Balbaiala - organizarea terapiei

8/12/2019 Balbaiala - organizarea terapiei

http://slidepdf.com/reader/full/balbaiala-organizarea-terapiei 1/26

Organizarea terapiei (Pasaj din prima şedinţă)

CL. 1.: aceasta este camera de joacă. Puteţi veni aici să vă jucaţi în fiecaresăptămână. Puteţi să vă jucaţi timp de 50 minute aşa cum doriţi. Cu alte cuvinte puteţi

să vă petreceţi aici timpul în orice mod doriţi iar ceea ce vom face noi aici va rămâneconfidenţial ! acesta va fi "rupul nostru. #e vom întâlni la această oră în fiecaresăptămână. $%i cunosc pe &ăieţi din întâlnirile individuale anterioare le fac cunoştinţă.'ăieţii fac o plecăciune cu capul şi îşi spun unul altuia ('ună)*. +ici sunt jucăriile şimaterialele cu care ne vom juca $se vor indica cu o mişcare a mâinii jucăriile şiec,ipamentul*. +cesta este prilejul de a folosi ceea ce doriţi. -in"urele lucruri pe carenu avem voie să le facem este să ne rănim unul pe altul sau să distru"em materialele.$iecare &ăiat caută materialele familiare: ,ârtie pi/uri creioane. a,ad deseneaă uncio&an. 'ader deseneaă copaci şi un lac în timp ce alal scrie poveşti*:

2/istă un şoarece "ri mic şi su&ţire. 2l locuieşte cu noi în casă. %i place să

mănânce &rână şi fu"e foarte rapid pentru a se salva. 3ar este ţi o cursă de prins şoareci pusă pentru el astfel încât viaţa va fi foarte necruţătoare pentru el. Capul i se va &ălă&ăni: tic tac tic tac. +stfel e/ecutat el va fi descoperit mort.

$%n timpul acestei fae de acţiuni diverse se păstreaă liniştea şi nu se încurajeaănici măcar comunicarea nonver&ală. +ceste activităţi creion4,ârtie dureaă apro/imativ0 minute*.

a,ad $.1.*: 6oi încerca să picte cu de"etul. +cest cio&an este "roanic. 7ricumeu sunt un desenator netalentat.

CL. $.1.*: -imţi că eşti netalentat la desen astfel încât doreşti să încerci să picteicu de"etul a,ad.

'ader $'.1.*: 8ie îmi place să desene şi de asemenea îmi place să picte cude"etul. %mi doresc să desene mai &ine. 3ar cred că voi încerca să picte cu de"etul.$+dresându4se clinicianului* pot9

CL. $'.1.*: Poţi să faci orice doreşti 'ader. #u este nevoie să4mi ceri permisiunea. Poţi să faci orice doreşti.

alal $.1.*: 2u am scris o poveste. 2ste vor&a despre un şoarece dar cred că voiîncerca să picte cu de"etul.

CL. $.1.*: +i terminat de scris povestea şi acum crei că4vei picta cu de"etul.alal $..*: $alal este foarte "eneros în utiliarea acuarelei*. 2ste o mierie într4

adevăr o mierie.

CL. $..*: 2ste într4adevăr o mierie.a,ad $..*: $tiliând acuarelă roşie şi mâ"ălind de jur împrejur ,ârtia cumâinile*. +rată de parcă ar fi sân"e.

CL. $..*: C,iar ca şi sân"ele.alal $..*: $3istru"ând ,ârtia*. #u este &ine.CL $..*: #u îţi place pictura aşa încât ai distrus4o.'ader $'..*: 8ie îmi place să picte $continuându4şi desenele*.CL. $'..*: C,iar îţi place.a,ad $.;.*: 6oi spăla< este prea miera&il.alal $.;.*: =i eu. ff ce mierie. $'ader continuă să lucree la desenul său în

timp ce a,ad şi alal se spală pe piele. a,ad şi alal se îndreaptă spre jucării şi aruncă

o privire peste ele. a,ad ale"e o pasăre de jucărie iar a,al un pui. 'ader îşi termină

1



pictura mer"e la c,iuvetă se spală pe mâini şi se îndreaptă spre locul în care se află ceidoi &ăieţi şi se opreşte uitându4se la jucării. a,ad şi alal o&servă &i&eroanele. a,adia o sticlă şi o umple cu apă. +poi ţine sticla la "ura jucăriei*.

a,ad $.>.*: 7 să4i dau să &ea.

CL. $.>.*: %i dai să &ea. $a,al ale"e o sa&ie de cauciuc şi loveşte jucăria luia,ad spunând: (?ine@) 'ader ale"e rapid o altă sa&ie şi spune cu voce puternică.'ader $'.>.*: Las4o jos $năpustindu4se spre jucărie cu sa&ia. 6or&ind îi spune

repede lui a,ad* 6rei sa&ia mea9 $%i dă repede lui a,ad sa&ia. Pare speriat de actulsău pripit de a4i lua sa&ia lui alal*.

a,ad $.5.*: $adresându4se lui 'ader*: =tiţi cum se luptă indienii9alal $.5.*: 2ste uşor< oricine ştie acest lucru.'ader $'.5.*: -i"ur.alal $.A.*: Bai să or"aniăm o întrecere. Câşti"ătorul ca va cel care va înfi"e cele

mai multe cuie în ta&lă cu cel mai mic număr de încercări.a,ad $.A.*: şi 'ader $'.A.*: $aproape la unison*: &ine. &ine.

a,ad $..* şi alal $..* Prima@a,ad $.D.*: -ă sta&ilim corect. #e vom juca pe de"ete. $a,ad alal şi 'ader se

an"ajeaă într4un joc cu de"etele pentru a determina ordinea de intrare în concurs. a,ala ieşit primul +l doilea este a,ad. 'ader doreşte să fie ultimul. %ntrecerea începe.'ader câşti"ă. 3upă ce a câşti"at 'ader apucă ciocanul şi loveşte furios cuiele unuldupă altul4apro/imativ şase în total*.

a,ad $.E.*: aaaaa@

Discutarea limitelor (Pasaj din şedinţa a 2-a)

'ăieţii intră în cameră şi se salută unul pe celălalt. a,ad se îndreaptă spre jucăriişi le priveşte cu atenţie. 'a,ad ale"e lut şi îl modeleaă su& formă de şerpi lun"i. +cesteactivităţi nu sunt urmate de ver&aliare imediată.

.1.: #u ştiu ce să fac.CL.1.: #u te poţi decide... $Fritat*: =tiu@ 6oi căuta o fată pe care o voi duce la film sâm&ătă după4masă...: Goate sunt.........;.: ..........;.: etele sunt ne&une.CL..$.;.*: -e pare că a,ad nu iu&eşte fetele în timp ce a,al da.

.>.: Puteţi să o spuneţi încă odată..>.: +r tre&ui să o vedeţi pe fata mea..5. etele puffff@ $%ndreptându4se spre cuţitele de cauciuc şi luând unul*. Baideţi

să or"aniăm o luptă cu mâna stân"ă la spate..5. $Cântând 3unărea +l&astră în timp ce manipuleaă cuţitul*.7, nu. 6ino.

&ăr&ate luptă. Luptă am spus.CL.;.: $.5 .5*: #u aveţi voie să vă atin"eţi să vă răniţi să vă tăiaţi sau să faceţi

alte lucruri care pot răni pe cineva. 7&serv că vă place să vă &ateţi însă puteţi face acestlucru cu una dintre jucării nu aveţi voie să vă &ateţi între voi.

.A.: Bei câţi ani ai9.A.: 10 ani $%ndreptându4se spre cutia cu jucării şi ale"ând o maşină punând4o

într4un "araj de jucărie ! lân"ă "araj se află o casă*. rumos model de automo&il vec,i.



..: +utomo&il@ 2şti tâmpit9 Gu nu recunoşti o maşină când o vei...: $Hidicând un cuţit de cauciuc şi mer"ând după a,ad*CL.>. $.*: a,ad te4a făcut ne&un atunci când te4a numit tâmpit şi vrei să te

ră&uni. 3ar nu tre&uie să vă &ateţi unul cu celălalt în acest fel. Puteţi folosi jucăriile

dacă vreţi sau puteţi vor&i despre acest lucru dar nu avem voie să ne lovim sau să nerănim unul pe celălalt..D.: Persoanele &o"ate au astfel de maşini. 2u voi avea o astfel de maşină când

voi creşte mare.'ader $'.1.*: -ora mea are o astfel de casă pentru păpuşi..E.: 8i4ar place să locuiesc într4o astfel de casă. 6oi locui când voi lucra. 2ste o

vilă..D.: 3a este într4adevăr o vilă..10.: etele rele &o"ate trăiesc în astfel de case..E.: 7f ce spui@ $'ader pare c,iar înspăimântat*.11.: +m spus că fetele rele &o"ate trăiesc în astfel de case.

CL.5. $.1*: Lui a,al îi place să spună aşa pentru că îl consideră un lucru rău.3ar îi place să o spună.

.10.: 2u voi desena. $tiliând (vor&irea4copilărească)*: 6oi (dlesena). +şavor&eşte fratele meu mai mic. 'ăieţi este o pacoste. +ş vrea să arunc astfel de lucruride tipul fratelui meu.

CL.A. $.10*: ratele tău mai mic poate fi o pacoste şi te plictiseşte câteodată.$'ader mer"e la &i&eron îl întoarce în mână. alal atin"e sueta şi începe să lase apa

picătură cu picătura pe podea*..11.: ,ei fii atent@ 6ei ce faci. 6ei uda toată podeaua..1.: Pot să ud podeaua dacă asta vreau. Putem face orice vrem în afară de a răni

sau lovi pe cineva. Gu eşti norocos< tare mi4ar place să te &at. 6rei întotdeauna săcomani.

CL.. $.1*: =tii că aici puteţi face orice doriţi în afară de a răni pe cineva saudistru"e proprietatea. Ge4ai supărat când a,ad ţi4a spus ce să faci şi ce nu.

.1 $8er"ând la to&a de jucărie şi &ătând ritmul*: 'in" &in" &in"..1;.: Ca şi &ăştinaşii din jun"la +fricii..1;.: 2ste distractiv $continuând să &ată ritmul la to&a de jucărie* $'ader stă

uitându4se la a,ad cum su"e din &i&eron*..1>.: Bei a,ad uită4te la 'ader@ $a,ad continuă să &ată ritmul*.CL.D $.1>*: 'ader ţtie că poate face ce doreşte aici. $'ader continuă să su"ă

&i&eronul şi să &ea din sticlă*.

.15: $8er"ând la cutia cu &aloane ale"ând unul suflând în el făcând un nod şiaruncându4l în aer*. Bei &ăieţi să vedem cine poate păstra &alonul în aer. ,aideţi săvedem@ $'ader pune sticla pe masă iar a,ad a&andoneaă to&a. 'ăieţii se implică în

păstrarea &alonului în aer*..1>: ,aideţi să4l înţepăm. $a,ad înţeapă &alonul cu un vârf ascuţit de creion*..1A: Baideţi să umflăm multe &aloane şi să le înţepăm. $'ăieţii alear"ă la cutia cu

&aloane şi fiecare ale"e câteva*.'.. 2ste prea "reu..15: #u vom fi în &ătaia vântului. uuuuu@ 2u suflu..1: -uflaţi din "reu astfel încât să avem o mulţime de &aloane de înţepat. 6or

suna la fel cu pocnitorile. $'ăieţii iau în serios sarcina de a umfla &aloanele realiând

un stoc ce conţine apro/imativ o duină de &aloane*.

;



.1D:2ste destul. Baideţi să or"aniăm o luptă de &aloane. Le aruncăm de la unulla altul şi le înţepăm cu creioanele. le vom &om&arda. $'ăieţii fu" prin cameră aruncă

&aloanele timp în care se aud "omote repetate produse de &aloanele înţepate careinterfereaă cu ţipetele şi râsetele &ăieţilor*.

'.;: ltimul &alon. P+C@ L4+8 PHF#-@

Continuarea relaxării şi acceptării în dezoltarea grupului (pasaj din şedinţa a!-a)

.1 $'ând din &i&eron*: -unt un &e&eluş $râând şi vor&ind cu voce falsă*: un (ica& &e&e) $&ader priveşte un moment apoi se îndreaptă spre raftul unde sunt păstrate

&i&eroanele ale"e o sticlă şi o umple cu apă. -u"e sueta şi nu face nici un comentariu*..: =i tu o faci. $îndreptându4se spre 'ader*'.1: 3a $continuând să su"ă*.1: +runcaţi apă pe "eam.

