25

-sublinierea sincopei pe terţă care încheie fraza trebuie făcută fără lovitură, ostentaţie; -secţiunea B, cu crescendo şi descrescendo va solicita dozajul respiraţiei; -atacul suplu al sunetului, bine susţinut trebuie respectat şi în salturile de sextă; -doimile în coborâre să fie bine susţinute; -execuţia ben-legato va angaja sprijinul respiraţiei în concepţia frazei; -revenirea secţiunii A, va fi executată cu supleţe şi rafinament sonor; -întregul studiu, cu sunetele sale lungi va constitui o probă de rezistenţă respiratorie. Obiective: -Scopul învăţării unei respiraţii corecte în cânt este eliminarea dezacordurilor dintre debitul de aer şi intensitatea sunetului; -Eliminarea tulburărilor funcţionale a mecanismelor vocale; -Înlăturarea unor leziuni funcţionale laringiene; -Evitarea oboselii laringelui; -Ocolirea tulburărilor fonice; Concepte cheie: -interdependenţă=legătură între două lucruri sau fenomene; -sensibilităţi interne=senzaţii, impulsuri musculare sau nervoase; -adeziune pleurală=funcţionarea pereţilor toracici şi plămâni; -subglotic=spaţiul(presiunea aerului) de sub corzile vocale închise. Model de item pentru autoevaluare: 1)ce este respiraţia costo-diafragmatică? 2)câte modele de respiraţie cunoaşteţi? 3)care este respiraţia corectă în cântul coral? Rezumat Cunoaşterea fenomenului respiratoriu şi a reflexelor sale, ce stau la baza existenţei, în cazul nostru, a cântului îşi are un loc foarte important în procupările zilnice ale profesorului de muzică, coristului, dirijorului, preotului şi oratorului pentru consolidarea musculaturii şi a reflexelor.

Curs 5 Exerciţii pentru consolidarea respiraţei Câteva mişcări zilnice simple de gimnastică respiratorie, dozate şi ordonate ajung pentru a crea automatismul necesar. De aceea, mişcările de inspiraţie şi de expiraţie trebuie practicate cu uşurinţă, fără exagerare, crispare, grimase sau gesturi suplimentare. Iată câteva exerciţii pentru consolidarea respiraţiei, efectuate zilnic, dimineaţa, prânz şi seara, în timpul plimbărilor, urcatul scărilor: -Exerciţiul I (stând în picioare) Timpul 1-inspiraţie lentă, puternică pe nas, numărând în gând până la patru; timpul 2 –reţinem respiraţia, numărând până la patru; timpul 3-expiraţie lentă, controlată, cu buzele ca pentru fluierat, imaginându-ne acţiunea de stingere a unei lumânări la o distanţă de 40-50 cm, numărând până la şase-opt; timpul 4-repaus, numărând până la patru. Exerciţiul se va efectua de 3-4 ori consecutiv, după care facem o pauză de câteva ore. -Exerciţiul II (stând în picioare) Timpul 1-inspiraţie scurtă pe nas; timpul 2-reţinem respiraţia, numărând până la patru; timpul 2-reţinem respiraţia, numărând până la patru; timpul 3-expiraţie foarte lentă însoţită de consoana „ssss…”, numărând în gând până la 20-30; timpul 4-repaus, numă-rând în gând până la 20-30; timpul 4-repaus, numărând până la patru-şase. -Exerciţiul III (stând în picioare) Timpul 1-inspiraţie scurtă, lejeră pe nas şi pe gură, numărând până la patru; timpul 2-reţinem respiraţia, numărând până la patru; timpul 3-expiraţia se va face sonor pe un sunet din registrul mediu, silaba „mi” sau „ma”, pe sunete scurte, numărând până la 20; Timpul 4-repaus.

26

-Exerciţiul IV (stând culcat) Timpul 1-inspiraţie scurtă pe nas, angajăm muşchii abdominali, muşchiul diafragm şi muşchii intercostali; timpul 2-reţinem respiraţia, numărând până la patru; timpul 3-expiraţie foarte scurtă, puternică cu mâinile la capetele coastelor; timpul 4-repaus. -Exerciţiul V (stând culcat) Timpul 1 respiraţie lungă şi puternică pe nas; timpul 2-reţinem respiraţia; timpul 3-executăm o vocaliză mută pe terţă cu buzele lipite, maxilarul inferior puţin lăsat, limba lipită de dinţii inferiori, vălul palatin ridicat, laringele lăsat; timpul 4-repaus. Aplicaţii practice:

