b e s t i a ? /Hannibal scenariul David

Mamet şi Steven Zailliari; scenografia Norris Spencer, costume Janty Yates, imaginea John Mathieson/ regia Ridley ScBtt, în rolurile principale: AftţhonyHopkins, Julianne. Moore, Giancarlo Giannini, Francesca Neri/Ray Liotta - continuă povestea' din Tăcerea mieilor. Au trecut zece ani dc cînd dr. Hannibal Lecter a evadat din arest. Au trecut zece ani de icînd 'agenta Clarice Starling a discutat cu el într-un .spaţiu de maximă securitate pentru crim inalii psihopaţi. Au trecut zece ani de cînd Mason Verger nu l-a uitat pe Lecter, un Mason dornic de răzbunare/ Acestea sînt'datele primare şi mă opresc aici, invitîndu-vă să vizionaţi filmul.-Şi, vă invit din mai multe

motive... > ‘ . -■ dintre cei mai cunoscuţi dramaturgiAnthony Hopkins reia personajul ’ contemporani, apoi cel al lui Steven

dr. Lecter, cel cu cate a 'cucerit Oscarul în 1991. Un Hopkins extrem de interesat de .rol: “De ani de zile se vorbea de o continuare, dar am spus, că nu cred nimic pînă nu mă; văd în faţa aparatului de filmat. Cînd am auzit de Ridiey am fost încîntat. Cînd Dino mi-a arătat lista actriţelor luate îri considerare pentm rolul..Starling,’ mi-a sânt n ochi humele Juliannei Moore. Imediat am-spus că mi se pare perfectă pentru ro l’:. Julianne Moore .este- într-adeVăr potrivită pentru rol, ridicîndu-se la înălţimea predecesoarei Jodie Frister. Tot pe firul argumentelor pro se înscriu numele lui Ridley Scott (Dueliştii / Premiul Juriului la Cannes, Alien ! Oscar pentru efecte speciale, Gladiatorul / Oscar, R KO 281), cel al scenaristului David Mamet, unul

Zaillian, scenarist distins cu Oscar pentru L ista lui Schindler, plasticienii Keith Vanderlaan, Greg Cannom şi Wes Wofford - o echipă redutabilă de Creatori de măşti şi efecte speciale de machiaj (Oscaruri pentru Mrs. Doubtfire ş i , Dracula). Tot ce vă mai pot spune este că Hannibal este. un film terifiant, cutremurători (‘‘Republica”)

U n t h r i l l e r ; ; :; ;it e n s i o n a t

Reţeta nu este riouâ. Un agent secret lucrează pentru Secretarul General al Naţiunilor Unite/o lume şi un univers-guvernate de ură, minciună, intrigi. Miza este uriaşă - supravieţuirea Naţiunilor Unite! - iar Shaw ultima linie de apărare: Ca reţeta să fie completă au fost

introduşi... chinezii! Au loc o crimă, o răpire, o eliberare,* urmăriri, gloanţe, poliţişti corupţi,îrnorţr şi un deznodămînt previzibilii Toate .de găsit în The Art/of War h Arta răzbunării, o dramă des viaţă şi de moarte în regiai lui i.Christian Duguay, dar şi cu trei nume mari în distribuţie: Wesley Snipes, Anne Archer, Donald Sutherlind (“Arta- Eurimagcs”) •

P o r t r e t G h e o r g h e

D i n i c ă

/Cinematograful V icto ria are programat Medalionul Gheorghe D inică, ocazie de a (re)vedea Război în bucătărie (în fapt, o premieră pentru ecranele româneşti!), Concurs, De cei trag clopotele Mitică?, Casa din vis, Patul conjugal şi Crucea de piatră- ultimul bordel.

Demostene SOFRON

L a r r y B l a c k , E l i t a B l a c k , E r i c h T i i r kMîine, 9 iunie a.c., cu începere de la ora

19, va avea loc la Biserica "Sf. Mihail" din centrul municipiului Cluj-Napoca, un recital de trompetă, voce şi orgă susţinut de doi muzicieni din Sl-A - trompetistul Larry Black, soprana Rita Black - împreună' cu organism! Erich Tiirk. Cei trei vor interpreta lucrări din creaţia compozitorilor: D. German, ,/. Clarke, M. A Churpcntier. G.F. Telemann, J.S. Bach, S. Rachmaninov,

’ A/. Greene, A. /fov/umnes. Spicuim pentru dumneavoastră din palmaresul artistic al oaspeţilor americani.

Elev al lui John Ware, celebrul trompetist de la New York Philharmonic, La rry Black a intrat în Atlanta Symphony Orchestra în anul 1970.

Născut şi educat în Dixon, statul Illinois, a început studiul trompetei la vîrsta de 10 ani, iar la 17 ani a fost cooptat în cadrul Rockford Symphony Orchestra; ca solist a evoluat în compania Illinois University Orchestra. Intre anii 1965-1977, Larry Black a colaborat cu mai multe orchestre şi ansambluri, între care: Chicago Symphony Civic Orchestra, Huston Valley Philharmonic Orchestra, Chicago Brass Quintett, USMA Brass Quintett al Armatei SUA; între anii 1969-1975 a fost prim-trompetist al Syracusa Symphony Orchestra, New York, precum şi al Brevard Festival Orchestra, Brevard, NC. Activitatea artistică a lui Larry Black în Atlanta şi în afara acesteia se întinde pe o durată de peste 30 de ani, cu numeroase apariţii în săli de concerte, studiciuri de înregistrări, maşter classes,

recitalriri susţinute în biserici. Larry Black predă trompeţa de mai bine de trei decenii în diverse universităţi americane şi a realizat peste 60 de înregistrări cu Atlanta Symphony Orchestra.

Soprana Rita Black,'soţia trompetistului Larry Black, ş-a pregătit din punct de vedere vocal la

-'Northwestern University, Evanston, Illinois; în prezent, activează ca artistă lirică la Atlanta Symphony Chorus. Deşi musicalul şi opera nu se află în aria de interes a sopranei, a avut ecouri favorabile inteipretînd roluri principale în Fiddler on the Roof (rolul “Golda”) sau The Mystery of Edwin Drood (rolul “Puffer”). Rita Black este la această oră un apreciat pedagog în arta cîntului, ea ţinînd cursuri în şcoli publice americane.

1 M . BO C U

D o c to r H o n o r is C a u s a

Astăzi, 8 iunie, Ia ora 11, va avea loc în Aula Magna a Universităţii “Babeş-Bolyai ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Christoph MACHAT, de la Institutul de Restaurare a Monumentelor din Renania (Germania).

P e le r in a j

Reamintim celor interesaţi câ, în prima duminică de după Rusalii, de această dată duminică, 10 iunie, va fi prăznuit hramul Mănăstirii Coborîrea Sfîntului Spirit din satul Molişet, comuna Tîrlişua, judeţul Bistriţa- Năsăud. Liturghia arhierească va începe la ora 10,30. Credincioşii sînt aşteptaţi ca, împreună cu arhiereul, preoţii şi călugării, să înalţe rugăciuni de preamărire a lui Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfint şi cu toţii să-i cerem ajutor pentru propăşirea neamului românesc. Cei dornici să participe la"acest pelerinaj se pot înscrie în următoarele puncte din Cluj-Napoca: Episcopia Română Unită cu Roma, str. Moţilor nr. 26, la Mănăstirea Baziliană din str. Gh. Lazăr nr. 20 şi la Mănăstirea Sf. Macrina din str. Crizantemelor nr. 11. Costul pelerinajului este de 65.000 lei. Plecarea va avea loc duminică, 10 iunie, Ia ora 6, din str. Moţilor nr. 26.

E x p o z iţ ie d e p ic tu r ă p e s t i c l ă

Tradiţia şcolii de pictură pe sticlă de Ja Nicula se respectă şi în zilele noastre. în unităţile de învăţămînt din municipiul Gherla tot mai mulţi copii se ocupă cu această artă. Fiindcă este o adevărată artă. Elevii Liceului Teoretic “Ana Ipătescu” au devenit continuatorii iconarilor din Nicula: nu numai că realizează adevărate lucrări dc artă, ci sînt şi slujitorii unor tradiţii care sînt cunoscute şi în străinătate. Nu întîmplător, ultima expoziţie de icoane pe sticlă a copiilor gherleni s-a deschis în preajma cclci de a 111-a ediţii a Zilelor municipiului Gherla. Este vorba de expoziţia elevilor clasei a IV-a A, o clasă unde pictura pe sticlă arc un stil propriu şi original de a reda aspectele cotidiene ale vieţii. Privită prin ochii micilor artişti, lumea sc vede mai realistă, mai limpede. Arta copiilor se remarcă şi prin culorile folosite, dar mai ales prin tematica abordată. Lucrările expuse se bucură de aprecierile vizitatorilor. Expoziţia deschisă în sălile Muzeului de istorie a municipiului Gherla poate' fi considerată evenimentul important al vieţii artistice din această lună. Expoziţia poate fi vizitată pînă la 15 iunie a.c. SZ.Cs.

în montare nouă

L IL IA C U L

de Johann Strauss Duminică, 10 iunie, la ora 18,30 şi

miercuri, 13 iunie, la ora 18,30, Opera Română din Cluj-Napoca propune noua montare a celebrei operete L IL IA C U L (Die Fledermaus) de Johann Strauss; operetă în trei acte, pe un libret de Karl Haffner şi Richard Genee, după nuvela Le Revcillon de Henry Meilhac şi Ludovic Halevy. Inserţii muzicale din creaţia lui Johann Strauss: Polca rapidă “Trenul Veseliei” (“Vergnugungszug” - Polka schnell) - op. 281; Polca “Tunete şi fiilgere” (Unter Donner & Blitz” - Polka) - op. 324; Josef Strauss: Polca rapidă “Fără griji” (“Ohne Sorgen” - Polka schnell) - op. 271. Realizatorii artistici ai noii montări sînt: Adrian Morar - conducere muzicală; Rodica Popescu Moisa- regia; Andrei Şchiopu - scenografia; Adrian Mureşan - coregrafia; Tiberiu Popa - maestru de cor. în distribuţie: Petre Ghilea - “Gabriei von Eisenstein, rentier” , Irina Sândulescu Bălan - “ Rosalinda, soţia sa” , M arius Chioreanu - “Frank, directoml închisorii” , Monica Matei Deniţiu, Ligia Fărcaş - “Prinţul Orlofsky” , A lexajidru Mânzat, Ştefan Popescu - “Alfred, tenor, profesorul Prinţului” , Ludovic Kendi - “ Dr. Falke”, Titus Pauliuc- Dr. Blind, avocat” , Daniela Chişbora, Mihaela Maxim - “ Adela, / camerista Rosaiindei” , Marja Ghircoiaşu, Elena Zoicaş Potopea - “Ida, sora Adelei!’, Radu Pintea - ” Frosch, paznicul închisorii” , Sandu Marcovici - “ Ivan Pavlovici, majordom” , Monica Pintea Martin - “Melanie”, Antonella Pop - “ Felicite” , Gabriela Şerdean - “Natalie” , Diana Popovici - “Faustine” , balerine. Participă copiii: Wilhelm Ştefan Şorban,' Gabriei Ioan Şorban, Cristofor Iosif Şorban, Teofil Şorban, doamne, domni, măşti, valeţi, subrete, balerine, invitaţi.

Rubrică realizată de M. BO C U

t v r ®■ Sîmbătă, 9 iunie

7.00 O vedetă... populară (r); 7,45 Zorro (s);8,40 Regele Leu, Ţimon şi Pumbaa; 1 0 1

dalmaţieni (d.a.); 9,30 Computerul cu pantofi de tenis (co. S F SUA 1995); 11,00 La telefon muzica populară; 12,00Auto-dub; 12,30 Casa mea; 13,00 Frumoasele şcolii (s); 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Debut 50 Plus; 15*15 Garantat 100%; 16,15 Ora G; 17,00 Teleenciclopedia; 18,00 Fotbal Campionatul Naţional; 20,30 Surprize, Surprize...; 22,30 Amy (s); 23,20 Jurnalul de noapte; 23,30 Telecinemaţeca: Mergi sau mori ( f. SUA/ Anglia 1977); 1,20 Marele Jazz; 2,00 Jurnal. Meteo (r); 2,30 Garantat 100% (r); 3,30 Auto- club (r); 4,00 Casa mea.

Duminică, 1 0 iunie7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Universul credinţei; 9.00 Woody...; 9,30 Kiki, Riki, Miki;10,30 Viaţa satului; 12,05 Tezaur, folcloric;13,05 De luni pînă duminică; 13,50 Jurnalul de oprînz; 14,00 Woody, ciocănitoarea buclucaşă;15.00 Gala Festivalului Bucureşti 2001; 17,00 Bravo, Bravissimoi; 18,30 Clanul Brady (co.SUA 1995); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Billy Bathgate (thriller SUA 1991);22,20 Ştirile de sîmbătă asta; 22,50 Fotbal show; 2,05 Jurnal. Meteo (r); 2,25 Mergi sau mori (f/r); 4,10 Debut 50 Plus (r).

tv roSîmbătă, 9 iunie

7.00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50 Muzică românească; 9,05 On line; 9,35 Universul cunoaşterii; 10,35 Arta apărării; 11,00 Balin (d.a.); 11,05 Wishbone (s); 11,30 In direct (s);12.00 Răţoiul cel urît (d.a.); 12,30 Arca lui Noe: 13,05 Surprizele ştiinţei (do); 14,00 Ştiri;14.05 Atlas; 14,40 Planeta singuratică (do);15.30 Tenis; Box; 19.00 Fotbal tenis, finala Cupei României; 20,30 Cinematograful, o is to r ie v ie (d o ) : 21,25 S c u rte povestiri cinem atogra fice (s); 22,05 Supranaturalul (do);

23 .00 N B A action (mag.sportiv); 22,30 Despre viaţă şi sex; 0,15 TVM Mesager.

Duminică, 10 iunie7.00 NBA action (r); 7,30 în direct (s/r); 8,00 Răţoiul cel urît (d.a.); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11,00 Balin; 11,05 Wishbone (s); 11.30 in direct (s); 12,00 Tip-Top, Mini- Top; 12.30 Atenţie la neatenţie (s); 13,30 Spectacolul lumii...; 14.00 Only... (do); 15,00 Splendorile naturii (do); 16,00 Tenis; Box;19.00 E timpul să mă mărit (s); 19,30 Atenţie, se cîntă (div.); 21,00 Ciudăţeniile dragostei (co.romanticâ SUA 1998); 22,30 Pentru o cauză dreaptă (f. SU A ’96); 0,05TVM Mesager.

R A D I O F I R 9 6 , 2 F M D E J -------Sîmbătă, 9 iunie

ÎN WEEKEND, DĂ BUNA DIMINEAŢA, 8.00 - 11.00; 3 CEASURI DE SÎMBĂTĂ 11.00 -14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment, realizatori, alternativ, Tiberiu Vadean şi Marcel Pop; ZIG ZAG MUZICAL 14.00 - 22.00,

‘muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Muncelean; FIRUL ROŞU, 16.00 - 17.00 şi2 1 . 0 0 - 2 2 .0 0 , dedicaţii muzicale în direct; JURN ALUL B B C - , 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; ŞT IR ILE RADIO FIR 9.30, 12.30, cu Maria Antohi; CASĂ DE PIATRĂ 17.00 - 17.30, cu Alina Terpe; CU Şl PENTRU ADOLESCENŢI.18.30 - 19.00, realizator Alina Terpe; TOP EV ER G R EEN , 19.00 - 20.00 , realizatori Robert Kosa şi Alina Terpe; SATURDAY NIGHT - TOP 50 RADIO FIR 22.00 - 03.00, clasament muzical, răspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin Grosu.

Duminică, 10 iunie LUMEA COPIILOR 10.00-10.30, emisiune

pentru copii, cu Alina Terpe; DUMINICA ÎM PREUNA, 10.00 - 14.00, Divertisment, muzică, informaţii utile, power play; cu Ciprian Muncelean; JU R N A L B B C 11.00, 14.00, 18.00; P E SOM EŞ ÎN SU S ŞI-N JO S , 14.30 - 15.30, emisiune de muzică populară, realizator Nelu Dordoi ; TOP SLOW, 20.00 -21.00 realizator Călin Mogojan. ,

Sîmbătă, 9 iunie

7.00 Mari regizori: John Avildsen (do); 8,00 Am regăsit compania a VIl-a (co.Franţa 1976); 9,30 Fir întins (mag.); 10,00 Casa de piatră (mag.);10.30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Amintirile unui pelerin (d); 11,30 Topkapi (co.SUA 1964);13.30 Pe aripile filmului (mag.); 14,00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Orient expres (talkshow); 18,00 Sheena (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport;20.00 Academia vedetelor (div.); 22,00 Nimic în comun (co.SUA 1986); 0,30 Observator (r)1.30 Sheena (s/r); 2,30 Totul vâ fi bine (div./r).4.30 Fir întins (mag./r); 5,00 Roata de rezervă (mag./r); 5,30 Casa de piatră (mag./r); 6,00 Amintirile unui pelerin (r); 6,30 Pe aripile filmului (r). .

Duminică, 10 iunie7.00 Jessica (dramă SUA '62); 9,00 Cavalerii (do); 10,00 Animax (d.a.); 10,20 Infanteria stelară (d.a.); 10,40 Pantera roz (d.a.); 11,10 Ochiul păunului (f. SUA ’94); 13,00 Motocidism; 14,00 De vorbă cu Adrian Păunescu; 17,00 Prezentur simplu (mag.); 18,00 Amazon (s); 19,00 Observator; 19,50 Sport; 20,00 Fără apărare (thriller ’ psihologic SU A 1996); 22,00 TeleEurobingo Show; 1,00 Alb, roşu şi... (tragicomedie Italia/Franţa/ Spania 1972); 3,00 Observator (r); 4,00 Tîoărul Indiana Jones (f/r);6,00 Prezentul simplu (mag./r).

-— . c j C V z

Sîmbătă, 9 iunie 7,55 Căsuţa poveştilor (r); 8,15 înger sălbatic (s/ r); 9,15 Femeia vieţii mele (s); 12,30 Terra nostra (s/r); 13,30 Dreptul la viaţă (s/r); 14,30 Căsuţa poveştilor; 15,00 Xena, prinţesa războinică (s); 16,00 Gemenele (s); 16,30 Soţul şi soţia (s); 17,00 Doctorul casei (mag.); 17,30 La casa de vis (mag.); 18,00 Acasă la ... cu R.Sărara; 18,30 Dragoste şi putere (s); 19,00 Jocde interese (dramă SUA 1981); 21,00 Fotbal: Hagi se întoarce acasă; 22,45 Chef de chef;23,45 Acasă la români (r); 0,45 Soţul şi soţia (s/r).

Duminică, 10 Iunie7.30 Xena, prinţea războinică (s/r); 8,15 Gemenele (s/r); 8,40 Căsuţa poveştilor (r); 9,05 Femeia vieţii mele (s); 12,10 Dragoste şi putere (s/r); 12,35 Joc de interese (s/r); 14,30 Căsuţa poveştilor; 15,00 Xena, prinţesa războinică (s);16.00 Gemenele (s); 16,30 Soţul şi soţia (s);17.00 Acasă la români; 18,00 la-mă acasă!;18.30 Dragoste şi putere (s); 19,00 Femei înşelate (s); 21,15 Reţeaua (s); 23,00 Acasă la români (r);0,00 Soţul şi soţia (s/r); 0,25 Dragoste şi putere (s/r); 1,05 Muzica de Acasă.

R A D I O C L U J j j ^

Sîmbătă, 9 iunie6.00 B ună d im in e a ţa - un program matinal

de informaţii şi muzică prezentat de Adela Groza. 8,00 - 10,00 E m is iu n e a in lim b a m aghiară . 10,00 De zece o r i R om â n ia cu Luda Ţibre. 11,00 Ş tiri; 11,05-13,00 F o tb a l - D iv iz ia B ; 13,00 R a d io ju rn a l B u c u r e ş t i . 13,15 C a va le rii m e se i ro tu n d e , talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miciăuş; 14,00 Program m u z ic a l pe s ta ţ ia de u n d e u ltra s c u rte c u fre cve n ţa de 95,6 MHz; 16,00 E m is iune a în l im b a m a g h ia ră . 18,00 Ş t ir i . 18,10-19,00 A c u s tic o n . Redactor: Radu Săplăcan 19,00 R a d io ju rn a l R ad io R om ânia A c tu a lită ţi. 19,15-21,50 D in g ră d in a c u f lo r i m u lte , cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ş tiri. 21,58 înch iderea p ro g ra m u lu i.

Duminică, 10 iunie6.00 Bună d im in e a ţa d e d u m in ic ă p e 95,6

M H z cu Florin Pruteanu; 8,00 La iz v o r de c în t ş i d o r. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui.9,15 A p ă ră to r ii g l ie i tra n s ilv a n e . Emisiunea armatei. 10,00 S esam , d e s c h id e - te . Emisiune pentru copii. Prezintă Livia Inceu. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 1 1 , 0 0

R a d io d u m in ica . Prezintă Comei Udrea; 13,00 R a d io ju rn a l R a d io R om â n ia A c tu a lită ţ i. 13,15 D ilig e n ţa de B iza n ţ. Emisiune de muzică foik, prezintă Florin Săsărman. 14,00 E m is iu n e a în l im b a m aghiară. 18,00 Ş t ir i 18,05 P eluza ra d io - cu Ioan Vasile Vanea. 19,00 R a d io ju rn a l R a d io R om â n ia A c tu a lită ţ i . 19,15 U n ive rs e n ig m a tic cu Lucia Stana Sevianu. 20,00 D in g ră d in a c u f io r i m u lte . Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ş t i r i . 22,00 în c h id e re a p ro g ra m u lu i.

p T u j j j jSîmbătă, 9 iunie

7.00 Desene animate; 10,30 Eddie McDowd (s);11.00 Sport magazin; 14,30 Motor; 15,00 Exploziv; 15,30 Raven (s); 16,30 Malcolm şi Eddie (s); 17,00 Will şi Grace (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Batalionul 21 (f.răzb.SUA 1988); 22,00 Uncovered; 23,00 Will şi Grace (s/ r); 23,30 Malcolm şi Eddie (s/rj; 23,55 Clip Art; 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Confesiuni erotice (f); 2,00 Focus (r).

Duminică, 10 iunie7.00 Desene animate; 10,30 Tradiţii; 11,00 România@large; 11,30 Cinemagia; 12,00 Stil (r); 13,00 Expediţia (f. SUA '90); 15,00 Impact (r); 16,00 Copiii spun lucruri trăsnite (div.); 17,00 Camera de rîs; 18,00 Focus; 18,30 Impact;19.00 Vînătoarea comorilor (s); 20,00 Real TV;21.00 Raţiune şi simţire (dramă Anglia/SUA '95); 23,00 Untold Stories (f); 0,30 România@large (r); 1,00 Focus Plus (r).

