Bacalaureat Bilete Proba Orala 2010 Limba Romana Biletele 76 150

Teleorman - 11359

COLEGIUL TEHNIC G-RAL D. PRAPORGESCU TR.MAGURELE

Teleorman - 11359


Proba_A

Ministerul EducaYiei, Cercet<rii, Tineretului şi Sportului Centrul NaYional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

Examenul naĠional de bacalaureat 2010

Proba A)

15-17 februarie 2010

Bilet nr. 76

Oricât de straniu ar p<rea, cititorul mediu (şi nu numai el) se simte aproape insultat

intelectual când i se spune c< acel altceva de dincolo de text pur şi simplu nu exist<. O atare absenY< i se pare scandaloas<, textul însuşi devine ininteligibil, autorul, condamnabil pentru c< nu vrea s< spun< nimic (deşi spune). Acceptarea literalit<Yii poeziei (şi modificarea în consecinY< a imaginaYiei lecturii) este prima şi poate cea mai însemnat< condiYie a recept<rii adecvate a lirismului modern.

Desigur, tentaYia interpret<rii apare, ea poate fi chiar foarte puternic<; f<r< ea nici nu s-ar putea naşte acea senzaYie de bog<Yie semantic< inepuizabil< gata s< se reverse, s< explodeze, s< disloce, prin forYa ei misterioas<, categoriile limbajului. Orice interpretare particular< se va lovi îns< de conştiinYa posibilit<Yii unui num<r indefinit de interpret<ri cel puYin tot atât de justificate. Ambiguitatea poeziei moderne (dimensiune a înseşi conştiinYei moderne a poeticului) este rezultatul direct al unei lecturi literale.

(text adaptat dup< Matei C<linescu, Conceptul modern de poezie) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul literaturii în formarea unui tân<r? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 77

Etnogeneza românilor apare ca având trei componente fundamentale: substratul

geto-dac; stratul roman; adstratul slav. Limba român< este o limb< latin<, structura gramatical< şi cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%) fiind de origine latin<. Formarea poporului român a urmat aceleaşi faze ca şi etnogeneza italienilor, francezilor, spaniolilor şi portughezilor. Şi în cazul acestor popoare se întâlnesc cele trei componente de baz<: substrat, strat şi adstrat. […]

Odat< cu încheierea etnogenezei românilor, în secolele VIII-IX, apar şi primele menYiuni în sursele externe despre români. În aceste izvoare, ei sunt denumiYi vlahi, valahi, volohi, blachi, variantele unui termen care, dup< ce a desemnat un trib celt, a fost folosit de vechii germani pentru a-i numi pe romani şi galii romanizaYi şi a sfârşit prin a fi folosit pentru a-i numi pe locuitorii Peninsulei Italice. Din lumea german<, el a trecut apoi în cea slav<, pentru a-i desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, şi de la ei în alte zone etnico-culturale.

(text adaptat dup< Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Cunoaşterea istoriei naYionale prezint< interes pentru noi, cei de azi? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 78

Dar mai cu seam< îmi amintesc de o dup<-amiaz< de var<, când toat< casa dormea.

Am ieşit din odaia noastr<, a fratelui meu şi a mea, şi, de-a buşilea, ca s< nu fac zgomot, m-am îndreptat spre salon. Aproape c< nu-l cunoşteam, c<ci nu ni se îng<duia s< intr<m decât la zile mari sau când aveam musafiri. Cred, de altfel, c< în restul timpului uşa era încuiat< cu cheia. Dar, de data aceasta, am g<sit-o descuiat< şi, tot de-a buşilea, am p<truns în<untru. În clipa urm<toare, emoYia m-a Yintuit locului. Parc< aş fi intrat într-un palat din basme: storurile erau l<sate şi perdelele grele, de catifea verde, erau trase. În odaie, plutea o lumin< verde, irizat<, ireal<, parc< m-aş fi aflat dintr-o dat< închis într-un bob uriaş de strugure. Nu ştiu cât timp am r<mas acolo, pe covor, respirând anevoie. Când m-am deşteptat, am început s< înaintez cu grij< pe covor, ocolind mobilele, privind cu nesaY m<suYele şi etajerele pe care se aflau aşezate fel de fel de statuete, ghiocuri, sticluYe de cristal, cuYite de argint, privind mai ales oglinzile mari, veneYiene, în ale c<ror ape adânci şi clare m< reg<seam altfel, mai crescut, mai frumos, parc< eu însumi înnobilat de lumina aceea ajuns< acolo dintr-o alt< lume.

(Mircea Eliade, Memorii)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul.

2. Folosind ca punct de plecare urm<toarea afirmaYie a lui Mircea Eliade, susYine, cu argumente, opinia ta despre relaĠia omului cu timpul: „reg<seam întotdeauna aceeaşi plenitudine, în care m< l<sam s< alunec ca într-o clip< f<r< durat<, f<r< început şi f<r< sfârşit”.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 79

Cred c< aveam patru sau cinci ani când, atârnat de mâna bunicului, am z<rit, printre

pantalonii şi rochiile care înaintau agale, la c<derea serii, pe Strada Mare, o fetiY< cam de vârsta mea, purtat< şi ea de mân< de un bunic. Ne-am privit amândoi, adânc în ochi, şi, dup< ce-a trecut, m-am întors s-o mai privesc, şi am v<zut c< întorsese capul şi se oprise. Au trecut aşa câteva clipe, pân< ce bunicii ne-au tras pe fiecare dup< sine. Nu ştiam ce se întâmplase cu mine. SimYeam doar c< se întâmplase ceva extraordinar şi hot<râtor. Într-adev<r, chiar în seara aceea, am descoperit c< mi-era destul s< evoc imaginea de pe Strada Mare, ca s< m< simt lunecând într-o beatitudine nemaicunoscut<, pe care o puteam prelungi indefinit. În lunile care au urmat, evocam imaginea cel puYin de câteva ori pe zi, mai ales înainte de a adormi. SimYeam cum tot trupul se adun< într-un fior cald, apoi încremeneşte şi, în clipa urm<toare, totul dispare în jurul meu; r<mâneam suspendat ca într-un suspin nefiresc, prelungit la infinit. Ani de zile, imaginea fetiYei de pe Strada Mare a fost ca un fel de talisman secret, c<ci îmi îng<duia s< m< refugiez instantaneu în fragmentul acela de timp incomparabil.

(Mircea Eliade, Memorii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre scrierile de tip memorialistic? Argumenteaz<-Yi r<spunsul.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 80

Naratorul c<linescian este [...] un specialist (ne vom mai întâlni cu el în cursul

romanului, când va dovedi, pe rând, competenY< muzical<, plastic< „petele rumene din obrajii unei fetiYe zugr<vite, probabil, în acuarel<, deveniser<, în ulei, prin neînYelegerea procesului de difuziune a luminii, nişte lacuri de rubin f<r< nici o leg<tur< cu restul" - psihologic<, sociologic<, estetic< şi aşa mai departe) şi apeleaz< la un limbaj profesional şi chiar uşor pedant. Universala şi magica ştiinY< a lui Balzac apare aici sf<râmat< în nenum<rate ştiinYe speciale, fiecare cu vocabularul ei. Locul chiromantului l-a luat expertul şi pe al poetului romantic, documentaristul. Metoda lui Balzac ni se poate p<rea ast<zi naiv<; a lui G. C<linescu este îns< artificial< şi extravagant<. Exactitatea de la Balzac Yintea un eşafodaj complicat, în care fiecare element se lega de celelalte, participând la spiritul întregului; la G. C<linescu ea este mai curând o erudiYie fastidioas< şi un scrupul excesiv. În fine, dac< Balzac are vocaYia de a crea viaY<, G. C<linescu o are pe aceea de o comenta. Balzacianismul romanului c<linescian nu este numai polemic, ci şi, prin excelenY<, critic.

(Nicolae Manolescu, Ochiul estetului

în Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre modul în care perspectiva narativ< influenYeaz< lectura unui roman? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 81

În epoca noastr< marcat< de televiziunile comerciale, poporul a preluat puterea prin

intermediul telecomenzii şi a cerut s< se vad< pe sine la TV, nu (doar) moderatori, intelectuali şi showmen profesionişti. Au ap<rut aşadar producYii în care protagoniştii sunt oameni obişnuiYi: uneori puşi în situaYii-limit< (precum în transmisiuni de tipul Survivor), alteori în situaYii de viaY< cotidian< (precum în emisiunile despre b<rbaYi care îşi înşal< nevestele, despre familii care fac schimb de mame etc.). Iluzia realit<Yii i-a dat publicului satisfacYia c< a devenit cu adev<rat personajul principal la TV. […]

Emisiunile de acest tip – plus marele num<r de concursuri gen şi tu poYi deveni

vedet< – au închis cercul şi sunt semnul clar al crizei finale prin care trece televiziunea-aşa-

cum-o-ştiam: telespectatorii – protagonişti, se privesc pe ei înşişi cu problemele lor cu tot şi vor sfârşi prin a se plictisi de aceast< oglindire mediatic< a banalit<Yii. Acelaşi fenomen se petrece pe internet. Oricine este un potenYial produc<tor de conYinut pe care îl poate plasa în reYea. Prin intermediul unui blog, oricine poate deveni autor, f<cându-şi publice impresiile şi ideile, povestind ce a visat azi-noapte sau dac< micul dejun i-a provocat indigestie, comentând filme şi c<rYi, exprimându-şi opiniile politice ş.a.m.d.

(Mircea Vasilescu, Iar moare cultura?) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. C<rui stil funcYional îi aparYine textul? Argumenteaz<, pe scurt, r<spunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii?

2. Care este opinia ta despre ideile susYinute de Mircea Vasilescu? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 82

A nu r<spunde la telefonul mobil devine tot mai des o adev<rat< infracYiune. Este clar,

vrei s< ascunzi ceva. Poate fi şi un semn evident al r<cirii relaYiei (de prietenie sau dragoste), chiar al inamiciYiei. C<ci telefonul, devenind mobil, are drept principal scop acela de a-l plimba cu tine peste tot. Dar oare telefonul mobil nu-Yi îngr<deşte libertatea, f<cându-te disponibil mereu pentru toat< lumea? Mobilul a devenit azi un obiect indispensabil oamenilor, dar nu sunt deloc sigur c< asta îi face mai fericiYi. Mai implicaYi în concret, da, dar şi mai puYin vis<tori, c<ci realitatea trage de noi cu fiecare apel pe care-l recepYion<m.

Odinioar<, comunicarea îşi p<stra magia unic<. DeclaraYiile de dragoste se f<ceau altfel decât la telefon sau printr-un mesaj (te plak eshti foarte funy eshim together la un

suk?). Oamenii îşi trimiteau scrisori care erau transportate cale de sute şi mii de kilometri în poştalioane sau vagoane de tren, ajungând la destinatar dup< s<pt<mâni, dac< nu dup< luni bune. Acea comunicare cred c< avea cu adev<rat valoare. Era aşteptat< şi preYuit<. E minunat c< am ajuns la un stadiu al comunic<rii în care ea este liber<, abundent<, dar întrebarea e dac< nu cumva aceast< inflaYie degradeaz< calitatea informaYiei, f<când-o tot mai obositoare pentru om.

(CodruY Constantinescu, Superofertă: comunicare nelimitată) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Exprim<-Yi, pe baza valorilor şi convingerilor personale, un punct de vedere pro sau contra ideilor susYinute de CodruY Constantinescu.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 83

Exist< c<rYi pe care dup< ce le-ai citit îYi e uşor s< le împrumuYi: deşi au fost utile sau

Yi-au procurat pl<cere, nu Yi-au atins inima şi nici înstr<inarea lor nu te-ar îndurera. Cu totul altfel se întâmpl< cu cele de care te-ai îndr<gostit sau care s-au legat de o perioad< din viaYa ta în aşa fel încât au devenit obiecte de ataşament indestructibil. Pe acestea le Yii în bibliotec< pe un anume raft, le iei din când în când şi le r<sfoieşti, la lumina discret< a serii, mai degrab< duminica. [...]

R<sfoind albumul Farmecul discret al Bucureştilor, am avut imediat certitudinea c< m< aflu în faYa unei asemenea c<rYi de suflet, pe care nu o împrumuYi. Titlul îYi d< deja sugestia unui r<gaz privilegiat, înv<luit în catifeaua parfumat< a unor imagini de alt<dat<. [...]

„Farmecul“ Bucureştilor este pentru mulYi dintre noi, persoane active, tocmai aglomeraYia pe care o d< orice capital<: deşi e poluat, Bucureştiul e locul în care toate se întâmpl<; deşi e atât de zgomotos, posed< în însuşi acest permanent bruiaj un tumult care e viaYa, de nest<pânit. E un r<u necesar, spunem atunci. Şi ne place, deşi oft<m. Acesta e „farmecul“ oraşului în care tr<im azi sau pe care-l travers<m adesea, venind din provincie, şi e un farmec foarte superficial, dac< nu de-a dreptul fals. Pentru c< el ignor< Istoria.

(text adaptat dup< Serenela GhiYeanu, Memorie urbană – DeclaraĠie de iubire) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Exprim<-Yi un punct de vedere pro sau contra ideilor susYinute de Serenela GhiYeanu.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 84

Mii de oameni din toat< lumea str<bat mii de kilometri, ca s< vad< piramidele şi s<

p<trund<, cu un fior de evlavie, în interioarele lor vechi de mii de ani. [...] În vremea asta, chiar lâng< ei, la îndemân<, aşteapt<, liniştit< şi modest<, f<r<

puzderie de turişti care s< caşte gura la ea şi s< se pozeze veseli al<turi de ea, una dintre cele mai mari şi mai inexplicabile minuni create vreodat< de mintea omului: cartea. Mai aproape de cer decât orice piramid<, mai misterioas< decât orice construcYie care d<inuie timp de milenii, mai atr<g<toare decât orice sit arheologic. [...] Contemporane cu Parthenonul şi Erechteionul de când erau nou-nouYe, exist< înc< şi Dialogurile lui Platon. Nep<zite, f<r< bilet de intrare şi program de vizitare, f<r< interdicYia de a le atinge, f<r< schele ale restauratorilor. Sunt întregi, splendide, stau acolo unde vrei s< le Yii, lâng< templu sau lâng< tine. Nu ruinate, ci îmbog<Yite de timp. Nu din piatr<, ci din cuvânt, materie prim< pur şi simplu etern<. Adic< indestructibil< şi inepuizabil<.