.;: puteţi face acest lucru. Puteţi face ce soriţi dar nu puteţi răni pe nimeni. dacăaruncaţi apă pe "eam este posi&il ca cineva să fie udat. =tiţi acest lucru. $alal ridică unurs de jucărie şi o min"e făcând jucăria să sară pe min"e*.

.>: 8are scofală. oricine poate face asta..5 $Punând sticla jos şi luând un &alon din cutie umflă &alonul cu o e/piraţie

astfel încât faţa lui devine foarte roşie*. +m făcut4o cu o sin"ură suflare.'.: aţa ta este toată roşie ! l4ai umflat prea repede... $Luând un creion ascuţit lovind &alonul lui a,ad şi spăr"ându4l*.7ooooo@

ce am făcut. -unt un rău un &ăiat rău..A: de ce ai făcut4o9 Ge avertie. -unt un &iet ratat. te avertie. -unt într4adevăr

supărat.CL.1 $.A*: Când lucrurile nu ies cum vrei devii (smintit)..: Puteţi să o spuneţi din nou. -unt într4adevăr smintit.CL. $.*: 2şti într4adevăr smintit.'.;: =i eu sunt smintit când pierd la jocuri. Gatăl şi mama mea se supără pe mine

când se întâmplă astfel şi asta mă determină să devin şi mai smintit.CL.; $'.;*: 3evii smintit când pieri iar tatăl şi mama ta devin smintiţi cu tine

iar tu devii şi mai smintit decât ei... 8ă jucam odată rummI cu mama. 2a a câşti"at iar eu am devenit atât de

smintit încât mi4am aruncat cărţile în aer şi am lovit4o pe mama în oc,i. #u am vrut săse întâmple asta şi m4am speriat. 2a mi4a spus că am or&it4o şi că nu va mai vedea. +

încercat să mă sperie astfel încât să nu mai fiu un &iet ratat. +m creut că am or&it4oîntra4adevăr şi am început să plân" şi să o sărut. ea a spus (+cum poate vei învăţa să numai fii aşa de arţă"os). +m fost fericit că nu am or&it4o dar an fost furios pentru că m4a

păcălit în tot acest timp. #u o voi ierta niciodată.CL.> $.*: Ge4ai speriat într4adevăr atunci când ai creut că ţi4ai rănit mama.

Când ai descoperit că de fapt nu ai rănit4o te4ai simţit mai &ine mult mai &ine dar apoiai început să fii furios pentru că te4a prostit în tot acest timp.

.D: este o prostie să te superi. este doar un joc. 3ar te superi cu toate că ştii căeste doar un joc.

CL.5 $.D*: C,iar dacă este o prostie nu poţi să nu simţi în felul acesta..E: 8ie îmi place să vin aici şi să stau aici.

Cl.A$.E*: Ge simţi &ine când eşti aici.

>



'.>: 2ste frumos pentru că aici poţi face ceea ce doreşti să faci şi poţi fi propriultău şef.

CL. $'.>*: Ge simţi &ine când eşti propriul tău şef..;: 2ste amuant aici dar îmi place.

CL.D $.;*: +muant aici..>: #u neapărat amuant dar diferit nu este nici un şef ca acasă sau ca la şcoală.2şti întra4adevăr propriul tău şef.

Cl.E $.>*: 2ste diferit faţă de acasă sau de şcoală unde ţi se spune ce sa faci..10 $%şi ridică &i&eronul şi începe să &ea*: 2ste &un. 6oi &ea mut foarte mult.

$'ader îşi ridică sticla şi începe să &ea. Cei doi &ăieţi &eau din sticle. su"ând suetele şi plescăind din &ue*

.11 $Hânjind*:6oi salva nişte apă pentru data viitoare ! pentru săptămânaviitoare. $Cei trei &ăieţi râd. 'ader smul"e sueta de pe sticlă şi o mestecă ţinând4o întredinţi*.

.1: $Hidicând telefonul de jucărie şi tastând numărul*: +lo 'ader. La revedere

'ader. 'ună a,al. La revedere a,al. $Punând telefonul jos şi cântând*.'.5: $Hidicând un câine de pluş lovind câinele de câteva ori şi spunând

&atjocoritor*: ('iet căţeluş &iet micuţ căţeluş) $2l aruncă căţelul într4un colţ alcamerei*.

.5 $Hidicând un &e&eluş de jucărie şi inversând capul jucăriei astfel încât să i seascundă. ?inând în sus jucăria*: Loveşte jucăria în cap. Loveşte4o în cap am spus.$alala pune jucăria jos şi o înlocuieşte cu mama &e&eluşului. 2a jucăria mamă şi oloveşte peste cap cu un pistol de cauciuc.

'.A: $Luând &e&eluşul de jucărie şi pe tatăl de jucărie al &e&eluşului punându4i săse ţină de mână antrenându4i în conversaţie spunând pentru tată*: etiţă rea rea. etiţăneastâmpărată. 3u4te la colţi $împin"ând4o pe fetiţa de jucărie în colţ*.

.A: $Luând un alt &e&eluş de jucărie şi atin"ând creştetul capului lui 'ader< pefaţa lui alal se o&servă un âm&et*.

CL.1E $.A*: Lui a,al îi place să prostească oamenii..1; $Hidicând pe tatăl de jucărie al &e&eluşului pe care 'ader îl aşease jos. %şi

acoperă mâna dreaptă cu jucăria îi aşeaă jucăriei mâinile peste oc,i*. +sta este ceea ceunii copii fac în filme atunci când priveliştea este înspăimântătoare. 2u nu fac acestlucru dar unii copii da. 8ie nu4mi este frică de nimic.

CL. 11 $.1;*: Gu simţi că nu4ţi este frică de nimic..1>: 8i4este frică de unele lucruri dar nu4mi este frică de cele mai multe dintre

ele. %mi este frică de întuneric dar nu4mi este frică de tunete şi ful"ere $râând*. 2l este

într4adevăr speriat de ele. #u4mi place întunericul în dormitorul meu. %mi place să am olumină aprinsă când mer" la culcare.CL.1 $.1>*: #u4ţi este frică de cele mai multe lucruri dar sunt totuşi câteva de

care îţi este frică..15: 8ama mea spune că sunt prea mare pentru lucruri dar nu4mi pasă.CL.1; $.15*: C,iar şi aşa ea crede că tu eşti prea mare şi tu te simţi la fel..: 8ie nu4mi place întunericul dar nu am o lumină aprinsă.CL.1> $.*: fff@'.: 2u o&işnuiam să am o lampă de noapte dar sora mea mai mare m4a necăjit

atât de mult încât acum nu o mai am. %nsă urăsc întunericul. -unt foarte multe um&reînfiorătoare în întuneric şi te simţi atât de sin"ur simţi că nu te poţi &aa decât pe tine

însuţi. 2ste înfiorător.

5



CL.15 $'.*: 2a te4a necăjit astfel încât ai renunţat la lumină dar te simţi încăsperiat.

.D: 2ste în ordine după ce adormi.CL.1A $.D*: #u te deranjeaă dacă nu te "ândeşti la asta dacă nu4ţi pui între&ări

în le"ătură cu acest lucru. 6ăd că ne4am mai rămas 5 minute..E. 3oar cinci minute..1A: +ş dori ca a&ia acum să începem.CL.1 $.1A*: +ţi dori să aveţi mai mult timp la dispoiţie pentru a4l petrece aici.'.D: Baideţi să ieşim pe uşă şi să intrăm încă odată. -ă pretindem că facem acest

lucru. +poi vom avea mult timp la dispoiţie.CL.1E: Goţi doriţi să petreceţi mai mult timp aici..1: $itându4se în jos la pantaloni*: 3a@ Pantalonii mei sunt ui< poate că apa s4

a prelins din sticlă. 8ama o să mă omoare.CL.0 $.1*: Ge temi că se va înfuria pe tine din această cauă..1D: 3a şi nu doresc ca ea să afle ce se petrece aici.

CL.1 $.1D*: #u vrei ca ea să afle ce se petrece aici.'.E: #u îi spun mamei şi nici altcuiva ce se petrece aici. Când mă întrea&ă ce

facem tot ceea ce îi spun este că J#e distrăm şi ne jucăm).CL. $'.E*: #u vreţi ca cineva să ştie ce se petrece aici..10: $Hâând*: 8ama devine ne&ună de furie când nu îi spun ce se întâmplă aici.

-pun doar J7, a,ad 'ader şi eu ne jucăm doar). 2a spune JCe vă jucaţi9) 2urăspund J3oar jocuri).

CL.; $.10*: =i tu simţi în acelaşi fel ! dorinţa de a nu le spune nimic ! ceea ce ledetermină să devină ne&une de furie.

.11: #e&unie ne&unie@ $Cei trei &ăieţi râd*.CL. > $Că toţi &ăieţii*: şedinţa s4a terminat< ne vedem săptămâna viitoare &ăieţi..1: Pa pa. Pe săptămâna viitoare.'.10: pe săptămâna viitoare. Pa..1E: Pa pa. -per ca săptămâna viitoare să vină cât mai repede.

"ucr#nd conştiincios în ederea realizării insig$t-ului (pasaj din şedinţa a %-a)

a,ad $.1*: Baideţi să jucăm cărţi.'ader $'.1*: 'ine.alal $.1*: 'ine. $'ăieţii şi clinicianul se aşeaă în jurul mesei*..: $a,ad joacă într4o manieră profesionistă cu o mândrie e/a"erată care l4ar

sfida c,iar şi pe un coK&oI*: Baideţi să jucăm JCraI ueen) şi apoi Jşesică). +mdouă pac,ete de cărţi..: 7f@ 2u nu vreau să joc JCraI ueen). %mi aminteşte de profesoara mea.

Grăncăneşte trăncăneşte trăncăneşte tot timpul. #u4şi înc,ide niciodată "ura nicimăcar pentru un sin"ur minut. #ici măcar nu poţi "ândi în aceeaşi cameră cu ea. #u o

poţi niciodată mulţumi. #u poţi vor&i cu ea. 2a are ultimul cuvânt ea repreintă le"ea.răsc şcoala anul acesta şi o urăsc pe ea.

CL. $.*: 2a face re"ulile ! acesta este modul în care simţi în ceea ce o priveşteM

.;: este imposi&ilă ! imposi&ilă. +cesta este modul în care am poreclit4o aceastaeste porecla pe care am ales4o pentru ea. %ntr4o i s4a întâmplat ceva amuant. -4a luat

după mine iar eu am murmurat Jimposi&il)< ea m4a auit şi a spus JCe este imposi&il9)

A



Copiii au fost surprinşi să audă că m4a între&at aşa ceva. 2rau de4a dreptul înfricoşaţi căo să4F spun. 3ar desi"ur nu F4am spus nimic. F4am spus J8uncesc din "reu şi cred că4mi este imposi&il să reuşesc). 2a mi4a spus că dacă mi4aş pune mintea la contri&uţie înloc să mă prostesc aş putea să fac orice. iecare dorea să râdă dar nu a îndrănit

nimeni. 3ar la pauă ce am mai râs de 2+@ 3omnişoara imposi&ilă. 2ste &olnavă ! într4adevăr &olnavă la cap. 'ăieţi este &olnavă@CL. $.;*:Ge face să te simţi ca o eitate să te simţi de parcă ai pune ceva pe

capul ei.'.: #u4mi place profesoara de anul acesta. 2ste aşa de cate"orică@ #u lasă pe

nimeni să mişte. 8uncă muncă şi iar muncă tot timpul. #ici măcar nu se străduieşte săfacă munca mai interesantă. 2ste o şefă. +şa că nu te lasă să mişti. Gre&uie să stai lalocul tău. #ici măcar nu poţi să4ţi asculţi creionul c,iar dacă F s4a rupt vârful. %n ceamai mare parte a timpului când tre&uie să faci acest lucru ridici mâna şi o între&i dacăai voie să4ţi ascuţi creionul. 3acă este de acord va spune JLasă mâinile jos şi apucă4tede trea&ă).