T^ Y 7

Z /a t o cSîmbătă, 9 iunie

8.00 Muzică; 10,00 La ordinea zilei (r); 10,59 Teiecaricatura zilei (r); 11,00 Muzică; 12,00 Domino (r); 13,00 Muzică; 15,00 Documentar (r); 16,00 Lumea misterelor; 17,00 Club abc;18.00 Germania astăzi (do); 19,00 Muzică; 19,59 Teiecaricatura zilei; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal; 21,30 Muzică; 22,00 îţi mai aduci aminte doamnă; 22,45 Telesport; 0,30 Lumea misterelor (r); 1,00 Muzică.

Duminică, 10 iunie'8.00 Muzică; 9,00 îţi mai aduci aminte doamnă (r); 9,55 Teiecaricatura zilei - retrospectiva săptămînii; 10,00 Muzică; 11,00 La ordinea zilei (r); 12,30 în justiţie (r); 13,30 Muzică; 14,45 Documentar (r); 15,45 Cinetour; 16,30 Telecaicatura zilei (r); 16,35 Clipuri muzicale;17.00 Forţa destinului; 18,00 Cutia muzicală;19.00 Muzică; 20,00 As show; 21,00 Telejurnal;22.00 Loto. Pariu Trio; 22,30 Concursul Euroviziunii'(r); 23,00 Cinetour; 0,00 Cutia muzicală.

UNIPLUS RodieSîmbătă, 9 iunie

P ro g ra m in fo rm a t iv B B C : 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30, 18,00r18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa ; 10,00-14,00 S in d ro fia d e w eekend; 12,00-13,00 P op -p lu s ;15,00-22,00 P ro g ra m m u z ic a l; 22,00-23,00 R i t m u r i f i e r b in ţ i c u R O N A ; 23,00-6,00 P A R TY .

Duminică, 10 iunie P ro g ra m in fo rm a t iv B B C : 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 U n ip lu s de d im in ea ţa ; 10,00-14,00 S in d ro f ia d e w eekend; 15,00-22,00 P ro g ra m m u z ic a l; 22,00-6,00 PAR TY.

f « T ) ) îSîmbătă, 9 iunie

.8.00-8.30 B B C ; 8.30-10.00 C a fe a u a de d im in e a ţă ; 10.00 C o u n try C lu b (r); 11.00-14.00 La s f ir ş i t de să p tă m în ă ; 14.00 B B C ;14.30 N o i t i t lu r i de- la c a s e le d e d is c u r i;15.00 A u d io s e le c t, 16.00 Te hno m an ia ; 17.00 T o p-T en ; 18.00 B B C ; 19.30 S n e rg ia ; 20.30-04.00 R a d io d is c o te c a - Dan Brad.

Duminică, 10 iunie8.00-8.30 B BC ; 8.45-9.00 E v a n g h e lia de

d u m in ic ă ; 9.00 Cafeaua d e d im in e a ţă ; 10.00 D o a r o p o a n tă s ă - ţ i m a i s p u n (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport F M (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 F o n o te ca de s u f le t (r) 14.00 B BC ; 16.00 C o u n try c iu b ;17.00 T o p ş i-a ş a (r); 18.00 B B C ; 19.30 H itm ix ; 21.00 Taxi M u s ic .

 O EV  R U Lde Cluj ziar independent

Sîmbătă, 9 iunie7.00 Desene animate; 8,00 Micii războinici (s);8,20 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 8,40 Pokemon (d.a.); 9,00 Liceul Madison (s); 9,20 Cei mai frumoşi ani (s); 10,30 Hyperion Bay (s); 11,00 O familie obişnuită (s); 11,30 Gillette - lumea sportului; 11,45 Bucătăria lui Radu; 12,15 ProMotor; 13,00 Zero (r); 13,30 Norm încurcă- lume (s); 14,00 O mamă şi jumătate (s); 14,30 Jake şi Grăsanul (s); 15,15 Marile speranţe (dramă SUA/Angiia 1999); 17,15 Bilet de vacanţă; 18,00 Fotbal; 20,00 Steaua ta norocoasă; 22,25 Auto MP de Formula 1 al Canadei, calificări; 22,30 Maverick (co.w SUA 1994); 0,45 Rock in Rio 2001; 1,00 Clanul Soprano (s); 1,45 Femeia zilei (co.SUA '42).

Duminică, 10 iunie7.00 Regele Arthur (d.a.); 7,20 Mica sirenă (d.a.); 7,40 Căpitanul Star (d.a.); 8,00 Omul de fier (d.a.); 8,20 Conor viteazul (s); 9,00 Micii războinici (s); 9,30 Cavalerii din Tir Na Nog (s);10.00 Pakemon (s); 10,30 Liceul Madison (s);11.00 Războiul Rece (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile ProTV; 13,00 Norm încurcă- lume (s); 13,30 O mamă şi jumătate (s); 14,00 Buffy, spaima vampirilor (s); 15,00 O lume nebună, nebună, nebună (co.SUA ’63); 16,45 Melrose Place (s); 17,45 Marcă înregistrată;18,15 Bilet de vacanţă; 19,00 Ştirile Pro TV;19,30 Dădaca (s); 20,00 Auto MP de Formula 1 al Canadei, cursa (d); 22,00 Vacanţa Mare;23.00 Procesul etapei; 2,00 Buffy, spaima vampirilor (s/r).

92 , 8 fm

C D ’ra D io Sîmbătă, 9 iunieP rim u l s a lu t 8:00-11:00; Ştiri; 09.00,10:00,

13:00, 15,00, 21:00; S a /u t 8:00; M efeo, u til ita re 8:10; R e v is ta p re s e i 8,20; H o ro s c o p 8:50, 9:50; C e m a i c re d e lu m e a 9:20; P ro g ra m c in e m a 10:20; P ro g ra m in fo rm a t iv B B C 11:00 - 11:15; C in e m a n ia - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; C lu b 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; Ş t ir i 13:00, 15,00; P ro g ra m in fo rm a t iv B B C 18:00 - 18:30; Ş t ir i 21:00.

Duminică, 10 iunie P r im u l s a lu t 8:00-11:00; Ş tir i: 09:00,*10:00,

13:00, 15,00, 21:00; S a lu t 8:00; M e te o , u t il ita re 8:10; R e v is ta p re s e i 8,20; H o ro s c o p 8:50, 9:50; Ce m a i crede lum e a - retrospectiva săptămînii 9:20; P ro g ra m in fo rm a t iv B B C 11:00 - 11:15; Ş tir i+ M e te o - 13,00; L a n ţu l a m in t ir i lo r - top al celor mai frumoase cîntece din anii '40, '50, '60, '70, '80 - Tiberiu Crişan (r.); Ş t i r i - 15,00; C in e m a n ia - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16:30; C lu b 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; P r o g r a m in fo rm a t iv B B C 18:00 - 19:00; Ş t ir i - 21,00; M ira c o lu l s u n e te lo r - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20.

RADIO RSNAŞTSRSA91,2 MHz FM

Sîmbătă, 9 iunie7.00 -10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 - 10,05

Ştiri Maria Aluaş; 10,10 - 10,4d Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri. Realizator.Cătâlin Păiimaru;10,40 - 11,00 Cântări bisericeşti; 11,00 - 11,30 Pagini de literatură. Realizator: Flavia Teoc- Bochiş; 11,30 -12,00 Muzica de camera (r); 12,00- 13,00 Ecleziast (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aluaş; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizator Maria Aluaş; 13,05 - 13,15 Salut, prezentare, prezentarea programului; 13,15 - 15,00- Fascinatia operei Realizator: Ana Abrudan; 15,00 -16,00 Program religios (apostolul şi evanghelia zilei, tâlcuirea evangheliei,); 16,00 -16,30 Agenda culturala; 16,30 - 18,00 La inceput a fost Cuvântul... (r); 18,00 - 19,00 Slujba Vecerniei (transmisiune - în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00 - 20.00 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul credinţei. Repere duhovniceşti cu pr. prof. Gheorghe Santa; 20,30- 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator Elena Magher; 21,00 - 22,30 Muzică populară. Realizator Vasile Tomoiagă; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

Duminică, 10 iunie7.00 - 10,00 Ceasurile dimineţii. Realizator:

Maria Aiuaş; 10,00 - 12,15 Sfânta Liturghie (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 13,00 - 18,00 Magazin; 13,00 - 13,10 Prezentarea programului; 13,10-14,00 Concertul după-amiezii; 14,00 - 16,00 Program dedicat unei personalităţi culturale a săptămânii; 16,00 - 16,45 Evanghelia zilei (r) şi Predica de la Sf. Liturghie (r); 16,45 - 17,00 Muzică religioasă; 17,00 -17.50 Selecţiunj din emisiunea File de Acatist,17.50 - 18,00 încheierea programului; 17,50 -18.00 închiderea programului de după-amiază;18.00 - 19,30 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,30- 20,30 Cântări bisericeşti; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator.Elena Magher,21.00 - 22,30 La curţile dorului... Realizator: Vasile Tomoiagă; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,10 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). _______ _ _ _______,

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA D E J: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. ________________________

Administraţia Financiară a municipiului Turda scoate Ia licitaţie publică în data de 20.06.2001, ora 11,00, în localitatea Turda, str. Cîmpiei nr. 112, jud . C lu j, la sediul SC “AGROIND POIANA” SA următoarele bunuri IM O BILE :

Preţ de strigare1. Tabără de vară pentru animaleSACALAŞ - Viişoara 25.000.000 lei2. Tabără de vară pentru animaleLA N U CI- Viişoara 21.000.000 lei3. Ferma Cheiţa- teren - 136.837 mp 138.000.000 leiPreţurile de vînzare NU INCLUD TVA.Imobilele sînt situate în localitatea Viişoara (Cioara) şi Tureni

(Cheiţa).Informaţii: Administraţia Finanţelor Publice Turda, cam. 15,

tel. 313.488. (195374a)

BANCA PO PU LA RA “ C LU J”angajează

contabil şef cu studii superioare economice. Curriculum Vitae şi copia xerox de pe actul de

studii se va depune la sediul-băncii din B-dul N. Titulescu nr. 33 pînă la 15. iunie a.c.

Relaţii suplimentare: telefon 414.023. ^37256/

H e r a k l i t h ®C om peten ta in te rm o iz o la t i is i fo n o iz o la t i i

M u lt ip le v a r ia n te s i p o s ib i l i tă ţ i c o n s tru c t iv e p r in

p a rte n e ru l d u m n ea vo a stră in co n s tru c ţ i i

s c T O M M i M p o z j e x p o z j mS t r . C l u j u l u i 2 9 , A p a h id a , C l u j T e l / f a x 0 6 4 - 4 3 3 4 7 4 , 4 3 3 5 7 4 (4437057)

SC “Feleaeul” SA Cluj-Napoca, str. H. Barbusse, nr. 44-46, tel. 437.375, Societate Comercială cu capital integral privat, care produce şi comercializează produse zahăroase, angajează:

ECONOM IST în cadrul biroului financiar-contabil Condiţii: - - studii superioare de specialitate;

- vechime în contabilitate cel puţin 3 ani;- calitatea de Expert Contabil constituie avantaj.

SPECIALIST M ARKETING v>Condiţii: - studii superioare de specialitate; jş

- stagiul militar satisfăcut (pentru băieţi); _ 4- permis conducere;- cunoaşterea limbii engleze.

Scrisoarea de intenţie, C-.V. şi actele de studii se depun la biroul Resurse Umane pînă la data de 13 iunie 2001 inclusiv.

C O N S IG N f iŢ I f î L ID I f i

B-dul 21 D ecem brie nr. 3/2

vinde şi primeşte spre vînzarediverse bijuterii de aur, argint cu sau fară pietre preţioase, d ive rse obiecte v e c h i, tablouri vechi.

Zilnic orele 10-17 Telefon 430.491

W o rld w id e J o b N e tw o r ktirg internaţional de forţă de muncă - emigrare profesională U SA , CANADA, N EW ZEALA N D , AUSTRALIA, U E , organizat de Centrul de Consultanţă Emigrare "InterActiv"

@ sponsor oficial ja seminarul de prezentare §vi invită . U

COMMERQALUNION de oportunităţi de afaceri :Asigurări de Viaţă T rip lă ZI dlfl 031161313

Casa de Culturi a Studenţilor"- Sâmbătă - 09 iunie 2001 ora 10.00 - Intrarea Gratuită I

■ş, ţ r~i U r

Produce si• mobilier de birou;• mobilier de bucătărie;• dormitoare şi sufragerii;• canapele, colţare;• biblioteci, scaune;• parchet. Comercializează:• Iac; • palux;■ abrazive;

aracet; pînză-panglică.

Relaţii j comenzi:CLUJ-NAPOCA ' £

îtei.: 064,437.429, P-ta 1848 nr 1 2.ifax: 064-431430,1 int. 15. str. Livezii 55 1 DEJ

■ţel: 064-215.073, E. tebdoroiu nr. 54 tel.: 064-214.506, Gutinului nr, 9 .iNĂSÂUD: str. Fagului nr.-14 . '.BAIA MARE: Calea Bucureşti nr. 35 , GHERLA: tel; 064-243.283, Parcului nr. 7

CASA DE ASIGURĂRI DE SANATATE A JUDEŢULUI CLUJ Cluj-Napoca, Str. Constanţa nr. 5, tel. 064-130313, fax: 064-130597

A d u c e la c u n o ş tin ţa a n g a j a t o r i l o r , p e r s o a n e f iz ic e ş i ju r id ic e , n e c e s i ta t e a u r g e n tă d e p r e g ă t i r e a a c tiv i tă ţ i i d e e l ib e ra re ş i d is t r ib u i r e a v ig n e te lo r . î n a c e s t s c o p , a n g a ja to r i lo r l e r e v in u r m ă to a r e le

o b lig a ţii : .• o d a t ă c u d e c l a r a ţ i i l e l u n a r e , d e p u n e r e a l i s t e l o r c u a n g a j a ţ i i a s i g u r a ţ i , p r e c u m şi

c o a s ig u r a ţ i i a c e s to r a , a t â t p e s u p o r t h â r t i e c â t ş i p e d i s c h e t ă , p â n ă l a d a t a d e 2 0 i u n i e 2 0 0 1 , l a s e d iu l C A S C l u j s a u I a o f ic i i le t e r i t o r i a l e d i n D e j , T u r d a ş i H u e d i n ;

• p l a t a l a z i , f ă r ă r e s t a n ţ e , a c o n t r i b u ţ i e i l a f o n d u l d e a s i g u r ă r i d e s ă n ă t a t e .A c e s te c e r in ţe su n t p r e v ă z u te î n o rd in u l C N A S n r . 4 3 p u b l ic a t î n M .O . n r . 1 9 3 / 4 m a i 2 0 0 0 , m o d i f i c a tş i c o m p le ta t c u o rd in u l C N A S n r . 18 p u b l ic a t în M .O . n r . 1 2 5 / 13 m a r t ie 2 0 0 1 .V ig n e ta ( t im b ru l) lu n a r ă c e s e v a a p l ic a p e c a r n e tu l d c a s ig u r a t r e p r e z in tă d o v a d a p lă ţ i i c o n t r ib u ţ ie i la z i c ă tr e fo n d u l d e a s ig u ră r i d e s ă n ă ta te . P e r s o a n e le f a r ă c a r n e t d c a s ig u r a t ş i v ig n e tâ n u v o r m a i p u te ; b e n e f ic ia d e a s is te n ţă m e d ic a lă g ra tu i tă ._______________________________________________ ___________ (4?{*4797)\

R E P A R A Ţ I I ] Zcno(APARATURA fotograficajI RF.JNHARDTCalea Mănăştur, inr. 8, Cluj-N.| Tel.;092/ 460-169J 064/42-50-961

Chiar dacă nevoile oamenilor nu sunt niciodată pe deplin satisfăcute,

R A T v ă î m b u n ă t ă ţ e ş t e p e r m a n e n t c o n f o r t u l p e r s o n a l

Cele mai multe nevoi umane nu sunt niciodată deplin sau permanent satisfăcute. Cel mai simplu exemplu: la intervale obişnuite oamenii se confruntă cu nevoia de hrană care trebuie satisfăcută periodic prin alimentaţie. Nevoia dumneavoastră de confort este satisfăcută (şi) de Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca. Nu este mai puţin adevărat că există şi nevoi psihologice, mai complexe decât cele fizice. Un argument în acest sens este faptul că cei mai mulţi oameni caută, în mod regulat, aprobarea altora pentru modul în care îşi satisfac propriile nevoi sociale.

Un exemplu în acest sens este, dacă vreţi, şi “moda ’ instalării microcentralelor termice de apartament. Fabricanţii şi distribuitorii de a'stfel de instalaţii accentuează confortul termic şi economiile (pe carc le “umflă” publicitar şi comercial!) pe care le realizează microcentralele. Ei nu uită să marşeze inclusiv pe “prestigiul social” dat de cumpărarea, instalarea şi utilizarea microcentralei. Nu preţul este întotdeauna acela care determină calitatea serviciului prestat, ci renumele, tradiţia şi garanţia firmei prestatoare. Ceea ce “uită” însă ei să precizeze este existenţa altor servicii pe care le au la dispoziţie consumatorii, cu acelaşi efect, dar mult mai ieftine. Deci, mai uşor de accesat şi cu posibilitatea de amortizare a cheltuielilor într-un termen mult mai scurt... Ca să rămânem la exemplul cu microcentrală, ne referim la alternativa contorizării individuale a consumurilor de apă rece, apă caldă şi energie termică.

Pe măsură ce nevoile existente sunt satisfăcute (de exemplu, contorizarea individuală pentru apă rece şi apă caldă), imediat în orizontul individului apar şi ale nevoi. Există o “ierarhie” â nevoilor, de ordine din ce în ce mai “înalte” (montarea de repartitoare pentru anotimpul rece, ca să rămânem Ia exemple din domeniul RAT); această nouă dorinţă apare pe măsură ce nevoile vechi, de nivel “mediu” sunt îndeplinite. De aceea, RAT Cluj Napoca oferă clienţilor săi oferte foarte variate, pe măsura'nevoilor, dorinţelor şi bugetului fiecărei familii în parte. ~

Vă oferim încă un exemplu relevant pentm înţelegerea tehnicii şi politicii economice concurenţiale a agenţilor economici care-şi respectă cu adevărat clienţii şi tradiţia. O regie de utilităţi (cum este, de altfel, şi RAT Cluj-Napoca), este “obligată” din punct de vedere economic sâ ofere clienţilor săi un confort sporit în comparaţie cu un fabricant de autoturisme de lux. V i se pare curioasă comparaţia? Gândiţi-vă însă cât timp petreceţi în maşină şi cât la birou sau acasă, unde aveţi nevoie de confortul termic oferit (în cazul nostru) de RAT. Desigur, există aspecte în care fabricantul de automobile trebuie să-l “depăşească” pe prestatorul de servicii de termie, dar asta este o altă parte a problemei...

Evident, deci, că omul (clientul) are nevoie de încredere şi calitate atunci când îşi alege diferitele servicii sau produse de care are nevoie. încrederea în calitatea achiziţiilor sale conferă consumatorului un plus de confort psihologic. RA T vă oferă calitatea în care dumneavoastră puteţi avea încredere. Alegerea vă aparţine! (4264790)

U N I T ASOCIETATE DE ASIGURARE

MEMORA A GRUPULUI WIENER STĂDTISCHE

Î N C H E I A Ţ I c u n o iA S I G U R A R E A O B L I G A T O R I E D E

R Ă S P U N D E R E C I V I L Ă A U T O

R C A 2 0 0 110 PRIMII

MARELE PREMIUS K O D A F A B I A C L A S S I C

.... - «CUR5U

7 ZILE PENTRU S PERSOANEPARTICIPĂ ASIGURĂRILE ÎNCHEIATE PĂNĂ ÎN 30.C3.2001 TRAGEREA LA SORŢI VA AVEA LOC ÎN 01.11.2031

Sucursala Cluj - str. Musicescu nr. 3A, Agenţia P-ţa Unirii nr.10. Filiale: Dej, Gherla, Huedin, Turda. ? ’

C c A7UR Q A SOCIETATE ROMANO-AMERICANAV IV I ™ V l l V lN l SUBSIDIAR AL ICC INDUSTRIES NEW-YORK USA

PRODUCĂTOR MAJOR DE LACURI SI VO PSELE A N G A J E A Z A

• DIRECTOR ZONAL DE VANZARI (zona Nord-Vest), cod DZVlocat in Cluj-Napoca V

5Responsabilităţi Profilul candidatului |-Dezvolta si administrează vanzarea -Studii superioare, preferabil in chimie prin distribuitori si distribuţie proprie -Experienţa relevanta in vanzari min. 2 ani

-Iniliaza si dezvolta relaţii comerciale -Disponibilitate la deplasări cu clienţi industriali si institutionaii -Organizat abilitaţi de comunicare

' : -Permis de conducere categoria BASISTAM OFERTE, RESPECTIV CV. PRIN FAX: 056-222179, E-MAL tumanfes@CEUi,ro SAU

PRIN POS1A LAADRESA ZUR 1MS0ARA SIR. CONSIRUCÎORIOR1-3 (SE VA MENŢIONA CODUL FUNCŢIEI SOUCHAIE).NUMAI CANDIDAI SELECIlONAn VOR PI CONIAOMOAIA UMilA 15,06.2001

ÎMPRUMUTURI:10-30 mii. pe 3 ani

50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL

0% DOBINDA6% / an taxă de ITJ.

mandatare | Str. M. Kogâlniceanu nr. 17-19

T e l.: 095-609.301, 064-197.610

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r .1 6 . a d e v a r u l

da Olul

l ' uCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA D E J: luni, miercuri, jor8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

" ■ . . i o - . 7.

CORAMET SRL CLUJf/ S tr . T ra c to r iş tilo r n r.2 , 5

T el./F ax :0 6 4 -4 1 7 .0 7 5 ,094-664.062 ' |

REPREZENTANŢA UPoîtCOlorCOMERCIALIZEAZĂ EN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR

E m a i lu r i (ALSATIL, SPOR EMAIL, SUPERPOLILAC) V o p s e le Ia v a b ile (SPOR, DECO)L a c u r i p e n t r u le m n (Lac parchet, lacuri decorative) P r o d u s e a u to (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri) P r o d u s e s p e c ia le (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,

| lovitură de ciocan, nitroemail, răşini, vopsea pentru ţiglă).

