Avocat Ul Pop Orului

8/18/2019 Avocat Ul Pop Orului

http://slidepdf.com/reader/full/avocat-ul-pop-orului 1/14



Conditiile din închisori si centrele de detentie!onditiile din %nc isori au continuat sa fie dure si, %n unele cazuri, sub standardele

internationale. 'buzurile asupra detinutilor, de catre autoritatisau alti detinuti au fost %n continuareo problema.

d. Arestul si detentia arbitrare!onstitutia si legislatia interzic arestul si detentia arbitrare, iar guvernul a respectat, %n

general, aceste interdictii.

Rolul aparatului de politie si securitate5inisterul 'dministratiei si +nternelor are %n subordine +nspectoratul *eneral al Politiei

Române (+*PR), andarmeria, politia de frontiera, "epartamentul de +nformatii si Protectie +nterna("+P+) care coordoneaza culegerea de informatii despre crima organizata si coruptie si "irectia*enerala 'nticoruptie. eful "+P+ este numit de prim&ministru. +nspectoratul *eneral al PolitieiRomâne este %mpartit %n directii generale si 2 de directii regionale pentru fiecare udet si orasul

-ucuresti. erviciul Român de +nformatii ( R+), serviciul national de securitate, se ocupa deproblemele legate de terorism si securitatea nationala. "irectorul R+ este numit de Parlament, lapropunerea presedintelui tarii. R+ prezinta un raport anual de activitate Parlamentului, care are ocomisie permanenta de supraveg ere a activitatii R+. Plângerile referitoare la comportamentenecorespunzatoare ale politiei sunt analizate de catre comisiile disciplinare interne de la sectiile lacare lucreaza ofiterii acuzati.

Procedurile de arestare si tratamentul detinutiloregea prevede ca doar udecatorii pot emite mandate de arestare si perc ezitie, iar

guvernul a respectat %n general aceasta prevedere %n practica. !onform legii, autoritatile auobligatia, la momentul arestarii, sa %i informeze pe cei retinuti ce acuzatii li se aduc si ce drepturi

legale au, inclusiv ca au dreptul de a nu spune nimic si ca au dreptul la un avocat. Politia trebuiesa le explice celor retinuti ce drepturi au %n limba pe care acestia o %nteleg, %nainte de le lua odeclaratie. 'utoritatile trebuie sa aduca persoanele retinute %n fata unei instante %n termen de 2de ore de la arestare. "esi %n general, autoritatile au respectat aceste prevederi %n practica, peparcursul anului s&au semnalat unele abuzuri. !onform legii, instantele udecatoresti pot decide

udecarea %n stare de libertate si arestul la domiciliu. 7xista, de asemenea, un sistem de eliberarepe cautiune dar a fost rar folosit %n practica. "etinutii au dreptul la asistenta uridica si, %n cele maimulte cazuri, acestia au avut acces imediat la asistenta uridica oferita de un avocat ales de ei.'utoritatile au furnizat detinutilor cu o situatie materiala precara asistenta uridica din oficiu. #nmomentul arestarii, ofiterul de politie trebuie sa %l contacteze pe avocatul persoanei retinute saubaroul local pentru a solicita un avocat. Persoana retinuta are dreptul la o %ntâlnire privata cuavocatul %nainte de prima audiere. 'vocatul poate fi prezent %n timpul audierii sau alinterogatoriului. "e asemenea, persoanele retinute si&au putut contacta imediat familiile. egeapermite politiei sa conduca la sectie, fara mandat de arestare, orice persoana care pune %n pericolalte persoane sau linistea publica. 'u existat acuzatii ca politia foloseste adeseori aceastaprevedere pentru a retine persoane timp de pâna la 2 de ore. Persoanele nefiind oficial retinutesau arestate, autoritatile au considerat ca dreptul la asistenta uridica nu se aplica %n acest caz.'P'"4R&!/ a criticat aceasta prevedere, sustinând ca permite abuzuri.

e. ipsa unui proces public echitabil!onstitutia prevede un sistem udiciar independent. #n general, guvernul a respectat

independenta sistemului udiciar, %nsa nu a asigurat suficient personal, spatiu si ec ipamentnecesare pentru a permite sistemului udiciar sa functioneze rapid si eficient, ceea ce a dus la



procese excesiv de lungi. 8n raport al !omisiei 7uropene privind 5ecanismul de !ooperare si0erificare (5!0), facut public %n luna ianuarie, mentiona ca desi guvernul a respectat !onstitutia sirolul si otarârile !urtii !onstitutionale, nu si&a respectat pe deplin anga amentul de a adoptamasuri anticoruptie si de a prote a sistemul udiciar de atacuri.

Procedurile de !udecata!onstitutia si legislatia prevad dreptul la un proces ec itabil, iar sistemul udiciar independent aaplicat acest drept %n general.

!onform legii, inculpatii au dreptul la prezumtia de nevinovatie, au dreptul de a fi informati imediatsi %n detaliu cu privire la acuzatiile care li se aduc si au dreptul la servicii de interpretariat gratuitedaca este nevoie. egea prevede ca procesele sunt desc ise publicului si ca trebuie sa sedesfasoare cu celeritate, %nsa %n multe cazuri au aparut %ntârzieri cauzate de numarul mare de

cazuri sau de inconsecventele procedurale. egea nu prevede udecarea proceselor cu urati.+nculpatii au dreptul de a fi prezenti la proces. egea prevede dreptul la asistenta uridica sidreptul de a consulta un avocat %n timp util. egea prevede ca guvernul trebuie sa puna ladispozitie un avocat pentru minorii implicati %n cazuri penale3 5inisterul 9ustitiei a platit barourilede avocati pentru ca acestea sa puna la dispozitie avocati clientilor cu situatie materiala precara.+nculpatii pot confrunta sau interoga martorii partii adverse (cu exceptia cazului %n care martoriisunt agenti sub acoperire), pot aduce martori si probe %n favoarea lor si pot avea la dispozitie uninterpret numit de instanta. #n general, legea ofera inculpatilor si avocatilor lor dreptul de aconsulta si vedea dosarele de caz. Procuratura poate limita accesul la probe %n cazuri care implicadrepturile victimei sau securitatea nationala. 'tât procurorii, cât si inculpatii, au dreptul la recurs.+nculpatii nu pot fi constrânsi sa depuna marturie contra lor %nsisi, dar au dreptul legal de a se

abtine de la declaratii, fara sa existe consecinte uridice negative. #n cazul %n care fac declaratii,conform legii, declaratiile pot fi folosite %mpotriva lor.

