Bacili Gram Pozitivi

Bacili gram pozitiviBacili gram pozitivi

Dr. Hilma GetaDr. Hilma GetaMedic primar laborator, Medic primar laborator,

doctor in stiinte medicale doctor in stiinte medicale

Genul CorynebacteriumGenul Corynebacterium

Specia tip a genului este Specia tip a genului este Corynebacterium diphteriaeCorynebacterium diphteriae, agentul , agentul etiologic al difteriei. Genul cuprinde etiologic al difteriei. Genul cuprinde şi alte specii care în anumite condiţii şi alte specii care în anumite condiţii pot genera infecţii umanepot genera infecţii umane

Genul CorynebacteriumGenul Corynebacterium C. diphteriaeC. diphteriae DifteriaDifteria C. jeikeium C. jeikeium (CDC grup JK)(CDC grup JK) Infecţii oportunisteInfecţii oportuniste C. urealyticumC. urealyticum Infecţii ale tractului urinarInfecţii ale tractului urinar C. pseudodiphtericumC. pseudodiphtericum Endocardite, infecţii uşoare ale tractului respiratorEndocardite, infecţii uşoare ale tractului respirator CC. . minutissimumminutissimum Infecţii cutanate, infecţii sistemiceInfecţii cutanate, infecţii sistemice C. xerosisC. xerosis Infecţii oportuniste Infecţii oportuniste C. ulceransC. ulcerans FaringiteFaringite

Genul CorynebacteriumGenul Corynebacterium C. pseudotuberculosisC. pseudotuberculosis Limfadenita cronicăLimfadenita cronică Arcanobacterium (Arcanobacterium (C. C. hhaemoliticum)aemoliticum) Faringite, infecţii cutanateFaringite, infecţii cutanate Actinomyces (Actinomyces (CorynebacteriumCorynebacterium

pyogenespyogenes) ) Infecţii ulcerative granulomatoaseInfecţii ulcerative granulomatoase Rhodococcus (Rhodococcus (Corynebacterium equiCorynebacterium equi)) Pneumonie supurativă, infecţii Pneumonie supurativă, infecţii

oportunisteoportuniste

MorfologieMorfologie

Genul Genul CorynebacteriumCorynebacterium cuprinde cuprinde bacili gram pozitivi, pleomorfi, bacili gram pozitivi, pleomorfi, nesporulaţi, facultativ anaerobi, nesporulaţi, facultativ anaerobi, imobili, necapsulaţi. Dispoziţia lor imobili, necapsulaţi. Dispoziţia lor este în lanţuri scurte, sub forma este în lanţuri scurte, sub forma literelor V sau Y sau în formă de literelor V sau Y sau în formă de “litere chinezeşti”.“litere chinezeşti”.

HabitatHabitat

Corynebacteriile sunt întâlnite, în Corynebacteriile sunt întâlnite, în general, la plante şi animale, general, la plante şi animale, colonizează în mod obişnuit pielea, colonizează în mod obişnuit pielea, tractul respirator, gastrointestinal şi tractul respirator, gastrointestinal şi urogenital uman.urogenital uman.

Pentru Pentru C. diphteriae C. diphteriae însă, omul este însă, omul este singura gazdă naturală. Transmiterea singura gazdă naturală. Transmiterea sa se realizează pe cale respiratorie. sa se realizează pe cale respiratorie.

Patogeneză şi simptomatologie Patogeneză şi simptomatologie clinicăclinică

Difteria este o Difteria este o angina febrilă angina febrilă cu false cu false membrane pe amigdale si faringe,membrane pe amigdale si faringe, cu cu adenopatie cervicală, paliditatea, tulburările de adenopatie cervicală, paliditatea, tulburările de respiraţie până la asfixie, sindromul toxic, respiraţie până la asfixie, sindromul toxic, paraliziile.paraliziile.

Simptomele apar după o perioadă de incubaţie Simptomele apar după o perioadă de incubaţie de 2-6 zile. Microorganismele se multiplică de 2-6 zile. Microorganismele se multiplică local, în celulele epiteliale faringiene, unde se local, în celulele epiteliale faringiene, unde se formează o pseudomembrană (o falsă formează o pseudomembrană (o falsă membrană) cenuşie. Această pseudomembrană membrană) cenuşie. Această pseudomembrană acoperă amigdalele, palatul şi se poate extinde acoperă amigdalele, palatul şi se poate extinde în nasofaringe, trahee sau în laringe; este foarte în nasofaringe, trahee sau în laringe; este foarte aderentă de ţesutul subjacent şi poate obstrua aderentă de ţesutul subjacent şi poate obstrua căile respiratorii, putând duce la complicaţii căile respiratorii, putând duce la complicaţii redutabile de tipul asfixiei (în crupul difteric).redutabile de tipul asfixiei (în crupul difteric).

Patogeneză şi simptomatologie Patogeneză şi simptomatologie clinicăclinică

C. diphteriaeC. diphteriae eliberează exotoxina eliberează exotoxina care difuzează pe cale sanguină în care difuzează pe cale sanguină în organism şi produce leziuni necrotice organism şi produce leziuni necrotice în miocard (miocardita), rinichi, în miocard (miocardita), rinichi, glande suprarenale, nervi periferici glande suprarenale, nervi periferici (disfagie şi paralizii).(disfagie şi paralizii).

Diagnosticul de laboratorDiagnosticul de laborator

Recoltarea produselor patologiceRecoltarea produselor patologice Exudat nazalExudat nazal Exudat faringianExudat faringian Pentru depistraea portajului se Pentru depistraea portajului se

recolteaza un tampon nazal si unul recolteaza un tampon nazal si unul faringianfaringian

Pentru diagnostic la bolnav se recolteaza Pentru diagnostic la bolnav se recolteaza un tampon nazal si doua faringiene sau un tampon nazal si doua faringiene sau de pe locul falselor membrane.de pe locul falselor membrane.

Examen microscopic directExamen microscopic direct

Din tamponul faringian se fac doua Din tamponul faringian se fac doua frotiuri care se coloreaza Gram si Neisser frotiuri care se coloreaza Gram si Neisser ( coloratie cu albastru de metilen, cristal ( coloratie cu albastru de metilen, cristal violet, sol de crisoidina si lugol)violet, sol de crisoidina si lugol)

La ex. microscopic se observa bacili gram La ex. microscopic se observa bacili gram pozitivi care se dispun caracteristic pozitivi care se dispun caracteristic asemanator literelor chinezesti. Sunt asemanator literelor chinezesti. Sunt drepti si au cele doua extremitati drepti si au cele doua extremitati bombate datorita corpusculilor bombate datorita corpusculilor metacromatici .metacromatici .

Examen microscopic directExamen microscopic direct

Corpul bacteriei se coloreaza in Corpul bacteriei se coloreaza in galben brun iar corpusculii galben brun iar corpusculii metacromatici in violet. Dispozitie metacromatici in violet. Dispozitie caracteristica in litere chinezesti, caracteristica in litere chinezesti, cuneiforme.cuneiforme.