Direcţia Generală a Finanţelor Publice C lu j anunţă organizarea pe data de 21 iunie 2001, ora 10, la sediul D.G.F.P, Cluj, P-ţa Avram lancu nr. 19, cam. 137, licitaţie publică pentru vînzarea următoarelor bunuri mobile şi imobile:

Pret de strigare- imobil (corp administrativ) situat în Gîrbău nr. 5-6 553.000.000 lei- clădire administrativă, patule porumb clădire, moară cu ciocane, teren, depozite situate în Iclod 11.562.000.000 Iei- grajd de cărămidă şi stîlpi beton 1.500 mp situat în Iclod 1.472.000.000 lei- cherestea Stejar 3.100.000 lei/ml- motor electric de 1/1 k\V 1.200.000 lei- lentile ochelari (sferice şi cilindrice de diferite dioptrii) 13.000 lei/buc- calculator--monitor color, tastatură, imprimantă 1.500.000 lei- telefon mobil Nokia 2110 400.000 lei- suhansamble fabrică de lapte (grup compresor - condensator tip GCC-2S, pasteurizator de smîntînă, vană de pasteurizat lapte, centrifugă dc lapte tip Focjva, separator, de lapte tip TSL-4M, răcitor dc lapte, pompă tip Nautulus, basculă semiautomată, cărucior universal, izoterme 151.000.000 Ici- imobil (fabrică dc produse lactate) situat in Chesău nr. 125. com. Mociu- subansainblc fabrică lapte’ (centrală termică), cintar Bcrkcl, cuvă tip RFT, separator smintînă. pasteurizator lapte, răcitor (compresor), pod rulant tip Mcrk, racorduri st instalaţii, tablou electric (diverse) -- cazan centrală termică, crintă inox bazin pentru saramura re- telefon mobil- telefon (receptor digital)- ghete fotbal marca Stadion Gobrova- maşină tocat came- static Motorola 2 buc.- static radiocomunicatic- dulap frigorific- telefon celular Alcatcl- atelier fierărie situat în Borşa- 2 grajduri pentru 100 capete bovine situat în Borşa- şopron pentru seminţe situat în Borşa- 2 finarc pentru nutreţ situate în Borşa- plug cu 3 tiupiţe- maşină tratat seminţe în cazul în care bunurile nu se vînd cu această ocazie, licitaţia

va avea loc sâptâmînal în fiecare joi, ora 10, în acelaşi loc.Relaţii suplimentare: P-ţa Avram lancu nr. 19, et. 2, cam,

137, telefon 195.458. (4437248)

3SO.OOO.OOO lei I

198.900.000 lei

61.834.960 lei4.000.000 Ici4.400.000 Ici

125.000 Ici/per585.000 Ici

2.412.000 Ici/buc.2.916.000 Ici2.178.000 lei

468.000 Ici 69.455.898 lei

128.938.192 lei/grajd 91.914.304 lei

225.469.023 lei4.000.000 lei2.000.000 lei

’ " " S .C . " T R I C O T A J S E R E N A " S .A . "j F irm ă ita lia n ă N O U ÎN F I IN Ţ A T Ă ’ |

Angajămpersonal calificat in domeniul tricotaje pentru j

următoarele posturi: .1) Maiştri specialişti; g J2) Confecţioneri tricotaje; §■3) Operatori maşini tricotaj;4) Magazioneri. |

'Relaţii şi informaţii suplimentare la sediul societăţii,din | tr. Gh. Bariţiu nr. 18, ap. 8 (lingă BCR), tel. 095/259.859, j194/216:986.

în fiecare zi vă aşteptăm! I

P — — — — — — — — — — — — — — 1| S . C . " A N D E T R A N S " S .R .L . |* S e d iu l : C lu j- N a p o c a , s t r . M ig d a lu lu i n r . 2 0 1

J T e le f o n : 0 6 4 - 4 3 2 .8 9 5 , F a x : 0 6 4 - 4 3 3 .0 1 2 J| Oferta: produse de balastieră în sortimentaţie | 1 de 0-3 mm, 3-7 mm, 7-15 mm, 15-31 mm, J I precum şi bolovani de rîu. I| Punct de achiziţie: balastieră Luna, situată la |120 de km de Turda, Di\T 1. (4488906)

i

r

în c o n fo rm ita te cu p rev e d e rile L eg ii n r .3 1/1990 r e p u b l i c a t ă , C o n s i l iu l A d m in i s t r a t iv a l S .C .

E C O S O F T S .A . C lu j-N a p o c a S tr. D ev a N r.1 -7 c o n v o a c ă p e n t r u d a ta d e 2 5 .0 6 .2 0 0 1 o ra 1400

A d u n a r e a G e n e r a l ă O r d i n a r ă ş i o ra 15 00 ce a

E x t r a o r d in a r ă a acţionarilo r, la sed iu l firmei.A d u n a r e a G e n e ra lă O r d in a r ă v a avea urm ătoarea

o rd in e d e z i:

1. A p ro b a re a b ilan ţu lu i p e anu l 2000 , a acontului de p ro fit ş i p ie rd e re , şi a B uge tu lu i de V enituri şi C he ltu ie li p e an u l 2001.

2. D iverse.

A d u n a r e a G e n e r a l ă E x t r a o r d i n a r ă va a v e a u rm ăto area o r d in e d e zi:

1. D iscu tarea solicitării S .C . S IS T E C S.A . acţionam l m ajo ritar, de d iv izare a societăţii.

2. D iverse .

In caz de ne îndep lin ire a co n d iţiilo r d e valabilitate,

A d u n area g e n e ra lă o rd inară şi cea ex traord inară se rep ro g ram ează p e data de 27 .06 .2001 la aceleaşi ore, în ace laşi loc. \

A lte in fo rm aţii se po t o b ţin e la sed iu l firm ei sau la te lefon 0 6 4 -1 9 4 .7 3 4 . (4437244)

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL SC TRANSIM SA HUEDIN .. .

convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor cu următoarea O rdine de zi:

1. Alegerea unui membru în Consiliul-de Administraţie al societăţii; -

2. Diverse.Şedinţa va avea loc Ia sediul societăţii: Huedin, str. Cîmpului

nr. 2 în data de 22.06.2001, ora 10. în cazul în care nu se întruneşte cvorumul necesar, a doua adunare va avea loc în data de 23.06.2001 la aceeaşi oră. (4437243)

S.C. SOLVOPLANT S.R.L. vă oferă: |1) protector pt. lemn - SOLVOLIM; |2) cosmetice auto - autoşampon, soluţie pt. degresat

motoare, soluţie pt. geamuri şi mochete etc.3) soluţii de curăţat destinate industriei şi reţelelor

hoteliere.Produsele se livrează în ambalaje de 500 - 1.000 ml,

bidoane de 5 kg, respectiv butoaie de 30 şi 60 kg.Informaţii la tel. 065-168.896 si tel/fax 065-168.942.

Companie internaţională, lider mondial în domeniul materialelor de construcţii, îşi extinde activitatea în

CLUJ-NAPOCA, prin construcţia unei staţii de betoane şi mortare, pentru care recrutează

SEF FILIALĂi

P r in c ip a le re sp o n sa b ilită ţ i:

□ realizarea obiectivelor definite prin buget şi programul de dezvoltare

□ coordonarea tuturor activităţilor din staţia de betoane (achiziţionarea materiilor prime, producţia şi distribuţia betoanelor şi mortarelor)

□ negocierea şi urmărirea contractelor cu clienţii□ recrutarea, coordonarea şi motivarea R

personalului 1Q.

C and id atu l id ea l v a av e a : . ■ ii

□ studii superioare tehnice şi 2-3 ani de experienţă într-o poziţie managerială (preferabil în domeniul construcţiilor) -

□ bune cunoştinţe de limbă engleză şi utilizare .a calculatorului

□ buna cunoaştere a pieţei locale de construcţii□ calităţi de lider, spirit de echipă, abilităţi de

negociere

Cei interesaţi sunt aşteptaţi să trimită un curriculum vitae însoţit de o scrisoare de intenţie la:

Piteşti, str. Depozitelor nr. 38 Fax: 048-636.803, e-mail: d_venera@bx.logicnet.ro

S.C. RODIPET S.A. C lu j cu sed iu l în P -ţa

G ă r ii 4-5 an g a je az ă de

u rg en ţă :

3 p re lu c ră to r i p re s ă

3 v în z ă to r i p re să ch ioşc

s tu d ii m ed ii <0CMR e la ţii la te lefon : §

432 .451 ,433 .620 . a

SC GRUP ENERGOINSTAL SAStr. Rapsodiei nr. 4 Cluj-Napoca

Tel. 064/123.185, tei/fax: 064/438.352 Angajează

ŞEF ŞANTIER INSTALAŢII Condiţii:

- Absolvent al Facultăţii de Construcţii - Secţia Instalaţii;

- 5 ani vechime în conducerea activităţilor de execuţie a lucrărilor de instalaţii.

Interviul va avea loc în data de 12 ■iunie ora 17,00 la sediul firmei.

Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napocaorganizează concurs de o ferte pen tm a se asigu ra

service la centrala telefonică m arca Ericsson M .D . 110.

C aie tu l de sarcini poate fi r id icat încep înd cu data

d e 0 7 .0 6 .2 0 0 1 d e la S e rv ic iu l A d m in is tra t iv ă l

U niversităţii "B abeş-B olyai" p e str. I.C . B ră tianu nr.

14.

R e la ţii suplim entare se p o t cere de la te lefoanele

4 0 5 .3 3 3 , sau 4 0 5 .3 4 4 , d -n u l C ip lea G a b rie l sau

P lo scariu Ioan. (4437242)

f s ! c j n T e r b r ă n d s *Jj M & D S .R .L . J

angajează §_■ O P E R A T O A R E §■ I C A L C U L A T O R ^1I Cerinţe: Word, Excel. | | Depunerean C.V. şi interviul - 1 | miercuri, 13.06.2001, între |■ orele 10-18, la sediul firmei, ■ l^ s trU T u h n ir j!08 ^ j

A D E V Ă R U Lde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

r

S.C. ECCOCASA S.R.L:Str. Plopilor nr. 25 §■

Te l. 429.674, 093-375.469 % 095-235.668 ^

• dă în chirie garsonieră pe str. Pasteur, 150 DEM/lună. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.),• vinde urgent apartament 2 camere decomandat, ocupabil imediat, proaspăt renovat, pe str. Drăgălina. Pret 15.000 USD. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde 3 camere confort sporit pe str. 1 Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• închiriază garsoniere şiapartamente mobilate sau nemobilate în toate zonele. Tel.429.674.093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160

mp suprafaţă construită, 350 mp suprafaţă totală, 50.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde teren 12.000 mp, parcelat,

pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde ap. 3C conf. mărit,

superfinisat, centrală termică proprie în Plopilor Vechi, ocupabil imediat. Tel. 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde ap. 3C cf. sporit cu

geamuri termopan în P-ta Cipariu. Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• caută de închiriat pentru clienţii.

săi garsoniere şi apartamente mobilate şi nemobilate. Tel.429.674, 093-375.469, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.) •• dă în chirie spaţiu comercial pe

str. Napoca, 110 mp, cu 20 USD/ mp. TcL 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

Tel. 084-430.423• Vînd garsonieră confort 2, pe str. Cojocnei, finisată, preţ 115 milioane negociabil. Tel. 430,423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L I 12, preţ 14.500 USD negociabil. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Pata, confort 1, parter, finisat, pret36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.) ’• Vînd apartament 2 camere, pe Str. Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 41.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)• Caut urgent de închiriat apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament pe str. Cîmpului, 4 camere, confort 1, finisat, modificări interioare, etaj intermediar, garaj, telefon, preţ16.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte, preţ 550 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, mobilat sau nemobilat, preţ- 500.000.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.)

S.C. NAPOCA PRESS S.A.

ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI

PRESĂ. Informaţii:

la sediul firmei,I Piaţa Unirii nr. 21, I

I* telefon 196.858.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.___________ ______

! F u 1 x E M f a &

SOCIKTATK COMERCIALĂe x e c u tă i

TÎMPLĂR1E PVC cu | GEAM TERMOPAN, 1

PROFILE Şl FERONERIE

I - S C H U C O

[TRA N SPO RT S I M ONTAJ

[ G J E l A W U n t j[Tel. 183 .775; 0 9 5 -6 1 7 .5 1 l|

[................ 425 .802 I

V ÎN Z Ă R I C U M PĂ R Ă R I

• Vînd maşină de spălat automată. Tel. 12-08-92. (1389183)

• Vînd Laringofon cu încărcător. Tel. 19-01-13. (1386562)

ÎN C H IR IE R I

• Dau în chirie apartament B-dul Eroilor. Pentru pretenţioşi. Tel. 095-85-52-96. (1386524)

• Vînd teren 500 mp, în zona “ Casa Radio” . Tel. 092-28-60- 13i'(1388837)

• Vînd casă cu etaj finisată, în com. Baciu nr. ,518, compusă din 3 apartamente apă, gaz, curent trifazic, canalizare, telefon, grădină 13 ari, 2 garaje. Preţ 850 milioane negociabil. Tel. 26-00-53. (1388967)

• Particular vînd-închiriez apartament 2 camere, în str. Horea, parter, geamuri la stradă, bloc de cărămidă, posibilitate deschidere uşă la stradă. Curte cu acces auto. Tel. 13-05-82. (1389109)

• Vînd garaj din beton în cartierul Mănăştur zona discotecii Atlantic. Posed acte în regulă. Se pretează la orice fel de activitate. Preţ informativ 3.500 DM. Informaţii Ia tel. 095-51-97-63. (1386584)• Vînd apartament 2 camere str.

Dragalina. Preţ 15000ţ USD negociabil. Tel. 18-96-00 orele 18- 22. (1389051)

• Vînd urgent vilă nefinisatâ în Gruia, 600 mp construit, 1000 mp teren. Tel. 095-64-81-04 sau 18-20- 68. (1389101)

• Vînd casă cu etaj, 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Preţ 135.000 DM, negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1389104)

• Vînd apartament cu o cameră, str. Horea. Tel. 43-28-62. (1389111)

• Vînd apartament 3 camere decomandate, cartier Mărăşti, str. Nirajului 14. Preţ 340 milioane lei. Tel. 095-52-24-13, 13-80-64.(1389172) .• Vînd Dacia 1300, an 1978, stare

bună. Tel. 15-37-03. (1389079)

• Vînd urgent casă pe str. Gladiolelor nr. 4(cartier Iris) compusă din 2 corpuri ( 2

camere bucătărie, baie, hol, respectiv 2 camere, 2 bucătării, hol), canalizare, 7 focuri de gaz, aproape 500 mp. Preţ 33000 DM negociabil. Tel. 094-27-53- 97. (1389100)

• ELC O Zalău vinde autovehicule şi utilaje de construcţii (autobetonieră, macara 12,5 t, autotractor cu şa 20t, LEA , tractor U650, excavator, etc.) şi materiale electrice din stoc. Informaţii Ia 060 / 617.479 şi 094 / 619.368. (4437121)• Vînd Albalux7. Preţ avantajos.

Tel. 13-43-29. (1388977) - ,• Vînd dulapuri de sufragerie cu

placă de marmură “Secesionist” şi alte piese de mobilă, maşină de spălat cu centrifugă, frigider. Tel..15-45-33 sau 42-48-06. (1389068)

• închiriez apartament central. Tel. 18-46-29 seara. (1386550)

• Persoană fizică închiriez apartament 2 camere parter, P-ţa Mihai Viteazul, bun pentru birouri, cabinet, locuinţă. Tel. 095-26-58-62, 064-16-47-08. (1389188)• Caut de închiriat apartament 1-2 camere, nemobilat. Tel. 092-460.217. (4437047)• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Tel. 092-460.217. (4437047)

D IV E R S E

• Haine, încălţăminte second- hand. Calitate! Preţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-18-49. (1383981)

• Renumita vrăjitoare LAURA rezolvă, datorită

puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleagă bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia tibetană şi indiană. Vrăjitoarea Laura a obţinut locul I la Congresul Magiei din India. (1388966)

• SC Agro Fulger SA Ciuj- Napoca, Fermele Steluţa şi Dealul Morii anunţă începerea recoltării la fructe: cireşe şi vişine, pentru care angajează muncitori sezonieri începînd cu data de 11.06.2001. Informaţii suplimentare Ia tel. 13-04-79 şi 43-23-21. (1389066)

• Liceul Teoretic “Lucian Blaga” scoate la concurs de titularizare în învăţămînt următoarele posturi didactice: - 1 post de limba şi literatura română;. - 1 post de matematică; - 1 post de limba engleză; - 1 post de informatică; - 1 post de geografie; -lpost de educaţie muzicală. Perioada de concurs este 7-9 iulie 2001. Informaţii suplimentare la tel. 064-14-66-27 sau Ia sediul liceului din str. Băişoara 2-4. (1389139)

• Şcoala Nicolae Titulescu Ciuj-Napoca organizează în 9 iulie 2001 ora 9 concurs pentru ocuparea următoarelor postdri didactice Ia disciplinele: limba engleză 1 post, educaţie fizică 2 posturi. Informaţii suplimentare la secretariatul şcolii, tel. 14-56-77. (1386560)

• Liceul.Teoretic Avram lancu, Ciuj-Napoca, anunţă că dintr-o regretabilă eroare, în anunţul publicat în ziarul din 30 mai 2001, am omis “Religie 1 post” . Anunţul corect este: Liceul Avram .lancu scoate la concurs în data de 28 iunie 2001, ora 9, următoarele posturi: matematică 1 post, engleză 1 post, educaţie tehnologică 1 -post, religie ortodoxă 1 post. înscrierile se fac pînă în 2 1 iunie a. c. Informaţii- tel. 19-60-28.(1389155)

• Liceul Teoretic Avram lancu,. Ciuj-Napoca, anunţă susţinerea testului de admitere în clasa a V-a intensiv engleză în perioada 18-19 iunie 2001 (scris şi oral). înscrierile se fac Ia secretariatul liceului în perioada 13-15 iunie 2001. Informaţii tel. 19-60-28.(1389156)

• Croitorie angajează călcătoare, triplockistă, confeefionere. Tel. 44-88-71. (1389185) .

• Societate comercială angajează în condiţii avantajoase: conducători auto (vechime minim 3 ani), muncitori ne/calificaţi, mecanici auto (vechime minim 5 ani), economişti (finanţe- contabilitate, vechime minim 5 ani), inginer mecanic/şef depozit (vechim minim 5 ani). Tel. 064-43-36-69,compartiment Res. ”Um. (1389191)

• Angajez economist(â), contabil(ă) cu experienţă pentru operare calculator, cu prezenţă la sediul firmei. Tel. 094-47-44-47,14- 14-18. (1389159)

• Angajăm barman, ospătari şi bucătar. Relaţii la tel. 41-39-41. (1389204)

• • SC Agromec Ţaga, localitatea Ţaga, jud. Cluj, vinde la licitaţie publică următoarele: 1. Ateliermecanic-secţia Sucutard; 2. Copertine pentru combine şi tractoare-secţia Sucutard; 3. Combine CP12 şi C14; 4. Alte utilaje agricole. Licitaţia va avea Ioc la sediul unităţii în data de 1 2 iunie 2 0 0 1 . în caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în fiecare zi de marţi a săptămînii, pînă la. epuizarea stocului. Relaţii Ia tel. 064-24- 32-85. (1389215)

• Ofer recompensă pentru găsirea paşapoartelor dispărute pe numele Iacoş Anca şi Tolgyesi Ervin. Tel. 092-35-01-15. (1389133)

• Transport persoane cu maşină mică pe ruta Cluj- Belgia în data de 09.06.01. Tel. 095-83-50-45. (1386585)

• Dacă aveţi nevoie de un şofer de ocazie sunaţi la 090/041.707 sau 422.761. . Va răspunde un şofer profesionist B-C-D-E. (1388856)

• Firmă specializată în decoraţiuni interioare caută reprezentant zonal, persoană dinamică. Curriculum vitae se va depune la adresa: BAIA MARE, Oficiul poştal Nr. 2, CP 273. (4264812)• Donez un rinichi. Tel. 094-10-

0341. (1389065)

• în conformitate cu Legea'nr. 137/1995, Negreanu Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentrală termică de apartament” situat în Ciuj-Napoca str. Molnar Piuaru nr. 6, bloc D5, sc. 3,- parter, ap. 26. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1389124)

• Subsemnaţii Mureşan Vasile şi Ana, ambii cu domiciliu în Ciuj- Napoca str. Iezer nr. 4, bi. L3, ap. 48 anunţăm începerea demersurilor necesare pentru reconstituire Carte funciară cu nr. 41571 Cluj. Toţi cei interesaţi sâ se prezinte la Biroul de Carte Funciară, camera 55-56, Judecătoria Ciuj-Napoca, luni, data de 11.06.2001. (1389125)

• ' în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Ciupe loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă” situat în localitatea Buneşti, f. n. , com. Mintiul Gherlii, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii •numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr." 99. (1389129)• Invităm pe d-na Barisay Katinka

născută Bânffi la Judecătoria Ciuj- Napoca la data de 15.06.2001,«ora 8, la camera 25 pentru o chestiune de proprietate. (1389135)

• Pîriţii Tehei Fulop lui Gabor şi soţia Tehei Maria lui Gabor, măritată Coroban loan, ambii cu domiciliul necunoscut, sînt chemaţi în judecată de către Bălaj loan şi soţia Adolfina în dosar nr. C2790/ 2001, aflat pe rolul Judecătoriei Turda, cu termen la data dc12.06.2001 pentru sistare indiviziune. (1389142)

• Numiţii Nylas Katalin născută Magyarosi şi Lupaş loan sînt citaţi pentru data de 18.06.2001 în dosarul' nr. 2731/2001 pe rolul Judecătoriei Ciuj-Napoca, în proces cu Moldovan Vasile avînd ca obiect acţiune în prestaţie tabulară. (J389152)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Misiunea Creştină Awana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Construire sediu firmă” situat în Ciuj-Napoca zona “La dealul Gol” f. n. . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la ■ sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1389158)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Adicris Cafe Bar SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Restaurant” situat în Ciuj-Napoca str. Traian Vuia nr. 248. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1389160)

• Numitul Căpuşan Pavel a lui Indrei, proprietar tabular sub B. 1 în C. F. nr. 17966 Ciuj-Napoca cu nr. top. 22150, este citat în calitate de pîrit în cauza civ. înereg. sub nr. 6449/2001 la Judecătoria Ciuj- Napoca pentru termenul din25.06.2001, sala 124, în proces cu Crişan Radu pentru prestaţie tabulară. (1389164)