CL;. $'.*: Gu simţi în acelaşi mod ca şi a,al 'ader..;: +nul acesta profesoara mea este foarte dră"uţă. 3ar anul trecut am mers la o

altă şcoală. Ce profesoară@ Ge determina să stai după ore dacă scăpai cumva o &ucată de,ârtie pe jos. Ge făcea să răstorni coşul de "unoi pe podea şi să ridici fiecare &ucată de,ârtie şi să o pui în coş pe masa ei. nele profesoare sunt dră"uţe dar altele sunt jalnice.

CL. ; $.;*: Profesori diferiţi se poară în moduri diferite.'.;: +m perec,e. +m ieşit din joc..5: 2u nu. +m perec,e $adresându4se clinicianului*. 2şti tu sau a,ad.CL. 5 $către toţi &ăieţii*: +m ieşit..>: -unt &ătrânul servitor $'om&ănind*: -ăracul de mine sunt $CraI ueen*..A: 2u nu mai vreau să joc cărţi.'.5: #ici eu..5: $cu o iritare în voce*: 'ine. 'ine. $&ăieţii se ridică şi se îndreaptă spre

&i&eroane. iecare simte sticla pe care o ţine. Baul este mai mare pe măsură ce sticlelese "olesc şi apa se împrăştie pe podea.

.A: $începând să &ea spunând*: Până la fund@ $'ader şi a,al c,icotesc. iecarerepetă JPână la fund) pe măsură ce începe să &ea din sticlă*.

.: Baideţi să or"aniăm un &om&ardament $&ăieţii se îndreaptă spre cutia cuavioane şi fiecare ia câteva avioane de jucări de dimensiuni variate*.

.: Cad &om&ele@ $fiecare &olnav aruncă un avion în aer. Când avionulaterieaă &ăieţii stri"ă încântaţi J+teriare perfectă@) Când avioanele cad &ăieţii stri"ă

Jnul s4a pră&uşit) sau J'ăieţi o pră&uşire@).D: 'ăieţi am o&osit@'.5: =i eu..: ff sunt sleit.'.A: 2u voi picta..D: 6oi face câteva &om&e de lut. 2u voi lua tot lutul şi voi face o &om&ă uriaşă.

Poate spar"e orice în &ucăţele. 'uuum@ Gotul se va face ţăndări..E: $a,ad stă jos nean"ajându4se în nici o activitate*.10: #u tre&uie să fac nimic dacă nu doresc..10: =tiu@ 'om&a 82+ este tot mai mare şi mai mare. 7 neteesc şi va deveni

rotundă.

.11: ,ei dă4mi nişte lut.



.11: 'ine. Fată..1: 8ulţumesc mult. 7f mulţumesc..1: 7, "lumeam. L4am rupt în jumătate. Poţi să faci o &om&ă dacă vrei.

Priveşte operaţiunea. +m rupt în două lutul cu acest liniar. +ici@ $'ader lucreaă la

pictura sa iar ceilalţi doi &ăieţi lucreaă la &om&e*..1;: +m făcut o &om&ă dia&olică $aruncă &om&a pe podea provocând un "omot pe care îl întăreşte ver&al* NNNNNNNNNNCBCBCBCB. $fluierat prelun"it*CB4CB4CB4NNNN. +ceastă &om&ă a fost un "omot suficient de mare pentru a trei din morţi.

.1: Fată cea mai mare &om&ă B a lumii $aruncând &om&a pe podea aler"ând pentru a se ascunde su& masă*. +m făcut4o. +m făcut4o &om&a B nu m4a lovit.

.1>: Baideţi să desenăm. 2u voi desena. ite ce creioane frumoase $Cei doi &ăieţi apucă creioanele şi deseneaă pe ,ârtie. 'ader continuă să pictee*.

.1;: $3upă ce a renunţa la intenţia de a desena*: prieteni preentând trei dintrecela mai mari lucrări ale lumii J7 Cruce Hoşie ! 8ama Păroasă) desenată de fiul ei.itaţi4vă la &raţele ei "rase şi mari. +uc, auc, auc, auc,. #u pot să stau jos când ea

trece. $?inând în sus altă pictură*. +sta este ceea ce doresc să fac atunci când ea mărăneşte $i&ind cu pumnul aerul*.

CLA $.1;*: Ge simţi jenat după ce mama ta te răneşte şi ai vrea să ştie şi ea ce răute simţi dar nu faci acest lucru.

.1>: 3esi"ur că mă simt supărat dar dacă aş spune orice c,iar şi +uc, aş primimai mult. +şa că tac dar urăsc să fiu rănit. Poate credeţi ei &ine credeţi că nu suntaltceva decât un copil care este pedepsit pentru că este neascultător.

CL. $.11*: -imţ că eşti prea mare pentru a fi rănit..15: Când voi avea cu doi ani mai mult iar mama mă va răni îl voi spune să mă

lase în pace.CL.D $.15*: Când vei fi puţin mai mare crei că îi vei spune mamei tale cum te

simţi de fapt.'.: %ntocmai ca şi mama mea. 3oresc să fiu artist când voi fi mare. 3ar mama nu

doreşte acest lucru. 2a vrea să urme cole"iul. 3ar eu nu vreau să mer" la cole"iu. #umi4am dorit niciodată acest lucru. 6reau la =coala de +rtă. 8ama îmi spune că voi uita.3ar eu ştiu că nu4F aşa nu voi uita. 8ama spune că da dar eu ştiu că nu4F aşa.

CL.E $'.*: Gu vrei să faci ceva iar mama ta crede altceva ! nu vede punctul tăude vedere.

.15: 8ama este întotdeauna mai supărată atunci când este o&osită. +tunci am"rijă.

CL.10 $.15*: 2şti într4adevăr "rijuliu.

.1A: +şa stau lucrurile ! c,iar dacă ne place sau nu ! tre&uie să ne ascultăm părinţii ! pentru simplul fapt că sunt părinţii noştri. -ă avem "rijă de noi şi c,iar dacănu ne place să facem ce spun ei ! le datorăm ascultare. 2ste de datoria noastră iar odatorie este o datorie.

'.D: 2, c,iar şi la &iserică şi la =coala de 3uminică înveţi că $mişcându4şi capulîncet în sus şi în jos în timp ce împin"e "ura spre partea stân"ă a feţei*. +r tre&ui să neascultăm părinţii.

.1A: Când nu4ţi asculţi părinţii încalci una dintre porunci J7noreaă pe tatăl tăuşi pe mama ta). Când nu asculţi @OB++B) 3e cele mai multe ori tatăl şi mama ta tesfătuiesc corect dar uneori şi noi avem dreptate.

CL.11 $.1A*: -imţi că ar tre&ui să4ţi asculţi părinţii şi de cele mai multe ori

doreşti acest lucru dar uneori consideri că este prea "reu.

D



'.E: $Hidicându4şi privirea de pe pictură*: +ceastă pictură este "roanică ! într4adevăr "roanică. %mi place să desene şi să picte. 6reau să mer" la =coala de +rtă

pentru uniori sâm&ăta dimineaţa dar nu pot. 8ama nu mă va lăsa.CL.1 $'.E*: %şi place într4adevăr să pictei şi să desenei foarte mult dar nu ai

şansa să faci acest lucru..1: Cu si"uranţă părinţii sunt nostimi@ 2i doresc ca noi să facem totul aşa cumconsideră ei &ine.

CL.1; $.1*: părinţii sunt aşa de "reu de înţeles uneori..1: 8ama mea este autoritară ! într4adevăr autoritară. 2a comandă pe oricine !

c,iar şi pe tatăl meu iar el este de două ori mai mare decât ea. #u pare însă să4lderanjee acest lucru. 3e ce m4ar deranja pe mine9 Lucrurile mer" foarte &ine atuncicând eşti de acord cu ea.

CL.1> $.1*: Gu şi a,al simţiţi în acelaşi fel. 2ste mai uşor să faci ceea ce doresc părinţii cu toate că s4ar putea să nu4şi doreşti întotdeauna asta.

'.10: +tunci când ceva conteaă foarte mult pentru tine nu poţi fi de acord c,iar

dacă acest lucru te4ar scuti de necauri. 3espre mine de e/emplu îmi doresc cuadevărat să mer" la şcoala de arte. #u pot să renunţ la asta ! nici c,iar de dra"ul mameimele.

CL.1> $'.10*: 2ste în ordine să fii de acord atunci când lucrurile respective nuînseamnă foarte mult pentru tine dar crei că tre&uie să4ţi susţii punctul de vedereatunci când este ceva important.

'.11: Poate că într4o i ! poate că într4o i mama va fi de acord cu mine.CL.1> $'.11*: Poate că într4o i vei reuşi să o faci pe mama ta să se ră"ândească..1D: Baideţi să or"aniăm un joc de tra"ere la ţintă $luând un creion şi desenând

repede un indian pe o &ucată de ,ârtie "ri*. Bei voi faceţi &om&ele. faceţi un stoc. îl voi propti pe acest tip în spatele coşului de "unoi. $%n timp ce plaseaă ,ârtia a,ad îşiîntinde mâna dreaptă*. 2u faţa al&ă. Gu faţă roşie. $râând*. 'om&ardaţi4l &om&ardaţi4lc,iar în stomac@ 'om&ardaţi4l în nas@ faceţi4i nasul sân"eros. sa4l nenorocim ! dar &ine.'ine &ăr&aţi pe starturi oc,iţi foc. $'ăieţii îşi încep asaltul cu lut aruncând min"i delut &om&e în faţa indianului. Pe măsură ce &om&ele lovesc &ăieţii râd şi stri"ă*. Fată@te4am lovit direct în piept@ C,iar în inimă. 'in"o@ $etc.*

Comentariu:

La început a,ad avea o ima"ine de sine foarte proastă $1.1* aveau sentimentulcă tre&uie să urmee ordinele în cele mai multe cauri $>.1A* $>'.D* >.1A* $>'.E*

$>.1* $>.1*. a,al considera că tre&uie să fie încreător $1.1*. îşi e/primaua"resivitatea şi ostilitatea $1.* $1'.>* .5* $.5* $.* $.10* $;.* $;.>*$;'.5* $;.5* $;'.A* $;.A* $>.* $>'.* $>.;* $>.D* $>.1;* $>.1D*. a,adilustra situaţia socială de acasă cu fraţii $1.5* acceptarea sau în"ăduinţa $>.1*$>.1;*. Hefuarea ordinelor primite de la alţii $.1* autoperceperea şi recunoaşterea$;.1;* $;.1>* $;.1* $;.*. Heflectarea temerilor $1'.1* $;.1;* $;.1>* $;'.*.

'ader a "ăsit o soluţie $reor"aniarea convin"erilor* că mama lui va accepta într4o i ceea ce doreşte el şi va fi de acord cu deciia lui $>'.11*. actualiarea $>'.10*.

+ făcut un pro"res în sensul că a devenit mai puternic iar la început se lupta cuceilalţi copii şi câşti"a $1.D* $1CL.5*. a,ad acceptă re"ulile adulţilor $;.;* şi judecăcomportamentele neadecvate ale altora $;.D*. a,ad şi 'ader su"eau apă din sticla cu

&i&eron act sim&olic pentru insatisfacţia care au avut4o în perioada când îşi su"eau

E



de"etul ader a fost ,rănit cu &i&eronul iar a,ad a fost ,rănit la sân doar şase luni. Cutoate acestea a,ad şi4a supt de"etul până la vârsta de trei ani.

Pentru mine ca şi clinician a fost destul de confuă această non directivitate

şedinţe nestructurate relaţii interpersonale permisive. +m fost puţin an/ioasă în ceea ce priveşte comportamentul copiilor în timpul şedinţelor: cum se vor comporta ei cum vorinteracţiona cu toate că i4am întâlnit înainte separat pe fiecare dintre ei. %n cele dinurmă relaţia noastră construită pe adevăr acceptare credinţă respect înţele"ereîn"ăduinţă recunoaştere a ieşi la iveală pe parcursul şedinţelor de terapie.

Cea mai importantă remarcă care am putut4o formula de4a lun"ul celor patruşedinţe este aceea la începutul primei celei de a doua şi a treia şedinţă copiii se &âl&âiauatunci când îşi e/primau emoţiile sau e/perienţele sociale ne"ative în acţiuni indirectenonver&ale cum ar fi: desenul pictura jucăriile etc. 3ar în toate cele patru şedinţe ei auînceput să se e/prime li&er să4şi e/prime sentimentele ne"ative fără frică le4a crescutstima de sine.

