Olimpiu Magheran

in wemea aceeapoporul agtepta un mdntuitor.Dintre cei aflali pe caile cunoaqterii, unii au

desluqit din semne id acelava fi dintre botez[tori.

IoanProfetul

Editura Atma Mundi2015

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiMAGHERAN, OLIMPIU

Ioan, profetul / Olimpiu Magheran. - Bucureqti :

Atma Mundi,2015rsBN 97 8-606-93786- I -8

235.3loan Botezdtorulg2g loanBotez6torul

Cuprins

Primele selnne

Mesajul din templu

Yizita

Umbra lui Levi

Calvarul

Zorii unei noi dimine{i

Vldstarul qi simburele

Pustiul

Glasul celui care strigl in pustie

Profetul

Crepusculul

Apusul

Ospdful

7

23

30

49

59

78

t07

140

201

250

297

318

348

7

PRIMELE SEMNE

Fragment dintr-un text mandeean strivechi

B6tr0nul Lilyukh era intins in patul sdu agteptdnd ca dint[cerea acelui crepuscul un vis sd-i vorbeasci. Neguranoptii se l6sa pdtrunsd incet de culorile primelor crdmpeie

ale zorilor. Un tremur i-a pdtruns in inimd, iar linigtea luis-a tulburat ad6nc. St6tea intr-o inclpere intunecat5,

ridicatd din trestie lipit[ cu lut, fbrd ferestre, care avea osingurd ug6 cu intrarea intotdeauna spre sud, clci de acolovenea puterea, iar cel care intrd sd priveascd spre nord,astfel ca gdndurile sale sd rimdnb curate. Pe uga ingustd 9ijoasd tocmai intra ca un v6rtej Mathias. L-a scuturat pe

Lilyukh trezindu-l din somnul s[u, apoi i-a spus:

- PreoJii au avut vise, iar luna a rdsdrit in timpul zilei.Auzind acestea, nazireul siri despuiat din pat gi-a dat pe

cap cu ldrdn6, iar apoi a pus mdna pe cartea cu vise. Odeschise t[lmdcind in tdcere. Citea. Scrise apoi ceva intr-oepistold gi o agezl pe o frunzd zicind:

- Vai voud preo{i, inv6{6tori gi invdfdcei, cici Enishbai(Elisabeta) va avea un copil. Vai voui rabinilor, cdci uncopil se va nagte in Ierusalim. Vai 1ie Torah (Legea), cdci

Yahya (Ioan) se va nagte in Ierusalim! Lilyukh apuci dinnou epistola, scrise ceva pe ea, dupl care o intinse luiMathias. Acesta deschise sulul gi citi:

- "Din Steaua care a venit qi a gezut deasupra luiEnishbai gi focul care a ars in Bitrdnul Tatd" Zakhria(Zaharia): Yohana (Ioan) se va naqte ?n Ierusalim."

(Din Sidra d'Yahia - Cartea lui loan Botezitorul)

8

Bdtrdnul ingenunche aplecdndu-se cdtre rdsdrit. Se

ridicd, iqi gterse iute colbul de pe palme, apoi rosti:- Ia epistola qi du-o preo{ilor. Spune-le cd vreau sd le

vorbesc. Inainte sd pleci insd vom merge la r0u. Se apropie

ceasul imbdierii gi se cuvine sd fii pur cdnd te vei infbliqa

inaintea lor.Bdtrdnul nazireu gi ucenicul se indreptau c6tre rAu. Erau

sabeeni, din neamul celor care boteazd, iar pentru ei nu

trecea o zi frrd" s6-gi cufunde mdcar o datd trupul in apd.

Nazirei erau numifi toli cei care fEcuserd vreodat[ un

legdmdnt inaintea lui Dumnezeu, ins[ felul in care aceqtia

il implineau era diferit de la un trib la altul. Ca gi la alte

clanuri ce umpleau marea familie a iudeilor, uneori copiiierau consacra{i Domnului chiar inainte de a fi ndscu}i,

devenind nazirei pe viaf[. Alteori erau alegi dintre cei mai

vrednici tineri de c[tre inv[{[tori. Dacd aceqtia primiser[ingdduin{I de la pdrin{i atunci erau tunqi, iar apoi inchinaliin legea nazireilor sub jur[mAnt, fie pentru un anumit

timp, o lun5, un an, zece... fie pe viafd. Calea lor nu era

una uqoar6. Initrierile pe care le primeau prindeau rod

numai in urma unor incercdri dure, petrecOnd retraqi insingurdtate, postind qi contempl0nd misterele de nep[truns

ale Nop(ii, ale Vie{ii sau ale Cerului. Insd pe mdsur[ ce

timpul trecea deveneau din ce in ce mai putemici. Mulfidintre profefi lui Izdrael au cdlcat pe potecile inguste 9igrele ale nazireilar, cei mai mulli ajungeau bunivindec[tori, descdntau, exorcizau gi chiar ftceau farmece,

fapt pentru care oamenii ii numeau uneori magi albi, iarasta gi datoritd faptului cdnazirei din neamurile celor care

botezau nu purtau niciodatd alte culori decdt albul,

culoarea pur6, culoarea eterului qi a lumilor cereqti.

Poporul ii iubea. Ca Bdrba{i alegi nu se temeau de

nimic. Nu credeau in moarte, cdci qtiau - in lumile de

dincolo, chiar qi in cea a morfilor, spiritele rdmdn veqnic

9

vii. Pentru ei universul era plin de viaJf,, iar Cerul nu era

altceva pentru ei decdt Marea Cetate a Vielii.in aceastd lume acoperitd de beznd iqi spuneau Fii

Luminii. Cunoqteau bine stelele gi dacd nu credeau in ele

cra pentru cd ei iqi alegeau singuri destinul. Umblaudescultri, fiindcd iubeau pdmdntul qi gtiau cd via\a lui este

cea care urca qi prin tdlpile lor. Nu-gi tliau p6rul qi nu se

atingeau niciodatd de morfi. $i mai era un lucru de care ei

se fereau cu toatd puterea: sd facd vreun r[u!AlSturi de alte neamuri din Ierusalim qtiau cd in curdnd

un mare profet avea sd se nasc6, un Mesager al Luminii,un Mesia care avea sl scoat[ poporul din beznd qi sd-l

indrepte cdtre lumin[. Un Mesia care, asemeni lor, nu va

bea vin Ei nu va mdnca pdine, pe care il agteptau gtiind c5,

oriunde avea s[ se nascd, in cele din urmd Cerul avea s6-L

trimitd lor.Ucenicul aruncd cdte ceva pe spatele asinului sdu,

inveli cu grijd epistola intr-o piele de caprd subfire 9i ovf,ri in traisti. Drumul pe care-l avea de frcut nu era foarte

lung, insd era periculos de stribdtut. Jinutul uscat 9ipictros al Iudeei ascundea deseori animale sdlbatice ori

cr:te de rdscula{i certafi cu legea ce sperau s[-gi piardd

rurma in {inutul acoperit de nisipuri gi arqi16, in talpa cdruia

v0nturile qi rarele ploi au sdpat de-a lungul veacurilorrdevdrate labirinturi.

Tdn6ru1 duse m0na la piept, str6nse in pumn talismanul

cc trebuia s6-l protejeze de pericole, rostind c0teva cuvinte

sacre. Acum gtia c5 nimic rdu nu i se va intdmpla 9i porniprin finutul arid al degertului Iudeei, aproape de locul incare Iordanul se varsd in Marea Moart[.

Era un bdiat tdndr, fdcuse optsprezece ani de curdnd'

lfr'trul s6u negru, tdiat scurt, era ascuns sub o ndframd albd

prins[ cu o bentifd sublire impletiti in trei. Era mijlociu de

staturd gi bine hrdnit. Mama lui, fiind prea grijulie din fire,rru-i ing[duise si triiascd in singur[tate ori s[-l audd

10

vorbind despre invdfdturile nazireilor. il considera incb uncopil, degi acesta rdmdsese singurul ei ajutor de nddejdedupd ce soful ei murise.

A doua zi, cdtre seard, Mathias ajunse la un locaproape pustiu unde, un izvor ce rdsirea din nisipuldeqertului se aduna formdnd un mic pdrdiaq. Pe malul sduse ridicau mai multe colibe fbcute din lut pi piatr6, iarintreaga agezare era incercuitl cu un zid gros, ceea ce ofbcea s[ aibd aspectul unei mici fortificafii mai degrabddecdt al unei agezdri obignuite. in[unku, in mijlocul miciicet6{i, o parte din izvor era tras printr-un apeduct cioplit inpiatrd. Acesta umplea un mic bazin sdpat in blocul de rocdmoale pe care se ridica cetatea, scurgdndu-se mai apoiintr-o vale. Acolo se scildau in fiecare dimineafd tofibdrbafii micii agezdri, purific0ndu-se. intr-un coll al cet6{iifusese plantat cdndva un sicomor sub ale c6rui ramuristdteau nestingherifi cO{iva bitrani mestecdnd gofran adusde caravanele negustorilor ce uneori se ab[teau prin pddileIdumeei. Capul le era dezvelit qi-o adiere caldd se opreaparcd s[ se joace prin pletele lor albe, prinse doar cu opanglicd din m[tase albd care, aldturi de isqta, un inel deaur cu pecete, pe care-l purtau la m0na dreaptd gi de untoiag lung din lemn de alun, reprezentau insemne preofegtiqi simboluri ale puterii spirituale. Purtau cimdqi lungi,incinse cu un br6u din qaizeci de fire de l6ni. Cdmdgile leveneau pdnd la glezne, iar tdlpile lor goale apdsau cu grijlnisipul sfdnt al Iudeei.

Tihna unei viefi cumpitate se putea citi in privirile lorbldnde gi pline de in{elepciune. Vdzdndu-i, tdndrul se

apropie de ei:-Shalom!De el se apropie o fetigcand imbrdctd in alb. Fetei i se

vedeau doar ochii mari, negrii. Sub ei fa{a-i era acoperitdde o pandama, o bucatd din pdnzd fin5, albd iar de subnlframd curgeau bucle negre. Erau cam de aceeagi vdrstd

11

pi plrea cd nu au de unde sd se qtie. Fata ii intinse o ulcicddc lut ars plind cu ap6 proaspltd gi rece, apoi se agezd pe opiatrd. Tdndrul sorbi iute gi cu ce rdmase se stropi pe fa{irnullumind fetei. Unul dintre bdtrani il privi atent. Numeles[u era Abatur. Acesta fusese ales Mai Mare peste Casa

sabeenilor, iar sfaturile lui bine chibzuite erau urmate cusfin{enie, cdci era cunoscut nu numai printre botezdtoripentru in{elepciunea sa. Vorbea cu bldnde{e, dar ferm, gi

nu insista niciodati ca lucrurile sd fie aga cum a spus el,poate gi de acea oamenii il urmau cu incredere. Acesta-ispuse apoi t0ndrului:

- Domnul sd ne aibd in mila sa pe toJi, copilul meu. Derunde vii?

- Sunt un ucenic de-al lui Lilyuk. Md invafd sI scriu...- Lilzuk nazireul...Cum ai cdldtorit?- Bine!- Nu ai v6zut nimic deosebit venind incoace?- Nu! Doar cd mi-a fost puJin teamd la un moment dat.- Team6?- Venind, am zbrit in depdrtare, pe coama abruptd a

rrnui deal, un leu.- Un leu?Bdtrdnii se privird uimi{i. Leii nu prea aveau obiceiul sd

sc arate oamenilor, mai ales afunci cind p0ndeau.- St[tea linigtit gi ne urmdrea cum trecem. Dar mi-am

ntlus aminte cd nimic rdu nu mi se poate intOmpla atdt timpciit port la gdt amuleta pe care o am de la bitr6nul Lilyukryi utAta timp cdt nu md abat de la drum.

- $i altceva?- Venind incoace am mai vdzut unul tot din deplrtare,

se piordea inaintea noastrd in deqert.- Nu era altul, era acelagi. Te-a inso{it.- De unde gti{i?Unul dintre bdtrani vdzu prinsd la brdul de ldni al

cilrnltgii b[iatului o pand.

I2

- De unde o ai?- Am g[sit-o in drum. O adusese de undeva vdntul.- $i tu bdiete uezi cd vdntul a pus-o inaintea ta din

intdmplare chiar cdnd picioarele tale au pdqit pe acolo?Vreau sd o v[d, zise bdtrdnul.Acesta o examind cu atenfie.

- .. "Un goim cbldtor. E o pasdre rard pe la noi. Uneoripoate sd se inalle deasupra norilor, iar strig[tul s[u rdsundin tot deqertul.

- De ce ai luat-o de jos?

Unul dintre bdtrani iqi ridicd privirea spre cer. inindl{imi zbri cdtre apus, rotindu-se in zbor, un goim ceincet se pierdea in zare.

- Rareori am vdzttt aici in deqert ceva atilt de frumos,continua tdndrul. Uita{i, aici, cdtre varf cdt de puternicddevine culoarea gi cdt de perfect sunt aliniate dungile...

- Lasd asta! Toate lucrurile in esenfd sunt perfecte. Cea

ce trebuie sd ai in vedere nu este frumusete sau ur6{enialor, ci ceea ce vrea Domnul sd-fi spuni prin ele.

- Un semn neinterpretat, zise Abatur, este ca o

invd{dtur6 car€ nu {i-a fost dat6. E ca o carte pe care

trebuie sd o citeqti ca sd o po{i cunoagte. Degertul Iudeeieste un degert viu. Spiritul s[u vorbeqte. De aici s-auridicat mari regi gi eroi: Aron, Samson, Saul, David...ceimai mul{i profefi aici s-au desdvdrgit pe ei inqigi. Deqertulb6iete, este plin de amintirea acestor mari infelepfi, uneoriii pofi auziin quierul vdntului, ii poli vedea in lumin[...infelul cum iau o intors5turd lucrurile, aici nimic nu este

int6mpl6tor, fiule. O cdldtorie uneori ifi poate revela multelucruri ascunse gi poate nu este intdmpldtor cd acum aifbcut-o tu.1

I in Iudaism, evenimentele cele mai importante erau inso{ite deinterpretarea corectd a semnelor gi a viselor. Citirea gi interpretarea lorpresupunea o adevdratd qtiin{d pe care nu mulJi o puteau stiipdnii. Iisuschiar sugereazd evreilor care se ghidau dupd semne sE interpreteze mai

13

Spune-ne, de ce ai venit?- Am fost trimis sd vd dau aceasta epistold.

B[trdnul preot intinse mdna, lud epistola gi o deschise.- ... Lilyuk citegte bine semnele. Vino, ageaz[-te ldngd

noi.- Credefi cd cineva ar dori sd impiedice nagterea unui

profet? intrebl bdiatul.- Nu gtim! zise unul dintre ei, apoi tdcu.- Tu egti inc[ tdnbr, zise altul, nu ai cum sd gtii cAt de

importantd este aceastd naqtere. Scrierile o profelesc de

sute de ani, iar poporul evreu o agteaptd cam tot de atunci.E timpul ca lucrurile sI se schimbe, nu gtim cum... doara$a ar putea sd se mai facd ceva pentru aceastd lumepierdutd!

- Cdnd un mare spirit vine in lumea aceasta,?ntotdeauna se vor strdnge in jurul sdu incercdri pe mdsurd,cdutd s[-l ldmureascd un alt bitrdn, ins[ ucenicul r6mase

in continuare nedumerit.- Dacd este cel pe care-l agteptdm... vrdjmaqii deja il

pdndesc dinainte ca el sd se nasc6, rdspunse un altul.- Pe cine ar putea sd aibd dugmani un prunc care nici nu

s-a ndscut incd?- Pe cei imbdta{i de putere, copile! Sau pe cei care au

ales sd umble pe cdile intunecate ale vrdjitoriei, adordndu-lpe zeul aurului, al befiei qi al pldcerilor, pe Baal-Zebut.

- Ori... pe Irod, rosti incet vocea inceatd a altui bdtrdn,ce c[uta sd scapere un foc intre cdteva pietre aqezate incerc.

- Irod? Crede{i cd ar vrea sd impiedice nagterea unuiprofet? Nici mdcar nu e evreu. El doar domneqte peste ei,legile lui sunt mai degrabd legile grecilor, iar invdf5tura pecare o urmeazde cea a romanilor.

profund sensul ascuns al acestora cind spune: ,,F6{arnicilor, fa{accrului gtiti sE o interpreta{i dar semnele vremurilor nu pute{i..."(Matei l6:3).

I4

- Irod are trei fii, iar despre cel profe{it se spune c6 va fiun mare rege... Tu ce crezi, pe cine ar vrea Irod sb lase

peste regatul s6u? TAn6ru1 cumplni o clip6, in timp ce

Uatranii mestecau nestingherifi gofran, ldsdnd ca puqtiul s5

pltrund[ infelesul vorbelor lor. Unul dintre bdtrdni privi lam[garul lui Mathias.

- Bdiete! De ce nu-ti iei un cal ori o cdmild. Ai scurta

rnult drumul pdnd aici?-Da, aga e! M[g6ru9ul 6sta-i cam leneg, zise tdn[rul

privindu-gi asinul in ochi, qi se cam impiedicd, accentud

din nou bliatul. Apoi, dupd o pauzd, zise: dar e prietenul

meu, oriunde merg il iau cu mine. Apoi duse mdna pe

coama animalului, mingdindu-l u$or. Cdnd nu este

incdp6{dnat ne inleiege- bin.. Nu-i aga, Raqid? il gtiu de

cdnd abia se niscuse gi nu am de g0nd s6-l schimb pentru

un cal.-Bine. Sd mergi sd m[ndnci ceva. Am s6-i spun fetei

care {i-a adus apa s[-!i pregdteascd de mincare 9i cdte ceva

pentru drum. Trebuie sd fi oboist sau cel pu{in fldmdnd.

Fana utunci le vom scrie 9i noi o scrisoare celor din

neamul tdlu,iar tu o vei duce! Dar, bagd de seamd, sd nu te

abaJi de la drum. Epistola trebuie sd ajungb mdine qi...sd

nu cumva sd vorbegti cu cineva ceva despre asta!

Bdiatul intrd in una din micile colibe de lut sd mdn0nce;

dupl un timp Leea, fata care-l servise ieqi.

- Are un suflet bun unchiule, zise c[tre unul dintre

bdtrdni...- Da...tocmai de aceea ar trebui sd fie de dou6 ori mai

atent gi sd invefe de dou[ ori mai mult decdt ceilal1i, zise

b[trdnul!- De ce, intrebd din nou fata?- Un suflet bun este mai des incercat qi se poate pierde

ugor frrd o minte puternicd, omul clzu pe gdnduri...

-La ce te gdndeqti, intrebb din nou femeia?

15

- Cu tofii gtim cd un Mesia se va naqte curdnd. Despre

El vorbeau semnele care i s-au ardtat... Un leu in degert, ungoim al cdrui ochi vede totul din cerurile in care se

inalf[...!- Cine gtie ce alte semne i s-au mai ardtat gi el n-a bdgat

de seam[, zise alt bdtrdn...- Ceva ?mi spune c6, la un moment dat, copilul va avea

ccva de spus in aceastd poveste.- Tocmai de aceea acest tdn[r trebuie neint6rziat sd

urmeze calea infelepciunii. ii voi scrie lui Eliazar, maimarele lor, sd-l pregdteascd chiar el.

Bitrdnul Abatur igi lud toiagul gi trase cdteva linii pe

nisipul fin ce se intindea la picioarele sale-. Apoi scoase

din iraista pe care o tinea la umdr trei bobi. ii aruncd peste

nisipul insemnat, dupi care inchise ochi gi chibzui. Dupdcdtva timp, ii zise fetei:

- Dacd biiatul a terminat s[ mdndnce, spune-i sd vindpdnl la mine.

- Numaidecdt, tanna!Bdiatul ieqi iute gi s[rutd m0na bdtrdnului preot. Acesta

ii puse celdlalt braf pe umdr qi-i vorbi:- Bdiete, puterea gi inlelepciunea nu se oblin pescuind

in lordan, nici crescdnd capre. Te vdd un bdiat vrednic. Mdintreb ins[ de ce nu ai inceput sb urci pe treptele ini{ierilorpe care le pdstrdm inc[ de la primii profe]i?

- imi doresc demult asta, sincer rabi, dar mama... numi-a dat incd binecuvdntarea ei. A rdmas singur[ qi se

teme cd are s[ md piard6, apoi o gospodirie are nevoie de

o mdnd de bdrbat, spuse cu tristefe in glas ucenicul.- Dar te mai ?ntreb o data, tu vrei?- Vreau! Dacd mama ar fr de acord, m-ag tunde chiar

miine.-Voi avea grljd ca mamei tale sd nu-i lipseascd nimic.

lar dacd ea i1i va ingddui, tu te vei tunde canaziret in fala

16

preotilor gi oamenilor din chibutr-ul tdu pentru trei ani' Nici

mai mult, nici mai Pufin.- Trei ani? Cdnd sd fie implinitd tunderea?

- Peste dou6 zile. Va c[dea chiar de ziua tdm0ierii

altarului. E o zi speciald qi vei avea toatd proteclia 9i

indrumarea din partea Fiilor Cerului 9i a ingerilor de

lumind. Te invoieqti pentru acest legdm6nt?

Bdiatul l6sd uqor capul in jos, gdndindu-se la propunere

lui Abatur. igi ridicd apoi privirea luminatb 9i rosti tare'

- M[ invoiesc, rabi!- Foarte bine bdiete! Acum du-te sd te odihneqti'

soarele std s6 apun6, iar tu ar fi bine s5 pleci m6ine inainte

de rdsdrit.Tdn6ru1 se intoarse in coliba care-i fusese ar6tat6 gi la

umbra cdreia se putea retrage nestingherit, bucur0ndu-se

de rdcoare gi timp pentr-u odihn[. In primul revarsat al

zoilor, Uaiatut fu trezit. igi lud mdg6ru9ul de cdpdstru 9i

plecd iute 1[s0nd in urmd cetatea ascunsd a lui Abatur'

Am s6 mi tund Raqid... Am sd m[ tund!

in acelagi timp pe cdnd micul Mathias se intorcea

acasb, incd de la primul revdrsat al zotilor, Cetatea

ierusalimului se umpluse de forfot6' Se apropie ziua

tdmdieri templului. Femeile se grdbeau sd pregdteasc[ cele

necesare p.ttt- slujb6, sd aqeze lumdndrile, sd spele

podelele, lovoarele 9i {es[turile scumpe ce aveau sb

impodobesca procesiunea. Prin cetate negustorii iqi

inilndeau deja tarabele cu m6rfrri de pre! adu99 9: tlr6sdrit. ne po4ite bine pSzite de vamegii 9i solda{ii lui Irod

cel Mare, mullime de oameni intrau 9i ieqeau ca intr-o

uriagd stupind aqezdndu-qi fiecare rostul, de la umilii

servitori, meqtegugari ori negustori, p6ni la invdla{ii

cdrturari gi Preofi.

l7

Cetatea igi ridica ziduri inalte gi groase ca niqte strdjeri depiatrd din care pe ici colo se cdscau porfi ca nigte guri ceacum erau larg deschise sd inghitd norodul. Sub ro{ilegrele ale carelor cu ofrande, dar mai ales sub copiteleanimalelor aduse pentru jertfb, drumurile uscate igi indltaupulberea mult peste ziduri, invelind cetatea intr-un aburinecdcios. In mijlocul cetdtii se ridica Marele Templu. De-o parte qi de cealaltd a po4ilor inalte, clddite din lemnscump de cedru gi chiparos, acesta se sprijinea pe doistdlpi din bronz impodobifi in capitelii gi bogati in motiveflorale, inalfi ca gi cdnd cei care i-au clddit ar fi vrut s[lege p[mdntul de cer.

Curtea, ca gi pridvorul, Sfhnta Sfi.ntelor gi debirul eraumegtegugite cu geniul qi revelafia evheilor astfel incdt sd

inchid6 intr-insele, prin forme ori simboluri, misterelecerului, ale Crealiei gi ale lui Dumnezeu.

Nu departe de Sinedriu se ridica luxosul palat al.lui Irodcel Mare.

De dupd fereastra balconului sdu, suveranul contemplanestingherit mu[imile care se perindau prin cetate, c6ndunul dintre irozii ce pdzeau la intrare il anunfd la uqa sa pe

Levi, un rabin ce mogtenise, dupd tat[, sdngele rdzboinic alMacabrilor. Tocmai de acea, cei care-l cunogteau iispuneau Asmoneull!

-M-ai chemat, lumindtia ta?-Nu te-am maivdzut de mult prin cetate, rabi!

l Dinastia Asmoneilor a fost fondtii de cdtre unul din marii eroi aiiudeilor, Simeon Macabeul.