• în data de 28 iunie ora 8 sala 16 sînt citaţi la Judecătoria Cluj dosar 5379/2001 în calitate de pîrîţi cu domiciliul necunoscut, următorii: Nagy Bela, Szatmari Vilma, născută Nagy, Arkosi Roza, Szabo Roza, obiect de judecată acţiunea în constatare întăbulare teren. (1386456)

• Numitul Kis Gheorghe, cu domiciliul necunoscut este chemat în data de 12 iunie 2001, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrit în dosar civil nr. 4197/2001. Reclamant fiind Onac Mariana, născută Cherecheş. (2316506)• Numitul Manea loan Gheorghe, cu domiciliul necunoscut este chemat în data de 11 iunie 2001, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrit în dosar civil nr. 2119/2001. Reclamanţi fiind Pali Vasile şi soţia Pali, Ghizela. (2316507)• Numitul Burcuş loan şi soţia,

născută Rosza Maria, Udrea Todor cu domiciliu necunoscut, sînt chemaţi în data de 18 iunie 2001 la Judecătoria Turda în calitate de pîrîţi, în dosar civil nr. 2274/2001. Reclamanţi Haiduc Nicolae şi soţia Anica. (2316508)• Numiţii Hodrea Nechita şi soţia,

născută Rus Maria cu domiciliu necunoscut, sînt chemaţi în data de 19 iunie 2001, ora 8, la Judecătoria Turda în calitate de pîrîţi, în dosar civil nr. 2890/2001. Reclamanţi Nemeş loan şi soţia Ana. (2316509)• Numiţii Tehei Fulop a lui Gabor,

Tehei Maria a lui Gabor, cu domiciliu necunoscut, sînt chemaţi în data de 12 iunie 2001, ora 8, la Judecătoria Turda în calitate de pîrîţi, în dosar civil nr. 2796/2001. Reclamanţi Bălaj loan junior şi soţia Bălaj Adolfina. (2316510)• Numiţii Bencze Ianos, Bencze

Erzsebet, măritată Szilagyi Ianos, Barazsij Martin şi soţia născută Kun Gheorghe Ileana, văduva lui Bcnczc Ianos, născută Kun Erzsebet, Tâmaş Istvan, dr. Balogh Geza, toţi cu domiciliu necunoscut sînt chemaţi în data de 12 iunie 2001, ora 8, în calitate de pîriţi în dosar civil nr. 2791/2001. Reclamanţi Szabo loan şi soţia Elisabeta. (2316511)

• Numita Balogh Ilona cu domiciliul necunoscut este citată la Judecătoria Turda pentru data dc 22 iunie 2001 în calitate de pirită, în dosar civil 2467/2001. (9475348)• Numiţii Bozdog Gavrilă a lui

Simon, Bozdog Filimon şi soţia Bozdog Ana, cu domiciliu necunoscut sînt chemaţi în data de 12 iunie 2001, ora 8, la Judecătoria Ţurda, în calitate de pîrîţi în dosar civil nr. 2792/2001, reclamanţi fiind Miheşan loan Alin, Miheşan Zoie Mihaela şi Mureşan Alina, născută Miheşan. (2316505)• Popa Marina, Popa Victoria, Popa

Ana, văduva lui Popa Miklos, născută Chicinaş, Popa Victoria, Popa Ana, Popa Victoria, Popa Ana, văduva lui Popa Miklos născută Chicinaş Ana, cu ultimul domiciliu cunoscut în satul Miceşti, com. Tureni, jud. Cluj, în prezent cu domiciliu necunoscut sînt citaţi la Judecătoria Turda în data de29.06.2001, ora 8, în dosar civil nr. 3112/2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate privind imobilul înscris în C.F. Miceşti nr. 104, nr. top 253, 254, reclamant Cherecheş Mihai Alin. în caz de neprezentare, cauza se va soluţiona în lipsă. (94755349)• Numiţii Karakas Sandor născut

Moldovan Ilona, Turzai Francisc şi soţia născută Bayka Ileana, Gabor Samu şi soţia născută Lakatos Ida, toţi cu domiciliul necunoscut sînt citaţi pentru data de 11 iunie 2001 la Judecătoria Turda în dosar civil 1113/2001. (9475350)• Erezi Cristurean este citat la

Judecătoria Turda pentru data de 11 iunie 2001 în dosar civil 5545/2001. (2316501)

• Cheţan loan şi Porcilă Maria cu ultimul domiciliu cunoscut în Viişoara sînt citaţi pentru data de 25 iunie 2001, la Judecătoria Turda în dosar civil 2535/2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (2316502)• Iepure Costin, Iepure Vasilie,

Felecan Ana născută Iepure Miklos Maria născută Iepure, Miklos Todor lui Precup toţi cu ultimul domiciliu în Sălicea sînt citaţi pentru data de 12 Tunie 2001 la Judecătoria Turda, în dosar civil nr. 2745/2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. (2316503)

P IE R D E R I• Pierdut legitimaţie de transport

în comun pe numele Pop Radu. O declar nulă. (1389144)

• Pierdut contract de locuinţă eliberat de SA Urbana cu nr. 66227 din anul 1996. îl declar nul.(1389146)

• Pierdut contract de vînzare- cumpărare garsonieră în Turda, str. Tineretului 9, proprietar Ganea Sorin-Romulus. (1389193)

• Pierdut carnet de student pe numele Moldovan Anca Mihaela. îl declar nul. (1389197)

• Pierdut carte de identitate auto seria D 389795, pc numele Panaite Iulian. O declar nulă. (1389205)• Pierdut carte de identitate vehicul seria B-788097. Se declară nulă. (2316504)________________________

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a celei carc a fosf ŞTEFA N IA 1RI.MIL fnmormîntarea va avea loc. vineri, 8 iunie 2001, ora 13,30 la C im itirul M ilitar din cartierul Gheorgheni. Familia îndurerată. (1389126)

• La început de iunie fiori de lacrimi şi durere vor cerne pe mormîntul încă proaspăt şi-n sufletele noastre în veci nemîngîiate de moartea scumpei mame şi bunică ŞT EFA N IA IR IM IE . Nu te vom uita niciodată. Sandu, Ileana şi Alexandra. (1389127)

Ne despărţim profund îndureraţi de cea mai blîndă şi iubitoare bunică ŞTEFANIA IR IM IE . Te vom păstra în suflete mereu. Nucu, Lucica, Nucu şi Dănuţ. (1389128)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, socru şi bunic, CRIŞAN IOAN. Soţia Lucreţia, loan cu familia şi Liviu cu familia. Dumnezeu să-l odihnească în pace. înhumarea va avea loc în Jucu, azi, la ora 13, la domiciliul răposatului. (1389168)

• Cu adîncă durere în suflet, familia Guran anunţă încetarea din viaţă a celui care a fost bun şi credincios soţ, tată, bunic, socru GURAN L IV IU . nmormîntarea va avea loc,

sîmbătă, 9 iunie 2001, ora 12, la Capela Mare a Cimitirului Central. (1389203)

Cu adîncă durere în suflete anunţ încetarea din viaţă după o scurtă suferinţă a iubitului meu soţ SĂCIUC LEONID în vîrstă de 82 de ani, fost pensionar CFR.Înmormîntarea va avea loc în data de 9 iunie 2001, ora 14, la Capela Veche din Cimitirul Mănăştur. Soţia Elisabeta. (1389219)

Sîntem profund marcaţi de trecerea în nefiinţă a d-lui director MUREŞAN IOAN,

care a fost pentru noi un exemplu în toată

activitatea sa profesională. Condoleanţe fam ilie i îndurerate şi colectivelor

S.C. Alimentara şi S.C. Alimrom Trading. S .C . L E G U M E F R U C T E S .A . C L U J

• Regretăm dispariţia directorului nostru MUREŞAN IO A N şi sîntem alături de familia greu încercată căreia îi transmitem sincerecondoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul magazinului Mara. (1389130)

• Sîntem alături de vecinul nostru procuror Ioan Irimia, în aceste momente grele. Familia Petruţ. (1389132)

• Elevii clasei a Vl-a B, Şcoala Generală nr. 10, împărtăşesc durerea d-nei diriginte Corpadea Victoria, la trecerea în nefiinţă a tatălui. (1389137)

• Trist, dar adevărat. S-a stins din viaţă un mare om. M U REŞA N IOAN, director general la SC Alimentara, un om cu suflet mare, care a făcut tot ce a putut pentru semenii lui şi pentru comerţul clujean. Sincere condoleanţe pentru întreaga familie. Dumnezeu să vă odihnească în pacc. Colectivul Magazinului 016 Florina. (1389140)

• Sîntem a lă tu r i de fa m ilia G u ra n în m a re a durere pricinuită de m o a rte a

neaşteptată a tatălui lor. Familia Ciurdar. (1389145)

Un ultim omagiu celui ce a fost director M U R EŞA N IOAN. Odihncascâ-sc in pace. Colectivul SC Zoriana SR I..(1389147)

• Un ultim omagiu dirtctorului nostru IO AN MUREŞAN. Odihnească-se în pace. Sincere condoleanţe familiei. Colectivulmagazinului Raluca. (1389151)

* Sîntem alături de vecinii noştri, familia procuror Irimie Ioan, în marea durere pricinuită de dispariţia mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Lupu Ioan. (1389153)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Guran Iulian şi familia sa în aceste momente grele, pricinuite de moartea tatălui iubit. Sincere condoleanţe. Colegii de la ISC IR Cluj. (1389154)

• Sincere condoleanţe şi compasiune vecinilor noştri la decesul prematur al tatălui şi soţului drag, IO AN M U R EŞA N . Domnul să-I odihnească. Familiile Hedeşiu şi Horvalh. (1389161)

' Sîntem alături de familia colonel Irim ie Solomon în marea durere pricinuită de pierderea soţiei dragi IR IM IE Ş T EFA N IA . Sincerecondoleanţe familieiîndurerate. Locatarii din str. Haşdeu nr. 8 . (1389162)

• împărtăşim durerea familiei Mureşan, pricinuită de trecerea prematură în veşnicie a celui ce a fost, director general IOAN MUREŞAN. A fost un om extraordinar, plin de înţelegere, cu care am colaborat ireproşabil. Sincere condoleanţe familiei îndurerate şi Dumnezeu să-I odihnească în pace. SC Carina Cosmetics SRL. (1389163)

’ Sîntem alături de familia îndoliată, Ia fulgerătoarea trecere în nefiinţă a domnului director IOAN M UREŞAN Fie-i ţărîna uşoară. Colectivul magazinului Alina. (1389166)

• Cu multă tristeţe anunţăm rudele şi prietenii câ iubitul tată şi bunic BA K I T IBER IU a încetat din viaţă. Inmormîntarea va avea loc la Cimitirul. Central, la o dată pe carc O vom anunţa ulterior. Familia Babi, Margot şi Werner Mieskes. (1389169)

împărtăşim durerea camaradului nostru col. (r) Irimie Solomon la trecerea în veşnicie a soţiei dragi ŞT EFA N IA . Dumnezeu s-o odihnească în tihn ă . Comitetul Organizaţiei Cluj a Cadrelor M ilitare in Rezervă şi Retragere din M. Ap. N. (1389170)

împărtăşim marca durere a nepoţilor şi verişorilor noştri Min şi Crina Corbeanu la despărţirea de socrul şi tatăl iubit M U R EŞA N IOAN. Familia Ştefan Chitiul.(1389173)

Sîntem alături de prietena noastră Măriuţa.Mureşan la despărţirea de iubitul ei soţ MUREŞAN IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Chitiul Ştefan şi Laurenţia.(1389174)

• Sîntem alături de colegul nostru Irimie Ioan în marea durere pricinuită de decesul iubitei sale mame. Colectivul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel. Cluj. (1389175)

• Cu tristeţe nemărginită, familia Mureşan Radu şi Marcela, anunţă decesul mamei şi soacrei lor dragi, OLTEAN MARIA, după o foarte lungă şi grea suferinţă Înmormîntarea va avea loc în data de 8 iunie 2 0 0 1 , în localitatea Cristorel, jud. Cluj, la ora 13. Dumnezeu să o odihnească în pace. (1389178)

Familia Mureşan Sebastian şi Monica, anunţă cu deosebită durere şi tristeţe dispariţia în nefiinţă a dragei lor bunici, O LTEAN M A R IA . Să-i fie ţărîna uşoară şi Dumnezeu s-o odihnească în pace. (1389180)

Pios omagiu distinsului director IOAN M UREŞAN. Sincere condoleanţe familiei. Familia Bele. (1389186)

La trecerea în nefiinţă a domnului

IO A N M U R E Ş A N

transmitem sincere condoleanţe familiei

Odihnească-se în pace. Colectivul sSi N.

Ind. Maestro SA. I

• Familia Hanc Gheorghe şi Aurelia transmit cuscrilor Mureşan Radu şi Marcela, cele mai sincere condoleanţe, Ia trecerea în nefiinţă a dragei lor mame şi soacre, OLTEAN M A R IA . Dumnezeu să vă întărească, iar pe ea să o aibă în paza Sa cerească şi să o odihnească în pace şi linişte. (1389181)

• Sincere condoleanţe familiei, la trecerea în eternitate a celui ce a fost director general MUREŞAN IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace!.(1389184)

' Consiliul Judeţean Cluj aduce un ultim omagiu celui ce a fost IO AN M UREŞAN, preşedintele Consiliului de Administraţie şi director general al SC “ Alimentara” . Veşnică amintire şi Dumnezeu să-I odihnească în pace! (1389187)

Prinse în vîrtejul vremii doar sufletele alese pot rezista greutăţilor, dar prieteniile nu fac altceva decît să ne lumineze zilele. Nimeni şi nimic nu ne va face să uităm chipul drag al prietenului nostru N ELU MUREŞAN, carc ne-a părăsit atît dc prematur. Si vom păstra o veşnică amintire. Familiei îndoliate sincere condoleanţe. Lorcdana, Romi Pop cu familia. (1389194)

Un ultim omagiu celui carc a fost IOAN MUREŞAN, iar familiei îndoliate sincere condoleanţe. SC Crisarii Cluj.(1389195)

Un pios omagiu celui care a fost IOAN MUREŞAN, iar familiei întristată, întreaga compasiune în aceste clipe grele. Daniela şi Roberto.(1389196)

• Cuvintele nu pot exprima durerea din sufletul meu, la aflarea veştii, că cel care a fost distinsul director IOAN 'M U REŞA N , nu mai este printre noi. Dumnezeu să-l odihnească. Condoleanţe întregii familii. Remus. (1389198)

• Transmitem şi pe această cale un ultim omagiu celui care a fost IOAN MUREŞAN, director general la SC Alimrom SA. Sincere condoleanţe familiei. Conducerea companiei Coca-Cola HBC Cluj, partener de afaceri. (1389200)

• Profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic ÎFT IN C H I VALERIAN , în vîrstă de 72 de ani. Înmormîntarea va avea loc, sîmbătă, 9 iunie 2001, ora 12, la Capela Nouă din Mănăştur. Familia. (1389201)

Sîntem alături de familia Iftinchi în aceste clipe de grea suferinţă. Fam ilia Vultur. (1389202) '

• Consiliul de Administraţie al SC Napolact SA este alături de familia greu încercată la trecerea în nefiinţă a celui care a fost IOAN MUREŞAN director general al SC Alimentara SA, un bun colaborator al firmei noastre Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (1389206)

• Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet ne luăm rămas bun de la cel care a fost pentru noi un model de viaţă, domnul director general IOAN M UREŞAN. Sincerecondoleanţe familieiîndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul Restaurantului Mercur.(1389207)

• Cu adîncă durere şi deosebit respect aducem un ultim omagiu celui care a fost director general la SC Alimrom, domnul IOAN MUREŞAN, omul care ne-a dat sprijinul şi speranţa de mai bine. Transmitem familiei greu încercată, întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul Magazinului Mercur.(1389208)

Aducem la cunoştinţă tuturor-rudelor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a mamei noastre TIMBUŞ MARIA, în vîrstă de 8 6 de ani. Inmormîntarea va avea loc In data de 9 iunie 2001, ora 14, la Cimitirul Mănăştur, Capela Mare. Odihnească-se în pace. Familia Chira Alexandru şi .Maria. (1389209)

• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de mama noastră T IM BUŞ MARIA. Fie-i ţărîna uşoară. Familia Nerşiu Ioan şi Ana. (1389210)

• Cu multă durere în suflet ne luăm rămas bun de la bunica noastră T IM BU Ş MARIA, născută în Gâdălin. Odihnească-se în pace. Familiile Chira Alexandru şi Sălăjan Radu. (1389211)

• Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a mamei noastre T IM UŞ MARIA, născută în Gădălin. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familiile David Dumitru şi David Dorin. (1389212)

• Un ultim rămas bun, lacrimi şi flori, la despărţirea de directorul nostru IOAN M UREŞAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul Magazinului Viorica. (1389216)

• Ne alăturăm durerii familiei Alexandru şi Ileana Irimie în aceste momente grele prin care trec. Familiile Vasian şi Morariu, (1389218)

• Deplîngem dispariţia dureroasă şi prematură a celui ce a fost IOAN MUREŞAN. Dumnezeu să-şi reverse mila peste sufletul lui bun, sensibil şi să-l odihnească în pace. Sîntem alături de familia îndurerată. Familia Koncz Attila. (1389220)

• Dragă Alina, cu mulfă tristeţe Ia un sfîrşit atît de nedrept. Condoleanţe familiei. Piţi şi Caius. (1389221)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11: tei/fax 21-60-75.‘ 4i.„> -

• Sîntem alături de colegul nostru Ioan Irimie în aceste momente grele pricinuite de moartea mamei dragi. Colegii de la Parchetele de pe lîngă Tribunalul şi Judecătoria Cluj. (1389222)

• Sîntem alături de colega noastră Pintea Viorica în marea durere pricinuită de moartea tatălui său drag. Colegii: Călin, Domnica, Maria şi Elena. (1389223)

• Sîntem alături de mătuşa noastră Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost iubitul ei soţ şi unchiul nostru drag, SĂC IUC LEO N ID şi îi transmitem sincerecondoleanţe. Ghiţă cu familia. (1389224)

•* Sîntem alături de familia prof. univ. Păun Nicolae în aceste clipe de durere pricinuite de trecerea în nefiinţă a soacrei dragi. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familiile Stângaciu şi Boca. (1389225)

Un ultim omagiu celui care a fost unchiul nostru drag, SĂCIUC LEONID şi sîntem alături de mătuşa noastră în aceste momente de mare durere sufletească. Alexandra şi Valentin cu familiile.(1389226)

1 Cu durere sîntem alături de familia îndoliată şi nemîngîiată a verişoarei noastre Uţa Mureşan, Ia decesul timpuriu al soţului său IO AN M UREŞAN, care în scurta-i viaţă publică a realizat cît alţii într-o viaţă întreagă. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Ioan şi Dorina Bota.(1389227)

• O clipă de reculegere la scurgerea a 4, respectiv 3 ani, de Ia trecerea în eternitate a celor care au fost: col. (r) dr. M IRCEA MIHAI şi FLORICA M IH A I, părinţi deosebiţi. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Comemorarea va avea loc, sîmbătă, 9 iunie 2001, ora 18 la biserica ortodoxă de pe str. Horea. Fiica Diana. (1389106)

..• S-au împlinit 14 ani de la decesul profesoareiELISABETA GRUNEA. Fie-i amintirea binecuvîntată. Familia. (1389107)

• Pioasă aducere aminte la 6

luni de la plecarea dintre noi a iubitului nostru col. (r) TULIU OLTEAN. Parastasul va avea Ioc duminică, 10 iunie, ora 14, la Catedrala “Schimbarea la faţă” . Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndoliată. (1389123)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă, soacră şi bunică, HO RVAT ANGELA . Parastasul va avea Ioc în cartierul Grigorescu, la biserica Sf. Petru şi Pavel, sîmbătă, 9 iunie 20Q1, la ora 9. Nu te vom uita niciodată. Soţul Liţă, fiicele Oana şi Ramona, ginerele Ciprian şi nepotul Dragoş. Dormi în pace, suflet blînd. (1389165)

• Pios omagiu întru cinstirea memoriei dragului nostru soţ, tată şi bunic ing. V ICTOR ENGHIŞ inginer pensionar, la împlinirea a 5 ani de Ia dispariţia sa. Familia îndurerată. (1386590)

••Parastasul de pomenire la şase săptămîni pentru scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic, prof. CORNEL FLOREA, va avea loc, sîmbătă, 9 iunie, la biserica ortodoxă Sf. Petru şi Pavel din str. Rarău, cartier Grigorescu. Chipul blînd şi sufletul lui bun va rămîne veşnic în inimile noastre Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Aura, Mona, George şi Raluca (1389143)

• Se împlinesc 3 ani de, Ia dispariţia fulgerătoare din viaţă a dragului nostru soţ şi tată, lt. col. NEMEŞ SABIN. Chiar dacă nu eşti aici printre noi, bunătatea sufletească, firea veselă şi optimismul va rămîne de neuitat în inimile noastre a tuturor celor care te-au cunoscut, te-au îndrăgit şi te- au iubit. îţi simţim lipsa, dar ne consolăm că de acolo de sus ne vezi şi ştii că ne gîndim la tine. Nu te vom uita niciodată, Parastasul de pomenire va avea loc la biserica din cartierul Dîmbul Rotund, duminică, 10 iunie 2001, ora 12. (1389171)

• Cu tristeţe în suflet aducem un pios omagiu dragului nostru soţ, tată şi bunic, plt. adj. şef (r) CIUCĂ GHEORGHE, la un an de la trecerea în eternitate. Slujba de pomenire va avea loc, duminică, 1 0 iunie 2 0 0 1 , la capela Cimitirului Militar din cartierul Gheorgheni. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia, fiica şi nepoţii. (1389176)

• Cu durere în suflet anunţăm împlinirea a 6

săptămîni de lacrimi şi durere de la trecerea în nefiinţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, SABĂU AUREL. Slujba de pomenire va avea loc la biserica ortodoxă str. Eremia Grigorescu în data de 9 iunie 2001, ora 9. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Veşnic neconsolaţi soţia Letiţia şi fiica Marcela cu familia. (1389189)

• Se împlinesc 6 săptămîni de la trecerea în nefiinţă a scumpului nostru frate, cumnat şi unchi, SABĂU A U R EL . Amintirea lui va fi veeşnic alături de noi. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Nuţa şi Liviu cu familiile. (1389190)

•. Un gînd pios şi plin de recunoştinţă, pentru buna conlucrare şi colaborare, celui care a fost IOAN MUREŞAN, director general al SC Alimrom Cluj din partea salariaţilor de Ia ’ SC Cafe Lux SRL. Condoleanţe familieiîndurerate. (D.)