-se vor păstra toate indicaţiile anterioare, fraza muzicală va fi molto- legato; -se va exagera pronunţarea consoanelor; -se va exegara formarea vocalelor. -cântecul respectă parţial balada Mioriţa; -desfăşurarea lentă cu popasuri din 2 în 2 măsuri, trebuie executată ben-legato respectând accentele poetice; -nuanţa de piano până la mezzo forte cu revenire vor fi expresive; -sunetele înalte vor fi acoperite obligatoriu cu discreţie de vocala „o”; -în măsurile 10, 16, 18 valorile de şaisprezecimi se vor rostogoli asemenea mersului păstrându-se articulaţia consoanelor şi sensurile cuvintelor. Obiective: Consolidarea musculaturii abdominale, costo-diafragmatice a musculaturii gâtului şi o poziţie corectă, dreaptă în timpul cântului. Concepte cheie: -muşchii intercostali =muşchii care fac legătura între coaste; -muşchi abdominali=ramificaţia musculară a peretelui abdominal; -văl palatin=partea posterioară moale a palatului gurii în care este inclusă şi lueta(omuşorul); -epiglota=muşchi sub formă de frunză în spatele limbii ce închide orificiul traheal în momentul trecerii bolului alimentar. Model de item pentru autoevaluare: 1)executaţi două exerciţii din cele şase, propuse pentru consolidarea respiraţiei; 2)obligaţi-vă să cântaţi piesa „Mioriţa”, respectând principiile respiraţiei corecte, articularea pregnantă a consoanelor şi formarea exagerată a vocalelor. Rezumat Adesea studentul începător nu foloseşte corect în cântat coloana de aer la nivelul corzilor vocale. În timpul expiraţiei (cântului) se produce ceea ce se numeşte „aer parazit”însoţit de obicei de coloana”h”, adică un fel de fâşâit. Această situaţie se datorează unei lipse de echilibru între presiunea subglotică, necesară sunetului cerut şi deschiderea corzilor vocale. Este o neadaptare care se corectează pe parcursul studiilor. Fonaţia (cântul propriu-zis) trebuie să se producă îndată ce începe expiraţia, conco-mitent cu deschiderea corzilor vocale, cu atacul moale al primului sunet şi tebuie să fie un act conştient. Concluzii: Respiraţia, ca act fiziologic normal ocupă un loc primordial în viaţa de toate zilele. Respiraţia folosită în procesul fonaţiei este extrem de importantă pentru exprimarea prin cânt a sensibilităţilor umane. Consolidarea dimensiunilor fiziologice respiratorii condiţionează întreaga paletă a exprimării prin cânt.

Moderato

Bel - la por - ta di ru - bi - ni _ _ _

27

Bibliografie minimală: -Pinghiriac Emil, Pinghiriac Georgeta, Arta cântului si interpretării, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003; paginile 75-82; -Pinghiriac Georgeta, Album selectiv pentru canto coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2006; paginile 13-15; 17-19; 21, 24.

- Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Comunicarea prin cântul vocal, Editura Pegasus Press, Bucuresti 2009

Unitatea de învăţare 5

FUNCŢIONAREA APARATULUI FONATOR 1.1. Introducere 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare 1.3.1. Funcţionarea aparatului fonator

1.3.2.Atacul şi finalizarea sunetului în fraza muzicală 1.3.1.1. Atacul moale al sunetului 1.3.1.2. Atacul dur al sunetului 1.3.1.3. Atacul ponderat al sunetului 1.3.1.4. Finalizarea dură a sunetului 1.3.1.5. Finalizarea ponderată a sunetului 1.3.1.6. Aplicaţii practice: Alessandro Scarlatti O cessate di piagarmi

1.4. Îndrumar pentru verificare/ autoverificare

1.1. Introducere 1.2. Obiectiv ele şi competenţele unităţii de învăţare

Timpul alocat unităţii: 3 ore

1.3. Conţinutul unităţii de învăţare Atacul şi finalizarea sunetului în fraza muzicală Abordarea primului sunet, a primei fraze muzicale are o importanţă esenţială în cânt şi este asigurată de poziţia controlată a corzilor vocale, a unei respiraţii calme profund normale. Studentul începător va căpăta încredere în instrumentul său vocal, fiind sigur că nu este duşman de care să-i fie frică. Cu siguranţa dobândită încă din timpul respiraţiei, studentul va avea încredere. Păstrarea atitudinii corecte a corpului în timpul cântului, respiraţia completă învăţată anterior, cântul legato, o emisie suplă, relaxarea maxilarului inferior, limba, muşchii gâtului, folosirea senzaţiei de căscat, o stare de bună dispoziţie sunt preocupări de care este necesar să se ţină seamă. Exerciţiile acestea tehnice vor funcţiona susţinute pe o stare afectivă, caldă, fără exagerări în nuanţele de „f”sau „p”, exerciţii rapide sau lungi. Atacul sunetului trebuie să fie îngrijit. Sunetele îndoielnice vor întâmpina greutăţi pentru a se plasa la locul lor de rezonanţă cel mai bun. Sunetele imprecise nu se ridică în cavităţile de rezonanţă de la bun început, ci numai după un efort considerabil ce uneori produce auditoriului o impresie jenantă. Există trei modalităţi de atac al sunetului şi anume: a)atacul moale al sunetului va permite deschiderea ponderată a glotei, fără bruscări.

b)realizarea atacului dur al sunetului, cunsocut şi sub denumirea de atac glotic, lovitură de glotă. Este un atac periculos, nesănătos ce nu se propagă corect în spaţiu, se distorsionează, se împrăştie. Coloana de aer se epuizează brusc, vibraţiile sunetului vor fi neplăcute. Această manieră este folosită mai ales în muzica modernă: Sprechgesang-ul.

Andante

a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _o _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _i _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Atacul moale al sunetului

28

c)realizarea atacului ponderat al sunetului, presupune perspicacitate şi control riguros al mişcărilor laringiene în realizarea celor mai stinse nuanţe ale sunetelor pentru o reglare chibzuită a spaţiului glotic, prin relaxarea conştientă a laringelui în timpul cântatului sau vorbitului. El va fi echilibrat, lejer, plăcut în aceste condiţii. Studentul va reuşi să emită corect atacul sunetelor pe toate vocalele şi consoanele folosind exemplul următor:

Finalizarea atacului moale al sunetului sau al frazei muzicale respectă aceleaşi principii ca şi la atacul sunetului: -coordonarea corectă a coloanei de aer şi conştientizarea deschiderii treptate a glotei până la limita finală a sunetului; -plasarea spre înainte a sunetului în spatele dinţilor de sus, deschiderea şi relaxarea faringelui şi a cavităţii bucale, principii valabile la toate cele trei finalizări. -finalizarea dură a sunetului poate fi un efect estetic expresiv în funcţie de cerinţele textului muzical:

Aplicaţii practice: Aria O, cessate di piagarmi de Alessandro Scarlatti(1660-1725), din Albumul selectiv pentru canto coral : Aria este compusă în perioda Baroc şi reflectă stilul epocii; -atacul moale al sunetului se face în piano, se dezvoltă pe parcursul a 3 măsuri după care revine la

nuanţa de piano ; -se va realiza prin atacul ponderat, senzaţia de durere cerută de muzică şi poetică; -dar şi mesajul trist, graţios în nuanţa de piano cu final dolente ed appassionato. -de respectat accentele cerute de compozitor; -respiraţia este obligatorie după fiecare motiv muzical(adică la 2 măsuri). Obiective: -Atacul sunetelor va trebui făcut cu multă grijă pentru respectarea indicaţiilor partiturii. -Vom controla relaxarea conştientă a laringelui în timpul vorbitului şi cântatului; elemente necesare dirijorului, profesorului şi coristului; -Persoanele temperamentale vor podera atacul impulsiv al sunetului; -Conştientizarea supleţii sunetului cântat;

a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _o _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Atacul dur al sunetului

a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _o _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

ModeratoModerato

Moderato

Atacul ponderat al sunetului

a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _o _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Moderato

Finalizarea dură a sunetului

o _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

ModeratoFinalizarea ponderată a sunetului

a_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ o_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ u_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

29

-Coordonarea coloanei de aer şi conştientizarea deschiderii treptate a glotei; -Finalizarea închiderii corzilor vocale se va realiza treptat, moale. Concepte cheie: -Sprechgesang=stil de interpretare caracteristic perioadei Expresioniste( cântat Strident); -atacul sunetului=începutul cântat al fiecărui sunet;

Unitatea de învăţare 6 SENZAŢIA DE REZONANŢĂ (IMPOSTARE) A VOCII 1.1. Introducere 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

1.3.1. Senzaţia de rezonanţă (inpostare) a vocii 1.3.2. Aplicaţii practice: studii vocale 1.3.3. Aplicaţii practice: Nicola Vaccai Studiul cvintei 1.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare Curs 7 Senzaţia de rezonanţă(impostare)a vocii Exerciţii de respiraţie, de „aşezarea vocii”, „impostarea vocii” vor fi obligaţia principală a tuturor studenţilor ce folosesc instrumentul vocal înaintea fiecărui efort. Acţiunea se va desfăşura în felul următor: -deschiderea rezonatoriilor vocii(faringobuconazale); -angajarea tuturor muşchilor aparatului fonator; -stimularea muşchilor abdominali, intercostali şi ai diafragmei; -poziţionarea joasă a laringelui(apelând la senzaţia de căscat); -ridicarea lejeră a vălului palatin; -exersarea uşoară a unor vocalize în registrul mediu. Şedinţele de tehnică vocală vor începe cu exerciţiul mut: Studentul are posibilitatea să-şi controleze toate stările neuro-somatice pentru fonaţie, precum şi senzaţia de rezonanţă. -pentru toate vocile vor fi abordate cinci trepte ascendente şi retur; -se vor verifica respiraţiile de susţinere corectă a sunetelor; -sunetele vor fi proiectate spre înainte, în poziţie înaltă. Aplicaţii practice:

Studiul nr. 7 se face pe cinci trepte ascendente şi retur, aproape de registrul acut; -se va urmări plasarea sunetelor în cavităţile faringobuconazale, în spatele dinţilor de sus. -acest studiu va fi executat legato. Exerciţiul nr.8 :

-vocea va fi foarte bine condusă de la un sunet la altul printr-un staccato controlat; -se vor păstra indicaţiile exerciţiilor de mai sus; -exerciţiul de cvintă solicită o susţinere bună şi o atenţie sporită; -a se evita consoana „h”.

Andante

ia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ia

Moderato

ma - ma - ma - ma - ma - ma - ma - ma - ma ma

Exerciţiu staccato

30

La sfârşitul şedinţei de tehnică vocală studentul va căpăta senzaţia de siguranţă şi control a vocii sale. -Studiul Cvintei de Nicola Vaccai, (Album) ne propune aplicarea repetitivă prin progresie a

inervalului de cvintă cu accente pe timpii slabi. -toate frazele muzicale vor fi cantilenate, susţinute constant; -limba fixată la baza dinţilor inferiori, buzele angajate în articulaţia consoanelor; -larigele lăsat, faringele larg deschis, -cvintele coborâtoare precise în registrul grav; Recomandările sunt valabile şi pentru vocile înalte şi pentru vocile grave. Obiective: -Obţinerea unor sunete frumoase, suple şi rotunde; -Formarea deprinderilor de control ale senzaţiilor interne(kinestezice şi palestezice); -Dezvoltarea atenţiei; -Modelarea cântatului nuanţat şi ritmic; -Dezvoltarea auzului. Concepte cheie: -senzaţia de rezonanţă=vibrarea sunetului în cavităţile faringobuconazale; -impostaţia=cântul educat, lejer în rezonatori; -vocalize=cântatul pe vocale; -staccato=cântatul cu intermitenţă a cuvintelor(sacadare susţinută); -susţinere vocală=cântatul legato, susţinut de coloana de aer; -poziţie înaltă a sunetului=cântul în rezonatorii şi nu pe corzile vocale; -senzaţie kinestezică=senzaţia funcţionării sistemului nervos; -senzaţie palestezică=senzaţia de control al rezonanţei sunetului.