IZOLAREIZOLARE Tamponul nazal si un tampon faringian se Tamponul nazal si un tampon faringian se

introduc in mediul OCST( ou, cisteina, ser, introduc in mediul OCST( ou, cisteina, ser, telurit de potasiu) si se incubeaza 18-20 telurit de potasiu) si se incubeaza 18-20 de ore la 37de ore la 37oo. A doua zi se fac treceri pe . A doua zi se fac treceri pe mediul mediul TinsdaleTinsdale( mediu selectiv)( mediu selectiv)

Tamponul nr 3 recoltat de la bolnav se Tamponul nr 3 recoltat de la bolnav se insamanteaza pe: mediul Lofflerinsamanteaza pe: mediul Loffler

Tinsdale Tinsdale Geloza –sangeGeloza –sange Se termostateaza la 37Se termostateaza la 37oo C si se C si se

examineaza dupa 20 de ore respectiv 48hexamineaza dupa 20 de ore respectiv 48h

IdentificareIdentificare

Examen morfotinctorialExamen morfotinctorial Bacili gram poz la limita dispusi in Bacili gram poz la limita dispusi in

litere chinezesti, V,W L cu litere chinezesti, V,W L cu extremitatile bombate.extremitatile bombate.

Proprietati de culturaProprietati de cultura

Pe mediul Tinsdale Pe mediul Tinsdale Colonii mici fine granulare negre, Colonii mici fine granulare negre,

inconjurate de halou maroniuinconjurate de halou maroniu Pe Loffler colonii mici fine granulare, Pe Loffler colonii mici fine granulare,

semicremoase.semicremoase.


Dupa aspectul coloniilor pe medii Dupa aspectul coloniilor pe medii solide si in medii lichide se deosebesc solide si in medii lichide se deosebesc trei tipuri de bacili difterici;trei tipuri de bacili difterici;

Tipul gravis; colonii R ca floarea de Tipul gravis; colonii R ca floarea de margaretamargareta

Tipul mitis: colonii S netede, untoase, Tipul mitis: colonii S netede, untoase, bine delimitatebine delimitate

Tipul intermedius: colonii rotunde, cu Tipul intermedius: colonii rotunde, cu suprafata neregulata.suprafata neregulata.

PseudodiftericiiPseudodiftericii

Formeaza pe mediile de cultura Formeaza pe mediile de cultura colonii netede, cremoase iar pe colonii netede, cremoase iar pe mediul Tinsdale nu formeaza halou mediul Tinsdale nu formeaza halou maroniu in jurul coloniilor.maroniu in jurul coloniilor.

Caractere biochimiceCaractere biochimice

Se cerceteaza:Se cerceteaza: -producerea de hidrogen sulfurat pe -producerea de hidrogen sulfurat pe

mediu cu cistinamediu cu cistina - descompunerea ureei- descompunerea ureei -fermentarea glucozei si zaharozei-fermentarea glucozei si zaharozei Bacilii difterici produc hidrogen sulfurat, Bacilii difterici produc hidrogen sulfurat,

nu descompun ureeanu descompun ureea Bacilii pseudodifterici descompun ureea, Bacilii pseudodifterici descompun ureea,

nu produc Hnu produc H22S.S.

Cultura pe mediu cu telurit Cultura pe mediu cu telurit

Culturi Culturi

Geloza sange medii cutelurit de KGeloza sange medii cutelurit de K

Teste de patogenitateTeste de patogenitate

In vivo: testul Fraser=dermonecroza la iepure

Se inocul. I.D. filtrat de cultura de bacil difteric toxigen si dupa 2-3 zile apare o escara umeda. Protectia cu ser antidifteric previne formarea escarei.

Teste de patogenitateTeste de patogenitate

Testul ELEKTestul ELEK este un test de precipitare in gel care este un test de precipitare in gel care

demonstreaza eliberarea de toxina demonstreaza eliberarea de toxina difterica. Este un test de patogenitate in difterica. Este un test de patogenitate in vitro.vitro.

Se executa pe mediu solid turnat in placi Se executa pe mediu solid turnat in placi Petri in care se insamanteaza tulpina de Petri in care se insamanteaza tulpina de testat alaturi de o tulpina toxigena=martor testat alaturi de o tulpina toxigena=martor pozitiv si o tulpina netoxigena=martor pozitiv si o tulpina netoxigena=martor negativnegativ

Testul ELEKTestul ELEK

Diagnostic indirectDiagnostic indirect

Serologic Serologic Prin hemaglutinare pasivaPrin hemaglutinare pasiva Prin seroneutralizarePrin seroneutralizare Se titreaza anticorpii antidifterici din Se titreaza anticorpii antidifterici din

serul pacientuluiserul pacientului Titrul minim protector este de 0.03 Titrul minim protector este de 0.03

UA/ ml.UA/ ml.


BiologicBiologic Consta in reactia toxina antitoxina Schick.Consta in reactia toxina antitoxina Schick. Starea de imunitate a organismului se Starea de imunitate a organismului se

poate determina prin poate determina prin testul Schicktestul Schick: se : se inoculează pe faţa antebraţului drept inoculează pe faţa antebraţului drept intradermic toxina difterică (0,2ml) iar la intradermic toxina difterică (0,2ml) iar la cel stâng 0,2 ml toxină inactivatăcel stâng 0,2 ml toxină inactivată(testarea (testarea alergiei)alergiei)..

reactia toxina antitoxina Schick.reactia toxina antitoxina Schick.

Reacţia este pozitivă dacă după 48 ore Reacţia este pozitivă dacă după 48 ore apare o zonă edematoasă, cu necroză şi apare o zonă edematoasă, cu necroză şi descuamare numai la locul de inoculare al descuamare numai la locul de inoculare al toxinei = susceptibilitate la difterie.toxinei = susceptibilitate la difterie. Persoana respectiva nu are Ac Persoana respectiva nu are Ac neutralizanti sau are sub 0,03UA/ml.neutralizanti sau are sub 0,03UA/ml.

Reacţia este negativă dacă la locul de Reacţia este negativă dacă la locul de inoculare al toxinei nu apare nici o inoculare al toxinei nu apare nici o modificare = imunitate faţă de difterie, modificare = imunitate faţă de difterie, deoarece toxina a fost neutralizată de deoarece toxina a fost neutralizată de antitoxinele din serantitoxinele din ser, care sunt peste 0,03 , care sunt peste 0,03 UA/ml.UA/ml.

Bacillus antracisBacillus antracis

Bacteriile acestui gen sint bacili Gram Bacteriile acestui gen sint bacili Gram pozitivi,mobili,dispusi in lanturi.pozitivi,mobili,dispusi in lanturi.

aerobi (exista citeva specii facultativaerobi (exista citeva specii facultativanaerobe), fara capsula (exceptie Bacillusanaerobe), fara capsula (exceptie Bacillusanthracis care are capsula ); sint bacterii anthracis care are capsula ); sint bacterii ubicuitare ( sporii le confera o mare ubicuitare ( sporii le confera o mare rezistenta in mediul exterior).rezistenta in mediul exterior).

Bacillus anthracisBacillus anthracis Face parte din genul Bacillus Face parte din genul Bacillus Speciile acestui gen ca de ex.Speciile acestui gen ca de ex. B.subtilis,B.subtilis, B.polimixa,B.polimixa, B. cereus, etc. B. cereus, etc. sint saprofite gasindu-se in sol, apa, aer sisint saprofite gasindu-se in sol, apa, aer si

alte elemente de mediu. alte elemente de mediu. Datorita sporilor, care prinDatorita sporilor, care prin

rezistenta lor persista in sol, sint in principal rezistenta lor persista in sol, sint in principal caracterizate ca bacterii de sol (telurice). caracterizate ca bacterii de sol (telurice).

Bacillus anthracisBacillus anthracis Este sporulat aerobEste sporulat aerob Se dezvolta pe medii simple de cultura, pe Se dezvolta pe medii simple de cultura, pe

mediile solide mediile solide sub forma de colonii R. sub forma de colonii R. Singura specie patogena care produce carbunele Singura specie patogena care produce carbunele

la animale (ovine, bovine, mai rar porcine si lala animale (ovine, bovine, mai rar porcine si lacabaline).cabaline).