• Sîntem alături de familia Rodica şi Nicolae Păun în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe şi toată compasiunea familiei îndoliate. Adriana Ştirban şi Lucia Vereş. (S)

Compania SESO este alături de familia Mureşan în aceste momente de grea încercare pricinuită de trecerea fulgerătoare în eternitate a domnului Ioan MUREŞAN. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (D)

D I N C U L I S E L E L U I “ U ”

CINE Şl CÎT CUMPĂRĂSubscrierea de acţiuni la societatea F.C. “U" S.A. se află în

plina desfăşurare. în prima fază au drept de cumpărare doar cei 91 de membri fondatori şi din cele trei săptămîni oferite de lege au trecut opt zile. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Florin Tăutu, va achiziţiona un număr de 1.600 acţiuni din totalul de 1 0 0 . 0 0 0

puse în circulaţie în valoare de 40 milioane lei.- D.D. Crăciun, preşedintele executiv al clubului, pune la bătaie 1 0 milioane lei, iar viceprimarul Mircea Gavrilă şi Viorel Ţimoce, preşedintele Comitetului Director, în prima fază, cîte 5 milioane fiecare. Un alt acţionar important, Dom Abrudan, va subscrie în cursul zilei de luni de aproximativ 20 milioane. De la Dej soseşte cu geanta plină Simion Cociş, fost acţionar (16,8 la sută) la Unirea Selena Dej şi aflat în divergenţe cu actuala conducere. Nu cunoaştem suma cu care va intra în societate.PĂCURAR Şl COSTEA AU IMPRESIONAT HAITA LUI MISTER

Acontaţi deja de Dinamo, Păcurar şi Costea au participat recent la un trial organizat de echipa campioană a României, fiind monitorizaţi de mai mulţi antrenori. Contactat telefonic, Tică Dănielescu a declarat că cei doi clujeni au fost notaţi cu “plus" de către toţi observatorii partidei, impresionînd mai ales prin calităţile lor tehnice. Preşedintele dinamovist a mai spus că, foarte probabil, Păcurar şi Costea vor evolua încă un an pentru “U” în Divizia B, dar vor face pregătirea de vară împreună cu lotul lui Mister.CONTINGENT DEJEAN LA “U”?

Conducerea divizionarei “C” Unirea Selena Dej a hotărît să nu se împotrivească eventualelor transferuri la “U” ale jucătorilor Budeanu, Neamţu, Bujiţă şi Sătmar, doriţi, se pare, de Neluţu Sabău. Ei sînt proprietatea lui Simion Cociş, dar au fost împrumutaţi la Unirea pînă în 2002 şi se aflau într-o situaţie delicată după ce Cociş a hotărît să se retragă dintre acţionarii Unirii. Conflictul dintre Simion Cociş şi conducerea Unirii se îndreaptă spre o rezolvare amiabilă.

Codin S A M O ILĂ Mihai H O S S U

Primăria din Gherla se gîndeşte şi la sportiviDacă în alte oraşe edilii neglijează total sportul, la Gherla, Primăria

poartă şi grija celor care practică diferite discipline. Primarul municipiului, domnul învăţător Nicolae Pop (de altfel ;un mare susţinător al fotbalului), ne-a declarat că noul buget local votat zilele trecute de cei 2 1 de consilieri prevede o sumă mult mai mare pentru sprijinirea sportului. Indiferent că este vorba de fotbal, popice sau karate, fiecare ramură va primi o sumă. Cu ocazia Zilelor municipiului Gherla ce se vor desfăşura în perioada 15-17 iunie vor fi premiaţi cei mai buni sportivi ai anului... 2000. Cam tîrziu, dar gestul contează.

(S Z. Cs.)

C.I.V., premii garantate, indiferent de numărul participanţilor. Ritmul de joc este de 40 de mutări în 1 şi 30 de minute, urmate de 30 de minute pentru fiecare jucător pînă la terminarea partidei, în totpl 4 ore.

Şedinţa tehnică are loc la sediul liceului amintit, sîmbătă, 9 iunie, ora 16, prima rundă fiind programată o oră mai tîrziu, 17.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la domnii Alin Tom a (tejefon 154.530) şi F iild p Francisc (182.707).

M em orialul se adresează seniorilor, juniorilor (studenţi, şomeri, pensionari).

Demostene Ş O FR O N

în perioada 9-16 iunieMemorialul “ Ing. Mircea Alexandru Rădulescu”

Turneul se desfăşoară în memoria şi amintirea fostului mare jucător şi arbitru, cel care a fost ing. Mircea Alexandru Rădulescu.

Locul ales pentru desfăşurarea rundelor, sistem elveţian, 9 runde, este Liceul “ Nicolae Bălcescu” . Se pot obţine norme de clasificare,

F .E .F .S . - Universitatea “ B a b e ş-B o lya i” C lu j-N a p o c a , 2001

P r i m i i p r o f e s o r i a i M i l e n i u l u i I I I

m** , *\ Z f ' | j

Un curs festiv îţi oferă, de fiecare dată, momente emoţionante, clipe pentru eternitate. Şi asemenea momente şi clipe ne-au fost oferite ieri, 7 iunie, cînd ospitaliera Sală a Sporturilor “Horia Demian” a devenit neîncăpătoare pentru absolvenţi, profesori, părinţi, colegi şi invitaţi, la prima promoţie a Mileniului III. Absolvenţi merituoşi ai unei facultăţi de prestigiu, ai unei universităţi de prestigiu. Cinstită de profesori de mare renume, cum sînt prof. dr. Mariana Marolicaru, prof. Constantin Bengeanu, prof. dr. Voicu Alexandru, prof. dr. Sebastian Brătucu, conferenţiari Gheorghe Roman, Horea Pop, Gheorghe Zamfir, Şerban Doboşi, Emilia Grosu, Mircea Alexei, Vasile Bogdan, Gheorghe Monea, Ştefan Vodă, Szatmari Laurenţiu, de lectorii universitari Marilena Kory Mercea, Flavia Rusu, Melania Cîmpeanu, Sandor Jozsef, Horia Moşneag, Horia Cobîrzan, Dan Ceontea, Ioan Paşcanu, Bujor Cucu, Virgil Ganea, Octavian Chihaia, Alexandru Mureşan, Marcel Florean, Alin Baciu, Horia Rotaru, Septimiu Ormenişan, Cornel Popovici, de asistenţii universitari D.D. Crăciun, Ana Maria Săbăciag, lldiko Manases, păstrez regetul de a nu-i putea aminti pe toţi, cu merite deosebite însă la catedră,

Gaudeamus ig itu r 2001

în arena sportivă, în cercetarea de profil.Le-a fost îndrumătoare de an celor 107

absolvenţi conf. dr. Elena Zamora, al doilea părinte pentru nişte copii minunaţi. O generaţie de sportivi de performanţă şi mare performanţă, cum sînt Bogdan lonescu, Ovidiu Brădăţan, Georgel Dragom ir, C e za r Lupu şi Cristian Lungeanu (rugby), Flavius Lăpuşte, George Trif, Griinwald G yo rgy, Dorin Pintea, Vizi Sandor, Rareş C ă lim a c, C la u d iu T rîn c ă (baschet), Ramona Marica şi Marius Şanta (volei), Rozalia Semerean (handbal), A n c a Coroiu şi Mălin Plotuna (tenis de masă), Vita Csaba (patinaj viteză), Cristina Bonda (atletism), Dan Tu d o r Cîrjoescu, Sorin Horia Cobîrzan, Vlad Potra, şi din nou regret că nu-i pot aminti şi nominaliza pe toţi. Toţi în faţa viitorului, toţi cu speranţe şi visuri de împlinire profesională, toţi cu dragoste pentru copii, cu pasiunea specifică vîrstei, atribute care duc, invariabil, la succese. Cred că vor face faţă tuturor provocărilor, lată de ce le dorim sănătate, putere de muncă, înţelepciune şi răbdare.

Demostene ŞOFRON Foto: Io n P E T C U

“ROLANDGARROS”

C0RRETJARĂMÎNEPREFERATULPARI0RIL0R!

Ieri s-au disputat semifinalele feminine după următorul program; M artina Hingis (Elveţia/l) - Jeniffer Capriati (USA/4) şi K im C lijte rs (Belgia/12) - Justine Henine (Belgia/14). Un lucru este cert: în finală va juca o belgiancâ,

ceea ce reprezintă o premieră pentru sportul alb din ţara lui Proud’Homme. M artina Hingis este pentru a 5-a oară consecutiv într-o semifinală la “ Roland Garros” însă nu a triumfat în finală niciodată. Aşadar, “La Saint Galloise” va încerca să obţină premiera în acest an. Trebuie menţionat faptul că numărul unu mondial a beneficiat şi de absenţa principalei contracandidate, Lindsay Davenport. Azi sînt programate semifinalele masculine după programul: Gustavo Kuerten (Brazilia/ 1)- Juan Carlos Ferrero (Spania/ 4) şi Sebastien Grosjean (Franţa/10) - Alex Corretja (Spania/l 3). Pentru Ferrero şi Grosjean, calificarea în penultimul act la “Roland Garros” reprezintă o premieră. Kuerten va încerca să-l doboare pe eroul Cupei Davis

din 2000 şi să-şi treacă în palmares al 3-lea succes pe zgura dc la Paris. Corretja rămîne în accepţiunea specialiştilor marele favorit la cucerirea mult rîvnitului trofeu. Spaniolul I-a depăşit foarte uşor şi pe elveţianul Roger Fcderer (7-5, 6-4, 7-5) după ce s-a distrat în “ optimi” şi cu francezul Santoro (învingătorul lui Rusedski şi Safin). Totuşi, primul elveţian după Rosset şi Hlaşek care atinge “sferturile” unui grand slam, Federer a acumulat suficiente puncte pentru a rămîne cap de serie şi la Wimbledon. în ciuda succesului memorabil obţinut miercuri pe “Phillipe Chatrier” în faţa lui Agassi (1-6, 6-1, 6-3), francezul Grosjean porneşte cu şansa a doua în semifinala cu barcelonezul Corretja (finalist în 1998).

Cristian FOCSANU

8 iu n ie• Dată memorabilă în

istoria sportului din România, în general şi în a fotbalului, în special: în anul 1922, în această zi şi-a început cariera oficială selecţionata de fotbal a României. Debutul l-a - însemnat întîlnirea cu formaţia Iugoslaviei, fn cadrul “Cupei prieteniei româno-iugoslave”. Pentru meciul inaugural cu “plavii”, conform celor scrise de reputatul premergător al cronicarilor, Petre Gaţu, “Timişoara şi Cluj au contribuit substanţial la alcătuirea formaţiei", dînd mulţi jucători pentru 1 1 -Ie ţării. Dar iată echipa: Ritter Ădalbert (tatăl lui R itter losif, care a devenit unul dintre cei mai buni fundaşi ai ţării, iar pe urmă un reputat arbitru F.I.F.A) - Szilăgyi, dr. H irsch - Jako b i, Hongisberg, Zimmermann - Guga, Frech I, Schiller, Ronay, Auer I. Dintre ei Szilăgyi, Hirsch, Jakobi şi Guga jucau îp echipe clujene. Debutul a însemnat o victorie preţioasă (2 -1 ), prin golurile orădeanului Ronai (care avea să devină un excelent antrenor) şi clujeanul Aurel Guga (de ia Universitatea).

LÂSZL6 Fr.

COMPETVţlONI • A T L K M S M . Azi vineri

8 mai (între orele 9,30 - 13), respectiv sîmbătă, 9 iunie (dc la ora 16) si duminică. 10 iunie (dc Ia ora 9), .Stadionul “ Ion Moina’’ găzduieşte Campionatele Naţionale ale Ministerului dc Interne.

• F O T B A L . Două matinec în cadrul Diviziei C (seriile V II şi V III) prin partidele C .F .R . Cluj- Napoca - Arieşul Turda (pc Stadionul CFR), respectiv ‘U” - Lăpuşul Tg. Lăpuş Stadionul “ Ion Moina” ),

ambele partide la ora 11.■ R U G B Y . Un anunţ în...

devans: miercurea viitoare,13 iunie, D iv iz ia A programează în Parcul sportiv “ Iuliu Haţieganu” , la ora 11,00, partida dintre “U” Cluj-Napoca şi C .S .M . Sibiu.

(v.e.r.)

’ recreativ-sportiv al oricăror specii de peşteV E S T I P E N T R U U N D IT A R I Penn>s sau autorizaţie în cursuri de apă

> . > curgătoare sau stătătoare, canale, artificiale,SEMIFINALA SENIOARELOR x Delta D unării, lacuri naturale sau de

Timp de trei zile, azi vineri 8, mîine sîmbătă acumulare, ape maritime interioare şi marea9 şi duminică 10 iunie la Tileagd (Bihor) va teritorială; b. pescuitul recreativ - sportiv alavea loc faza interjudeţeană a concursului oricăror specii de peşte... în zone în carenaţional de pescuit sportiv staţionar rezervat pescuitul este interzis; c. refuzul de a prezentasenioarelor. Reprezentanta judeţului Cluj la la cererea persoanelor împuternicite săaceastă fază, de fapt semifinală a întrecerii pe constate contravenţiile, perm isul sauţară, este Ana Maria Surduc, membră a AJ.P.S . autorizaţia de pescuit. Deci, stimaţi pescariCluj. Va fi prezent, de asemenea, dl ing. Octavian sportivi, e bine să vă scoateţi permise sau sâ leMoraru, directorul A.J.P.S. Cluj în calitate de vizaţi pe anul în curs.reprezentant al zonei I care cuprinde judeţele SOLUNARELEBihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Mureş, Pentru că începînd de joi 7 iunie s-a încheiatSălaj şi Satu Mare. Urare de “Fir întins” pentru prohibiţia în apele colinare şi de şes prognozeleAna Maria Surduc. - ■ ■■ vor avea mai mare trecere. Cea pentru săptămîna

LEGE PRIVIND FONDUL PISCICOL, 9-15 iunie este prezentată, ca de obicei, de MariusPESCUITUL Şl ACVACULTURA Gherghel: “Debut cu o zi “neagră” (şanse

Din această lege extrem de importantă vom schimbătoare) sîmbătă 9 ;-urmează două ziledesprinde, periodic, anumite prevederi menite “albastre” (şanse bune) duminică 10 şi luni 11;a-i pune în gardă pe cei care nu respectă normele din nou o zi “neagră” marţi 12; miercuri 13, deşişi legile pescuitului sportiv, practicînd braconajul, un număr ghinionist, este singura zi “roşie” (şanseDin capitolul V I “Răspunderi şi sancţiuni” foarte bune) a prognozei care se încheie cu altedesprindem pentru azi Art. 54: Constituie două zile albastre, joi 14 şi vineri 15 iunie” . Nucontravenţie şi se sancţionează cu amendă de vă rămîne altceva de făcut decît să vă convingeţiIa 400.000 lei la 800.000 Iei următoarele fapte pe mal de ape de prognoză,săvîrşite de persoane fizice: a. pescuitul . V icto r PES C A R U

» Campionatele

(Irlanda de Nord) *0 “ M Î N Ă ” D E P U G IL IS T I R O M Â N I ÎN “ S F E R T U R I” !

Ieri a fost o zi plină şi fructuoasă pentru reprezentanţii noştri la Mondialele de lâ Belfast. După ce Waldemar Cucereanu, Ion Ionuţ şi Florin Foia şi-au “ agăţat” prematur mânuşile în cui, fiind eliminaţi părăsind competiţia, alţi şapte corifei ai boxului românesc au intrat în ring, încercînd să se agaţe de faza “sferturilor” . Pînă la urmă doar cinci au izbutit sâ obţină calificarea. Dar să vedem cum s-au desfăşurat ostilităţile:

CAT. 48 kg: Marian Velicu a încrucişat mănuşile cu

macedoneeanul Mumin Veli. La . capătul unui duel spectaculos, românul şi-a adjudecat disputa la puncte, scor 29-15. în “sferturi” Velicu va primi replica irlandezului John Kinsella, un pugilist foarte valoros şi experimentat.

C at. 51 kg: BogdanDobrescu şi-a onorat blazonul în faţa coreeanului Bae Sung Ho, românul impunîndu-se la puncte, scor 24-8. în “sferturi” Dobrescu se va duela cu rusul Georgi Balaşkin.

Cat. 57 kg: Viorel Simion, aflaf într-o formă foarte bună, i-a predat adversarului, respectiv rusului Alexei Saidulov o lecţie de box pe care învinsul cu siguranţă nu o va uita prea curind. Dinamovistul s-a impus cu o decizie de 24-19. în “ sferturi” Simion se va ciocni cu turcul Ramazan Paliani.

Cat. 60 kg: George Lungu a fost învins, scor 17-30, de campionul mondial al categoriei, rusul Alexandr Maletin.

Cat. 71 kg: Marian Simionl-a culcat la podea pe cehul Michael B ilak . în “ sferturi” Simion îl va întîlni pe rusul Andre i M işin . Pugilistul dinamovist a anunţat în presă că doreşte să cucerească aurul la această ediţie, după care va trece la profesionism. Sîntem curioşi dacă şi această declaraţie se va dovedi un simplu zvon.

Cat. 75 kg: Lucian Bute nu l-a putut depăşi pe campionul mondial ab categoriei, Utirbek H aidarov (Uzbekistan). învingătorul s-a impus la puncte, scor 23-18.

Cat. 81 kg: Claudiu Rîşco a confirmat valoarea şi l-a depăşit pe indianul Kumar Kitender (mai bun probabil la şah decît la box), scor 27-10. Diferenţa de puncte ne scuteşte de alte comentarii. în “sferturi” , Rîşco primeşte replica englezului Courtney F ry , un pugilist masiv, apreciat în Europa.

Coriolan 1UGA

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

Redacţia Sl-’OUT T e l :

SÎNTEM ÎN GRAFIC!• LITUANIA - ROM ÂNIA 1-2 (0-1) •

Stadion: Darius şi Girenas” (Kaunas), Teren: foarte bun pentru fotbal, Timp: însorit, Spectatori: 2.900.LITUANIA: Stauce - Dedura, Zvirgzdauskas, Graziunas, Skarbalius

- Zutautas, Semberas, Razanauskas (73 Buitkus),: Mikalajunas - Morinas (47 Fomenko), Poskus.

Antrenor: Benjaminas Zelkevicius.

ROMÂNIA: Stelea - Contra (56 Ciobotariu), Rădoi, Chivu, Filipescu ; - FI. Dumitru, Codrea, D. Munteanu, A. Ilie (64 Mutu)

'J - Niculae, Moldovan (56 Ganea).Antrenor: Ladislau Boloni

A arbitrat: Anton Stredak (Slovacia). Avertismente: Fomenko- Codrea şi Ganea, Marcatori: 0-1 (32) Adrian Ilie, 0-2 (50) Viorel Moldovan, 1 - 2 (8 8 ) Fomenko. Partida echipelor de tineret, disputată marţi s-a încheiat cu victoria echipei Lituaniei, scor 1-0. Stop-cadru: Arena pe care s-a disputat partida seniorilor, respectiv

, "Darius şi Girenas” poartă numele celor doi aviatori lituanieni care în anul 1933 au traversat întreaga Europă ajungînd pînă în America fără escală. Azi, cei doi se află în "buzunarele" oricărui lituanian, respectiv»

l . . pe bancnota de 1 0 litas.

Omul meciului: Deşi a evoluat numai pînâ în minutul 64, Adrian Ilie a avut o comportare excepţională. A înscris primul gol al partidei (ce gol!!!) în minutul 32, deschizînd larg

• porţile unei noi izbînzi româneşti în actuala campanie de calificare la C.M. 2002 şi a stat la baza reuşitei

. .. semnate de 'canarul' Viorel Moldovan.

Un lu c ru e cert: Lituania nu poate bate România. Nu a făcut-o nici pe vremea cînd reprezentativa noastră era antrenată de generalul Anghel lordânescu şi nici în actuala campanie, cînd roş- galben-aibaştrii sînt conduşi de doctorul Ladislau Boloni. Lituanienii au devenit un fel de echipă abonată la eşecuri în faţa fotbaliştilor români.

Nici pe vremea celebrului Ivanauskas, lituanienii nu au fost în stare sâ îngenuncheze România. Atund însă noi îl aveam pe ‘regele* Hagi. Nici acum nu ducem lipsă de talente. Ii avem pe Contra. Chivu. Moldovan, Adrian Ilie şi, de ce nu?. Codrea, Rădoi, Florentin Dumitru, ultimii trei fotbalişti de viitor, diamante care mai necesită puţină şlefuire. Echipa noastră a obţinut miercuri o victorie

/ / ETAPA NEBUNĂ DE MIERCURI SEARA!, e .

SurprlzeiLt M ie rcu ri s -au d isp u ta t 21 de p a r t id e in ce le 9 g ru p e p re lim in a r i i. Vă p re z e n tă m r e z u lta te le c o m p le te ş i

p c lasam ente le la zi, p recum ş i || etapa viitoare.

• GRUPA 1ftţ. In s u le le Feroe - Iugoslavia . , 0-6 (0-2).kş» Elveţia - Slovenia 0-1 (0-1).* ’< Una din marile surprize ale serii

de rriiercuri. Gazdele şi-au ra compromis şansele la calificare. ; • Luxemburg - Rusia 1-2 (0-0).

; l CLASAMENT1. Rusia 7 52. Slovenia 7 3

7 3 6 2

0 10-3 170 11-7 13 2 14-6 111 11-4 9

kK'.■£'..■

scurtă, la limită, dar meritată. La urma urmelor important este '; rezultatul. Sîntem mai aproape de baraj şi, în primul rînd, am î ţ redevenit o echipă, un nucleu de jucători bine închegat. Boloni a - mai sărit un hop de o importanţă vitală. Al 13-lea său meci c a i 'i selecţioner nu s-a dovedit unul cu ghinion. Am învins Lituania lui î ;Zelkevicius pentru că ne-am dovedit mai inteligenţi, mai superiori [ > 3- Elveţiadin punct de vedere tehnic şi mai pragmatici. Evident câ jocul,; 4. Iugoslaviaechipei noastre nu a mai fost la fel de spectaculos ca şi în duelul ‘ »5. Ins. Feroe 6 1 1 4 5-15 4de sîmbătă cu Ungaria. La Kaupas am evoluat aureolaţi de succesul ' 6 . Luxemburg 7 0 0 7 2-18 0obţinut în weekend contra lui Kiraly&Co„ am evoluat oarecum *; Etapa viitoare (15 august): detaşaţi, siguri că vom supune şi Lituania. Obiectivul a fost f \ ,uaa~,avia . |n<-U|e|e ceroe .îndeplinit, Boloni a obţinut esenţialul, sîmburele de care , echipa : j ,u9 °slavia lnsulele heroe-avea nevoie. Ne-am detaşat de principalul adversar - Ungariei. • i ____ ,Privim cu mai multă încredere ultimele două confruntări. Avem *, GRUPA A 2-A nevoie de o victorie, în faţa Georgiei iui Kaladze şi Ketsbaia, pe ; j * Estonia - Irlanda 0-2 (0-2). 6 octombrie pentru a juca barajul. Nu uităm că pe 5 septembrie » Victoria “verzilor” a fost întîlnim Ungaria iui Bicksei, chiar ia Budapesta, şi vom juca fără . ' asigurată în primul mitan de Codrea (suspendat pentru cumul de cartonaşe). Miercuri, România I i Holland şi Dunne a început duelul cu Lituania fără "belgianul” Liviu Ciobotariu. Boloni r 1

!%} 1J)

'/■-■rl* \ - p '.~■

- "i ' ?-

J ’ t I i S - r V

< , . C | J . »v3F ’ sjt- ;:'f

• Portugalia - Cipru 6-0 (1-0). Lusitanii s-au dezlănţuit în partea secundă.CLASAMENT1..Irlanda 85 3 2. Portugalia 7 4 3

74 2 72 1

j 3. Olanda *»4. Estonia * 5. C ipru

6 . Andorra

18-5 18 18-5 15 21-8 14 8-14 7

72 1 410-22 7 8 0 0 8 4-25 0

Etapa viitoare (15 august): Estonia - Cipru.