Rezumat Vocea umană poate fi formată şi consolidată până la o vârstă relativ avansată, chiar de-a lungul întregii vieţi. Expresia”încălzeşte-ţi vocea” are o conotaţie specială şi se referă la exerciţii de conştientizare, de realizare a emisiei vocale. Exerciţiile de dezvoltarea vocii, pentru înfrumuseţarea ei, se efectuează cu preponderenţă pe vocale şi au fost denumite vocalize. Se încep exerciţiile lente concomitent cu poziţionarea joasă a ansamblului laringian, a rezonatoriilor şi a musculaturii de angajare. Dacă se lucrează în profunzime, constant, progresul urmează de la sine. Model de item pentru autoevaluare: 1)ce este respiraţia costo-diafragmatică? 2)descrieţi trei exerciţii pentru consolidarea respiraţiei. 3)câte feluri de atac ale sunetelor cunoaşteţi?, 4)ce este senzaţia de rezonanţă? PROGRAM OBLIGATORIU PENTRU EVALUARE-semestrul I: 1)un studiu acompaniat(Concone, Vaccai)sau o arie preclasică; 2) cântec românesc 3) lied din repertoriul studiat. Bibliografie minimală obligatorie: -Pnghiriac Emil, Pinghiriac Georgeta, Arta cântului şi interpretării vocale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003; paginile 84-89; -Pinghiriac Georgeta, Album selectiv pentru canto coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006; paginile 21, 24. -Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Comunicarea prin cântul vocal, Editura Pegasus Press, București 2009 -Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Dimensiuni stilistico-interpretative vocale, Editura Muzicală, București, 2009.

31

Bibliografie facultativă: -Arnăutu Mihail, Consonanţe lirice, Editura Muzicală, Bucureşti 1990. -Burlui Ada, Introducere în arta cântului, Editura Appolonia, Iaşi, 1986. -Budoiu Ion,Metodica predării cântului, Curs litografiat, Conservatorul Gheorghe Dima, Cluj, 1979. -Cernei Elena, Enigmele vocii umane, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982. -Ciucur Viorela, Miniatura vocală, Editura Apollonia, Iaşi, 1999. -Drăgan Adriana, Aspecte mistice în stabilirea conceptului interpretativ dirijoral, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006. -Eco Umberto, În căutarea limbii perfecte, Editura Polirom, Bucureşti,2002. -Enigărescu Octav, Dincolo de scenă , Editura Muzicală, Bucureşti, 1987. -Husson Raoul, Vocea cântată, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968. -Iliuţ Vasile, O carte a stilurilor muzicale, Bucureşti, 1999. -Pavlencu Camelia,Rezonanţelirice universale în liedul românesc, Editura U.N.M.Bucureşti,2005. -Pinghiriac Emil, Pinghiriac Georgeta, Arta cântului şi a interpretării vocale,editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. -Pinghiriac Emil, Mirabila voce de bariton, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005. -Pinghiriac Georgeta, simboluri estetice ale vocii de soprană, Editura U.N.M. Bucureşti,2003. -Pinghiriac Georgeta, Album selectiv pentru canto coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2006. -Piso Ion, Cibernetica fonaţiei în canto, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000. -Pop Claudia, Estetica cântului, Editura Muzicală, Bucureşti, 2004. -Pop Ioan, Ştinţa, arta şi pedagogia cântului, Conservatorul de Muzică, Bucureşti, 1992. -Stoianov Carmen, Neocalsicism muzical românesc în secolul XX, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2001. -Voinea Silvia,Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale, Editura Pro Transilvania, Bucureşti,2002.

Unitatea de învăţare 7 TEHNICA VOCALĂ APLICATĂ ÎN REALIZAREA SUNETULUI CÂNTAT

1.1. Introducere 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare 1.3.1. Tehnica vocală aplicată în realizarea sunetului cântat

1.3.2 Importanţa şi avantajele acoperirii sunetelor 1.3.3 Registrele vocii: grav, mediu, acut, supraacut 1.3.4 Formarea vocalelor 1.3.5.Emisia vocalelor „a”, „e”, „i”, „o”, „u”

1.3.5.1.Aplicaţii practice: Alexandru Flechtenmacher Cu penetul ca sideful 1.4. Îndrumar pentru verificare/ autoverificare

TEHNICA VOCALĂ APLICATĂ ÎN REALIZAREA SUNETULUI CÂNTAT Curs 8 Importanţa şi avantajele acoperirii sunetelor Este una dintre problemele cele mai dificile în studiul vocii. Ea a fost descoperită şi rezolvată în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi a însemnat o adevărată revoluţie în arta vocală. Atunci s-au reaşezat clasamentele vocilor precum şi scrierea componistică vocală.

32

Italia a fost ţara care a descoperit acestă problemă a pasajului vocilor. Vom aborda problema pasajului vocii, acoperirea sunetelor din partea superioară a registrului mediu şi trecerea către registrul acut. Fiecare voce posedă mai multe registre: -grav; -mediu; -acut; -supraacut; Pasajul sau trecerea este un loc pe scara vocală unde sunetele îşi schimbă culoarea(tim-brul), devin”albe”,”stridente”, fără calitate armonică. Acest loc de pasaj se află în partea superioară a registrului mediu şi trecerea spre registrul acut. Exemplu: -sopranele şi tenorii au acest pasaj(prag) la sunetele”fa”,”fa diez”, din octava a II-a. -mezzo-sopranele şi baritonii au pasaj între sunetele”mi bemol”,”mi”,din octava a II-a. -başii au pasajul între sunetele”do diez”,”re”, din octava a II-a. În secolul al XVIII-lea, în Europa, problema acoperirii sunetelor nu era cunoscută. Toţi cântăreţii foloseau registrul de piept(grav şi mediu) după care întâlneau acest pasaj şi foloseau falsetul pentru registrul superior, chiar şi la începutul secolului al XIX-lea(tenorii foloseau această manieră). Fiecare voce posedă un falset al său. Falsetul întărit seamănă mult cu iodlerele muntenilor tirolezi(Austria), cu ţipuriturile maramureşene, cu hăulitul oltenesc. Atât vocile masculine, cât şi vocile feminine trebuie să emită sunetele în registrul mediu, foarte clar. Ajunşi în registrul înalt, dacă păstrăm aceeaşi emisie, vocea se aplatizează şi se îngustează. Acest fenomen se întâmplă în cazul vocalelor deschise(„a”,”e”,”i”). În acest loc se vor „acoperi” vocalele „a”,”e”,”i” cu ajutorul vocalei „o”! Numai în felul acesta vocea va deveni egală, frumoasă, puternică, sănătoasă. În zona respectivă a vocii, laringele şi glota sunt încordate foarte mult, continuarea emiterii sunetelor se face anevoios. Sunetul este alb, deschis, subţire, fără armonice, distorsionat. Care sunt cauzele? -laringele este cotractat la maximum şi ridicat; -corzile vocale sunt alipite; -benzile ventriculare(corzile false)sunt apropiate una de alta; -epiglota tinde să acopere orificiul laringian. În situaţia relatată, sunetul nu mai poate fi realizat în maniera clasică de care ne ocupăm şi trebuie acoperit.

