Banca Japoniei
-
Upload
biancabalica92 -
Category
Documents
-
view
216 -
download
0
Transcript of Banca Japoniei
7/28/2019 Banca Japoniei
http://slidepdf.com/reader/full/banca-japoniei 1/6
Banca Japoniei
I. Înfinţarea băncii Japoniei. Istoric
Perioada MEIJI (1868-1912) este considerată începutul epocii moderne a Japoniei(denumirea provine de le numele Imparatului Meiji care a fost propulsat la conducereaJaponiei, in urma evenimentelor ce poarta denumirea de Restaurarea Meiji).
Perioada imediat urmatoare acestor evenimente, până în zilele noastre esteconsiderata epoca moderna, fiind impartita in 4 perioada, dupa numele purtat de împăraţi.
În decursul perioadei Meiji în Japonia a apărut problema inflaţiei, odată cu
introducerea banilor tipăriţi. Capitalul era puţin, iar industriei îi lipsea infrastructura:• sisteme de distribuţie;• transport ;• comunicaţie ;• publicitate.
Acestea au fost imprejurarile in care a fost înfiinţată Banca Japoniei în anul 1882,fiind stabilite regulile pentru stabilizarea monedei naţionale şi standardele internaţionalecu privire la sistemul cu etalon aur.
Istoria Băncii Japoniei s-a împletit cu istoria economică şi financiară, şi, deseori, cu
istoria politică , având un rol semnificativ în progresul economic şi social al tării.Activitatea bancară din Japonia sa conturat în special după anii ’50 ,în perioada dereconstrucţie dupa al 2/lea război mondial.Până atunci Banca Japoniei ,prin intermediul reglementărilor bancare ,a condus ladezvoltarea în special de institutii specializate pe domenii de activitate cum ar fii:agricultura,industrie,export şi imobiliare,dar şi tipuri de operaţiuni şi termenele definanţare pe termen scurt şi lung.
Sistemul bancar japonez s-a dezvoltat începând cu cea de-a doua parte a secolului alXIX – lea. Astfel, după modelul american, au fost create de către comercianţii maiimportanţi mai multe bănci naţionale private, conform legii bancare din 1863.
În pofida aparenţelor, sistemul bancar japonez a fost puternic dirijat. Pânã spremijlocul anilor ’70, o legislaţie strictă a menţinut sub controlul permanent al autorităţilor totalitatea operaţiunilor externe ale băncilor nipone, în vederea mobilizării la maximum aresurselor necesare unei dezvoltări economice multilaterale, cu accentul pe expansiunecomerciale pieţele străine.
În anii ’80, când s-au amplificat considerabil excedentele comerciale şi implicit
1
7/28/2019 Banca Japoniei
http://slidepdf.com/reader/full/banca-japoniei 2/6
creanţele asupra străinătăţii, au intervenit schimbări fundamentale, adevărate mutaţii îndomeniul valutar-financiar, prin liberalizarea progresivã a mişcãrilor de capital întreJaponia şi exterior, concomitent cu lãrgirea gamei de operaţiuni monetare permise
bãncilor.De asemenea, în 1882, a fost creată banca centrală, care avea statut privat, pentru
ca, în 1942, să fie transformată într-o bancă ce are până în prezent statut de bancă publicăşi privată. În ultima parte a secolului al XIX –lea, guvernul a creat o serie de bănciguvernamentale, cum ar fi banca de schimb Yokohama, care finanţa comerţul exterior şi
banca ipotecară a Japoniei.Astfel, la sfârşitul secolului, se putea face distincţia între marile şi micile bănci
private. Marile bănci private, aproape în totalitate naţionale, erau stabilite în marile oraşe,fiind denumite astfel City Banks (bănci urbane).
