BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

A. Berdilă

Conf.univ.dr.

SUBIECTE

1. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională: concept, structură, indicatori, factori de influenţă.

2. Metode de echilibrare şi ajustare a balanţei de plăţi externe.

3. Interpretarea Balanţei de plăţi externe.

4. Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova.

BIBLIOGRAFIE

1. BRAN, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 1995, p. 278-292;

2. BURNETE, S. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Sibiu: Editura Alma Mater, 2002, p. 10-43;

3. MOISIUC, C. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine, 2002, p. 156-169;

4. VOINEA, Gh. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2003, p. 335-345;

5. МОВСЕЯН, А.Г., ОГНИВЦЕВ, С.Б. Международные валютно-кредитные отношения. Москва: Инфра-М, 2003, c. 14-19, 33-45;

6. КРАСАВИНА, Л.Н. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения. Москва: Финансы и статистика, 2003, c. 122-180

7. Berdilă, A. Relaţii valutar-financiare internaţionale (note de curs în scheme). -Chişinău: Editura Evrica, 2006.- 135 p.

1. BALANŢA DE PLĂŢI ŞI POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ INTERNAŢIONALĂ: CONCEPT, STRUCTURĂ, INDICATORI,

FACTORI DE INFLUENŢĂ

Conceptul “balanţă de plăţi externe” (BPE) în literatura de specialitate este tratat

diferit.

ACCEPŢII PRIVIND BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

ACCEPŢII PRIVIND BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.

Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.

Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.

M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.

Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.

Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.

INTERPRETAREA BPE ŞI A PII DE FMI

Balanţa de plăţi (BP), alături de poziţia investiţională internaţională (PII), este parte integrantă a conturilor internaţionale, reflectând evoluţia activelor şi pasivelor externe.

Conturile internaţionale ilustrează relaţiile economice ale rezidenţilor cu nerezidenţii, oferind un cadru integrat pentru analize macroeconomice internaţionale, inclusiv analize referitoare la performanţa economică, evoluţia cursului de schimb, managementul activelor de rezervă sau vulnerabilitatea economică la şocuri externe.

Sinteză comparativă a două ediţii

Titlul manualului: Manualul de balanţă de

plăţi

Manualul de balanţă de

plăţi şi al

poziţiei

investiţio

nale

internaţio

nale

Definiţia balanţei de plăţi: sinteză statistică a

tranzacţiil

or

economice

ale unei

ţări cu

restul

lumii, pe o

perioadă

de timp

determinat

ă

sinteză a tranzacţiilor

economice

dintre

rezidenţi şi

nerezidenţ

i, pe o

perioadă

de timp

determinat

ă

Modul de înregistrare a

tranzacţiil

or în

contul

financiar:

credit şi debit achiziţii nete de active

financiare

şi creşteri

nete ale

pasivelor

Momentul înregistrării

tranzacţiilor:schimbarea proprietăţii schimbarea proprietăţii

economice

Momentul înregistrării

plăţilor de

datorie:

data scadenţei data stingerii datoriei (când

este

plătită,

când este

reeşalonat

ă sau când

este iertată

de

creditor)

Definiţia teritoriului

economic

al unei

ţări:

teritoriul geografic

administra

t de un

guvern;

într-un

astfel de

teritoriu

persoanele

, bunurile

şi

capitaluril

e circulă

liber

teritoriul geografic

administra

t de un

guvern

Alocările de DST: nu se înregistrează în balanţa

de plăţi

se înregistrează în balanţa de

plăţi la poziţia alte investiţii

Manualul de balanţă de plăţi şi al poziţiei

investiţionale Internaţionale, ed. 6,

2009, în Europa devine funcţionabil din 2014.

ACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPEACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPE

activitate economică export-import de bunuri şi servicii

activitate monetară sume de bani exprimate în monede internaţionale şi valute.

activitate de creditare mişcări de capital pe termen scurt şi mediu

activitate financiară mişcări de capital pe termen lung

PRINCIPIILE DE ELABORARE A BPE

Elaborarea balanţei de plăţi se bazează pe un set de reguli care definesc:

Agenţii (rezidenţi sau nerezidenţi);

O unitate economică este considerată rezident al unei ţări atunci când are centrul de interes economic în teritoriul economic al acesteia.