Formarea vocalelor. a) Emisia vocalei „a” – vocală medială – se va face pe deschiderea largă a gurii, prin lăsarea

maxilarului inferior. Limba îşi va ocupa locul la baza dinţilor inferiori, vălul palatin şi lueta vor fi ridicate. Laringele este în poziţie joasă. Aceste mişcări se vor obţine, folosin-du-ne de senzaţia de căscat. De această senzaţie ne vom folosi în emisia tuturor vocalelor.

Fig. 1. Emisia vocalei „a”

33

b) Emisia vocalei „e” – vocală prepalatală – se va face prin arcuirea uşoară a vârfului limbii care

împinge în dinţii inferiori. Gura va fi mai puţin deschisă ca în cazul emisiei vocalei „a”. Buzele vor fi moi şi nu prea apropiate. Partea anterioară a corzilor vocale este oblică.

Fig. 2. Emisia vocalei „e”

c) Emisia vocalei „i” – vocală prepalatală – se face prin dinţii întredeschişi şi buzele moi, abia deschise. Corzile vocale sunt puţin ridicate, laringele rămâne în poziţie joasă.

Fig. 3. Emisia vocalei „i”

Vocala „i” este o vocală deschisă şi se formează în partea anterioară a cavităţii bucale. De aceea, ne vom folosi de ea în vocalize pentru poziţionarea spre înainte şi a celorlalte vocale.

d) În emisia vocalei „o” – vocală postpalatală – se vor păstra toate recomandările din cazul emisiei vocalei „a” cu o singură excepţie: buzele sunt rotunjite şi mai apropiate.

34

Fig. 4. Emisia vocalei „o” e) Emisia vocalei „u” – vocală postpalatală – se va face rotunjit cu apropierea şi mai mare a buzelor.

Limba va fi plasată la baza dinţilor inferiori, vălul palatin ridicat, laringele lăsat, iar vibraţia sonoră se va realiza în spatele dinţilor de sus pentru registrul mediu. În registrul acut, vibraţiile sonore sunt spre centrul palatului dur cu senzaţii controlate şi con-duse imaginativ sonor.

Fig. 5. Emisia vocalei „u”

Şcoala românească de cânt este avantajată de raportul dominant al vocalelor în raport cu consoanele. Accentuarea, pronunţarea corectă, exagerată, curajoasă a consoanelor modifică calitatea realizării sonore, înfrumuseţează cuvântul, îl înnobilează, îi dă forţă, sonoritate, iar fraza muzicală devine convingătoare, hotărâtă. Aplicaţii practice: După ce am realizat acoperirea se întămplă următoarele fenomene(în timpul expunerii frazei muzicale): -presiunea subglotică cedează; -contractarea laringiană dispare; -blocul laringian coboară; -corzile vocale se alungesc; -partea inferioară a faringelui se deschide; -sunetul este lejer.Sunetele devin egale, frazele muzicale nu vor fi afectate de pasajul dintre cele două registre. Cântăreţul nu trebuie să depună eforturi speciale în această zonă a pasajului. Vocea va fi omogenă, puternică, luminoasă.

35

Exerciţiul muzical nr.9, arpegiu cu nonă:

În această vocaliză, respiraţia va fi minuţios controlată, silenţioasă, bine dozată. Vocaliza va fi realizată sostenuto, cu atenţie la acoperirea sunetelor.

-Cu penetul ca sideful de Alexandru Flechtenmacher(1823-1898), pe versuri de Mihai Eminescu.

Interpretarea va conferi cuvântului forţă şi profunzime în contextul lirismului. Respiraţiile motivice vor fi imperceptibile, subliniid poetica armonioasă a vocii şi pianului. Obiective: -nu este recomandată imitarea de către student a vocii profesorului, studentul îşi va urmării propriul instrument în exprimare, vocea sa; -exerciţiile tehnice se vor efectua lent, progresiv către registrul acut pentru a asigura funcţionarea corectă a ansamblurilor neuro-somatice; -acoperirea sunetelor acordă vocii valoare, sprijin şi fumuseţe; -cunoaşterea pasajului va oferi cântăreţului posiblitatea să abordeze un spectru larg repertorial; -prin acoperirea sunetelor se asigură vocea frumoasă, sănătoasă şi longevivă. Concepte cheie: -falset=emisie vocală superficială, neconcludentă; -pasaj=prag, punte de trecere de la registrul mediu, la registrul acut; -corzi false=corzi(benzi) ventriculare dispuse sub formă de lamele, cu rol de pretecţie al corzilor vocale adevărate; -sunet alb, deschis=este sunetul din zona pasajului, subţire şi drept, distorsionat din cauza îngustării căilor de acces al coloanei de aer; -bloc laringian=cartilaje, muşchi, fibre nervoase şi musculare, ligamente ce alcătuiesc complexul laringian. Unitatea de învăţare 8 CÂNTUL SUSŢINUT, SPRIJINIT; INDIVIDUAL ŞI COLECTIV 1.1. Introducere 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