Omul se inbolnaveste prin contactulOmul se inbolnaveste prin contactulcu animalul bolnav sau cu produsele provenitecu animalul bolnav sau cu produsele provenitede la acesta. De aceea, infectia la om face partede la acesta. De aceea, infectia la om face partedin antropozoonoze si are un caracterdin antropozoonoze si are un caracterprofesional.profesional.

Bacillus anthracisBacillus anthracis


Formele clinice ale infectiei la om in Formele clinice ale infectiei la om in functie de functie de

poarta de intrare sint urmatoarele: poarta de intrare sint urmatoarele: forma cutanata forma cutanata (“pustula maligna”), (“pustula maligna”),

care apare ca o leziune unica sau multipla, care apare ca o leziune unica sau multipla, inconjurata de edem, la inceput sub forma inconjurata de edem, la inceput sub forma de macula, apoi papula, vezicula si de macula, apoi papula, vezicula si pustula, care se transforma intr-o crusta pustula, care se transforma intr-o crusta de culoare neagra de unde si numele de de culoare neagra de unde si numele de carbune.carbune.

Carbunele cutanatCarbunele cutanat

Evolutia clinicaEvolutia clinica

Forma visceralaForma viscerala a bolii: a bolii: intestinalaintestinala care evolueaza ca o care evolueaza ca o

enterita grava cu scauneenterita grava cu scaune mucosangvinolente, mucosangvinolente,

pulmonarapulmonara sub forma sub formaunei pneumonii severe unei pneumonii severe

meningealameningeala Toate aceste forme pot fi insotite de Toate aceste forme pot fi insotite de septicemiesepticemie

Diagnosticul directDiagnosticul direct

Recoltarea produselor patologiceRecoltarea produselor patologice principalul produs patologic este principalul produs patologic este

serozitateaserozitatea din pustula din pustula Se mai poate recolta Se mai poate recolta sputasputa, , fecalefecale, ,

tesuturi de necropsietesuturi de necropsie..In toate formele se recolteaza singe In toate formele se recolteaza singe pentru pentru

hemoculturahemocultura. .

Diagnosticul directDiagnosticul direct

Examenul microscopic directExamenul microscopic direct pe frotiul colorat Grampe frotiul colorat Gram apar sub forma unor bacili lungi, izolati apar sub forma unor bacili lungi, izolati

sau lanturi(streptobacili) Gram pozitivi, sau lanturi(streptobacili) Gram pozitivi, capsulari. capsulari.

Daca recoltarea se face din lichidul de Daca recoltarea se face din lichidul de vezicula,in vezicula,in preparatul nativpreparatul nativ se observa se observa bacili lungi,imobili. Se pot obtine astfel de bacili lungi,imobili. Se pot obtine astfel de informatii pentru un diagnostic provizoriu informatii pentru un diagnostic provizoriu de urgenta.de urgenta.

IzolareaIzolarea

se realizeaza prin insamintare pe se realizeaza prin insamintare pe geloza simpla sau geloza singe.geloza simpla sau geloza singe.

Incubarea la 35-37o CIncubarea la 35-37o C


Proprietati morfotinctoriale: bacili lungi, grosi, drepti, cu Proprietati morfotinctoriale: bacili lungi, grosi, drepti, cu capete taiate drept, asezati in lanturicapete taiate drept, asezati in lanturiasemanati cu trestia de bambus.asemanati cu trestia de bambus.

Gram pozitivi,Gram pozitivi,capsulati, imobili si sporulati, cu sporul situat decapsulati, imobili si sporulati, cu sporul situat deobicei central si mai mic decit diametrul celuleiobicei central si mai mic decit diametrul celuleivegetative.vegetative.

Caractere de culturaCaractere de cultura

Colonii mari , alb cenusii, de tip R, Colonii mari , alb cenusii, de tip R, rugoase, in cap de meduza sau rugoase, in cap de meduza sau coama de leucoama de leu

Proprietati biochimice: este Proprietati biochimice: este zaharolitic, slab zaharolitic, slab

proteolitic, lichefiaza lent gelatinaproteolitic, lichefiaza lent gelatina

IdentificareIdentificare Proprietati antigenice – pe linga antigenul Proprietati antigenice – pe linga antigenul capsular de natura polipeptidica mai existacapsular de natura polipeptidica mai exista

si un antigen proteic si unul polizaharidicsi un antigen proteic si unul polizaharidiclegate de peretele celular.legate de peretele celular.

Prin extractie la cald a antigenului(polizaharidic) Prin extractie la cald a antigenului(polizaharidic) se realizeaza unse realizeaza unpreparat care, in contact cu serulpreparat care, in contact cu serulanticarbunos este utilizat in practica inanticarbunos este utilizat in practica inreactia de precipitare inelara -Ascoli-reactia de precipitare inelara -Ascoli-folosita in diagnosticul retrospectiv alfolosita in diagnosticul retrospectiv alinfectiei carbunoase la animalele moarte de boala infectiei carbunoase la animalele moarte de boala carbunoasa. carbunoasa.

Alte specii din genul BacillusAlte specii din genul Bacillus

Bacillus cereus si bacillus megaterium Bacillus cereus si bacillus megaterium ( bacterii saprofite) pot elabora ( bacterii saprofite) pot elabora

enterotoxinaenterotoxinasi pot declansa la om toxiinfectiisi pot declansa la om toxiinfectiialimentare.alimentare.

Bacillus subtilis –saprofit- poate Bacillus subtilis –saprofit- poate produce(rar): sinuzite, conjunctivite, produce(rar): sinuzite, conjunctivite,

infectii urinareinfectii urinare


:proprietati morfologice:proprietati morfologice


Mycobacterium tuberculosisMycobacterium tuberculosis

Face parte din genul Mycobacterium care Face parte din genul Mycobacterium care cuprinde bacili acido-alcoolo rezistenti BAAR.cuprinde bacili acido-alcoolo rezistenti BAAR.

Proprietatea de AAR este datorata structurii Proprietatea de AAR este datorata structurii peretelui bacterian bogat in fosfolipide si peretelui bacterian bogat in fosfolipide si acid micolic.acid micolic.

Genul cuprinde specii saprofite care traiesc Genul cuprinde specii saprofite care traiesc in apa, sol, etc, in apa, sol, etc,

iar speciile patogene pentru om produc iar speciile patogene pentru om produc imbolnaviri de lunga durata, cu leziuni imbolnaviri de lunga durata, cu leziuni cronice localizate in organele interne sau cronice localizate in organele interne sau cutanat. cutanat.

Principalii patogeni umaniPrincipalii patogeni umani

Mycobacterium tuberculosisMycobacterium tuberculosis Mycobacterium bovisMycobacterium bovis Mycobacterium lepraeMycobacterium leprae Mycobacterium ulceransMycobacterium ulcerans Mycobacterii netuberculoase care Mycobacterii netuberculoase care

produc imbolnaviri numite produc imbolnaviri numite micobacterioze la persoane micobacterioze la persoane imunocompromise.imunocompromise.

Clasificarea speciilor patogene Clasificarea speciilor patogene de mycobacterii netuberculoasede mycobacterii netuberculoase Gr. 1 fotocromogene – se Gr. 1 fotocromogene – se

pigmenteaza dupa expunerea la pigmenteaza dupa expunerea la lumina ex. M. Kansasii, M. marinum.lumina ex. M. Kansasii, M. marinum.

Gr.2 –scotocromogene- se Gr.2 –scotocromogene- se pigmenteaza si la intuneric Ex. M. pigmenteaza si la intuneric Ex. M. scrofulaceum produce adenita scrofulaceum produce adenita cervicala la copii.cervicala la copii.