Pri"onierii si detinutii politiciu au existat informatii referitoare la existenta prizonierilor sau a detinutilor politici.

Proceduri si remedii !uridice civile+nstantele civile sunt independente si functioneaza %n fiecare urisdictie din tara. Persoanele

fizice ai uridice pot solicita reparatii administrative si udiciare pentru %ncalcarea drepturilor omuluide catre agentiile guvernamentale. Reclamantii pot contesta otarâri udecatoresti nefavorabileprivind %ncalcari ale drepturilor omului de catre stat la !7"4 dupa epuizarea tuturor solutiilor deapel %n instantele din tara.

#n unele cazuri, partile in procese au %ntâmpinat dificultati privind aplicarea verdictelorcivile, deoarece procedura de aplicare a otarârilor udecatoresti a fost nepractica si a produs

%ntârzieri. !odul de Procedura !ivila impune notarilor sa reduca numarul de cazuri noi puse pe rolulinstantelor civile, prevedere ale carei efecte au %nceput sa se faca simtite pe parcursul anului.

Deci"ii ale curtilor regionale de drepturile omului

#n cursul anului, !7"4 a emis numeroase otarâri udecatoresti %mpotriva Romaniei pentru %ncalcarea unuia sau mai multor drepturi prevazute de !onventia 7uropeana pentru Protectia



"repturilor 4mului si a ibertatilor :undamentale. 5area ma oritate a otarârilor !7"4 %mpotrivaRomâniei s&au referit la %ncalcarea 'rticolului 6 al !onventiei !7"4 (dreptul la un proces ec itabil).!urtea a otarât ca %n unele cazuri s&au %nregistrat %ntârzieri ne ustificate ale proceselor si proceseneec itabile. !7"4 a otarât ca România a %ncalcat dreptul la respectarea vietii private si defamilie si, %ntr&unul dintre cazuri, prevederea privind detentia legala. /otarârile !7"4 s&au aplicat

%n mod inconsecvent.

Retrocedarea proprietatiloregea din 2$1; referitoare la retrocedarea proprietatilor confiscate de fostele regimuri

comunist si fascist creeaza un sistem bazat pe <puncte= (un punct pentru fiecare leu din valoareaproprietatii) pentru acordarea de compensatii solicitantilor %n cazul carora retrocedarea proprietatiiinitiale nu este posibila. 8lterior, solicitantii pot folosi punctele la licitatiile pentru proprietati de statsau le pot transforma in bani. 4biectivul Parlamentului a fost ca aceasta lege sa urgentezeretrocedarile, optându&se pentru retrocedari %n natura, oriunde este posibil acest lucru, %nsaautoritatile locale au blocat retrocedarile de terenuri prin neefectuarea unei inventarieri a acestora.'utoritatile centrale au permis aceste %ntârzieri extinzând termenul limita pentru %nc eiereainventarierii terenurilor. !omisiile udetene au suspendat emiterea de otarâri de acordare decompensatii cetatenilor români care au trebuit sa&si abandoneze proprietatile din fostele teritoriiromânesti pierdute %n sau dupa cel de&al "oilea Razboi 5ondial pâna la finele anului. #n cele patru

%ntâlniri avute pâna la mi locul lunii septembrie, comisia speciala de retrocedare a proprietatilorcare au apartinut comunitatilor religioase si etnice a retrocedat noua cladiri fostilor proprietari si arespins 6 de solicitari.

'u existat numeroase dispute asupra bisericilor si proprietatilor pe care -iserica 4rtodoxaRomâna nu le&a retrocedat -isericii *reco&!atolice, %ncalcând otarâri udecatoresti %n acest sens."e asemenea, guvernul nu a luat masuri pentru a retroceda bisericile greco&catolice confiscate de

conducerea comunista dupa al "oilea Razboi 5ondial.

f. Amestecul arbitrar în viata privata, familie, locuinta sau corespondenta"esi !onstitutia si legislatia interzic astfel de actiuni, au existat relatari credibile ca autoritatile aurecurs la interceptari electronice, %ncalcând aceste interdictii.

egea permite interceptarea electronica %n cazuri privind criminalitatea organizata, securitateanationala si alte infractiuni grave. !onform !odului Penal, procurorul care anc eteaza cazul trebuiesa obtina %n prealabil un mandat de la un udecator. #n situatii exceptionale, când %ntârzierilecauzate de demersurile necesare pentru obtinerea mandatului de la udecator ar afecta gravcercetarile penale, procurorii pot initia interceptarea fara mandat udiciar, dar %n termen de > deore de la %nceperea acestei proceduri, trebuie depusa o cerere de autorizare retroactiva. #n cazulunei amenintari la adresa securitatii nationale, legea securitatii nationale permite procuroruluigeneral sa solicite presedintelui #naltei !urti de !asatie si 9ustitie emiterea unui mandat pentru operioada initiala de sase luni, care poate fi prelungita pe o perioada de maxim doi ani, %n intervalede câte trei luni. 8nele 4 *&uri pe problema drepturilor omului au semnalat existenta uneicontradictii %ntre cele doua legi %n ceea ce priveste obligativitatea de a obtine aprobarea unui

udecator pentru interceptare.

Respectarea libertatilor civile, inclu"#nd: ibertatea de e$primare si libertatea presei

!onstitutia asigura libertatea de exprimare si libertatea presei, iar guvernul a respectat, %ngeneral, aceste drepturi %n practica. 4 presa independenta, un sistem udiciar %n mare masura



independent si un sistem politic democratic functional au contribuit la asigurarea libertatii deexprimare si a libertatii presei.

ibertatea de exprimare?4fensa adusa %nsemnelor statului (stema, drapelul sau imnul national)este o infractiune ce se pedepseste cu %nc isoarea. 'stfel de legi ce restrictioneaza libertatea deexprimare au continuat sa provoace %ngri orare %n rândul presei si al 4 *&urilor. egislatia interzicesi actele de <defaimare religioasa= si <ofensa publica adusa simbolurilor religioase=. egea interzicede asemenea negarea publica a /olocaustului, precum si organizatiile si simbolurile fasciste,rasiste si xenofobe. egislatia interzice sarbatorirea sau comemorarea persoanelor care comitcrime %mpotriva pacii si a umanitatii, precum si promovarea ideologiilor fasciste, rasiste sixenofobe.