1.3.1. Cântul susţinut, sprijinit, individual şi colectiv 1.3.1.1. Relaxarea generală şi specială a gâtului

1.3.1.2.Aplicaţii practice: Doru Popovici Cântec 1.3.1.3. Exerciţii pentru educarea vocii

1.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare Curs 9 Cântul susţinut, sprijinit, individual şi colectiv Pentru studenţii facultăţilor de pedagogie muzicală, munca de prelucrare a vocii, ţinând cont de timpul limitat acordat acestei discipline în cadrul Planului de Învăţământ este concentrată şi se bazează în mare parte pe studiul individual. Studentului îi revine obligaţia să aprofundeze cunoştiinţele despre propriul său aparat vocal, să le aplice în vocalize şi repertoriu. Este necesar să descopere sunetele frumoase din glasul său, emise cu minim efort, să le cultive şi să le extindă în studii, aşa zis, tehnice. În acest scop vor fi folosite şi vocalizele uneori însoţite de consoane: A B R A H A M A S A N T A C L A R A

Moderato

ia _____________________ a _____a ______a _____ ia _______________ ia _________________

36

Se va exagera pronunţarea consoanelor, păstrând indicaţiile învăţate pe acelaşi sunet , fraza muzicală se va executa molto legato. Exerciţiul continuă 3 trepte ascendente şi 3 trepte descendente. Obiectvul exerciţiului este de a scoate vocea înspre afară. Şcolile de canto de pretutindeni folosesc sistemul de vocalize pentru educarea vocilor, în cazul profesorilor de muzică, preoţilor, artiştilor din ansamblurile corale,iar aceste studii de menţinerea vocii vor fi efectuate pe parcursul întregii vieţi. La fel cum violonistul, pianistul şi ceilalţi instrumentişti studiază zilnic, altfel nu se poate menţine şi consolida: respiraţia, emisia, articulaţia, pronunţia, extensia vocii, acoperirea sunetelor deschise, justeţea, supleţea, amploarea cântului legato, staccato. Amintim următoarele recomandări: -învaţă să te relexezi; -găseşte relaxarea generală şi specială a gâtului; -obişnuieşte-te să-ţi asculţi propria voce cât şi acompaniamentul; -formează-ţi o imagine sonoră corectă, gradându-ţi nuanţele; -coordonează-ţi activitatea aparatului fono-respirator cu cerinţele auzului; -păstrează echilibrul în viaţă. Studenţii mai timizi, sfioşi vor folosi mai mult metoda de autocontrol, ieşind cât mai mult în spaţii şi anturaje de comunicare publică, prin audiţii şi implicare directă(cât este posibil).

Aplicaţii practice:

Cântec de Doru Popovici , interpretarea piesei pune problema sensibilităţii, susţinerii frazei muzicale, prin diversitatea melodică, agogică şi dinamică.

Concepte cheie: -cântul individual=interpretarea solistică a unei piese muzicale; -cântul colectiv=interpretarea într-un ansamblu coral a unei compoziţii corale.

37

Obiective: Învăţarea cântului frumos şi a unui repertoriu cât mai variat oferă studentului satisfacţii superioare şi un loc special în integrarea socială. Pătrunde-ţi tainele profunde ale muzicii, pentru dezvoltarea fanteziei, voinţei, capacităţilor de efort în exprimarea personalităţii. Rezumat Exerciţiile pentru educarea vocii vor avea o desfăşurare progresivă, studiul necesitând timp şi acumulări constante. Preocupările legate de studiul vocii au o vechime de peste 500 de ani. Existenţa vocalizelor acompaniate de pian şi a exerciţiilor pe text acompaniate de pian(exemplu:studiile de Giuseppe Concone şi Nicola Vaccai)sunt etape superioare în studiul vocii pentru disciplina canto coral. Toate au ca obiectiv educarea vocii şi înnobilarea sunetului. Metodele şi mijloacele care duc spre rezolvarea educării vocii sunt cele experimentate şi aprofundate prin studiile anterioare:

- ele sunt metode teoretice, combinate cu audiţii muzicale; - metode practice, vocalize, studii şi repertoriul uşor.

Reamintim studentului: -să păstreze o poziţie corectă a corpului în timpul cântului; -să folosescă o respiraţie completă; -să cânte legato, suplu; -să-şi relaxeze maxiarul, limba, deschiderea corectă a gurii; - să folosescă constant senzaţia de căscat în timpul cântului; -să-şi înlăture timiditatea; -să evite studiul exagerat în forte sau piano; -să aibă răbdare, îndrăzneală, pasiune, energie. Model de item pentru autoevaluare: -1)ce se înţelege prin tehnică vocală? -2)care sunt avantajele acoperirii sunetelor? -3)unde şi când este necesară acoperirea sunetelor? -4)ce se înţelege prin cântul susţinut? -5)ce este vocea concentrată, suplă? Concluzii: Emisia corectă a sunetului este atunci când există o presiune subglotică suficientă, prin deschiderea ritmică şi controlată a glotei comandată de creier, se îmbogăţeşte sunetul cu armonice în cavităţile faringobuconazale. Foarte pe scurt, aceasta este geneza cerebrală a corzilor vocale. Bibliografie minimală. -Pinghiriac Emil, Pinghiriac Georgeta, Arta cântului şi a interpretării vocale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2003; paginile 95, 96. -Pinghiriac Georgeta,Album selectiv pentru canto coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2006; paginile 104, 108. Partea II, Spaţialitatea vocală-dificultăţile vocii cântate şi vorbite