Cartea: concurând, în cursa timpului, cu templul, cu piramida, cu orice construcYie omeneasc< şi câştigând detaşat, f<r< ca m<car s< gâfâie. Victoria ei e t<cut<. Asemenea dragostei adev<rate, nu se laud< şi nu se umfl< de mândrie.

(text adaptat dup< Ioana Pârvulescu, Simplu elogiu al cărĠii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Crezi c< azi, în epoca internetului, a comunic<rii (practic) nelimitate, cartea mai este important< pentru om? SusYine-Yi, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 85

Indiferent cum se numeşte – profesor de literatur< sau profesor de lectur< – profesorul care îi iniYiaz< pe elevi în tainele textului literar trebuie s< deYin<, se pare, anumite calit<Yi, pe care, cu puYin efort raYional, le poate enumera oricine: o cultur< general< şi de specialitate întins< şi solid<, sensibilitate, imaginaYie/creativitate, deschidere c<tre multiplicitatea interpretativ< etc., pe lâng< o foarte bun< cunoaştere a fenomenului literar în sine, a istoriei şi criticii literare, respectiv a didacticii generale şi specifice. La care se adaug<, fireşte, calit<Yi indispensabile oric<rei comunic<ri didactice reuşite, indiferent, aşadar, de specialitatea profesorului: talent şi tact pedagogic, disponibilitate pentru comunicarea interpersonal<, inventivitate şi spontaneitate, intuiYie şi reflexivitate.

(text adaptat dup< Emanuela Ilie, Didactica literaturii române) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre calit<Yile necesare unui profesor de succes? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 86

— Dac< – prin absurdul unui univers concentraYionar – Istrati ar fi interzis, v-aYi înscrie în tab<ra celor care ar milita pentru reabilitarea lui? Dac< da, care ar fi argumentul?

— Aş putea spune şi eu, ca şi dvs., c< Istrati nu este azi un scriitor interzis. E vreun scriitor azi interzis? Nu-i niciunul. Dar, dac< observ<m c< n-avem nicio ediYie de opere complete Istrati, c< n-avem un grup de cercetare care s< se ocupe de opera lui, de biografia lui, de relaYiile lui personale, literare, intelectuale, politice, parc< aş vorbi despre interdicYiile tacite. […]

Dac< privim la întâmpl<rile din patrimoniul nostru naYional, la avuYia noastr< cultural<, observ<m cum sunt l<sate s< moar< monumente arhitecturale, biblioteci, opere, scriitori... Nu militez doar pentru reabilitarea lui Istrati, cum spuneYi, încerc s< militez pentru un şir de recuper<ri obligatorii.

(Istrati fixează geografia literară a Bărăganului în Jurnalul naĠional) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat? 2. Care este opinia ta despre „avuYia noastr< cultural<” actual< amintit< şi în text? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 87

Desigur, esenYa libert<Yii o constituie lipsa constrângerii, ieşirea de sub orice

autoritate perceput< ca un obstacol în calea propriei realiz<ri. AcYiunea uman< liber<, lipsit< de constrângere, nu se poate manifesta îns< ca şi cum individul ar fi singur sau ca şi cum de la el ar emana atât existenYa realit<Yii, cât şi existenYa celorlalYi indivizi umani. De aceea, poziYia individului în cosmos şi în societate implic< asumarea, prin cunoaştere, a faptului c<, independent de voinYa sa, exist< cosmosul şi societatea, iar existenYa sa se defineşte în funcYie de ele. El trebuie apoi s< raporteze libertatea sa la noYiunile de bine şi de rău, admiYând c< libertatea trebuie s< se înscrie în sfera binelui, dincolo de acesta, în sfera r<ului înscriindu-se abaterea, adic< libertatea r<u înYeleas< sau libertinismul.

(text adaptat dup< Ioan Oprea, Elemente de filozofia limbii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. De ce libertatea trebuie s< se înscrie în sfera binelui, iar libertinismul, în sfera r<ului? 2. Care este p<rerea ta despre libertate? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 88

Pe 21 aprilie, a avut loc la Paris lansarea primei biblioteci digitale universale.

Proiectul urm<reşte strângerea documentelor din patrimoniul universal, text, foto, audio şi video, cu obiectivul declarat, la inaugurarea bibliotecii, de a reduce falia dintre Nord şi Sud. […]

Biblioteca digital< universal<, disponibil< gratuit on-line la adresa www.wdl.org, are o interfaY< în şapte limbi de circulaYie: arab<, englez<, francez<, spaniol<, rus<, chinez< şi portughez<. Documentele cuprind 40 de limbi şi dialecte – iar demersul este abia la început. [...] Proiectul digital va strânge materialele (text, audio şi video în limba de origine), dar comentariile vor putea fi postate în orice limb< sau dialect. […]

Biblioteca digital< mondial< este primul demers universalist oficial, dar nu reprezint< şi singura iniYiativ< de acest fel. Google Books, lansat în urm< cu 4 ani, a adunat pân< în prezent circa 7 milioane de lucr<ri, în urma unor acorduri cu universit<Yi americane şi europene. […]

Apoi, trebuie menYionat un alt proiect important, Europeana, biblioteca digital< a Europei, lansat< la sfârşitul lui 2008. Pe portalul www.europeana.eu, cu interfeYe de navigare în limbile statelor membre UE, deci şi în român<, se afl< peste 2 milioane de materiale, dintre cele care nu necesitau obYinerea de drepturi de autor pentru publicare.

(Ovidiu Dr<ghia, Biblioteca universală digitală) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este scopul unei biblioteci digitale universale? 2. Care este opinia ta despre utilitatea transpunerii în format electronic a patrimoniului cultural al umanit<Yii? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 89

PIETRO (clătinându-se în cuget ca un om care a avut Ġeasta despicată): Cavalere, crezi oare cu adev<rat c< eu pot schimba oamenii...? CELLINO: Da... Numai simplul fapt c< se poate descoperi c< exist< oameni ca dumneata pe lume şi sporeşte puterile, limpezeşte gândurile... Am v<zut o dat<, la o lecYie la Padua, nişte pilitur< de fier asemenea cu cenuşa, risipit< pe o foaie de hârtie... Profesorul a apropiat dedesubt un magnet şi atunci aceast< pilitur< a c<p<tat pe hârtie o form< de crin cu dou< capete... Fiecare fir de praf de fier alerga singur pe hârtie ca s<-şi g<seasc< locul în aceast< floare neagr<... SunteYi ca acel metal neasem<nat, conte... prezenYa voastr< are darul s< aleag<, conte. PIETRO (după ce a zâmbit amar, rămâne pe gânduri): S-ar putea s< fie o urm< de adev<r, îns< dumneata nu ai spus totul... [...] Dac< dumneata ai fost schimbat de magnetul care socoteşti c< sunt eu, e mai ales fiindc< în dumneata era un metal bun [...]

(Camil Petrescu, Act veneĠian)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este atitudinea lui Cellino faY< de Pietro în secvenYa de dialog citat<? 2. Care este opinia ta despre rolul mentorului în evoluYia omului tân<r? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 90

Aş putea acum s<-i fiu mam< b<ieYelului de care eram îndr<gostit< acum aproape

dou<zeci de ani. Xin minte perfect mutra lui de şoarece cu urechi mari, pielea lui m<t<soas< şi tuciurie, mâinile de culoarea tutunului, cu unghii t<iate din carne (ceea ce detestam la alYii, nu la el şi nici la Dana), c<m<şile lui impecabile, cu p<tr<Yele mici albastre şi albe, cu gulerul şi manşetele albe prinse cu nasturi. Lansase chiar o mod< în şcoal<, dup< o s<pt<mân< de cic<leli aveam şi eu guler şi manşete f<cute de mama. Ajunge s< focalizez acum şi, în timp ce toate celelalte mii de lucruri ale trecutului (şi prezentului) se aburesc […], apare figura lui pe care am înv<Yat-o pe de rost, aşa cum înveYi o poezie pe dinafar< (by heart), aducându-mi-l, o vreme, de zeci de ori pe zi înaintea ochilor, s< nu-l uit aşa cum, odat<, pe când eram mai mic<, avusesem cumplita revelaYie a faptului c< tot ce-i în jurul meu va disp<rea cândva şi, ajungând acas<, o învăĠasem pe mama pentru totdeauna.

(text adaptat dup< Simona Popescu, Exuvii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile acestuia în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este p<rerea ta despre prieteniile din copil<rie? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 91

Lucian Blaga definea omul drept fiinY< creatoare. Mircea Eliade scria c< prin creativitate şi imaginaYie putem dep<şi tragismul existenYei umane.

Exist< o diferenY< semnificativ< între a fi creator şi a fi creativ. Prin creaYie, d<inuieşti, în vreme ce prin creativitate, insufli. […]

Dintre toate expresiile culturii, arta încurajeaz< cel mai elocvent creativitatea. Literatura, teatrul, filmul, fotografia, pictura, sculptura, arhitectura, muzica, dansul etc., toate au la baz< creativitatea şi caut< s< aboleasc< limitele. Arta ca mimesis (imitare), ca reprezentare apare la Aristotel [...]. Creativitatea nu este în posesia artei, ci ea se manifest< pretutindeni, în viaY<, în univers şi în lume. La rândul ei, ştiinYa încurajeaz< creativitatea. Descoperirile lui Albert Einstein au la baz< creativitatea. Preocup<rile creative sunt fundamentale şi primeaz< în faYa lecturii p<rerilor altora, conform cu Einstein. Una dintre maximele sale sugereaz< interdependenYa dintre creativitate şi originalitate: „[…] Secretul creativit<Yii este de a şti cum s<-Yi ascunzi sursele.”

Indiferent de domeniul în care lucrezi, cultiv< creativitatea!

(Mircea Itu, Epistola a XII-a în Opinia naĠională)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este leg<tura dintre creativitate şi originalitate, în opinia lui Albert Einstein? 2. Care este p<rerea ta despre rolul artei în modelarea sensibilit<Yii umane? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 92

Tu este un mod de a reformula – în condiYii de intimitate – instituYia respectului.

Dimpotriv<, inflaYia tutuielii instituie indiferenYa, stereotipia, griul. SpaYiul dintre oameni devine monoton, ierarhiile se şterg, nuanYele sufleteşti ale comunic<rii devin irelevante. Tutuiala reduce totul la orizontală. În aparenY<, ea face dialogul mai direct, în realitate, îl s<r<ceşte. Din când în când, mi se pare c< o mulYime din relele cotidiene sunt rezultatul unei proaste administr<ri a tutuielii, efectul exceselor ei. GuvernanYii îi tutuiesc cu autoritar< nonşalanY< pe gazetari, gazetarii îi tutuiesc sprinYar pe guvernanYi, miniştrii tutuiesc instituYiile, instituYiile îi tutuiesc pe cet<Yeni, cet<Yenii se tutuiesc între ei şi toYi laolalt< ne tutuim cu Europa. DiferenYele, demnit<Yile, eticheta, protocolul – sunt demodate. Ne scufund<m în omogenitatea lui tu, iar tu evolueaz< semantic spre nimeni. Nu ne-ar strica un pic de ştaif. Nu ne-ar prinde r<u o scurt< epidemie de politeYe.

(text adaptat dup< Andrei Pleşu, Tutuiala) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Care este opinia autorului despre tutuială? c. Care este sensul formulei epidemie de politeĠe? 2. Care este opinia ta despre adresarea cu tu şi/ sau dumneavoastră? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând exemple din comunicarea cotidian<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 93

Cum m< aşez în faYa televizorului, simt c< intru într-un regim de gr<diniY< sau de

internat. În toat< clipa se aude colocvialul, dar imperiosul „haideYi". „HaideYi acum s< vedem…, s< vorbim…, s< afl<m…" sau chiar „haide" etc. Expresiile reprezint<, b<nuiesc, traducerea englezescului „let╆s". Dar, în româneşte, ele sun< a ordin de încolonare adresat, imparYial, publicului şi invitaYilor emisiunii. Tineri prezentatori de ştiri sau moderatori, toYi la fel de suverani, par s< ne ordone încotro s< privim, cât s< auzim, unde şi când e potrivit s< ne concentr<m atenYia. Un fel de guvernante mediatice, ei fac impetuos program de vorbire invitaYilor, program de receptare publicului. N-am auzit niciodat< pe vreunul dintre ei spunând „v< propun acum s<…", „v< invit s<…". Li se par probabil expresii prea lungi ori prea puYin persuasive, mai f<r< vlag<, decât şfichiul lui „haideYi…" Iar timpul trebuie economisit la sânge, ritmul nu trebuie s< scad< […]. De câte ori îl aud, îmi vine s<-mi eliberez cotul de glasul diriguitor, s< revendic distanYa ce mi se cuvine faY< de omul din platou şi materialul s<u.

(Anca Manolescu, HaideYi – clişee trendy şi ideologii mincinoase,

în Dilema veche) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Care este opinia Anc<i Manolescu despre utilizarea excesiv< a formul<rii imperative haideĠi în cadrul emisiunilor de televiziune? c. Ce formule ar prefera s< aud< autoarea de la moderatori? 2. Care este opinia ta despre rolul moderatorilor/ prezentatorilor de televiziune? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând şi propria experienY< de telespectator de emisiuni informative/ de ştiri.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 94

Nu, nu v<d în teatru un mijloc lesnicios de a face literatur<. Teatrul – al<turi de poezie

şi proz< – este îns<şi LITERATURA şi merit< aceeaşi atenYie. Şi fiind literatur<, nu-Yi aduce decât m<cinare de creieri la morile când de ap<, când de vânt – o m<cinare din care dac< nu se alege mult< f<in<, oricum se alege praful de autor. Dar asta e şi pl<cerea lui, s< se d<ruiasc< morilor de ap< şi de vânt. Adic< s< viseze replici în p<puriş, cu speranYa c< p<purişul va deveni cândva hârtie şi aceasta se va fabrica gata scris<, cu aceste replici şi cu problema penuriei mondiale rezolvat<.