Natura tranzacţiilor

Schimb de proprietate (bunuri, servicii, investiţii, capital etc)

Evaluarea tranzacţiei

se face la preţul pieţei, definit ca suma de bani pe care potenţialul cumpărător o plăteşte pentru a achiziţiona ceva (un bun sau un serviciu) de la potenţialul vânzător/ prestator, ambii parteneri fiind entităţi independente, reunite în afacerea respectivă din interese strict comerciale.

Momentul înregistrării tranzacţiei

este momentul schimbului (real sau estimat) de proprietate. O convenţie unanim acceptată este aceea că data schimbului de proprietate coincide cu data înscrierii operaţiunii în evidenţele societăţilor bancare care mijlocesc tranzacţia internaţională.

Convertirea (translatarea)

tuturor tranzacţiilor într-o monedă unică de cont. Deoarece tranzacţiile internaţionale se derulează în diverse monede,agregarea informaţiilor într-o situaţie coerentă, cu valenţe cognitive şi analitice presupune trecerea valorii tranzacţiilor exprimate în diferitele monede efective într-o unică monedă de referinţă.

PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE ÎN BPE

Principiul dublei înregistrări, fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind compensată de o încasare şi orice intrare de resurse reale sau financiare este compensată de o plată.

Principiu ce se referă la înregistrarea intrărilor şi ieşirilor de resurse reale şi financiare în BPE, adică intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei şi ieşirile sunt înregistrate în debitul acesteia.

SCHEMA GENERALĂ DE ÎNREGISTRARE A TRANZACŢIILOR ÎN BPE

Intrări – CREDIT Ieşiri - DEBIT

 Exporturi FOB Importuri FOB

Servicii prestate Servicii plătite

Dividende, dobânzi, salarii încasate Dividende, dobânzi, salarii plătite

Transferuri unilaterale din străinătate Transferuri unilaterale în străinătate

Capitaluri investite din străinătate Capitaluri investite în străinătate

Credite atrase Credite acordate

Creşterea activelor de rezervă Diminuarea activelor de rezervă

COMPONENTELE BALANŢEI DE PLĂŢI

Contul curent reflectă expunerea unei economii faţă de restul lumii, în timp ce contul de capital şi contul financiar explică modul în care aceasta este finanţată.

CATEGORII DE FLUXURI ÎNREGISTRATE ÎN BPE

STRUCTURA BPE

1 CONT CURENTA Balanţa comercială: Export (FOB) - Import (FOB)

B Balanţa serviciilor

decontări ale caselor de expediţii şi transporturi internaţionale decontări din turism decontări ale administraţiilor de poştă, telegraf etc. servicii financiare (tranzacţii valutare, liniile de credit, plasamentul de acţiuni etc.) servicii informaţionale şi de computer servicii guvernamentale etc.

C Venituri venituri din muncă dobânzi plătite pentru împrumuturi dobânzi plătite pentru titluri de valoare

D Transferuri curente

granturi şi asistenţă tehnică transfer în domeniul învăţământului şi al perfecţionării cadrelor ajutor umanitar cotizaţii în organizaţii internaţionale transferuri ale angajaţilor

2 CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIARA Transferuri de capitalB Investiţii directe, din care:

în economia naţionalăC Investiţii de portofoliuD Alte investiţii

Active pasiveE Erori şi omisiuni3 BALANŢA GLOBALA

FINANŢAREAModificarea activelor de rezervă

INDICATORII BPE (1)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

RATA DE DEPENDENŢĂ

FAŢĂ DE PIEŢELE EXTERNE

unde:Ex – export;PIB – produsul intern brut

arată în ce măsură depinde reluarea procesului de producţie de realizare pe piaţa internaţională a mărfurilor produse în cadrul economiei naţionale şi sintetizează aspectul activ al participării la diviziunea internaţională a muncii, furnizarea de produse pe pieţele externe.

unde:Im – import;PIB – produsul intern brut

exprimă aspectul pasiv al participării la diviziunea internaţională a muncii şi preluarea de produse de pe piaţa externă.

%100exp PIB

ExPIBinortuluiPonderea

%100Im

PIB

PIBinimportuluiPonderea

INDICATORII BPE (2)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

GRADUL DE ACOPERIRE A

IMPORTULUI PRIN EXPORT (GA)

unde:GA – gradul de acoperire a exportului prin import;

Ex – exportul;Im – importul.

reflectă procentual măsura în care plăţile generate de import pot fi acoperite cu încasările din export.