D iv izia a - ursus - 29 A v a n c r o n i c ă . . . s u b i e c t i v ăPenultimul act, sîmbătă 9 iunie, pe prima scenă fotbalistică a

ţării. Dacă ecuaţia titlului de campioană a fost rezolvată strălucit de Steaua, încă din etapa anterioară, necunoscute ău mai rămas doar în subsolul clasamentului în privinţa nominalizării celei de-a doua retrogradate direct alături de Gaz Metan, respectiv a celor două care se vor bate în baraj pentru rărriînerea în A. Acestea fiind spuse să parcurgem etapa penultimă.

• FC Braşov - Gloria. în tur a fost 0-1. Acum trupa de sub Tîmpa trage tare pentm a prinde un loc în UEFA şi în plus este şi gazdă.

• Rocar - Foresta. Derby-ul coz ii clasamentului: rocariştii luptă pentru evitarea locului 15 cu retrogradare directă, “pădurarii" pentm şansa barajului dacă nu se poate mai mult. Partida poate fi urmărită pe micul ecran, transmisă fiind de PRO TV la ora 18,00. în tur a fost 1-4.

• Dinamo - Universitatea Craiova. Haita şi-a fixat ca ţel final locul secund şi cîşîigarea Cupei. în meciul de mîine nu se pune problema revanşei pentm simplul motiv că în toamnă “Cîinii roşii” au cîştigat la Craiova cu 3-1, iar acum evoluează în “G ro a p ă ”, deci acasă. Doar o revoltă a ambiţiei craiovene să afecteze rezultatul final.

• Petrolul - Astra. Derby ploieştean, între “găzarii" clasici deveniţi "Lupii galbeni" şi concitadinii “astrali" cu mai puţină vechime în A.

a surprins prin decizia de a-1 înlocui cu absentul meciului cu Ungaria,"spaniolul" lui Betis, Iulian Filipescu. Această modificare bruscă s-a văzut în jocul defensiv al echipei noastre, Rădoi, Chivu şi Contra "comunicînd" foarte greu cu Filipescu. Din nou insă benzile laterale au funcţionat impecabil. FI. Dumitru pe de-o parte (un fel de Beckham al României, un maestru al centrărilor) şi căpitanul “lâncier" Cristi Chivu pe de altă parte şarjînd printre jaloanele baltice cu o uşurinţă de invidiat. Prima repriză nu a arătat mare lucm.Singura sclipire a venit din partea "liliacului’ Adi Ilie, acesta mareînd un gol realmente superb în m in u tu l 52. Atacantul Valenciei a interceptat o pasă excelentă a stelistului FI. Dumitru în interiorul suprafeţei de pedeapsă, l-a întors inteligent pe Graziunas şi a lobat “sfera" din piele peste împietritul Stauce. Teleghidat, balonul a mîngîiat în prealabil bara şi apoi s-a scurs, spre deziluzia balticilor, f i în plasă. Ce gol! Am revăzut "bijuteria" de la Coup du Monde, cînd I j G R U P A A 3-Ă "cobra" pintenită cu ghete albe, marca "PUMA", l-a executat în i j . Cehia - Irlanda de Nord 3-1 mod identic pe columbianul Mondragon. Pe margine, Boloni se ‘ . , . . ,bucură ca un copil. Ilie a salvat nota unei prime reprize anoste,»* Vlctorla O de lo r a fost lipsită de spectaculozitate. Şi parcă nu era de ajuns o lovitură n obţinută pe final prin Kuka (8 8 ), pentm lituanieni, căci în minutul 50 acelaşi Adi Ilie slalomează desprinderea în minutul (90) prin printre doi adversari, îl lansează pe "milanezul" Contra, acesta din . * Baros.urmă ochindu-l pe Moldovan i-a pasat “canarului” ca la carte, j . Danemarca - Malta 2-1 (1-1). campionul Hexagonului îndeplinind din doi metri o simplă formalitate »■' j ucătorul care activează în La 0-2 gazdele îşi pierd pînă şi speranţa. Ai noştri, mulţumit, se . ' „Erste Bundesliga” Ebe Sand aretraq deliberat in apărare. Lituanienii ameninţă poarta lui Stelea f A ....................ceva mai consistent prin cîteva comere şi şuturi anemice de la semnat succesul danezilor prin distanţă. Morinas (a nu-l confundă pe Molina, portarul lui Deportivo * dubla reuşită în minutele (43) şi la Comna) putea reduce din handicap, dar lituanianul, lipsit de (84). Oaspeţii au izbutit concentrare şi liciditate, trimite cu poarta goală balonul în bară, deschiderea scorului în minutul după o ieşire neinspirată a lui “Amold" Bogdan Stelea. Practic’ (7 ).schimbarea forţată a lui Contra şi accidentarea lui Chivu au permis . |s|ancia - Bulgaria 1-1 (1 -0)' gazdelor să forţeze nota. Noul intrat în tabăra gazdelor, Fomenko, se consideraînsene pe final după o centrare a liberoului Zvirgzdauskas. Trebuie ) ’ . . .să recunoaştem că finalul confruntării ne-a ridicat tensiunea la ' norocoşi ca au scapat cu maximum. > această remiză, golul egalizator

Important e că am învins în 4 zile Ungaria şi Lituania. Aveam' fiind reuşit foarte tîrziu, înnevoie de cele. 6 puncte ca de aer! minutul (84), graţie lui Berbatov.

Cristian FOCŞANU ţi jucătorii din fiorduri au deschis' tabela pe finalul primul mitan,

cînd fostul “pescar” al lui |j Knattspirnufellag, respectiv jj Dadasson a triarcat în poarta § bulgarilor.I CLASAMENT 1 1. Danemarca 7 4 3 0

2. Rep! Cehia 7 4 2 1p 3. Bulgaria 7 4 2 11 4. Islanda 73 1311-10 10. ■ 5. Irl. de Nord 7 1 1 5 6-11 4'■6 . Malta 70 1 6 2-18 1

| Etapa viitoare (1 septembrie): Islanda - Cehia, Malta - Bulgaria şi Danemarca - Irlanda de Nord.

în toamnă “remiză” de salon, 0-0. Nu-i exclus ca “remiza” să se repete. ;

• FCM Bacău - FC Naţional. Dacă ratează victoria, băcăuanii ratează îşi... barajul ţinînd cont că este ultima evoluţie acasă. După remarcabilul “tur de’ forţă" reuşit în retur, “bancarii" au evadat din subsol peste “linia de’ demarcaţie” a zonei retrogradante_ şi a barajului, aşa că deplasarea la Bacău este una mai liniştită. în tur a fost 1-2. S-ar putea ca azi şansa să fie de partea băcăuanilor.

• FC Argeş - Rapid. Derby-ul etapei, o dispută între două echipe ce jinduiesc după un loc în Cupa UEFA. Piteştenii au avantajul terenului propriu, pe stadionul din Trivale ei necunoscînd înfrîngerea. în plus, mai au şi avantajul moral prin victoria cu 1 - 0 obţinută în toamnă în potcoava Giuleştiului. Numai că rapidiştii îşi încearcă şi ei ultima şansă bazîndu-se pe faptul că “afară” au jucat mai bine decît acasă. Partida va fi transmisă pe micul ecran de TVR 1 (ora 18).

• Gaz Metan - Steaua. Ultima clasată primeşte vizita proaspetei campioane. în tur 0-1. Nu se întrevede revanşa medieşenilor, deşi din angrenajul steliştilor vor lipsi cîteva piese grele.

• Ceahlăul - Otelul. în tur, la Galaţi, a fost 1-1. Acum ar prinde bine gălăţenilor o “remiză”, care pe nemţeni nu i-ar pune în pericol. Poate că Pinalti şi MM au ajuns la o înţelegere în acest sens.

? Victor E. ROMAN

13-5 15 10-3 14 12-7 14

GRUPA A 4-A 1 • Azerbaidjan - Slovacia 2-0 ( 1 -0 ). Fără îndoială victoria obţinută la Baku de gazde

' reprezintă surpriza cea mare a • serii de miercuri.• Turcia - Macedonia 3-3 (1-2).

iîn minutul 2 1 oaspeţii

conduceau cu 2 -0 . în minutul 62 ienicerii turci erau în continuare conduşi, dar cu 3-2!• Suedia - Moldova 6-0 (1-0). Henrik Larsson a reuşit patru goluri (trei din penalty). CLASAMENT1. Suedia 75 2 0 13-1 172. Turcia 7 4 3 0 13-6 153. Slovacia 7 3 2 2 7-6 114. Macedonia 7 1 3.3 9-10 6

5. Azerbaidjan7 1 1 5 33-11 46 . Moldova 7 0 3 4 2-13 3 Etapa viitoare (1 septembrie): Macedonia - Suedia, Moldova - Azerbaidjan şi Slovacia - Turcia.

G R U P A A 5-A• Armenia - Polonia 1-1 (1-1).Partida a fost presărată de numeroase incidente, patru jucători fiind eliminaţi.• Ucraina - Ţara Galilor 1-1 (1-0). Galezul Pembridge (80) a privat trupa "colonelului” Lobanovski de o nouă victorie în grupă.• Norvegia - Belarus 1-1 (0-1).Nici de data aceasta “vikingii" nu au înregistrat primul succes în actuala campanie. CLASAMENT1. Polonia 7 5 2 0 16-6 172. Belarus 7 3 3 1 8-7 123. Ucraina 7 2 4 1 7-7 104. Ţ. Galilor 7 0 5 2 7-9 55. Norvegia 7 0 4 3 5-8 46 . Armenia 7 0 4 3 6-12 4Etapa viitoare (1 septembrie): Belarus - Ucraina, Ţara Galilor- Armenia şi Polonia - Norvegia.

GRUPA A 6 -A• Letonia - Croaţia 0-1 (0-1)• San Marino - Belgia 1-4 (1-1)în această grupă situaţia este extrem de complicată. CLASAMENT1. Belgia 6 4 2 0 23-5 142. Croaţia 5 3 2 0 10-2 113. Scoţia 5 3 2 0 1Q-3 114. Letonia 7 1 1 5 4f14 45. San Marino7 0 1 6 3-26 1Etapa viitoare (1 septembrie): Scoţia - Croaţia.

GRUPA A 7-A• Israel - Spania 1-1 (1-0).Gazdele au pierdut un tempo în faţa Austriei.CLASAMENT1. Spania 64 2 0 15-4142. Austria 5 32 0 7-3113. Israel 63 12 10-6104. Bosnia-H. 5 113 7-10 45. Liechtenstein6 0 0 6 0-16 0 Etapa viitoare (1 septembrie): Bosnia-H - Israel şi Spania - Austria.

GRUPA A 8 -A• Lituania - România 1-2 (0-1). Amănunte în cronică.• Ungaria - Georgia 4i-1. (2-0) CLASAMENT1. Italia2. România3. Ungaria4. Georgia5. Lituania

51 0 4 0 2 2 2 1 1 0 4 0-1 5

15-3 16 ’ 7-6 12’

13-7 8 ’ 6-10 3 3-18 1'

Etapa viitoare (^septembrie):Georgia - Ungaria şi Lituania - Italia.

GRUPA A 9-A• Albania - Germania 0-2 (0-1)• Grecia - Anglia 0-2. (0-0).Pentru echipa iui Eriksson au marcat Scholes şl nonconformistul DavidBeckham.

Cristian FOCŞANU

1 Dolar SUA = 28.848 Iei 1 Marcă germană = 12.514 Iei

1 1 1 1 ( 1 1 1 1 ) ; ;1 EURO = 24.476 Iei

1 gA U R = 246.942 Ici

Sindicaliştii clujeni - între nevoia de a-şi re zo lv a problem ele si protocoalele sem nate la Bucureşti

O f e r t a M in i s te r u lu i M u n c ii p e n t r u - o v ia ţă

m a i b u n ă :

Un grup de sindicalişti BNS au pichetat ieri Prefectura şi sediul PDSR Cluj. E i au protestat împotrivaprevederilor Legii pensiilor, a actualei grile de salarizare şi a modului în care îşi desfăşoară activitatea Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate.

Din păcate, protestul nu a avut amploarea scontată, o parte a celor care trebuiau să fie prezenţi în faţa Prefecturii participînd la o video conferinţă organizată de conducerea centrală a Blocului Naţional Sindical. Mircea Giurgiu, preşedintele BNS C lu j, ne-a declarat că sindicaliştii din - teritoriu au

La sfîrşitul lunii mai Banca Română de Scont a lansat serviciul de transferuri rapide de bani prin sistemul Western Union, destinat persoanelor fizice şi juridice.

T r a n s f e r r a p i d d e b a n i

Acesta permite transferarea banilor în circa 15 minute de la depunerea sumei, fară ca utilizatorii să aibă deschis la bancă un cont, card sau orice alt mijloc de plată. Serviciul este util în special celor aflaţi la muncă în străinătate, turiştilor şi studenţilor, sumele respective putînd fi ridicate, pe baza buletinului de identitate, cunoscînd doar numele expeditorului, tara de origine si suma.

C.B.

fost derutaţi de semnarea în urmă cu două zile a unui nou protocol între sindicate şi guvern. Cu toate că în acest protocol sînt prevăzute revendicările BNS, Mircea Giurgiu spune că semnarea lui nu îmbunătăţeşte cu nimic situaţia membrilor de sindicat.

E l afirmă că protocolul va trebui să treacă prin cele -două camere ale Parlamentului şi, avînd în vedere că se apropie vacanţa parlamentară, nu va avea efecte practice decît la toamnă. Sindicaliştii clujeni au cerut ieri ca revendicările lor să fie soluţionate prin hotărîre de guvern sau.prin ordonanţă de urgenţă.

Trebuie amintit faptul că prefectul Dan Canta a oferit protestatarilor cafea şi apă minerală, uitînd probabil că oamenii au ieşit în stradă pentru că nu mai aveau după ce bea apă.

La sediul PDSR Cluj delegaţia BNS Cluj a fost primită de şefii de cabinet ai parlamentarilor partidului de guvernămînt.

Sindicaliştii au împărţit trecătorilor fluturaşi prin care îşi motivau acţiunea şi prin care reproduceau, destul de „plastic”, modul în care sînt trataţi de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Anca BLAGA

A s ta v ă d ă M in i s t e r u l • M u n c ii!

Exporturile realizate de România în prim ul trimestru

au fost m ai mari cu circa 2 0 %România a exportat, în primul trimestru al anului, mărfuri în

valoare de peste 2,87 miliarde dolari, cu 19,6% mai mult faţă de perioada similară ă anului trecut, în timp ce importurile s-au apropiat de 3,7 miliarde dolari, reprezentînd o creştere de circa 37% comparativ cu aceeaşi perioadă de raportare, informează Institutul Naţional de Statistică.

Peste 98% din mărfurile livrate pe piaţa externă au fost de provenienţă industrială, diferenţa fiind reprezentată de produsele din agricultură şi silvicultură.

în luna martie, exporturile s-au cifrat la 1,04 miliarde dolari, fiind mai mari cu 13,8% faţă de luna anterioară, cu 20,4% raportat la martie 2000 şi cu 21,2% peste media lunară a anului precedent, în schimb, importurile au depăşit 1,27 miliarde dolari, reflectînd o creştere de aproape 23% faţă de martie 2000 şi de 17% comparativ cu media anului trecut.

Exporturile către statele Uniunii Europene au deţinut o pondere de 69,2%, în condiţiile în care peste 55% din importurile României sînt realizate din UE. Primul trimestru al anului s-a încheiat cu un deficit comercial FOB/CIF de 820,1 milioane dolari, faţă de 297,8 milioane dolari în perioada similară a anului precedent.

Poliţiştii din cadrul Direcţiei Economico-Financiare (D EF ) a Inspectoratului General al Poliţiei au început cercetările preliminare într-un număr de 225 de dosare privind nereguli comise în procesele de privatizare a unor societăţi comerciale cu capital de stat sau după privatizarea acestora, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, colonelul Aurel Milescu, directorul DEF.

“Efectele agresării' patrimoniului statului român prin privatizări frauduloase se manifestă, în continuare, acut, aceste fapte avînd repercusiuni deosebit de negative atît asupra economiei naţionale, dar şi în pian social” , a spus şeful DEF.

Colonelul a spus că sînt vizate mai multe persoane din conducerea Fondului Proprietăţii de Stat şi că există mai multe plîngeri împotriva fostului preşedinte al insituţiei, Radu Sârbu, în care acesta este acuzat de abuz în serviciu. Fostul preşedinte al FPS a fost deja audiat în îegătură cu aceste sesizări. Şeful DEF a precizat că, printre plîngerile primite, sînt şi unele care se referă la situaţia din insula Mare a Brăilei.

Potrivit colonelului Aurel Milescu, în lunile care s-au scurs de la începutul acestui an, au continuat actele de proastă gestionare a activelor şi fondurilor unor societăţi comerciale cu capital de stat, de către administratorii acestora sau de către persoanele cu funcţii de conducere, concretizate în infracţiuni de abuz şi neglijenţă în serviciu, delapidări, gestiune frauduloasă sau deturnare de fonduri. “Aceste din urmă fapte se comit,- în special, prin nedepunerea sumelor datorate bugetului de stat, deşi ele au fost colectate de la angajaţi”, a spus şeful DEF.

E l a adăugat că şi anul acesta a continuat să ia amploare numărul infracţiunilor de escrocare a agenţilor economici prin diferite metode, cea mai des folosită fiind aceea a folosirii de file cec, chitanţe sau facturi false. Valoarea prejudiciilor produse, anul trecut, prin comiterea unor astfel de infracţiuni este de peste 5.400 de miliarde de lei, iar de la începutul acestui an cuantumul acestora este de 1.800 de miliarde de lei. Colonelul Milescu a mai declarat că o frecventă tot mai mare o au si

infracţiunile de contrabandă şi evaziune fiscală, care alimentează economia subterană, “ situaţie datorată permisivităţii sistemului legislativ, lipsei de fermitate a organelor de control fiscal, dar şi unei slabe finalităţi judiciare” . De asemenea, se constituie într-un adevărat fenomen cazurile de retumări ilegale de TVA , prin care, pînă în prezent, statul a fost prejudiciat cu aproximativ cinci sute

- de miliarde de lei. “Lucrul cel mai grav îl constituie însă faptul că aceste fraude fiscale se comit cu participarea sau complicitatea unor funcţionari ai statului, respectiv angajaţi a i. M inisterului Finanţelor Publice, deci oameni plătiţi tocmai pentru a apăra banul public”, a apreciat şeful DEF.

Totodată, a crescut numărul infracţiunilor economico-finanaciare în domeniul producerii, procesării, îmbutelierii şi comercializării alcoolului, unde ş-au obţinut venituri importante prin fraudarea statului. La fel se întîmplă şi în cazul comercializării produselor petroliere, ţigărilor, cafelei şi produselor alimentare.

în domeniul bancar si de credit

numărul infracţiunilor înregistrate se menţine la un nivel ridicat, majoritatea fiind comise, însă, anterior anului 2000.

'Astfel, poliţiştii din cadrul IPJ Ialomiţa au început cercetările preliminare în cazul fostului director al filialei din Slobozia a B C R , Gheorghe Carniciu, care este acuzat câ, ajutat de fostul şef al serviciului credite. Petre Nicolae, a acordat ilegal credite în valoare dc 230

. demiliardc de lei.îngrijorătoare este şi situaţia

înregistrată Ia “aşa-ziscle” bănci populare (cooperative de credit), unde s-au comis fraude de mari dimensiuni. De asemenea, sînt tot mai frecvente infracţiunile comise pe piaţa de capital în sistemul de asigurări şi reasigurări şi nu lipsesc fraudele din sistemul bursei de valori, mobiliare, ca şi înşelăciune comise cu ajutorul Intemet-ului, a precizat şeful DEF.

“ Infractorii sînt tot mai bine organizaţi, dispun de o logistică net superioară autorităţilor abilitate să lupte împotriva lor şi sînt susţinuţi de un puternic sistem relaţional în toate sferele de activitate’/ a conchis şeful DEF.

Scăderea vînzărilor de alimente a afectat cifra de afaceri a firmelor din comerţul cu amănuntuli

Firmele din sectorul comerţului cu amănuntul au înregistrat, în primul trimestru al anului, comparativ cu intervalul similar din 2000, o reducere uşoară a cifrei de afaceri ca,urmare a diminuării cu 6,2% a veniturilor rezultate din vînzarea de alimente, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică, în schimb, din vînzările de produse nealimentare a fost realizată o cifră de afaceri cu 3,5% peste nivelul celei din primul trimestru al anului precedent, cele mai mari creşteri fiind obţinute din vînzările de mobilă, articole de iluminat, aparate electrice, articole de fierărie şi vopsitorie.

în martie, cifra de afaceri a firmelor din domeniu a urcat cu 13,4%, pe fondul creşterii vînzărilor de mărfuri alimentare şi nealimentare, dar raportat la juna similară a anului trecut acest indicator rămîne mai redus cu 1,6%.

în acelaşi timp, firmele profilate pe vînzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, precum şi pe comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule au obţinut o cifră de afaceri superioară cu aproape şase procente celei din intervalul similar al ânului 2000.

