S3

S3. Bazele biologice ale psihiatriei: genetica si psihiatria

Genetica populatiei foloseste proprietatile matematice ale transmiterii genetice in familii si populatii.Studiile populationale: prevalenta si incidenta bolilor mintale derivate din studii bazate pe comunitati au importante implicatii stiintifice si de sanatate. Variatiile ale acestora pot da indicii asupra cauzelor si pot fi folosite ca aprecieri de baza pentru rezultate comparative in studii genetice familiale.1.Studiile familiale arata daca o boala/trasatura psihica prezinta agregare familiala si care este dimensiunea ei; compara frecventa unei boli la rudele probanzilor (cazurile afectate) cu frecventa ei in esantioanele de control (indivizi din populatia generala extrasi la intamplare, rude ale indivizilor normali sau ale unor indivizi afectati de alta boala).Metode de investigatie: -Metoda istoricului familial - datele sunt obtinute direct de la proband sau rudele lui (informanzi). Este aplicabila doar pentru tulburarile psihice majore, nu si pentru alte trasaturi (ex QI unde este necesara masurarea directa). Datele obtinute pot subestima frecventa psihopatologiei familiale.-Metoda studiului familial investigatie directa prin interviu clinic (structurat sau semistructurat) sau alta metoda de investigare a tuturor membrilor familiei disponibili; este o metoda de preferat.Unele boli se manifesta la varste diferite, de aceea se folosesc metode de corectie. Corectia se face prin determinarea riscului morbid (RM) sau de recurenta = Nr. de rude afectate vreodata in cursul vietii/Nr. total de rude.Rezulta o subestimare a frecventei bolii daca nu e corectata pentru varsta. Corectia varstei tine cont de faptul ca unii indivizi considerati acum neafectati vor dezvolta boala mai tarziu, in timp.O forma particulara de investigatie pornind de la datele familiale este distributia cazurilor ancestrale = se cauta descendentii afectati atat unilineal (pe o singura linie materna sau paterna ) cat si bilineal. Raportul unilineal/bilineal: < 2/1 pledeaza pentru poligenie, >2/1 pledeaza pentru interventia unei gene majore.2.Studiul gemenilor - Gemenii monozigoti(MZ) au o zestre genetic comun 100% deci orice deosebire rezulta din actiunea mediului pre sau postnatal. Dizigotii(DZ) au n comun 50% din gene, ca i fraii obinuii. Orice asemnare mai mare ntre MZ si DZ n privina unei trsturi /boli este atribuit cauzelor genetice. Pt trsturile continue (nivelul de inteligen/trsturile de personalitate) gradul de asemnare ntre gemeni se exprim prin coeficientul de corelaie intraclas. Pt. trsturile dihotome (prezena/absena boli psihice) grd. de asemnare ntre gemeni se exprim prin rata de concordan.Determinarea tipurilor de gemeni se face prin:

-determinarea antigenilor sanguini,-determinarea HLA, -determinarea tipurile enzimatice, -proba suprema transplant de piele de la unul la celalalt. Critici ale studiului gemenilor: -ereditatea extracromozomiala -dovedita la unele b. neurologice; -conditiile intrauterine inegale (de ex. irigarea sanguina) determina potentialitati postnatale inegale;-tendinta la asemanare datorita ambientului comun;-cresterea predispozitiei la unele tulb. psihice (confuzia de identitate)3.Studiul de adoptiune -diferentiaza mai clar efectul mediului familial de efectul genetic; -aduce informatii despre riscul aparitiei unei trasaturi patologice la copiii crescuti de parinti biologici in comparatie cu cei adoptati; exista 3 studii: daca adoptatul si parintele biologic au aceeasi trasatura patologica are determinism genetic; daca adoptatul si adoptorul au aceeasi trasatura patologica are determinism mezologic; daca adoptatul, adoptorul si parintele biologic au aceeasi trasatura - efect aditiv genetic si mezologic (ca in cazul criminalitatii). 4.Studiul de risc -are ca obiectiv descoperirea precursorilor bolilor psihice ale varstei adulte; -presupune investigatia descendentilor din parinti cu o anumita boala in comparatie cu descendentii parintilor neafectati.5. Studiul de linkage Linkage se refera la tendinta a 2 gene, care se afla in stransa proximitate pe acelasi cromozom sa fie mostenite impreuna in timpul meiozei.