Dacă GA>100% - sold excedentar, adică încasările valutare acoperă integral plăţile, mai mult ca atât apare posibilitatea completării rezervei valutare a statului şi achitării datoriei externe contractate anterior,

Dacă GA<100% - sold deficitar, adică e o situaţie nefavorabilă unei economii în acest caz se va recurge la utilizarea rezervei valutare sau contractarea de credite externe, fapt ce va afecta lichiditatea internaţională a ţării respective

%100Im

Ex

GA

INDICATORII BPE (3)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

PONDEREA DEFICITULUI CONTULUI CURENT ÎN PRODUSUL

INTERN BRUT

unde:

Sold CC – soldul contului curent

reflectă o agravare serioasă a echilibrului financiar-valutar. Acest deficit al operaţiunilor curente reflectă starea gravă a economiei naţionale şi un eşec total al politicii comerciale promovate de guvern.

Limitele stabilite de Fondul Monetar Internaţional:1.–1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală; 2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc cu condiţia că balanţa să nu se permanentizeze;3.peste –5% dezechilibrul devine important şi reclamă măsuri concrete ale guvernului şi autorităţilor monetare pentru a redresa contul curent al balanţei de plăţi într-un termen destul de scurt;4.peste –10% din PIB atunci acesta este semnul unor disfuncţii grave în economie. În acest caz măsurile de natură fiscală sau monetară nu mai sânt suficiente, ele trebuie să fie însoţite de energice politici sectoriale care pot corecta dezechilibrul după cel puţin 2-3 ani.

%100PIB

CCSoldPIBincurentcontuluiDeficitul

INDICATORII BPE (4)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

INDICELE GRADULUI DE

ACOPERIRE (IGA) unde:GATcurent - gradul de acoperire în anul curent;GATprecedent – gradul de acoperire în anul precedent.

Interpretarea practică a cestui indicator este următoarea:1. IGA=100% arată o menţinere în timp al dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a excedentului acestora;2. IGA>100% semnifică o ameliorare a raportului dintre încasările şi plăţile valutare dat fiind că GA1 > GA0;3. IGA<100% explică deteriorarea dea lungul anilor a dezechilibrului contului curent deoarece GA1 < GA0;

GRADUL DE DESCHIDERE A

ECONOMIEI (GDE)unde:Ex – exportul;Im – importul.

Denotă dependenţa de sectorul extern

precedent

curent

T

T

GA GA

GAI

%100Im

PIB

ExGDE

INDICATORII BPE (5)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

MĂRIMEA SOLDULUI BALANŢEI

COMERCIALE (SBC)

Ponderea soldului BC în comerţul exterior

INDICELE SOLDULUI CONTULUI

CURENT (ISC)

Sold CC T curent - soldul contului curent în anul curent;

Sold CC T precedent –soldul contului curent în anul precedent

Dacă ambele solduri ale contului curent reprezintă excedent atunci indicele soldului va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o accentuare sau o creştere a excedentului, pe când situaţia când ISC>100% arată o evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare a reducerii excedentului balanţei de plăţi;

Dacă soldurile contului curent sânt deficitare atunci semnificaţia indicelui este inversă şi anume: ISC<100% echivalează cu o micşorare a deficitului ceea ce înseamnă o ameliorare a balanţei, pe când un ISC>100% arată creşterea deficitului, deci o continuare a deteriorării situaţiei.

%100Im

Im

Ex

ExSBC

precedent

curent

T

T

SC CCSold

CCSoldI

FACTORII DE INFLUENŢĂ A BPE

FACTORI GENERALI DE INFLUENŢĂ A BPE

Factor Tendinţe Caracteristici

INFLAŢIA INTERNĂ Inflaţia creşte ---BPE deficitară

Aceasta se datorează faptului că consumatorii şi întreprinderile interne vor tinde să importe mai multe bunuri şi servicii (din cauza inflaţiei înalte) şi să exporte mai puţin.

VENITUL INTERN Venitul creşte ---BPE deficitară

Aceasta se datorează faptului că din momentul în care nivelul venitului creşte, consumul de bunuri şi servicii de asemenea creşte, inclusiv bunurile şi serviciile străine. O creştere în venitul intern majorează cererea pentru bunurile şi serviciile străine.