La începutul primelor trei şedinţe copiii o&işnuiau să se &ată şi să se certe pentrua4şi e/prima sentimentele dar apoi au devenit prieteni s4au acceptat unul pe altul înactivităţile pe care le desfăşurau activităţi care apro/imau interacţiunile socialecotidiene întâlnite în caul adulţilor. +u avut e/perienţe de relaţii sociale desfăşurateîntr4o atmosferă terapeutică neameninţătoare neincriminatoare.

TERAPIE PROIECTIVĂ

+sumpţiile de &aă ale terapiei proiective se referă la faptul că atmosferaterapeutică şi materialele pot fi structurate şi selectate în maniera care faciliteaăcopilului aflat în terapie următoarele aspecte:

1. 2/primarea sentimentelor reprimate. 2/primarea "ândurilor şi atitudinilor în condiţii neameninţătoare pentru el;. 3escărcarea emoţională asupra unor materiale sau o&iecte care servesc ca

su&stitut pentru persoane sau situaţii "eneratoare de ostilitate pentru copil>. Proiectarea acestor sentimente în preenţa unui clinician care are o

atitudine suportivă5. Hedirecţionarea sentimentelor şi atitudinilor într4o manieră care "enereaă

o mai mare o&iectivitate în perceperea sinelui ţi în perceperea celorlalţiA. 3evoltarea autointe"rării

Pe scurt terapia proiectivă oferă copilului oportunitatea de a se eli&era re4

e/perienţia testa retesta situaţiile prin care trece şi a4şi descoperi propria identitate.Fnclude procese cum ar fi jocuri psi,odramă sociodramă modelare activităţi de creaţiecu materiale plastice sau non plastice desen pictură pictură cu de"etul terapiemuicală.

7 atitudine protectoare în terapie poate incomoda terapeutul în aplicareametodolo"iei proiective. Gemerile clinicianului pot ivorî din propriile temeri şian/ietăţi din îndoielile pe care le are privind menţinerea limitelor terapiei. Clinicianul

poate deveni an/ios atunci când eşueaă în introducerea sau întărirea acţiunilorlimitative< de e/emplu când permite unui copil să4l a"resee fiic sau să4l stropească cuapă sau în caul în care copilul petrece majoritatea timpului din cadrul terapiei

plim&ându4se înainte şi înapoi. n asemenea clinician poate deveni o persoană

nerecomandată pentru terapie care su& influenţa stimulilor an/ioşi ce derivă din

10



propriile sale e/perienţe poate avea un atitudine directivă ! pre"ătirea materialelornecesare terapiei sunt de natură non proiectivă.

-copurile terapiei proiective sunt identice cu cele ale consilierii sau ludoterapiei:atin"erea unei capacităţi ma/ime de acceptare a propriei persoane şi a celor din jur<

e/perienţierea unui sentiment de împlinire< de a &eneficia de un "rad adecvat deafecţiune< de a se simţi recunoscut ca persoană aparţinând acestei lumi< de a cunoaştesentimentul de pace şi securitate< de a cunoaşte plăcerea unei activităţi creativeneîn"rădite şi e/perimentarea în comunicarea ver&ală şi non ver&ală.

Procesul terapiei proiective este practic acelaşi cu al celorlalte terapii de orientaredinamică. Clinicianul sta&ileşte un climat democratic în cadrul căruia participanţii îşiale" materialele şi activităţile. 2/istă multiple oportunităţi pentru copii de a4şie/ternalia conflictele< de a4şi stăpâni propria lume< de a se de&arasa de ri"iditate< de a4şi devolta spontaneitatea şi de a4şi reor"ania concepţiile. -ituaţia întâlnită în cadrulterapiei proiective este una care permite participanţilor de a se confrunta cu pro&lemelede se descoperi pe sine şi pe ceilalţi în conte/tul unor relaţii interpersonale permisive.

nul dintre principiile de &aă ale terapiei proiective este acela al fle/i&ilităţiimaterialelor şi procedurilor. #evoile fiecărui copil vor dicta demersul terapiei şi

procedeele utiliate. Cu unii copii unele activităţi sunt utiliate în mai mică măsură întimp ce cu alţii aceleaşi activităţi vor fi utiliate mai des. neori câteva activităţi vor fiutiliate cu un copil sau un "rup de copii într4o perioadă scurtă de timp. Cu toateacestea indiferent de activitatea aleasă principiile de &aă ale dinamicii interpersonalerămân aceleaşi. +tenţia este întotdeauna focaliată asupra copilului care desfăşoară oactivitate ţi nu asupra activităţii în sine.

&tudiu de caz (!)

N,aled un copil în vârstă de 5 ani. #aşterea a decurs normal. La 1A luni el a fostînţărcat. mama lui relateaă că educarea lui în ceea ce priveşte necesităţile fiiolo"ice afost dificilă. Gre&uia să depună foarte mult efort în această direcţie.

(2u aveam doar 1D ani şi nu ştiam ce tre&uie să aştept de la el. acum ştiu că amaşteptat prea mult. N,aled a fost co&aiul nostru). 8ama reacţiona la pro&lemele deconstipaţie ale lui 'o&&I administrându4i supoitoare tot a doua i timp de câteva lunide fiecare dată când această pro&lemă apărea. Cu alte cuvinte el a eşuat în raport cunormele normale de devoltare.

'âl&âiala lui a fost sesiată de către părinţi la >D de luni. Potrivit relatării lor ei nuau reacţionat la această tul&urare de vor&ire şi (pro&a&il că am denumit4o "ân"ăveală).

%n ultimele luni am&ii părinţi îi cereau lui N,aled (mai spune o dată) pentru a4l puteaînţele"e dar în acelaşi timp afirmă că nu au e/ercitat nici o presiune pentru a4ldetermina să vor&ească mai clar. %n preent &âl&âiala lui N,aled constă în repetiţii aleunor sunete consonantice iniţiale cu un ton ocaional sever de natură lin"uo4dentală<această din urmă caracteristică se întâlneşte mai ales la termenii referitori la sine $eumie mine* şi la persoanele care repreintă autoritatea $mama tata*. %n plus faţă detul&urarea de lim&aj N,aled o&işnuieşte să4şi su"ă de"etul (jumătate din i) (refuă sămănânce alimente solide) refuă orice în afară de lic,ide ouă şi în",eţată. La 5 luniN,aled a fost spitaliat în urma unei pneumonii< a primit o atenţie deose&ită din parteaasistentelor care îl considerau dră"uţ atunci când se &âl&âia şi îl determinau să sean"ajee în conversaţii pentru a4l aui cum vor&ea.

11



Gatăl ofiţer de poliţie (vedea foarte puţin de copii) $apro/imativ o oră pe i deo&icei între 100 şi 1D00* N,aled are o soră de ; ani foarte dră"uţă şi vioaie care (nuare pro&leme) şi cu care N,aled se &ate (neîncetat). în timpul perioadei de "raviditatecu fetiţa mama a tre&uit să stea o mare parte din timp în pat. +stfel a tre&uit să4şi

a&andonee majoritatea responsa&ilităţilor casnice destinate soţului şi celor trei surorimăritate pe care le are. N,aled şi4a petrecut majoritatea timpului în lea"ăn. 8ama puneun mare accent pe această perioadă iar acum încearcă (să recuperee acele luni). +cumo lună l4a înscris la o "rădiniţă moment în care N,aled a reacţionat într4o manieră cetrăda am&ivalenţa: aşteptând să mear"ă la "rădiniţă într4o i în timp ce în următoarearefua acest lucru. coeficientul de inteli"enţa la scala 'inet -imon a fost FEA.

'nteriul terapeutic iniţial cu $aled

N,aled a ales câteva procedee proiective începând cu artterapia continuând culudoterapie şi terminând cu terapia prin muică. N,ald şi mama sa au fost întâmpinaţi

de mine şi conduşi în camera de terapie unde N,ald a avut posi&ilitatea să alea"ă unadin două situaţii şi anume: ca mama sa să stea cu el în timpul şedinţei sau dimpotrivăsă mear"ă în altă cameră $unde putea răsfoi iare şi reviste*. N,aled a ales ca mama luisă părăsească camera. l4am informat pe N,aled ca poate face orice doreşte şi poatefolosi orice crede că i4ar face plăcere. -4a îndreptat imediat spre cutia de creioane a alescâteva şi le4a pus pe masă. =i4a luat o &ucată de ,ârtie şi s4a aşeat la masă.

N.1: 7 să desene o &i&liotecă. +ici este uşa c,iar aici ! aici în spate. 6oi desenascările şi poarta în cealaltă parte. 6oi folosi portocaliu. +ici este o uşă mare o voidesena c,iar aici. $+şeaă desenul pe scaunul de lân"ă el şi ia o altă ,ârtie*.

CL.1: +i desenat o &i&liotecă iar acum ai luat o altă &ucată de ,ârtie.N.: 3e data asta voi desena un peşte. Fată un peşte ! "ura< are o "ură mare şi un

oc,i $o spune cu veselie şi în surdină* şi iată peştele@ $întorcând foaia şi spunând*. 6oidesena un alt peşte. 6oi face mai întâi oc,iul iar apoi "ura ! o "ură mare. 6ei$ridicând desenul punându4l pe scaun< luând altă ,ârtie*. 6oi desena un alt peşte. +icieste "ura mare şi oc,iul. $+re la îndemână o mulţime de ,ârtii pentru a putea folosi câtedoreşte*.

CL.: N,aled poate folosi toată ,ârtia dacă doreşte acest lucru.N.>: 6oi desena un alt peşte şi de data aceasta îi voi face doi oc,i. un peşte mare.

Fată@ $ridicându4l în sus*. Qata.CL.>: +i desenat un peşte mare cu doi oc,i de data aceasta.

N.5: $punând ,ârtia pe scaun< ,ârtia cade jos*. 7, a căut. +cum stai acolo peşte.8ă aui peşte9 -tai acolo.CL.5: 8i4ai arătat că doreşte ca ,ârtia să stea acolo unde ai pus4o.N.A: +sta4i tot@ +cum voi picta $mer"ând la şevalet luând o pensulă şi folosind

culoare nea"ră*. 6oi picta cerul. este înnorat o i înnorată $făcând cercuri mici ne"recare sim&oliau picăturile de ploaie. Fniţial picteaă stând în picioare iar apoi aşeându4se pentru un moment pictând cercurile mici şi ne"re*. Gotul este "ata. %l voi pune c,iaraici să se usuce. Gre&uie să se usuce. $luând o altă &ucată de ,ârtie mâ"ălind cuacuarelă "al&enă şi punând ,ârtia la uscat*. =i aceasta tre&uie să se usuce. +cum voiface o casă cu multe "eamuri multe şi multe şi multe "eamuri. =i scări. Fată totul este"ata $părăsind masa şi îndreptându4se spre raftul unde se află jucăriile*.

CL.A: +i terminat de pictat şi ai de "ând să priveşti jucăriile.

1



N.: $luând fiecare jucărie şi aşeând4o pe fiecare pe spate*. Goate dorm.CL.: ucăriile vor dormi.N.D: $luând câteva animale domestice N,aled duce fiecare animal la Roo. Pe

măsură ce remorca înainteaă Nlaled redă sunetul remorcii printr4un (mmmmmmmm).

3uce fiecare animal la Roo în această ordine: capra pisica câinele raţa iepurele oaia"âsca mă"arul calul viţelul "ăina şi vaca. -unetul motorului făcut de remorcă(mmmmmm) însoţeşte fiecare animal în călătoria sa. N,aled se îndreaptă spreascuţitoare ascuţitoare care este plină cu rămăşitele reultate din ascuţirea creionului. elrăstoarnă partea mo&ilă a ascuţitoarei moment în care unele resturi se răstoarnă. Cule"eaceste resturi în remorca unui camion de jucărie. -e străduieşte ca aceste resturi să cadădirect în remorcă*. +cestea repreintă mâncarea animalelor $remorca se îndreaptă spreanimale*. 88888 $răstoarnă remorca în apropierea fiecărui animal*. 8âncaţi oilor.$3ă fiecărui din cele 1; animale posi&ilitatea să mănânce din remorcă oferindu4ifiecărui animal o comandă ver&ală sau direcţia potrivită* 8âncaţi. $3upă ce animalelesunt ,rănite N,aled apucă nişte plastilină*. 6oi face un peşte ! un peşte mare cu o "ură

mare. %l voi tăia pe peşte $Gaie peştele în > &ucăţi*. 6oi face un alt peşte şi îl voi tăia şi pe el.