Ele finanţau o mare parte a industriei Japoniei, de asemenea prestând servicii pentruagenţii fiscali ai guvernului.În anii 1980 au apărut probleme atunci când riscul de credit a
fost evaluat nepotrivit luându-se astfel decizii manageriale eronate.Din 1990, Japonia a cunoscut o stagnare economică, împreună cu un sector bancar
mult prea presat.Tot in anii ‘90, colapsul pieţei imobiliare accentuata de incapacitatea de a prevedea
pericole potenţiale au condus la o criză bancară la sfârşitul anilor 1990.O nouă perioadă în Sistemul Bancar cunoscută sub numele de " Big Bang " a început
în 1998 şi a durat până în 2001. " Big Bang " a presupus dereglementare în economiaJaponiei
Sistemul financiar japonez este bazat pe entităţi denumite “keiretsu”,care includ
corporati,banci ,societati de asigurari,furnizori,clienti,etc. Aceste institutii actioneazaconcentrat,în scopul atingerii anumitor obiective generale,insa se poate spune si ca acestiagenti se sprijina reciproc in perioadele de recesiune economica..
Astfel,agentii performanti din ansamblul îi susţin pe acceia mai putin performanti,în momentele în care întampină dificultaţi economice.
Din acest context se poate desprinde faptul ca sistemul financiar japonez estefundamentat pe preceptele filosofice specifice culturii japoneze.
În aceeaşi ordine de idei,se presupune ca salariaţii vor rămâne angajaţi în aceeaşiorganizaţie,care devine o ‘’a doua familie’’.
2
7/28/2019 Banca Japoniei
http://slidepdf.com/reader/full/banca-japoniei 3/6
II. Evoluţia băncii Japoneze
Principalele trăsături ale acestui sistem financiar japonez sunt reprezentate de faptul
că protectia drepturilor acţionarilor minoritari nu reprezintă un aspect destul deimportant,iar concurenta se manifestă între diferitele keriretsu şi nu neapărat între agenţiieconomici.
Acesta din urma este unul dintre motivele pentru care corporatiile japonezepot ficriticate în contextul respectarii regurilor legate de concurenta loiala.
Sistemul bancar japonez cuprinde aproape 8000 de instituţii financiare. Acestsistem este alcătuit din: Banca Japoniei, băncile private universale sau specializate,
băncile pentru agricultură şi pentru întreprinderile mici si instituţiile financiareguvernamentale.
Banca Japoniei, constituită în 1942 şi reorganizată în 1949, este condusă de PolicyBoard şi administrată de un consilier cu atribuţii de execuţie. Cel mai specific instrumentde politică monetară este „dirijarea prin ghişeu” , constând în aceea că, Banca Japonieiinformează celelalte bănci la intervale regulate asupra plafonului de creditare adecvatfiecăreia.
1.Rolul guvernului în economie
directă cu băncile comerciale), iar altele 3 societăţi sunt angajate în preluarea de acest tipde afaceri. Influenţa instituţiilor guvernamentale asupra economiei este reflectatăde multitudinea licenţelor, permiselor şi aprobărilor necesare care reglementează custricteţe activitatea economică în Japonia, precum şi de existenţa unor edicte neoficiale,dar în practică obligatorii, numite "îndrumare administrative".
Pe lângă aparatul ministerial mai există şi o multitudine de organizaţii cu funcţiisemiregulatorii. În prima parte a anului 1998 guvernul japonez a aprobat un plan dereformă a administraţiei, vizând reducerea numărului ministerelor şi agenţiilor asimilate.Unele puncte ale acestui program au fost realizate, dar există încă mult conservatorism înabordarea problemei
În mod tradiţional, cercurile de afaceri din Japonia menţin relaţii foarte apropiate cu birocraţia şi cu cercurile politice. Activitatea politicienilor a depins de contribuţiile băneşti ale marilor companii şi de modul în care conducătorii corporaţiilor nipone ausugerat orientarea voturilor angajaţilor
Până în 1980, guvernul Japoniei a controlat accesul pe piaţă prin alocarea valutei şi permiţând investiţii străine. În bună măsură aceste reglementări au fost eliminate, dar guvernul continuă să joace un rol important.Percepţia este aceea că rolul guvernului este
3
7/28/2019 Banca Japoniei
http://slidepdf.com/reader/full/banca-japoniei 4/6
de a remedia defecţiunile pieţei, ceea ce s-ar putea traduce printr-o "atitudine
protectoare" faţă de economia naţională şi o anumită precauţie faţă de concurenţa străinăşi posibila introducere de noi produse din exterior.