Unitatea de învăţare 9

SPAŢIALITATEA VOCALĂ

1.1. Introducere 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare 1.3.1. Spaţialitatea vocală 1.3.2. Registrele vocii umane şi omogenizarea lor 1.3.3 Registrul grav, mediu şi registrul acut 1.3.4 Aplicaţii practice: studii vocale cu oprire pe nonă

1.3.5 Aplicaţii practice: Wolfgang Amadeus Mozart Ridente la calma 1.4. Îndrumar pentru verificare/ autoverificare

38

Unitatea de învătare VI SPAŢIALITATEA VOCALĂ Curs 10 Registrele vocii umane şi omogenizarea lor Vocea umană posedă, într-un limbaj convenţional, trei registre şi anume:

- registrul grav; - registrul mediu; - registrul acut.

Fiecare şcoală de cânt defineşte printr-o terminologie diferită registrele vocii umane. De peste 150 de ani, şcoala românescă de cânt utilizează aceeaşi terminologie. Exerciţiile vocale vor veni în ajutorul studiului fiecărui student, asigurându-i lejeritatea sonoră. Cheia acestor studii este zona de pasaj, care egalizează, omogenizează registrele. Nu toate vocile, aşa cum am văzut, prezintă aceeaşi zonă de pasaj unde sunetele trebuiesc acoperite. Dacă instrumentul vocal este mai robust, va ridica probleme chiar şi la intrarea în registrul mediu. Problemă ce se rezolvă folosind o susţinere a coloanei de aer constantă şi suplimentară. Aşa zisul”pasaj” între registrul grav şi registrul mediu este specifică adolescentului a cărui voce nu este consolidată. În acest caz va trebui dezvoltat şi consolidat registrul mediu.Acest prim pasaj, între registrul grav şi registrul mediu este un pasaj fals. Este bine de ştiut că nu toate vocile masculine sunt mature, definitivate chiar la vârsta de 18-19 ani. În acest caz se vor folosi exerciţii vocale ponderate, cât şi un repertoriu echilibrat, care să nu lezeze extremele vocii. Exerciţiul muzical nr.10 cu oprire pe cvartă:

Acest exerciţiu va fi executat din semiton în semiton, pentru vocile nedezvoltate, până în zona pasajului dintre registrul mediu şi registrul acut, pe o ponderare musculară şi dinamică cu scopul de a-i dezvolta justeţea sunetului şi de a-i da încredere studentului în propriul instrument vocal. Acest prim pasaj este o excepţie pentru vocile masculine şi marchează cazuri izolate de dezvoltare genetică întârziată. Adevăratul pasaj al vocii rămâne acela dintre registrul mediu şi acut, valabil pentru vocalele:”a”,”e”,”i”,”o”,”u”,ce vor fi acoperite cu ajutorul vocalei”o”. Dacă o voce medie, mezzo-soprană sau bariton, în discursul său muzical, cântă o gamă ascendentă pe vocala”a”, emisia sa este foarte uşoară în registrul mediu(fa1-do2), va observa că sunetele sale încep să se subţieze şi să se albească uşor pe sunetul do diez2. Această albire continuă să se accentueze pe sunetul re2 şi mi bemol2, iar subiectul simte o senzaţie de gâtuire la nivelul laringelui, ce are o poziţie foarte ridicată. Studentul instruit într-o anumită măsură, cunoşte această senzaţie, remediază dificultăţile care cresc forte repede executând acoperirea sunetului. El va abandona sunetul deschis şi va continua cu o voce numită acoperită. Vocea va deveni puţin mai întunecată, dar va rămăne suplă şi sănătoasă. Aplicaţii practice: Exerciţiul muzical nr.11, cu oprire pe nonă:

În trecerea de la sunetul deschis „a” la sunetul acoperit „o”, debitul colonei de aer la trecerea prin glotă creşte, la fel şi presiunea subglotică. Susţinerea coloanei de aer va fi puternică. Senzaţia de

Moderato

ma __ __ __ __ __ __ __ __

ia _____________________________ o _____ a ________________________ a

39

gâtuire a sunetului dispare. Impedanţa reîntoarsă pe laringe(de care ne vom ocupa ulterior) va creşte considerabil.

Ridente la calma de Wolfgang Amadeus Mozart(1756-1791), are o linie melodică suplă, ornamentată, cere interpretului o mare atenţie în trecerile din registrul mediu spre registrul acut.