CL.D: +u mai rămas doar câteva minute. N,aled mai ai doar cinci minute.N.E: 6oi atârna picturile cu peşti pe perete. $olosind o &andă de scotc, el a"aţă

picturile pe perete*. Priveşte $cu multă &ucurie în "las şi o diminuare a tensiunii*.Priveşte@ Picturile mele atârnă pe perete. Priveşte4le@

CL.E: +i a"ăţat picturile astfel încât orice să le poată vedea. +i propriile picturi pe perete. 7rice le poate vedea. +cum şedinţa s4a terminat N,aled. Poţi veni săptămânaviitoare dacă doreşti iar eu voi fi aici.

N.10: 7, &ăiete@ C,iar pot9 %mi place şcoala asta mai mult decât cea la caremer".

CL.10: C,iar îţi place să fii aici.N.11: $privindu4şi mama*: 6ino şi vei picturile mele< atârnă pe perete. 2u le4am

făcut şi le4am atârnat ! toate le4am făcut de unul sin"ur.

Comentariu

Prima pictură a lui N,aled a fost o &i&liotecă $N.1*< "rădiniţa lui se află în cadrulunei &i&lioteci. -pontaneitatea lui este evidentă $N.*. + ales să desenee mulţi peştitoţi cu o "ură mare. Li se adreseaă într4o manieră a"resivă $N.>*. +poi se îndreaptăspre jucării $N.* le pune pe fiecare să doarmă evitând orice implicare cu o&iectele de

natură umană. +poi se implică într4un joc cu animalele domestice pe care le duce la Roo$N.D*. +ctivitatea cu ascuţitoarea sim&olieaă una dintre pro&lemele lui alimentare $el,răneşte animalele de multe ori*.

%n şedinţa a doua se reîntoarce la tema cu peştii şi taie un model pe care l4aconstruit în &ucăţi. Germină prin a4şi admira creaţiile. %şi invită mama să4i admirelucrările şi afirmă (Gotul de unul sin"ur). N,aled relevă multă şi li&ertate de e/primare.

Dierite metode de terapie proiectiă

+rtterapie aplicată copiilor cu &âl&âială3esenul arta şi pictura au fost utiliate atât pentru dia"nosticare cât şi pentru

terapie. +rta este un mijloc de e/presie. %n caul copiilor care se &âl&âie uneori

1;



e/primarea ver&ală este &locată. +rta poate constitui pentru aceşti copii o cale de intrareîn domeniul comunicării cu sine însuşi cu clinicianul sau alţi mem&ri ai "rupuluiterapeutic.

3esenul şi picturaCopilul &âl&âit îşi poate e/prima su& forma unui Qestalt ideile şi sentimenteledespre sine şi despre ceilalţi.

ocul cu noroi=i picturile care conţin mâ"ălituri permit copilului să se eli&eree în cadrul unei

activităţi plăcute< ele sim&olieaă surse "eneratoare de deapro&are socială şi plăcereaanală din primii ani ai vieţii.

ocul cu plastilină2le oferă plăcere Sinesteică pentru copil.

8odelarea nisipului #isipul repreintă un mijloc care oferă copilului oportunităţi de e/primare care

pot fi de natură a"resivă sau pasivă. 2ste cea mai potrivită metodă pentru copiii cutul&urări o&sesiv4compulsive.

Consilierea centrată pe client

+ceasta este o a&ordare relativ nouă în consilierea persoanelor cu pro&lemeemoţionale. Cel care a introdus această metodă este Carl Ho"ers a cărui lucrareConsiliere şi Psi,oterapie pu&licată în 1E> repreintă lucrarea de referinţă în acestdomeniu. +&ordarea lui se &aeaă pe teoria personalităţii repreentând (o sinteă afenomenolo"iei..... o teorie ,olistică şi or"anicistă .....a teoriei interindividualeela&orată de -ullivan.........)Ball and LindeI 1E5 p.>D*. Ho"er a inclus oînre"istrare completă a şedinţelor terapeutice de consiliere desfăşurate în caul unuiadult cu &âl&âială. Caul lui Ber&ert 'rIan este un ca clasic care relevă pro"resulterapeutic a unui adult &âl&âit cu nevroă spre o persoană cu o mai &ună capacitate deinte"rare. %ncepând din 1E> pu&licaţiile clinice şi e/perimentale amplifică $-nIder1E> 1E5>< -eeman 1E>E 1E5< -eeman şi HasSin 1E5;* susţin $Ho"ers şi 3Imond1E5>* şi critică a&ordarea centrată pe client $-mit, 1E50< G,orne 1E>>*.

7 consecinţă a Consilierii şi Psi,oterapiei este terapia centrată pe client $1E51*

denumire care reflectă sc,im&area în nomenclatură de la (non directiv) termen caredefineşte ceea ce consilierii non directivi consideră ca fiind erori de interpretare alenaturii reale a procesului de consiliere. Popularitatea acestei forme de consiliere acrescut considera&il. -4a spus $Ball şi LindseI 1E5 p.>A* că acest fapt se datoreaăfaptului că îşi are rădăcinile în psi,olo"ie $comparativ cu alte &inecunoscute practici

psi,oterapeutice care îşi au ori"inea în domeniul medicinei* $* pentru că este mai uşorde învăţat $;* pentru că necesită cunoaşterea dia"nosticului personalităţii $>* pentru că

perioada de tratament este mai uşoară decât în caul altor forme de psi,oterapie. +l&ert8urp,I ar spune că nu pot apare inconveniente referitoare la primul motiv< deacord

puternic în le"ătură cu cel de4al doilea motiv< acord la punctul ; în relaţia de consilierecentrată pe client< şi în cele din urmă acord se poate întâlni şi în le"ătură cu cel de4al

patrulea punct demonstrând severitatea tul&urării considerată ca şi varia&ilă.

1>



8ai mult clinicianul încearcă să recunoască şi să reflecte pattern4ul atitudinal al persoanei cu &âl&âială. +ceastă te,nică este foarte simplă. Clinicianul încearcă săidentifice sentimentele e/perienţiate de către client. +poi reflectă sau o"lindeştesentimentele clientului care au fost e/primate< dar realiând acest lucru încearcă să

clarifice sentimentele pe care clientul le are faţă de propria persoană încearcă să4ldetermine să le perceapă semnificaţia. 6oim preenta în continuare un e/emplu dereflecţie simplă:

Clientul: 6oi fi capa&il să mer" la dans ! dacă voi avea curaj. Ce amuant aicisunt unul dintre mem&rii ec,ipei de fot&al ! asta necesită curaj ! şi voi fi capa&il săutiliee o parte pentru a mă amua. 3ar în acelaşi timp îmi este frică că mă voi &âl&âi.

CL: Crei că a&ilităţile pe care le ai la fot&al te vor ajuta pe plan social.Clientul 3a şi nu numai la asta ....

+cest tip de recunoaştere a sentimentelor ajută individul să continue să le practice

şi nu îl determină să devină a"resiv. %n sc,im& el se simte înţeles şi li&er să se miştedin punct de vedere terapeutic în domeniul atitudinal. Clarificarea reflecţiilor estedestinată convertirea atitudinilor e/primate de client în atitudini clare fără a determinacreşterea a"resivităţii. iată un e/emplu:

Clientul: 8er" la o petrecere şi majoritatea copiilor mă i"noră ! întotdeauna seîntâmplă aşa. La şcoală profesorii nu mă solicită pentru că le este teamă că mă voi

&âl&âi dar eu îmi doresc să vor&esc. Goţi ceilalţi fac o serie de lucruri şi se amuă ! eisunt &ine mersi ! această &âl&âială ! ce am făcut să o merit9 2i nu se &âl&âie ca şi mine.

CL: -imţi că nu ai nici un pic de noroc.

*n alt exemplu de clariicare+

Clientul: +m devenit atât de retras şi de introvertit încât nu mai mer" la petreceri.8ă port de parcă nu4mi pasă. 3ar în adâncul sufletului ştiu că nu4i aşa. 3oar "lumesccu toţi ! în special cu mine.

CL: -ituaţia a devenit atât de incomodă încât îţi doreşti să scapi ţi ai devenitdefensiv.

Clientul: 3ar dar "lumesc cu mine însumi.CL: Când eşti în astfel de situaţii ar fi mai &ine să renunţi la luptă şi să admiţi

înfrân"erea.

Clientul: 3a mi4ar place dar tre&uie să iau în considerare atât de multe lucruri !toate lumea se &aeaă pe mine ştiţi şi mă determină să nu mai fiu eu însumi.CL: Crei că ceilalţi îşi doresc să fii o persoană capa&ilă ! şi acest lucru te

incomodeaă.Clientul: 2ste adevărat.

(+stfel de recunoaşteri şi clarificări ale sentimentelor eli&ereaă clientul detre&uinţa de apărare ca şi cum acestea nu s4ar fi împotrivit niciodată 2u4lui e/primarealor devine tot mai li&eră şi se devoltă insi",t4ul. ustificarea pentru devoltarea acestoratitudini non directive şi a&ilităţile care le implementeaă se află în reultatele pe carele determină) $Ho"ers 1E>> p.;>0*.

15



na dintre cele mai cunoscute afirmaţii ale lui Ho"ers este (Câmpul perceptualtotal se diferenţiaă "radual de sine) $Ho"ers 1E51 p.>E*. -inele conform lui Ho"ersrepreintă conştiinţa individului despre ceea ce este şi ceea ce face şi este determinat pe

&aa reacţiilor de evaluare în raport cu alţii. -tructura de sine este (or"anieaă picturi

e/istând în conştiinţă atât ca personalitate $conştiinţa clară* cât şi ca &aă $inconştient*a sinelui şi a sinelui relaţionat $la mediu* împreună cu valorile poitive sau ne"ativecare sunt asociate cu aceste calităţi şi relaţii percepute ca e/istând în trecut preent sauviitor $Ho"ers 1E51 p.501*.

&tructurarea terapiei

%n cadrul întâlnirii iniţiale cu clientul consilierul îi poate e/plica clientului ca va firelaţia dintre ei spunând ceva de "enul (acest timp îţi aparţine. %l poţi folosi aşa cumdoreşti ! poţi vor&i despre orice doreşti. #u voi face nici o supoiţie referitoare la

pro&lemele tale nu va tre&ui să4mi răspuni. 3ar poate te vei simţi mai &ine vor&ind

despre aceste lucruri discutându4le împreună şi "ăsind unele soluţii. 3oreşti să mer"emmai departe9) +cesta nu este o&li"atoriu demersul pe care toţi indiviii îl aşteaptă. niiaşteaptă şi doresc sfaturi metode asi"urări răspunsuri precis definite la între&ările lor<unii c,iar solicită asi"urări. -tructurarea terapiei va fi făcută de multe ori în timpulfaelor timpurii ale consilierii. +&senţa criticismului şi judecării e/istenţa uneiatmosfere terapeutice caracteriată prin permisivitate acceptare clarificare vadetermina individul să se simtă li&er şi dornic de a e/plora sentimentele şi "ândurileameninţătoare.

-copul clientului ! filoofia centrată care îşi are ori"inile într4o ipoteă derivatădin practica clinică susţine că (individul are o capacitate suficientă pentru a se descurcaîntr4o manieră constructivă în starea de conştienţă) $Ho"ers 1E51 p.>*. Consilierulacceptă persoana ca o individualitate care are capacitatea de a se direcţiona< ca unindivid care este capa&il de a "ăsi soluţii la propriile pro&leme.

(3acă consilierul crede ... că individul nu are capacitatea de a se cunoaşte sin"urşi avanseaă ideea ca consilierul tre&uie să îşi asume o responsa&ilitate considera&ilă

pentru această cunoaştere a individului el va determina confuia clientului şi tendinţaacestuia de a se apăra ... +ceastă etero"enitate confuivă care a fost prevalentă în

psi,oterapie a dus la &locarea pro"resului ştiinţific ...)Procesul terapeutic este "reşi perceput< percepţia tre&uie să fie mai realistă<

relaţiile perceptuale tre&uie să capete semnificaţie. Fndiviii cu &âl&âială ca şi celelalte persoane tind să reacţionee la o&iecte şi situaţii pe care le percepe sau le e/perienţiaă.

este realitatea percepută de individ care motiveaă comportamentul individului.Consilierea cu un adult t#năr cu tul,urare de lim,aj (,#l,#ială)

&alim este un &ăiat de 1A ani a&ia intrat în liceu care face parte dintr4ocomunitate aparţinând clasei de mijloc. + fost recomandat lo"opedului de cătreconducerea departamentului datorită unei tul&urări de lim&aj de tip &âl&âială deseveritate medie. 2ste un &ăiat înalt arătos având scorul F la 'inet -imon de 1>. Cutoate că nu a primit ajutor specialiat în trecut pentru această pro&lemă el nu esteconvins cel puţin conştient că ar avea nevoie acum iar la primul interviu cu lo"opedulavea reţineri în ceea ce priveşte începerea consilierii.

1A



Prima şedinţă

CL.1: 3e data aceasta vom discuta despre pro&lemă şi ne vom întâlni în fiecaresăptămână în această i şi la această oră. 3iscutând despre aceste lucruri care s4ar putea

să te deranjee vom putea să le îm&unătăţim. -in"urul mod în care pot să4mi forme oidee corectă presupune să cunosc punctul tău de vedere şi aş dori să4l aflu de la tine.+m putea să ne ima"inăm că eu sunt o suprafaţă al&ă "oală pe care tu urmeaă să

pictei umplând "olul. 3eci este o situaţie în care vom lucra împreună ! vom discutaîmpreună ! şi câteodată este foarte "reu să vor&im despre lucruri care ne deranjeaă nefac să ne simţim inconforta&il dar în acelaşi timp este modalitate foarte utilă pentrunoi. 'ineînţeles ceea ce vom discuta aici este strict confidenţial. 6or&ind şi "ândindîmpreună putem face ca lucrurile să devină mai puţin incomode. Poate vei dori să4mifaci şi mie cunoscută situaţia aşa cum o vei tu şi ceea ce crei despre ea.

-alim 1: 2i &ine cum să încep $râând* vreau să spun ! uff ! nu ştiu ! am pro&leme ca toţi ceilalţi ! nu ştiu dacă într4adevăr sunt diferit. -e întâmplă doar să am

această pro&lemă uneori ! ştiţi ! iar alteori nu $pauă*. C,iar mă între&am ce vom facela aceste şedinţe.

CL.: 3a la fel ca şi Fsaid cred că dacă vom discuta despre aceste lucruri şi nevom "ândi la el împreună ! ce crei despre ele ! despre lucrurile care te deranjeaă saudespre cele în le"ătură cu care ai nedumeriri poate vom descoperi ceva util.

-.: fff ! am câteodată o pro&lemă de lim&aj ! am această pro&lemă ! de ovreme. 3in copilărie. mama spune că o am de la vârsta de A sau ani dar eu nu4miamintesc deloc. +poi ! îmi amintesc că prin clasa a cincea sau aşa ceva copiii râdeau demine la şcoală dar eu am creut că sunt doar răutăţi dar acum este prima dată când mă"ândesc la asta. Hăutăţi.

CL.;: +sta ai creut despre cele întâmplate.-.;: 3a ei râdeau de mine ! ei &ine din cauă că aveam o mică dificultate !

vor&ind în cadrul "rupului. #u voi uita acest lucru niciodată.CL.>: + rămas &ine întipărit în memoria ta.-.>: 3a cred cp din cauă că m4am necăjit ! dar nu am făcut nimic atunci ! adică

m4am comportat ca şi cum nu aş fi auit nimic ! dar eram tare necăjit.CL.5: Ge4ai simţit furios.-.5: 3a la urma urmelor cred că oricine s4ar fi simţit aşa nu9CL.A: Crei că a fost modul natural în care oricine ar fi reacţionat.-.A. 3a la urma urmelor cât de des râde cineva de tine9 este un sentiment

în"roitor.

CL.: %mmmm@-.: +ltă dată ! anul trecut ! eram la plajă ... vacanţa de vară. Câţiva amici ! amfost la o petrecere la şcoală ! unde am întâlnit o fată ! despre care credeam ! că estefoarte atractivă ! dar am avut pro&leme cu ea ! aşa că am părăsit4o

CL.D: Pro&leme9-.D: 3a ! discutam cu ea şi ! uf ! dintr4o dată ! m4a prins ! dar m4a prins &ine

ştiu 4 şi nu am mai putut vor&i cu ea. #u ştiu de ce ! nu am mai putut ! şi !3umneeule ! a fost ! nu foarte frumos.

CL.E: Ge4ai simţit într4adevăr inconforta&il.-.E: 7,,, &ăiete ! a fost în"roitor ! aşa că am început să vor&esc şi să vor&esc

despre orice ! şi totul a fost o mare mă"ărie. +m plecat repede.

CL.10: -ituaţia a fost atât de peni&ilă încât ai plecat.

1



-.10: 3a si"ur. 3ar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna ! dimpotrivă eu ! nu prea sufăr din caua a&senţei fetelor ! la petreceri sau la dans ! ştiţi.

+ici $CL.1* am sta&ilit structura iniţială a situaţiei în timp ce clientul era oarecum

eitant $-.1*. +m o&ţinut o idee privind e/pectaţiile lui aşa încât am preluat controlulactivităţii. +m restructurat situaţia $-.*. Clientul a reacţionat discutând despre &âl&âiala pe care o avea iar reumatul acestei şedinţe a fost o cronolo"ie a evenimentelorspecifice privind tul&urarea de lim&aj. Fniţial relata aceste evenimente aparent fără oimplicare afectivă. 2u am acceptat ce a spus parafraând cele spuse de el într4o manierăcare urmărea să concentree şi să refocaliee ver&aliările pe sentimentelee/perienţiate de el în cele relatate şi emoţiile pe care le4a simţit atunci.

doua şi a treia şedinţă.

-alim a continuat să povestească despre incidente specifice neplăcute din trecutul

lui incidente care i4au rămas întipărite în memorie. Gotuşi îi era destul de dificil să4şie/prime sentimentele reale în le"ătură cu acestea. -e descria ca fiind o persoanăantisocială care studia mult şi credea că va avea succes într4o i dar nu era încă si"urde domeniul în care va avea succes. + petrecut o &ună parte din timp accentuând asuprafaptului că dificultatea lui nu este cu nimic mai "ravă decât alte pro&leme pe care le auceilalţi. Credea că era prea stresat de presiunea care se e/ercita asupra lui din partearudelor care aşteptau prea mult de la el. La sfârşitul celei de4a treia ore nu a pronunţatîncă cuvântul (&âl&âit). -e referea la această tul&urare de lim&aj ca la o (pro&lemă) (odificultate) (o mică situaţie) şi alte sinonime de acest "en. %n "eneral comportamentullui părea puţin defensiv şi dorea ca eu să4mi asum responsa&ilitatea de a iniţia şiconduce terapia. Cu toate acestea printr4o atitudine de acceptare continuă suportcâteva clarificări l4am ajutat "radual pe -alim să înlăture câteva dintre &ariereleintelectuale care nu4mi permiteau să am o percepţie reală a sentimentelor şi atitudiniisale.

/edinţa a şasea

-.1: 2ste ceva despre care doriţi să discutăm în mod deose&it9CL.1: 7rice vrei tu.-.: aş dori să precie că mai târiu nu am mai avut aşa de multe pro&leme. +sta

este tot ce am avut de spus.

CL.: %mmm@-.;: 3ar pro&lema este că întotdeauna mi4a fost teamă că voi avea pro&leme !tocmai într4un moment nepotrivit ştiţi9

CL.;. =i teama mai persistă încă.-.>: 3a pentru că întotdeauna o aştept ! în orice moment ! este rău oricum ştiţi

ce vreau să spun9 =i ca reultat ! al acestor temeri ! tocmai pentru că ai această frică !asta înseamnă că este posi&il să nu ai nici o pro&lemă ! c,iar şi aşa pare că nu ai

pro&leme9 2/istă întotdeauna această frică care apare tocmai atunci când nu doreşti caşi acum vedeţi $se &âl&âie*9 %ntotdeauna când simţi acest sunet ciudat în vocea taîmpietreşti şi nu mai poţi rosti cuvintele ! şi asta nu sună prea &ine. #u mai "ândesc. =iurăsc o asemenea voce. =i mai mult îi face pe oameni nervoşi ! având o asemenea

perioadă de timp în care încearcă să rostească cuvintele ! şi nu este c,ir ! nu este c,iar

1D



rela/ant pentru individ ! unii te pot asculta ore în şir ! ei au toate aceste informaţii ! nucă eu nu le am ! îmi voi pierde vor&irea şi toate capacităţile de "enul ăsta ! şi asta este

pro&lema mea ! întotdeauna tre&uie să te străduieşti din "reu şi asta repreintă o pro&lemă. Câteodată se întâmplă să nu vor&esc despre ceva anume ! doar despre

dispoiţia în care sunt ! şi nu îmi pasă ce cred alţii despre mine ! nu4mi pasă de nimicîn mod particular ! şi nu mă "ândesc la neapărat la mine sau impresia pe care o producaltora ! apoi se întâmplă ! nu are nici un sens ! uit unde rămăsesem. 7ricum ! acumunde rămăsesem9

CL.>: -puneai că dacă îţi este teamă vei avea pro&leme ! că a simţi această teamăeste la fel de rău cu a avea pro&leme. =i ceea ce crei despre tine în momentul în care ai

pro&leme ! şi ceea ce cred ceilalţi despre tine.-.5: 6ăd ca aţi amestecat puţin lucrurile. Cred că am sc,im&at su&iectul. neori

aceste lucruri tre&uie spuse ! din cauă că în timp ce vor&esc mă "ândesc atât de mult lace voi spune ! cuvânt cu cuvânt ! iar în momentul când termin de vor&it ! am o ideedespre ceea ce tocmai am spus ! dar dacă nu dau nici o atenţie la ce spun şi la modul

cum o spun se întâmplă să mă între& (ce am spus9)CL.5: -4a (revărsat) pur şi simplu şi ...-.A: 2i &ine cum s4a întâmplat sâm&ătă seara am fost la o petrecere ! şi cum nu

sunt foarte volu&il 4 cu toate că uneori simt că aş fi ! dar de o&icei ştiu cu cine voi ieşi ! şi cine va ieşi cu mine. 3e o&icei nu doresc să ies cu cineva anume şi din anumitemotive nu mi4a păsat ce voi spune sau ce voi face în acea noapte. dintr4o dată am avutacel sentiment ! şi am spus o mulţime de lucruri ! lucruri pe care nu le doream să lespun ! şi tre&uia să spun o mulţime de minciuni nevinovate despre felul în care măsimţeam ! lucruri de "enul ăsta ! le spuneam oamenilor că asta credeam pentru că aşaaueam ! nici măcar nu mă "ândeam la asta ! pur şi simplu rosteam. 3e e/emplu dee/emplu aici ! ei &ine tre&uie să vă spun că sunt o persoană foarte specială nu sunt caalţii ! şi mă simt puţin ne&un ! aşa credeţi9

CL.A: ?i4ai pus între&ări în acest sens.-.: neori m4am între&at. 3ar se întâmplă ! nu ştiu cum ! ar tre&ui să vă dau o

"rămadă de e/plicaţii pentru a înţele"e e/act ce am vrut să spun dar este foarte "reu dee/plicat.

CL.: 2ste într4adevăr foarte dificil să vor&eşti despre asta.-.D: 2i &ine staţi să văd ! o, vreau doar să spun ce am de spus şi să nu mă

"ândesc ce spun alţii ! ca şi cum ar fi ceva foarte important presupun ! presupun ! ar fi &ine să fie ! u, ! nu ştiu cum să reolv asta ! ei &ine.

CL.D: Ge între&i dacă ar fi &ine să vor&eşti despre asta ! sau dacă poţi ! pentru că

este foarte "reu să discuţi astfel de lucruri. Poate te între&i cum voi reacţiona eu ! şi astaface şi mai dificilă e/primarea ta.-.E: #u ştiu cum ar tre&ui să e/plic aceste lucruri ! dar of ! oricum eu am o

prietenă ! nu ştiu dacă asta va influenţa e/plicaţiile mele ! dar ei &ine ! să mă "ândesc ! oricum uf ! ceea ce vreau să spun este uf ! ce încerc să spun este uf uf care eraîntre&area9

CL.E: +cesta repreintă unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le4ai spusvreodată ! să4mi spui e/act ce simţi în le"ătură cu aceste lucruri ! mulţi oameni "ăsescacest lucru foarte dificil de realiat ! este într4adevăr destul de dificil de e/primat ceeace simţim cu adevărat.