ibertatea pe internetu au existat restrictii guvernamentale privind accesul la internet si nu s&a cenzurat

continutul din mediul electronic au existat informatii credibile ca guvernul a monitorizat faraautorizare legala comunicatiile private %n mediul electronic. !onform statisticilor 8niunii+nternationale a elecomunicatiilor, aproximativ @$A din populatia tarii utilizeaza internetul.

ibertatea academica si evenimentele culturaleu au existat restrictii din partea guvernului referitoare la evenimentele culturale. 'u

existat %nsa cazuri de limitare a libertatii academice de catre guvern.

ibertatea de întrunire si asociere pasniceibertatea de întrunire

!onstitutia si legislatia prevad libertatea de %ntrunire, iar guvernul a respectat, %n general,acest drept %n practica. egea stipuleaza ca cetatenii ne%narmati se pot %ntruni %n mod pasnic, darprevede ca %ntrunirile nu trebuie sa %mpiedice desfasurarea altor activitati economice sau sociale si

nu pot avea loc %n apropierea unor centre cum ar fi spitale, aeroporturi sau unitati militare.4rganizatorii %ntrunirilor publice trebuie sa ceara permisiunea primariei localitatii unde va avea loc

%ntrunirea, %n scris, cu trei zile %nainte. &a semnalat faptul ca unii protestatari au %ntâmpinatdificultati %n obtinerea permisiunii. !ele mai multe dintre protestele referitoare la explorareaminiera de la Rosia 5ontana si gazele de sist au fost pasnice. &au semnalat cazuri %n care politia i&a amendat pe unii dintre protestatari %n mod ne ustificat si %n care unii politisti au folosit spraB cupiper.

ibertatea de asociere!onstitutia si legislatia prevad libertatea de asociere, iar guvernul a respectat, %n general,

acest drept %n practica. egea interzice %nsa ideologiile, organizatiile si simbolurile fasciste,comuniste, rasiste sau xenofobe. Partidele politice trebuie sa aiba cel putin 2@.$$$ de membripentru a avea statut uridic.

ibera circulatie, persoane stramutate în interiorul tarii, protectia refugiatilor siapatri"ilor

!onstitutia si legislatia garanteaza libertatea de miscare %n interiorul tarii, calatoriile %nafara granitelor tarii, emigrarea si repatrierea. *uvernul a respectat, %n general, aceste drepturi %npractica. *uvernul a cooperat cu #naltul !omisariat al 4 8 pentru Refugiati (8 /!R) si cu alteorganizatii umanitare pentru a asigura protectie si asistenta refugiatilor (inclusiv persoanelor cuprotectie subsidiara), solicitanCilor de azil, apatrizilor care au statutul de refugiat sau proteCie

subsidiara si altor persoane de interes.



Protectia refugiatiloregea privind regimul strainilor reglementeaza regimul strainilor si al persoanelor apatride

din tara, cu exceptia acelora care solicita azil si a celor care beneficiaza de o forma de protectie.'utoritatile plaseaza strainii care nu mai au dreptul de a ramâne %n tara %n custodie publica(detentie administrativa), pâna la %nlaturarea acestora de pe teritoriul României. *uvernuladministreaza un centru de detentie cu 1$$ de paturi %n 4topeni si un centru cu @$ de paturi %n'rad.

!onform legii, persoanele care primesc statut de refugiat sau protectie subsidiara beneficiaza deaceleasi drepturi precum cetatenii, cu exceptia dreptului de vot. 'cestea includ acces la toatenivelurile de educatie, la locuinte, educatie permanenta, anga are, servicii medicale publice siasistenta sociala. !u toate acestea, gradul de acces efectiv si exercitare a acestor drepturi a variat

%n diferitele zone ale tarii.

olutii durabile? refugiatii si beneficiarii de protectie subsidiara au continuat sa %ntâmpine dificultati

%n ceea ce priveste accesul la locuinte, anga are, programe de instruire vocationala adaptatenevoilor lor specifice, programe de consiliere si informatii pentru interviurile %n vederea obtineriicetateniei române. Persoanele carora li se acorda statut de refugiat pot solicita cetatenia românadupa cinci ani de rezidenta legala ne%ntrerupta %n România. 'ceste conditii favorabile nu se aplicabeneficiarilor de protectie subsidiara, care trebuie sa locuiasca legal si ne%ntrerupt %n tara timp deopt ani %nainte de a solicita naturalizarea.

Persoanele apatrideegislatia privind cetatenia ofera apatrizilor care locuiesc %n mod legal pe teritoriu

posibilitatea de a obtine nationalitatea româna %n aceleasi conditii ca alti straini. 7a includeprevederi favorabile persoanelor apatride de origine româna pentru redob%ndirea cetateniei. !u

toate acestea, au lisit %n continuare prevederi referitoare la situatia copiilor nascuti %n România dinparinti care fie sunt ei %nsisi apatrizi sau straini care nu pot transmite cetatenia lor copiilor.

Respectarea drepturilor politice: dreptul cetatenilor de a%si schimba guvernulegea prevede dreptul cetatenilor de a&si sc imba guvernul %n mod pasnic, iar cetatenii si&

au exercitat acest drept %n practica prin alegeri periodice, libere si %n mare parte corecte,organizate pe baza votului universal.

Alegerile si participarea politica'legeri recente? #n tara s&au organizat alegeri prezidentiale pe 2 si 16 noiembrie. &au semnalat

unele nereguli, %n special pentru ca guvernul a modificat legea electorala pentru a le permitecetatenilor sa voteze %n alta localitate decât cea de resedinta. 8nii observatori electorali au sustinutca partidul aflat la guvernare a folosit aceasta lacuna pentru a creste artificial numarul de voturi %nunele sate din regiuni izolate. 4 problema serioasa la ambele tururi ale alegerilor a fost numarulredus de sectii de votare din strainatate. &au semnalat numeroase cazuri de asteptare la cozilungi pentru a putea vota la ambasade din capitale din 7uropa. !onform relatarilor, mii depersoane nu au reusit sa voteze %nainte de %nc iderea urnelor. 'ceste situatii au generat proteste lanivel national.România a organizat alegeri parlamentare %n 2$12, pe care observatorii le&au considerat %n generallibere si corecte, %n ciuda unor nereguli.

