I. Banii şi formele banilor

Economia de piaţă implică folosirea generalizată a banilor care, sub o formă sau alta, însoţesc orice acţiune economică. Rolul banilor este de o importanţă covîrşitoare în economia de piaţă, fluxul sau mişcarea lor reprezentînd, aşa cum sublinia profesorul Paul Samuelson „sîngele care irigă sistemul economic”. Bani-marfă specifică, care joacă rolul de echivalent general şi exprimă valoarea tuturor mărfurilor, indiferent de mărimea valorii lor.Formele banilor:a) Bani marfă- banii existenţi sub forma bunurilor marfare, care într-o zonă economică îndeplinesc funcţia de intermediar al schimbului şi de măsură, de etalon general p/u celelalte bunuri economice.Ulterior acest rol a fost preluat de metalele de preţ, îndeosebi de aur.b)Bani monedă metalică- bani confecţionaţi din aur sau argint, care au reprezentat forma principală de existenţă a banilor pînă în sec. 19.c)Bani de hîrtie-semne ale valorii făcute dintr-un material comun. Ei se împart în două categorii:

bilete de bancă bani de hîrtie propriu zis

Bancnotă- denumirea generală a banilor de hîrtie, semnele valorii emise de băncile centrale, care în procesul circulaţiei înlocuiesc banii cu valoare deplină. Bancnotele au o dublă garanţie:

1. cambiile comerciale2. stocul de metal preţios al băncii de emisiune

Bani creditari- semne băneşti ce intermediază relaţiile creditare ale agenţilor economici: cambii, bilete de ordin, trate, care pot fi incluse în categoria generală a poliţelor. Cartelă de credit- document bănesc care adevereşte prezenţa la bancă a contului posesorului cartelei, ce oferă dreptul la procurarea mărfurilor în comerţul cu amănuntul fără bani în numerar. Cec-ordin în scris al posesorului contului curent la bancă, care conţine indicaţia de a plăti o sumă oarecare de bani unei anumite persoane.Paralel cu banii de hîrtie circulă şi moneda metalică divizionară, ce a apărut din necesitatea realizării unor cumpărături mărunte. d)Bani de cont-reprezintă depunerile din conturile bancare sau de la Băncile de Economii pe numele agenţilor economici.e)Bani electronici - cartelă de la mijlocul sec.20-cartelă plastică „ultra rapidă” p-u operaţiuni băneşti efectuate cu ajutorul tehnicii electronice.

II.TermeniUnităţi de măsură ale greutăţii metalelor preţioase:

carat-măsură generală a greutăţii p-u pietrele şi metalele preţioase (un carat=0.2 g de aur).

gran-parte a caratului=pentru pietrele preţioase cu 1.4 carate, pentru aur – 1.2 carate, pentru argint-1.18 carate.

Sistem monetar naţional-sistem de emisie şi circulaţie a banilor în ţară, stabilit legitim şi care include denumirea unităţii băneşti şi tipurile ei,etalonul monetar, organele de stat ce reglementeză circulaţia banilor. Etalon monetar – cantitate de aur aprobată de stat în ţară în calitate de unitate bănească. Rezervă de aur – cantitate de aur în lingouri şi monedă, care aparţine Băncii Centrale sau visteriei statului.

III.Funcţiile banilor

a)măsură a valorii prin intermediul banilor se pot măsura activităţile economice, cheltuieliele şi rezultatele prezente, trecute şi viitoare.b)mijloc de circulaţie – banii servesc ca intermediar în procesul schimbului de mărfuri.c)mijloc de plată – plătirea salariilor, pensiilor, achitarea impozitelor.d)mijloc de acumulare – p-u extinderea producţiei, procurarea tehnicii noi.e)bani mondiali – plata pentru mărfurile importate şi exporate, restituirea creditelor şi a dobînzii altor ţări. Puterea de cumpărare a banilor – cantitate de mărfuri şi servicii care pot fi procurate cu o unitate bănească. Ea depinde de numeroase împrejurări ecopnomice şi extra economice.Elementul fundamental al acestia este starea economiei: ca erguşlă, o ţară cu o economie puternică, modernă, eficientă, capabilă să asigure satisfacerea în bune condiţii a nevoilor are o monedă a cărei putere de cumpărare este mai stabilă şi mai ridicată. Viteza de rotaţie a unităţii băneşti - numărul de rotaţii efectuate de unitatea bănească pentru cumpărarea - vîmzarea mărfurilor şi pentru diferite plăţi în decursul unui an. Circulaţia banilor – mişcarea banilor în sfera de circulaţie pentru efcetuarea funcţiilor ca mijloc de circulaţie şi mijloc de plată. Convertibilitatea banilor – însuşirea legală a banilor de a fi schimbaţi pe alţi bani prin cumpărare – vîntare pe piaţă. Cursul de schimb – numărul de unităţi băneşti străine care se primesc în schimbul unei unităţi băneşti naţionale la momentul dat. Curul de schimb oficial – cursul de schimb stabilit de banca naţională. Cursul de echilibru – cursul ce se formează în baza cererii şi ofertei în cadrul operaţiunilor de licitaţii interbancare. Suma de bani aflată în circulaţie la un moment dat într-o economie şi aparţinînd diferiţilor agenţi economici reprezintă masa bănească. Aceasta este formată din: numerar, banii scripturali (moneda scripturală sau banii de cont). Cele două componente ale masei băneşti au acelaşi rol, se pot suplini şi se transformă una în cealaltă. Mărimea masei monetare este determinată de nevoile de bani pe care le generează economia şi în primul rînd volumul bunurilor şi serviciilor supuse vînzării şi viteza de rotaţie a banilor. Prin viteza de rotaţie a banilor se înţelege numărul mediu de operaţiuni de vînzare- cumpărare şi de plăţi pe care o unitate monetară le mijloceşte într-o anumită perioadă de timp. Punerea în circulaţie a unei mase monetare care depăşeşte nevoile economiei conduce la apariţia inflaţiei, care este expresia unor dezechilibre.