Ştiam c< pornind de la mine o s< ajung la restul lumii şi la problemele cele mai acute. Cine pe cine înghite, unde s-a mai g<sit o vân< de petrol, unde dai şi unde crap<. Aşa mi se întâmpl< întotdeauna.

(Marin Sorescu, Seminar de dramaturgie şi teatrologie

în volumul R<ceala, 1994) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este opinia lui Marin Sorescu despre teatru? 2. ÎYi place s< citeşti piese de teatru sau preferi s< le vezi reprezentate pe scen<? Argumenteaz<-Yi preferinYa.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 95

Visez demult s< râd cu gura până la urechi, aşa cum reuşeam în copil<rie la filmele

mute, la clovneriile circului, la giumbuşlucurile motanului Mişu, sau când c<dea cu zgaibaracele-n sus pe z<pad< Coana Victoria vizavi de casa bunicilor. Râsul eliberator, râsul cinstit, râsul zdrav<n, râsul s<n<tos, f<r< team< de nimeni şi nimic, un soi de râs cosmic, c<zând pe p<mânt ca ploaia, dansând frenetic pe reliefurile tragismului, aşezându-se-n straturi ca neaua. Dezghiocare a f<pturii, rupere de z<gazuri, exfoliere, dezm<rginire, extazul golirii, al evacu<rii reziduurilor sufleteşti… S< râzi din plin – ce fericire!

Ei bine, întrebaYi-v< de când n-aYi mai râs aşa? […] CopleşiYi de toxine la propriu şi la (des)figurat, învârtoşaYi de duşm<nia şi suspiciunea general<, facem parşiv cu ochiul, ne ferim privirea l<turiş, ne sufoc<m de furie neputincioas<, în loc s< ne dăm pe spate, pur şi simplu, de râs.

(Dan C. Mih<ilescu, Oare mai ştim (sau mai vrem) s< râdem? în ViaYa Literar<)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce forme ale râsului evoc< autorul? b. Ce se opune, în viziunea autorului, râsului s<n<tos? c. La ce toxine se refer< textul? 2. Care este opinia ta despre importanĠa râsului în viaĠa cotidiană? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 96

Îi plâng pe tinerii care n-au întâlnit la timp, în viaYa lor, un astfel de om în care s< cread<, un om în stare s<-i pasioneze pân< la a le modifica viaYa. E un noroc pe care merit< s<-l pl<teşti cu toate entuziasmele, oricât ar p<rea ele de excesive, imprudente sau ridicole în ochii str<inilor […].

Sunt unii oameni destinaYi s< comunice direct cu tinerii, prin anumite valori pe care le realizeaz< viaYa lor, prin anumite sensuri de gândire sau de sensibilitate pe care le exprim< scrisul lor. ÎnYelegerea între generaYii este aproape totdeauna grea, dac< nu imposibil<, din lipsa de generozitate a b<trânilor şi din excesul de fervoare al tinerilor. Este ceva opac între ei, este o incapacitate reciproc< de a se înYelege, ceea ce constituie uneori un conflict surd, domol şi suportabil, dar duce alteori spre foarte grave şi adânci lupte.

(Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. La ce noroc se refer< autorul? b. Care este p<rerea lui Mihail Sebastian despre comunicarea dintre tineri şi b<trâni? c. Care sunt, în viziunea autorului, greşelile pe care le fac tinerii, respectiv b<trânii? 2. Care este opinia ta despre importanĠa modelelor în viaĠa unui tânăr? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 97

Decalogul

sau cele câteva propoziYii omologate de povestitori ca amendamente la aşa-zisul instinct al propriet<Yii ce se manifest< în timp ce ascult<m, spunem sau tr<im o poveste:

1) Lucrurile se întâmpl< aşa cum le înYelegeYi, restul e alc<tuit din figurile de stil ale povestitorului.

2) Dac< dou< poveşti apar undeva împreun<, una din ele pune st<pânire pe cealalt<. 3) Când o poveste este proprietar şi alta obiect posedat, nu e obligatoriu ca sensurile lor

s< fie asem<n<toare. 4) Dac< ceea ce aYi v<zut sau aYi auzit poate fi transformat în poveste, nimeni nu v<

poate interzice s-o faceYi. 5) Peisajul unei Y<ri str<ine poate fi descris, al patriei se povesteşte. 6) Povestitorul, ascult<torul şi eroul unei poveşti sunt coproprietari. 7) Corpul ne aparYine altfel decât un obiect, trebuie povestit. 8) Povestea este o mic< întreprindere. Desigur c< exist< şi monopoluri, concerne,

trusturi, dar ea reuşeşte s< le reziste. 9) Între om, un obiect, un peisaj, o lume şi povestea fiec<reia dintre acestea exist< o

relaYie asem<n<toare cu cea de proprietate. 10) Numai c< instrumentele prin care limba exprim< relaYiile de proprietate sunt imprecise

şi oscilante şi nu ştim de ce. "

(text adaptat dup< Mircea Nedelciu, din volumul Amendament la instinctul proprietăĠii)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui Mircea Nedelciu, relaYia stabilit< între povestitorul şi ascult<torul/ cititorul unei poveşti? 2. Care este opinia ta despre instinctul propriet<Yii? Compar< înYelesul curent al expresiei cu cel din fragmentul dat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 98

Destinul c<rYii e confruntat cu o grav< ameninYare? M< îndoiesc. Mai întâi, experienYa ne arat< c< emergenYa unui nou mijloc de comunicare şi expresie nu le suprim< pe cele deja existente: cinematograful n-a înlocuit teatrul, micul ecran n-a eliminat marele ecran, nici imprimeria n-a distrus arhitectura. Omul e o fiinY< amfibie, care se complace în abstracYiile calculului, dar are nevoie şi de revanşa fanteziei şi a visului, dezvoltarea tehnologiei nu poate devaloriza şi scoate din joc practicile simbolice. Cartea îmbin< materialitatea prezenYei fizice cu irealitatea ficYiunii. Lectura electronic< e fluid< şi productiv<, dar mai ales când e vorba de literatur<, devine, de la un moment dat înainte, prea instrumental<, prea tehnic<. SimYim atunci intens nevoia s< ne întoarcem la lectura tradiYional<, pe carte, pe o carte pe care o putem mirosi, Yine în mân<, mângâia cu degetele, cu care ne e posibil s< încheiem un pact de intimitate. Cartea se personalizeaz< în raport cu investiYia noastr< afectiv<, se absoarbe parc< într-un receptacol de amintiri, devine o prelungire a eului, un semn identitar inconfundabil.

Poate de aceea constituie şi un bun patrimonial, un obiect rânduit în bibliotec<, uneori legat, un element al decorului interior în care e sigilat< o parcel< de viaY<.

(text adaptat dup< Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este opinia lui Paul Cornea opinia despre lectura pe suport electronic a operelor literare? 2. Care este opinia ta despre lectura c<rYilor tradiYionale („pe hârtie”), în raport cu cele în format electronic? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând şi propria experienY< de cititor.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 99

Fericite epoci în care înaintarea în vârst< era sinonim< cu acumularea de cunoaştere şi de înYelepciune. […] Ast<zi, când suntem cu toYii celebri timp de un sfert de or<, […] este foarte greu de închipuit o astfel de progresie netulburat< în arcanele artei. Cei mai mulYi dintre noi abia dac< apuc< s< dea primul „şvung" al tinereYii sclipitoare prin ea îns<şi, devreme şi din ce în ce mai devreme. E vârsta la care ne credem geniali şi imbatabili şi-n care ne-nchipuim c< vom r<mâne astfel forever, c< vom scrie mereu la fel de tare, orice-ar fi, c< nu ne vom tr<da niciodat< ideile nonconformiste din juneYe. [...] Un lucru e sigur: pentru literatur<, […] azi, tinereYea este vârsta de aur. Ea trebuie „înşf<cat<", cum spuneau latinii, atâta vreme cât se mai poate. Nimeni nu-Yi va mai reda anii pierduYi în tinereYe. Nicio justificare nu va fi valabil<, oricât de nobil< şi de omeneasc<. Ai scris sau n-ai scris. Ai înşf<cat vremea ta sau ai l<sat-o s<-Yi curg< printre degete. De aceea, într-un fel, n-ar trebui s< ne supere excesele, aroganYa, suficienYa, agresivitatea tinerilor poeYi.

(Mircea C<rt<rescu, Forever young)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre afirmaYia lui Mircea C<rt<rescu: „Nimeni nu-Yi va mai reda anii pierduYi în tinereYe”? SusYine-Yi opinia cu argumente.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 100

Comunicarea prin limbaj este una dintre tr<s<turile care definesc comunit<Yile umane. A exista în societate înseamn< în mod esenYial a comunica. Pentru c< înYelegerea de c<tre cel<lalt a unui enunY rostit de cineva este rareori un scop în sine; de obicei, aceasta reprezint< baza pentru o activitate ulterioar<, a c<rei natur< determin< ceea ce consider< receptorul drept interpretare adecvat< a semnificaYiilor. FuncYia oric<rui enunY se clarific< în cursul schimburilor verbale în raport cu un context dinamic, în proces continuu de constituire prin interacYiune.

Pragmatica urm<reşte s< r<spund< unor întreb<ri de bun simY pe care şi le poate pune orice individ dac< încearc< s< analizeze ce se întâmpl< atunci când este în curs de comunicare cu semenii s<i. Iat< câteva dintre aceste întreb<ri:

Ce facem când vorbim?

Cine crezi c< sunt, ca s<-mi vorbeşti aşa? De ce îl întreb<m pe vecinul de mas< dac< ne poate da sarea, când este evident c<

poate? Cum este posibil s< spunem altceva decât ceea ce vrem s< spunem?

Ce trebuie s< ştim pentru ca o anumit< fraz< s< nu mai fie ambigu<?

(text adaptat dup< Liliana Ionescu-Rux<ndoiu, Limbaj şi comunicare.

Elemente de pragmatic< stilistic<) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea Lilianei Ionescu-Rux<ndoiu, rolul comunic<rii realizate prin limbaj? 2. Care este opinia ta despre comunicarea verbal< între adolescenYi? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând propria experienY<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 101

F<ceau o pereche frumoas< mama mea şi tat<l meu, când ea cânta şi el o acompania în surdin< la vioar<. M-a s<getat frumuseYea lor, ca o suliY< de înger trimis< s<-mi deschid< ochii asupra minunii de-a avea mam< şi tat<, în seara când ai mei au plecat din S. Când au început s< cânte, pe mine, pe fratele meu, pe alYi doi-trei copii, ne-au dus în alt< camer< s< ne culce.

N-am adormit. R<zb<teau ca dintr-un cap<t de lume vioara tat<lui meu şi vocea mamei, t<r<g<nat<, duioas< şi înecat< de tristeYe. BătrâneĠe, haine grele... Am s<rit din pat şi, orbec<ind, m-am dus în camera unde se cânta. B<trânul B. st<tea în cel<lalt cap<t, cu faYa spre uşa pe care m< furişasem. M-am strecurat în braYele lui şi-i priveam minunat pe p<rinYii mei. Sub lumina l<mpii cu benzin< p<reau str<lucitori, luminoşi, parc< erau din abur argintiu, desprinşi dintr-o icoan<.

Mi-era nespus de bine, am gândit înfiorat şi în aceeaşi clip< am Yipat însp<imântat: Să nu muriĠi! Nu vreau să muriĠi. N-am înYeles ce-a fost cu mine, nu înYeleg nici acum. Decât acea ran< dintr-o dat< în suflet, golul imens ap<rut ca o împuns<tur< de suliY<, spaima groaznic< de moartea ce avea s<-i cuprind<, m< îngrozeam, pe frumoşii mei p<rinYi.

(text adaptat dup< Ioan L<cust<, După vânzare) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. Ce anume îl face pe copilul evocat în text s< Yipe însp<imântat? 2. Care este opinia ta despre rolul p<rinYilor în viaYa unui tân<r? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând şi propria experienY< de viaY<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 102

Limbajul revistelor de mod< şi al paginilor de internet consacrate aceluiaşi domeniu e

un amestec destul de straniu de terminologie tehnic< şi stil colocvial, de cuvinte şi expresii str<ine, diminutive glumeYe, exclamaYii afective etc. Hibridul stilistic e dominat de nevoia de a marca profesionalismul redactorilor, dar şi de a capta curiozitatea şi emoYiile publicului (predominant feminin); în genere, e caracterizat de o c<utare excesiv< a nout<Yii, a pitorescului şi a originalit<Yii. În sfera modei, e de aşteptat ca împrumuturile lexicale s< fie foarte numeroase şi ca, al<turi de engleza dominant<, franceza s<-şi fi p<strat un oarecare prestigiu, furnizând cuvinte şi expresii selectate pentru conotaYiile lor de stil şi eleganY<: […] „varianta très chic – de g<sit şi pe la noi” (cosmopolitan.ro). Termenii ornamentali din francez< sunt adesea amestecaYi cu cei englezeşti – „adaug< şarm feminin look-ului t<u” (ibidem) – care sunt deopotriv< tehnici şi conotativi: „adaug< accente neaşteptate şi glamour şi vei fi superb<!” (ibidem); „Vintage-ul este un must-have al sezonului” (stilfeminin.ro); „este suficient s< adaugi câteva note subtile în cadrul look-ului t<u”. (cosmopolitan.ro).