Accentele sunt obligatorii pe timpul 1, cu retragre pe timpul 2 şi 3. Există în secţiunea B, un pasaj de tranziţie ce porneşte din nuanţa forte,la nuanţa piano. Obiective: -cunoaşterea vocii şi a particularităţilor sale; - perceperea registrelor fiecărei voci; -sesizarea pasajului de trecere dintre registrul mediu şi acut; -aprofundarea omogenizării registrelor. Concepte cheie: -registrul grav=limita sonoră a fiecărei voci pe distanţa unei cvinte ascendente; -registrul mediu=distanţa sonoră de la limita cvintei registrului grav, încă o cvintă ascendentă; -registrul acut=începe de la limita superioară a cvintei rgistrului mediu, avansând încă o cvintă ascendentă; -registrul supraacut=urmează acelaşi parcurs ascendent. Precizare=fiecare voce umană dispune de anumite limite specifice. -mezzo-soprana=altistă cu disponibilităţi în registrul acut; -bariton=voce intermediară dintre bas şi tenor; -bass=voce bărbătească cu disponibilităţi mari în registrul grav; -tenor= voce bărbătescă cu disponibilităţi în registrul acut; -soprana=voce feminină cu disponibilităţi în registrul acut şi supraacut; -acoperirea sunetului=”căciula” pe care o primeşte sunetul în zona pasajului. Model de item pentru autoevaluare: 1)ce se înţelege prin registrul vocii umane? 2)care este ordinea lor descendentă? 3)cum se diferenţiază un sunet deschis, faţă de unul acoperit? 4)cum realizăm acoperirea sunetelor (între registrul grav şi cel mediu, sau între registrul mediu şi cel acut)? Rezumat Registrul sonor al vocii umane este specific vocilor masculine şi feminine. Scopul educaţiei vocale este uniformizare sonoră a celor trei registre în aşa fel, încât sunetele cântate în registrul grav să nu fie prea groase în comparaţie cu sunetele cântate din registrul acut. Este o acţiune generoasă a fiecărui student de a acorda o atenţie deosebită vocii sale, instrumentului său vocal, pentru a deveni un model generaţiilor de elevi, precum şi omogenizarea în ansamblurile corale în care va fi solicitat. Preocuparea constantă de educare a vocii este necesar să se îndrepte şi către extinderea vocii în registrul grav şi în special, în registrul acut. Un profesor care îşi îngrijeşte şi educă vocea, va deţine un loc special în viaţa socio-profesională. Unitatea de învăţare 10 AMBITUSUL VOCILOR 1.1. Introducere 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare 1.3. Conţinutul unităţii de învăţare

1.3.1. Ambitusul vocilor 1.3.1.1. Soprană lirică, soprana lirico-spintă, soprana dramatică sau wagneriană 1.3.1.2. Mezzo-soprana, mezzo-contralto, contralto 1.3.1.3. Tenorul liric lejer,tenorul liric, tenorul lirico-spint, tenorul dramatic, 1.3.1.4. Contra- tenorul (înalt), contra-tenorul (falsetist) 1.3.1.5. Baritonul liric, baritonul verdian 1.3.1.6. Basul-bariton, basul cantant, basul profund 1.3.1.7. Aplicaţii practice:Valentin Petculescu Floare albastră 1.4. Îndrumar pentru verificare/ autoverificare

40

Curs 11 Ambitusul vocilor Prin ambitusul vocii umane se subînţelege traseul sau totalitatea sunetelor de la cel mai grav până la cel mai acut. Există voci cu ambitus sonor bogat şi voci cu ambitus sărac, scurt. Ambitusul este o calitate specifică fiecărei voci, depinde de sistemul neuro-somatic şi hormonal al individului. -soprana lirică de coloratură=posedă a patra cvintă, sau supraacutul din octava a 3-a. -soprana lirică lejeră=posedă o voce amplă şi lejeră pe sunetele extreme. Registrul mediu este rotund şi uşor. -soprana lirică=are o voce centrală prin excelenţă, cu registrul mediu aşezat, amplu,, rotund şi comod. -soprana lirico-spintă=are calităţile sopranei lirice cu un registru mediu mai amplu şi lejer, mai sombrat şi un acut mai puternic şi mai strălucitor. Este foarte aproape de soprana dramatică, dar mai puţin sumbră şi mai agilă. -soprana dramatică sau wagneriană=are o voce sumbră cu sonorităţi largi. -mezzo-soprana=vocea aceasta este o mezzo sau „coloratură” rossiniană şi uneori lirică. Se diferenţiază de soprană prin timbrul rotund şi sobru pe toată ţesătura, inclusiv în acut. -mezzo-contralto=este veritabila mezzo, cu vocea amplă, multă strălucire, mai ales în partea înaltă a registrului mediu. -contralto=este vocea feminină cea mai gravă; o voce rară, posedă un registru grav larg şi întunecos. -tenorul liric lejer=este suplă, are aceeaşi ţesătură cu vocea de tenor liric, în registrul grav este mai puţin amplu. -tenorul liric=are o voce rotundă şi suplă, cu ambitus generos. -tenorul lirico-spint=are vocea cu un ambitus mai larg şi mai întunecos decât vocea tenorului liric, cu acutul mai strălucitor, mai puternic. -tenorul dramatic=este o voce foarte rară abordată mai ales în repertoriul wagnerian. -contra-tenor(înalt)=.este vocea de tenor ascuţit, asimilată astăzi de vocea de tenor. -contra-tenorul(falsettistul)= utilizează vocea în falset. -baritonul liric=este vocea intermediară bărbătească şi se află între vocea înaltă şi vocea gravă. -baritonul verdian=are o voce amplă, rotundă, sobră, sonoră şi mai este identificat cu baritonul de operă. -basul-bariton=voce cu registru vocal consistent, ce se dezvoltă bine şi în registrul acut. -basul-cantant=are registrul grav al vocii de bas-cantabil mai accentuat şi mai aşezat ca al celui de bas-bariton. -basul profund=are timbrul rotund, cu bogate armonice. Vocile intermediare se intersectează, în sus sau în jos, cu vocile din alte categorii vocale. Aceasta dovedeşte relativitatea categoriilor inventate de oameni, dar şi impo-sibilitatea clasificărilor vocii umane. Fiecare voce este o entitate. Aplicaţii practice: Exerciţiul muzical nr.12 cu oprire pe nonă şi undecimă:

Reamintim că exerciţiul de undecimă este foarte important pentru omogenizarea registrelor vocale şi extinderea ambitusului.

Floare albastră de Valentin Petculescu este un cântec suav, pe versurile compozitorului şi se dezvoltă pe un ambitus leger în nuanţe stinse.

Obiective: -cunoaşterea particularităţilor fiecărei voci; -repartizarea corectă şi eficientă a fiecărei voci într-un ansamblu coral; -obţinerea rezultatelor vocale directe,superioare, eficiente; -îndrumarea corectă a generaţiei tinere.

Moderato

a __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __