Axinciuc, Madeea - Profetul Si Oglinda

PROFETUL ªI OGLINDA FERMECATÃ

MADEEA AXINCIUC, în prezent lector la Universitatea dinBucureºti, Facultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine, Secþia de StudiiIudaice, a obþinut titlul de doctor, distincþia Summa cum laude,cu lucrarea „Imaginaþie ºi profeþie în Cãlãuza rãtãciþilor de MoiseMaimonide“. Pentru proiectul „Imaginaþie ºi profeþie înCãlãuza rãtãciþilor de Moise Maimonide“, a obþinut o bursã decercetare în perioada 2002–2003 la Colegiul Noua Europã. Înfebruarie 2003 a fãcut un stagiu de cercetare la Oxford Centrefor Hebrew and Jewish Studies, din cadrul Oxford University. Apublicat în 2002 volumul Moise Maimonide. „Cãlãuza rãtãciþilor“ca itinerar al minþii în Dumnezeu la Editura Academiei Române.

MADEEA AXINCIUC

Profetul ºi oglinda fermecatãDespre imaginaþie ºi profeþie

în Cãlãuza rãtãciþilorde Moise Maimonide

Prefaþã de Moshe Idel

Pãrinþilor mei, atât de dragi

CUPRINS

Prefaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

În chip de introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

I. Introducere metodologicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

I.1. Sintaxa ca precondiþie a complexitãþii . . . . . . . . . . . . . . . 18

I.2. Despre locul comun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

I.3. Despre locul natural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

I.4. Comentariul ca joc secund . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

II. Între Atena ºi Ierusalim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

II.1. Despre chipul ascuns al filozofiei iudaice . . . . . . . . . . . 27

II.2. Aplicaþii la Cãlãuza rãtãciþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

III. Imaginaþie ºi profeþie în Cãlãuza rãtãciþilor . . . . . . . . . . . 41

III.1. Despre imaginaþie în Cãlãuza rãtãciþilor . . . . . . . . . . . 42

III.1. 1. Facultatea imaginaþiei – caracterizaredin interiorul tratatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

III.1. 2. Yetzer ha-ra sau malakh? . . . . . . . . . . . . . . . . 46

III.1. 3. Imaginatio vera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

III.1. 4. Imaginaþie ºi privire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

III.1. 5. Imaginaþie ºi alegorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

III.1. 6. Imaginaþie ºi limbaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

III.1. 7. Imaginaþie ºi memorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

III.1. 8. Despre idolatrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

III.1. 9. Oglinda lui Narcis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

III.1.10. Despre numirile divine . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

III.1.11. Termeni din spectrul imaginaþiei . . . . . . . . . . 71

III.2. Despre profeþie în Cãlãuza rãtãciþilor . . . . . . . . . . . . . 78

III.2. 1. Profeþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

III.2. 2. Mecanismul profeþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

III.2. 3. Treptele profeþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

III.2. 4. Despre trupul transparental profetului ºi desãvârºirea omului . . . . . . . . . 92

III.3. Imaginaþie ºi profeþie în Cãlãuza rãtãciþilor . . . . . . . . . 97

III.3. 1. Despre iniþiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

III.3. 2. Distincþia fizicã/metafizicã . . . . . . . . . . . . . . . 98

III.3. 3. Despre adevãrurile divine naturalela Toma d’Aquino . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

III.3. 4. Despre alegorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

III.3. 5. Izomorfism ºi anamorfozã . . . . . . . . . . . . . . . 107

III.3. 6. Maase mercava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

III.3. 7. Despre îngeri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117

III.3. 8. Modelul lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

III.3. 9. Microcosmos ºi macrocosmos . . . . . . . . . . . . . 129

III.3.10. Despre materie ºi problema rãului . . . . . . . . . 131

III.3.11. Despre profeþie ºi imaginaþiela Al-Farabi ºi Avicenna . . . . . . . . . . . . . . . . 151

III.3.12. Profetul ºi oglinda fermecatã . . . . . . . . . . . . . 161

III.3.13. Imaginaþia ca receptacul . . . . . . . . . . . . . . . . 187

III.3.14. Despre tratatul-metodã . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

III.3.15. Imaginaþie ºi miºcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193

III.3.16. Despre monoteism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217

III.3.17. Istoria ascunsã a imaginaþieica facultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219

IV. Sunt imaginaþia ºi, în regim[ul jocului] secund,profeþia cuvinte-cheiepentru înþelegerea tratatului? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225

AnexeAnexa 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226

Anexa 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236

Anexa 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247

Bibliografie selectivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297

Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305

8 PROFETUL ªI OGLINDA FERMECATÃ

PREFAÞÃ

Cãlãuza rãtãciþilor este, incontestabil, cea mai dificilã cartescrisã de un gânditor evreu ºi multe dintre ideile autoruluisunt discutate în numeroase studii care încearcã sã descifrezeenigmele create de Maimonide. Orice încercare serioasã de aaborda capodopera gânditorului medieval constituie un efortsisific de a confrunta problemele complexe ale textului ºi alebibliografiei infinite despre opera lui Maimonide. MadeeaAxinciuc trebuie felicitatã pentru curajul de a intra în labirin-tul maimonidian ºi de a ieºi din el în pace, contribuind la oînþelegere a celor douã teme de bazã în gândirea lui.

Cartea abordeazã douã dintre cele mai importante subiecteîn gândirea filozoficã ºi teologicã a lui Maimonide: imaginaþiaºi profeþia. Deºi sunt subiecte strâns legate, fiecare dintre elea fost tratat ºi drept concept independent, clarificându-se ele-mente centrale în structura lor ºi în concatenaþia dintre ele.

Madeea Axinciuc prezintã o analizã foarte originalã a celuimai important tratat filozofic medieval evreiesc, adoptândcâteva perspective noi:

Lucrarea prezentã pune un accent deosebit pe o viziunenouã a gândirii evreieºti medievale, prin compararea ei cu altecategorii filozofice. Propunerea de a vedea aceastã gândire castând între Atena ºi Ierusalim înseamnã existenþa unei cate-gorii noi, care interogheazã douã tradiþii diferite pentru a creauna nouã. Sublinierea spaþiului intelectual nou creat de gândireamaimonidianã este o contribuþie originalã la întrebarea: ceeste gândirea evreiascã ?

Noutatea metodei adoptate în lucrarea de faþã constã înaceea cã tratatul lui Maimonide este discutat nu numai din

puncte de vedere mai clasice, ca în trecut – deºi o parte din carteadoptã ºi perspective de istorie a ideilor –, dar prin accentulpus – pe de-o parte, pe o viziune de istorie culturalã ºi, pe dealtã parte, prin aplicarea unei atitudini hermeneutice.

În câteva cazuri, analiza lui Maimonide este complet ori-ginalã, ca de exemplu, tratarea lui Maimonide din punctul devedere al opticii.

Teza fundamentalã a lucrãrii este propunerea, pe care ocred originalã ºi profundã, cã imaginaþia este un „cuvânt-cheie“al tratatului lui Maimonide. În locul accentului pus în cerce-tãrile curente pe supremaþia intelectului, avem acum o înþele-gere nouã, bazatã pe viziunea omului ca o fiinþã unicã, înzestratãcu capacitatea imaginaþiei.

Cartea ia în considerare nu numai conþinutul gândirii luiMaimonide, ci ºi ramificaþiile mistice care se aflã în Cãlãuzarãtãciþilor – urmând studiul lui José Faur –, dar ºi literaturaposterioarã lui Maimonide, ca de exemplu interpretãriletratatului oferite de un cabalist de la sfârºitul secolului al trei-sprezecelea: Abraham Abulafia.

Maimonide este tratat pe baza comparaþiei cu gânditoriiarabi medievali, Avicenna, de exemplu – ºi gânditori evrei caFilon din Alexandria. Aceste comparaþii demonstreazã ocunoaºtere adecvatã a subiectelor tratate în contextul lor largºi abilitatea de a oferi o viziune panoramicã ºi nuanþatã atemelor în filozofia medievalã.

Expunerea subiectelor dificile este extrem de clarã ºi e bazatãpe o lungã serie de studii scrise în câteva limbi. Este evidentcã Madeea Axinciuc dovedeºte o cunoaºtere intimã a gândiriimedievale în limba ebraicã. Traducerea capitolelor din Cãlãuzarãtãciþilor în românã, anexatã lucrãrii, poate deveni – când vafi completatã – o contribuþie impresionantã la cunoaºtereagândirii evreieºti din Evul Mediu, în limba românã.

Prof. dr. Moshe IdelUniversitatea Ebraicã din Ierusalim


ÎN CHIP DE INTRODUCERE

„ªi îþi va fi aceasta o cheie cu care poþi intra în locuriale cãror porþi erau închise. Iar când acele porþi se vor deschide

ºi va intra om în acele locuri, se vor odihni acolo sufletele,se vor desfãta ochii ºi se vor uºura trupurile de truda ºi chinul lor.“

(Cãlãuza rãtãciþilor, „Introducere“)

Aceastã carte a fost definitivatã, ca dezvoltare a proiectuluitezei de doctorat, în 2004 ºi vede lumina tiparului astãzi.1

De atunci aº rescrie textul altfel, însã fiecare gând îºi are tim-pul ºi locul lui, iar alt gând va fi probabil o altã carte.

Deºi proiectul este unul academic, nu îºi propune o mizãstrict academicã, de comunicare între ºi cu specialiºti, respec-tând exclusiv rigorile stilului academic.

Miza acestei lucrãri, dincolo de contextul în care a fostcreatã, este aceea de a oferi o abordare naturalã, vie, a unuitratat altfel dificil ºi care se refuzã aparent unei lecturi coerentînþelegãtoare.

Este ca ºi cum ai încerca sã citeºti un dicþionar sau fragmentedisparate aºezate în neorânduialã ºi fãcând referire la lucruriaparent diferite, din cãrþi diferite ºi culturi diferite, redactate înstiluri variate.

Studiul meu pleacã de la premisa cã un asemenea tratat, dacãse face efortul desluºirii lui, se cuvine scos din izolarea datoratãîn primã instanþã dificultãþii abordãrii lui (prin diferenþa deculturã, tradiþie, limbã, stil, metodã) ºi adus la luminã nu doarpentru cercul foarte restrâns al specialiºtilor (familiarizaþi deja

cu tratatul), ci, mai ales, pentru acel segment de public intere-sat, prin specializãrile proprii sau nu, de alt spaþiu de gândire.

Maimonide2 se aflã, prin Cãlãuza rãtãciþilor, la cumpãnadintre cel puþin trei culturi/tradiþii: cea proprie, iudaicã, ceaarabã (nu neapãrat musulmanã) ºi cea greacã/europeanã (nuprin dezvoltãrile ei de sorginte creºtinã)3. De aceea, „specialiºtiiîn Maimonide“ sunt rari ºi reprezentaþi de cei care, în moduridiferite, abordeazã (ºi) opera acestui autor, fãrã a putea cuprin-de ºi stãpâni toate sursele ºi instrumentele la care face referiretextul sau din care acesta îºi trage seva4. Un studiu adecvat aloperei acestui autor se cere fãcut, datã fiind complexitatea cer-cetãrii, de un grup de specialiºti, fiecare având expertizã într-oanumitã arie de cercetare.

De aceea, scrierile despre Maimonide sunt diverse ca facturã,mergând de la eseu pânã la studii de religie/filozofie comparatãsau hermeneuticã. De regulã însã, se preferã fie abordarea uneiteme bine delimitate prin ocurenþele terminologice aferente, fiecompararea, în privinþa unui anume aspect, a operei lui Mai-monide cu cea a unui alt autor (domeniul de specializare fiind,în general, reprezentat pentru specialist de acest al doilea autor),fie trimiterea la Maimonide în încercarea de a trasa o istorie,o filiaþie a unei teme, a unei idei sau a unei tradiþii de gândire.

Puþine sunt lucrãrile care, precum cea de faþã, încearcã sãintre în „carnea“ tratatului, fãrã a alege o temã singularã, rele-vantã strict pentru semnificaþia ei, sau anumite fragmente pen-tru a lumina o anume nuanþã a textului. Imaginaþia ºi profeþiareprezintã poarta prin care se pãºeºte în interiorul tratatului,fiindcã trebuie aleasã o poartã. Prin ele, se recern toate celelalteteme ºi registre, întrucât nu existã un singur fragment caresã nu aibã relevanþã pentru întregul tratat.

Aºa se explicã de ce lucrarea de faþã înglobeazã multe citate.Logica citãrii este aici alta: dincolo de rigoarea de a lucra direct„pe text“, este semnificativã alegerea citatelor ºi, mai ales, com-binarea acestora ºi aducerea lor în faþã pentru a discuta o anume


temã. Acest joc al combinãrii, analizei ºi afinitãþilor îl cere citi-torului însuºi Maimonide:

„Cãci în acest tratat, nu am vorbit nici mãcar o datã la întâm-plare, ci totul a fost spus cu o mare exactitate ºi cu multã precizie,având grijã sã nu lipseascã explicaþia vreunui lucru obscur; iardacã s-a spus vreun lucru care nu e la locul lui, nu a fost decâtpentru a explica un alt lucru la locul cuvenit.“ (Cãlãuza rãtãciþilor,„Introducere“)

A înþelege acest tratat înseamnã, între altele, a gãsi un fir allecturii, fãrã de care nu este posibilã nici viziunea asupra pãrþii,nici cea asupra întregului. De aceea, exerciþiul lecturii acestuitratat este pe cât de dificil, pe atât de creativ, nu fãrã a impunecategoric limite ale interpretãrii.

Aºa se explicã mulþimea citatelor ºi reluarea lor ori de câteori este nevoie, în alte contexte, pentru relevanþa altor teme.Structura complexã a tratatului este datã de infinitatea legãtu-rilor pe care le lasã sã se dezvolte între pãrþi, respectiv întrepãrþi ºi tot.

Originalitatea oricãrei abordãri survine, aºadar, nu ca merital cercetãtorului, ci ca rãspuns la provocarea ineditã a luiMaimonide.

Fiecare lecturã/cercetare a tratatului trebuie astfel sã punãîn joc toate abilitãþile de lecturã ºi cercetare ale comentato-rului. De aceea, stilul redãrii celor înþelese nu poate fi unulstandardizat ºi redus exclusiv la rigori de un tip sau altul.

Relevanþa tratatului este, în viziunea lui Maimonide, unacare nu þine de istorie, ci de o pedagogie spiritualã/intelectualã,oricând aplicabilã. Astfel, am optat pentru aducerea lui Mai-monide în dialog cu cele aparþinând lumii noastre de gândire,tocmai, aºa cum sugereazã autorul, pentru a-l înþelege.

Aºa se explicã referirile la autori care nu þin neapãrat dedomeniul abordat sau exerciþiul înþelegerii tratatului prin utili-zarea unor instrumente precum cele venind din fizicã. Existã

ÎN CHIP DE INTRODUCERE 13

în lucrarea de faþã texte-motto menite a atrage atenþia asuprasensului ºi, mai cu seamã, în manierã maimonidianã, asupra unuidialog intercultural întotdeauna revelator prin întâlnirea unortexte atât de diferite.

Multe dintre explicaþii ºi detalii sunt prezentate din raþiunididactice, pentru familiarizarea cititorului cu un alt spaþiu degândire.

Încercarea mea este una de parcurgere a tratatului în aºafel încât acesta sã devinã lizibil pentru oricine mã însoþeºtepe acest drum.

Dupã aceste „prime elemente“, urmeazã, pentru cititorulputernic, lectura proprie, în libertate, a tratatului. Iar „de vagãsi în el ceva care sã-i satisfacã dorinþa, fie doar un singurlucru din tot ceea ce este obscur, sã-i mulþumeascã lui Dum-nezeu ºi sã se bucure de ceea ce a înþeles. Dacã iarãºi nu vagãsi în el nimic util, ar fi bine sa considere cã nici nu a fostvreodatã scris“ (ibid.).

Pãrþi din prezenta lucrare se regãsesc în reviste de specialitate.De asemenea, am reluat ºi dezvoltat capitole din lucrarea meaanterioarã Moise Maimonide. „Cãlãuza rãtãciþilor“ ca itineraral minþii în Dumnezeu.

Doresc sã adresez mulþumirile mele Colegiului Noua Europãcu sprijinul ºi sub aripa academic tãmãduitoare a cãruia a fostgândit ºi redactat nucleul acestei lucrãri. În mod special, îi mul-þumesc domnului Andrei Pleºu, învãþãtor ºi mijlocitor de tainã,care, cu neºtiutã grijã, deschide porþi ºi lumineazã cãile neum-blate ale gândului.

Le mulþumesc, cu deosebire, domnului Gheorghe Vlãdu-þescu, sub îndrumarea cãruia s-a nãscut ºi a crescut acest proiect,domnului Warren Zeev Harvey pentru lecturile de neuitat dinMaimonide ºi Spinoza, ºi, nu în ultimul rând, domnului MichaelFinkenthal, pentru generozitatea intelectualã fãrã margini ºipentru înþelegerea unor puncte-cheie din tratat prin inter-mediul fizicii sau venind dinspre preocupãrile legate de studiulcomplexitãþii.


În mod special, îi mulþumesc domnului Moshe Idel, cãlãu-za nepreþuitã care m-a însoþit cu rãbdare ºi înþelepciune pe totacest drum.

„Ca merele de aur pe poliþe (maskiot) de argint, aºa estecuvântul spus la locul lui.“ (Pilde 25, 11)

Transliterare

‡ -· b, v‚ g„ d‰ hÂ v, uÊ zÁ hË tÈ i, yÎ, Í k, kh

Ï lÓ, í m�, Ô nÒ sÚ -Ù, Û p, fˆ, ı tz˜ q¯ r˘ s, sh˙ t

ÎN CHIP DE INTRODUCERE 15

Axinciuc, Madeea - Profetul Si Oglinda

Documents

Transcript of Axinciuc, Madeea - Profetul Si Oglinda