(Rodica Zafiu, Limbajul chic) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este autorul textului? Din ce perspectiv< abordeaz< tema/mesajul/ideile din text? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre tendinYa tinerilor, în special, de „a-şi colora’’ limbajul cu expresii str<ine? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 103

La copii, condiYiile de liber< cugetare sunt realizate oarecum prin definiYie. Copilul

tr<ieşte la ad<post de dificult<Yile vieYii practice. Îşi poate da deci mai lesne drumul pornirilor personale. Apoi el este azi – şi a fost întotdeauna – l<sat s< se joace. Azi, pentru c<, în mod conştient, admitem c< tocmai la aceasta serveşte copil<ria; înainte vreme, tocmai pentru c< ignoram aceasta... pentru c< prea ignoram totul din psihologia copilului, ca s< putem avea cea mai mic< poft< de a ne amesteca în viaYa lui. Atât pe vremea când p<rinYii încep s< înYeleag<, cât şi pe vremea când preferau s< nu înYeleag< nimic, copilul beneficia de libertatea gândirii. C<ci cel mai mare duşman al acesteia e nevoia de a-Yi câştiga existenYa în momentul când ai cel mai puYin poft< s< te deranjezi. Aceste contratimpuri sunt cele care ne falsific< ideea pe care o avem despre noi înşine, îngenunchindu-ne personalitatea în beneficiul pieYei publice. Cu toat< nepl<cerea sancYiunilor brutale şi inabil aplicate, copilul r<mâne totuşi remarcabil de liber în ceea ce priveşte viaYa lui interioar<.

(D.I.Suchianu, Despre tinereĠe) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. De ce poate fi considerat copilul o fiinY< liber< prin definiYie? Selecteaz< argumente din text. 2. Comenteaz< raportul dintre libertatea gândirii şi nevoia de a-Yi câştiga existenYa. Utilizeaz< atât informaYii pe care le ofer< textul, cât şi din experienYa personal</ cultura ta general<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 104

Scena cultural< nu este stadion, nu ajunge mai în faY< cel care d< mai tare din coate.

[...] Avem înc< probleme de identitate şi de poziYionare pe piaYa cultural< internaYional<. România nu a reuşit s< adopte o platform< de export cultural, în baza unor studii de piaY< care s< ne indice interesul actual al publicului şi tendinYele. Continu<m, într-o mare m<sur<, s< reacYion<m la stimuli, în loc s< avem o atitudine prospectiv<, şi, de ce nu, agresiv<! Mai degrab< ni se întâmpl< lucruri, nu le facem s< se întâmple. [...] Ni se întâmpl< ca Palme d'Or s< fi fost câştigat de Cristian Mungiu. Ni se întâmpl< ca Mircea C<rt<rescu s< fie considerat de Szolnay, una dintre cele mai mari edituri austriece, drept cel mai important autor pe care l-a avut în ultimii ani. [...] Cultura român< în str<in<tate nu poate fi promovat< de o singur< instituYie. Dac< vrem o ofensiv<, trebuie s< arunc<m în câmpul de lupt< toate batalioanele.

(Gabriela Adameşteanu, Probleme de identitate şi poziYionare pe piaYa cultural<

internaYional<) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea promov<rii culturii române în str<in<tate? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 105

Vulgaritate generalizat<, ştiri senzaYionaliste şi foame morbid< de tabloid. Deşi aceste

lucruri exist< în presa oric<rei Y<ri democratice, la noi, ele par sc<pate de sub control. Dar de unde vine aceast< aplecare c<tre carnaval?... De ce le place românilor?! „Un ingredient esenYial şi specific ar putea s< fie îns< cultura oral< a românilor”, explic< Vintil< Mih<escu. „De sorginte Y<r<neasc< (suntem, s< nu uit<m, cea mai mare, procentual, populaYie rural< şi agricol< din Europa); aceasta constituie şi o pondere covârşitoare a publicului! […] Ceea ce reprezenta, limitat şi relativ controlat, gura satului şi oc<rile peste gard, acum sunt în v<zul şi auzul tuturor. Prototipul a fost, cred, emisiunea trupei VacanYa Mare. Televiziunea – şi mass-media, în general – au inventat astfel, la noi, oralitatea de piaY<! Apoi au branduit-o. Iar acum, o vând cu succes... ceea ce numesc aici – destul de metaforic, bineînYeles oralitate de piaY< devine astfel un model cultural, în sensul antropologic al cuvântului, legitimând şi structurând astfel o serie de porniri primare de obicei, cenzurate, m<car parYial, atât în lumea satului, cât şi în aceea a oraşului: comportamente şi atitudini ce pot ap<rea accidental şi pot fi, eventual, tolerate în spaYiul privat devin model de reprezentare social< în spaYiul public.”

(Media: De unde vine nevoia de trivial) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul? b. Care sunt dou< dintre elementele de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) pe care le consideri a fi de referinY< în textul dat? c. Care este prototipul pentru cultura oral< a românilor? 2. Care este opinia ta despre impactul produs de ştirile senzaYionale din mass-media asupra receptorului? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 106

„Domnilor Colegi, OnoraYi Ascult<tori, Ales într-un loc nou creat şi dorind totuşi s< m< conformez uzului academic de-a

elogia pe un înaintaş, m< v<d silit s< m< prezint cu unul de-afar<, cu str<moşul meu şi al unora dintre d-voastr<, într-un sens mai larg str<moşul tuturor: Y<ranul român. […]

MulYi înv<YaYi consider< naşterea şi începuturile neamului românesc drept o enigm< sau un miracol, sau în sfârşit ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. Este, f<r< îndoial<, o minune cum a rezistat şi a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar Y<ranul român, existenYa lui permanent< pe aceste plaiuri, poate dezlega taina aceasta şi altele care ne privesc. X<ranul e începutul şi sfârşitul. Numai pentru c< am fost neam paşnic de Y<rani, am putut s< ne p<str<m fiinYa şi p<mântul...

Când se abat marile urgii, oamenii bogaYi, posedanYii de toate felurile, sunt imediat gata s< se duc<. Ei n-au leg<turi organice cu p<mântul Y<rii şi se despart uşor de oraşele sau de castelele în care locuiesc, siguri c< vor g<si, cu aurul lor, în alte Y<ri, alte oraşe şi alte castele... X<ranul nu pleac< nici de voie, nici de nevoie. El n-are unde s<-şi mute s<r<cia, pentru c<, smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit s< piar< ca un arbore smuls din r<d<cini.”

(Liviu Rebreanu, Lauda Ġăranului român – Discurs de recepYie rostit la primirea în Academia Român<, 29 mai 1940)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt, în viziunea lui Liviu Rebreanu, principalele calit<Yi ale Y<ranului român? 2. Care este opinia ta despre viaYa la Yar< în comparaYie cu viaYa de la oraş? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 107

Jurnalele mele – haotice coşuri de hârtie ale memoriei – au fost, într-adev<r, nişte maculatoare prin care încercam s<-mi p<strez imaculat< conştiinYa mea moral< şi politic<, în lupta cu mediul, istoria şi, mai ales, prietenii mei. De 20 de ani m< tot preg<tesc s<-mi scriu adev<rata şi reala mea autobiografie şi nu reuşesc nici m<car s< o încep: m< dor inima, carnea, oasele toate. Nu am reuşit s< supravieYuiesc, pe aceast< insul< a şerpilor, decât uitând şi iertând. Ca s< fiu şi eu iertat şi uitat, dincolo.

Acesta e paradoxul generaYiei mele tragice: nu putem tr<i decât dac< reuşim s< uit<m ce am tr<it! Şi nu putem exista decât amintindu-ne mereu ce a fost şi cum a putut s< fie aşa cum a fost. Jurnalul, dup< p<rerea mea, este o m<rturie. Amânat<. Îngropat<.

(text adaptat dup< I.D. Sârbu – Fragment dintr-un jurnal uitat)

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui I.D. Sârbu, principala dificultate a jurnalului? 2. Care este opinia ta despre interesul pe care îl poate prezenta lectura unui jurnal? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând şi propria experienY< de cititor de jurnale.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 108

Când am stat prima dat< faY<-n faY< cu Nichita St<nescu (m< simYeam de parc< aş fi stat la mas< cu Eminescu sau cu Baudelaire) eram la restaurantul Uniunii Scriitorilor cu prietenul meu, Traian T. Coşovei. Am fost atunci atât de intimidat de ochii albaştri, foarte dep<rtaYi, ai lui Nichita, încât vreo jum<tate de or< n-am putut scoate o vorb<, lucru pe care el l-a luat drept o t<cere ostil<.

[...] Atunci Nichita s-a uitat la mine mai atent. „Ascult<, tu eşti credincios?" „Da, bineînYeles." „Şi te rogi câteodat< lui Dumnezeu?" „Da, uneori." „Şi cum îi spui lui Dumnezeu, când te rogi, Tu, Doamne, sau Dumneavoastr<, Doamne?" „Tu.", i-am r<spuns zâmbind, pentru c< mi-am dat seama brusc ce vroia s< spun<. „Şi-atunci, dac< lui Dumnezeu îi spui tu, mie de ce-mi zici dumneavoastr<? Hai, b<trâne, zi-mi Nichita, şi s< fim s<n<toşi..."

De-atunci, în puYinele momente în care ne-am mai v<zut, m-am str<duit s<-i spun pe nume: tu, Nichita.

(Mircea C<rt<rescu, Jurnal)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Ce poYi deduce despre autorul textului şi despre situaYia de comunicare? a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea unor modele umane în viaY<? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 109

Comediile lui Caragiale, pe de alt< parte, deşi provenind dintr-un interval de timp mai redus şi mai compact – 1879-1885 - ofer< mai puYine şanse de configurare a unei umanit<Yi globale. Sunt întâi de toate dificult<Yi care decurg din caracteristicile de gen: o comedie în dou< (O noapte furtunoas<), trei (D-ale carnavalului) sau patru acte (O scrisoare pierdut<), cu un num<r relativ mare de personaje, angrenate în complicaYiile unei intrigi care readuce, de fiecare dat<, deznod<mântul la punctul de plecare, se las< mai greu dezghiocat< spre a servi la compunerea unui tablou de ansamblu, decât creionul fugitiv al schiYei, fragmentar< prin îns<şi regula ei. Dincolo de aceasta, diferenYe marcante, de naturi diferite separ< comediile una de alta, în ciuda atâtor puncte comune. Ni-i închipuim pe Leonida şi pe EftimiYa scoşi din claustrarea lor „ionescian<” şi transplantaYi într-o prezumtiv< umanitate a comediilor? În ce m<sur< interfereaz< mahalaua mic-burghez< a lui jupân Titirc< Inim<-Rea cu protipendada de provincie din O scrisoare pierdut<? [...] Cred îns< c<, dintr-un motiv sau altul, comediile caragialiene impun impresia unor nivele sau formule de umanitate distincte, mai refractare la încercarea de contopire decât schiYele.

(Liviu Papadima, Caragiale, fireşte)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este p<rerea ta despre evoluYia personajului preferat dintr-o comedie scris< de Caragiale? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 110

Amice, când vine vârsta nemiloas< şi ne spune c< e timp de astâmp<rat pornirile inimii şi de strâns aripile închipuirii, când zburdalnicele zboruri prin lumea n<lucirilor atr<g<toare devin periculoase şi c<l<toriile dep<rtate prin lumea real< o întreprindere obositoare, ne r<mâne o ultim< şi nepreYuit< petrecere pentru mângâierea zilelor din apusul vieYii. Ea consist< întru aducerea aminte a trecutului şi reînvierea prin povestire a diverselor epoci prin care am trecut întâlnind în calea noastr< tipuri originale şi luând parte la fapte care se ating de istoria Y<rii. Acest voiaj în jilY are avantajul de a fi şi comod, şi încânt<tor.

Dac< am fi avut o maşin< stenografic< de buzunar, maşin< ce se va inventa negreşit în secolul nostru de avocaYi şi de deputaYi elocvenYi, ea ar fi produs o mic< bibliotec< de anecdote, de schiYe uşoare, de memorii istorice şi de portrete bine colorate, care formau un soi de muzeu demn de a fi vizitat; iar generaYia actual<, a c<rei cunoştinY< de trecut nu se întinde peste limitele celor din urm< treizeci de ani, ar g<si în el multe subiecte de studiu atr<g<tor şi folositor... Câte romane, câte piese de teatru, câte scrieri fiziologice s-ar putea cl<di cu materialul adunat în el! Şi câte spirite s<n<toase s-ar retrage cu mulYumire în sanctuarul s<u spre a se odihni de luptele zilnice şi de preocup<rile, zise politice, ale epocii de faY<!...

(text adaptat dup< Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui Ion Ghica, importanYa amintirilor în studiul unei societ<Yi? 2. Care este opinia ta despre importanĠa redactării unui jurnal personal? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 111

ProducYia agricol< a Daciei se desf<cea pe piaYa intern< şi, conform legii romane, dijmele de grâne cuvenite împ<ratului din Yinuturi dep<rtate de porturile maritime trebuiau consumate pe loc, în provincie, de c<tre armat< şi administraYia imperial<, interzicându-se exportul lor. Roma se aproviziona cu grâne numai din Egipt, Africa şi Sicilia.

Exportul vitelor era, în schimb, una din principalele bog<Yii ale Daciei romane. Paulin de Nolla, scriitor creştin, spune c< principala bog<Yie a Yinuturilor dun<rene erau în Antichitate vitele. Vechile p<şuni ale regilor daci trec în st<pânirea împ<ratului şi sunt arendate unor bog<taşi romani care dispuneau de uriaşe turme de oi şi de vite mari.

Astfel, pe baza muncii unei Y<r<nimi libere, s-a dezvoltat economia Daciei în veacul II şi urmarea a fost înt<rirea oraşelor. Lucru unic în Imperiu, dup< un veac de la cucerire, Dacia are cinci oraşe, colonii cu drept italic, scoase de sub jurisdicYia guvernatorului, cârmuindu-se singure dup< dreptul roman. S-au creat şi 11 oraşe noi, municipii şi colonii (de grad superior celor dintâi în privinYa autonomiei).

(P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii româneşti) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre viaYa în marile oraşe? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 112

…s< v<d lacrimi de bucurie în ochii tat<lui meu la concertul Rolling Stones. Tat<l meu

a împlinit 70 de ani şi probabil c< nu-şi mai imagina, la fel ca mulYi alYii chiar mai tineri decât el, c< o asemenea debarcare ar mai putea fi posibil<.