-.10: -pun o mulţime de lucruri amuante ! lucruri amuante ! de e/emplu aş

putea spune ! să ne întoarcem la prietena mea ! ar fi mai uşor de e/plicat. 7ricum uf

1E



din anumite motive ! anumite ! sunt foarte foarte sensi&il de cele mai multe ori şi defiecare dată când sunt într4o astfel de dispoiţie ! of de cele mai multe ori mă simt aşade stupid în comparaţie cu ea ştiţi ce vreau să spun nu9 Far acum nu cred că sunt aşadar mă port de parcă aş fi. Cam asta ar fi ! of 3umneeule@

CL.10: $+titudine rela/ată âm&ind uşor*.-.11: 3in anumite motive nu ştiu de ce încep să vor&esc despre tot felul delucruri ! de e/emplu îi spune că am ! că sunt o persoană unică ! şi că aş putea aveadouă Jfeţe) complet diferite ştiţi ce vreau să spun nu9 =i tot aşa mai departe îi spunastfel de lucruri ! of ! toate acestea ! de aş putea măcar să mă "ândesc la cei îi spun !nu neapărat la dispoiţia pe care o am atunci ! nu ştiu de ce dar of. 3oar vor&esc şivor&esc şi vor&esc ! of ! şi nu mă pot "ândi la ceea ce spun ! asta4F tot ! aveţi vreo ideedespre ceea ce spun acum9

CL.11: Ge simţi confu în momentul de faţă şi te între&i dacă ceea ce spui arevreun sens. Ge străduieşti foarte tare să faci faţă şi asta îţi ia ceva timp şi efort. 3araceste lucruri necesită de o&icei mult timp.

-.1: 6reau să e/prim e/act ceea ce aş dori şi e/act acest lucru încerc să fac ! nuam nimic de ascuns ! of ! nu este ceva ce poţi e/plica foarte uşor neprevăut sau cevade "enul ăsta $râde*. 3e fapt sunt un actor e/traordinar. 3ar nu mă înţele" nici eu.

CL.1: $n minut tăcere*-.1;: #u ştiu de ce fac asemenea lucruri ! este ca şi cum mi4aş ima"ina că fac

astfel de lucruri ! cum s4a întâmplat odată ! aş putea spune că mi4ar place să vă spunminciuni şi nu ştiu de ce ! împotriva voinţei mele ! aş vrea să planific aceste lucruri !ceea ce mi4ar lua apro/imativ o săptămână. 7 dată ! ce4a fost oare9 ! am avut o şansăe/traordinară să fac ceva ! să spun ceva ! să invente o poveste ! o poveste un scenariu

pe &aa căruia să se re"iee un film ! m4am "ândit la detalii ! F4am povestit prieteneimele că acest film a fost deja realiat ! şi că eu urma să văd premiera în acea săptămână4 ştiam că este o petrecere la şcoală la sfârşitul săptămânii F4am spus despre toateacestea dar desi"ur că ea nu mă crede c,iar dacă reuşesc o performanţă deose&ită ! estefantastic ! F4am povestit că în timpul filmărilor am fost foarte ocupat ! F4am povestitdespre modul în care am scris scenariul şi desi"ur că nu m4a creut iar la sfârşit cândam între&at4o dacă mă crede a spus ceva de "enul că ea nu crede aşa ceva ! aşa că pânăla urmă c,iar şi eu am admis că este puţin fantastic ştiţi ! şi dintr4o dată am spus Jvreisă vei secvenţe din film) iar ea a început să râdă ! dar l4am scos şi F4am arătat ! şi afost e/act aşa cum F4am povestit ! ima"inile !şi a fost atât de real ! şi desi"ur nu F4amspus cum l4am o&ţinut de la un prieten ! a fost într4adevăr real ! nu cred că ştie cum l4am o&ţinut ! lucrurile astea 4 şi ea nu ştie dacă îi spun vreodată adevărul sau nu ! şi asta

nu este &ine dar asta este şi n4am ce4F face.CL.1;: Ceva te îndeamnă să procedei astfel.-.1>: %mi place să derute oamenii ! o tentaţie ! să îi înne&unesc ! este normal

acest lucru9CL.1>: %ţi pui între&ări în le"ătură cu acest comportament ! într4adevăr ai

nedumeriri.-.15: Câteodată nu doresc să îi înne&unesc dar până la urmă ajun" să fac acest

lucru. +m tendinţa de a avea un caracter în"roitor să fiu un sno& sau aşa ceva 4 darcum spuneam ! nu este adevărat. =i le spun oamenilor acest lucru.

CL.15: %ncerci să creei această impresie despre tine.

0



-.1A: +m uneori tendinţa de a vor&i &la &la &la M Câteodată mă între& dacă este &ine pentru că pare atât de neo&işnuit. #u ştiu dacă m4ai e/istă cineva care să secomporte la fel.

CL.1A: 2ste un comportament unic ! şi îi pui pro&leme în le"ătură cu diferenţele

e/istente.-.1: #u este e/act ceea ce simt. 2ste o minciună totul este o minciună ! esteteri&il dar cu toate acestea mă port la fel.

CL.1: +sta crei şi nu ai ce face.-.1D: 3acă nu am nimic de spus şi doresc să spun totuşi ceva ! nu spun nimic.

%ntotdeauna sună atât de real.CL.1D: 3a.-.1E: n alt lucru este următorul ! adesea când doresc să spun cuiva adevărul ! şi

doresc într4adevăr să le spun ! de cele mai multe ori este vor&a despre acele lucruri pecare nu le poţi spune c,iar aşa de uşor ! aşa că nu este foarte "reu pentru mine să mint !şi una dintre metodele prin care poţi afla dacă am minţit sau nu este aceea că apariţia

pro&lemelor de lim&aj.CL.1E: Cu cât ai pro&leme mai mari cu atât ascuni ceva asta vrei să spui nu4F

aşa9-.0: Cât timp mai avem9CL.0: =apte minute. 6rei să continuăm9-.1: 2i &ine dacă aţi remarcat nu spun niciodată ! uf uf uf că sunt un &âl&âit

şi nici măcar nu menţione acest lucru c,iar şi atunci când vor&esc despre asta ! nu amrecunoscut faţă de nimeni ! sau c,iar faţă de mine însumi că sunt un &âl&âit pentru cănu sunt $râde*. #u ştiu de ce. 2ste normal9

CL.1: %ţi pui între&ări şi în le"ătură cu faptul că nu recunoşti că eşti un &âl&âit.-.: #u cred că sunt c,iar un &âl&âit ! nu văd cum aş putea fi ! doar pentru că

uneori mi se întâmplă asta. #u vreau să fiu astfel etic,etat şi nu îmi place acest cuvânt.2ste normal9

CL.: Cuvântul în sine nu4ţi place.-.;: răsc acest cuvânt ! îl urăsc şi aş dori să e/iste alte cuvinte pe care să le

poţi folosi ! sau măcar să nu folosim un astfel de cuvânt ! ar fi mai &ine.CL.;: +i dori nici măcar să nu4l pomenim pentru că îţi este foarte dea"rea&il !

cam asta repreintă pentru tine.-.>: #u îmi place nici măcar să spun că am dificultăţi în privinţa lim&ajului !

dar oricum nu este atât de rău ca şi când aş spune că sunt &âl&âit. răsc cuvântul ! îlurăsc. -unt doar diferit asta4F tot ! sau poate că nu sunt ! îmi place să o spun pentru că

de cele mai multe ori nici măcar nu am pro&leme. 2ste doar unul dintre acel lucrurisupărătoare. =i un alt lucru ! ştiţi că îmi petrec cel puţin două treimi din timp "ândindu4mă9

Cele şase şedinţe au evidenţiat destul de &ine că -alim a reuşit să4şi e/primesentimentele şi atitudinile lăsând la o parte &ariera raţională care era preentă îndescrierea evenimentelor trecute raportate la modul în care îi percepea pe cei din jur şi

pe sine însuşi sensi&ilitatea lui la reacţiile celor din jur şi îndoielile lui cu privire lafaptul că era diferite de cei din jur. =i4a împărtăşit fanteiile cu consilierul şi a reuşit săver&aliee cele mai ascunse îndoieli cu privire la pro&lemele sale. Pro"resiv pe măsurăce ver&aliările sale e/primau pro&leme din ona conflictuală an/ietatea lui a atins un

punct în care a devenit deor"aniat şi c,iar incoerent în anumite momente în timp ce

1



simptomele &âl&âielii s4au accentuat. Când în final a reuşit să4şi e/teriorieeconflictul interior şi să e/terioriee ceea ce simţea într4adevăr starea de an/ietate aînceput să descrească cu toate acestea însă procesele "ândirii şi structura lim&ajului arămas oarecum deor"aniată.

+cest tânăr a &eneficiat de 10 şedinţe de terapie a câte 50 minute iar în timpulultimelor două şedinţe şi4a e/terioriat următoarele trăiri:1. (+m realiat că sunt un tip inteli"ent şi sunt capa&il să fac totul corect fără să

mă prefac).. J-unt mai puţin tensionat decât eram ! nu mai sunt atât de preocupat de

impresia pe care o fac celorlalţi).;. J7amenii sunt corecţi. Cei mai mulţi dintre ei mă apreciaă pentru ceea ce

sunt cu adevărat).>. J+şa că voi face ceea ce doresc cu adevărat nu ceea ce alţii cred că ar tre&ui

să fac).5. J2ram destul de reticent la început în privinţa terapiei dar mi4a oferit o nouă

perspectivă asupra lumii. 3ar încă nu voi spune nimănui că vin aici. 3eşisunt fericit că vin aici).

A. JPot să4l privesc $este vor&a de tatăl lui* ca pe un alt tip ! un tip care nu este perfect ! aşa cum nici eu nu sunt).

. Jiind mult mai rela/at vor&esc mai rela/at şi acesta este motivul principal pentru care nu mai atât de multe pro&leme acum M)

-alim a revenit. +m ţinut o şedinţă suplimentară mai mult de natură informativăîn timpul căreia nu am o&servat simptome caracteristici &âl&âielii. + părut o persoanăcare se simţea conforta&il se accepta pe sine însuşi. 2ste adevărat că avea o mulţime decalităţi în favoarea lui< inteli"enţa motivaţia înţele"erea implicarea emoţionalămoderată şi simptomele &âl&âielii şi în plus mai multă independenţă şi fle/i&ilitatefaţă de alţi &âl&âiţi.

Evaluarea. Literatura psi,oanalitică este o dovadă a lipsurilor metodolo"iei. Câţidintre clinicieni fac o evaluare dia"nostică completă a tuturor caurilor înainte de aîncepe terapia9 Câte studii e/perimentale care urmăresc comparaţii între eficacitateaa&ordării diferitelor orientări terapeutice sunt disponi&ile9 Cu si"uranţă destul de puţine.Câţi dintre clinicieni îşi valideaă procedeele terapeutice şi descoperirile prin colectareaunor dovei coro&orative. Ho"ers ar spune că sin"ura modalitate prin care poate fiînţeleasă natura umană în între"ime este repreentată de trăirea proprie şi devăluirea

acesteia într4un climat de totală acceptare. Cel puţin el recunoaşte limitele terapieiinductive şi deductive. 2l face posi&ilă multiplicarea structurilor şi formatelorterapeutice standard fapt ce este mai "reu de realiat în cele mai multe dintre a&ordărileterapeutice. C,iar şi criticismului lui G,orne privind terapia centrată pe client poate fi

privit în lumina faptului că G,orne el însuşi un repreentant important al şcoliiJeclectice) de consiliere nu a "ăsit cadre sistematiate metodolo"ice sau e/plicative aleteoriei eclectice şi nu a realiat comparaţii e/plicite privind eficienţa terapeuticărelativă între a&ordările eclectice şi altele. Cea mai dificilă mai crucială cercetare esteaceea care compară succesele relative ale diferitelor a&ordări terapeutice. 3in aceastăcauă în literatură nu e/istă multe studii pe această temă. Punerea în ecuaţie avaria&ilelor terapeutice şi menţinerea controalelor terapeutice sunt sarcini dificile şi

provocatoare pentru terapeut.



