Carol Popp de Szathmari (1812-1887) s-a nscut la Cluj i n 1843 s-a stabilit la Bucureti. Cltor neobosit, participant la evenimentele care au format Europa modern, pictor, acuarelist i desenator extrem de prolific, Carol Popp de Szathmari este cunoscut, n primul rnd, drept primul fotograf de rzboi din Europa. Szathmary s-a bucurat de mare succes la Expoziia mondial de la Paris din 1855, unde a prezentat un album de fotografii realizate n timpul Rzboiului Crimeei. Un exemplar din acest album a fost druit mpratului Franei, Napoleon al III-lea. La Stockholm exist multe urme romneti, dei cele dou ri se afl la aa mare distan i au fonduri culturale total diferite: la Galeria Naional este expus portretul Zoei Ghica, prines moldoveanc, datorat penelului pictorului suedez Alexander Roslin (1718-1793); peste tot, pe strzi, n piee sau n muzee, exist cte un semn legat de personalitatea regelui Carol al XII-lea (1682-1718) sau cte un monument dedicat acestui monarh i soldat ce a avut legturi cu valahii cnd a tranzitat, ce-i drept, n mare vitez, inuturile romneti dup ce prsise Imperiul Otoman, n 1714, i strbtuse, n doar 15 zile, distana pn n nordul Germaniei, la Stralsund. Cltorea incognito, sub numele de colonelul Peter Frisk, de origine german, i, pentru a nu fi recunoscut, purta peruc buclat, castanie, dei el renunase la acest articol al eleganei vestimentare senioriale nc din 1700, de la izbucnirea Marelui Rzboi Nordic, n pofida faptului c fusese de timpuriu atins de calviie; acea peruc este expus, mpreun cu uniforma, spada i alte obiecte personale, la Livrustkammaren (Armurria Regal) de la Palatul Regal din capitala Suediei. Iar acum: Szathmari! Recent, a fost adus la cunotina publicului din ambele ri depistarea unei frumoase colecii de imagini ale nsemnatului pionier romn al fotografiei, Carol Pop de Szathmari (1812-1887). Descoperirea nu este tocmai nou: acum 25 de ani, domnul Dan afran actualul director al Institutului Cultural Romn din Stockholm , angajat ca bibliotecar la Biblioteca Regal (Kungl. Biblioteket), a gsit, la cota 182 E 22, sub eticheta Priveliti romneti, o map de culoare roie, care coninea 30 de fotografii cu monumente i peisaje din ar. Este uimitor c aceasta nu se afla, cum ar fi fost normal, la Cabinetul de Stampe i de Fotografii, ci ntr-un raft, alturi de alte cri poate din acest motiv nu a atras atenia mai dinainte cercettorilor interesai de istoria fotografiei. Mapa avea pe copert monograma prinului Eugen, un mare colecionar i patron al artelor, care o donase bibliotecii n 1903. Prinul Eugen-Napoleon-Nicolas, duce de Nericie, era fiul cel mic al regelui Oscar al II-lea i al reginei Sofia mtu a reginei Elisabeta a Romniei i frate al regelui Gustav al V-lea (1858-1950). mprejurrile n care a ajuns acest valoros portofoliu n posesia pasionatului prin suedez nu se cunosc. Snt doar supoziii privind un posibil cadou fcut de regele Carol I oaspeilor si, regele Oscar i regina Sofia, cnd i-a avut n vizit la Castelul Pele. ederea lor acolo a lsat i o amintire amuzant, dei nu tocmai plcut pentru suveranii suedezi: ntr-o sear, trziu dup cin, cnd se plimbau prin galeriile castelului i admirau tablourile din colecia regal fr a cunoate regulile de fier impuse de sobrul monarh al Romniei, s-au pomenit, pe neateptate, n bezn. Ce se ntmplase? La orele 23.00, pentru ca toi locatarii fie ei de snge regal, fie personal de serviciu s beneficieze de orele necesare de somn i s nu-i piard noaptea cu futiliti (lecturi sau distracii mai lumeti), regele obinuia s ntrerup curentul electric n ntregul edificiu, din propria-i camer, unde se