Aproape 450 de gospodării şi peste 1000 de hectare de terenuri agricole au fost afectate de furtună şi inundaţii

Aproape 450 de gospodării şi peste Protecţiei M ediului (M APM ). .20.000 de hectare de terenuri Furtunile şi grindina au provocatagricole, drumuri, poduri şi podeţe, distrugeri materiale în aproape 750construcţii hidrotehnice şi reţele de localităţi, cel mai grav afectate electrice, telefonice şi de alimentare fiind cele din Moldova, dar şi cîtevacu apă din 13 judeţe au fost afectate localităţi din judeţul Covasna şi dede căderile abundente de grindină, pe Valea Prahovei. Cele mai multede ploile şi de vîntul puternic din distrugeri s-au înregistrat în judeţeleultimele zile, potrivit unui nou bilanţ Vaslui, Galaţi, Iaşi, Buzău, Prahovaal Ministerului român al Apelor şi şi Covasna.

C o o p e ra tiv e le şi IM M -u rile care a n g a je a z ă

urmare din pagina 1

Şom erii care în fiin ţe a ză întreprinderi sîn t

a va n ta ja ţiAgenţia Naţională pentru Ocuparea

Forţei de Muncă, prin agenţiile* judeţene, va derula o linie de creditare în valoare de 975 de miliarde de lei. Creditele se adreseaza întreprinderilor Mici şi M ijlocii, precum şi Cooperaţiilor şi sînt parte integrantă a planului de măsuri active întreprinse de către ANOFM în vederea reducerii şomajului. -

Conform Normelor Metodologice ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi ale Băncii Naţionale a României, beneficiari ai creditelor pot fi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea principală în sfera producţiei, turismului sau serviciilor; de creditare mai pot beneficia şi şomerii care doresc sâ înfiinţeze mici întreprinderi. în cazul IMM-urilor sau Cooperaţiilor care obţin venituri şi din comerţ, acestea nu trebuie să depăşească 49% din totalul veniturilor. Dacă această pondere este depăşită, IMM sau Cooperaţia pot primi- creditul numai în cazul în care, în urma aplicării proiectului prezentat pentru

şom eri p o t lu<creditare, se modifică structura veniturilor, iar cele realizate din activităţi de comerţ se reduc sub limita de 49%. Agenţii economici beneficiază de credite pentru trei categorii principale de cheltuieli, după cum urmează: dotarea cu utilaje şi echipamente, finanţarea stocurilor de materii prime, construcţii necesare obiectului legal de activitate.

Creditele pentru cheltuieli de capital pot acoperi pînă la 75% din valoarea proiectelor prezentate; limita poate urca pînă la 90% în cazul şomerilor care înfiinţează întreprinderi. Perioada de acordare a creditelor pentru cheltuieli de capital este de maximum trei ani, iar pentru materii prime şi materiale de un an de zile, în condiţii de dobîndă extrem de avantajoase, respectiv 50% din taxa de scont a Băncii Naţionale a României.

50 de m ilioane lei pentru u n loc de m u n c ă

Întrucît linia de creditare face parte din măsurile active de combatere a şomajului, creditele urmează a fi acordate în funcţie de numărul de locuri de muncă pe care agentul economic intenţionează să le creeze, dintre care,

i c re d ite ie ftin ecel puţin jumătate vor trebui sâ fie ocupate cu şomeri. Suma care se acordă pentru un loc de muncă nou creat este de 50 milioane lei Agenţie.

~ Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă alocă, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2001, pentru măsuri active suma de 1.701 miliarde lei, respectiv 13,4 din totalul cheltuielilor ( 12,668 miliarde lei) prevăzute în proiectul bugetului fondului pentru plata ajutorului de şomaj. în anul 2000, suma destinată măsurilor active a fost de 194,014 miliarde lei, reprezentînd numai 2,26% din totalul cheltuielilor. Măsuri foarte importante, cu efecte atît de natură socială, cit şi economică, sînt acreditarea întreprinderilor mici şi m ijlocii care înfiinţează locuri de muncă, crearea unui cadru legislativ care să stimuleze angajarea tinerilor absolvenţi, precum şi organizarea de cursuri de calificare - recalificare pentru agenţii economici care au nevoie de forţă de muncă recalificată.

Pentru judeţul Cluj valoarea totală a sumei care va fi acordată drept credit din fondul pentru plata ajutorului de şomaj este de peste 34. miliarde lei creîndu-se astfel aproximativ 700 de noi locuri de muncă.

O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N TR U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I:431.367.

> S 0 C L J l )

I a r d e s p r e s o s e a u aC i u l - H u e d i n !

Scriam, nu demult, că pe această porţiune de şosea internaţională se lucrează cu încetinitorul, în bătaie de joc. Din 5 muncitori, 2 lucrează, restul stau. Acum nu se mai lucrează defel! Nu vezi nici umbră de om al muncii. Asta se întîmpla în 30 mai şi cred că e aşa şi azi. Toate lucrările au fost sistate; n-or fi bani Posib il. Dar un lucru e condamnabil şi de neînţeles de ce s-a... “devastat” toată această porţiune de 50 de kilometri? De ce nu s-au luat primii zece kilometri, să fi fost modernizaţi şi urmau, la rînd, alţi 10! S-a început peste tot şi nu s-a terminat nimic. Eu ştiu că un om, dacă-şi face un costum Ia croitor, nu umblă în pielea goală pînă e gata costumul. Cei de la drumuri de ce fac asta? E o bătaie de joc la adresa participanţilor la trafic! Una condamnabilă. Mai ales cînd ştii câ s-ar putea sâ nu ai bani non-stop, că ci vin cu măsură mică!?Şi iarăşi zic: drumul acesta

unul dc hîrtoape şi ruşine, dar ni sc cere Euro3? Cred câ şi Cel de Sus, cît e el dc sfînt, rîdc de noi cu gura pinâ la urechi. Ori, în mila iui, plingc, vâzînd cît de prosti sîntem...

Vîorel CACOVEANU

Podulde beton...se dărîmă

Varianta actualizată a jocului de copii cu «podul care se dărîmă» se desfăşoară în apropierea municipiului Cîmpia Turzii la trecerea peste Arieş înspre fabrica de produse ceramice. Acest pod, absolut necesar pentru desfacerea produselor realizate de respectiva firmă, dar şi pentru legătura cu localităţi mai depărtate de municipiu, stă gata să se prăbuşească. Reparaţia generală pe care o necesită cere peste 1,5 miliarde lei. Viceprimarul municipiului Cîmpia Tu rz ii, Tănase Moldovan, afirmă câ sînt în curs eforturile pentru găsirea acestor fonduri. După părerea sa, Consiliul Judeţean ar trebui să contribuie cu 500 milioane de lei, firma Cercon S.A. cu alte 400, M LPTL cu încă 500, iar Primăria Cîmpia Turzii cu 100. In zilele următoare, reprezentanţii Primăriei vor încerca să găsească înţelegere din partea reprezentanţilor Consiliului Judeţean, pentru că podul se află în stare avansată de degradare şi există riscul real ca zona respectivă sâ piardă legătura rutieră cu municipiul.

Zamfir POP

1992 - Parlamentul României a adoptat, în şedinţa comună a celor

două Camere, Legea privind ~ alegerea preşedintelui României.

•*;î -

Parteneriat pentru sănătate• Ieri, la Laboratorul de promovare a sănătăţii Cluj a avut loc întîlnirea parteneriatului FLEP (educaţie pentru dreptul familiei), care cuprinde OGN-uri, Inspectoratul Şcolar, Casa Corpului Didactic şi Laboratorul de promovare a sănătăţţi. Prin intermediul acestui parteneriat se promovează educaţia copiilor pentru sănătate. Întîlnirea a dezbătut: 1. Intervenţia OGN-urilor în educaţia şcoală; 2. Soluţii pentm coordonarea acestor activităţi (de preferinţă acreditate de Laboratorul de sănătate) şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

Bilanţul unui an de activitate a sintetizat, după cum ne spuneau prof. Monica Iluţiu şi dr. Gabriela Gînscă, care au relevat importanţa deosebită a parteneriatului şi necesitatea intensificării acţiunilor de cooperare pentm o mai eficientă" promovare a regulilor de sănătate în rîndul tinerilor.

-v.m .-

M a i r e p e d ® , m a i b i n a , m a i s i g u r• D e vorbă cu d-na Călina RETIŞAN, d irector d e

sp ec ia lita te la B ib lio teca J u d eţea n ă Cluj •- Astăzi, la Filiala Mănăştur

a Bibliotecii Judeţene “ Octavian Goga” are loc un eveniment deosebit. Despre ce este vorba?

- Consemnăm, în , premieră naţională; . implementarea rezultatelor muncii specialiştilor din biblioteci. Strategia naţională în domeniul automatizării şi informatizării bibliotecilor publice, demarată în 1995-1997 şi concretizată în 1999, cînd Comisia de Automatizare a

M otto:"Intr-un an, cîndva-ntr-o vară un ţigan mînca o pară ”, barosan de milioane > azi înfulecă banane.

O R IZO N TA L: 1. 1 Iunie, “Ziua... a copilului” (mase.); 2. Neascultătoare la oră - Iunie sau Cireşar; 3. Tata celui mic - Ies cu măgarul la păscut - Ionel Ganea; 4. Mare mai mare - Ies

cu oiţele la păscut; 5. Trage sania la pol - Negaţie - Octombrie (abr.) - Teodor Stan; 6.- Dovadă scrisă - Partidul Romilor Tineri - Nămol; 7. Formidabilă; 8. Ana Ursu - Subalternul emirului - Prinde fiare; 9. Irina Petraş - Dumitru Ene - Oana Nistor - Aurelia Deleanu; 10. Trecut prin foc - Peisaj rar - Te urcă în cireş; 11. Dungată - Face site; 12. Nici

copii, nici tineri; 13, Cireşar, cuptor, gustar împreună - Soţia Meşterului Manole.

V E R T IC A L : 1. Vîrstă între copilărie şi maturitate; 2 . Zăpadă - Autorul nuvelei “Ploi de iunie” (Marin); 3. încercată- Oraş biblic; 4. Moral - Necopt- Apel telefonic; 5. Nouă - Te ia cu frumosul; 6. Nina Neamţu- Aurel Udrea - Olga Suciu - Dulcele tîrg al lui Eminescu; 7. Fără glas - Părinte - Cornel Manea; 8. Pronume posesiv -

' Dispoziţie de sus - Dop la butoi;9. Joc strategic - Mărul Evei;10. Leal - Notă de sus; 11. Nicolae Ursu - Pom înrudit cu portocalul; 12. în cele ale lui Creangă, Nică fură cireşe - Radu Ardeleanu; 13. Camere parlamentare (var.).

Dicţionar: PRT, SIT, SION.Ioan POP

Unde esti)copilărie... (soluţie)

CUPADUREATA - CUTOT- L - AC - CE - EMINESCU - ONUL - L IV IU - PITICI - 1 - TS - IC - ERTA - MIC - L - CREAŢIE - O - AER - PRE - NIL - RM - M - E - STEA - IU N IE - AVO IR - ELEM ENTARA.

Asociaţiei Naţionale a Bibliotecilor şi Bibliotecilor Publice din România a elaborat şi executat reţeaua naţională a acestor servicii.

- Am înţeles că programul presupune un mod de lucru integrat.

- Este vorba de trei subprograme majore de dezvoltare (sistem informatic automat de interes local, zonal şi naţional), cu interfaţă foarte prietenoasă, cu ajutorul cărora cititorul va

publice. Şi, aşa cum spuneam, şi în invitaţia adresată tuturor celor interesaţi de această remarcabilă realizare, succesul se datorează implicării şi susţinerii materiale de care ne-am bucurat din partea Consiliului Judeţean Cluj. Mulţumiri speciale aducem şi numeroşilor specialişti clujeni din domeniul Tehnologieiinformaţiei.

- E ceva să ţineţi pasul cu

p u t e a descoperi, într-un timp extrem de scurt, cărţile de care are nevoie, indiferent la care din sucursalele noastre ar fi disponibile pentru împrumut. Această bază de date, aflată pe WEB, oferă servicii la distanţă, cu mare promptitudine.

- Sînteţi unul din cei trei coordonatori ai programului.

- Biblioteca noastră este prima care a reuşit să realizeze infrastructura necesară şi serviciile care definesc singura reţea metropolitană de . mare viteză pentru calculatoare şi servicii din domeniul bibliotecilor

lumea. Ce urmează?

- Sistemul implementat'astăzi este un prim pas spre realizarea reţelei virtuale private a bibliotecilor publice, cu legătură dualâ: de mare viteză, pe fibră optică terestră (canal propriu de 128/64 kb), cît şi standard, prin intermediul Internetului (3... 2 0 kb).

A consemnat Radu VIDA

Onicomicoza şi riscurile netratării saleUnghii urîte, îngroşate, îngălbenite,

sfârîmicioase, deformate, dezlipite, dureroase... cu alte cuvinte unghii infectate cu ciuperci. Onicomicoza (infecţia fungică a unghiilorj'totalizeazâ aproximativ 50% în patologia unghială şi reprezintă pătrunderea invazivă în unghie a ciupercilor patogene pentru om. Este o boală contagioasă, în general subestimată, considerată banală de către bolnav şi tolerată ani de .zile, pentru că “nu-mi pune viaţa în pericol”, spune pacientul

Factorii care favorizează infectarea fungică a unghiei sînt: umezeala •prelungită, traumatismele (îndeosebi la unghia mare de la picior), încălţămintea strimtă din material sintetic care nu permite aerisirea adecvată a piciorului, folosirea obiectelor personale ale unor persoane contaminate, igienă deficitară, instrumentele de manichiură şi pedichiură nesterilizate corect, tratamentele prelungite cu corticoizi sau imunosupresoare, diabetul zaharat, administrarea prelungită de antibiotice, SIDA etc.

Exemplele privind afectarea calităţii vieţii pacienţilor cu onicomicoză sînt numeroase, ele manifestîndu-se de la stress psihologic şi jenă faţă de aspectul inestetic al unghiilor: “Este realmente jenant cînd trebuie să dau mîna cu cineva”, afectarea muncii zilnice sau chiar pierderea serviciului. “La serviciu era destul de d ific il să folosesc

computerul, iar acasă spălatul vaselor sau hainelor era într-adevăr o problemă”, pînă la durere la mers: “Este ca o durere cronică, încep să mă învăţ cu ea. Cîteodată este suportabilă ca o durere de cap, altădată este puternică ca o pulsaţie, iar u n e o r i durerea este atît de mare încît nu suporfnici o atingere pe unghii, nici măcar un cearşaf uşor”, rareori teama de a nu t ra n s m ite boala: “ îm i. era teamă să nu infectez şi alte persoane.E r a m îngrijorată în special pentru nepoţeii mei, nu voiam sâ îi îmbolnăvesc şi pe ei” .

Onicomicoza este deseori prezentă la diabetici şi poate agrava problemele preexistente: piciorul diabetic şi arteriosclerotic, ulcerele neuropate. Unghiile infectate micotic depozitează

sub lama hnghială o cantitate foarte mare de ciuperci care pot să producă elemente metabolice toxice sau nocive ce se pot difuza în circulaţia sanguină conducînd uneori la infecţii micotice sistemice. Este

important ca bolnavul să ştie că netratarea onicomicozei încă- de la p r i m e l e modificări ale aspectu lu i u n g h i e i co m p o rtă

. riscuri majore \ atît pentru

pacient, cît şi p e n t r u persoanele din ju r, în s p e c i a l familie.

Onicomicoza este un focar de auto- i n f e c ţ i e p e n t r u pacient, adică

de răspîndire a micozei la celelalte unghii şi pe alte zone ale pielii unde ciuperca ajunge prin grataj de pe unghiile infectate. Cele mai frecvente localizări sînt: spaţiile dintre- degete, talpă, regiunea inghinală şi perigenitală,

^ 4

axilară, submamară, conductul auditiv extern etc. Toate aceste riscuri potenţiale semnificative datorate netratării onicomicozei nu pot permite acestei boli unghiale să rămînă ignorată!

In ce priveşte tratamentul onicomicozei, acesta a constituit dintotdeauna o problemă dificilă pentru medic, care trebuie să opteze fie pentru un tratament medical îndelungat (12-18 luni) cu antimicoticele existente (care prezintă un grad de toxicitate), fie pentru extracţia chirurgicală a unghiilor bolnave, metodă dureroasă şi greu acceptată de pacienţi. în prezent această dilemă este rezolvată într-un mod optim, prin punerea la dispoziţia pacienţilor a unui medicament antifungic administrat pe cale orală care oferă cea mai scurtă - durată de tratament (terapia PULS) şi rate de vindecare crescute, fiind preferat de către pacienţi.

Cei care suferă de afecţiuni micotice ale unghiilor beneficiază în cadrul campaniei “Zilele unghiilor sănătoase” de programări şi consultaţii gratuite la medicii dermatologi, sunînd la numărul de telefon 093-255.113 de luni pînă vineri între orele 9,00-18,00, pînă la data.... de 8 iunie a,c.

Prof. dr. Ioan NEDELCU, sef Clinică de Dermatologie

Spitalul Militar Central Bucureşti, membru al

Academiei Americane de Dermatologie

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1990 - Procuratura Generală a cerut trimiterea în judecată a celor 24 de membri

ai Comitetului Politic Executiv, sub acuzaţia de complicitate la genocid.

BrscMaiO armă de vînătoare

marca "Spaniola", a, fost găsită într-o casă din localitatea Cheia, judeţul Cluj, Pe lîngă: arma,, calibrul 1 2 mm, în locuinţa proprietate a : lui Copîndean Ican, în vîrstă de 56 de ani, lucrătorii Serviciului Arme şi Muniţii din cadrul IP J Cluj au mai găsit şi 43 de cartuşe muniţie aferentă. Potrivit cercetărilor efectuate, arma şi muniţia aparţin lui Pasc Ioan. în vîrstă de 58 de ani. din municipiul Turda şi au fost aduse ilegal!în ţară în anul 1997. Pasc nu deţinea autorizaţia necesară deţinerii de. armament şi muniţie şi mai mult, potrivit poliţiştilor,, bărbatul a folosit arma : la braconaj. Potrivit Biroului de Presă al IP J Cluj, Pasc împreună ;cu ,Copîndean au : vînat în data de 4 iunie a acestui an un căprior, iar carnea a fost împărţită între cei doi. O parte din carnea animalului vînat a fost găsită de poliţişti acasă la Copîndean, depozitată în: frigider. Pasc şi Copîndean vor fi cercetaţi, în stare de libertate, sub acuzaţia de braconaj: şi deţinere ilegală' de arme şi muniţii, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între şase luni şi trei ani.

Cosmin PURIŞ

fSurul lui R u d y V a r g a râ m în e în c o n tin u a re la s ta t

Tribunalul Cluj a respins, ieri, ca netemeinică şi nefondată acţiunea liderului ţiganilor aurari din Cluj, Rudy Varga îndreptată împotriva statului român prin care revendica cantitatea de 8,2 kilograme de aur. Instanţa nu a prezentat motivele care au stat la baza hotărîrii dînd, totodată, posibilitatea atacării sentinţei în termen de 15 zile de la

. pronunţare.Rudy VaTga a declarat ieri că

nu poate face nici un comentariu cu privire la soluţia dată deoarece, spune el, “justiţia clujeană este la nivel de subsol” . - Liderul aurar a precizat că nu înţelege cauza pentru care este împiedicat să-şi recupereze aurul atîta timp cît rromii din Timişoara au beneficiat de acest drept de mai mult timp.

Varga a menţionat că va ataca sentinţa Tribunalului Cluj cu recurs, iar dacă cererea lui va fi respinsă şi de această dată va

. apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de lâ Strasbourg. Cel mai cunoscut dintre aurarii clujeni a început acţiunea de recuperare a bunurilor luate abuziv de fosta

Miliţie în anul 1990. E l spune că în acel an, a primit de la Banca Naţională a României un act în care se confirma faptul că aurul său era format din lănţişoare de unu şi două grame. Liderul ţiganilor aurari din Cluj a precizat, însă, că aurul care i-a fost confiscat nu era format din bijuterii, ci era aur masiv şi ducaţi. “La confiscare, în timp ce familia mea preda aurul, miliţienii scriau în procesul verbal de constatare că Rudy Varga a predat o anumită

.cantitate de metal galben care • urma să fie expertizat. între

. timp, o parte din aurul meu era luat şi, în locul Tui, miliţienii puneau alamă sau aur polonez de slabă calitatea”, a mai spus Varga, Pentru a-şi recupera averea confiscată, el s-a adresat tuturor instituţiilor statului începînd cu Poliţia municipiului şi pînă la primul ministru al României. Valoarea totală a aurului revendicat de Rudy Varga se ridică la peste două miliarde lei, iar la acesta se adaugă şi alte 100 milioane lei cheltuieli de judecată.

Cosmin PURIS

l î 'lS lţ h @ W X I0 f/MPtfţll■Mmafoms y~~

§ m j m M M f

I j ţ m M r t w m m s>m î

V o

/ / h

11 t

7 _~ . . i ;

M a g a z i n s a u g a l e r i e

d e a r t ă ?Vă relatam într-unul din

numerele trecute ale ziarului nostru cazul unei tinere artiste care, din lipsa unor susţinători (a se citi m e ce n a ) a fost nevoită să-şi expună tablourile într-un magazin alimentar, situat pe str. Memorandumului nr.8 .

lată că, de curînd, patronul acestui magazin - care ne-a declarat că doreşte să rămînă anonim - s-a decis să lărgească paleta tematică a exponatelor, ultimele “achiziţii” - Ceramică de Horezu fin lucrată de artişti din zona respectivă - găsindu-se deja pe rafturi.

Am aflat că, de cînd Simona Violeta Ţîrţan din Cluj-Napoca, Vasilica Olaru din Vâlcea şi Maria Moga din Sibiu îşi expun realizările în magazin, vînzările au crescut binişor. în loc de reclame şi afişe ale diferitelor produse,- pe pereţii magazinului sînt tablouri în ulei, iar pe rafturi, printre conserve şi croissante - ceramică (vase, statuete, oale, diferite alte obiecte) viu colorată. Cumpărătorii rămîn uneori surprinşi de inedit, neştiind parcă unde se află: într-un magazin sau într-o galerie de artă? Poate, în timp, iubitorii de artă vor găsi, în loc de magazin, o nouă galerie, lucru' care nu poate decît să ne încînte.

Florin GHIOCA

fălităPoliţia a primit de la Interpol,

în luna mai, informaţii referitoare la infracţiuni săvîrşite în străinătate de un număr de 234 de cetăţeni români, informează inspectoratul General al Poliţiei.

Majoritatea infractorilor români identificaţi pe teritoriul altor ţări au fost implicaţi în comiterea de furturi şi tîlhării, trafic de autoturisme furate, diferite tipuri de fals, treceri frauduloase ale frontierei, înşelăciune, contrabandă, ultraj, fals de monedă, omor, prostituţie şi trafic de droguri.

