Balanta de Plati Externe Si Cursul de Schimb

7/28/2019 Balanta de Plati Externe Si Cursul de Schimb

http://slidepdf.com/reader/full/balanta-de-plati-externe-si-cursul-de-schimb 1/11

BALANŢA DE PLĂŢI

EXTERNE ŞI CURSULDE SCHIMB VALUTAR



Balanţa de plăţi externe

Balanţa de plăţi externe este un instrument de cea mai mareimportanţă pentru cunoaşterea mişcărilor şi a rezultatelor

privind raporturile monetare ale unei ţări cu restul lumii. Ea

se referă atât la tranzacţiile monetare efectuate de o ţară, rezultate din cele comerciale (export-import), cât şi la

celelalte mişcări monetare - încasări şi plăţi - care depăşesc

raporturile strict economice.



Contul curent şi contul de capital, respectiv părţile a treia şi a patra sunt consideratea fi părţile principale ( de sinteză) ale balanţei de plăţi.Contul curent înregistrează intrările de bani de pe urma exporturilor şi ieşirile de peurma importurilor de bunuri şi servicii, care sunt urmărite separat în cele două balanţe precedente: comercială şi de servicii.

Balanţa comercială se referă la mişcarea bunurilor din interior în afară şi invers şi ea poate fi excedentară (exporturile sunt mai mari decât importurile), deficitară (importurile sunt mai mari decât exporturile) şi echilibrată.

Contul de capital înregistrează toate mişcările de capital dinspre şi înspre ţară, cum

ar fi investiţiile, precum şi alte fluxuri financiare. De regulă, acest cont sintetic aretrei părţi:a) Prima parte se referă la investiţiile ce rezultă din credite pe termen mediu şi

lung, precum şi la investiţiile directe.

b) Partea a doua înregistrează f luxurile de capital pe termen scurt care provin dindiverse mişcări monetare cum sunt: depozite străine în băncile din ţară, precumşi împrumuturile externe curente.

c) Partea a treia a contului de capital o constituie rezervele. Rezervele suntnecesare pentru orice ţară; ele se constituie în valute convertibile şi în aur.

Necesitatea lor este justificată prin aceea că sunt folosite pentru acoperireadeficitelor ce pot apărea în alte părţi al balanţei de plăţi, precum şi pentrususţinerea monedei naţionale pe piaţa valutară internaţională.



Dacă balanţa de plăţi este deficitară se impun măsuri de acoperire adeficitului, care pot fi: recurgerea la un împrumut extern şi (sau)atragerea de depozite din străinătate. Ambele, însă, sunt împovărătoare, inclusiv prin prisma plăţii unor dobânzi ridicate. Afară de aceasta maiexistă şi riscul ca străinătatea să retragă depozitele pe neaşteptate. Pelângă aceste măsuri uzuale, mai există şi alternativa recurgerii lavânzarea unei părţi din rezervele constituite de Banca Naţională, dinvalute şi aur. Este o situaţie alternativă, deoarece în majoritatea cazurilor rezervele sunt limitate şi niciodată nu se recomandă folosirea lor în

întregime pentru acoperirea deficitelor.

Deficitul din contul curent duce în mod automat la un aflux exagerat deinvestiţii străine, ceea ce se concretizează în creşterea proprietăţii deţinute de străini. În prezent, pe plan mondial, aceasta este o situaţie curentă şi se apreciază că intrările de capital străin au şi avantaje.Investiţiile străine contribuie la creşterea producţiei şi deci creează posibilitatea sporirii locurilor de muncă şi a veniturilor populaţiei, cuconsecinţe pozitive asupra cererii agregate. Nu trebuie omis nici faptulcă aceasta contribuie şi la sporirea importurilor, ceea ce duce lacreşterea standardului de viaţă.



Cursul de schimb al monedei

naţionale

Prin curs de schimb se înţelege preţul la care moneda

unei ţări se schimbă pe moneda altei ţări, pe piaţa

valutară.

Sursa: Prof. univ. dr. Eugen Prahoveanu, Economie – fundamente teoretice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002



Cursul de schimb şi balanţa de plăţi

Interferenţele dintre cursul de schimb şi balanţa de plăţi se

realizează în două situaţii distincte:A) Pe o piaţă liberă, deci fără intervenţia guvernamentală

şi

B) În condiţiile intervenţiei statului.



Pe o piaţă liberă a tranzacţiilor valutare, cursul de

schimb este „flotant" în funcţie de evoluţia cererii şi a ofertei

valutare, ceea ce permite ca o balanţă de plăţi să se echilibreze în mod automat.

• Partea de credit din balanţa de plăţi constituie o cerere de

monedă naţională pe piaţa valutară pentru motivul că

exporturile sunt cumpărate de străini în monedă naţională.

• Partea de debit a balanţei de plăţi prezintă o situaţie inversă, ea

constituindu-se în ofertă de monedă naţională. .

• Pornind de la aceste două constatări este lesne de înţeles că, un

curs de schimb flotant va face ca, în final, cererea de monedă

naţională să fie egală cu oferta din această monedă, ceea ce vaasigura echilibrul între creditul şi debitul balanţei de plăţi, deci

o va echilibra în mod automat.



Intervenţia statului pe piaţa valutară apare necesară

atunci când pe piaţa liberă a tranzacţiilor valutare semanifestă o instabilitate constantă, ceea ce poate avea

repercursiuni negative asupra balanţei de plăţi.

De regulă, intervenţia statală urmăreşte două obiective:

reducerea fluctuaţiilor zilnice(utilizarea rezervelor de valută şi aur, recurgerea la împrumuturi externe,

creşterea ratei dobânzilor,) şi prevenirea modificărilor pe

termen lung(reducerea deliberată a cererii agregate,

pol i tici de spori re a ofer tei de produse naţionale pe piaţa

internaţională, politi ci de control al importur i lor şi al

schimbur i lor valutare).



Flotarea cursului monedei

naţionale

- Modificări ale preţurilor interne în comparaţie cu cele

internaţionale.

- Modificări relative ale veni tur i lor interne în comparaţie cu cele mondiale.

- Modificări între rata dobânzii interne şi cea practicată pe

plan internaţional .

- Schimbări în starea climatului economic internaţional . - Aprecier i pr ivind modificări ale cur sului de schimb.

- Modificări, pe termen lung, privind structura comerţului internaţional .

Balanta de Plati Externe Si Cursul de Schimb

Documents

Transcript of Balanta de Plati Externe Si Cursul de Schimb