afla comutatorul. Oaspeii suedezi au petrecut o noapte mizerabil, ntini pe banchetele reci, n imposibilitate de a-i gsi camerele. Timpul a trecut i, luat cu alte treburi, descoperitorul i-a uitat descoperirea. Cu un an n urm, n 2010, istoricul de art Alexandru Babo, care i pregtea teza de doctorat, a dat peste aceleai imagini cnd i completa documentaia academic. Atunci s-a nscut ideea organizrii unei expoziii ce a fost deschis sub titlulCarol Popp de Szathmari en fotopionjr i Kungl. Bibliotekets samlingar pe 4 aprilie 2011, n frumoasele saloane ale Institutului Cultural Romn din Stockholm. Cu acea ocazie, a avut loc o mas rotund, unde au fost prezentate personalitatea i opera maestrului fotografiei romneti. Au luat cuvntul dr. Mircea Iliescu, dr. Anna Dahlgren, cercettor la Nordiska Museet, Leif Wigh, istoric al fotografiei, i semnatarul acestor rnduri. Expoziia poate fi vizitat pn pe 22 aprilie, dar se preconizeaz aducerea sa n ar ntr-un viitor apropiat. Szathmari, din 1863 pictor i fotograf al Curii Domneti a Principatelor Unite, apoi al celei regale a Romniei, a realizat mai multe albume n timpul lungii i fructuoasei sale cariere. A nceput i i-a ctigat celebritatea cu acela n care adunase primele imagini de front i chipuri de comandani din campania dunrean cu care debutase Rzboiul Crimeii i pe care le luase, n aprilie 1854, la Oltenia i la Silistra, ntre liniile beligeranilor rui i otomani devenind chiar int pentru tunarii turci, care l luaser drept un spion ce le cerceta poziiile i deschiseser focul asupra sa, din fericire, fr a-l nimeri. Pentru aceast realizare care l consacr drept prim fotoreporter de rzboi, a fost primit n audiene private i prelungite de mpratul Napoleon al III-lea al Franei i de regina Victoria a Marii Britanii, care l-au acoperit cu laude i l-au distins cu decoraii. Albumul a fost remarcat, ca o pies de mare valoare, la Expoziia Universal de la Paris din 1855, la care autorul participase ca expozant particular, fr afiliere la vreun pavilion naional. Un alt album, dar cu imagini de mici dimensiuni, carte de vizit, fusese druit n 1863 principesei Elena Cuza. Pe pagina de titlu autorul aternuse, n tu i acuarel, titlul Souvenir de la Roumanie. Tonalitile folosite intenionau s sugereze tricolorul naional. Avea s urmeze un album n care adunase, n 1867, imagini-document cu Mitropolia Curtea de Arge, ce urma s fie restaurat printr-o metod radical ce implica demolarea pn la temelii i reconstrucia de arhitectul Andr Lecomte du Nou. n sfrit, opera major a vieii sale a fost monumentala lucrare din 1869, Romnia. Album alu M.S. Domnitorulu Carolu I, n care a strns imagini cu lcaurile de cult cele mai nsemnate din Bucureti i din Muntenia. O ar ntr-un album i intitulase, foarte inspirat, cercettoarea german de origine romn Karin Schuller-Procopovici studiul dedicat acestei impozante lucrri, pe care l-a publicat n volumul Silber und Salz, editat n 1989 la Kln, cu ocazia mplinirii a 150 de ani de la descoperirea fotografiei. i chiar aa i era: o ar concentrat ntr-un singur album n care puteau fi admirate, pe plane de dimensiuni apreciabile (30 x 36 cm), monumente, peisaje slbatice i tipuri umane n costume tradiionale. Pentru a obine imagini att de mari, trebuia s ntrebuineze un aparat pe msur, pentru c tehnica folosit era aceea a clieului pe sticl acoperit cu colodiu umed. Negativele erau copiate, prin contact, pe hrtie sensibil, tratat cu albumin.

Cele 30 de fotografii expuse la Institutul Cultural Romn reprezint o selecie din fondul mai mare care constituie albumul Romnia. Exemplarul aflat la Biblioteca Academiei Romne cuprinde peste 60 de plane. Pentru mapa de la Stockholm au fost alese compoziiile cu lcauri de cult i monumente de arhitectur i au fost excluse peisajele naturale precum Bucegii, Prahova, Matca (cheile) Bistriei, Dmbovicioara i grupurile de rani n straie de srbtoare. Szathmari nchega o documentaie sistematic lund mai nti imagini de ansamblu ale complexului monastic, plasat n cadrul natural, apoi continua cu o focalizare asupra cldirii principale i pe urm trecea la detalii pridvorul, ua, sculpturile de pe ancadramentele ferestrelor, turlele, odoarele lcaului respectiv. Snt surprinse i nite momente festive precum primirea prinului domnitor Carol I la mnstirile Nmeti, Cernica i Pasrea lipsesc primirile la Rucr i la Pietroia, care figureaz n exemplarul de la Bucureti. n aceste fotografii nu apar domnitorul i suita lui, ci doar monahii sau monahiile, ierarhii n odjdii i cu Evenghelia n mn, civa steni i oficialitile locale adunate pentru a-l ntmpina pe principe. n expoziie nu figureaz nici natura static format din odoarele Mitropoliei de la Cmpulung. n schimb, apar plane care nu se afl n albumul de la Biblioteca Academiei, provenind din alte portofolii ale maestrului bucuretean: bisericile Bucur i Radu Vod, Turnul Colei, craniile domnitorilor Radu Vod i Mihai Viteazul de la Mnstirea Dealul, Biserica Metropolitan din Curtea de Arge n trei variante, provenind din albumul dedicat de Szathmari, n 1867, acelui edificiu. Mai pot fi admirate pe simeze mnstirile Cozia i Hurez i detalii cu pridvoarele acestora, Mnstirea Bistria, Mnstirea Sinaia prins dintr-un unghi plonjant Turnul Briei i Mitropolia din Cmpulung, precum i crucea lui Matei Basarab din aceeai localitate, Biserica Flmnda, ruinele palatului domnesc din Trgovite, mnstirile Petera i Cernica, Mitropolia din Bucureti, bisericile Colea, Antim i Sf. Spiridon Nou. Ca i n celelalte albume, fiecare imagine poart legenda scris de mna autorului, n tu negru, cu litere de tipar. n plus, acestea snt semnate n dreapta jos, tot cu caractere de tipar C. Szathmari. nc din timpul vieii, Szathmari fusese o personalitate marcant, de talie internaional. Ernest Lacan, unul dintre primii cronicari ai fotografiei, i recunoscuse meritul de prim reporter de rzboi i-i consacrase un ntreg capitol n lucrarea sa Esquisses photographiques. propos de lExposition Universelle et de la Guerre dOrient (Paris, 1856). n 1864, Szathmari era primit ca membru n Socit Franaise de Photographie, unde deja expusese din 1859, iar n 1870 devenea membru n organizaia similar din Viena. Descoperirea acestui album uitat din Biblioteca Regal Suedez demonstreaz interesul de care se bucurau opera sa fotografic i stilul documentar pe care reputatul artist l-a slujit, cu devotament, ntreaga-i via, abordndu-l n diverse tehnici, de la creion, acuarel i ulei la clieul cu colodiu umed, i avnd drept rezultat opere de mare for evocatoare. Carol Pop de Szathmari

Carol Pop de Szathmari s-a nascut la Cluj, la 11 ianuarie 1812, dintr-o familie instarita, cu originea in Satu Mare. A inceput o educatie religioasa la Colegiul Reformat din Cluj, unde incepe sa deseneze, dar renunta rapid la o eventuala cariera bisericeasca. Urmeaza pentru o scurta perioada de timp Academia de Arte Frumoase din Viena, dar renunta in favoarea unei vieti boeme si calatoreste mult prin Europa. In 1835 se stabileste la Pesta, unde colaboreaza cu pictorul Anton Chladek. Din 1843 se stabileste la Bucuresti si incepe sa picteze peisaje si portrete ale boierimii si se bucura de un mare succes. Realizeaza portrete ale principilor Tarii Romanesti, printre care Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei. Continua sa calatoreasca, insotit mereu de blocnotess-ul sau, in care realizeaza numeroase schite ale oamenilor pe care-i intalnea, in special tarani. Incepind cu 1848 incepe sa experimenteze fotografia, in special pentru a putea realiza lucrari mai fidele pentru portrete si peisaje. Incepe cu calotipii si apoi lucreaza dupa procedeul colodiu-umed. Isi deschide un studio foto in Bucuresti, in zona Vergului, dar acesta va fi mistuit de un incendiu, patru ani mai tarziu.

In timpul Razboiului Ruso-Turc, fotografiaza numeroase portrete ale ofiterilor rusi, francezi, englezi si turci. In 1854, si-a incarcat aparatul fotografic si laboratorul intr-o caruta si a calatorit la Oltenita si la Silistra, pentru a realiza fotografii de pe front. Aduna aproximativ doua sute dintre fotografiile realizate cu ocazia Razboiului Ruso-Turc si realizeaza un album care a fost prezentat la Expozitia Mondiala de la Paris din 1855, unde a fost distins cu o medalie. Szathmari prezinta albumul sau Imparatului Napoleon al III-lea, intr-o intalnire privata. Cateva luni mai tarziu, prezinta albumul sau Reginei Victoria a Imperiului Britanic, din partea careia primeste o medalie de aur. Alte albume au fost donate: Imparatului austriac Franz Joseph I, Tarului Alexandru II, Regeleui de Wurttemberg sau Marelui Duce Alexander Carl de Sachsen-Weimar-Eisenach.

Isi deschide un nou studio fotografic, acum pe Calea Victoriei (pe atunci Podul Mogosoaiei), care dispunea de ferestre mari si draperii, cu care putea potrivi intensitatea lumina in interior. Se doteaza cu decoruri realizate din busteni, garduri din lemn, roci, arbusti, crengi de brad si chiar blocuri de gheata pentru a sugera atmosfera de exterior. Unele dintre fotografiile sale au fost transpuse in litografii, in atelierul propriu.

In 1860 a publicat prima revista ilustrata din Bucuresti, Jurnalul Ilustrat Universal, cu gravuri aduse de la Paris dar si gravuri realizate dupa fotografiile personale. Revista a aparut aproximativ un an.

In 1863 este desemnat pictor si fotograf oficial al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza si realizeaza portretele oficiale ale domnitorului si ale Printesei Elena. Fotografiile au fost apoi transpuse in litografii la Paris. In acelasi an realizeaza un album de fotografii cu peisaje luate in jurul Bucurestiului, pentru Printesa Elena; pe prima pagina a albumului este scrisa dedicatia: "Souvenir de la Roumanie, dedie a sa Altesse Serenissime Helene, Princesse Regnante de la Roumanie, par Charles Pap de Szathmari, Peintre et Photographe de la Cour de Son Altesse Serenissime le Prince Regnant".

Calatoreste foarte mult prin tara si realizeaza numeroase fotografii si schite cu tarani, comercianti, tigani sau artizani, imbracati in costume de lucru sau de sarbatoare, dar si peisaje, monumente istorice si religioase.

In 1864 este decorat de Imperiul Otoman cu Ordinul Medgidie pentru fotografiile si tablourile sale. In acelasi an devine membru al Societatii Franceze de Fotografie.

Din 1866 devine fotograf al Printului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen si il insoteste in calatoriile sale in intreaga tara, desenind sau fotografiind momentele oficiale, peisaje, biserici, manastiri sau tarani in costume populare. In 1869 realizeaza albumul de fotografii "Romania" care cuprindea peisaje si ilustratii ale monumentelor istorice si un altul, cu imagini ale Mitropoliei Curtea de Arges.

Expune fotografii la Expozitia Universala (1867) de la Paris si de la Weltausstellung (1873) Viena, unde obtine diferite medalii. In 1870 Szathmari a devenit membru al Societatii fotografice din Viena.

In 1877 il insoteste pe Principele Carol pe frontul de lupte, in Razboiul de Independenta. Realizeaza fotografii cu Principele inconjurat de personalul sau, cu atasatii militari straini, cu taberele militare, inspectia trupelor, spitale militare, etc. Fotografiile realizate cu aceasta ocazie au fost adunate in albumul Resbelul 1877 1878, legat in piele, cu legende scrise de mana, de autor. Multe din fotografiile acestui album au fost republicate in reviste ilustrate precum L'Illustration, Illustrated London News, Zeitung Illustrirte ?i Resboiul.

In 1881, cu ocazia incoronarii ca Rege a printului Carol I, realizeaza o serie de fotografii ale festivitatilor, impreuna cu fotograful Andreas Reiser. Vremea rea a impiedicat realizarea de fotografii de calitate, totusi, acestea au fost folosite pentru litografii, pulbicate ulterior intr-un album.

Carol Pop de Szathmari a murit la Bucuresti la 03 iunie 1887.

Atelierul sau fotografic a ramas functional pana in 1944, cand a fost lovit de bombardamente.

***

Inzestrat cu talent si simt artistic deosebit, Carol Pop de Szathmari a ramas in istoria

fotografiei prin aducerea in atentia publicului larg a fotografiei de razboi, de arhitectura si a fotografiei etnografice. Szathmari a sesizat importanta capturii atmosferei de moment si a folosit intens fotografia pentru a imortaliza portretele sale. A obtinut imagini remarcabile cu vederi din Bucuresti si imprejurimile sale, cautind unghiuri inedite si realizand cateva panorame. Multe din fotografiile sale fac parte din colectii raspandite in intreaga lume. In 2011 I.C.R. Stockholm a expus in premiera fotografiile lui Szathmari, aflate in colectia Printului Eugen al Suediei (1865 - 1947), in prezent aflate in colectiile Bibliotecii Regale.