Printre ţările în care cetăţenii

români au avut o activitate infracţională mai mare se numără Italia; Germania, Austria, Ungaria, Lituania, Elveţia, Belgia, Turcia, Cehia, Slovacia, Canada, Franţa şi Spania, Moldova şi Iugoslavia.

Poliţia română, prin intermediul Biroului Naţional Interpol, a adresat poliţiilor străine şi Secretariatului General al Interpol un număr de 164 de solicitări de cooperare în scopul verificării situaţiei juridice a unui număr de 343 de autoturisme - importate în România cu documente care prezintă

suspiciuni de fals. Totodată, a fost verificată autenticitatea şi realitatea obţinerii în străinătate a trei permise de conducere auto, din care două s-au dovedit a fi false. în urma verificării o r efectuate, au fost identificate, în alte ţări, opt autoturisme furate din România, în toate aceste cazuri declanşîndu-seprocedurile de recuperare a maşinilor.

1n aceeaşi perioadă, Poliţia română a solicitat birourilor Interpol din alte ţări informaţii referitoare la 412 persoane, iar Biroul Naţional Interpol a pus în

urmărire internaţională 56 de persoane care se sustrag urmăririi penale sau executării unor pedepse pronunţate de instanţe.

Au fost identificate şi arestate, în alte ţări, cinci persoane date în urmărire internaţională de către autorităţile române, două dintre acestea fiind extrădate din Ungaria. De asemenea, poliţiştii români au identificat şi arestat două persoane urmărite internaţional de autorităţile altor state, iar o altă persoană a fost extrădată. • -

într-un număr de patru cazuri

de natură economico-fmanciară au fost solicitate birourilor naţionale Interpol din Italia. Republica Moldova şi Noua Zeelandă verificări privind persoane, firm e sau documente emise de acestea în relaţii cu entităţi similare româneşti.

Secretariatul General Interpol a trimis Biroului Naţional Interpol peste trei mii de informaţii şi materiale documentare referitoare la evoluţia şi tendinţele criminalităţii la nivel internaţional, ponderea deţinînd-o aspectelecaracteristice continentului

european.Informaţiile respective privesc

identitatea şi modurile do operare a peste şase sute do infractori internaţionali, căutaţi p e n tru a c te d e terorism, omoruri, violuri, tra fic d e d ro gu ri etc.

In luna mai, un număr d e 2 3 9 de infractori au fost arestaţi, ca urmare a cooperării dintre birourile naţionale Interpol d in mai multe ţări, fiind indentificate ' 216 autovehicule furate ori deturnate şi 468 de autovehicule bănuite că provin din comiterea • unor infracţiuni.

r - . \ m ş , p a iiît CUM A i F A Q B

i .

" V . Î W Î I S - O C a T t f i

‘V v ? .T © rf.

I i i s ă î n f l s z u n c n p i l !“M ă n u m e s c M a ria

Mărculescu, am 43 a n i ş t s în t căsătorită de 16 ani. N u am avut cop ii datorită fap tu lu i că m ed ic ii au declarat că eu s in t “v inova tă”, să spun ad evăru l s în t s terilă . Vine bătrineţea, nu avem n ic i un sprijin. La em isiunea de la TVR 1, "Surprize, surprize", am văzut că cele “două o r fe lin e ” s u ro ri gemene, au fos t înfiate, una de o fam ilie din Rom ânia ş i sora e i d e o fa m ilie de p r o fe s o r i un ive rs ita ri care m a i au c inc i c o p ii. M o m e n t e m o ţio n a n t. A tu n c i am p lîn s p e n tru p rim a dată. S în t abona tă a z ia ru lu i “A d e v ă ru l d e C lu j" u n d e a ţ i p u b lic a t o p a g in ă d e s p re ad o p ţie : Vreau ş i eu să în fiez un copil. Vă rog să -m i spu ne ţi care este procedura de adopţie a unu i cop il? C ine m ă ’ p o a te a ju ta? ”

- Stimată doamnă, ne bucură faptul că doriţi să adoptaţi un copil. Ne-am interesat la Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului Cluj şi vă- putem informa: familia care doreşte să ia în adopţie un copil trebuie să depună la Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia Copilului o cerere de luare în evidenţă.-Urmează o perioadă de evaluare a familiei, efectuată de către asistenţi sociali profesionişti ai Serviciului' de Protecţie de Tip Familial, din cadrul Direcţiei. Evaluarea are drept finalitate, propunerea pe

care o face Serviciul amintit Comisiei pentru Protecţia Copilului, pentru eliberarea atestatului necesar adopţiei (pe baza unei documentaţii). Următorul pas se referă la luarea în evidenţă a cererilor de încredinţare, pe baza preferinţelor exprimate din lista la nivelul judeţului sau a comunicărilor Comitetului Român pentru Adopţii şi identificarea copilului pentru familia adoptivă atestată şi

înaintează apoi dosarul complet la Comitetul Român pentru Adopţii pentru obţinerea confirmării de respectare a termenelor şi procedurilor legale. Părinţii naturali nu pot fi citaţi la Tribunal datorită confidenţialităţii adopţiei şi - irevocabilităţii consimţămîntului după expirarea termenului de 45 de zile stabilit. Dosarul este restituit la DG JPD C, în vederea transpunerii lui împreună cu cererea de încuviinţare a

cititorilor!*!potrivirea dintre familie şi copil (realizată de către asistentul social). Şeful Serviciului de Protecţie de Tip Familial împreună cu asistentul social responsabil de caz propune Comisiei pentru Protecţia Copilului, pe baza documentaţiei existente la dosar şi a Raportului privind Ancheta Psiho-Socială care aprobă încredinţarea In vederea adopţiei a copilului dorit de familia adoptivă. Timp de minimum 90 de zile, această încredinţare este monitorizată de către asistentul social, monitorizare care are drept rezultat întocmirea a 6 rapoarte. La sfîrşitul perioadei de minimum 90 de zile, Comisia pentru Protecţia Copilului, hotărăşte eliberarea avizului favorabil adopţiei, la propunerea D G JPD C , care

adopţiei instanţei de judecată (Tribunalului). Adopţia îşi produce efectele de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătoreşti. Asistentul social responsabil de caz al DGJPDC, este obligat să consemneze, timp de 2 ani, 4 rapoarte post- adopţie, informînd Comisia pentru Protecţia Copilului. DGJPDC oferă prin specialiştii ei, consiliere pro şi post adopţie.

Toate demersurile în cazurile de adopţie, efectuate de către specialiştii acesteia, inclusiv promovarea acţiunii ia Tribunal sînt confidenţiale şi gratuite.

Pentru încuviinţarea adopţiei de către instanţa de judecată, sînt necesare următoarele acte:

1. Atestatul eliberat de către _ Comisia pentru Protecţia

Copilului; 2 . Hotărîrea de

încredinţare în vederea adopţiei;3. Avizul favorabil adopţiei; 4. Confirmarea de la Comitetul Român pentru Adopţii; 5. Certificatele de naştere şi căsătorie pentru părinţii adoptivi în copii legalizate; 6 . Adeverinţe medicale pentru părinţii adoptivi; 7. Adeverinţe privind starea materială a părinţilor adoptivi; 8 . Caziere juridice pentru părinţii adoptivi; 9. Consimţămîntul la adopţie, forma autentificată în faţa notarului public a fiecărui părinte adoptiv; 10. Copie legalizată de pe certificatul de naştere a copilului încredinţat în perspectiva adopţiei;11. Certificat medical privind starea de sănătate a copilului ce urmează să fie adoptat;12. Consimţămîntul copilului care urmează să fie adoptat, dacă acesta are peste 1 0 ani;13. Consimţămîntul la adopţie a părinţilor naturali sau hotărîrea judecătorească de declarare a abandonului, decădere din drepturile părinteşti, punere sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi, dispăruţi sau necunoscuţi (hotărîri rămase definitive); 14. Ancheta socială întocmită de către asistentul social dih c a d ru ID G JP D C ;15. Raportul psiho-social întocmit de către asistentul social;16. Acţiunea judecătorească este promovată de către juristul DGJPDC, fiind A- *■— •timbru., * /

reşedinţele bulgar, Petăr Stoianov, şi-a anuntat ieri' ’ intenţia de a candida pentru un ai doilea mandat, considerînd câ, înaintea alegerilor legislative din 17 iunie, situatia politică internă este nesigură, relatează AFP. I D i i i n a u m

X s0

c i -

Avioane turceşti, americane şi israeliene vor participa, începînd cu 17 iunie,, la Konya (centrul Turciei), la manevre militare aeriene comune, primele de acest gen, au anunţat, ieri, la Ankara, surse diplomatice israeliene, citate de AFP.

P r im a c o n f e r in ţ ă t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c ă

P H O FE S S S U L D O îliîJ P/1USL

nOEEOSn f

în perioada 8-10 iunie are loc la Sebeş, în judeţul Alba, prima conferinţă tehnico-ştiinţifică intitulată “ Profesorul Dorin Pavel - fondatorul hidroenergeticii româneşti” , manifestare organizată de Prefectura şi Consiliul Judeţean Alba, Primăria şi Consiliul local al municipiului Sebeş, Filialele Cluj şi Cugir ale Asociaţiei Generale a Inginerilor din România AG IR şi S.C. Hidroenergetica SA Sebeş. Organizarea la Sebeş a acestei prime conferinţe - cu substanţială contribuţie clujeană - constituie un bun prilej pentru realizarea unor schimburi valoroase de idei, de opinii şi de rezultate teoretice şi practice în diverse domenii inginereşti. Lucrările încep astăzi, cu cuvinte de salut şi comunicări în plen; la ora 12 - moment de reculegere la mormîntul profesorului Dorin Pavel în cimitirul din Lancrăm, cu un cuvînt dc binecuvîntarc al Arhiepiscopului Andrei al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia; dupâ-amiaza este consacrată lucrărilor pc secţiuni şi unui moment cultural oferit dc gazde; sîmbâtă, 9 iunie - vizitarea grupului de hidrocentrale dc pe Valea Sebeşului; duminică, 10 iunie, oaspeţilor din ţară le-au fost rezervate vizitarea municipiului Sebeş şi a Centrului Cultural Internaţional “Cetatea Câlnic” . Pentru cunoaşterea personalităţii profesorului Dorin Pavel, organizatorii au editat un material informativ bine documentat, carc însoţeşte şi volumul de peste 700(!) de pagini, Tehnică şi Inginerie, editat cu ocazia conferinţei, care reuneşte lucrările prezentate în cadrul lucrărilor acesteia. Despre profesorul Dorin Pavel - în ziarul nostru de mîine.

M. BOCU

J O K E R

L O T O 5 / 4 0 7 ju n ie 2001C E ) ( 2 0 ) ( 2 8 ) ( 3 0 ) -1 O

Valoarea omologată a cîştigurilor:Fond de cîştiguri: Cat. 1 2 variante a 70.214.228468.094.857 lei Cat. a ll-a 6 variante a 19.503.952

Cat. a lll-a 387 variante a 544.296

Fond de cîştiguri: 21.834.581.200 lei5 din 45 1 -Iriii 2|I

( E D C I 3 C ± 1 d £ ) £ D * 1 1

Cat. I Cat. a ll-a Cat. a lll-a Cat. a IV-a Cat. a V-a Cat. a Vl-a Cat. a Vll-a Cat. a VIll-a

(5+1) -

(5) REPORT(4+1) REPORT(4) 14(3+1) 59(3) 1.126(2 +1 ) 1.150 .( 1 +1 ) 7.162

20.000.000.000* 575.938.400

, 139.849.2009.989.220

. 2.370.320

* Fondul de la categoria I va f i dc 20.000 .000 .000 Ic i, p în ă la apariţia

unor variante c îş tigâ toarc (5+ 1 ).

V a s i l e f l iU R U ; #«ri»

P H Ţ O B . in t e n ţ io n e a z ă s ă s e s iz e z e

E u r o p e a n d e s p re “ te n ta t iv e le P B S B

s t r u c t u r ile s ta tu lu i”PNŢCD intenţionează să

sesizeze Partidul Popular European, în legătură cu tentativele PDSR de a bloca retrocedarea pămînturilor şi de a “pedeseriza structurile statului”, a declarat, ieri, la Iaşi, într-o conferinţă de presă, prim- vicepreşedintele PNŢCD, Vasile Lupu.

“PNŢCD este pregătit să trimită un material PPE, care este majoritar în Parlamentul Europei, prin care oficialii europeni se vor lămuri asupra ultimelor acţiuni întreprinse de PDSR. Drumul spre dictatură este în linie dreaptă, iar instituţiile statului se confundă

acum cu partidul stat”, a spus Lupu. Liderul ţărănist a apreciat că Justiţia, devenită o afacere de familie, prin numirea lui Viorel Stănoiu ca judecător al Curţii Constituţionale, este preocupată mai mult de “ intimidarea ziariştilor şi de amnistierea marilor infractori postrevoluţionari, decît de a face dreptate în ţară” . De asemenea, Lupu a criticat atitudinea PDSR de a-şi impune oamenii săi în Consiliile de Administraţie ale Societăţilor de Radiodifuziune şi de Televiziune, considerînd că, în acest fel, libertatea presei este ameninţată. Lupu a'mai spus că

P a r t id u l P o p u la r

d s a p s d o s s f f e a

PDSR se preocupă de pedeserizarea administraţiei de stat, prin “ înrolarea de noi primari în rîndurile sale” . -

“ Ştim că este un obicei al primarilor de a trece la PDSR, dar faptul că la Suceava, spre exemplu, aproape 40 de primari au trecut la PDSR, arată clar intenţiile - partidului de guvernămînt” , a precizat Lupu.

P rim -v icep re şed in Ţe le ' PNŢCD a arătat că este neplăcut “ să ajungi la Occident, pentru a spune că dictatura ceauşistă este în pericol să fie reinstaurată” , însă a adăugat că PNŢCD este nevoit să tragă acum semnalul de alarmă.

Sindicatele feroviare au semnat contractele colective de muncăSindicatele feroviare au acceptat, în cele din urmă, propunerea administraţiei societăţilor de cale

ferată privind creşterea salariilor cu 20 la sută şi au semnat contractele colective de muncă, fapt care pune capăt conflictului declanşat de sindicaliştii feroviari. Angajaţii vor primi o creştere salarială liniară de 20 la sută de la 1 iunie, urmînd ca, în luna noiembrie, să fie reluate negocierile cu administraţia privind acordarea unei noi majorări salariale, în raport de rata inflaţiei, a declarat, ie ri,. Ioan Molea, liderul sindicatelor feroviare din mişcare/comercial.

S is te m u l v u s n a l, Ia ceufiral

Sistemul vamal va fi supus unui control amănunţit, a anunţat, ieri, premierul Adrian Năstase, în cadrul şedinţei Comitetului Director al CNSLR-Frătia.

Răspunzînd unor întrebări ale sindicaliştilor privind neregulile şi actele de corupţie din sistemul vamal, Adrian Năstase a declarat că vămile vor fi suspuse unui control amănunţit.

Premierul a apreciat- că, în urma acestor verificări, mai multe persoane cu funcţii de răspundere în sistem ar putea fi schimbate.

M a g is tra tu l-p o e tLa Galeria Uniunii Artiştilor

Plastici din Cluj-Napoca a avut loc, ieri, lansarea volumului de poezii “Sondaje spre dincolo” al judecătorului Lucian Cristea de la Curtea de Apel Cluj.

Evenimentul a fost marcat de prezenţa poeţilor Aurel Rău şi Adrian Popescu şi a criticului literar Irina Petraş, care au vorbit despre curajul magistratului -Cristea de a

• MINSK - Camera inferioară a Parlamentului de la Minsk a decis, ieri, ca alegerile prezidenţiale din Belarus să se desfăşoare în data. de 9 septembrie, informează AFP.

Un număr de 74 de deputaţi au votat în favoarea acestei decizii şi 1 1 s-au pronunţat împotrivă, în timp ce pentru adoptarea acestei hotărîri era necesară o majoritate de 56 de voturi. Scrutinul va avea loc cu o lună înainte de expirarea mandatului actualului preşedinte, Aleksandr Lukaşenko.

Preşedintele comisieiparlamentare pentru afacerile statului, Mihail Sosenko, a declarat că decizia este “în conformitate cu Constituţia şi cu Legea electorală".

• GAZA - Un schimb de focuri s-a produs, ieri, între armata israeliană şi palestinieni, după o . incursiune israeliană în zona autonomă palestiniană din sudul Fîşiei Gaza, a anunţat o sursă din

debuta în poezie la vîrsta de 45 de ani. “Lucian Cristea vine tîrziu, dar nu prea tîrziu, dinspre o profesiune căreia nu-i e deloc străină arta cuvîntului. De aceea, nu-i de mirare că poemele sale se construiesc tocmai pe o asemenea retorică dublu subordonată: pe de o parte, ritmului cu vagi tentative rebele, iar pe 'de altă parte cu rupturi ironice şi autoironice ale imaginii” , a precizat în cuvîntul său criticul Irina Petraş. Volumul cuprinde două cicluri.

IM—JM 1cadrul serviciilor de securitate palestiniene, citată de AFP.

Buldozere şi tancuri israeliene au pătruns circa 2 0 0 de metri în zona aflată sub control total palestinian, la Rafah, în apropiere de frontieră cu Egiptul, distrugînd o poziţie a serviciilor palestiniene de securitate, două clădiri şi mai multe hectare de teren agricol. Timp de circa o oră după acest incident au avut loc schimburi de focuri între'armata israeliană şi palestinieni, a adăugat sursa citată, fără a putea preciza dacă au fost înregistrate victime.

Armata israeliană a declarat că va verifica informaţiile, iar un purtător de cuvînt militar a afirmat că un grup de palestinieni a deschis focul şi a aruncat două dispozitive explozive asupra unei poziţii militare israeliene aflate la frontieră, dar militarii nu au ripostat.

• WASHINGTON - Statele Unite au decis să reia negocierile cu Coreea de Nord, a anunţat preşedintele american, George W. Bush, într-un - comunicat dat publicităţii de Casa Albă, informează AFP. Bush a-declarat că- Statele Unite sînt dispuse să reducă

Primul, intitulat “Cicluri pentru Portret” , conţine versuri ale trăirilor şi conflictelor interioare din viaţa poetului, iar al doilea, “Tablouri dintr-o expoziţie” ,

-cuprinde poeme lirice de dragoste. Poetul Lucian Cristea afirmă că s-a decis să scrie aceste poezii din dorinţa de comunicare cu semenii. “Consider că fară comunicare

. şi fară spirit nu există nimic” , a precizat magistratul-poet.

Cosmin PURIŞ

sancţiunile împotriva Phenianului, dacă negocierile înregistrează progrese vizibile. Discuţiile se vor referi la “îmbunătăţirea aplicării acordului asupra activităţilor nucleare ale Phenianului, la măsuri verificabile în privinţa programului nord-coreean de rachete, la interzicerea exportului de rachete şi la o atitudine mai puţin ame­ninţătoare a forţelor sale conven­ţionale”, a precizat şeful statului american. Preşedintele american a declarat că Washingtonul va continua să-şi coordoneze politica faţă de Phenian cu liderii Coreii de Sud şi Japoniei şi a subliniat că intenţionează să continue un dialog intens cu preşedintele sud-coreean Kim Dae-Jung.

• KATMANDU - Prinţul moştenitor al Nepalului, Dipendra, este într-adevăr cel care l-a ucis, vinerea trecută, pe tatăl său, regele Birendra, după care i-a împuşcat pe ceilalţi membri ai familiei regale nepaleze, a afirmat, ieri, un martor şi un supravieţuitor al masacrului, Rajiv Shahi, ginerele celui mai mic dintre fraţii regelui asasinat, informează AFP.

R e c e n s â m î n t u l ,

î n m a r t i e 2 0 0 2Recensămîntul popula­

ţiei şi locuinţelor va fi efectuat în data de 18 martie 2002, iar la această operaţiune, care necesită fonduri de circa 800 de miliarde de le i, vor participa peste 7.000 de recenzori, a declarat, ieri, Aurel Camara, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (IN S ).“Recensămîntul populaţiei a fost amînat nejustificat, dar printr-un efort foarte mare ne angajăm să îl organizăm în martie 2002”, a spus Camara. Guvernul stabilise anterior printr-o hotărîre ca recensămîntul populaţiei să aibă loc în martie 2001.

Centralizarea datelor culese la recensămîntul din luna martie şi prezentarea rezultatelor preliminare s-ar putea realiza pînă 4a sfîrşitul anului 2002.

Ultimul recensămînt al populaţiei a avut loc la 7 ianuarie 1992.

Conferinţă academică internaţionalăi

Facultatea de Studii Europene şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Bpbeş-Bolyai” anunţă desfăşurarea, în perioada 8 - 1 0 iunie a.c., a conferinţei academ ice internaţionale cu titlul “Progress and Challenges in Dem ocratization a n d Economic Liberalization” . Organizată în colaborare cu Michigan State University, conferinţa este structurată în 1 1 secţiuni, cuprinzînd teme precum “Aspecte instituţionale aledemocratizării”, “Identitate, şi Gen”, ‘‘Liberalizarea economică şidemocratizarea Europei Centrale” sau “Etnicitate şi naţionalism”. Vor susţine comunicări un număr de 40 de profesori şi cercetători din domeniile economiei, ştiinţelor sociale, istoriei, ştiinţelor politice, studiilor culturale, , dreptului, afacerilor, literelor etc., reprezentînd universităţile Michigan State, Babeş- Bolyai, Uppsala University, Russian Academy of Sciences, University of Massachussetts Boston, Budapest University of Economic Sciences, Far East State Maritime Academy Vladivostok, State University of New York, Chernivtzi State _ University Ucraina.

Deschiderea oficială a Conferinţei va avea loc astăzi, la ora 9.00, în sala Jean Monneta Facultăţii de Studii Europene şi Administrarea Afacerilor (str. Emmanuel de Martonne nr. 1, etaj 1). în continuare se vor desfăşura, în aceeaşi sală, lucrările primei secţiuni.

Autorizata prin 'bŢ." nr." T2s/ i Lyljjucecatorla L-U]- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal R 204469 VA'- -------------------------

IL IE C A L IA N (re d a c to r şe f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T I A N B A R A (redactor şef adjunct).T e l . 19.16.81 ; fa x:1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate:

S e c r e ta r de re d a cţie : H o re a P E T R U Ş

Tel/fax:19.74.18

R ED A C Ţ IA : Cluj-Napoca, s tr . Napoca 16CULTURĂ: TEL 19.74.90 - MICHAELA BOCU: SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-RAULSESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: .19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

■•tV”I,

’IIMIilL lAITTTtT LA Garamond