Partidele politice si participarea politica? conform legislatiei, partidele politice trebuie sa se %nregistreze la ribunalul -ucuresti si sa prezinte statutele, platforma si o lista cu cel putin 2@.$$$



de semnaturi 'cesti 2@.$$$ de <membri fondatori= trebuie sa includa persoane din cel putin 1> udete, inclusiv din -ucuresti, minim D$$ de persoane din fiecare udet. tatutele si platformeleelectorale nu trebuie sa includa idei care incita la? razboi, discriminare, ura de natura nationala,rasista sau religioasa sau separatism teritorial.

i organizatiile reprezentative ale minoritatilor etnice pot propune candidati %n alegeri cu conditiaca respectivele grupuri minoritare sa fie <minoritati nationale=, definite ca grupuri etnicereprezentate %n !onsiliul 5inoritatilor ationale. 'ceste organizatii trebuie sa %ndeplineasca cerintesimilare celor impuse partidelor politice. egea impune cerinte mai stricte organizatiilor cereprezinta minoritati nereprezentate %n Parlament decât celor care au de a reprezentanti %nParlament. 'stfel, cele din prima categorie trebuie sa furnizeze -iroului 7lectoral !entral o lista amembrilor care sa includa minim 1@A din numarul total de membri ai acelui grup etnic, conformultimului recensamânt. "aca procentul reprezinta mai mult de 2$.$$$ de persoane, organizatiatrebuie sa prezinte o lista cu cel putin 2$.$$$ de nume de persoane din minim 1@ udete plusorasul -ucuresti, si cu minim ;$$ de persoane din fiecare udet.

Participarea femeilor si minoritatilor? desi legislatia nu limiteaza participarea femeilor la guvernaresau %n politica, atitudinea societatii a reprezentat o bariera semnificativa %n acest sens. a 1septembrie, din cei $ deputati, @@ erau femei si din cei 1D@ de senatori, 12 erau femei. 8nuldintre cei noua udecatori ai !urtii !onstitutionale si 1$ din cei ;2 de europarlamentari erau femei.Printre cei 2@ de membri ai guvernului se numarau cinci femei si @ dintre cele 2 de udete aveaufemei prefect (guvernatori numiti de autoritatile centrale). 5a oritatea magistratilor, inclusivpresedintele #naltei !urti de !asatie si 9ustitie si mai multi presedinti de instanta sunt femei.!onform !onstitutiei, fiecare dintre grupurile etnice minoritare recunoscute are dreptul de a aveaun reprezentant %n !amera "eputatilor, c iar daca organizatia nu a obtinut cele @A din voturinecesare pentru alegerea unui deputat. 4 limitare a acestei prevederi este impusa de cerinta caorganizatia sa obtina un numar de voturi egal cu 1$A din numarul mediu de voturi necesare la

nivel national pentru alegerea unui deputat. "eputaCi reprezent%nd organizatii a 1> grupuri aleminoritatilor au fost aleCi deputati gratie acestei prevederi, la alegerile din 2$12. #n Parlamentexistau @ de reprezentanti ai minoritatilor etnice, opt %n enat si ;@ %n !amera "eputatilor.

7tnicii mag iari, reprezentati de partidul umbrela 8niunea "emocratica a 5ag iarilor din România,au fost singura minoritate etnica cu reprezentare parlamentara obtinuta prin depasirea pragului de@A. 4 singura organizatie a romilor, Partidul Romilor Pro 7uropa a avut reprezentant %n Palament(un membru). Rata redusa de participare la vot a romilor a fost cel mai probabil rezultatul lipsei deinformare, a incapacitatii de a demonstra existenta unui domiciliu stabil si sau lipsa documentelorde identitate.

Coruptia demnitarilor si lipsa transparentei guvernamentale"esi legislatia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovati de coruptie, guvernul nu

a aplicat legea eficient, %n mare parte din cauza problemelor din sistemul udiciar, iar %n unelecazuri demnitarii implicati %n acte de coruptie nu au fost pedepsiti. +ndicatorii -ancii 5ondiale cuprivire la coruptie au evidentiat faptul ca aceasta reprezinta o problema. #n 2$$D, ca parte aacordului de aderare a României la 87, !omisia 7uropeana a instituit 5ecanismul de !ooperare si0erificare (5!0) %n vederea monitorizarii progreselor %nregistrate de aceasta tara %n reformareasistemului udiciar si %n lupta %mpotriva coruptiei.

!oruptie? "irectia ationala 'nticoruptie (" ') a continuat anc etarea %n ritm constant a cazurilor

de coruptie la nivel mediu si %nalt pe parcursul anului.'nc etele au inclus politicieni, membri aisistemului udiciar si functionari administrativi.!onflictele de interese, respectarea standardelor de



etica si integritatea %n functii publice %n general au constituit %n continuare un motiv de %ngri orarepentru toate cele trei ramuri ale guvernului. !oruptia este raspândita %n domeniul ac izitiilorpublice. 'gentiile executive nu s&au grabit sa puna %n aplicare sanctiunile, iar corpurile acestora deinspectie au fost %n general inactive.

Atitudinea guvernului fata de investigatiile internationale si neguvernamentale asuprapresupuselor încalcari ale drepturilor omului

4 serie de grupuri nationale si internationale pentru drepturile omului au activat, %ngeneral, fara restrictii din partea guvernului, investigând si publicând concluziile %n privintacazurilor de %ncalcare a drepturilor omului. #n general, functionarii guvernamentali au fostcooperanti si receptivi la opiniile acestora.

&au semnalat cazuri %n care functionari guvernamentali au manifestat reticenta %n acoopera cu 4 *&urile privind persoanele institutionalizate cu dizabilitati si %n a accepta criticile4 *&urilor referitoare la institutiile destinate persoanelor cu dizabilitati.

!orpuri guvernamentale de drepturile omului? +nstitutia 'vocatul Poporului a avut puterelimitata si nu a avut autoritatea de a prote a drepturile constitutionale ale cetatenilor %n cazuri ceau necesitat actiune udiciara. +nstitutia a procesat .E1> plângeri %n cursul primelor sase luni aleanului. "esi 'vocatul Poporului este singura institutie care poate contesta ordonante de urgenta la!urtea !onstitutionala, nu a contestat mai multe ordonante controversate, %n ciuda apelurilorinsistente ale societatii civile.'mbele camere ale Parlamentului au comisii pe probleme de drepturile omului. 'cestea au sarcinade a elabora rapoarte asupra proiectelor de lege care vizeaza probleme de drepturile omului.5embrii acestor comisii au exprimat de obicei opiniile partidelor, %n loc sa abordeze problemele %nmod obiectiv.

!onsiliul ational pentru !ombaterea "iscriminarii (! !") este o agentie guvernamentalaindependenta aflata sub control parlamentar. Pâna la 1 septembrie, ! !" a primit ;D$ de petitiipublice de discriminare. "intre acestea, 2$ s&au referit la discriminarea pe criterii de nationalitate,cinci au vizat discriminarea pe criteriul orientarii sexuale si patru petitii s&au referit la discriminareape criterii religioase.#n aceeasi perioada, ! !" a primit 21 de plângeri de discriminare %mpotrivaromilor.

!onform ! !" si 'vocatului Poporului, nici una dintre institutii nu a primit resurseadecvate. #n general, observatorii au considerat ! !" eficient, iar ma oritatea observatorilor auconsiderat 'vocatul Poporului inactiv, %n ciuda numarului mai mare de anga ati, %n special dupanumirea unui nou avocat al poporului, %n luna mai. 'tât ! !", cât si +nstitutia 'vocatul Poporuluipublica rapoarte anuale de activitate.

Discriminare, abu"uri de catre societate si trafic de persoaneegea interzice discriminarea pe criterii de rasa, sex, dizabilitati, apartenenta etnica,

nationalitate, limba, religie, statut social, convingeri, orientare sexuala, vârsta, prezenta unor bolicronice necontagioase, infectie cu /+0 sau apartenenta la o categorie defavorizata, sau pe oricealte criterii care vizeaza restrângerea drepturilor omului si libertatilor fundamentale. *uvernul nu apus %n aplicare aceste prevederi %n mod eficient, iar femeile, romii si alte minoritati au fost,adeseori, victimele discriminarii si ale violentei.

&emei



0iolul si violenta domestica? 0iolul, inclusiv cel con ugal, este ilegal. oul !od Penal, intrat %nvigoare la 1 februarie, prevede pedepse cu %nc isoarea de trei pâna la 1$ ani pentru viol si doipâna la sapte ani pentru agresiune sexuala. entinta creste la cinci pâna la 1> ani %n cazulcircumstantelor agravante. #n cazul agresiunilor sexuale cu circumstante agravante, sentinta estede trei pâna la 1@ ani de %nc isoare.8rmarirea cu succes %n ustitie a cazurilor de viol este dificila, %ntrucât conform legii este necesarun certificat medical si, ca %n toate cazurile penale, este nevoie fie de cooperarea activa a victimeisau de un martor la comiterea infractiunii. Politia si procurorii nu pot anc eta un caz din proprieinitiativa, c iar daca exista probe fizice obiective. #n consecinta, un violator poate scapanepedepsit daca victima %si retrage plângerea.

!onform statisticilor 5inisterului de +nterne, s&au raportat 1.2D de cazuri de viol pâna la ;1 iulie.Porivit statisticilor 5inisterului Public, pâna la 1 mai, 1$ persoane, din care sase erau minori, aufost condamnate de curti de prima instanta pentru viol, %n timp ce D> de persoane, din care D erauminori, au fost condamnate definitiv pentru viol pâna la 1 august.

Potrivit 4 *&urilor si altor surse, violenta %mpotriva femeilor, inclusiv violenta %n familie, a ramas oproblema grava. *uvernul nu a abordat&o %n mod eficient. egea interzice violenta domestica sipermite interventia politiei %n astfel de cazuri. egea prevede emiterea de ordine de restrictie lacererea victimei si plata de catre agresor a unor c eltuieli medicale, de udecata sau de cazare avictimei %ntr&un adapost. "esi legislatia impune sanctiuni mai mari pentru acte de violenta

%mpotriva membrilor familiei decât pentru astfel de acte %ndreptate %mpotriva altor persoane, foarteputine cazuri de violenta domestica au fost urmarite %n ustitie. umeroase cazuri au fostsolutionate %nainte sau %n timpul procesului, presupusele victime renunt%nd la acuzatii sau

%mpacându&se cu presupusii agresori. #n cazurile %n care exista probe solide de violenta fizica %nfamilie, instanta ii poate interzice sotului agresor sotiei agresoare sa se %ntoarca acasa. "e

asemenea, legea permite politiei sa amendeze sotii agresori sotiile agresoare cu sume cuprinse %ntre 1$$ si ;.$$$ R4 (2D&>1$ dolari) pentru diverse acte abuzive.

!onform 5inisterului de +nterne, pâna la data de > iulie, un numar de 16@ de femei fuseseravictime ale violentei domestice.

5utilarea genitala feminina aierea? egislatia nu interzice expres mutilarea genitalafeminina taierea. #n România nu exista o traditie a mutilarii feminine taierii si nu s&au semnalatastfel de cazuri./artuirea sexuala? egea interzice artuirea sexuala. !onform prevederilor noului !od Penal,pedepsele variaza de la amenzi pâna la %nc isoare de trei luni pâna la un an. "esi problema exista,sensibilizarea publicului a fost, %n continuare, slaba. u au existat programe eficiente pentrueducarea publicului cu privire la artuirea sexuala."reptul la reproducere? !uplurile si indivizii au avut dreptul de a decide numarul, intervalul dintrenasteri si momentul nasterii copiilor lor.!u toate acestea, au existat piedici %n calea accesului la informatie si la servicii menite sa asigurecele mai %nalte standarde ale sanatatii reproducerii. 'cestea au inclus? lipsa unor proceduriadecvate post&mortem %n cazurile de mortalitate a mamelor3 lipsa de educatie sexuala adecvatavârstei %n rândul adolescentilor3 numarul mare de asolescente %nsarcinate3 lipsa alocarii de fonduripentru programe de contraceptie3 lipsa unei strategii nationale privind sanatatea si drepturilesexuale si reproductive3 aparitia de complicatii ce puteau fi prevenite %n cazurile de avort. 8nele

femei, %n special femeile de etnie roma, au %ntâmpinat dificultati %n obtinerea accesului la serviciimedicale reproductive, din motive care au inclus lipsa de informatie, discriminarea etnica, lipsa



asigurarii medicale si saracia. u exista date recente referitoare la prezenta personalului medicalcalificat pe parcursul sarcinii si la nastere, %nsa conform bazei de date < anatate pentru toti= a4rganizatiei 5ondiale a anatatii, personalul medical calificat a participat la E>,DA dintre nasterii.!onform 5inisterului anatatii, %n 2$12, 62,EA dintre femeile %nsarcinate erau %nregistrate %nprimul trimestru al anului, %n timp ce 1;,2A erau %nregistrate %n al treilea trimestru al sarcinii. us&au semnalat practici coercitive de planificare familiala, inclusiv cazuri de sterilizare, %nsacercetarea calitativa efectuata %n trei centre de reabilitare psi iatrica, facuta publica %n luna mai, asemnalat practica de oferire de contraceptive orale femeilor cu dizabilitati mentale faraconsimtamântul lor.

"iscriminarea? !onform legii, femeile si barbatii au drepturi egale, inclusiv %n baza legii familiei,legislatiei muncii, legii proprietatii si legislatiei succesiunii.!onform legislatiei, munca trebuie platita la fel. *uvernul nu a aplicat aceste prevederi siautoritatile nu au acordat atentie sau resurse suficiente pentru solutionarea problemelor cu care seconfrunta femeile. (vezi sectiunea D. d.):emeile au ocupat putine functii de conducere %n sectorulprivat si au existat, %n continuare, diferente salariale %ntre barbati si femei %n cele mai multesectoare economice. !onform 7urostat, %n 2$12, salariile femeilor erau cu E.DA mai mici decâtcele ale barbatilor anga ati pe posturi similare.! !" este corpul care se ocupa de discriminarea femeilor. #n luna iulie, dupa o plângere depusa deun grup de 4 *&uri, ! !" l&a sanctionat pe primarul !onstantei, Radu 5azare, cu un avertismentpentru ca a declarat %n campania de promovare a statiunii 5amaia ca <femeile trebuie vânate caniste gazele= si pentru ca i&a %ndemnat pe turistii mai tineri sa priveasca pasarile pe pla a, iar peaceia mai %n vârsta sa le priveasca %ntr&o zona separata, speciala. 4 *&urile au sustinut ca astfelde declaratii sunt sexiste si %ncura eaza artuirea sexuala.

"esi legea le acorda anga atelor care se %ntorc la munca din concediul de maternitate dreptul de a

reveni pe acelasi post sau pe un post similar, femeile %nsarcinate si femeile aflate la vârsta la carepot avea copii pot fi discriminate pe piata muncii fara sa se recunoasca acest lucru.

Copii#nregistrarea nasterilor? Persoanele care au cel putin un parinte cetatean român primesc cetateniaromâna la nastere. "esi %nregistrarea la nastere este obligatorie conform legii, unii dintre copii nuau fost %nregistrati la nastere si, ca urmare, nu au putut beneficia de servicii publice. !el maiadesea, copiii nu au fost %nregistrati la nastere pentru ca parintii nu au declarat nasterea copiluluiautoritatilor de resort, %n unele cazuri pentru ca parintii nu aveau documente de identitate sau deresedinta, ori copilul se nascuse %n strainatate, unde parintii locuiau ilegal. !ei mai multi dintrecopiii aflati %n astfel de situatii au avut acces la scolarizare, iar autoritatile au spri init obtinerea decertificate de nastere pentru copiii ne%nregistrati, %nsa educatia acestor copii a depins de deciziaautoritatilor scolare. !opiii fara documente de identitate au %ntâmpinat dificultati si %n ceea cepriveste accesul la servicii medicale. 'ceasta problema s&a %nregistrat mai ales %n cazul populatieide etnie roma, dar a fost prezenta si %n rândul altor comunitati.7ducatie? 'u existat informatii potrivit carora copiii romi au fost segregati de elevii ne&romi si aufost supusi unor tratamente discriminatorii (vezi 5inoritati nationale rasiale etnice).'buzul asupra minorilor? 'buzarea si negli area minorilor au fost, %n continuare, probleme grave,iar constientizarea acestora de catre publicul larg a continuat sa fie scazuta. 5ass&media asemnalat câteva cazuri grave de abuz sau negli enta, %n familie, %n familiile de asistenti maternali si

%n institutiile de %ngri ire a minorilor.

!onform statisticilor 5inisterului 5uncii, :amiliei, Protectiei ociale si Persoanelor 0ârstnice, lasfârsitul lunii martie, serviciile de protectie a copilului identificasera ;.2$2 cazuri de abuz asupra



minorilor3 26 dintre ele au fost cazuri de abuz fizic, 6@ de abuz emotional, 1 6 de abuz sexual,;E de exploatare prin munca, 2D de exploatare sexuala, ;@ de exploatare %n scopul comiterii deinfractiuni si 2.2@@ de cazuri de negli enta. 1.@;2 dintre copiii agresati erau baieti si 1.6D$ fete.

'utoritatile nu au pus la punct %nca un mecanism de identificare si tratare a copiilor abuzati sinegli ati si a familiilor lor.

!asatoriile fortate si cele timpurii? 0ârsta legala pentru casatorie este de 1> ani atât pentru baieti,cât si pentru fete, dar %n anumite conditii, fetele se pot casatori %ncepând cu vârsta de 1@ ani.!asatoriile ilegale %ntre copii au fost des %ntâlnite %n rândul anumitor grupuri sociale, %n special alromilor.!onform +nstitutului ational de tatistica, %n 2$1; au avut loc @ 1 de casatorii cu fete minore.4cazional, mass&media a prezentat cazuri individuale. u au existat politici publice care sa previnacasatoriile %ntre minori sau institutii guvernamentale care sa abordeze aceasta problema. #n lunamartie, auto&proclamatul rege al romilor, "orin !ioaba, a interzis casatoriile timpurii %n

comunitatea roma, amenintându&i cu excluderea din comunitate si denuntarea celor care nurespecta regula catre autoritati.

5utilarea genitala feminina aierea? egislatia nu interzice expres mutilarea genitalafeminina taierea. #n România nu exista o traditie a mutilarii feminine taierii si nu s&au semnalatastfel de cazuri.7xploatarea sexuala a copiilor? oul !od Penal prevede pedepse de unul pâna la 1$ ani de

%nc isoare pentru persoanele condamnate pentru acte sexuale cu minori, pedeapsa variabila %nfunctie de circumstante si categoria de vârsta a copilului. 4rice fel de act sexual cu un minor cuvârsta cuprinsa %ntre 1; si 1@ ani se pedepseste cu %nc isoarea de unul pâna la cinci ani. 'ctelesexuale cu minori cu vârsta mai mica de 1; ani se pedepsesc cu doi pâna la sapte ani de

%nc isoare si privarea de unele drepturi. #n nici unul dintre cazuri nu sunt prevazute pedepsepentru acte sexuale %ntre individizi a caror diferenta de vârsta este mai mica de trei ani. 4rice felde act sexual comis de un adult cu un minor cu vârsta cuprinsa %ntre 1; si 1@ ani, %n care adultulface abuz de autoritatea sau influenta sa asupra victimei, se pedepseste cu doi pâna la sapte anide %nc isoare si privare de unele drepturi. oate aceste forme de exploatare a minorilor sepedepsesc cu %nc isoarea de trei pâna la 1$ ani si privarea de unele drepturi daca minorul estefrate, este %n gri a, educatia sau sub tratamentul faptasului sau daca fapta a fost comisa %n scopulproducerii de materiale de pornografie infantila.!opiii strazii?!onform statisticilor oficiale ale "irectiei *enerale de 'sistenta ociala si Protectia!opilului, la sfârsitul lunii martie, %n %ntreaga tara existau D1@ de copii ai strazii. 4 *&urile carelucreaza cu copiii strazii considerau ca numarul real este de doua&trei ori mai mare.!opiii institutionalizati? !onform 5inisterului 5uncii, :amiliei, Protectiei ociale si Persoanelor0ârstnice (5inisterul 5uncii), la sfârsitul lunii iunie existau 61.D2$ de copii %n sistemul de protectiespeciala. ;D.>;2 dintre ei se aflau %n servicii de tip familial (familii adoptive, rude, alte familii,persoane), 1.6;$ %n servicii de %ngri ire alternativa (cu tutore) si 1>.21> %n servicii de tip rezidential(publice sau private).

&au semnalat de asemenea cazuri de maltratare a copiilor abandonati cu dizabilitati si de %ncarcerare prelungita a copiilor din orfelinatele de stat ca pedeapsa pentru abateri disciplinare.

!onform statisticilor oficiale, %n primele sase luni ale anului, parintii au abandonat D@$ de copii %nmaternitati sau spitale. 4 *&urile au sustinut ca statisticile oficiale nu reflecta numarul real si ca

autoritatile nu au recunoscut niciodata numerosi copii institutionalizati ca abandonati.



Rapirile internationale de copii? România este co&semnatara a !onventiei de la /aga asupraaspectelor civile ale rapirii internationale de copii, din 1E>$.

AntisemitismulPotrivit recensamântului din 2$11, %n România traiesc ;.2D1 de evrei. Pe parcursul anului

s&au %nregistrat acte de antisemitism.

egea interzice negarea publica a /olocaustului, incluzând %n definitia /olocaustului atâtpersecutia romilor, cât si a evreilor. u au existat condamnari %n baza acestei legi pe parcursulanului.

4rganizatiile extremiste au organizat, ocazional, evenimente de mare vizibilitate pe temeantisemite si au continuat sa sponsorizeze organizarea de evenimente, inclusiv slu be religioase,simpozioane si marsuri, de comemorare a unor conducatori ai 5iscarii egionare, organizatiefascista, xenofoba si rasista, din perioada premergatoare celui de&'l "oilea Razboi 5ondial, precum

/oria ima si !orneliu Felea !odreanu. 'stfel de evenimente au avut loc la ibiu, 'lba +ulia,andarei, :etea, !iolpani si -ucuresti.

4cazional, unele autoritati locale si municipale au omagiat legionari, au permis construireade monumente comemorative dedicate unor figuri istorice pro&naziste si unor negationisti ai/olocaustului si au dat numele lor unor strazi. 5ateriale care promovau idei antisemite si %i elogiaupe legionari au fost promovate %n presa si distribuite pe internet.

Persoane cu di"abilitatiegea interzice discriminarea persoanelor cu dizabilitati fizice, senzoriale, intelectuale si

mintale la locul de munca, %n educatie, %n accesul la mi loace de transport (fara a mentionatransportul aerian), %n accesul la serviciile medicale sau la alte servicii. *uvernul nu a aplicat legea

%n %ntregime, iar discriminarea persoanelor cu dizabilitati a fost, %n continuare, o problema.

#n multe cazuri, persoanele cu dizabilitati se confrunta cu discriminarea autoritatilor si asocietatii. !onform unui raport elaborat de 'gentia pentru "repturi :undamentale a 87 ('":),publicat %n iunie 2$12, doar 1A dintre persoanele cu dizabilitati mintale aveau un loc de munca.Raportul '": indica de asemenea ca persoanele cu dizabilitati mintale din institutii, %n specialcopiii, sunt victimele diverselor forme de intimidare, artuire si abuz. !onform unui studiu finantatdin fonduri 87 si publicat %n 2$12, >DA dintre respondenti considerau discriminarea ( %n sensul largal cuvântului) una dintre marile probleme cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati.

egea prevede asigurarea de posibilitati de acces pentru persoanele cu dizabilitati %n cladirisi %n transportul public. "esi numarul cladirilor cu facilitati construite special pentru persoanele cudizabilitati a continuat sa creasca pe parcursul anului, el a ramas %n continuare insuficient iarpentru persoanele cu dizabilitati a fost extrem de dificil sa strabata strazile din orase sau sa aibaacces %n cladirile publice.

'inoritati nationale(rasiale(etnice"iscriminarea romilor a continuat sa fie o problema grava. 4bservatorii au estimat ca %n

România traiesc %ntre 1.>$$.$$$$ si 2.@$$.$$$ de romi, reprezentând aproximativ 1$A din totalulpopulatiei. !onform rezultatelor celui mai recent recensamânt, din 2$11, %n România traiesc621.@D; de romi, reprezentând ;,1A din populatie.



tereotipurile si limba ul discriminatoriu %mpotriva romilor au fost utilizate pe scara larga3 urnalisti si mai multi demnitari au facut declaratii considerate discriminatorii de catre membriicomunitatii rome3 drept urmare, ! !" a amendat câteva persoane. 8tilizarea de afise, lozinci sicântece anti&romi a fost des %ntâlnita si raspândita, %n special la evenimentele sportive deamploare, televizate. 'nunturile publicitare discriminatorii au continuat sa fie publicate %n presascrisa si pe internet.

7tnicii mag iari au semnalat cazuri de discriminare. 7i au declarat ca nu li s&a permisutilizarea limbii materne %n instante, ca multe autoritati municipale nu folosesc placute bilingve sica %n unele cazuri s&a obstructionat si interzis folosirea steagului secuiesc. #nalta !urte de !asatiesi 9ustitie a otarât ca solicitarea autoritatilor locale ca functionarii publici sa vorbeasca limbamag iara %n zonele cu populatie mag iara ma oritara discrimineaza alte grupuri etnice. 'lte

otarâri ale instantelor si decizii ale ! !" au stabilit ca finantarea de publicatii tiparite exclusiv %nlimba mag iara discrimineaza alte grupuri etnice. 7tnicii mag iari au numit aceste deciziidiscriminatorii.

#n regiunea 5oldovei, minoritatea ceangailor romano&catolici a avut %n continuare cursuride limba mag iara finantate de guvern. #n unele localitati, autoritatile au respins cererile deorganizare a unor cursuri %n limba mag iara.

Acte de violen)a, discriminare si alte abu"uri pe criterii de orientare se$uala siidentitate de gen

egea interzice discriminarea pe criteriul orientarii sexuale. 4 *&urile au semnalat faptulca abuzurile politiei si discriminarea societatii %mpotriva lesbienelor, a omosexualilor, bisexualilorsi transsexualilor ( *- ) au fost un lucru obisnuit si ca ostilitatea faCiCa a %mpiedicat semnalareaunor cazuri de artuire si discriminare. 5embrii comunitatii *- si&au exprimat, %n continuare,

%ngri orarea privind discriminarea %n sistemele publice de %nvatamânt si de sanatate.

*+ si S+DA si stigmati"area sociala!onform bazei de date nationale a 5inisterului anatatii, referitoare la /+0 +"', la

sfârsitul lunii iunie 2$1 , erau %nregistrati 12.6$; pacienti diagnosticati cu /+0 si +"'. >.> 6dintre acestia beneficiau de tratament retroviral gratuit, %nsa tratamentul a fost %ntrerupt %n cursulanului %n multe udete din cauza coruptiei si a finantarii insuficiente de catre 5inisterul anatatii.*uvernul nu a adoptat o strategie nationala privind /+0, motiv pentru care nu a fost pus %n aplicareun program national de prevenire a infectarii cu /+0. #n plus, lipsa programelor de educatiesexuala %n scoli a afectat sanatatea membrilor comunitatii *- si a %ntregii populatii. Persoanelecu /+0 +"' au fost discriminate de catre societate. "esi conform legii, persoanele infectate cu/+0 au dreptul la confidentialitate si tratament adecvat, autoritatile au aplicat legea %n putinecazuri, iar discriminarea a afectat accesul persoanelor bolnave de /+0 +"' la servicii de %ngri iremedicala si dentara de rutina. #ncalcarea confidentialitatii privind statutul /+0 al unei persoane afost des %ntâlnita si rareori pedepsita.

+ncitarea la acte de discriminarePe parcursul anului, mai multi demnitari au facut declaratii care au contribuit la crearea destereotipuri etnice despre romi (vezi ectiunea 6, 5inoritati nationale rasiale etnice).

Drepturile anga!atilor



Dreptul de asociere si dreptul de negociere colectivaegislatia permite anga atilor sa se asocieze %n mod liber, sa formeze si sa adere la

sindicate independente, sa negocieze contracte colective si sa efectueze greve legale. egeainterzice discriminarea antisindicala, %nsa nu prevede reanga area persoanelor concediate pentruactivitati sindicale. *uvernul nu a respectat %n totalitatea aceste drepturi, %ntrucât au lipsitmecanismele de aplicare, inclusiv reglementarile privind aplicarea lor si sanctiunile.

+nter"icerea muncii fortate sau obligatoriiegea interzice orice forma de munca fortata sau obligatorie. !u toate acestea, au existat

informatii conform carora astfel de practici au avut loc %n continuare. *uvernul a aplicat legea %nmod eficient.

+nter"icerea muncii minorilor si v#rsta minima de anga!are0ârsta minima de anga are este de 16 ani, dar minorii pot munci cu consimtamântul

parintilor sau al tutorilor de la vârsta de 1@ ani.

'nga area minorilor cu vârsta mai mare de 1@ ani care urmeaza cursurile %nvatamântuluiobligatoriu este interzisa si %n cazul anumitor activitati ce le&ar putea periclita sanatatea,moralitatea sau siguranta. 5inorii cu vârsta sub 16 ani care muncesc au dreptul sa %si continueeducatia, iar legea %i obliga pe anga atori sa %i sustina %n aceasta privinta. 5inorii cu vârste cuprinse

%ntre 1@ si 1> ani pot lucra cel mult 6 ore pe zi si cel mult ;$ de ore pe saptamâna, cu conditia caparticiparea la cursuri sa nu fie afectata. otusi, %n practica, s&a constatat ca multi dintre copiii caremuncesc renunta la participarea la cursuri. 5inorii nu pot lucra ore suplimentare sau %n sc imburide noapte si au dreptul la trei zile suplimentare de concediu anual.

Discriminarea la anga!are sau asumarea unei ocupatii

egislatia muncii si reglementarile din domeniu interzic discriminarea pe baza de rasa, sex, gen,disabilitate, limba, orientare sexuala si sau identitate de gen, infectare cu /+0 sau alte bolitransmisibile, ori statut social. *uvernul nu a aplicat aceste legi %n mod eficient. &au %nregistratcazuri de discriminare la anga are sau %n asumarea unei ocupatii, pe baza de gen, dizabilitate siinfectare cu /+0. &au %nregistrat cazuri de discriminare a muncitorilor romi si migratori. (vezi

ectiunea 6).

Conditiile acceptabile de lucru!onform legiievaluarea performantelor anga atilor este la latitutdinea anga atorilor. e

permit perioade mai lungi de proba a noilor anga ati, iar procedurile de reziliere a contractului de

munca %n perioada de proba s&au simplificat.

egislatia include prevederi privind munca temporara si sezoniera si prevede amenzi pentrumunca prestata fara contract de munca, atât pentru sectoarele formale, cât si pentru celeinformale ale economiei. 'nga atorii care folosesc ilegal forta de munca pot fi condamnati la

%nc isoare sau la plata unor amenzi cu valoare de pâna la 1$$.$$$ de lei (2D.$$$ dolari). "uratamaxima a unui contract de munca temporar este de 2 de luni si poate fi prelungita succesiv, cuconditia ca durata totala a contractului sa nu depaseasca ;6 de luni, %n concordanta cu prevederilelegislatiei 87.

Avocat Ul Pop Orului

Documents

Transcript of Avocat Ul Pop Orului