CURSUL VALUTAR Moneda naţională se apreciază ---- BPE deficitară

Consecinţe - cererea străină pentru exporturile interne descreşte şi, în mod reciproc, cererea internă de exporturi străine se majorează (adică importul).

RESTRICŢIILE GUVERNAMENTALE

Impunerea tarifelor sau cotelor pe bunurile fabricate în străinătate ---- BPE excedentară

Aceasta determină ca importurile să fie mai scumpe şi astfel se reduce cererea internă.

POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ INTERNAŢIONALĂ

Poziţia Investiţională Internaţională (PII) este un document statistic în care se reflectă stocul de creanţe (drepturi) şi angajamente (obligaţii) financiare ale unei economii faţă de restul ţărilor lumii la un moment dat (de obicei la sfârşitul anului).

Modificarea acestui stoc este, evident, rezultatul tranzacţiilor derulate după momentul ultimei observări a stocului (ceea ce este înregistrat în BPE), dar şi efectul schimbărilor petrecute în ratele de schimb ale monedelor în care sunt evidenţiate creanţele şi angajamentele, în preţurile utilizate pentru evaluarea creanţelor (drepturilor) şi angajamentelor (obligaţiilor) acumulate de-a lungul timpului, precum şi efectul altor ajustări valorice (deteriorări, pierderi etc.).

REPARTIZAREA ACTIVELOR ŞI PASIVELOR EXTERNE PE SECTOARE

autorităţi monetare, sectorul guvernamental, sectorul bancar, alte sectoare.

CORELAŢIA BPE ŞI PII

Articolele de baza ale acestui document sunt identice cu cele ale contului financiar al balantei de plăţi: investiţii directe, investiţii de portofoliu, derivate financiare, alte investiţii (credite comerciale, împrumuturi, valută şi depozite, alte active şi pasive, alocari de DST la pasive) şi active de rezervă.

INDICATORUL PII

Poziţia investiţională internaţională netă ca indicator macroeconomic reflectă diferența dintre activele si pasivele financiare externe ale economiei naţionale.

În funcţie de situație, poziția investițională internaţională poate fi net creditoare (când activele financiare depășesc pasivele financiare) sau net debitoare (când pasivele financiare sunt mai mari decât activele financiare).

STRUCTURA PII

  Poziţia la sfârşitul perioadei precedente

Modificări care reflectă: Poziţia la sfârşitul perioadei de raportare

fluxul din balanţa de plăţi schimbări de preţ fluctuaţia ratei de schimb alte ajustări

Poziţia investiţională internaţională (netă)

     

Active      

Investiţii directe peste hotare

     

Investiţii de portofoliu      

Derivate financiare      

Alte investiţii      

Credite comerciale      

împrumuturi      

Valută şi depozite      

Alte active      

Active de rezervă      

Pasive      

Investiţii directe în economia naţională

     

Investiţii de portofoliu      

Derivate financiare      

Alte investiţii      

Credite comerciale      

împrumuturi      

Valută şi depozite      

Alte pasive      

Alocări de DST      

2. METODE DE ECHILIBRARE ŞI AJUSTARE A BPE

AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN PREŢURI

AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN FINANŢARE COMPENSATORIE

IPOSTAZELE BPE

BPE se consideră a fi activă atunci când:

echilibrarea se face prin creşterea rezervelor valutare;retragerea monedei proprii de pe piaţa externă;prin acordarea de fonduri financiare sau de credit altor ţări.

BPE se consideră a fi pasivă, atunci când:

echilibrarea se realizează prin primirea de fonduri financiare sau credite;prin ieşirile de monedă proprie sau monedă străină aflată în rezerva valutara.

POLITICI DE ECHILIBRARE A BPE CU INTERVENŢIA STATULUI

Politica monetară

ratele de dobândă, operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de Banca Centrală, rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de monedă de pe piaţă, limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o creştere a ratelor de dobândă.

Politica bugetară

care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi reducerea cheltuielilor bugetare.

Devalorizarea cursului valutar

parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională). Condiţia de bază este ca deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne.