Fenotip = ansamblul trasaturilor unui individ la nivelul aparentei sale dar si al structurilor morfofunctionale interne; rezulta din interactiunea genotipului cu mediul sau e determinat aproape integral de structura genotipului.Genotip = constitutia genica a unui individ in ansamblu sau doar pentru o anumita trasatura.Metode de studiere a linkage:

- tehnica genelor candidat; - tehnica investigarii intregului genom.

Studiile de linkage utilizeaza familii cu afectare multipla si presupun cunoasterea prealabila a modelului de transmitere genetica.6.Determinari enzimatice -se fac in cazul unor diferite endofenotipuri-se efectueaza la probanzi si parintii lor: a) determinari enzimatice; b) ale diferitelor componente metabolice; c) probe de corectie incrucisata; d) culturi celulare studiate cu substante marcate radioactiv. 7.Determinarea cariotipului pe face prin folosirea tehnicilor de bandare care pot preciza segmentele implicate in remanieri morfologice sau ce parti ale cromosomilor sunt in plus sau minus. Tehnicile recente au rezolutie f ridicata.8.Metode de asociere - consta in compararea celor afectati neinruditi cu cei neafectati si neinruditi din populatia generala; - o gena e considerata asociata cu o boala daca apare mai frecv. la cei afectati decat la cei neafectati;- are avantajul ca nu necesita cunoasterea prealabila a modului de transmitere a bolii.Genetica tulburarii afective bipolare (TAB)Studii: - familiale: raport egal intre sexe / usor si nesemnificativ crescut pt sexul F

- pe gemeni: probandul este bipolar, rata de concordan la MZ = 79% i la DZ = 19%; riscul de boal afectiv pt. copiii cogemenilor normali este 25% iar pt. copiii gemenilor probanzi 21% - de adoptiune: rat de b. afective majore (28%) la rudele biologice ale probanzilor bipolari adoptai dect la rudele de adopiune (12%). Depresia unipolara a fost de 8 ori mai frecv. la rudele biologice ale probanzilor bipolari adoptai dect la rudele de adopiune.Tulburari psihice cu frecventa crescuta la copiii bipolarilor: -depresia unipolara minora/majora -sdr. hiperkinetic;-tulb. anxioase;-tulb.de comportament. Riscul de recuren al TAB n pop. gen. 1-2%; la rudele de grd. I este de 8% pt TAB i 19% pt tulb. afectiv sever. Rudele de grd. I ale probanzilor bipolari au risc de recuren pt TAB ct i pt depresia unipolara.Riscul pt TAB la rudele de grd I este influenat de 3 factori:-vrsta de debut a bolii la proband;-nr. de rude afectate n familie;-severitatea bolii la proband (nr de episoade).Riscul morbid mediu. Pt. rudele de grd. I ale b. bipolari riscul este de 20% dac debutul bolii la proband 40 ani i de 11% pt debut 40 ani; dac ambii prini sunt bipolari riscul de TAB la copii =69% cu risc de 8% n plus pt b. schizoafectiv, sch, psihoze reactive.Modele de transmitere genetica a TAB:

-modelul x dependent- incriminat datorita aparentului exces de femei afectate, preponderentei rudelor afectate pe linie materna, absentei transmiterii tata-fiu in studiile mai vechi; are un debut mai precoce, n medie la 25 ani. Alte moduri de transmitere sunt prezente in cazul debutului mai tardiv la 35 ani;