Clasificarea speciilor patogene Clasificarea speciilor patogene de mycobacterii netuberculoasede mycobacterii netuberculoase

Gr. 3 necromogene Ex. M. avium, se Gr. 3 necromogene Ex. M. avium, se dezv. Intracelular produce inf la dezv. Intracelular produce inf la imunocompromisi.imunocompromisi.

Gr. 4. M. cu crestere rapida: ex. M. Gr. 4. M. cu crestere rapida: ex. M. fortuitum, chelonei –majoritatea fortuitum, chelonei –majoritatea nepatogene.nepatogene.

Diagnostic de laboratorDiagnostic de laborator

Recoltarea produselor patologiceRecoltarea produselor patologice Cea mai frecvanta localizare fiind cea Cea mai frecvanta localizare fiind cea

pulmonara principalul produs pulmonara principalul produs patologic recoltat este sputa.patologic recoltat este sputa.

Se mai recolteaza in functie de Se mai recolteaza in functie de localizare: urina, puroi, lcr, lichid localizare: urina, puroi, lcr, lichid pleural, lichid peritoneal.pleural, lichid peritoneal.

Recoltarea produselor patologiceRecoltarea produselor patologice

Sputa se recolteaza prin expectoratie Sputa se recolteaza prin expectoratie spontana in recipiente de unica spontana in recipiente de unica utilizare sterile.utilizare sterile.

Dimineata inainte de masa se Dimineata inainte de masa se clateste cavitatea bucala cu apa sau clateste cavitatea bucala cu apa sau ser fiziologic si se expectoreaza ser fiziologic si se expectoreaza direct in recipient 2-3 ml.direct in recipient 2-3 ml.

Examenul microscopic directExamenul microscopic direct

Frotiul direct se face din portiunile Frotiul direct se face din portiunile purulentepurulente

Se intinde subtire, cat mai omogen Se intinde subtire, cat mai omogen posibilposibil

Se acopera ¾ din lungimea lameiSe acopera ¾ din lungimea lamei Se folosesc lame sterile, bine Se folosesc lame sterile, bine

degresate.degresate.

Coloratia Zhiel-NeelsenColoratia Zhiel-Neelsen

Se coloreaza lama ( vezi coloratia)Se coloreaza lama ( vezi coloratia) Ex. Microscopica evidentiaza bacili Ex. Microscopica evidentiaza bacili

AAR rosii pe fondul albastru al AAR rosii pe fondul albastru al preparatului.preparatului.

Morfologia bacililorMorfologia bacililor Sunt drepti sau usor incurbati,subtiri, Sunt drepti sau usor incurbati,subtiri,

colorati uniform sau granular, dispusi colorati uniform sau granular, dispusi in aglomerari, sub forma literelor V, in aglomerari, sub forma literelor V, L, Y, W.L, Y, W.

Examinarea lameiExaminarea lamei

Se vor examina 100 de campuri Se vor examina 100 de campuri microscopice si rezultatul se exprima:microscopice si rezultatul se exprima:

Negativ la 0 bacili/100campuriNegativ la 0 bacili/100campuri Dubios la 1-3 bacili/100campuriDubios la 1-3 bacili/100campuri Slab pozitiv(+) la 4-9 bacili/100 capuriSlab pozitiv(+) la 4-9 bacili/100 capuri Moderat pozitiv(++) la 10-100 Moderat pozitiv(++) la 10-100

b/100campuri.b/100campuri. Intens pozitiv (+++) peste Intens pozitiv (+++) peste

100b./100capuri100b./100capuri

Examenul microscopicExamenul microscopic

Exprima gradul de contagiozitate al Exprima gradul de contagiozitate al bolnavuluibolnavului

Serveste la efectuarea antibiogramei Serveste la efectuarea antibiogramei pentru ca ne arata cat trebuie sa pentru ca ne arata cat trebuie sa diluam sputa.diluam sputa.

Examenul microscopic directExamenul microscopic direct

Coloratia fluorescentaColoratia fluorescenta

Se face cu auramina-rodamina.Se face cu auramina-rodamina. Examinarea se face in UVExaminarea se face in UV Bacilii vor fi galbeni-auriiBacilii vor fi galbeni-aurii

OmogenizareaOmogenizarea

Daca sputa contine un numar mic de bacili Daca sputa contine un numar mic de bacili se face omogenizare.se face omogenizare.

La un volum de sputa se adauga acelasi La un volum de sputa se adauga acelasi volum de NaOH 4%, se agita 5`, se volum de NaOH 4%, se agita 5`, se incubeaza la 37o C, 30`apoi se incubeaza la 37o C, 30`apoi se neutralizeaza cu Hcl 10% in prezenta unei neutralizeaza cu Hcl 10% in prezenta unei pic de albastru de bromtimol si se pic de albastru de bromtimol si se centrifugheaza 15` la 3000t/min.centrifugheaza 15` la 3000t/min.

Din sediment se fac frotiuri si se coloreaza Din sediment se fac frotiuri si se coloreaza Z-NZ-N

IzolareIzolare

Insamantare pe mediul Lowenstein-Insamantare pe mediul Lowenstein-Jensen Jensen care conţine gălbenuş de ou, care conţine gălbenuş de ou, glicerol şi acizi minerali cu inhibitori - glicerol şi acizi minerali cu inhibitori - verde malachit pentru a împiedica verde malachit pentru a împiedica creşterea altor bacteriicreşterea altor bacterii

Incubare la 37o C, timp de 60 de zile.Incubare la 37o C, timp de 60 de zile.


Proprietati morfotinctorialeProprietati morfotinctoriale Caractere de culturaCaractere de cultura: dupa 2-3 saptamani : dupa 2-3 saptamani

pe mediul de cultura se dezvolta colonii pe mediul de cultura se dezvolta colonii uscate, rugoase, proeminente, conopidiforme, uscate, rugoase, proeminente, conopidiforme, favorizate de glicerina din mediu ( dezvoltare favorizate de glicerina din mediu ( dezvoltare de tip de tip eugoniceugonic).).

M. bovis se dezvolta sub forma de colonii de M. bovis se dezvolta sub forma de colonii de tip tip disgonicdisgonic: colonii turtite, rugoase, cu dezv. : colonii turtite, rugoase, cu dezv. Lenta, inhibate de glicerina din mediu.Lenta, inhibate de glicerina din mediu.

CultivareaCultivarea

Pe mediul Dorset, pentru mentinerea Pe mediul Dorset, pentru mentinerea tulpinilor. tulpinilor.

In bulion glicerinat pentru obtinerea In bulion glicerinat pentru obtinerea tuberculinei si a vacc. BCG tuberculinei si a vacc. BCG ( formeaza pelicula groasa in mediile ( formeaza pelicula groasa in mediile lichide.lichide.

Caractere biochimiceCaractere biochimice

Testul catalazei este pozitiv la Testul catalazei este pozitiv la Mycobact TBCMycobact TBC

Testul niacinei poz la M. tbc Testul niacinei poz la M. tbc Caractere antigenice: Ag-nele Caractere antigenice: Ag-nele

extrase din culturi de micobact. Se extrase din culturi de micobact. Se numesc senzitine si se folosesc numesc senzitine si se folosesc pentru evidentierea hipersensibilitatii pentru evidentierea hipersensibilitatii de tip tardiv.de tip tardiv.