De altfel, am întâlnit acolo multe priviri împ<ienjenite de o fericire pe care rar o poYi admira pe viu în mulYime. Ochii funcYionau ca nişte semne de recunoaştere, ca nişte decriptoare de parole: şi tu? Da, şi eu. [...]

Ziceai c< a dat cometa peste oameni, c< le-a luat minYile şi le-a l<sat doar un zâmbet uimit. [...] În definitiv, e vorba despre muzic<, despre cinci muzicieni (cu tot cu basistul negru) care au cântat pe o scen< mic<, în lumina alb<, în mijlocul a 60.000 de oameni care se mişcau şi cântau şi îşi fluturau mâinile la unison.

Nu artificii, nu ecrane uriaşe, nu dansatoare, niciun element spectaculos, doar nişte tipi care ne-ar putea fi taYi sau bunici şi care au f<cut praf timp de dou< ore cele mai respectate şi admirate complexe şi prejudec<Yi ale civilizaYiei noastre. Şi au cântat la fel […] ca pe discurile zgâriate pe care le-am descoperit pe la 10 ani.

(R<zvan Exarhu, Rolling Stones 2007) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz< r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre bucuria resimYit< de participanYii la concertul unor formaYii celebre, precum aceea din textul dat? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 113

Cititorul îşi va da repede seama c<, sub aspectul unei povestiri uşoare, am îndr<znit s< aduc în discuYie problemele cele mai delicate, cele mai controversate din istoria noastr<, considerând c< şi tân<rul licean are o minte adult<, nu una fragil<, care ar trebui menajat<, oferindu-i-se despre trecutul nostru o imagine edulcorat<, trandafirie. Nimic nu serveşte mai bine Yara decât cunoaşterea (sau recunoaşterea) adev<rului, pe cât putem noi oamenii s<-l desluşim — fiindc< tot adevărul în totalitate numai Dumnezeu îl cunoaşte. De aceea, s< nu v< mire dac< zic din când în când: „unii autori sunt de p<rere c<..." sau „eu cred c<..." etc.

În c<utarea adev<rului nostru se spune de obicei c< trebuie s< fii obiectiv. Nici cuvântul acesta nu-mi place: dac< cercetaYi în dicYionare, veYi afla c< „obiectiv" este „ceea ce se afl< în afara conştiinYei", deci, logic, nu se poate aplica decât studiului obiectelor, lucrurilor, materiei inerte. Or, istoricul are de-a face întâi de toate cu oameni — indivizi sau colectivit<Yi, deci subiecte nu obiecte, iar pentru a înYelege aceste subiecte trebuie s< fie şi el subiectiv. El se va str<dui din r<sputeri s<-şi însuşeasc< rând pe rând mentalit<Yi şi p<reri diferite sau chiar contradictorii (individuale, naYionale, religioase, doctrinare etc.).

(Neagu Djuvara, PrefaĠa la o scurtă istorie a românilor

povestită celor tineri)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este, în viziunea lui Neagu Djuvara, nota caracteristic< adev<rului istoric? 2. Care este opinia ta despre importanYa studiului istoriei naYionale? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 114

Lumea sadovenian< se arat< a fi preocupat< de un imperativ al ordinii, al rânduielii stabilite dup< „înv<Y<turi vechi”. Înv<Y<tura este legat< de o vocaYie didactic< a personajului sadovenian surprins adesea în momentul în care „dezv<luie” sensul unor acte prin raportare la cuviinY<, la rânduial<, la înv<Y<tura din veac, la cuvântul vechi şi la alte sinonime ale mitului sau datinei. EducaYia tradiYional<, în conformitate cu datina, este destinat< s< integreze individul în grupul social conform statutului la care are dreptul prin sex, dar şi prin treapta, funcYia social< sau prin îndeletnicirea p<rinYilor. EducaYia reiese din comportamentul didactic al Vitoriei faY< de GheorghiY< şi Minodora, este destinat< s< adapteze individul. Celor supuşi iniYierii le sunt dezv<luite nu numai tehnicile necesare vieYii, individuale şi colective, ci şi elementele non-materiale constituind cultura grupului – protocol social, valori morale, artistice etc. În lumea Vitoriei Lipan, rostul gestului didactic este s< conformeze faY< de un model integrativ, al competenYei, ilustrat chiar de eroin< care se mişc< în lume cu dezinvoltur<, dar şi cu prudenY<. Evaziunea din model, ducând la înc<lcarea ordinii, este blamat< cu violenY< în cazul Minodorei, acuzat< de ignoranY< şi de insensibilitate.

(Siviu Angelescu, Mitul şi literatura)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea unei educaYii bazate pe valorile tradiYionale? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 115

Kitsch-ul pare a fi un fenomen recent, chiar dac< îl identific<m, pur şi simplu, cu

prostul gust. Unii critici vorbesc despre universalitatea kitsch-ului (afirmaYie teoretic legitim<), dar niciodat< nu intr< în detalii dincolo de, s< zicem, perioada baroc<. Poate fiindc< este foarte hazardat de presupus cum ar<ta prostul gust mai demult. Se prea poate, de asemenea, ca prostul gust nici s< nu fi existat mai demult sau, dac< a existat, s< nu fi avut posibilitatea de a-şi sistematiza convenYiile şi de a-şi instituYionaliza acYiunile în aşa fel încât s< ajung< la un num<r cât mai mare de prezumtivi consumatori de art< contraf<cut<. Se pune atunci problema leg<turii dintre prostul gust şi istoria tehnologiei moderne, în speY<, apariYia maşinii în producerea şi reproducerea c<rYilor şi a altor tipuri de opere de art<.

Ca ipotez< de lucru, putem considera c< prostul gust din vremurile moderne const<, în primul rând, într-o iluzie a gustului, manipulat< din punct de vedere ideologic.

(Matei C<linescu, Cinci feĠe ale modernităĠii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. În ce tip de text poYi încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat. c. Ce leg<tur< se poate stabili între kitsch şi tehnologia modern<? 2. Care este p<rerea ta despre diferenYa dintre artă şi kitsch în zilele noastre? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 116

Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenYe a cuvântului. Urmele

acelei t<ceri iniYiale le caut îns< în zadar în amintire. Despre neobişnuita înfiinYare a graiului meu aveam s< primesc o înşirare de ştiri numai târziu, de la Mama şi de la fraYii mei mai r<s<riYi. Aflai atunci c< în cei dintâi ani ai copil<riei mele cuvântul meu nu era – cuvânt. Cuvântul meu nu sem<na cu nimic. Nici m<car cu o stângace dibuire pe la marginile sunetului, cu atât mai puYin cu o prefigurare a unei rostiri articulate. Adev<rat e, pe de alt< parte, c< muYenia mea plutea oarecum în echivoc şi nu îndeplinea chiar în toate privinYele condiYiile unei reale muYenii, c<ci lumina cu care ochii mei r<spundeau la întreb<ri şi îndemnuri era mai vie şi mai înYeleg<toare decât la alYi copii, iar urechea mea, ispitit< de cei din preajm<, se dovedea totdeauna f<r< sc<deri. Când eram pus la încercare, cedam pe planul mişc<rii şi al faptei. Gestul meu contura întocmai semnificaYia poruncii. O dorinY< rostit< de cineva îşi g<sea r<sunetul în actul cel mai prompt. Totuşi, împlineam aproape patru ani – şi înc< nu pronunYasem niciun cuvânt.

(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui s-ar putea adresa textul citat? b. Ce tip de text este acesta? Justific<-Yi afirmaYia. c. Cum comentezi afirmaYia „cuvântul meu nu era – cuvânt”, citat< din textul de mai sus? 2. Care este opinia ta despre importanYa t<cerii în anumite situaYii de comunicare? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 117

De aceea eu cred în vise, urm< cu t<rie b<trânul sculptor. Nu în toate, bineînYeles. Şi mai puYin în visele a c<ror cheie o poart< toat< lumea în buzunar. Pas<rea înseamn< veste, pisic< egal tr<dare, câine – duşman şi aşa mai încolo. Astea sunt copil<rii. Simbolistica viselor e mult mai complex< şi mai tainic< decât simpla explicaYie din popor. Interpretarea lor trebuie f<cut< ştiinYific. Sunt unele prevestitoare. Altele ne întorc înapoi, la vieYile din str<vechime. Dar nu oricine le face. Trebuie s< fii anume h<r<zit ca s< te viziteze un vis profetic. C<ci şi visele sunt pe m<sura oamenilor. Sunt, cum spuneam, unele care ne vin în împrejur<ri de mare cump<n<, sub ameninYarea morYii. Xâşnind din straturile adânci ale fiinYei noastre, ele ne dest<inuiesc st<ri de mult tr<ite, trecute în fondul nostru, care zbucnesc în vis cum într-un cutremur n<p<desc prin cr<p<turile scoarYei vinele apelor fierbinYi din miezul p<mântului.

(Vasile Voiculescu, Căprioara din vis)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. Care este, în viziunea scriitorului, semnificaYia viselor? 2. Care este opinia ta despre rolul visului în viaYa omului? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând şi propria experienY< de viaY<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 118

Aveam insomnii cu Hamlet! Groaznice! Când m< culcam, mai jucam înc< o dat<, în

minte, spectacolul. E cumplit de obositor şi mi se întâmpl< cu fiecare rol nou. E o ciud<Yenie a mea. Sau poate nu numai a mea. Teatrul nu e o oglind< a vieYii. E chiar viaY<. Duci în tine, în organismul t<u, atâtea existenYe. Actorul se consum< ca un sportiv de performanY<. La fiecare spectacol cu Hamlet, sl<beam patru kilograme. La Richard al III-lea, trei-patru kilograme. La Titus Andronicus, dou<-trei kilograme. Cu trupul t<u se întâmpl< multe. Exist< pericolul s< te îmboln<veşti. S< te modifici fizic, dar mai ales psihic. ImaginaYi-v< un actor care joac< zece ani Regele din Escurial sau Titus Andronicus, şi se umple de atâta otrav<. Eu, când interpretez un asemenea erou, calc altfel, vorbesc, m< comport altfel decât un om normal. Spre nefericirea familiei mele. Cred c<-i foarte greu s< suporYi în cas< un actor. Am avut şansa s< joc numai roluri grele, care mi-au adus satisfacYii enorme pe plan artistic. Dar eu nu mai sunt acelaşi.

(Ştefan Iordache în Regele Scamator Ştefan Iordache de Ludmila Patlanjoglu) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. În ce tip de text poYi încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat. 2. Care este opinia ta despre rolul formator al teatrului? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 119

O creaYie excepYional< de limbaj este Nicoar< Potcoav<, intitulat< povestire istoric<.

Povestirea are 39 de capitole şi, deşi nareaz< fapte sângeroase, impresia general< este c< nici scriitorul, nici eroii nu se gr<besc, vorba lor e înceat< şi ceremonioas<. Cartea se constituie, în fapt, dintr-o succesiune de divanuri (sfaturi) şi mişc<ri în t<cere, pân< la un nou popas, unde „pl<cerea de vorb< şi aduceri-aminte” reînvie. Nicoar< Potcoav< este o scriere de înYelepciune b<trâneasc< şi mai puYin o povestire istoric<, unde acYiunea epic<, desf<şurarea rapid< a faptelor ar trebui s< predomine. Prima ciocnire a forYelor angajate în conflict nu are loc înainte de pagina 200, pân< la acest scurt moment (confruntarea de tip cavaleresc între mezinul Alexandru şi Sefer baş-ceauş) şi dup< aceea eroii tr<iesc din amintiri şi dau judec<Yi pline de tâlc despre viaY< şi istorie. FaY< de romanele istorice mai vechi (Zodia Cancerului, FraYii Jderi), o deplasare de accent s-a produs aici în favoarea limbajului şi a meditaYiei.

(text adaptat dup< Eugen Simion, Mihail Sadoveanu) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. Cum comentezi sintagma „pl<cerea de vorb< şi aduceri-aminte”? 2. ÎYi place s< citeşti romane istorice? SusYine, cu argumente, r<spunsul t<u.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 120

Miturilor le este consacrat de G. C<linescu un capitol în care, analizând influenYa exercitat< de poezia popular< asupra literaturii culte, delimiteaz< patru teme de surs< mitic<, folcloric<, pe care literatura diverselor epoci le-a adâncit şi consolidat. O prim< tem< mitic<, Traian şi Dochia, tratat< mai ales de autorii romantici, figureaz< îns<şi geneza poporului român. O a doua tem< mitic<, cu ecoul cel mai larg, iradiat< de balada MioriYa, surprinde nu numai existenYa pastoral< a poporului nostru, ci şi atitudinea faY< de o experienY< uman< fundamental<, moartea, asumat< cu senin<tate, ca urmare a profundului sentiment de comuniune cu natura. Cea de-a treia tem< mitic<, iradiat<, şi ea, de o balad<, Meşterul

Manole, este în leg<tur< cu o alt< experienY< fundamental< - creaYia. G. C<linescu îi recunoaşte acestei teme valoarea unui mit estetic ce simbolizeaz< condiYiile creaYiunii umane, „încorporarea suferinYei individuale în opera de art<”. Cea de a patra tem< mitic< este legat<, şi ea, de o experienY< uman< fundamental<, iubirea. Este vorba despre mitul erotic al „sbur<torului”, un demon frumos pe seama c<ruia este explicat< „invaziunea instinctului erotic la fete”.

(Siviu Angelescu, Mitul şi literatura)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul.