Companiile japoneze au prosperat ani îndelungaţi într-un mediu reglementat. Cândcondiţiile economice s-au înrăutăţit companiile au solicitat dereglementarea economiei
pentru a stimula creşterea economică şi pentru a răspunde concurenţei străine. În acelaşitimp, ca efect al creşterii yenului, companiile au început sa mute producţia în străinătate
pentru a reduce costurile. Aceasta a stimulat " golirea" (hollowing-out ) industriei japoneze.
Banca Centrală a Japoniei nu a ezitat să introducă pe piaţă sume enorme de valutăstrăină, cu precădere dolari SUA.
În domenii în care dereglementarea s-a produs (precum cel al bunurilor de consum), pieţele au explodat şi importurile au atins cote superioare, de neimaginat anterior.
Totuşi, în domenii precum cel al bunurilor de capital industriale, eforturile de
dereglementare au fost mai puţin vizibile, companiile fiind în mai mică măsură capabilesă se delimiteze de legăturile lor tradiţionale de tip "keiretsu" în căutarea de noi surse.
2.Organizarea băncii japoneze
Conducerea Bancii Japoniei este asigurata de Consiliul de Conducere care esteformat din sase membrii cu drepturi de decizie, guvernatorul bancii, doi viceguvernatori,trei auditori executive,sase directori executive si zece consilieri.
O parte dintre acestia fac parte din Consiliul de politica (Policy Board), format din
noua membrii :guvernatorul Bancii Japoniei, doi viceguvernatori, si sase membrii cudrepturi de decizie.
Consiliul este condus de un presedinte ales dintre membrii sai, care exercitacontrolul general asupra activitatii acestuia.Ministerul de finante si ministrul Agentiei dePlanificare Economica sau reprezentantii lor pot participa la sedintele Consiliului şi audreptul sa exprime pareri si chiar sa formulize propuneri referitoare la controlul monetar.
Guvernatorul, viceguvernatorii si membrii deliberatori sunt numiti de catre govern ,cu consimtamantul Camerei Reprezentantilor si al Camereri Consilierilor pe termen decinci ani, cu posibilitatea de a fi realesi.
Auditorii sunt numiti de govern, iar directorii executivi si consilierii sunt numiti deministerul de finante pe baza recomandarii Consiliului.Mandatul auditorilor si directorilor executive este de 4 ani, iar al consilierilor de doi
ani, cu posibilitatea reînnoirii.In Japonia există 7 societaţi de tip intermediar bancar (acestea au o legaturăAceste bănci finanţează pe termen lung industria cu ajutorul creditelor şi a banilor
luaţi în păstrare şi în acelaşi timp furnizează servicii de management financiar.
4
7/28/2019 Banca Japoniei
http://slidepdf.com/reader/full/banca-japoniei 5/6
Băncile de credit pe termen lung au fost create conform unei legi speciale din 1952cu scopul ca aceste bănci să ofere utilaje şi capital pe termen lung industriei.
Incepand cu 1986, aceste bănci au început să acorde şi credite pe termene maiscurte, astfel pregătind teren pentru finanţarea pe plan internaţional.
Aceste bănci au reprezentanţi de marcă în străintate precum Banca Industrială aJaponiei cu 7 reprezentanţi, 14 oficii principale şi 14 filiale internaţionale. Modalităţile definanţare ale acestor bănci le constituie emiterea de obligaţiuni şi negocierea certificatelor de depozit.
Instituţiile financiare mici şi mijlocii sunt reprezentate de băncile Sogo, băncilemutuale de economii, asociaţiile şi cooperativele de credit.