Caractere de patogenitateCaractere de patogenitate

Inocularea cobaiului s.c., cu o cultura Inocularea cobaiului s.c., cu o cultura patogena in regiunea inghinala, este patogena in regiunea inghinala, este urmata la 15 zile de aparitia unui urmata la 15 zile de aparitia unui nodul indurat care se va cazeifica, va nodul indurat care se va cazeifica, va ulcera, si apoi fistulizeaza, iar in doua ulcera, si apoi fistulizeaza, iar in doua luni cobaiul moare. Va prezenta luni cobaiul moare. Va prezenta leziuni cazeoase in ggl. Regionali, leziuni cazeoase in ggl. Regionali, noduli tuberculosi, confluenti in noduli tuberculosi, confluenti in splina si ficat si tubercului in plamani.splina si ficat si tubercului in plamani.

AntibiogramaAntibiograma

Datorită creşterii lor lente, concomitent Datorită creşterii lor lente, concomitent cu cultivarea se va proceda şi la cu cultivarea se va proceda şi la testarea sensibilităţii lor la testarea sensibilităţii lor la chimioterapicele antituberculoase.chimioterapicele antituberculoase.

Fiecare tub contine cate-un Fiecare tub contine cate-un tuberculostatic( unde nu avem crestere tuberculostatic( unde nu avem crestere =sensibil) =sensibil)

Izoniazida, PAS, etionamida, cicloserina, Izoniazida, PAS, etionamida, cicloserina, kanamicina, rifampicina, etambutol.kanamicina, rifampicina, etambutol.

Cultura pe mediul Lowenstein-Cultura pe mediul Lowenstein-JensenJensen

Mycobacterium tuberculosisMycobacterium tuberculosis


IDR IDR Se face testare PPD( derivat proteic Se face testare PPD( derivat proteic

purificat) prin inoculare a 0.1 ml sol PPD purificat) prin inoculare a 0.1 ml sol PPD strict intradermic pe fata anteriara a strict intradermic pe fata anteriara a antebratului sting. Se citeste dupa 72 de antebratului sting. Se citeste dupa 72 de ore ( tehnica Mantoux). O,1 ml PPD= 2U ore ( tehnica Mantoux). O,1 ml PPD= 2U de tuberculina bruta.de tuberculina bruta.

Reactie pozitiva=macula dermica Reactie pozitiva=macula dermica denivelata fata de tegumentele adiacente denivelata fata de tegumentele adiacente cu un diametru >de 10 mm.cu un diametru >de 10 mm.

Virajul tuberculinicVirajul tuberculinic

Este momentul infectiei naturale cu B. Este momentul infectiei naturale cu B. Koch si consta in aparitia unei Reactii Koch si consta in aparitia unei Reactii pozitive la o persoana cu reactie pozitive la o persoana cu reactie negativa anterior.negativa anterior.

Au reactie negativa:neinfectatiiAu reactie negativa:neinfectatii nevaccinatiinevaccinatii pierderea reactivitatii pierderea reactivitatii

alergice prin boli anergizante ( rujeola, alergice prin boli anergizante ( rujeola, tusea convulsiva, gripa, inf. HIV/SIDA)tusea convulsiva, gripa, inf. HIV/SIDA)

Bacterii strict anaerobe de Bacterii strict anaerobe de interes medicalinteres medical

Bacteriile strict anaerobe Bacteriile strict anaerobe sunt sunt microorganisme care nu se dezvoltă decât microorganisme care nu se dezvoltă decât în absenţa oxigenului, prezenţa acestuia în absenţa oxigenului, prezenţa acestuia fiind foarte toxică culturii. Bacteriile fiind foarte toxică culturii. Bacteriile anaerobe sunt implicate în etiologia unor anaerobe sunt implicate în etiologia unor infecţii umane severe dar, în acelaşi timp, infecţii umane severe dar, în acelaşi timp, sunt cele mai frecvente microorganisme sunt cele mai frecvente microorganisme care colonizează organismul uman, având care colonizează organismul uman, având un rol important în menţinerea echilibrului un rol important în menţinerea echilibrului ecologic al florei normale.ecologic al florei normale.

Bacterii strict anaerobe de Bacterii strict anaerobe de interes medicalinteres medical

Numeroase specii bacteriene anaerobe fac parte Numeroase specii bacteriene anaerobe fac parte din flora normală a tegumentului, mucoaselor din flora normală a tegumentului, mucoaselor orofaringiană şi nazofaringiană, tractului gastro-orofaringiană şi nazofaringiană, tractului gastro-intestinal şi tractului uro-genital (mai frecvent intestinal şi tractului uro-genital (mai frecvent colonizează uretra şi vaginul).colonizează uretra şi vaginul).

Cunoaşterea bacteriilor anaerobe ce colonizează Cunoaşterea bacteriilor anaerobe ce colonizează diferite situsuri ale organismului este esenţială, diferite situsuri ale organismului este esenţială, deoarece majoritatea infecţiilor anaerobe sunt deoarece majoritatea infecţiilor anaerobe sunt endogene, cu bacterii ce fac parte din flora endogene, cu bacterii ce fac parte din flora normală. Există două grupe principale de germeni normală. Există două grupe principale de germeni anaerobi:anaerobi:

Infectii produse de anaerobiInfectii produse de anaerobi Germeni anaerobi exogeni, sporulaţi, Germeni anaerobi exogeni, sporulaţi,

toxigenitoxigeni, care aparţin genului , care aparţin genului Clostridium Clostridium şi au ca habitat natural solul, dar pot fi şi au ca habitat natural solul, dar pot fi întâlniţi şi în intestinul unor animale şi întâlniţi şi în intestinul unor animale şi chiar al omului, mai ales sub formă de chiar al omului, mai ales sub formă de spori şi care în condiţii favorabile au spori şi care în condiţii favorabile au capacitatea de a germina.capacitatea de a germina.

Infecţiile exogene cauzate de germeni Infecţiile exogene cauzate de germeni anaerobi includ infecţii alimentare, anaerobi includ infecţii alimentare, gangrena gazoasă, fascgangrena gazoasă, fasceeita necrozantă, ita necrozantă, celulita crepitantă, botulismul, tetanosul, celulita crepitantă, botulismul, tetanosul, gastroenterita şi enterita necroticăgastroenterita şi enterita necrotică..

Anaerobi nesporulatiAnaerobi nesporulati

Germeni anaerobi endogeni, nesporulaţi, Germeni anaerobi endogeni, nesporulaţi, netoxigeninetoxigeni, pot , pot devenideveni patogenipatogeni pentru om pentru om deşi habitatul lor natural este chiar deşi habitatul lor natural este chiar mucoasa unor cavităţi naturale ale omului mucoasa unor cavităţi naturale ale omului şi animalelor.şi animalelor.

-dupa traumatisme, manopere -dupa traumatisme, manopere chirurgicale, degenerari tisulare, scaderea chirurgicale, degenerari tisulare, scaderea rezistentei organismului.rezistentei organismului.

Ex. Bacteroides fragilis, Actinomyces, Ex. Bacteroides fragilis, Actinomyces, Veilonella.Veilonella.

Genul ClostridiumGenul Clostridium

Semnificaţia clinicăSemnificaţia clinică.. Infecţiile de origine Infecţiile de origine exogenă produse de clostridii sunt exogenă produse de clostridii sunt gangrena gangrena gazoasă, tetanosul, intoxicaţia botulinică şi gazoasă, tetanosul, intoxicaţia botulinică şi toxiinfecţia alimentară cu toxiinfecţia alimentară cu Cl.perfringensCl.perfringens..

Cl. difficileCl. difficile din flora normală a intestinului din flora normală a intestinului produce, în anumite condiţii, infecţii ale tractului produce, în anumite condiţii, infecţii ale tractului digestiv care se pot transmite şi interuman. digestiv care se pot transmite şi interuman. Clostridiile endogene din flora comensală pot Clostridiile endogene din flora comensală pot iniţia infecţii grave în condiţii deosebite ca, de iniţia infecţii grave în condiţii deosebite ca, de pildă, traumatisme, intervenţii chirurgicale, pildă, traumatisme, intervenţii chirurgicale, imunosupresie etc.imunosupresie etc.

Clostridiile gangrenei gazoaseClostridiile gangrenei gazoase

Habitat: Habitat: sunt bacterii cu habitat sunt bacterii cu habitat mixt: foarte răspândite în natură (sol, mixt: foarte răspândite în natură (sol, apă, aer, praf), şi totodată făcând apă, aer, praf), şi totodată făcând parte din flora saprofită a tubului parte din flora saprofită a tubului digestiv, vaginului, sau căilor aeriene digestiv, vaginului, sau căilor aeriene superioare ale omului şi animalelor. superioare ale omului şi animalelor.


presupune izolarea şi identificarea presupune izolarea şi identificarea clostridiilor din produsele recoltate clostridiilor din produsele recoltate (secreţii din plagă, sânge, materii (secreţii din plagă, sânge, materii fecale) în funcţie de tipul şi fecale) în funcţie de tipul şi localizarea infecţiei. localizarea infecţiei.

Tipizarea (identificarea speciei) se Tipizarea (identificarea speciei) se face prin boală experimentală la face prin boală experimentală la şoarece. şoarece.

Gangrena gazoasaGangrena gazoasa

Este o infectie polimicrobiana cel mai Este o infectie polimicrobiana cel mai frecvent fiind implicate: Clostridium frecvent fiind implicate: Clostridium perfringens, Clostridium histoliticum, perfringens, Clostridium histoliticum, Cl. Sporogenes.Cl. Sporogenes.

Clostridium sporogenes nu lipseste Clostridium sporogenes nu lipseste niciodata. Se mai asociaza germeni niciodata. Se mai asociaza germeni aerobi: Stafilococ, Streptococi, aerobi: Stafilococ, Streptococi, enterobacterii, b. piocianic.enterobacterii, b. piocianic.

Gangrena gazoasaGangrena gazoasa Este o urgenta medicala si nu se asteapta Este o urgenta medicala si nu se asteapta

diagnosticul bacteriologic pentru a incepe diagnosticul bacteriologic pentru a incepe tratamentul.tratamentul.

Se face un examen direct din produsul patologic Se face un examen direct din produsul patologic recoltat( puroi, secretie din plaga)recoltat( puroi, secretie din plaga)

La coloratia Gram observam: bacili mari, cu La coloratia Gram observam: bacili mari, cu capetele rotunjite sau taiate drept, de lungimi si capetele rotunjite sau taiate drept, de lungimi si forme diferite. Sporii situati central, subterminal forme diferite. Sporii situati central, subterminal sau fara spori.sau fara spori.

Bacili sunt Gram pozitivi, nu au capsula cu Bacili sunt Gram pozitivi, nu au capsula cu exceptia Cl. Perfringens.exceptia Cl. Perfringens.

Aspectul polimorf al frotiului ne orienteaza spre Aspectul polimorf al frotiului ne orienteaza spre diagnosticul de Gangrena gazoasa.diagnosticul de Gangrena gazoasa.

IzolareIzolare

Insamantarea se face pe geloza Insamantarea se face pe geloza sange si pe medii pentru anaerobi: sange si pe medii pentru anaerobi: agar-galbenus lactoza care are agar-galbenus lactoza care are incorporata toxina. Fiecare placa incorporata toxina. Fiecare placa folosita avand incorporata alta folosita avand incorporata alta toxina, lipsa cresterii intro placa toxina, lipsa cresterii intro placa reprezinta identificarea serologica reprezinta identificarea serologica rapida a tipului de clostridium.rapida a tipului de clostridium.

Sensibilitatea la antibioticeSensibilitatea la antibiotice

Clostridiile gangrenei gazoase sunt Clostridiile gangrenei gazoase sunt sensibile la sensibile la

penicilină Gpenicilină G eritromicinăeritromicină ampicilină ampicilină metronidazol metronidazol CefoxitinăCefoxitină şi în mod natural rezistente la tetraciclină.şi în mod natural rezistente la tetraciclină.

Epidemiologie, prevenţie Epidemiologie, prevenţie

Profilaxia constă în toaleta plăgilor, Profilaxia constă în toaleta plăgilor, îndepărtarea corpurilor străine şi a îndepărtarea corpurilor străine şi a ţesuturilor necrozate, antibioterapie ţesuturilor necrozate, antibioterapie profilactică, asepsia riguroasă a profilactică, asepsia riguroasă a gesturilor operatorii. gesturilor operatorii.

TratamentulTratamentul

esteeste o urgenţă chirurgicală, prognosticul o urgenţă chirurgicală, prognosticul bolii fiind influenţat de precocitatea bolii fiind influenţat de precocitatea instituirii sale. instituirii sale. Posibila prezenţă a unei Posibila prezenţă a unei flore de asociaţie impune asocierea în flore de asociaţie impune asocierea în terapie a unei terapie a unei -lactamine cu un -lactamine cu un aminoglicozid şi metronidazol. aminoglicozid şi metronidazol. Oxigenoterapia şi măsurile de reanimare Oxigenoterapia şi măsurile de reanimare sunt indispensabile. În cazul toxiinfecţiilor sunt indispensabile. În cazul toxiinfecţiilor alimentare rehidratarea şi tratamentul alimentare rehidratarea şi tratamentul simptomatic sunt suficiente.simptomatic sunt suficiente.

Clostridium tetaniClostridium tetani

HabitatHabitat: foarte frecvent răspândit la : foarte frecvent răspândit la suprafaţa solului, unde poate suprafaţa solului, unde poate supravieţui timp îndelungat sub supravieţui timp îndelungat sub formă sporulată. Face parte de formă sporulată. Face parte de asemenea din flora normală a tubului asemenea din flora normală a tubului digestiv al unor numeroase specii digestiv al unor numeroase specii animale, fiind eliminat la exterior prin animale, fiind eliminat la exterior prin materiile fecale ale acestora. materiile fecale ale acestora.

MorfologieMorfologie

bacil gram pozitiv anaerobbacil gram pozitiv anaerob sporulat, cu sporul dispus terminal sporulat, cu sporul dispus terminal

(are aspect de (are aspect de ""măciucă", "rachetă măciucă", "rachetă de tenis").de tenis").

Semnificaţia clinicăSemnificaţia clinică .. Cl. tetaniCl. tetani se găseşte în tractul intestinal al animalelor se găseşte în tractul intestinal al animalelor

(bovine, cabaline, ovine) care elimină bacilul sub formă (bovine, cabaline, ovine) care elimină bacilul sub formă vegetativă. vegetativă.

Odată eliminat, găseşte condiţii nefavorabile şi sporulează, Odată eliminat, găseşte condiţii nefavorabile şi sporulează, putând fi izolat din sol. Sporularea este favorizată de putând fi izolat din sol. Sporularea este favorizată de condiţiile de anaerobioză, precum şi de contaminarea condiţiile de anaerobioză, precum şi de contaminarea concomitentă cu germeni piogeni.concomitentă cu germeni piogeni.

Sporii pătrund prin poarta de intrare reprezentată de plăgi Sporii pătrund prin poarta de intrare reprezentată de plăgi ale tegumentelor sau mucoaselor ce pot fi: mici (tăiate sau ale tegumentelor sau mucoaselor ce pot fi: mici (tăiate sau înţepate) murdărite cu pământ sau mari cu ţesuturi înţepate) murdărite cu pământ sau mari cu ţesuturi necrozate, zdrobite ce conţin corpi străini. Mai rar se necrozate, zdrobite ce conţin corpi străini. Mai rar se infectează bontul ombilical la nou-născuţi, tratat în unele infectează bontul ombilical la nou-născuţi, tratat în unele ţinuturi tropicale cu bălegar de vită (septic). Boală produsă ţinuturi tropicale cu bălegar de vită (septic). Boală produsă de de Cl. tetaniCl. tetani este tetanosul. este tetanosul.

Semnificaţia clinicăSemnificaţia clinică Sporii germinează la poarta de intrare unde elaborează Sporii germinează la poarta de intrare unde elaborează

toxina tetanică care difuzează în organism, bacilul toxina tetanică care difuzează în organism, bacilul rămânând cantonat la poarta de intrare. Exotoxina prezintă rămânând cantonat la poarta de intrare. Exotoxina prezintă două componente, două componente, tetanospasminatetanospasmina ce acţionează asupra ce acţionează asupra sistemului nervos central la nivelul centrilor motori unde sistemului nervos central la nivelul centrilor motori unde inhibă elaborarea de acetilcolină şi se fixează de inhibă elaborarea de acetilcolină şi se fixează de gangliozide, iar la nivelul sinapsei neuro-musculare gangliozide, iar la nivelul sinapsei neuro-musculare blochează elaborarea mediatorilor chimici rezultând blochează elaborarea mediatorilor chimici rezultând spasme musculare în crize paroxistice la cea mai mică spasme musculare în crize paroxistice la cea mai mică excitaţie şi excitaţie şi tetanolizinatetanolizina cu efect cardiotoxic. Din punct de cu efect cardiotoxic. Din punct de vedere clinic, după o perioadă de incubaţie de 6-15 zile, vedere clinic, după o perioadă de incubaţie de 6-15 zile, timp în care are loc difuzia toxinei, apare contractura timp în care are loc difuzia toxinei, apare contractura musculară, iniţial localizată (trismusul), iar apoi musculară, iniţial localizată (trismusul), iar apoi generalizată. Moartea se produce prin paralizia spastică a generalizată. Moartea se produce prin paralizia spastică a muşchilor respiratori.muşchilor respiratori.

ClinicClinic Sporii germinează la poarta de intrare unde elaborează Sporii germinează la poarta de intrare unde elaborează

toxina tetanică care difuzează în organism, bacilul toxina tetanică care difuzează în organism, bacilul rămânând cantonat la poarta de intrare.rămânând cantonat la poarta de intrare.

Exotoxina prezintă două componente, Exotoxina prezintă două componente, tetanospasminatetanospasmina ce ce acţionează asupra sistemului nervos central la nivelul acţionează asupra sistemului nervos central la nivelul centrilor motori centrilor motori producand producand spasme musculare în crize spasme musculare în crize paroxistice la cea mai mică excitaţie paroxistice la cea mai mică excitaţie

şi şi tetanolizinatetanolizina cu efect cardiotoxic. Din punct de vedere cu efect cardiotoxic. Din punct de vedere clinic, după o perioadă de incubaţie de 6-15 zile, timp în clinic, după o perioadă de incubaţie de 6-15 zile, timp în care are loc difuzia toxinei, apare contractura musculară, care are loc difuzia toxinei, apare contractura musculară, iniţial localizată (trismusul), iar apoi generalizată.iniţial localizată (trismusul), iar apoi generalizată.

Moartea se produce prin paralizia spastică a muşchilor Moartea se produce prin paralizia spastică a muşchilor respiratori.respiratori.

DiagnosticulDiagnosticul

DiagnosticulDiagnosticul tetanosului este clinic. tetanosului este clinic. Diagnosticul de laborator este un Diagnosticul de laborator este un diagnostic de confirmare care se diagnostic de confirmare care se solicită numai când trebuie stabilită solicită numai când trebuie stabilită responsabilitatea medicală pentru un responsabilitatea medicală pentru un caz de tetanos (postoperator, caz de tetanos (postoperator, postpartum, cu punct de plecare de postpartum, cu punct de plecare de la bontul ombilical etc.).la bontul ombilical etc.).


Se recolteaza:Se recolteaza: PuroiPuroi Tesuturi din plagaTesuturi din plaga PansamentePansamente

IzolareIzolare

Insamantarea se face pe medii pentru Insamantarea se face pe medii pentru anaerobi: bulion cu acid thioglicolic care anaerobi: bulion cu acid thioglicolic care se termostateaza 48 h si apoi se fac se termostateaza 48 h si apoi se fac treceri pe doua medii solide agar cu sange treceri pe doua medii solide agar cu sange dintre care una contine ser antitetanic.dintre care una contine ser antitetanic.

Pe placa cu ser este inhibata specific Pe placa cu ser este inhibata specific cresterea cresterea

Pe placa fara ser se vor dezvolta colonii Pe placa fara ser se vor dezvolta colonii caracteristice, hemolitice.caracteristice, hemolitice.


Caractere morfotinctoriale:Caractere morfotinctoriale: Bacili G+, lungi, subtiri, cu un capat Bacili G+, lungi, subtiri, cu un capat

taiat drept si cu unul bombat taiat drept si cu unul bombat prezentand un spor terminal care-I prezentand un spor terminal care-I confera aspectul de bat de tobosar.confera aspectul de bat de tobosar.

Caractere de culturaCaractere de cultura

Bulionul este tulburat slab si se Bulionul este tulburat slab si se limpezeste datorita depunerii sporilor limpezeste datorita depunerii sporilor la fundul eprubeteila fundul eprubetei

Se degaza un miros de corn ars Se degaza un miros de corn ars Pe geloza sange se dezvolta colonii Pe geloza sange se dezvolta colonii

rotunde, cenusii-galbui, cu margini rotunde, cenusii-galbui, cu margini rau delimitate cu structura granulara.rau delimitate cu structura granulara.

Caractere de patogenitateCaractere de patogenitate

Sunt cele mai importante pentru Sunt cele mai importante pentru diagnostic.diagnostic.

Evidentierea toxinei se poate face in Evidentierea toxinei se poate face in vivo prin inoculare la soarecele alb a vivo prin inoculare la soarecele alb a culturii sau direct a produsului culturii sau direct a produsului patologicpatologic

In vitro prin ELISA. In vitro prin ELISA.

Tratament:Tratament:

-curativ, prin administrare de ser -curativ, prin administrare de ser antitetanic şi anatoxină,antitetanic şi anatoxină,

-preventiv, prin vaccinare şi toaleta -preventiv, prin vaccinare şi toaleta chirurgicală a plăgilor. Vaccinul DTP (anti chirurgicală a plăgilor. Vaccinul DTP (anti diftero-tetano-pertususis) face parte din diftero-tetano-pertususis) face parte din vaccinările obligatorii ale copilului şi se vaccinările obligatorii ale copilului şi se administrează la scurt timp după naştere administrează la scurt timp după naştere sub forma unor injecţii subcutanate, la o sub forma unor injecţii subcutanate, la o lună interval, cu rapel la 7 ani. lună interval, cu rapel la 7 ani.

Contractura muscularaContractura musculara

Clostridium botulinumClostridium botulinum

HabitatHabitat: este o bacterie cu un habitat mixt: : este o bacterie cu un habitat mixt: suprafaţa solului şi rareori în intestinul suprafaţa solului şi rareori în intestinul animalelor. Uneori poate contamina legumele şi animalelor. Uneori poate contamina legumele şi fructele conservate. fructele conservate.