25% din B i 40% din F cu TAB prezinta transmisie X dependenta.-transmiterea autosomala- sustinuta de studii de linkage si de asociere. Studiile de linkage au raportat asocierea ntre TAB i diferiti autosomi (perechile de cromozomi 4, 5, 12, 18, 21)-modele de praguri cu predispozitie continua- predispozitia pentru boala e variabila,avand dispozitie gaussiana intr-o populatie iar boala se manifesta numai la cei care depasesc acest prag intr-un anumit moment al vietii; - modelele moderne includ in determinismul bolii atat factori genetici (gena majora, efecte poligenice) cat si efecte de mediu, numite modelele multifactorial-poligenice;Efectul cohortei de natere asupra vrstei de debut n TAB. Prevalena de-a lungul vietii a TAB i a bolii schizoafective este mai mare n generatiile mai tinere, iar vrsta de debut descrete (explicaia poate fi de ordin psihologic; adresabilitatea populatiei fa de psihiatrie a crescut, NPI a fcut progrese). Frecvent TAB I la rude a fost puternic corelat cu vrsta de debut a bolii la proband, iar vrsta de debut este corelat cu ncrctura familiala.Fenomenul de imprinting i anticipaie n TAB. Imprinting const n expresia difereniat a materialului genetic la proband, fie la nivel cromozomial, fie la nivel alelic n funcie de partea parental transmitoare. In imprinting, locusul genetic este procesat diferit in meioza la barbati si femei, astfel incat rezulta diferite trasaturi in cazul trasmiterii materne sau paterne. Ar putea fi cauzat de gradul diferit de metilare al ADN in celulele sexuale masculine ori feminine.A fost incriminat in transmiterea tulburarii bipolare, a schizofreniei.

La nivel clinic boala probandului prezint particularitati referitoare la vrsta de debut, tabloul clinic, severitate, risc de recuren la rude n fct. de partea parental care transmite boala. Imprinting este un fenomen care poate nsoi diferite modele de transmitere genetica i ar putea fi unul din elem. responsabile pt cazurile de transmisie mendelian a bolilor psihice majore.Fenomenul de anticipaie genetic (Mott) se refera la descreterea vrstei de debut i agravarea formei de boal n transmiterea de la o generatie la alta. Existenta fenomenului e controversat i intens cercetat la nivel clinic i molecular.

Efectul printelui de origine asupra transmisiei bolii bipolare. Studii recente au aratat un exces de transmitere materna a tulb. bipolare in familiile cu afectare multipla. La nivel molecular cromozomul este 18 implicat in transmiterea tulb bipolare si prezinta elemente de imprinting patern.Genetica depresiei unipolare (DUP)- Definirea fenotipului depresiei (a formei clinice) este de importan capital pt cercetarea genetic. Prevalena de-a lungul vietii a depresiei n populatia generala este de 2 7% la B, respectiv 3 -15% la F, in grupa de vrst 18 65 ani. - Studiile familiale n DUP arat o puternic agregare familial, fiind semnificativ mai frecventa la rudele depresivilor decat la ale celor normali. Rata tulburarilor depresive la rudele depresivilor majori endogeni nu difer semnificativ de rata tulb. depresive la rudele depresivilor nevrotici. - Depresia minora este de 2 ori mai frecv la rudele depresivilor, confirmand componenta genetica a depresiei minore, insa ce se transmite in familie nu e predisp. fata de o anumita forma de depresie, ci predisp. pentru depresie, in general. - Raportul intre sexe este in favoarea femeilor 2:1, insa depresia majora este la fel de frecventa la rudele de gr I ale probanzilor. - Factorii de mediu sunt responsabili pentru prevalenta crescuta a depresiei la femei. - Depresia minora e la fel de frecventa la B si F. - Riscul morbid este mai crescut pentru tulb. depresiva la rudele depresivilor endogeni in comparatie cu riscul pentru depresie la rudele depresivilor nevrotici demonstrand interactiunea intre factorii genetici si cei de mediu. Riscul morbid pt tulb depresiv este de 8.9%, crescand la rudele de grd I ale depresivilor la 24 -26%

- Varsta de debut a DUP e dependenta de incarcatura familiala,existand un risc crescut pentru descendentii parintilor cu debut precoce, sub 30 ani.- Datorita predominarii femeilor cu depresie s-au cautat argumente pentru transmiterea x-dependenta dar s-a dovedit ca aceasta nu corespunde decat unei parti din cazurile de boala, mai ales cand probandul e bipolar.- Agregarea fam. a depresiei se poate datora fact genetici (52%) i fact de mediu familiali comuni (30%). Relaia ntre vrsta de debut a depresiei majore i ncrctura fam nu este cert stabilit. Concluzia cert e ca transmiterea depresiei este familiala fr a se putea trana ntre un model de locus major i un model multifactorial poligenic.- Anumite evenimente stresante se asociaza cu debutul depresiei. Relaia ntre depresie i evenimentele stresante este mediat de trsturile de personalitate: studiul de la Camberwell scoruri pt anxietate i depresie ca trsturi de P msurate cu inventarul de P Eyzenck au fost mult crescute la probanzii cu depresie n momentul investigaiei, mult sczute la probanzii fr depresie i mediu la probanzii care suferiser n trecut o depresie. Kendler (1987) a artat c genele nu exercit un efect difereniat asupra simpt. depresive n comparaie cu simpt. Anxioase. Facorii. de mediu par s influeneze mai degrab simpt anxioase dect simpt depresive. Severitatea psihopatologiei descendentilor din parinti cu DUP este mai crescuta cand depresia parintelui este asociata cu simpt anxioase pregnante.

Genetica schizofreniei (SCH)Aprox 60% din schizofreni nu au avut rude afectate de sch. Studii recente au aratat o frecv crescuta a Tulb de personalitate schizotipala la rudele de grd I ale pac cu sch.Morbiditatea de-a lungul vietii pt sch n pop gen este de 1%. Riscul de morbiditate a rudelor unui pacient cu sch scade odata cu cresterea gradului. Astfel:-frate geaman MZ risc 48%.- fratii dizigoti risc 8%; - Copiii risc 13%;

- Parinti risc 6%;

- Verii primari risc 2%;

Factorii etiologici incriminati: - factori de mediu non-genetici, - factori psihodinamici generati de parinti schizofrenogeni ,- moduri de comunicare, - traumatisme perinatale, - virusuri.a) studii pe gemeni rata de concordanta 65%, 67% (1984), risc de 48% MZ si 4% DZ; 58% MZ crescuti separat b) studii de adoptiune: S-a observat un nr crescut de sch la descendentii parintilor sch in comparatie cu cel al parintilor non-sch. Majoritatea copiilor sch au tatal afectat si au fost nascuti inaintea debutului bolii parentale, rezultand ca factorii de mediu intrauterin nu pot fi hotaratori pentru etiologia sch. Studiile pe copiii adoptati de parinti psihotici au aratat ca adoptatii cu parinti biologici sch au avut o rata mai mare de boala, comparativ cu adoptatii cu parinti biologici normali.S-au propus (Castle 1992) 3 tipologii de sch bazate pe varsta de debut si sexul pacientului:- tipul A neurodevelopmental: predomina B, debut < 30 ani, istoric familial de sch, complicatii obstetricale

- tipul B paranoid; raport intre sexe aproape egal- tipul C schizoafectiv: predomina F, risc fam pt sch e scazut dar rudele au risc morbid de tulb afective.Vulnerabilitatea pt boal la rudele neafectate clinic ale bolnavilor cu Sch

-Studiul copiilor descendeni din prini cu Sch i ale rudelor adulte neafectate ale probanzilor cu Sch au artat c prezint anumite particulariti stabile, care pot fi considerate expresia vulnerabilitii latente pt boal:

1.procese cognitive: dific. de abstractizare, formare a conceptelor, de procesare a informatiilor i rigiditate a gndirii; dific. ale memoriei verbala, auditiv i spaial; dific de concentrare a ateniei i de selecie a stimulilor n sarcini complexe; dific. de planificare a activitatilor; fluen verbala sczut i bizarerii de limbaj

2.trsturi afective: reactivitate emoional sczut i retagere social

3.tulb neurofiziologice: tulb ale micarilor oculare de urmrire lent i ale potenialelor evocate

4. tulb neurologice semne neurologice uoare

Studii recente au aratat prezenta frecventa a simpt schizofrene i schizotipale izolate la rudele neafectate ale b. cu Sch.Psihopatologia de dezv a copiilor descendeni din prini cu Sch.

Din copilria mic copiii prinilor cu Sch prezint semne de deficit neurointegrativ : dezvoltarea proast a coordonrii senzorio motorii fine i a percepiei. Dup 7 -8 ani se obs un deficit marcat de atenie i de prelucrare a informaiei n sarcini complexe. Dup 10 ani -tulb uoare de gndire formal. Nivelul de intelig (scala Wechsler) scade la copiii prinilor cu Sch pe msura naintrii n vrst, in timp ce la copiii prinilor normali sau cu boli afective IQ creste. Dezv emoional i social a copiilor se caract prin rceal, rezonan sczut, indiferen, instab. emoional, impulsivitate, iritabilitate, opoziionism, lips de iniiativ, sfer sczut de interese.

Modele de transmitere genetica a sch1.modelele poligenice cu praguri de predispoziie n care se presupune c boala se datoreaz mai multor gene cu efecte mici situate n loci diferii. Modelele au fost testate sub forma:

- modelelor multifactorial poligenice (incluznd efecte de mediu);

- modelelor oligogenice (gene puine cu efecte moderate);

- modelelor mixte ( o gen major cu fundal poligenic); Aceste modele reuesc s explice obs. c riscul de recuren la rudele de grd I ale probanzilor Sch crete cu severitatea bolii la proband, n ipoteza c severitatea mai mare a bolii este expresia unei ncarcari genetice mai mari. n prezent nu exist date ferme asupra bazei molecular genetice a Sch; 2.Studii de linkage si de asociere au aratat existenta catorva regiuni cromosomiale care det vulnerabilitatea ptr sch: -bratul scurt (p) al cromozomilor 6 si 8 -bratul lung (q) crs 22; -A fost exclusa implicarea crs 5 si 11; 3.Alte studii. S-a presupus ca regiunea pseudo-autosomala a cromozomului sexual ar putea contine gena care det sch. Cand tatal e afectat atunci copiii de acelasi sex sunt mai afectati. Daca gena sch e pe crs Y sunt mai afectati baietii; daca mama e afectata copiii de ambele sexe sunt in aceeasi masura afectati

Genetica tulburarilor anxioase

-Elucidarea mecanismelor genetice este diferita datorita contributiei individului in etiologia acestor tulburari.Epidemiologie tulb. de anxietate generalizata sunt prezente la 2,5 3,1% din pop. gen.;

- atacurile de panica: 1-2%;

- TOC: 2-3%

a) studiile pe gemeni: - diverse studii au aratat ca exista o rata de concordanta de 50% -80% ptr MZ, si de 2-3% pana la 45% pt. DZ pentru starile anxioase. Cazurile mixte care prezint simultan depresie major i tulb anxioase sunt d.p.v.d genetic legate de diateza depresiei majore i nu a tulb anxioase. - atacurile de panica sunt de 2 ori mai frecvente la MZ fata de DZ probanzilor cu atacuri de panica- anxietatea generalizata de 4 ori mai frecventa la MZ fata de DZ probanzilor cu aceasta afectiune

- fobia simpla si sociala prevalenta egala la MZ si DZ sugerand ca componenta genetica nu e importanta

- TOC nu a relevat o componenta genetica.

- tulb posttraumatica de stress are o componenta genetica.b) studii familiale 1. anxietatea generalizata, atacurile de panica si fobiile n comparatie cu rudele martorilor, rudele probanzilor au o frecventa crescuta a acestor boli si episoade depresive secundare; 60% din probanzi au o tulb de personalitate de tip dependent 2. tulb obsesiv-compulsiva (TOC) : la rudele de grd I ale pac. cu TOC, rata acestei boli variaz intre 5 -8%. Recent s-a demonstrat c rudele de grd I ale pac cu TOC prez. o morbiditate psihiatric de 2 ori mai mare dect rudele martorilor normali. TOC n sine nu prezint agregare familiala importanta ci pare s fie legat de o vulnerabilitate genetic nespecific pt boli psihice. 2/3 din probanzi au o personalitate premorbida de tip obsesiv-compulsiv.3.atacurile de panica si anxietatea generalizata sunt mai frecv la rudele de gr I , de unde a aparut ipoteza transmiterii familiale a acestora.- diferente semnificative intre sexe apar numai la rudele probanzilor anxiosi

- comorbiditatea anxietatii cu tulb afective a aparut numai la rudele celor care au ambele tulburari

- toxicomanii la rudele probanzilor toxicomanii+anxietate

- cresterea frecventei fobiei simple la rudele tuturor grupelor de probanzi, sprijinind ideea ca exista un risc crescut ptr fobii la rudele diverselor categorii de bolnavi psihic, nu numai la rudele b. fobici sau anxioi.Componenta genetic a anxietii ca trstur de personalitate - anxietatea ca trsatura stabil de personalitate, are o comp. genetic aditiv de 30%. c) Analiza de segregare a demonstrat ca:

-Diateza alcoolismului se transmite independent de cea a anxietatii

-Diateza anxietatii se transmite impreuna cu cea a depresiei

-Efectele mediului asupra cotransmisiei nu au fost semnificative

-Predispozitia pentru anxietate si depresie a fost atribuita si factorilor de mediu.Tendina la homotipie a tulb anxioase - rudele bolnavilor cu o anumit tulb anxioas dezv i ele aceeai tulb anxioas (valabil pt AP i TAG, nu i TOC)Atacurile de panica Au cea mai importanta componenta genetica exprimata prin agregare familiala si transmitere parinte-copil. Sunt transmise autosomal dominant (AD), independent de tulburarea anxioasa generalizata Predispozitia pentru atacuri de panica e influentata de nevrotism ca trasatura de personalitate Atacurile de panica la o personalitate fara trasaturi nevrotice nu raspund la psihoterapie; Determinismul genetic al atacurilor de panica este aditiv poligenic prin implicarea mai multor cromosomi: -1p si 20q au transmisie dominanta, -7p, 17p, 18q, 20q, X au transmisie recesiva; Un rol important in etiologia atacurilor de panica il are gena receptorului 5HT2A.In TOC exista o legatura semnificativ ntre microdeleia unei poriuni din gena responsabil pt producerea COMT i susceptibilitatea pt boal. Gena COMT pe braul lung al cromozomului 22. Model recesiv de transmitere, mai ales la B

-ptr tulburari anxioase in general, ponderea componentei genetice variaza nu numai in functie de tipuri tulburarii ci si in functie de sex, fiind mai crescuta la femei.

Genetica alcoolismului

-Alcoolismul frecventa la rasa alba este de 12% B si 2% F

- Studiile pe gemeni concordanta de 56 71% ptr MZ si 20-32% ptr DZ

- Studiile familiale rata la tatii probanzilor 27%, iar la mame 5%

- Predisp. ptr alcoolism se suprapune partial cu predisp. pentru alte b psihice. Alcoolismul e de 5 ori mai frecv. la B decat la F , aratand existenta unei anumite specificitati a factorilor genetici.Rolul factorilor de mediu in alcoolism:

- Studii scandinave de adoptiune arata ca descendentii alcoolicilor au o rata crescuta de alcoolism, indiferent daca sunt crescuti de parintii biologici sau adoptivi normali

- 2 tipuri de alcoolism:

Tipul I -asocierea fact de mediu i genetici; debut la vrsta adult, fr comp delicvent sau criminal;afecteaza B si F

Tipul II determinism genetic puternic; debut n adolescen; insotit de comportament delicvent /criminal; eritabilitate crescuta prin transmitere predominenta tata-fiu Cauzalitatea alcoolismului:- sexul probandului efect asupra modului de transmitere: la B frecv transmitere recesiva, la F frecv transmitere multifatoriala; - studii de analiza de segregare au demonstrat ca exista efect de gena majora in transmiterea alcoolismului; - genetica molecular a demonstrat implicarea unor gene care codific componente ale neurotransmiatorilor din sistemul DOPA i HT; - descendentii probanzilor alcoolici au frecv modificari de comportament, impulsivitate, anxietate, depresie, cosmaruri, performante scolare reduse. Baietii au frecv ADHD, comportament antisocial, crize de afect, iar fetele au frecv tulb.anxioase si depresive. La adult, apar rate crescute de abuz de alcool, droguri i tulb de P. Funcionarea cognitiv QI scazut, abiliti verbale reduse, apar deficite de atenie i memorie

Alcoolismul matern i sdr. alcoolismului fetal la copii. Sdr. alcoolismului fetal se manifesta prin anomalii de dezv. intrauterin, retard mintal, disfuncii neurologice, tulb. de comportament, malformatii faciale i genitale.

Genetica autismului

- Studiile familiale si pe gemeni au demonstrat o puternica componenta genetica a autismului; - In pop. generala frecventa de 3-5/ 10.000 de copii; - Risc de recurenta in familiile in care exista autisti: 3% in Europa, 6-8% in America; - Rata de recurenta este de 60% MZ si 0% DZ . -Eritabilitatea autismului este de 93%. -Modelul de transmisie pare s fie non mendelian i marcat de heterogenitate genetic. - un studiu a aratat ca in 15% din cazurile de autism sunt implicate si anomalii cromosomiale (deletii, inversiuni, zone fragile).

- Regiuni promitoare pt localiz genelor responsabile pt autism: braul lung crs 7, crs 2, 3, 6, 15, 18, 19, x.

Fenotipul afectat la rude include:

- Dificultati de comunicare: intarziere in dezv. vorbirii, a cititului (de la 8 ani), tulb. de articulare (peste 5 ani)

- Dificultati sociale: deficit de afectiune, afectarea jocului social, dificultati in a lega prietenii, comportament social inadecvat; - Comportamente stereotipe. - La rudele de gr I exista rate crescute de afectare a fuctiilor cognitive;

- deficite de comunicare verbala, interactiune sociala, comportament;

- depresie, fobie sociala

-Exista o vulnerabilitate crescuta pentru b. psihica in familiile autistilor datorat stresului de a avea un copil autist.

Genetica tulburarilor de personalitate -Concordanta de 55% la MZ si 29% la DZ.

-Psihopatia apare de 5 ori mai frecvent la rudele biologice decat la cele adoptive si sociopatia are preponderenta la B.

-Cloninger a lansat ipoteza poligeniei psihopatiei.-Delincventa si criminalitatea ar fi caracteristice TP antisociale.-Unele studii au aratat asocierea actelor antisociale cu alcoolismul de tip II iar riscul unui comportament similar s-ar explica prin transmiterea genetica la B a fenotipului alcoolic.

-Eritabilitatea pentru delincventa e mai mare cu cat faptele sunt mai grave. -Delincventa juvenila: concordanta aprox. egala la MZ si DZ. -Exista o posibila legatura intre ADHD si personalitatea antisociala adulta.

Dementele adultului si varstei inaintate

-O serie de demente pot avea caracter familial: dementa multiinfarct, glioza subcorticala progresiva, dementa de tip kraepelian. -Dementa Alzheimer ipoteza autosomala sau poligenica.-Dementa Huntington de regula familiala, cu transmitere AD, gena responsabila e pe cr 4, poate debuta la orice varsta. -B. Pick tendinta la agregare familiala, risc mai crescut pentru frati decat pentru descendenti

Sfatul genetic in bolile psihice

-Trebuie sa tina cont de modurile frecvent descrise de transmitere a bolii, de mediul de transmitere care caracterizeaza familia respectiva, de principiul heterogenitatii bolilor psihice majore. -Necesita o buna cunoastere a psihopatologiei si psihologiei dezvoltarii descendentilor, cunostinte de statistica, bioetica, psihologia comunicarii. -Investigarea probanzilor si a familiilor se face utilizand instrumente moderne clinico-psihologice de diagnostic. -O problema importanta a sfatului genetic este teratogenicitatea psihotropelor administrate timp indelungat. Pana in prezent, nu exista dovezi certe ale efectelor teratogene ale neurolepticelor si antidepresivelor; valproatul, litiul, carbamazepina au efecte certe teratogene. -Sfatul genetic e o activitate care implica o echipa pluridisciplinara.

Ereditatea n bolile psihiceArgumente familiale. Incidenta afeciunilor psihice la rudele bolnavilor psihici este mult mai mare dect n pop. gen. Bolile afective primare prezint cele mai nalte cote ale corelaiei ereditare. Riscul tulb. afective n familiile cu pacienti psihotici este mai mare dect riscul pt Sch n fam. cu Sch. Prevalena pe via a bolilor afective: la rude grd I 20% pentru depresia unipol, 25% pentru depresia bipol, 37% pentru boala schizoafectiv; populaie 7% Riscul Sch : 1% n pop., rude grd I: 10 15%. Argumente ale zigozitii. Studiul gemelaritii evidentiaza n cel mai nalt grad rolul fenotipului n transmiterea bolilor psihice. Gemenii MZ prezinta o concordan de 4 ori mai mare fa de DZ in b.afective. Concordana n TAB : 68% la MZ, 19% la DZ

Date genetice i predicia riscului pt b. psihice

Estimarea riscului pt o b. psihic a unei pers. ce prezinta un anumit grad de vulnerabilitate depinde de factori genetici, familiali, evenimeniali. Factori de vulnerabilitate: -carena sau deprivarea afectiv n copilrie; -decesul unui printe n copilrie; -evenimente de via recente

Fr a putea fi corect evaluat, riscul nu poate fi nici prentmpinat nu se cunoate nici o intervenie terapeutic susceptibil s reduc riscul de mbolnvire.

Consilierea genetic are rolul de a dedramatiza problema ereditii i de a furniza informaii corecte i cunoscute.Introducerea carbonatului de Li a adus dovezi sub aspectul implicaiilor genetice asupra responsivitii terapeutice:

-pac. depresivi unipolari cu rude cu TAB prezint o responsivitate terapeutic superioar la Li

-rspunsul sau lipsa de rspuns la profilaxia cu Li tinde s reflecte prezena /absena TAB n familiile studiate

-pac. cu responsivitate superioara la Li au prezentat i alte caracteristici, cum ar fi: debut mai precoce al bolii, severitate mai mare a simptomelor, inciden crescuta a maniei la rude

-sensibilitatea terapeutic specific a pac. din acelai agregat familial

Pacientii cu o istorie familiala pozitiv sunt mai suscepribili de a rspunde favorabil la TEC, Li, AD triciclice, ceea ce demonstreaz c exist corelaie ntre datele genetice i rspunsul pac. la terapiile farmacologice.PAGE 7