Instituirea de bariere tarifare şi netarifare la

import

cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Barierele tarifare constituie în prezent una din piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaţionale, existând în prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat şi contracarat.

Stimularea şi promovarea exportului

prin diferite metode (subvenţii de export, credite de export subvenţionate, facilităţi fiscale, asigurarea şi garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanţei comerciale.

Finanţarea deficitelor BPE

se referă la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe piaţa internaţională).

Atragerea de investiţii

străine directe şi de portofoliu

contribuie la reechilibrarea balanţei de plăţi prin capitalul străin injectat în economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanţă comercială deficitară.

3. INTERPRETAREA BPE

FORMELE BPEFORMELE BPE

BALANŢA DE PLĂŢI ŞI POZIŢIA INVESTIŢIONALĂ INTERNAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Întocmirea BPE şi a PII a Republicii Moldova are la bază schema generală a FMI

CADRUL NORMATIV AL BPE ŞI PII

Balanţa de plăţi a Republicii Moldova se întocmeşte în baza art. 5 din Legea Republicii Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca Nationala a Moldovei”.

Poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova este elaborată conform standardelor recomandate de Fondul Monetar Internaţional în ediţia a 5-a (1994) a Manualului de balanţă de plăţi, în suplimentul la acesta - Derivate financiare (2000), şi conform instrucţiunilor suplimentare de înregistrare a alocărilor de DST.

PERIOADELE DE PREZENTARE A INFORMAŢIEI

Balanta de plati, pozitia investitionala internationala a Republicii Moldova sunt elaborate trimestrial si anual, unitatea de masură fiind milioane dolari SUA.

Informaţia din aceste documente statistice nu include datele pentru raioanele din partea stângă a Nistrului si mun. Bender.

SURSE DE INFORMARE

Principalele surse de informație utilizate pentru colectarea datelor aferente balanței de plăți sunt:Biroul National de Statistica (datele despre comerţul cu mărfuri si servicii, investiţii directe si de portofoliu), instituţiile sectorului bancar (băncile licenţiate, casele de schimb valutar şi departamentele BNM),instituţiile guvernamentale (Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerul Educatiei, Biroul Migratie si Azil, Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor, Agentia Relatii Funciare si Cadastru, Comisia Nationala a Pietei Financiare), reprezentantele organismelor internationale în Moldova, precum si agentii economici.

SISTEMUL DE RAPORTARE A TRANZACTIILORINTERNATIONALE

Prin SRTI prezinta date doua categorii de agenti economici:băncile licenţiate si Banca Naţională a Moldovei care raportează despre operaţiunile bancare internationale efectuate atât în numele clientilor, cât si în nume propriu;alti agenţi economici – rezidenţi ce au deschise conturi în banci din străinatate raportează despre mişcarea mijloacelor din aceste conturi.

BALANŢA DE PLĂŢI A REPUBLICII MOLDOVA (contul curent)

BALANŢA DE PLĂŢI A REPUBLICII MOLDOVA (contul capital si financiar)

SINTEZA BALANŢEI DE PLĂŢI A MOLDOVEI

Indicator /perioadaCursul

valutar mediuMDL/USD

Contul curent al BPE, mil. USD

Cursul corespunzătorImportul de bunuri şi

serviciiExportul de bunuri şi

serviciiBalanţa

comercialăContul curent

2009 I tr 10,6114 906,58 439,63 -466,95 -224,79 21,8823

II.tr. 11,1996 911,45 470,62 -440,83 -68,76 21,6903

III.tr. 11,2274 973,07 500,02 -473,05 -75,31 21,8492

IV.tr 11,3999 1197,5 589,76 -607,74 -165,5 23,1473

2010 I tr 12,5672 911,64 454,85 -456,79 -121,17 25,1879

II.tr. 12,6811 1084,6 482,53 -602,07 -202,66 28,5038

III.tr. 12,3238 1157,13 576,23 -580,9 -102,78 24,7475

IV.tr 11,9050 1427,53 778 -649,53 -141,24 21,8441

2011 I tr 12,0586 1254,6 659,63 -594,97 -181,72 22,9351

II.tr. 11,6235 1474,57 757,62 -716,95 -224,86 22,6230

III.tr. 11,5038 1547,56 814,61 -732,95 -191,47 21,8544

IV.tr 11,7671 1764,65 919,29 -845,36 -282 22,5879