Morfologie, structurăMorfologie, structură: sunt bacili gram pozitivi : sunt bacili gram pozitivi anaerobi, mobili, cu capetele rotunjite, sporulaţi, anaerobi, mobili, cu capetele rotunjite, sporulaţi, cu sporul (termorezistent 3-5 ore la 100cu sporul (termorezistent 3-5 ore la 100C) dispus C) dispus subterminal. Sintetizează 6 tipuri de toxine, subterminal. Sintetizează 6 tipuri de toxine, antigenic distincte (notate de la A-F) şi eliberate antigenic distincte (notate de la A-F) şi eliberate prin autoliza celulei. Cel mai frecvent asociate prin autoliza celulei. Cel mai frecvent asociate patologiei umane sunt tipurile: A, B şi F. Sunt patologiei umane sunt tipurile: A, B şi F. Sunt toxice în doză foarte redusă. toxice în doză foarte redusă.

PatogeniePatogenie Clostridium botulinumClostridium botulinum, este agentul patogen al , este agentul patogen al

botulismului, o intoxicaţie alimentară fatală, produsă prin botulismului, o intoxicaţie alimentară fatală, produsă prin ingerarea de alimente ce conţin toxina botulinică. Foarte ingerarea de alimente ce conţin toxina botulinică. Foarte sensibil la oxigen, proliferează în alimente în care există un sensibil la oxigen, proliferează în alimente în care există un anumit grad de anaerobioză: conserve de legume, peşte anumit grad de anaerobioză: conserve de legume, peşte sau carne (toxina eliberată produce gaz care bombează sau carne (toxina eliberată produce gaz care bombează capacul conservei), mezeluri, şuncă ( în are loc o dezvoltare capacul conservei), mezeluri, şuncă ( în are loc o dezvoltare caracteristică “în cuiburi”), cârnaţi afumaţi etc. caracteristică “în cuiburi”), cârnaţi afumaţi etc.

Intoxicaţia survine la 18-96 de ore postprandial. Intoxicaţia survine la 18-96 de ore postprandial. Toxina, (termolabilă) ingerată rezistă la acţiunea sucului Toxina, (termolabilă) ingerată rezistă la acţiunea sucului

gastric, pătrunde în intestin, de unde ajunge în circulaţia gastric, pătrunde în intestin, de unde ajunge în circulaţia generală pe cale limfatică şi acţionează asupra sistemului generală pe cale limfatică şi acţionează asupra sistemului nervos prin blocarea eliberării de acetilcolină la nivelul nervos prin blocarea eliberării de acetilcolină la nivelul sinapsei neuro-musculare.sinapsei neuro-musculare.

Se produce paralizia flască a musculaturii buco-faringiene Se produce paralizia flască a musculaturii buco-faringiene (disfagie, greţuri, vărsături), cu paralizia în final a (disfagie, greţuri, vărsături), cu paralizia în final a muşchilor respiratori.muşchilor respiratori.


are rolul de a confirma diagnosticul are rolul de a confirma diagnosticul clinic şi urmăreşte evidenţierea clinic şi urmăreşte evidenţierea toxinei botulinice în ser, materii toxinei botulinice în ser, materii fecale, conţinut gastric, vărsături şi fecale, conţinut gastric, vărsături şi mai rar a bacilului botulinic în mai rar a bacilului botulinic în materiile fecale. Tipizarea toxinei materiile fecale. Tipizarea toxinei botulinice, care are 7 tipuri botulinice, care are 7 tipuri antigenice (de la A la F), se poate antigenice (de la A la F), se poate face prin boală experimentală la face prin boală experimentală la şoareci. şoareci.


Alimentul incriminatAlimentul incriminat Lichid de varsaturaLichid de varsatura UrinaUrina Materii fecaleMaterii fecale SingeSinge Fragmente de organe de la necropsieFragmente de organe de la necropsie

izolareizolare

Insamantare pe medii pentru Insamantare pe medii pentru anaerobi in strica anaerobiozaanaerobi in strica anaerobioza

Medii lichide: bulion cu acid Medii lichide: bulion cu acid thioglicolic thioglicolic

Medii semisolide: geloza VeillonMedii semisolide: geloza Veillon Medii solide: geloza sange, mediul Medii solide: geloza sange, mediul

Nagler, mediul Willis-HobbsNagler, mediul Willis-Hobbs

identificareidentificare

Caractere morfotinctoriale: bacili Caractere morfotinctoriale: bacili sporulati, insotiti de numerosi spori sporulati, insotiti de numerosi spori liberi, au 4-8 cili, gram +liberi, au 4-8 cili, gram +

Caractere de cultura; colonii mari, cu Caractere de cultura; colonii mari, cu centrul opac, proeminent, cu margini centrul opac, proeminent, cu margini filamentoase, cu tendinta de a se filamentoase, cu tendinta de a se intinde.intinde.

In geloza veillon produce gaz si rupe In geloza veillon produce gaz si rupe coloana de mediu. coloana de mediu.

TratamentTratament

Este o maladie cu declarare Este o maladie cu declarare obligatorie.obligatorie.

Profilaxia se referă la supravegherea Profilaxia se referă la supravegherea procesului de fabricare a procesului de fabricare a conservelor. conservelor.

Tratamentul curativ este Tratamentul curativ este simptomatic şi se efectuează în simptomatic şi se efectuează în servicii de terapie intensivă. servicii de terapie intensivă.

Bacili sporulatiBacili sporulati

Culturi bacterieneCulturi bacteriene

Anaerobi nesporulati

Sunt comensali ai tegumentelor si mucoaselor

Invadeaza tesuturile dupa traumatisme: muscaturi, perforatii intestinale

dupa manopere chirurgicale In urma degenerarii tesuturilor In urma scaderii rezistentei( diabet,

imunosupresoare)

Patogenitate

Pot produce abcese cu orice localizare

Septicemii Frecvent sunt asociati cu aerobi si cu

aerobi-facultativ anaerobi.

Principalii patogeni

1. Bacili gram negativi Genul Bacteroides mai frecvent

specia Bacteroides fragilis Genul Fuzobacterium: F. nucleatum,

F. necroforus produc frecvent faringite necrozante alaturi de specii de spirochete ( angina fuzospirilara), abcese cerebrale, hepatice, etc


2. Bacili gram pozitivi nesporulati Genul Actinomyces specia A. Israeli face

parte din microbiocenoza bucofaringiana si produce abcese dentare, infectii ale tractului respirator, sinuzite. Produc granule de sulf in tesut.( microcolonii)

Genul Propionii bacterium Lactobacilus bifidus Bifidobacterium


3. Coci Gram pozitivi Peptococcus si Peptostreptococcus Pot produce infectii singure sau in

asociere cu alte bacterii Produc abcese dentare, amigdaliene,

sinuzite, abcese pulmonare, infectii postpartum, septicemii, apendicite, peritonite, infectia plagilor.


4. Coci Gram negativi Genul Veillonella si Acidaminococcus Fac parte din microbiocenozele

organismului, rar pot produce imbolnaviri.

Diagnostic direct

Recoltarea produselor patologice Se face in functie de locul infectiei Poate fi asociata cu hemocultura

pentru anaerobiExamenul microscopic direct Evidentiaza asociere polimicrobiana

cu specii care se cultiva greu.

Diagnostic direct

Izolarea Se face dupa tehnicile de

anaerobioza Identificarea Este destul de dificila ineori

necesitand metode ca Gaz cromatografia.

Bacili Gram Pozitivi

Documents

Transcript of Bacili Gram Pozitivi