%n ultimii ani s4a înre"istrat un procent crescut al cercetărilor întreprinse îndirecţia terapiei centrate pe client. +u fost efectuate studii privind analia procesului însine relaţia dintre client şi terapeut sc,im&ările intervenite în personalitatea clientuluiîn timpul terapiei e/perimente asupra teoriei învăţării a lui Ho"ers comparaţii între

metodele folosite în terapia centrată pe client şi alte terapii $Ball şi LindeI 1E5<Ho"ers 1E5 1E5D< Ho"ers şi 3Imond 1E5>*. Putem afirma cu certitudine că îndecada viitoare vor fi întreprinse mai multe cercetări în domeniul metodolo"iei aplicatăîn terapia centrată pe client decât în celelalte a&ordări terapeutice. Critica actuală

privind conceptele terapiei centrată pe client este o reacţie naturală şi &inevenităadresată unei discipline relativ recente. Georia centratT pe client departe de a rămâne lanivelul impulsurilor &aale postulate de psi,oanaliă s4a dovedit a fi acceptată de masămare a indiviilor şi din motive similare numărul profesioniştilor din acest domeniu vacreşte continuu. Gotuşi accentul focaliat pe client mai mult decât pe terapeut poaterepreenta un impediment în acceptarea de către unii specialişti a procesului terapeuticcentrat pe client.

Gre&uie recunoscut faptul că toate teoriile actuale e/plicative alecomportamentului uman lasă de dorit< deci din nou ce este o terapie J&ună)9 2ste unset de ipotee sau asumpţii relevante alese să repreinte anumite dimensiuni alecomportamentului uman de interes pentru cel care propune teoria. Fdeal ar fi ca acesteasă conducă la ipotee viitoare şi specificaţii tot mai acurate derivate din varia&ile

pertinente reultate din analie operaţionale. Ho"ers este primul care admite că terapiacentrată pe client este o teorie nu foarte su&stanţială încă. 6aloarea sa ulterioară va fiapreciată prin utilitatea evidenţiată în reolvarea pro&lemelor clienţilor.

CONCLUIE

3in analia caului F reies următoarele:'âl&âiala este în primul rând un simptom motivat psi,o"enetic care se manifestă

cu precădere în funcţiile orale. Cu toate acestea între"ul ec,ili&ru dinamic al individului poate fi afectat în "rade diferite. Poate fi afectat nu doar comportamentul ver&al ci şicel non ver&al. Percepţia individului asupra mediului înconjurător a oamenilor şio&iectelor cu care vine în contact poate fi distorsionată. +titudinea sa şi reacţiile înraport cu mediul pot fi tipice. +desea &âl&âiala este o manifestare care su&liniaăconfuia îndoielile an/ietatea şi trăirile inadecvate. La ori"ine este un răspunsemoţional la presiunile parentale şi a le mediului reultatul conflictelor din cadrulrelaţiilor interpersonale. Pe scurt &âl&âiala ne indică faptul că ceva se întâmplă dar

pentru a afla care este pro&lema tre&uie să pătrundem (în interior) dincolo de aspectule/terior pentru a descoperi adevărata cauă. Gratând diferite cauri de &âl&âială am fostadesea în situaţia de a descoperi cu "reu adevăratele trăiri care stăteau în spatelecomportamentului clienţilor precum şi motivele acestora. 3eci tul&urările de vor&ireimplică mult mai mult decât suntem noi capa&ili să înţele"em la prima privire. Putem

presupune că un individ care nu poate vor&i este motivat inconştient să ascundăsemenilor adevăratele lui trăiri9

"udoterapia (de grup şi indiiduală)

La început tre&uie luate în considerare câteva aspecte:

• e/perienţele de socialiare timpurie în special relaţia mamă4copil

;



• Fmpactul perceptual motor conceptual şi (sarcinile de devoltare) asuprafuncţionării ver&ale.

• 2fectele funcţiilor non ver&ale şi învăţării asupra comportamentului ver&al• +n/ietatea ori"inile şi efectele ei• Procesele proprii inclusiv acceptarea şi respin"erea de sine

autodiferenţierea şi inte"rarea precum şi procesele autodefensive

nul dintre scopurile ludoterapiei este acela de a ajuta copilul să devină maitolerant la frustrare. Copilul care este capa&il să accepte restricţiile şi limitările sociale atrăit e/perienţe timpurii care l4au învăţat să se ajustee la frustrare. %n cadrulludoterapiei (a&sor&ţia) emoţională a copilului de către elementele constrictive şi

puternice ale jocului încurajeaă o atitudine care conferă copilului o toleranţă ridicată lafrustrare precum şi conştiinţa propriului comportament deviant. 7 structură terapeutică

permisivă îl ajută pe copil să apreciee corect limitele lumii sale să constate rolul său

în situaţiile de viaţă să înţelea"ă şi să accepte "raniţele impuse comportamentului carenu sunt doar acceptate social ci şi acceptate personal.+&ordările de tip (laisse faire) $ma/im permisive* nu repreintă forme deira&ile

de terapie. %n ciuda tuturor direcţionărilor şi restricţiilor e/terne tinde să producăconfuie atât pentru clinician cât şi pentru copil precum şi un "rad ridicat de an/ietate.%n asemenea a&ordări mem&rii "rupului a"resiv devin mult mai ostili în timp cemem&rii mai retraşi ai "rupului se înc,isteaă mai mult. 3acă copii sunt învăţaţi să seajustee cerinţelor comunicative ale societăţii tre&uie în acelaşi timp să înveţe săaccepte restricţiile impuse de sursele e/terne. +cceptarea şi toleranţa restricţiilor impusefără o semnificaţie de deor"aniare a frustrării pot fi întâlnite în terapia tul&urărilor delim&aj care serveşte ca &aă pentru acceptarea şi utiliarea situaţiilor terapeutice în

afara terapiei şi în alte conte/te.Ludoterapia şi terapia proiectivă îndeplinesc scopul tuturor formelor dinamice deterapie a lim&ajului şi asi"ură o&ţinerea unui confort personal a individului cu &âl&âială

prin creşterea conştiinţei de sine şi reducerea an/ietăţii în special în cadrul terapiei proiective datorită fle/i&ilităţii materialelor li procedeelor astfel încât fiecare copil poate să4şi alea"ă sin"ur materialul şi activitatea.

Comportamentul ver&al este afectat de factori emoţionali de dinamica personalităţii &âl&âitului de atitudinea acestuia care însoţeşte sc,im&ările emoţionalede pattern4urile sale reacţionale de nivelele de aspiraţie ri"ide distorsionate şi deautoaspiraţie. %n momentele în care copilul e/perienţiaă stări de an/ietate frecvenţamomentelor de &âl&âială creşte.

Clinicianul poate îndeplini mai multe roluri în cursul terapiei: terapeut ascultător permisiv şi cu o atitudine de acceptare pro"ramator.

Concluzii priind terapia centrată pe client+

8etodolo"ia terapiei centrată pe client are multe în comun cu ludoterapiafocaliându4se pe o atitudine de acceptare reflectarea trăirilor şi pe responsa&ilitateacopilului. 3ar e/istă multe diferenţe în privinţa procedurilor şi principiilor.

3e4a lun"ul istoriei această a&ordare "enerală a fost mai de"ra&ă considerată ca(dinamic eclectică) decât ca terapie centrată pe client. 2valuările care au fostă făcutesfaturile date interpretările consilierilor nu au fost evitate ci au fost luate înconsiderare. 8ai mult testele dia"nostice au fost utiliate ca şi o rutină "enerală în

>



multe cauri. %n caurile în care nu e/istă o &aă emoţională pentru simptomele apăruteîn vor&ire sau alte pro&leme de personalitate o&serva&ile este foarte eficientă o a&ordareinformaţională. %n caurile în care simptomele o&servate în vor&ire sunt motivate

psi,o"enetic se poate vor&i de două sensuri: o relaţie suportivă de reflectare şi o

comunicare inte"rată. +tenţia se focalieaă nu asupra vor&irii ci asupra individului şi aunei ajustări mai poitive prin intermediul insi",t4ului. %n majoritatea caurilor estesuficientă aplicarea principiilor de &aă ale consilierii din cadrul terapiei centrată peclient. %n unele este necesară aplicarea principiilor psi,oterapiei centrată pe client întimp ce în alte cauri se aplică o psi,oterapie mai (profundă). Clinicianul îndeplineşteun rol asemănător unui jucător de tenis. 2le tre&uie să se adaptee conform cerinţelorsituaţiei. 2l tre&uie să facă acest lucru pentru a face posi&ilă realiarea sc,im&ării.Gotuşi este mai corect să spunem că mai mult decât încorporarea consilierii centrate peclient în modul de lucru noi ne menţinem atitudinea de acceptare respect căldură şisuport pentru acele persoane care ne solicită ajutorul.

Hecunoaştem astfel necesitatea unei relaţii funcţionale şi de înţele"ere şi căutarea pattern4urilor e/perienţiate care constituie întrea"a viaţa a persoanei cu &âl&âială. Cusi"uranţă nu se pot face delimitări între componentele sistemului uman cum ar fiemoţii vor&ire intelect percepţie socială şi percepţie de sine stres. -arcina este de aîncerca să înţele"em e/perienţele de viaţă preente şi anterioare ale individului &âl&âit şimodul în care îl influenţeaă< de a o&serva de4a lun"ul unei perioade de timp efecteleemoţiilor asupra a&ilităţilor sale intelectuale şi de e/primare ver&ală< de a recunoaşte şide a lua în considerare deviaţiile sale comportamentale. ocaliarea atenţiei se centreaăşi dincolo de componentele vor&irii. rmăresc tratarea individului ca o fiinţă umane cua&ilităţi de "ândire trăiri emoţionale care tre&uie să se adaptee continuu unui mediu însc,im&are. 6or&irea individului nu este decât un indicator ce indică succesulîncercărilor sale de a se adapta mediului

Critici aduse consilierii centrate pe client:• eşecul recunoaşterii importanţei unui dia"nostic valid în special în studiile

de cercetare lucru care face imposi&ilă evaluarea corectă a reultatelor şio&iectivelor

• lipsa identificării unor factori de dia"nostic pertinent ceea ce faceimposi&ilă utiliarea desin"4ului de cercetare standardiat

• eşecul în corelarea materialului fenomenolo"ic e/primat de client sauinferat de terapeut cu măsurătorile comportamentului o&iectiv

• eşecul în compararea eficacităţii consilierii centrate pe client cu altea&ordări terapeutice

2u am direcţionat atenţia clientului spre trăirile sale nu la cerere ci prin e/emple.+ fost foarte dificil pentru mine să mă convin" că introduc un comportament directiv însituaţia terapeutică dar nu la un nivel ver&al ci la unul non ver&al. 2/presia meafacială vocea rata vor&irii mişcarea corporală c,iar tăcerea mea îi reaminteauclientului că el este acela care va purta responsa&ilitatea de4a lun"ul între"ului demersterapeutic.

%n momentul în care i4am spus clientului că vom ajun"e la reultate &une vor&indşi analiând aceste lucruri împreună şi "ăsind soluţiile. 6om mer"e mai departe9 2l

5



aştepta şi dorea sfaturi procedee asi"urări răspunsuri clare la între&ările lui< poatec,iar cere (asi"urări).

!i"lio#ra$ie

4 QrievinS 2. et al. 1EE;. G,e effect of earlI &ilateral otitis media Kit,effusin of lan"ua"e a&ilitI: a prospective co,ort studI. ournal of speec,and Bearin" Hesearc,

4 1ED> -peec, Correction: +n Fntroduction to speec, Pat,olo"I and+uditorI 2n"leKood Clifts #..: Prentice4Ball Fnc

4 8artin Nat,erine F. 1EE 3oes 8I C,ild Bave a -peec, Pro&lem94 +l&ert G. 8urp,I 1EA0 -tutterin" and Personal 3Inamics.

Oe&sites:

4 KKK.nsastutter.or"UfamiliesUparent"uide.,tml.4 ,ttp:Uencarta.msn.comUinde/Uconciseinde/.4 KKK.+merican amilI P,Isician 2valuation and 8ana"ement of t,e

C,ildren Kit, speec, disorders.4 ,ttp:UKKK."eocities.comUstaceIdtUstutter.,tml.4 Oe&8dUlIcos4+rticlespeec,.disorders.

http://www.nsastutter.org/families/parentguide.html


http://www.american/


http://www.american/

Balbaiala - organizarea terapiei

Documents

Transcript of Balbaiala - organizarea terapiei