Apariţia băncilor Sogo a fost stimulata de promulgarea Legii Băncilor din 1951, elederivând din companiile mutuale de împrumuturi. Ele acordă împrumuturi şi facilităţi cu
privire la rabaturile comerciale, de asemenea acceptă depunerea de depozite de economii.Asociaţiile de credit datează în legislaţia japoneză din 1951, aceasta reprezentând
asociaţii mici şi mijlocii, iar acţionarii lor subscriind capital.Cooperativele de credit sunt similare asociaţiilor de credit, dar în acelaşi timp sunt
şi instituţii de non-profit ale căror activităţi se limitează la faptul de a oferi acţionarilor servicii financiare.
III. Situaţia actuală a băncii Japoniei
Japonia încă rămâne un sistem financiar bazat pe bănci,în ciuda faptului că piaţa decapital ,în functie de valoarea sa totala,este cea de-a doua din lume.
În cadrul unui program de dezvoltare industrială agresivă și beneficiind de asistențăamericană, Japonia a cunoscut o creștere spectaculoasă, devenind una din cele mai marieconomiii ale lumii. În ciuda unei majore prăbușiri a bursei de valori în 1990, din carețara şi-a revenit treptat,
Japonia rămâne astăzi o putere economică globală și cere acum un loc permanent încadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
Japonia a reusit, intr-o perioada relativ scurta, sa uimeasca lumea prin dinamismulautodepasirii ei si sa se detaseze, sub raport economic, in primul rand industrial, de tarileregiunii respective.
Stadiul de dezvoltare economica atins in prezent de ea sub impulsul revolutieistiintifice si tehnice o situeaza printre cele mai dezvoltate tari ale lumii.
Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este ernorm.Deşi aceastăţară ocupă mai putin de a treia sută parte din suprafaţa uscatului, deţine totuşi o şesime
5
7/28/2019 Banca Japoniei
http://slidepdf.com/reader/full/banca-japoniei 6/6
din puterea economică mondială,economia acesteia fiind susţinută în toate domeniile dela informatică până la turism.
Este interesant de urmărit cum Japonia s-a ridicat la un asemenea rang de mare putere,iar revenirea ei în arena mondială a fost spectaculoasă.
De asemenea este de remarcat cum statul nipon reuşeşte să împletească economiaca şi întreaga viaţă socială japoneză cu vechiile tradiţii.Această simbioză între economieşi cultura străveche s-a dovedit a fi foarte profitabilă pentru Japonia.
Deşi China a devenit a doua economie mondială în locul Japoniei în 2010.PIB-ul eidepăşindu-l pe cel al arhipeleagului pe tot parcursul anului,Japonia rămane unul dinactorii principali pe scena globală,absenţa acestei ţări de la orice forum internaţional fiindde neconceput.
În Japonia, activitatea economică s-a deteriorat semnificativ la sfârşitul anului2008,când expansiunea economică a fost întreruptă brusc, urmând un declin puternic al
producţiei totale.
Este uimitor cum Japonia şi-a pastrat locul vreme de 4 decenii,popor al carei populaţii este de 10 ori mai mica decat populaţia Chinei.
Sistemul financiar japonez a constituit unul dintre modelele fundamentale ,dar estetot mai putin amintit în lucrările de astăzi,în maniera în care în ziua de astazi el adopta totmai multe trăsaturi ale sistemelor fundamentale.
În prezent, sistemul bancar japonez trece printr-o reorganizare majoră şi se află înfaza de restructurare. Procesul de restaurare în curs de desfăşurare va necesita oînţelegere aprofundată sectoarelor de afaceri internaţionale în scopul de a prospera înaceastă lume interconectată competitiv la nivel global.
La nivel global, se constatã o revenire în prim-plan a bãncilor japoneze, care sunt pecale de a depãşi problemele cu care s-au confruntat în ultima vreme, în special în ceea ce priveşte creditele neperformante.
6