2. Care este opinia ta despre influenYa exercitat< de literatura popular< asupra literaturii culte? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 121

Cic< într-o zi, Cuza-Vod<, îmbr<cat în haine de târgov<Y, ca s< nu-l cunoasc< nimeni,

mergea prin Bucureşti, pe unde-i cazarma care poart< ast<zi numele lui Cuza-Vod<. V<zând soldatul de santinel<, se îndrept< c<tr< el: - Bine, soldat, de ce nu prezinYi arma? întreb< Cuza. Ostaşul, m<surându-l din cap pân< în picioare şi necunoscându-l, r<spunse scurt s<-şi

caute de drum. - S<-mi caut de drum? Las< c< te-oi înv<Ya eu cum trebuie s< te porYi cu cela care-Yi

d< pâne! - E, hei? Tu eşti pitarul care ne dai pânea crud< şi mititic< şi înc< mai cei s<-Yi prezint

arma? Şterge-o de-aici c< te fac una cu p<mântul! Cuza-Vod< t<cu şi porni. Cum a ajuns la palat lu< m<suri aspre ca s< se deie soldaYilor pâne coapt< şi grea

de-o oc<. Sfânt< a fost zisa lui Vod<! De atunci, ferit-a Dumnezeu s< mai fie pânea crud< ori

lips< la cântar. (Santinela în vol. Legende populare româneşti)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. În ce tip de text poYi încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat. b. Cui i s-ar putea adresa textul ?Justific<-Yi r<spunsul. c. Care este p<rerea ta despre dreptatea lui Cuza? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<. 2. Care este opinia ta despre corectitudine în viaYa cotidian<? Argumenteaz<-Yi r<spunsul.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 122

Google pare c< se reinventeaz< în fiecare zi. Gigantul american tocmai a lansat c<utarea pe Internet în timp real care, la prima vedere, va revoluYiona, înc< o dat<, modul în care c<ut<m pe Internet. S< presupunem c< efectu<m o c<utare dup< numele Eric Clapton,

c< tot vine s< cânte la Bucureşti. Vom g<si multe, multe rezultate cu linkuri c<tre diverse pagini web, c<ci Clapton este foarte cunoscut. Noutatea este c< vom putea urm<ri în timp real şi ce vorbesc internauYii români despre Clapton pe Twitter, poate c< vom afla cât cost< un bilet, când va avea loc concertul etc. Care este utilitatea unei asemenea c<ut<ri? O spun cel mai bine oficialii Google: te ajut< s< descoperi ştirile de ultim moment pe m<sur< ce

evenimentele care le genereaz< chiar au loc, la timpul prezent.

(MONEY.ro) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. Ce se înYelege în text prin c<utare în timp real? 2. Care este opinia ta despre utilizarea Internetului? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<, valorificând şi propria experienY< de utilizator de servicii Internet.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 123

MaiMultVerde pentru c< ne dorim s< putem l<sa moştenire copiilor noştri cele patru anotimpuri, ap< potabil< şi aer curat, nu un cont în banc< şi un apartament cu patru camere.

MaiMultVerde pentru c< ne-am înghesuit pe planeta asta ca într-un tren de navetişti la ora de vârf, am g<urit scaunele, am smuls pl<cuYele cu reguli de conduit<, am l<sat în urm< ziare, PET-uri şi resturi de parizer şi am plecat cu becurile acas<.

MaiMultVerde pentru c< noi credem c< grija pentru oameni şi pentru natur< ar trebui s< devin< o prioritate pe agenda fiec<ruia dintre noi.

Noi, organizaYia de mediu MaiMultVerde, ne propunem s< facem acYiuni cu poveste, deznod<mânt şi tâlc. Vom însoYi acYiunile noastre de ample campanii de comunicare pentru a transmite obsesiv acelaşi mesaj: stă în puterea fiecăruia dintre noi să facă ceva înainte de a

fi prea târziu. (www.maimultverde.ro)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt obiectivele campaniei ecologiste promovate de organizaYia MaiMultVerde? 2. Care este opinia ta despre organizaYiile care militeaz< pentru protejarea mediului? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 124

PoYi fi cel mai bun, dar dac< potenYialul angajator nu ştie acest lucru, te pierzi în mulYime. Sfideaz< concurenYa şi plaseaz<-Yi CV-ul în primul rând, ca s< fie luat în seam< de companii. Un interviu de angajare este o discuYie între tine şi recrutor pentru ca acesta din urm< s< îşi dea seama c< poYi efectua jobul, iar tu s< accepYi condiYiile companiei. Exist< anumite reguli bine stabilite în leg<tur< cu interviul: îmbrac<-te adecvat, d< impresia de str<lucire şi politeYe, vorbeşte clar şi încrez<tor. Doar 7% din opinia recrutorului despre tine este dat< de ceea ce spui – restul este judecat prin prisma felului în care ar<Yi, acYionezi şi eşti auzit; afl< unde este sediul în care susYii interviul, cum ajungi acolo şi cât timp dureaz< drumul; preg<teşte-Yi hainele cu o sear< înainte.

(Ce s< faci şi ce s< nu faci la interviu, în www.myjob.ro)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce aspecte ale intervievatului influenYeaz<, în cea mai mare m<sur<, opinia recrutorului? 2. Care este opinia ta despre respectarea anumitor reguli la un interviu de angajare? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 125

Tot mai mult tinerii adopt< ideea de a lucra în perioada studiilor. În acest fel, poYi obYine un venit suplimentar şi poYi c<p<ta experienY<. MotivaYiile în a lua în considerare un job pe perioada studiilor Yin de fiecare individ în parte. Putem discuta despre motivaYia de a avea un venit care s< permit< studentului respectiv s< îşi continue studiile şi s< se poat< întreYine pe parcursul acestora. Putem discuta, de asemenea, despre studenYi care doresc s< obYin< o experienY< profesional< ce îi va ajuta mai târziu în carier<. Sunt şi situaYii în care, studentul ia în considerare un job pe o perioad< determinat< de timp, în majoritatea cazurilor motivaYia fiind de ordin financiar. Fiecare experienY< profesional< din timpul facult<Yii va reprezenta un plus în faYa angajatorilor în momentul în care se va lua în considerare un post mai bun dup< absolvire.

(Job-ul în timpul studiilor) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt motivele pentru care studenYii adopt< ideea de a lucra în perioada studiilor? 2. Care este opinia ta despre oportunitatea de a lucra în perioada studenYiei? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 126

Unde se duc românii? Cei mai mulYi viseaz< Spania! […]. Au ajuns la Madrid, se cred la Poarta Raiului. Şi

drumul pân< acolo e ca o plimbare pe la Poalele Paradisului. E curat, miroase frumos, livezile sunt tunse. E ca un drum printr-o carte despre oamenii cu dou< creiere. Nu v<d Parisul nici pe centur<. Nici Madridul!

De la porYile marelui oraş sunt deviaYi spre adrese agricole. Brusc, se trezesc la PorYile Iadului, în ciuperc<rii întunecoase, în lanuri de c<pşuni, cu norme de hamali horticoli. Trebuie s< culeag< trei tone de c<pşuni pe zi! C<pşuna, cartoful, ciuperca astup< micul orificiu prin care sperau s< vad< fericirea, lumina, libertatea. Nişte banale fructe sau legume îi apas< ca o piatr< de mormânt. Şi cu toate acestea, direcYia românilor e aceeaşi. Spre vest. Spre Paris, spre Madrid, spre c<pşuni şi ciuperci.

(Cornel Nistorescu, Călătoriile lui Bill) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Din ce cauz< „adresele agricole” sunt asociate, în text, cu „PorYile Iadului”? 2. Care este opinia ta despre emigrare? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 127

Muzeul NaYional de Art< al României vine în întâmpinarea vizitatorilor de toate vârstele cu o mare varietate de programe potrivite aştept<rilor şi nevoilor acestora. AdulYi, tineri sau copii pot alege cel puYin unul dintre programele organizate de SecYia EducaYie, Comunicare şi Proiecte Culturale. Programele pentru licee, şcoli şi gr<diniYe, Programele

pentru familii, Atelierul Pas<rea ascuns< în piatr<, Programele pentru adolescenYi şi Programele pentru publicul adult sunt diferite forme de a comunica cu vizitatorii şi de a face din muzeu o instituYie vie şi dinamic<. Toate aceste programe presupun interactivitate şi apeleaz< la observaYia, capacitatea de analiz< şi imaginaYia vizitatorilor pentru a-i familiariza cu arta şi a le transforma r<gazul petrecut în muzeu într-o experienY< pl<cut< şi atractiv<.

Din anul 2000, când au fost lansate, programele pentru public s-au bucurat de succes şi continu< s< atrag< un num<r mare de vizitatori.’

(website: Muzeul NaĠional de Artă al României) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce presupun programele organizate de SecYia EducaYie, Comunicare şi Proiecte Culturale a Muzeului NaYional de Art< al României? 2. Care este opinia ta despre proiectele interactive derulate într-un muzeu? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 128

Aşteptam cu ner<bdare s< m< bage mama în pat şi s<-mi citeasc< Capra cu trei

iezi, ultima dintre poveştile lui Ion Creang< dintr-o carte mare cu coperte roşii. Înv<Yasem s< citesc, dar m< înc<p<Yânam s< n-o fac. Mama a deschis cartea şi a început s<-mi citeasc< cu voce de mam<. [...] Ei bine, când lupul este invitat la praznicul r<zbun<rii şi începe s< înfulece bucatele de pe masa aşezat< deasupra gropii cu foc - sc<unaşul de cear< se topea lent -, mama s-a oprit din citit, suspendând insuportabil moartea nemernicului lup: „Dac< vrei s< afli cum se termin< povestea, va trebui s< citeşti singur de aici înainte!..”. CâYiva ani mai târziu, plângeam cu sughiYuri la moartea maimuYicii SufleYel din Singur pe lume de Hector Malot. [...] Şi din nou mama, aducându-mi nişte tartine cu salat< de vinete, grijulie şi determinat<: „Dac< nu poYi pricepe c< nu tot ce scrie în c<rYi s-a şi întâmplat cu adev<rat, s< ştii c< nu te mai las s< citeşti! Vrei s< te îmboln<veşti!?”. Erau anii în care credeam absolut tot ce citeam. [...] ...Apoi m-am f<cut mare.

(text adaptat dup< Marius Chivu, Prima carte citită) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în viaYa copiilor şi a adolescenYilor de ast<zi? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 129

Din copil<rie eu nu îmi amintesc decât jocurile din strad< şi camarazii de hoin<real<.

P<rinYii sunt nişte prezenYe foarte vagi, iar surorile mele nu exist< decât în m<sura în care îmi interziceau câte ceva. Ceea ce îmi amintesc este sentimentul unei libert<Yi ilimitate şi bucuroase. Ceea ce este ciudat e c< amintirile r<spund mai degrab< dorinYei, sau poate unei obscure profeYii, decât realit<Yii, aşa cum fusese ea v<zut< de un ochi din afar<. Zilele trecute o întrebam pe Bobi, sora care este cu nou< ani mai mare decât mine, cum îşi aminteşte c< îmi treceam timpul, când eram copil. R<spunsul a fost imediat, f<r< gândire: „Citeai tot timpul: erai un perfect şoarece de bibliotec<."

Faptul m-a uimit, pentru c< eu nu reuşesc s< îmi amintesc altceva decât libertatea la care m< dedam în strad<.

E posibil s< fi citit atunci Cireşarii, carte care s-a bucurat de un num<r incredibil de recitiri. Dar nu puteam citi tot timpul Cireşarii, chiar dac< orizontul meu era extrem de redus. Ce citeam este probabil un mister care Yine înc< şi acum de un anume consens al conturului de personalitate ce rezult< din aventura amintirii.

(Horia Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeĠii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Din ce perspectiv< evoc< autorul textului perioada copil<riei? b. În ce tip de text poYi încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat. c. Care este atitudinea autorului faY< de copil<rie? 2. Care este opinia ta despre libertatea vârstei copil<riei? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 130

ARTICOLUL 30 (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinYelor şi libertatea creaYiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzis<. (3) Libertatea presei implic< şi libertatea de a înfiinYa publicaYii. (4) Nicio publicaYie nu poate fi suprimat<. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în mas< obligaYia de a face public< sursa finanY<rii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaYa particular< a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege def<imarea Y<rii şi a naYiunii, îndemnul la r<zboi de agresiune, la ur< naYional<, rasial<, de clas< sau religioas<, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenY< public<, precum şi manifest<rile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) R<spunderea civil< pentru informaYia sau pentru creaYia adus< la cunoştinY< public< revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest<rii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiYiile legii. Delictele de pres< se stabilesc prin lege.

(Libertatea de exprimare în ConstituĠia României) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cui îi revine r<spunderea civil< pentru informaYia sau pentru creaYia adus< la cunoştinYa publicului? 2. Care este opinia ta despre libertatea de exprimare? SusYine, cu argumente, opinia formulat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 131

Importante pentru un sistem de înv<Y<mânt superior sunt credibilitatea şi atractivitatea. Aceste aspecte nu sunt întotdeauna concurente. În timp ce studenYii şi absolvenYii din România sunt satisf<cuYi în totalitate de calitatea educaYiei pe care o ofer< universit<Yile lor (atractivitatea), la fel de explicit< este şi recunoaşterea corupYiei în cadrul sistemului (credibilitatea). Astfel, cu toate c< universit<Yile sunt considerate atractive, duc lips< de credibilitate. Având în vedere c< experienYa internaYional< este aproape inexistent<, evaluarea calit<Yii în educaYie ca satisfăcătoare spre ridicată a universit<Yilor provine dintr-o perspectiv< local<. O anumit< subiectivitate se recunoaşte, cu certitudine. În timp ce studenYii/ absolvenYii sunt mulYumiYi de educaYia lor, mai mult de 80% cred c< excelenYa academic< nu este singurul mijloc de a reuşi în mediul academic. Aceast< discrepanY< este semnificativ<.

(Clasamentul universităĠilor din România) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre credibilitatea şi atractivitatea sistemului de înv<Y<mânt superior din România? SusYine, cu argumente din text sau din cultura ta general<, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 132

28 martie

Dup< mas< am lucrat cu Lucian la transcrierea manuscrisului, pe urm< am f<cut singur< o plimbare lung< pe la marginea dinspre r<s<rit a oraşului. Pe-acolo, luând-o de la Rosengarten spre câmp, m< plimbam deseori, pe vremuri, când aşteptam pe Dorli şi-apoi, mai târziu, cu Dorli în tr<suric< şi pe jos pân< a împlinit ea doi ani şi jum<tate şi ne-am mutat la Viena […]. Cu gândul la vremurile acelea frumoase, m-am plimbat pân< târziu pe c<r<rile ce şerpuiesc printre ar<turi şi livezi. Coline verzi se întind din preajma oraşului pân< departe spre lacul de Thun. Ici-acolo z<reşti câte o gospod<rie Y<r<neasc< sau vreun conac boieresc. La orizont se înl<nYuiesc piscurile grandioase ale Oberlandului bernez. Parc< toat< ElveYia e simbolizat< în acest peisaj. Întorcându-m< acas< şi povestindu-i lui Lucian despre plimbarea mea, mi-a spus c< şi pe el îl leag< amintiri frumoase de-acele împrejurimi ale oraşului: Acolo

s-a făcut filosofia mea; aici la Berna s-a făcut, nu în altă parte!

(Cornelia Blaga-Brediceanu, Jurnale) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Din perspectiva cui se relateaz< evenimentele din textul dat? b. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? c. Care sunt dou< dintre elementele de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) pe care le consideri a fi de referinY< în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanYa jurnalului ca specie literar<? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 133

Dintre toate sentimentele pe care Creatorul le-a s<dit în inima noastr<, Prietenia este cel pe care nu-l putem explica, oricât de puYin; singurul care deosebeşte pe om de animal, cu excepYia câinelui care are sentimentul dragostei dezinteresate, într-un grad vecin cu sacrificiul, neputând supravieYui uneori morYii st<pânului s<u.

Ne iubim, p<rinYii şi copiii, pentru c< sunt ai noştri. Ne iubim, de asemeni, fraYii şi surorile, tot pentru c< sunt ai noştri [...]

Dar pentru ce îndr<gim un om, un necunoscut, un str<in, câteodat<, cu care nu izbutim nici s< ne înYelegem? De ce ne pornim s<-l iubim nebuneşte şi chiar s< nu putem tr<i f<r< el? Te uiYi în ochii lui, care sunt ca şi ai t<i şi z<reşti într-înşii nesfârşitul dorinYelor tale.

(text adaptat dup< Panait Istrati, AdolescenĠa lui Adrian Zografi) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta? c. De ce crezi c< fragmentul dat cuprinde cele dou< întreb<ri consecutive? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre prietenie? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 134

Scrisul, literatura în sensul cel mai larg al cuvântului, ca orice alt< îndeletnicire artistic<, nu este o activitate uman< „normal<”: în afar< de condiYia talentului, mai sunt nesecare şi altele, de ordin psihologic, pentru a face o persoan< aparent comun<, la fel ca atâtea altele, s< dedice eforturi şi timp unei activit<Yi care îi va aduce, în cel mai bun caz, un succes de stim<, f<r< corespondent material. [...]

De aceea cred c<, f<când parte integrant< din literatura român<, dintotdeauna şi pentru totdeauna, scriitorii din exil nu pot fi citiYi şi judecaYi cu aceleaşi m<suri cu cei r<maşi acas<. Cum, de ce, în ce împrejur<ri au scris ei, cum şi unde a fost citit< opera lor, cine şi cum a difuzat-o şi a încurajat-o, şi altele înc<, sunt întreb<ri care mi s-au p<rut importante, uneori tot atât de importante ca şi lectura propriu-zis< a operei. Totul „semnific<” în aceast< literatur< a exilului, începând chiar cu nevoia de a scrie, începând chiar cu atmosfera în care se scrie, totul trebuie deci cunoscut, discutat, analizat, pentru c< greu se poate g<si o alt< condiYie – şi o alt< epoc< – în care normalitatea omului s< fi fost mai dramatic agresat<, şi pe o scar< atât de important<.

(Mircea Anghelescu, C<maşa lui Nessus) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus. Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre ideea cuprins< în enunYul: „De aceea cred c<, f<când parte integrant< din literatura român<, dintotdeauna şi pentru totdeauna, scriitorii din exil nu pot fi citiYi şi judecaYi cu aceleaşi m<suri cu cei r<maşi acas<.”? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 135

— Eu nu vorbesc pentru dumneata, ci pentru mine. Vorbesc cu dumneata ca s< nu vorbesc singur<. ÎnYelegi?

— Da. ÎnYeleg. — Ca s< nu fii mirat de cele ce vei auzi, s< începem cu povestitorul, adic< cu mine.

Are s< trebuiasc<, ascultând, s< dai dovad< de oarecare înYelegere [...]. De la vârsta de dou<zeci şi trei [de] ani tr<iesc singur<. Nu am rude, nu am prieteni, nu am cunoscuYi. Nu ştiu ce a gândit Robinson Crusoe când a ap<rut Vineri al lui, dar eu cred c< i-a venit s< înnebuneasc<. E imposibil ca atunci când ai reuşit s< tr<ieşti departe de lume un an sau doi, s< nu piar< şi dorinYa de a mai avea de a face cu ea. [...]

Nu am nimic împotriva oamenilor. Nu aş putea nici m<car s< spun c< îmi sunt indiferenYi. Prob< este c< vin aici, m< plimb, pe strad<, în Cişmigiu [...]. Simt nevoia s<-i v<d. Dar ies pentru ei, aşa cum unii se duc la gr<dina zoologic< [...]. Mi-e de ajuns s<-i v<d forfotind f<r< niciun rost [...] pentru ca s< m< simt fericit< atunci când sunt iar singur<.

Nici nu poYi s<-Yi închipui ce plin< poate fi, în ciuda goliciunii ei, viaYa unui om care tr<ieşte singur.

(text adaptat dup< Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Cum explici prima afirmaYie a personajului: „Eu nu vorbesc pentru dumneata, ci pentru mine?” c. Care este opinia personajului despre viaYa unui om singur? 2. Care este opinia ta despre singur<tate? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 136

Românul se naşte c<l<tor gratuit, tot aşa cum se naşte poet. Gratuitatea e de natur< inspirat<. [...]

Dac< nu poYi citi în tren, ai mulYumirea de a sta de vorb< cu pasagerii necunoscuYi. Nu sl<bi pe tovar<şul de compartiment pân< nu afli de unde vine şi unde se duce, câYi ani are, ce profesiune, dac< e însurat sau nu, dac< are copii şi ce proiecte de viitor. Când nu r<spunde, întreab<-l din nou. Când te evit<, Yine-te dup< el: c<l<torul e obligat s< r<spund< altui c<l<tor, c<ci, dup< tarif, c<l<torii sunt egali.

ConversaYia începe cu un fapt divers: „Ce frig!” sau „Nu mai pot de c<ldur<!”. Dup< aceast< constatare, poYi întreba numaidecât: „C<l<toriYi departe?”. Sau mai pui ceva la mijloc, afirmând c< dumneata te duci, de pild<, la Oradea. Este cu neputinY< ca dup< ce i-ai spus vecinului unde te duci, s< nu-Yi spun< unde se duce şi el. Dac< nu se m<rturiseşte spontan, poYi s<-l pisezi.

(text adaptat dup< Tudor Arghezi, Principii de călătorie) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul călătoriilor în existenYa omului? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 137

Nu exist< niciun mit care s< genereze istoria din „Avatar”. Bizarele fiinYe cu piele

albastr<, coad< şi ochi alungiYi de pe planeta Pandora sunt creaYia lui James Cameron, care şi-a imaginat înc< din 1994 universul luxuriant de pe aceast< mic< planet< aflat< la 4,4 milioane ani lumin< de P<mânt.

Când oamenii vor s< acapareze acest paradis pentru a-l exploata, în anul 2154, un fost puşcaş marin (Sam Worthington) ia partea fiinYelor de pe Pandora, numite Na’vi. Cameron a aşteptat îns< mai mult de un deceniu – a regizat între timp „Titanic” – pentru a putea transpune povestea pe marele ecran.

El însuşi, împreun< cu directorul de imagine Vince Pace, a conceput şi patentat un sistem revoluYionar de filmare în 3D – „fusion digital 3D camera system”: e vorba despre o camer< virtual< care- i permite regizorului s< se mişte pe un teren 3D şi s< editeze universul creat de computer. Fiecare cadru din film şlefuit pe computer a necesitat, se pare, circa 50 de ore de munc<.

Efectul este fascinant. Cu atât mai mult pentru cei care vor urm<ri „Avatar” în 3D. Motiv pentru care criticii „The Telegraph” se întreab< retoric: „Este acesta viitorul în cinema?”. Steven Spielberg, George Lucas şi alYi grei ai Hollywoodului au spus un „da” hot<rât.

(Florentina Ciuverca, „Avatar”, imperiul lui Cameron) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz< r<spunsul. b. Ce crede autoarea despre bizarele fiinĠe cu piele albastră din filmul evocat? c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? 2. Care este opinia ta despre filmele SF? SusYine, cu argumente, opinia formulat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 138

ToYi ai casei s-au trezit. [...] Mama, care îmi preg<teşte de trei zile bagajele, tot mai g<seşte câte ceva de pus. E îngrijorat< şi trist<, de parc< m-aş duce la r<zboi. Îmi d< mereu sfaturi cum s< m< p<zesc de r<ceal<, de colegi r<i şi de altele. [...]

— Stroe, trebuie neap<rat s< vorbeşti cu directorul s<-l supravegheze îndeaproape. Tata încuviinYeaz< t<cut. [...] Îl cunoaşte pe directorul liceului. [...] Îmi iau r<mas-bun. [...] Ea m< îmbr<Yişeaz< şi-şi şterge pe furiş lacrimile, s< n-o vad<

tata. [...] Simt cum îmi strecoar< ceva în buzunar. Trebuie s< fie niscai bani. Înainte de a pleca, m< pune s<-mi fac cruce şi îmi înf<şoar< un şal în jurul gâtului. [...] Pornim. [...] Nu vorbim nimic. E ciudat lucrul <sta, dar cu tata nu m< pricep s< vorbesc.

Dac< nu m< întreab<, nu ştiu ce s<-i spun. Uneori chiar m< simt str<in de el. Poate c< din cauz< c< e rece, t<cut, închis ca un diplomat. Alteori mi-e fric< şi atunci mi-e tare greu s<-i spun: tat<. Parc< tot mai bine e s< nu vorbim, pentru c< am r<gaz s< fiu în tov<r<şia gândurilor mele.

(text adaptat dup< Mihail Drumeş, Elevul Dima dintr-a şaptea) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Care este atitudinea personajului faY< de tat<l s<u? b. Ce diferenYe de comportament ale celor doi p<rinYi sunt surprinse în text? c. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre comunicarea dintre copii şi p<rinYi? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 139

Îmi pare r<u s<-i inoportunez pe cei cu degetul lipit de tâmpl<, dar trebuie s-o spun:

trupa ABBA şi melodiile ei chiar înseamn< cultur<. Din punct de vedere muzical (componistic şi interpretativ), piesele sunt f<r< cusur. Mai mult, au un sunet aparte şi au impus o stilistic<. E adev<rat, sunt foarte accesibile şi comerciale. Dar de când accesibilitatea e un lucru r<u?

Pe de alt< parte, nu orice este comercial e şi lipsit de valoare […]. M<rturisesc c< exist< lucruri comerciale, faY< de care mulYi oameni de cultur< cu scaun la cap strâmb< din nas, pentru care îns< eu am tot respectul. De pild<, chestii ca Războiul stelelor sau Harry

Potter sau – iat< – ABBA (ca s< dau exemple din domenii diferite). [...] Da, sunt comerciale, chiar foarte comerciale – dar nu sunt doar atât. Nu e de ajuns s< creezi dup< reYetele pieYei, pentru a avea un aşa de mare succes, pentru a reuşi chiar s< influenYezi mentalul colectiv. Nu orice lucru comercial are o aşa de mare forY< de a se impune şi de a modifica reprezent<rile sau percepYiile. ÎYi mai trebuie şi ceva în plus – şi aici nu putem vorbi decât despre valoare.”

(Cezar Paul B<descu, ABBA chiar e cultură!)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz< r<spunsul. c. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaYia dintre arta de consum (comercial<) şi operele de valoare? SusYine, cu argumente, opinia formulat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 140

Sunt mândru de puYine lucruri în ceea ce m< priveşte: de faptul c< m< descurc cu orice instrument electronic, c< pot repara aproape orice, c< ştiu mai multe lucruri despre insecte decât cei mai mulYi oameni. Dar marea mea mândrie şi uimire e c< îmi pot întreYine familia. N-aş fi crezut niciodat< s-o pot face. Pentru mine e foarte important ca oamenii care-mi sunt dragi s< nu sufere, s<-şi poat< permite lucrurile de care au nevoie. Ani în şir am tr<it într-un fel de isterie, am f<cut socoteli cu banii în fiecare sear<, cum îi vedeam când eram mic pe p<rinYii mei. Abia de patru-cinci ani încoace m-am echilibrat financiar şi chiar mi-am permis, la cincizeci şi ceva de ani, s< am prima mea cas< pe p<mânt, cu o curticic< minuscul<, dar în care am pus un m<r, primul pom plantat de mine vreodat<. TradiYional, un om e împlinit când a f<cut un copil, a ridicat o cas< şi a s<dit un pom. A trebuit s< treac< o jum<tate de veac ca s< m< simt şi eu un om adev<rat.

(Mircea Cărtărescu, un scriitor în căutarea adevărului, interviu realizat de Adrian Şchiop)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce fel de lucruri îl fac pe Mircea C<rt<rescu s< se simt< mândru? 2. Care este opinia ta despre felul în care pot ajunge oamenii împlinirea personală, în societatea contemporan<? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 141

Şcoala pentru mine a fost o tortur<. Îmi pl<cea s< citesc, eram foarte bun la istorie şi la latin<, dar la ştiinYe nu m< puteam descurca: undeva pe drum îmi pierdusem atenYia şi interesul şi nu mai înYelegeam nimic. Nu m< puteam concentra deloc pe ce nu era „umanist”. Citeam pasionat romane, dar ecuaYiile m< l<sau rece. În numere simYeam o lips< de emoYie şi de c<ldur< uman<. IntuiYia, care m-a ghidat în deciziile importante de mai târziu, încerca s< se substituie creierului, dar nu reuşea s< organizeze sau s< clarifice probleme matematice. Normal, pentru c< sentimentul nu-şi are loc în sc<deri şi adun<ri. [...] M< amuz< acum s< m< descriu ca pe un elev incapabil, dar adev<rul e c< şi şcoala era de vin< pentru respingerea pe care o manifestam. EducaYia conceput< ca o acumulare de informaYii şi cunoştinYe transmise mecanic e o greşeal< care nu Yine doar de sistemul comunist, dar funcYiona din deplin în acei ani, aşa cum continu< s< funcYioneze şi azi în multe şcoli, chiar şi în America. Prea des, în loc s< fie încurajaYi s< descopere viaYa şi pe ei înşişi, elevii sunt transformaYi în automate care învaY<.

(Andrei Şerban, O biografie) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. De ce crezi c< pe autor îl amuz< faptul c< se descrie ca pe un elev incapabil? 2. Care este opinia ta despre rolul educaYiei? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 142

DAN: Eram mulYumit. Îmi g<sisem un echilibru. M< simYeam preYuit. Nu mai întâlneam ochii <ia neîncrez<tori, care p<reau s< spun< în fiece clip<: Ce caut< omul <sta

printre noi? Ce gânduri ascunse nutreşte? [...] M-am simYit bine de la început, din toate punctele de vedere.

MARIN: Totuşi, dac< se poate, mai scurt. DAN: Marine, aşa cum te-am rugat acum trei ani: Ajut<-m<. Ajut<-m< s< plec. MARIN: S< pleci? Unde s< pleci? DAN: Oriunde. MARIN: Dar ce s-a întâmplat? Te-ai certat cu cineva? [...] Ai f<cut vreo boroboaY<? Hai

spune, s-o descurc<m. [...] Cât timp e omul în viaY<, totul se poate îndrepta. DAN: Am ajuns s< m< dispreYuiesc singur. MARIN: (ca s<-i dea curaj) Şi pe urm<, vorba ceea: un om care a greşit e mai preYios

ca unul care n-a greşit. Fiindc< are experienY<... Cu o singur< condiYie: s<-şi dea seama de greşeal<. (Zâmbind, ca s<-l încurajeze.)

(text adaptat dup< Aurel Baranga, ReĠeta fericirii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Care este opinia personajului Marin despre perfectibilitatea fiinYei umane? c. Care ar putea fi relaYia dintre personaje? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre importanYa recunoaşterii greşelilor comise? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 143

Hanoi, 5 decembrie 1957 Drag< Aurora,

[…] Am ajuns la Moscova la orele 7 seara [...] şi m< preg<team s< petrec o noapte acolo, când, spre norocul meu [...] mi se spune de la Biroul lor de voiaj c< am loc în T.U. 104 şi c< pot pleca imediat. Asta însemna c< în loc s< c<l<toresc a doua zi 20 de ore cu 6 sau 7 escale chinuitoare, voi c<l<tori doar 6 ore cu o singur< escal< la Omsk. Acest T.U. 104, cu reacYie, zboar< la mare în<lYime şi e atât de impresionant încât te însp<imânYi c< poate trebuie s< mori pentru îndr<zneala de a fi v<zut acest spectacol atât de grozav: mai întâi m<rimea navei, mai apoi iuYeala ei de necrezut, apoi stabilitatea şi perfecYiunea vitezei, în sfârşit puternicele turboreactoare capabile s< te proiecteze noaptea sub cerul îngheYat, str<lucitor de o lumin< bizar<.[...] Mergeam în întâmpinarea r<s<ritului, ieşeam nu prin timp, ci prin vitez<, din noapte şi intram în zori, la o în<lYime de vreo patru mii de metri. [...] Era o iluzie fantastic<. Planeta era înfricoş<toare. Sunt unele spectacole care nu se pot suporta şi cred c< zborul în spaYiul cosmic poate s< ia minYile celui care va îndr<zni cel dintâi s-o fac<.

(Marin Preda, Scrisori către Aurora) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Ce tip de text este acesta? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat. 2. Care este opinia ta despre felul în care omul contemporan se raporteaz< la spectacolul

oferit de Univers? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 144

ARTICOLUL 32

(1) Dreptul la înv<Y<tur< este asigurat prin înv<Y<mântul general obligatoriu, prin înv<Y<mântul liceal şi prin cel profesional, prin înv<Y<mântul superior, precum şi prin alte forme de instrucYie şi de perfecYionare. (2) Înv<Y<mântul de toate gradele se desf<şoar< în limba român<. În condiYiile legii, înv<Y<mântul se poate desf<şura şi într-o limb< de circulaYie internaYional<. (3) Dreptul persoanelor aparYinând minorit<Yilor naYionale de a înv<Ya limba lor matern< şi dreptul de a putea fi instruite în aceast< limb< sunt garantate; modalit<Yile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. (4) Înv<Y<mântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acord< burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniYi din familii defavorizate şi celor instituYionalizaYi, în condiYiile legii. (5) Înv<Y<mântul de toate gradele se desf<şoar< în unit<Yi de stat, particulare şi confesionale, în condiYiile legii. (6) Autonomia universitar< este garantat<. (7) Statul asigur< libertatea înv<Y<mântului religios, potrivit cerinYelor specifice fiec<rui cult.

(ConstituYia României - Drepturile, libert<Yile şi îndatoririle fundamentale)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Care sunt tr<s<turile stilului funcYional în care se încadreaz< textul? c. De ce crezi c< dreptul la înv<Y<tur< este un drept fundamental? 2. Care este opinia ta despre importanYa cunoaşterii drepturilor fundamentale ale cet<Yenilor? SusYine aceast< opinie cu argumente.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 145

ALEXANDRE: Suntem oare f<cuYi s< tr<im mereu în cuşc<? JEAN: Mi-e team< c< da. Ce rost are s< schimbi cuşca? Dar nu noi hot<râm! Mai bine s< r<mânem în aceeaşi cuşc<. ALEXANDRE: N-ai putea. Dac< te-ai plictisit deja, înseamn< c< vrei s< pleci în alt< parte. AccepYi deja aventura. Iar ceilalYi ne împing mereu. JEAN: Un colYişor mi-ar fi de-ajuns! ALEXANDRE: Cât crezi c< o s< mai g<seşti colYişoare liniştite? Gata, s-a terminat cu ele. Vezi şi tu, îi vezi, te asediaz<, te halesc. JEAN: Ce-mi spui tu m<-ngrijoreaz< şi în acelaşi timp m< linişteşte: plictisul înseamn< dorinYa aventurii, ner<bdarea aventurii. Dar nu, nu e deloc sigur. Eu mai r<mân un pic, atât cât pot. Cu dou<-trei fiinYe pe care le iubesc. Nu vreau s< le las singure. ALEXANDRE: Eu cred c< pot s< m< dezleg. Nu vreau s< fiu dat pe uş< afar<, am s< m< arunc în aventur< înainte s< m< alunge. JEAN: Abisul f<r< cap<t al aventurii. Saltul peste zid! Dar dac< dincolo e abisul? ALEXANDRE: Oamenii au f<cut primii paşi pe lun<. Au îndr<znit! Trebuie doar puYin mai mult< îndr<zneal<! N-am s< aştept s< fiu dat pe uş< afar<.

(Eugen Ionescu, Călătorii în lumea morĠilor ) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre îndr<zneal<? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 146

Cel mai ciudat lucru a fost atunci când eu însumi am început s< citesc. Dintr-odat< aproape, direct pe cuvinte şi nu pe litere, aşa cum se întâmpl< de obicei. Le recunoşteam de parc< le-aş mai fi v<zut undeva. Tata m-a aflat într-una din dup<-amiezile de var<, atunci când se întuneca mai târziu, şi, deci, el sosea acas< pe vremea unei lumini g<lbui, în camera mea, întins pe burt<. Adic< stând cufundat cu nasul într-o carte şi urm<rind cu atenYie nu pozele, ci semnele ce înnegreau hârtia. Eram absorbit probabil de cele aflate, aşa c< nu mi-am dat seama când a intrat. [...] I-am povestit, înfl<c<rându-m< încetul cu încetul, despre p<Yaniile celor trei purceluşi ce voiau s<-şi fac< o cas<, iar dup< ce şi-au f<cut, au început s< vin< s< cear< ad<post tot felul de alte animale, şi lupul cel r<u ce voia s<-i m<nânce.

(text adaptat dup< Constantin Stan, Gerda) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat : a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Cum este sugerat< pasiunea copilului pentru lectur<? c. Din a cui perspectiv< este povestit< întâmplarea: a copilului sau a adultului? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în conturarea orizontului spiritual al unui copil/ tân<r? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 147

Doar 2% dintre studenYii României acceseaz< conYinut online folosind computerele

din facult<Yi. Procentajul, extrem de sc<zut faY< de cel al studenYilor str<ini, care trece de 60% în Y<rile UE, arat< cât de prost dotate sunt înc< universit<Yile româneşti în privinYa laboratoarelor de informatic<. Nu este exclus, îns<, ca acest procentaj redus s< fie şi efectul accesului limitat pe care îl au înc< studenYii românii în laboratoarele facult<Yilor, acestea fiind de multe ori Yinute mai degrab< pe post de muzeu decât de s<li funcYionale. Dac< accesarea Internetului din s<lile facult<Yilor las< de dorit, nu la fel stau lucrurile când este vorba de a g<si informaYii necesare studiului folosind Internetul de acas<. Procentajul studenYilor care stau acas< şi îşi caut< cursuri, informaYii necesare studiului este de 93%. Datele sunt oferite de studiul TendinĠe în utilizarea instrumentului IT & C de către studenĠii români, comandat de Intel România.

(Melania Mandas Vergu, Cât timp petrece generaĠia Google pe internet) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Care crezi c< este explicaYia disproporYiei dintre procentul studenYilor care acceseaz< informaYia de la computerele facult<Yii şi procentul acelora care caut< informaYii de acas<? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre importanĠa Internetului în educarea tinerei generaYii? SusYine aceast< opinie cu argumente.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 148

Eram în ultimul an de şcoal<, la începutul verii, în faYa ultimelor examene, st<team cu ochii în carte, pe o pajişte, când am auzit motorul unui avion venind dinspre munte. M< hot<râsem s< intru în aviaYie, pentru care descopeream cu întârziere o pasiune neprev<zut< şi irevocabil<. Nu înYelegeam de ce aşteptasem atâta, când nevoia zborului era în mine înc< din copil<rie. Fric< nu-mi fusese niciodat<, ca atâtor oameni, printre ei şi în frunte fiind biata mea mam<, care m< ruga cu mâinile împreunate s< aleg altceva. Dac< ezitasem cred c< nu fusese alt< cauz< decât c< nu m< socoteam vrednic. Altfel, înc< din primele clase, când ascultasem o conferinY< despre aviaYie, începusem s< înv<Y ce este avionul şi cum zboar<, toate mi se p<reau simple şi netede, veneau de la sine şi se legau între ele, mi se p<rea c< le aveam în cap de la naştere.

(text adaptat dup< Radu Tudoran, Retragerea fără torĠe) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat : a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Care este elementul central în jurul c<ruia se concentreaz< mesajul textului? c. Ce motive susYin proiectele de viitor ale tân<rului? 2. Care este opinia ta despre importanYa alegerii unei profesii potrivite? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 149

Cartea reprezint< cel mai complex depozit al inteligenYei omeneşti, înmagazinând în

filele ei cunoştinYe, sensibilitate, fapte pe care le p<streaz< intact un timp nedefinit. O carte o citeşti când vrei, cum vrei şi ori de câte ori vrei. Acest prieten t<cut îYi ofer< ori de câte ori ai nevoie acelaşi r<spuns fidel la fiecare întrebare şi-l repet< cu nesfârşit< r<bdare pân< ce l-ai înYeles.

Cartea este atât de înYeleg<toare, încât atunci când n-ai înYeles-o nu se sup<r<, nu jigneşte, te aşteapt< s< revii. O carte te trimite la alte c<rYi şi toate împreun< formeaz< baza trainic< a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de r<spândire r<mân subordonate c<rYii şi subordonate vor r<mâne oricât de mult se vor înmulYi şi perfecYiona procedeele tehnice. În ciuda progresului rapid al ştiinYei, cartea r<mâne nemuritoare în educarea şi formarea personalit<Yii fiec<rui om […].

(Valentina Lupu, Cecilia Vasilescu, Pledoarie pentru lectură) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul c<rYii în formarea personalit<Yii unui om? SusYine, cu argumente din text, din cultura ta general< sau din experienYa personal<, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 150

Îl botezai Lupu, nume potrivit purt<rii lui s<lbatice şi demne. Câinele acesta avea un suflet deosebit. Cu toate c< era mort de foame, mânca încet, cu

delicateYe şi se ferea s<-şi ia îmbuc<tura de-a dreptul de pe p<mânt. Pentru ca s<-i dovedesc c<-l înYelegeam, nu-i mai aruncam carnea de-a dreptul pe p<mânt, ci i-o înveleam în hârtie. F<r<-ndoial< c< a b<gat de seam< aceasta, c<ci, pentru întâia oar<, se hot<rî s< se aşeze pe picioarele dind<r<t şi s< m< priveasc< în faY<.

Lupu era brun, un câine de rând şi destul de voinic. […] — S<rmane Lupu! îi vorbeam, întinzându-i în semn dezn<d<jduit mâna printre gratii şi

cerşind un semn de încredere. […] Hai, frate Lupule, apropie-te şi las<-m< s< te mângâi! Dup< ce a ascultat s<pt<mâni în şir plângerile mele dezn<d<jduite, s-a apropiat într-o

bun< zi, cu îndr<zneal<. […] În ziua aceea, mi s-a dat cea mai sincer< strângere de mân< din câte am primit în viaYa mea.

(Panait Istrati, Chira Chiralina) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul animalelor de companie în dezvoltarea copiilor? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Bacalaureat Bilete Proba Orala 2010 Limba Romana Biletele 76 150

Documents

Transcript of Bacalaureat Bilete Proba Orala 2010 Limba Romana Biletele 76 150